Sectiunea III - Infractiunea continuata

- Infractiunea complexa - Infractiunea progresiva - Infractiunea de obicei

UNITATEA LEGALA DE INFRACTIUNE

(inactiunilor), impunandu-se concluzia ca fiecare dintre acestea trebuie comise cu intentie. Actiunile cu rezultat indivizibil: infractiunile ale caror rezultat nu este susceptibil de producerere partial sau fractionala cum este cazul faptelor de ucidere, avort. Infractiunile de obicei

1.Infractiunea continuata:
art. 41.alin (2) C.P, art. 35 alin 1 N.C.P Notiune: este forma unitatii legale de infractiue caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi persoana, la intervale de timp diferite, in realizarea aceleiasi hotarari infractionale a unor actiuni sau inactiuni care reprezinta fiecare in parte continutul aceleasi infractiuni . Potrivit noului cod penal pentru a fin in prezenta infractiunii continuate este necesara intrunirea cumulative a urmatoarelor conditii : Pluralitate de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite interval de timp Omogenitatea juridical a actiunilor sau inactiunilor, Unitate de subiect active si pasiv Unitate de rezolutie infractionala

Tratamentul sanctionar al infractiunii continuate:

Potrivit art 42 Cp, infractiunea continuata se sanctiona cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita la care se putea adauga un spor potrivit dispozitiilor art 34 sau 401 alin 1. Cp. Cu alte cuvinte in caz de infractiune continuata instanta aplica o pedeapsa pana la maximul special prevazut de lege iar daca acest maxim se dovedea neindestulator se putea adauga un spor. Sporul era cel prevazut de lege in cazul concursului de infractiuni, adica pana la 5 ani in cazul inchisorii, respective pana la jumatate din maximul special in cazul amenzii daca este vorba despre o persoana fizica. In cazul persoanei juridice sporul putea fi de pana la o treime din maximul special al amenzii. Sporul era facultativ ceea ce insemna ca instant putea sa raman in cadrul limitelor prevazute de norma de incriminare chiar daca fapta era comisa in forma continuata. In noul cod penal infractiunea continuata se sanctioneaza potrivit art 36. N.C.P cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita, al carei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani

In ceea ce priveste unitatea subiectului pasiv ea este consacrata explicit de noul Cod penal, fiind principal deosebire fata de reglementarea anterioara.

Infractiunile care nu pot fi comise in forma continuata :

Infractiunile savarsite din culpa: (definind elementul subiectiv al infractiunii continuate , art 35. Alin 1 NCP, se refera la unitatea rezulutiei ce sta la baza tuturor actiunilor

Sectiunea III

UNITATEA LEGALA DE INFRACTIUNE

Caracterul necesar al absorbtiei : Absorbtia opereaza cu privire la continutul legal al infractiunii in cauza. Infractiunea complexa absorbanta si infractiunea absorbita. Toate elementele incriminarii absorbite trebuie sa se regaseasca in continutul incriminarii complexe. Caracterul determinabil al infractiunii absorbite: Este necesar ca legiuitorul sa individualizeze fara echivoc infractiunea care este absorbita de fapta complexa. Infractiunea are character determinat: cand sfera faptelor susceptibile de integrare in continutul infractiunii compleze nu poate fi extinsa pe cale de interpretare. Spre exemplu talharia (233 N.C.p) absoarbe furtul. Infractiunea are character determinabil: cand legiuitorul recurge la formulari cu caracter generic dar pe cale de interpretare se poate stabili fara echivoc sfera faptelor care se pot include in continutul infractiunii complexe. De ex: art 218 N.C.p incrimineaza raportul sexual () cu o persoana () prin constrangere () Aceasta dispozitie are in vedere constrangerea fizica cat si cea morala ( amenintarea) Cand termenii utilizati sunt de maxima generalitate si susceptibili sa circumscribe cel putin o anumita categorie de fapte, nu se poate vorbi de un continut complex si se va retine un concurs de infractiuni. Art 385 alin 1 N.C.p care incrimineaza impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales. Cand impiedicarea s-a savarsit prin comiterea altor infractiuni (amenintare, lovire, santanj etc.) va exista un concurs de infractiuni intre fapta prevazuta de art 285 alin 1 si

in cazul inchisorii respective o treime in cazul eamenzii. Procedand la recalculare instana poate sa mentina pentru intreaga infractiune pedeapsa aplicata initial sau poate sa o majoreze mai ales atunci cand actiunile nou descoperite sporesc seminificativ periculozitatea faptei in ansamblu. Pedeapsa initiala nu va putea fi insa redusa.

