ALEGEREA PRIMARULUI .

ROLUL SI STRIBUTIILE ACESTUIA Aspecte Generale Primarul este o institutie traditionala in administratia publica din tara noastra. Despre primar se vorbeste inca din Legea nr 31/1864 , ca organ executiv alaturi de cel deliberativ-consiliul ,ambele instituti organizate in comunele rurale si urbane. In aceasta perioada de inceput a administratiei moderne in Romania , primarul era numit Domn , dintre primii trei consilieri care obtineau majoritatea sufragiilor in alegeri si avea o dubla calitate: ca sef al administratiei locale si de reprezentant al Guvernului in comuna. Rolul primarului era de a supraveghea legalitatea actelor consiliului si de a raporta prefectului situatiile in care consiliul adopta acte ilegale sau care depaseau competentele sale. Ca reprezentant al guvernului , primarul era si seful politiei locale , supravehea executarea legilor si regulamentele generale , avand dreptul ca in situatii speciale sa emita ordonante si regulamente de politie.In aceasta calitate el era si ofiter de stare civila. Ca sef al administratiei comunale, primarul avea competenta de a administra si a apara proprietatea comunei , de a se ingriji , aprovizionarea ei , de a supraveghea intreprinderi comunale , de a intocmi bugetul comunei , de a controla aparatul administrativ al comunei. Primarul era ajutat de 1-6 viceprimari. Prin Legea din 19 Decembrie 1902 problemele privind politia comunala sunt preluate de prefectul judetului. Prin Legea de unificare administrativa din 1925 se instituie inca un organ executivdelegatia permanenta formata din 2-9 membri alesi pe termen de 4 ani. Delegatia permanenta inlocuia consiliul intre sesiuni si decidea in numele acestuia in limitele competentelor conferite.Avea si atributii proprii: intocmea listele electorale , proiectul de buget si de regulamente , stabilea tarifele la hotel si la transportul public de persoane , se ingrijea de aplicarea masurilor de igiena si sanatate pubica. Prin aceste reglementari a crescut mult rolul primarului .In calitate de reprezentant al statului in comuna , primarul era ofiter de politie judiciara si ofiter de stare civila. El exercita si unele atributii de politie putand lua masurile ce se impuneau , in caz de urgenta , atunci cand ordinea publica si siguranta statului ar fi fost amenintate.Primarul avea atributii si in ceea ce priveste publicarea si executarea legilor si regulamentelor , eliberarea unor acte si certificate care interesau pe cetateni in viata lor publica sau civila , avea obligatia sa execute deciziile autoritatilor superioare informandu-le cu tot ceea ce se petrecea in circumscriptia administrativ-teritoriala. In acelasi timp in calitate de organ executiv al comunei , primarul era investit cu executarea decizilor consiliului si ale delegatiei permanente , avand competenta de a delega o parte din atributiile sale unui membru al delegatiei. Primarul avea dreptul de a numi , a inainta in functie si demite pe functionarii comunali , de a elibera autorizatii de constructie , reparatie si alte asemenea , conform planurilor de aliniere si regulamentelor. Prin Legea administratiei din 1936 printre alte prevederi lua primarul dreptul de a face inscrieri sau stergeri in listele electorale.

Leagea din 1938 a prevazut ca primarul se numea de predect in comunele rurale si urbane , de catre rezidentull regal in acele resedinte de judet si prin Decret regal in statiunile climaterice si in municipii. Constitutia din 1948 a institutionalizat consiliile populare ca organe ale puterii de stat si comitetele executive ca organe executive si de decizie ale consiliilor populare precum si sectiunile consiliilor populare ca organe de specialitate cu dubla subordonare. Prin Legea nr 17/15 din 1949 denumirea de consilii populare a fost inlocuita cu aceea de sfaturi populare si s-au creat comitetele provizori care aveau rolul ca pana la efectuarea primelor alegeri pentru sfaturile populare sa sexercite atributiile acestora si ale comitetelor executive. Ulterior prin Legea nr 5 /1950 si decretul nr 259/1950, Constitutia din 1952 .Legea nr 6/1957 s-a largit competenta sfaturilor populare. Prin Constituita din 1965 se reintroduce denumirea de consilii populare si se prevede ca la orase si comune consiliile populare aleg birouri executive nu comitete executive. Dupa Revolutia din 1989 institutia primarului este reglementata intr-o noua conceptie prin Constitutia din 2003 si Legea nr 215/2001 fundamnetata pe principiile democratice. Alegerea Primarului Comunele, orasele, municipiile si sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar. Municipiile resedinta de juret au cate un primar si 2 viceprimari. Municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari generali. Primarii sunt alesi pe baza scrutinului uninominal, in mod individual. In afara de candidatii propusi de partidele si aliantele politice, pentru functia de primar pot sa candideze si candidati independenti. Acestia trebuie sa prezinte o lista de sustinatori care trebuie sa cuprinda cel putin 2% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente si in listele electorale complementare din circumscriptia in care candideaza. Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla localitatea respectiva. Cererea de validare trebuie depusa in termen de 3 zile de la data alegerilor. Invalidarea alegerii primarului se pronunta pentru aceleasi motive ca si in cazul consilierilor. Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se comunica prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei. In caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, organizeaza alegeri in termen de cel mult de 90 de zile de la data invalidarii sau de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti pronuntate in recurs. Primarul depune in fata consiliului local un juramant, avand acelasi continut ca si juramantul depus de consilieri. In cazul in care primarul refuza sa depuna juramantul, este considerat demisionat de drept. Primarul si viceprimarul primesc pe durata mandatului o indemnizatie stabilita de lege.Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei.Esarfa este puratat in mod obligatoiru la solemintati , receptii , ceremonii publice si la oficierea casatoriilor.Primarul indeplineste o functie de autoritate publica.

