Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Noiuni introductive
Conceptul de parteneriat public1-privat exprim o modalitate de cooperare ntre o autoritate public i sectorul privat, respectiv organizaii neguvernamentale, asociaii ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru realizarea unui proiect care produce efecte pozitive pe piaa forei de munc i n dezvoltarea social. ntruct domeniile de cooperare sunt diverse, conceptul de parteneriat public-privat nu trebuie asimilat cu forma juridic de realizare a unei afaceri (activiti cu scop lucrativ), cum sunt societile comerciale sau asocierile n participaiune. Acestea din urm sunt forme concrete de realizare a parteneriatului. Pe de alt parte, activitile ce se pot desfura sub titulatura de parteneriat public-privat pot avea ca scop obinerea unui profit, cum este orice afacere, dar pot avea n vedere i activiti care nu urmresc obinerea unui profit. Prin urmare, parteneriatul reprezinta un instrument de colaborare cese concretizeaz ntr-un proiect de mbuntire a serviciilor publice. Parteneriatul nu trebuie analizat i definit exclusiv dup natura activitii desfurate, caracterul ei (profitabil, neprofitabil), ori n funcie de contractul prin care se realizeaz, ntruct parteneriatul se situeaz pe un palier politic, nicidecum juridic sau strict financiar. Sistemele de parteneriat au o lung tradiie- n Frana prin colaborarea ntre autoriti i sectorul privat n privina concesionarii bunurilor publice, nc de la sfritul sec. XIX i nceputul sec. XX, perioad n care se formeaz doctrina francez a serviciilor publice. n SUA ntlnim de asemenea forme de parteneriat n construcia cilor ferate n a doua jumtate a sec. XIX (TransContinental Railroad, 1860). Sistemul de parteneriat public-privat la nivel local, dup modelul pe care l ntlnim n prezent, se contureaz la nceputul anilor 80 ai sec. XX n Europa Occidental i SUA, sub forma cooperrii ntre autoritile locale i sectorul privat pentru implementarea unor proiecte ca reabilitarea zonelor industriale aflate n declin. Concomitent, apar acte publice, legi pentru a da un suport iniiativelor locale. Un exemplu n acest sens este legea public din SUAJobTraining Partnership Act, care a intrat n vigoare la 1 octombrie 1983. Aceast lege reglementeaz colaborarea ntre autoriti i sectorul de afaceri pentru furnizarea de servicii de formare profesional n folosul adulilor i tinerilor dezavantajai economic, muncitorilor omeri, precum i altor persoane care ntmpin dificulti la angajare. Dei parteneriatul public privat este recunoscut din ce n ce mai mult ca o soluie cost eficient n soluionarea diverselor tipuri de probleme abordate att la nivel central, ct i local, definirea termenului de parteneriat tinde a fi
1

Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.178/2010, publicate n M. Of. nr.833/2010 definesc parteneriatul public-privat ca un mecanism economic de asociere a doi parteneri, autoritatea publica si investitorul privat, in vederea realizarii, prin proiectul de parteneriat public-privat, a unui bun public sau a unui serviciu public.
2

controversat n literatur de specialitate. Totui, nelegerea comun despre ce este un parteneriat se refer la orice tip de cooperare sau iniiativ ntre cel puin dou pri, cu scopul obinerii unei cooperri, n care partenerii i definesc ntr-o formul exact rolurile i responsabilitile n organizarea unor activiti de interes comun pentru societate. Din aceast motiv, parteneriatul public privat, considerat drept un vehicul pentru politicile de dezvoltare, a nregistrat, n ultimul timp, o expansiune surprinztoare n prestarea multiplelor forme de servicii publice. Dezvoltarea diverselor forme de parteneriat public privat a fost posibil datorit unui cumul de factori determinani de natur att politic, ct i economic. Printre cei mai relevani factori determinani putem meniona: 1. Implicarea comunitii n producerea bunstrii colective i impactul acestor schimbri asupra programelor sociale. 2. Aplicarea conceptului de cetean i participare social, extrem de important n contextul producerii statului bunstrii sociale. 3. Implementarea conceptului de reforma a guvernrii n contextul reformei sectorului public. n funcie de sistemul administrativ existent, stadiul descentralizrii serviciilor publice i nivelul dezvoltrii capitalului social se pot distinge urmtoarele tipuri de parteneriate public privat: Parteneriate de tip orizontal, realizate la nivel local ntre autoritatea administraiei publice locale de la nivelul de baz cu societatea civil i/sau comunitatea de afaceri i care se realizeaz pentru: executarea de ctre sectorul privat a unor aciuni de orice tip finanate de sectorul public pentru ocuparea forei de munc idezvoltare local; realizarea unor investiii n infrastructur; operarea unui serviciu public n sistem privat; preluarea sub orice form a activitilor din sectorul public de ctre operatori privai. Aceste operaiuni se realizeaz utiliznd contractul de concesiune, BOT(Build-OwnTransfer, Construcie-Posesie-Transfer) sau orice alte variante de contract care iniial derivau din concesiune, precum i nchirierea ori vnzarea de aciuni emise de o companie de interes local. Parteneriate de tip vertical care se ncheie ntre mai multe nivele ale administraiei publice (nivelul de baz i nivelele superioare) i sectorul privat. Aceste parteneriate joac un rol esenial n realizarea proiectelor finanate din fonduri pre-structurale i fondurile structurale destinate dezvoltrii regionale i locale.

