1

CUPRINS
CUPRINS......................................................................................................................................................................2 INTRODUCERE...........................................................................................................................................................3 Definitie ........................................................................................................................................................................4 Forme ale firmelor multinaionale .............................................................................................................................. 4 Avantajele de care beneficiaza grupurile multinationale...............................................................................................4 IMPACTUL ACTIVITILOR FIRMELOR MULTINAIONALE .........................................................................5 Politici de stimulare i atragere a investitiilor straine directe (ISD) .......................................................................... 5 Experiene ale rilor dezvoltate ................................................................................................................................. 5 Experiene ale rilor n curs de dezvoltare....................................................................................................................6 FMN i transferul de tehnologie................................................................................................................................... 6 Accesul la material .. ......................................................................................................................................................6 Diferenele organizaionale i culturale.......................... ...............................................................................................6 PUTEREA ECONOMICA A GRUPURILOR MULTINATIONALE ....................................................................... 7 Bucurestiul, atractiv pentru multinationale.......... ..........................................................................................................8 Multinationalele din retail pleaca din Romania cu tot cu marci.....................................................................................8 FIRME MULTINATIONALE CARE AU VENIT IN ROMANIA...............................................................................9 Elgeka..............................................................................................................................................................................9 Lafarge Ciment Romania S.A. .....................................................................................................................................10 Procter & Gamble....................... .................................................................................................................................12 Vodafone....................... ...............................................................................................................................................13 Heineken....................... ...............................................................................................................................................14 Lukoil....................... ................................................................................................................................................. 15 Friesland Foods....................... ................................. ...................................................................................................17 Multinaionale lovite de criz n Romnia....................... ................................. ..........................................................18 Concluzii....................... ................................. .............................................................................................................19 Bibliografie...................................................................................................................................................................20

Introducere

Una dintre cele mai mari fore de presiune cu care se confrunt evoluia rilor i a uniunilor de comer internaional este reprezentat de puterea i influena firmelor multinaionale (FMN) ca parte a rspunsului acestora la globalizare. Combinarea creterii investiiilor strine directe, schimbrilor tehnologice, pieelor financiare internaionale i a unei game largi de msuri de dereglementare i privatizare au fcut posibil pentru firmele multinaionale s fie printre conductorii economiei globale. Provocarea pentru evoluia rilor i a uniunilor de comer internaional este s se asigure c aceste companii respect drepturile angajailor n fiecare loc din lume n care influena lor se face simit i s se stabileasc un dialog global ntre acestea i firmele multinaionale. Firmele multinaionale joac acum un rol important n economiile tuturor rilor i n relaiile economice internaionale, devenind un subiect din ce n ce mai important pentru guverne. Prin investiiile strine directe, asemenea firme pot aduce beneficii substaniale att rilor de origine ct i rilor gazd prin contribuii la utilizarea eficient a capitalului, tehnologiei i resurselor umane ntre ri i pot astfel s ndeplineasc un rol important n promovarea bunstrii economice i sociale. Dar firmele multinaionale, organizndu-i operaii dincolo de cadrul lor naional, pot conduce la abuzuri prin concentrarea puterii economice i la conflicte cu obiectivele de politic naional. Mai mult, complexitatea acestor firme multinaionale i dificultatea unei percepii clare privind structurile lor diverse, operaiile i politicile conduce uneori la ngrijorare. Astfel, inta comun a tuturor statelor este de a ncuraja contribuiile pozitive prin care firmele multinaionale pot realiza progresul economic i social i s minimizeze sau s rezolve dificultile care pot s apar din derularea operaiilor lor. De cnd operaiile firmelor multinaionale s-au extins n ntreaga lume, trebuie depuse toate eforturile de a se coopera ntre toate statele, mai ales ntre rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare, avnd ca obiectiv mbuntirea standardelor de bunstare i de via, prin ncurajarea contribuiilor pozitive ale FMN i prin minimizarea sau rezolvarea problemelor ce sunt n legtur cu activitile lor. Firmele multinaionale, i mai ales firmele globale foarte mari, au ca structuri de rezisten urmtoarele trei caracteristici: 1. controlul activitilor economice n mai multe ri 2. abilitatea de a obine avantaje din diferenele geografice dintre ri i regiuni n dotarea cu factori i n politici guvernamentale 3. flexibilitatea geografic, abilitatea de a dispune de resurse i operaii ntre localiti la scar global Astfel, un procent majoritar din configuraia schimbrii a sistemului economic global este realizat de firmele multinaionale prin deciziile lor de a investi sau nu n anumite zone geografice. Firmele multinaionale, prin rolul lor devin n aceste condiii cele mai puternice fore de presiune pentru adncirea globalizrii activitii lor economice care au loc ntr-un cadru dinamic, turbulent chiar n anumite perioade sau zone, n economia mondial.