Infractiunea complexa :
art 41 alin 3 Cp, art 35, alin 2 N.C.P NCP Infractiunea este complexa cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala. Infractiunea complexa prezinta o forma a unitatii legale de infractiune deoarece legiuitorul este cel care poate include in continutul unei infractiuni continutul alteia Structura: - o pluralitate de valori sociale lezate sau puse in pericol prin comiterea faptei Poate exista o valoare sociala principala leazta care determina includerea infractiunii intr-o anumita grupa (in cazul talhariei fiind potrimoniul ) si o valoare secundara (integritatea fizica a persoanei ). In acest caz obiectul juridic este complex. Prin exceptie uneori obiectul juridic poate fi omogen fiind alcatuit din doua valori sociale de aceeasi natura ( in cazul omorului calificat 189 lit f) N.C.P ce corespunde omorului deosebit de grav prevazut de art 176 lit b) omorul comis asupra a doua sau mai multe persoane)

Sectiunea III

UNITATEA LEGALA DE INFRACTIUNE

infractiunea care constituie mijlocul de realizare al impiedicarii. Diferenta de periculozitate: Cand infractiunea complexa absoarbe o alta fapta este evident ca ea trebuie sa fie caracterizata de o periculozitate mai ridicata decat cea a faptei absorbite.Verificarea acestei conditii se face prin compararea limitelor de pedeapsa prevazute intre cele doua infractiuni.In masura in care infractiunea aparent complexa este sanctionata cu o pedeapsa inferioara celei prevazute pentru infractiunea absorbita cele doua fapte se vor retine in concurs. Sanctionarea infraciunii complexe: Infraciunea complexa este creata de legiuitor tocmai in vederea unei mai concrete individualizari legale adica a stabilirii unei sanctiuni care sa reflecte cat mai fidel gradul de periculozitate sociala al activitatii infractionale in ansamblu. La fel ca in cazul infractiunii continuate este posibia recalcularea pedepsei si pentru infractiunea complexa in cazul in care ulterior se descopoera o alta actiune care face parte din continutul acesteia. Art 37 N.C.p. Inculpatul este condamnat pentru talharie, ulterior victim depune plangere pentru sustragerea altui bun si se descopera ca a fost sustras tot cu ocazia sustragerii primului bun. In acest caz instant poate sa mentina fie pedeapsa aplicata initial fie sa majoreze in considerarea actelor de violenta din structura talhariei dar in nici un caz nu va putea pronunta o pedeapsa inferioara celei aplicate initial.

Infractiunea de obicei :
Este acea forma a unitatii legale de infractiune caracterizata prin comiterea unei pluralitati de acte de executare similar care, analizate izolat nu au caracter infrational, acest caracter dobandindu-se doar pin repetare, prin comiterea lor in mod obisnuit. Nu se bucura de o reglementare expresa in codul penal din 1969 si nici in noul cod penal. Cel mai adesea infractiunile de obicei sunt usor de indentificat, caci legiuitorul utilizeaza in norma de incriminare sintagma : in mod repetat (art 223 alin 1 N.C.p) sau in mod obisnuit. Conditii: Pluralitate de acte omogene savarsite la diferite interval de timp Irelevanta penala individuala a actelor comise Unitatea manifestarii de vointa Unitate de subiect activ si pasiv

a) Pluralitate de acte omogene savarsite la diferite interval de timp: art 208 alin 1 N.C.P Constituie infractiune fapta celui care in mod repetat urmareste fara drept () o persoana ori ii supravegheaza locuinta () Un singur act de urmarire nu varealiza elementul constitutive al infractiunii fiind necesara comiterea in mod repetat. Legea nu face nici o precizare despre numarul actelor necesare. Este important intervalul de timp intre cele doua acte consectutive, imprejurarile in