2. Contractul de parteneriat public-privat conform dispoziiilor Legii nr. 178/2010


Conceptul de adminstraie public implic i idea organizrii i desfurrii unor activiti pentru satisfacerea intereselor generale ale societii. Aceast activitate a autoritilor administraiei publice imbrac o multitudine de forme. Unele consecrate iar altele mai noi ca rezultat al reformelor i schimbrilor din sistemul administrative, n contextual mai larg al integrrii europene. Astfel, putem concluziona c autoritile publice emit dou categorii de acte juridice- acte juridice unilaterale ( presupun manifestarea unilateral de voin a autoritii publice i sunt acte administrative, acte juridice prin care nu se realizeaz puterea de stat) i acte juridice contractual (ce presupun acordul de voin, cum sunt contractele civile i contractele administrative2. ntre formele noi de activitate, parteneriatele public- privat apare ca formula adecvat de atragere i implicare a capitalului privat n investiiile publice. Formula jurdic pe care o mbrac aceast conlucrare i colaborare ntre sectorul public i cel privat este contractul de parteneriat public-privat. Reglementarea legal a contractului de parteneriat public-privat este asigurat prin Legea nr. 178/20103. Noua lege reglementeaza modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat ce are ca obiectiv public proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul unui bun sau serviciu public, dupa caz. Scopul legii il constituie reglementarea initierii si realizarii de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare de activitate, cu finantari private. Legea parteneriatului public-privat se aplica pentru: derularea unui proiect de parteneriat public-privat intre un partener public si un investitor privat, ca urmare a aplicarii uneia dintre procedurile de desemnare a partenerului privat prevazute de noua lege; ncheierea acordului de proiect4; nfiinarea i reglementarea funcionrii companiei de proiect. Parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte prin care investitorului privat i sunt transferate obligatii ale
2

A. Iorgovan, Tratat de drept administativ, vol. 2, ediia a III-a, Ed. All Beck, Bucuret, 2001, p. 11. 3 Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010, publicat n M. Of. nr. 676/ 5 octombrie 2010. 4 Conform art. 4, lit. k din Legea nr. 178/2010 acordul de proiect este actul juridic, premergtor contractului de parteneriat public-privat sau contractului de proiect, ncheiat ntre partenerul public i investitor n vederea pregtirii contractului de parteneriat publicprivat.
4

partenerului public, cum ar fi: proiectarea, ncepand cu faza de proiect tehnic; constructia; dezvoltarea; reabilitarea/modernizarea; operarea; ntreinerea; finanarea. La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, partenerului public, n buna stare i liber de orice sarcin sau obligaie5. Totui, Legea parteneriatului public-privat nu se aplica pentru ncheierea unui contract de parteneriat public-privat n cazul n care: contractul a fost declarat cu caracter secret de catre autoritatile abilitate, potrivit prevederilor legale n vigoare; contractelor de concesiune de lucrari publice si concesiune de servicii reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile i completrile ulterioare i de legislaia conex6; indeplinirea contractului necesita impunerea unor masuri speciale de siguranta si securitate nationala, potrivit prevederilor legale in vigoare7; protectia unor interese de stat impune acest lucru; contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica cu modificarile si completarile ulterioare si de legislatia conexa; contractelor de asociere in participatiune reglementate conform legii. De asemenea, legea nu se aplic unui parteneriat public-privat care:

5 6

Conform art. 6(2) din Legea nr. 178/2010. Definirea sferei de aplicare fata de prevederile deja existente ale OUG 34/2006 privind concesiunile de lucrari si servicii publice si cele ale OUG 54/2006 privind concesiunile de bunuri proprietate public este destul de neclar. Astfel, daca art. 10 lit. b) i e) spune c Legea 178/2010 nu se aplic n cazul n care se ncheie contracte de concesiune de lucrari ori servicii publice (potrivit OUG 34/2006), art. 44 spune c, dimpotriv, n ce privete contractele de concesiune referitoare la activitile relevante n sectoarele de utilitate public (apa, energie, transport, posta) reglementate prin aceeasi OUG 34/2006, prevederile Legii parteneriatului public-privat vor putea fi aplicate. 7 Referitor la criterii de aplicare a legii, ca exemple de ce se intampla prin alte ri, s-ar potrivi aici exemplul Frantei, care permite incheierea de contracte de parteneriat publicprivat, insa doar sub rezerva existentei unei conditii de urgenta ori de complexitate a contractului si doar dupa verificarea prealabila daca o alta procedura nu ar avea efecte comparabile ori chiar mai bune din perspectiva banilor cheltuiti pentru valoarea adusa (Value for money).
5

are ca obiect cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente, alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora; programe destinate difuzarii, de catre institutii de radiodifuziune si televiziuse refera la cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de ne; se refera la prestarea de servicii de arbitraj si conciliere; se refera la prestarea de servicii financiare in legatura cu emiterea, cumpararea, vanzarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, in special operatii ale partenerului public efectuate in scopul atragerii de resurse financiare si/sau de capital, precum si la prestarea de servicii specifice unei banci centrale de catre Banca Nationala a Romaniei; se refera la angajarea de forta de munca, respectiv incheierea de contracte de munca; se refera la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate in totalitate de catre partenerul public si ale caror rezultate nu sunt destinate, n mod exclusiv, acestuia pentru propriul beneficiu. Legea nu se aplica nici atunci cand contractul de parteneriat public-privat este ncheiat ca urmare a: unui acord international incheiat in conformitate cu prevederile tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene si care vizeaza furnizarea de produse sau executia de lucrari, destinate implementarii ori exploatarii unui proiect in comun cu statele semnatare, si numai daca prin acordul respectiv a fost mentionata o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv; unui acord international referitor la stationarea de trupe si numai daca prin acordul respectiv a fost prevazuta o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv; aplicrii unei proceduri specifice unei organizatii internaionale Iniierea unui proiect de parteneriat public-privat aparine partenerului public. Pentru iniierea unui proiect de parteneriat public-privat, iniiatorul ntocmete un studiu de fundamentare i prefezabilitate.Costurile generate de realizarea studiului de prefezabilitate sau de fundamentare cad n sarcina iniiatorului. Partenerul public este obligat s publice n Sistemul electronic de achiziii publice (SEAP) i, n cazul n care valoarea proiectului depete 5 milioane euro, n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, anunul de intenie a unui proiect de parteneriat public-privat. SEAP pune la dispoziia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informaii specializat, suportul tehnic necesar asigurrii transparenei procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluznd anunul de intenie, etapa de selecie, etapa de negociere i atribuirea contractului de parteneriat public-privat.
6