Definitie
3

Un grup multinational este un ansamblu de societati cu nationalitati diferite, autonome din punct de vedere juridic, dar care sunt controlate de o societate mama sau o societate holding. Un grup poate sa devina multinational prin intermediul investitiilor directe pe care le efectueaza in strainatate. Investitia directa in strainatate se poate realiza atat prin crearea unei filiale in strainatate, cat si prin preluarea de participatii la o socieatate deja existenta. Aceasta investitie, care are ca obiect stabilirea de legaturi economice durabile, ofera posibilitatea investitorului de a exercita o influenta reala asupra gestiunii intreprinderii in care face investitia. Investitiile directe in strainatate imbraca forme diverse: joint-venture (filiala-comuna), fuziuni, achizitii, aliante strategice etc.

Forme ale firmelor multinaionale

Cele mai importante forme sunt sucursala, filiala, licensing-ul i joint-venture. Sucursala este un serviciu al unei FMN implantat n strintate i depinde n totalitate, financiar i administrativ, de societatea-mam, i avnd un obiectiv identic. Ea este organizat, nregistrat i funcioneaz potrivit legislaiei locale, iar cheltuielile sunt suportate de bugetul societii-mam. Ea ncheie contracte pe baz de mputernicire, dar dispune de autogestiune financiar, dar soldul bugetului reflect rezultatele economico-financiare ale societii-mam. Filialele sunt firme cu capital propriu constituite de societatea-mam n strintate, structura organizatoric i activitatea sunt determinate de condiiile rii gazd, tipul societii, nregistrarea, sistemul taxelor i impozitelor sunt conform legislaiei rii gazd, implic relaii durabile cu parteneri de prim rang i dispune de premise favorabile evoluiei progresive. Organizaiile joint-venture internaionale sunt aliane formate de organizaii din dou sau mai multe ri. Ele se formeaz din mai multe motive: punerea n comun a know-how-urilor complementare (se tie c 2+2=5), asigurarea accesului pe diferite piee, realizarea unui rspuns strategic la competiia tot mai intens, realizarea economiilor de scar, obinerea accesului la tehnologie performant (pe lng eforturile proprii i licene, cum ar fi cazul alianei Toyota General Motors pentru realizarea unui cost mai mic de producie) i reducerea riscurilor financiare, cum ar fi cazul companiilor petroliere pentru a suporta costurile cutrii de noi cmpuri petroliere. TABELUL 1. Joint-venture n scopul realizrii economilor de scar EXEMPLE RENAULT VOLVO - PEUGEUT MOTIVE

Aprovizionarea cu materii prime i materiale, manipularea preului de transfer. European Computer Research Centre Cercetare i dezvoltare. (ECRC) n Munchen, format din 3 firme europene de computere Toyota i General Motors n California Marketing i distribuie. FIAT PEUGEUT n Argentina Furnizare divizional deoarece ambele firme aveau o activitate srac n Argentina.