Sectiunea III

UNITATEA LEGALA DE INFRACTIUNE

care s-au comis aceste acte, natura faptei . b) irelevanta penala individuala a actelor comise: De cele mai multe ori actele component ale infractiunii de obicei analizate in mod individual, constituie contraventii. c) Unitatea manifestarii de vointa: Este suficienta o rezolutie generic fara a interesa daca la momentul initial faptuitorul si-a reprezentat numarul actelor si imprejurarile in care le va comite. d) Unitatea subiectului Nu este incompatibila cu savarsirea faptei in participatie. Subiectul pasiv este de rugula unic fiind ca majoritatea infractiunilor de obicei aduc atingere unor valori sociale abstracte generalemoralitate publica, sanatate publica, reguli de convietuire sociala- asftel ca subiectul pasiv este societatea. Consumarea si epuizarea infractiunii de obicei. Se consuma atunci cand s-a realizat numarul necesar pentru a se identifica obisnuinta. Nu poate fi stabilit a priori ci se determina in fiecare caz concret tinand seama de particularitatile faptei comise. Epuizarea are loco data cu ultimul act de executare. Se determina legea aplicabila aplicarea legilor de amnistitie, gratiere, din acest moment incepe curgerea prescriptiei, etc. Sanctionarea infractiunii de obicei:

La fel ca infractiunea complexa infractiunea de obicei nu atrage o agravare a raspunderii penale a autorului. Pedeapsa pentru aceasta infractiune va fi cea prevazuta de norma de incriminare cu aplicarea criteriilor de individualizare stabilite de art 74 N.C.p. Este posibila recalcularea pedepsei. Nu este posibila stabilirea unei pedepse mai usoare ulterioare.

Infractiunile de simpla repetare:

Deosebirea de infractiunea de obicei consta in aceea ca infractiunea de simpla repetare se consuma odata cu savarsirea celui de-al doilea act, nefiind necesara proba obisnuintei. Suntem in prezenta unei infactiuni de simpla repeatare cand numarul actelor necesare pentru consumarea infractiunii este stability de legiuitor. Cel mai adesea este de doua acte. Art 1 lit c din Legea nr. 31/2000, constituie contraventie taierea fara drept de arbori din fondul forestier national daca valoarea pagubei nu depaseste un anumit plafon. Potrivit art 108 din Codul Silvic fapta respectivea devine infractiune daca a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an

Infractiunea progresiva:
Nu se bucura de o reglementare in partea generala a Codului penal. Este forma unitatii legale de infractiune in cazul careia dupa atingerea momentului consumativ specific unei anumite infractiuni are loc o noua interventie a autorului, o amplificare in timp a urmarii produse, ce atrage o incadrare juridical

Sectiunea III

UNITATEA LEGALA DE INFRACTIUNE

mai grava. Aplicarea unor lovituri unei persoane cauzandu-I leziuni ce necesita pentru vindecare 60 de zile, (193 N.C.p), ulterior urmarile se agraveaza ducand la incetarea functionarii unui organ devenind vatamare corporala (194 N.C.p) .Iar daca leziunea initiala duce la deces fapta va constitui o infractiune de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art 195 N.C.p) . Forma de vinovatie: se comite adesea cu praeterintentie dar nu se poate pune semnul egalitatii intre infractiunea progresiva si praeterintentionata. Infractiunea progresiva putand fi comisa atat din culpa cat si intentionata. Nu intotdeauna o infractiune praeterintentionata este si progresiva. Ex: autorul aplica un pumn unei persoane, aceasta se dezechilibreaza , cade, se loveste de un corp dur si decedeaza pe loc. Nu exista o agravare in timp in acest caz. Momentul consumarii si epuizarii: Momentul consumarii este momentul comiterii primei urmari. Momentul epuizarii este momentul incare intervine urmarea cea mai grava pe baza careia se stabileste incadrarea judiciara finala. Spre deosebire de celelalte infractiuni cu durata de consumare aplicarea legii se face in raport de momentul consumarii deoarece agravarea se produce fara interventia autorului. Tot astfel stabilirea formei de pluralitate infractionala ( recidiva, concurs , se va face in functie de momentul consumarii ) Sanctionarea infractiunii progressive: Instanta va aplica pedeapsa prevazuta in norma de incriminare individualizata potrivit criteriilor mentionate.