Noua legislaie instituie o procedura simplificat de selectare a partenerilor privati, renunndu-se la procedura licitaiei publice, legiuitorul preferand ca modalitate de atribuire a contractului selecia i negocierea. Astfel, se simplific procesul de desemnare a investitorului privat care realizeaza proiectul. n plus, renunndu-se la licitaie, procedura capt celeritate. Partenerul public numete prin ordin, decizie sau dispoziie o comisie de evaluare a scrisorilor de intenie trimise de potenialii investitori. Se vor elabora i aproba criteriile de evaluare a grilelor de punctaj i se va stabili modul de tratare a scrisorilor de intenie ntarziate sau primate nesigilate. Dup trecerea unui termen de 22 de zile lucrtoare de la data publicrii anunului se primesc i se nregistreaz plicurile ce conin scrisorile de intenie; ulterior,se convoac comisia de evaluare i se deschid plicurile n prezena tuturor membrilor comisiei. Comisia va evalua scrisorile de intenie i documentele anexate acestora respectnd principiile nediscriminrii, tratamentului egal, transparenei,proporionalitii. Odat finalizat raportul de evaluare de ctre comisie acesta se trimite n 5 zile lucrtoare spre aprobarea partenerului public. Partenerul public continu negocierile cu investitorii selectai, cu respectarea dispoziiilor art. 18 lit. j)-l). n urma acestor negocieri, partenerul public emite o decizie cuprinznd lista investitorilor selectai, ierarhizai conform criteriilor stabilite prin normele proprii elaborate n baza legii. Avand in vedere ca autoritatea publica stabileste exclusiv criteriile de selectie a investitorului privat, s-a vorbit despre faptul c ar exista riscul ca procedura sa fie perceputa uneori ca fiind discriminatorie, menita sa favorizeze anumiti investitori privai. Mai mult, nlocuirea procedurii licitatiei cu procedura de selectie directa poate genera suspiciune si poate da nastere la numeroase contestatii, ceea ce in final va conduce la ingreunarea procedurii de atribuire a proiectului. Orice investitor interesat are posibilitatea de a contesta, la partenerul public sau n instan, decizia privind desemnarea partenerului privat i orice alte decizii luate de acesta pe perioada derulrii procedurii de atribuire, cu obligarea acestuia la depunerea unei garanii de 2% din valoarea estimat8. Partenerul public este obligat s dea rspuns la contestaii n termen de maximum 5 zile lucrtoare de la data depunerii contestaiei, dup care procedura se va continua. Soluia dat de instan devine obligatorie la data
S-a considerat c obligata de a depune o garantie in cuantum de 2% din valoarea estimata a proiectului in cazul in care un investitor contesta procedura de selectie face ca procedura de contestare sa fie excesiv de costisitoare si poate fi considerata chiar ca o ngradire a accesului la justitie
7
8

pronunrii unei hotrri judectoreti definitive i executorii. n cazul n care negocierile cu primul clasat nu pot conduce la ncheierea unui contract de proiect de parteneriat public-privat, partenerul public ncepe negocierile, pe rnd, cu urmtorii investitori selectai, n ordinea ierarhic a seleciei, pn la obinerea unui rezultat favorabil. n cazul nefinalizrii unui contract de proiect de parteneriat public-privat cu niciunul dintre investitorii selecionai, partenerul public are dreptul la reluarea ntregii proceduri. Dup caz, nainte de reluarea procedurii, partenerul public poate s refac sau s completeze studiul de fundamentare/ prefezabilitate i/sau s schimbe unele date din documentul ataat. Procedura de negociere se deruleaz chiar dac se depune o singur ofert, cu condiia ca aceasta, mpreun cu documentele anexate de ctre investitorul privat interesat, s respecte cerinele minime impuse de anunul de intenie i documentul ataat, elaborate de partenerul public. n condiiile n care prile au decis continuarea proiectului de parteneriat public-privat, acestea procedeaz la pregtirea i negocierea termenilor i a clauzelor contractului de proiect de parteneriat public-privat9. Contractul de proiect de parteneriat public-privat n form negociat este supus, dup caz, aprobrii Guvernului sau autoritii publice, n calitate de titulari ai dreptului de administrare a bunului care face obiectul parteneriatului public-privat. Forma final astfel aprobat nu poate fi modificat prin acordul prilor dect printr-un act de cel puin nivelul celui prin care s-a aprobat contractul. La finalizarea contractului de parteneriat public-privat, compania de proiect transfer, cu titlu gratuit, bunul public realizat prin contractul de parteneriat public-privat ctre partenerul public, n bun stare, exploatabil i liber de orice sarcin sau obligaie. Condiiile tehnice de transfer sunt definite n contractul de parteneriat public-privat. In cazul bunurilor imobile, transferul dreptului de proprietate, sub sanciunea nulitii absolute, se va face cu respectarea dispoziiilor imperative ale legii privind transferul dreptului de proprietate a bunurilor imobile sau ale dezmembrmintelor acestuia. Proprietile rezultate prin implementarea proiectului public-privat i terenurile ocupate de proiect, n afara bunurilor proprietate public, i care nu pot fi nstrinate sau grevate pot fi ipotecate, gajate i pot constitui garanii
9