Avantajele de care beneficiaza grupurile multinationale

Marimea grupurilor multinationale:

Spre deosebire de intreprinderile individuale, grupurile multinationale constituie adevarati giganti, care pot beneficia de avantaje sustantiale datorita propriei influente asupra guvernelor din mai multe tari, spre deosebire de grupurile nationale.
4

 Capacitatea de a forta barierele nationale: Prin procesul de mondializare a economiilor, armonizarea internationala a politicilor economice a demarat deja, diferentele nationale sunt departe de a se estompa. Aceste diferente care au existat si vor mai exista mult timp, pot fi considerate adevarate obstacole in fata investitiilor straine. In aceste conditii, este evident faptul ca aceste diferente pot fi depasite mult mai usor de catre grupuri daca acestea desfasoara activitate de productie in tara respectiva si, cu atat mai mult, daca utilizeaza forta de munca locala, care este la curent cu uzantele si cutumele din acea tara. Din acest punct de vedere, grupurile multinationale, care sunt implantate pe loc si utilizand actori locali fideli si cunoscatori ai realitatilor din tara respectiva, beneficiaza de avantaje considerabile. Posibilitatea de a valorifica diferentele nationale: Traim intr-o lume inegala si marcata, in special de diferentele de repartizare a valorii adaugate ( in conditiile unei productivitati egale). Intr-o asemenea lume, grupurile multinationale pot sa se bucure de avantaje considerabile prin valorificarea diferentelor ce apar intre diferite tari.

IMPACTUL ACTIVITILOR FIRMELOR MULTINAIONALE

Politici de stimulare i atragere a investitiilor straine directe (ISD)
Dei nevoia de capital, tehnologie, experien managerial este prezent n orice economie naional indiferent de gradul de dezvoltare i complexitate, iar receptarea acestor surse i din strintate este un fenomen pregnant al ultimelor decenii, atitudinea fa de investitii straine directe este nuanat, combinnd msuri de stimulare cu cele de descurajare sau de ngrdire a ptrunderii capitalului strin. Msurile de stimulare a investiiilor cuprind toate aciunile guvernamentale ce duc la creterea profitului investiiei poteniale sau reduc riscurile pe care aceasta le presupune; ele compenseaz chiar o serie de influene nefavorabile generate de factorii socio-politici sau instituionali. Descurajarea ISD se realizeaz pe calea unor msuri guvernamentale destinate a reduce profitul investiiei sau a spori riscurile aferente ei, limitnd-o sau excluznd-o de la anumite activiti sau sectoare.

Experiene ale rilor dezvoltate Dominnd piaa internaional a ISD i resimind din plin concurena chiar n cadrul grupului, statele dezvoltate au fost cele dinti care au instrumentat politici de atragere direcionat a ISD, pe de o parte pentru a-i crea n aceast form avantaje competitive, prin dezvoltarea selectiv a unor activiti economice. n paralel, s-au urmrit i beneficii de ordin social, viznduse stimularea ISD n anumite regiuni, rmase n urm din punct de vedere al dezvoltrii economice. Cu alte cuvinte, s-a produs o corelare cu, dac nu chiar o integrare a msurilor viznd ISD n politicile de dezvoltare sectorial sau regional. Nu ntmpltor, statele care au elaborat astfel de politici, sunt state aflate n acele stadii ale generrii avantajelor competitive n care prezena capitalului strin poate fi benefic. Este cazul Marii Britanii care, dup ce a parcurs un
5

ciclu complet al avantajului competitiv, este n pierdere de capacitate concurenial i a revenit n faza stadiului bazat pe factori de producie. Irlanda i Spania care, de asemenea, au atras puternic ISD, se afl i ele n primele dou stadii ale avantajului competitiv. Mai mult chiar, faptul c SUA au devenit principalul receptor de ISD n cadrul triadei SUA Uniunea European Japonia pare s reflecte parcurgerea de ctre SUA a unei perioade de declin n competitivitate. Experiene ale rilor n curs de dezvoltare La nivelul statelor n curs de dezvoltare, cum este i Romnia, tendina de deschidere economic i liberalizare a regimului ISD a fost integrat eforturilor acestora de redresare i reform economic. n msura n care procese ample de privatizare s-au desfurat cu participarea substanial a capitalului investiional extern (18,5 miliarde dolari dintr-un total de 60 miliarde dolari rezultate din vnzarea de active ale statului n perioada 1988-1992), se poate afirma c ISD au constituit un important instrument, acceptat i promovat ca atare de economii n curs de dezvoltare n acest proces, premisa n cele mai multe cazuri a crerii de noi avantaje concureniale. Sensului interveniei ISD n dezvoltarea industrial a respectivelor state, se pot distinge dou ipostaze ale contribuiei ISD: contribuie la procesul de industrializare, aport n cadrul procesului de transformare industrial
FMN i transferul de tehnologie