Primarul asigura respectarea Constitutiei precum si punerea in aplicare a legilor , decretelor Presedeintelui Romaniei , a hotararilor si ordinantelor Guvernului , a ordinelor prefectului , a hotararilor conilului local si judetean . Atributiile primarului In calitatea sa de autoritate administrativa autonoma executiva, primarul este investit cu drepturi si obligatii stabilite in vederea rezolvarii treburilor publice locale. Primarul nu detine competente in nume propriu, ci in numele colectivitatii care l-a ales pentru realizarea autonomiei locale, si al statului, in numele caruia actioneaza ca reprezentant in comuna sau orasul unde a fost ales. Primarul nu poate depasi sfera atributiilor sale prevazute de lage sau stabilite de consiliul local prin hotararile sale intrucat acestea ar atrage sanctiunea anularii actelor sau masurilor luate, ori chiar suspendarea sau demiterea sa din functie. Atributiile ce i-au fost conferite se exercita personal numai de catre primar si in regim de autonomie, in calitatea sa de autoritate administrativa executiva unipersonala, delegarea acestor atributii putandu-se realiza numai in conditiile prevazute de lege. Atributiile primarului se impart in: -atributii in relatiile cu consiliul local; -atributii privind bugetul local; -atributii privind serviciile publice; -alte atributii prevazute de lege. Activitatea primarului In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Dispozitiile normative devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica, iar cele individuale dupa ce au fost comunicate perosnelor interesate dupa caz. In general, dispozitiile cu caracter normativ au efecte juridice limitate in timp. Deoarece primarul are calitatea de organ al persoanei juridice, se presupune ca el poate incheia si contracte, repectiv contracte administrative, dar si alte contracte, in sensul larg al termenului, anume contracte civile. Mandatul primarului Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi, de calamitate naturala sau dezastru. Mandatul primarului inceteaza in urmatoarele situatii: -demisie; -deces; -incompatibilitate; -schimbarea domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala; -imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate, pe o perioada mai mare de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic, cu exceptia perioadei cand este suspendat din functie; -cand a pierdut drepturile electorale; -cand a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate; -cand a fost pus sub interdictie judecatoreasca; -cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice incalcare a Legii privind alegerile locale;

-cand a pierdut, prin demisie sau prin orice cale, calitatea de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales; -daca nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv; -prin referendum. In aceste cazuri, cu exceptia referendumului, prefectul prin ordin ia act de incetarea mandatului primarului. Ordinul prefectului poate fii atacat de primar la instanta de contencios administrativ , in termen de cel mult 10 zile de la comunicarea ordinului. Instanta este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile . Hotararea instantei sesizata este definitiva si irevocabila. Data oragnizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de catre Guvern , la propunerea prefectului , in termen de 90 de zile de la data cand a incetat mandatul daca ordinul prefectului nu este atacat , sau de la data cand hotarareae judecatoreasca pirn care s-a respins actiunea primarului a ramas definitiva si irevocabila. Incetarea mandatului prin referendum Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen, ca urmare a unui referendum local, avand ca scop demiterea primarului. Referendumul se organizeaza pe baza unei cereri adresata in acest sens prefectului de catre locuitorii comunei sau orasului. Cererea trebuie sa cuprinda: a) motivele pentru care se solicita referendum; b) numele si prenumele, data si locul nasterii, seri si numarul actului de identitate ale solicitantului; c) semnatura olografa a acestuia. Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata de cel putin 25% din numarul locuitorilor cu drept de vot. Referendumul este valabil daca se prezinta la urna cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Primarul este demis daca in acest sens se pronunta cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Pe langa demitere, mandatul primarului poate fi suspendat. Mandatul primarului se suspenda de drept in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive este comunicata de indata prefectului, acesta emitand un ordin prin care constata suspendarea mandatului primarului. Suspendara dureaza pana la incetarea arestarii preventive.1