Conform art. 4, lit. g din Legea nr. 178/2010 contractului de proiect de parteneriat public-privat este actul juridic care stipuleaz drepturile i obligaiile partenerului public i ale investitorului pentru ntreaga perioad de funcionare a parteneriatului public-privat, acoperind una sau mai multe dintre etapele proiectului de parteneriat public-privat, pe o durat determinat;

pentru finanatorul proiectului public-privat, pe perioada de validitate a contractului. Perioada de derulare a contractului de proiect de parteneriat publicprivat se stabilete n baza ofertei finale depuse de investitorul selectat i a negocierilor finale care au n vedere o analiz economico-financiar real i riguroas a proiectului, bazat pe criterii economice i n conformitate cu legislaia n vigoare. Proiectul de parteneriat public-privat10 este realizat prin intermediul unei entitati nou create - compania de proiect. Aceasta este o societate comerciala rezidenta in Romania, avand ca asociati sau actionari entitatea publica si entitatea privata, reprezentate proportional in functie de participarea la proiect, avand ca unic scop derularea proiectului public-privat. Compania de proiect este condusa de un consiliu de administratie, in care cei doi parteneri sunt reprezentati proportional cu participarea. Condiiile de nfiinare a companiei de proiect se includ n coninutul contractului de proiect de parteneriat public-privat. Compania de proiect are ca obiect principal de activitate operarea i gestionarea, pe principii economice, conform legii i statutului propriu de nfiinare i funcionare, a tuturor etapelor de derulare a contractului de proiect de parteneriat public-privat prin preluarea obligaiilor de la prile contractante, precum i transferul n conformitate cu art. 30 alin. (1) al bunului i serviciilor care fac obiectul acestuia, n beneficiul public, prin partenerul public. Pe toat perioada de funcionare a companiei de proiect, aceasta nu poate s i schimbe obiectul de activitate i nu poate desfura operaiuni economice n afara scopului expres al proiectului de parteneriat public-privat pentru care a fost creat sau al dezvoltrii acestuia n folosul comunitii. De asemenea, nu are dreptul s ia decizii cu privire la schimbarea formei de proprietate sau de administrare a patrimoniului public sau privat cu care partenerul public particip la proiectul de parteneriat public-privat, pe toat perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, i nici cu privire la cesionarea unor drepturi primite prin contract. Aceast procedur simplificat a parteneriatului public-privat a nscut avantaje vizibile pentru ambii parteneri. Rolul partenerului privat consta in

10

Coordonarea i monitorizarea centralizat a derulrii proiectelor de parteneriat publicprivat se realizeaz de ctre Unitatea Central pentru Coordonarea Parteneriatului PublicPrivat, nfiinat prin Hotrrea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea i funcionarea Ministerului Finanelor Publice i a Ageniei Naionale de Administrare Fiscal i reorganizat potrivit Hotrrii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Finanelor Publice, cu modificrile i completrile ulterioare.

participarea cu capital sau alte active precum si cunostinte manageriale, asigurand management modern si modele economice performante pentru sectorul public. Rolul partenerului public consta in realizarea obiectivelor de interes public, asigurarea stabilitatii legislative si transparentei procedurii de realizare a proiectului. Avantajele partenerului privat constau n: oportunitati de afaceri care genereaza profit- n cadrul unui astfel de parteneriat, investitorul privat pe de o parte isi asuma proiectarea si realizarea unui bun iar pe de alta parte are posibilitatea de a percepe anumite tarife care sa acopere costurile de realizare si intretinere a bunului, incluzand un profit rezonabil; de asemenea, investitorul privat poate prelua printr-un contract de leasing un bun public existent, in vederea prestarii unor servicii aducatoare de venituri. posibilitatea realizarii unui proiect la un bun raport calitate-pret. Avantajele partenerului public sunt: posibilitatea optimizarii calitatii serviciilor publice prin initiativa partenerilor privati de a veni cu solutii noi la preturi scazute degrevarea bugetului institutiilor publice de unele cheltuieli generate de asigurarea unor servicii prin transferul acestora catre zona privata, unde pot exista solutii inovatoare in bugetarea unui proiect. compensarea lipsei de strategie si inovatie specifica sectorului public.

10

Bibliografie
Parteneriatul public-privat soluie pentru un mai bun management al comunitilor locale din Romnia- ghid practic - Institutul pentru Politici Publice Bucureti, 2004; Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Ghid pentru Parteneriat Public privat, Bucuresti, 2005 Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010, publicat n M. Of. nr. 676/ 5 octombrie 2010. Normele Metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat, nr.178/2010, publicate n M. Of. nr.833/2010 A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, ediia a III-a, Ed. All Beck, Bucuret, 2001.

11