Problema major n jurul creia oscileaz relaiile FMN i rile gazd i de origine este reprezentat de transferul de tehnologie (cu sensul de cunotine tehnologice i capaciti tehnologice). n relaiile cu ara gazd se pune problema adaptrii tehnologiei transferate, operaie determinat de patru determinani principali: 1. Caracteristicile i mrimea pieei 2. Diferenele de cost i de accesibilitate la factori Accesul la materiale FMN trebuie s in seama n tehnologia transferat i de diferenele n accesul i calitatea materialelor i bunurilor intermediare locale, diferene mai pronunate n rile cele mai slab dezvoltate. Chiar dac filialele ar dori s importe aceste inputuri, costurile de transport, barierele tarifare i netarifare i controlul inputurilor de ctre guverne ar putea s le conduc spre o aprovizionare local. Diferenele organizaionale i culturale Deoarece costul de nvingere a rigiditii tradiiei i practicilor de conducere a afacerilor este mai mare dect acela al adaptrii mainilor i introducerii de noi produse (datorit faptului c primul cost este mai intensiv n capital uman dect al doilea i c oamenii sunt mai rezisteni la schimbare i adaptare dect mainile), este mai uor pentru FMN s introduc noi maini i produse dect noi metode de conducere a oamenilor.

Puterea economica a grupurilor multinationale

Sistemul economic actual se caracterizeaza prin internationalizarea pietelor comerciale, monetare, fortei de munca si de materii prime. Pe baza acestei realitati, s-a apreciat ca puterea
6

marilor grupuri multinationale depaseste cu mult pe cea a unei tari. Totusi, aceasta afirmatie, care se bazeaza pe indicatori de numarul de salariati si cifra de afaceri, nu tine cont de forta de reglementare pe care o poseda statul. De fapt, in urma conflictelor mai mult sau mai putin deschise dintre grupurile private si statele din tarile dezvoltate, cele din urma castiga, practic, totdeauna pe propriul teritoriu national. Dar, la randul lor, grupurile multinationale se pot revansa prin delocalizarea propriilor activitati industriale, comerciale si financiare in tari mult mai atractive din punct de vedere fiscal si social. Statul dispune de putere economica si politica, in timp ce un grup, chiar daca este multinational, nu dispune decat de puterea economica pe care si-o manifesta in limitele fixate de stat. Cu toate acestea, statul, care la randul sau este supus restrictiilor economice si sociale, nu este interesat sa abuzeze de propria putere, mai ales atunci cand delocalizarea activitatilor grupurilor in tari mai liberale genereaza, de cele mai multe ori, saracia natiunii. Astfel, competitia dintre natiuni constituie un fenomen care franeaza vointele politice ale statelor bazate, deseori, pe dogme. De asemenea, forta economica a grupurilor multinationale se manifesta si prin puterea de presiune pe care o exercita asupra tarilor, atunci cand doresc sa infiinteze noi filiale. Pentru a crea noi locuri de munca, statele sunt adeseori, tentate sa acorde avantaje fiscale, subventii, garantii de piata etc.Cu toate acestea, deciziile de investitii ale grupurilor sunt ghidate de grija de a obtine o rentabilitate pe termen lung, si nu de interesul public. In consecinta, avantajele de care beneficiaza grupurile din partea statului, de cele mai multe ori pe o perioada limitata, nu sunt determinate in stabilirea politicii economice a grupului. Intreprinderea este, inainte de toate, constituita din oameni. In cadrul grupurilor bine organizate, educarea si formarea personalului constituie o prioritate absoluta. De fapt, prin aceasta se urmareste obtinerea unei stari de spirit, coeziuni si vointe comune ale personalului, de pe urma carora , grupul are numai de castigat. Astfel, se ajunge la situatia in care loialitatea fata de grup sau normele si procedurile acestuia este considerata, de multe ori, mai importanta decat loialitatea nationala sau reglementarile locale. Puterea financiara a grupurilor poate sa aiba consecinte importante asupra balantei de plati a tarilor in care sunt implantate. Daca un grup nu recurge la piata financiara locala pentru finantarea unei filiale, el amelioreaza balanta de plati a tarii in care se situeaza filiala in detrimentul tarii in care finantarea isi gaseste originea. In schimb, repatrierea catre societatea mama a profiturilor realizate local penalizeaza balanta de plati a tarii in care se afla filiala. De asemenea, puterea financiara a grupurilor le permite sa investeasca in domenii de inalta tehnologie, ceea ce ameninta, uneori, independenta economica a statelor mai putin dezvoltate. Desi, unele dintre statele europene au incercat sa duca o politica de independenta tehnologica fata de marile grupuri americane, actualmente se constata o miscare generala de liberalizare a economiilor. O data cu utilizarea monedei unice europene, statele care participa la sistemul monetar european au renuntat la o parte din propriile prerogative. Astfel, marile intreprinderi nationale din domeniile asigurarilor, bancar, media, telefonie, transport aerian si feroviar incearca sa scape de sub dominatia statului cu scopul de a deveni mai competitive pe plan international, de a accede pe pietele financiare si de a se regrupa liber. In final, se poate aprecia ca grupurile multinationale, prin propria marja de manevra, nu se multumesc cu un rol pasiv, ci ele contribuie activ la configurarea economiei mondiale. Desi este cert ca alegerile acestora sunt efectuate tinand cont de anumite restrictii, actiunea lor este decisiva pentru evolutia capitalismului modern si constructia unei noi ordini economice mondiale.

Bucurestiul, atractiv pentru multinationale

Bucurestiul este al treilea oras din Europa pe lista multinationalelor europene care vor sa-si extinda afacerea.
7

Capitala Romaniei este depasita in aceasta privinta de Moscova si Praga, dar se situeaza la egalitate cu Varsovia, arata un studiu al Cushman&Wakefield, citat de Evenimentul Zilei. Studiul a fsot realizat printre managerii primelor 500 de companii europene si arata ca Bucurestiul a facut progrese in privinta transportului intern, a accesului catre alte piete si a gradului de poluare. Bucurestiul a ramas in urma la nivelul chiriilor, care sunt inca foarte mari, si disponibilitatea spatiilor de birouri de calitate. Companiile multinationale nu apreciaza foarte mult calificarea pe care o au angajatii romani si considera ca nu stau bine la capitolul limbi straine.

Multinationalele din retail pleaca din Romania cu tot cu marci

Industria bunurilor de larg consum a fost marcata, in 2008, de inchiderea sau relocarea unor fabrici din Romania, unele cu o traditie indelungata pe piata locala, in tari ca Bulgaria sau Polonia. Lista include unitati intrate in urma cu ceva vreme in portofoliul unor multinationale precum Kraft Foods, Coca-Cola, Nestle, Bunge, Friesland Foods sau Colgate-Palmolive, conform Business Standard. Este de asteptat insa ca procesul sa continue si anul viitor, pe fondul crizei financiare, dar si al avantajelor fiscale oferite de tarile din jur si al costurilor reduse cu forta de munca. Cea mai recenta "mutare" de pe piata de retail este compania germana Meggle, cel mai mare producator de unt din Europa, care a renuntat la intentia de a achizitiona o unitate de productie in Romania, in favoarea Bulgariei. Si alte marci de traditie locale, precum Poiana (Kraft Foods), Super Cristal, Norvea (Colgate-Palmolive) si Muntenia (Bunge) vor fi produse in strainatate, dupa cum promit companiile straine care le-au preluat, sau, in cel mai rau caz, vor disparea.

FIRME MULTINATIONALE CARE AU VENIT IN ROMANIA

Elgeka
8

Compania Elgeka-Ferfelis Romania este o companie multinationala ce activeaza de peste 10 ani, avand in prezent 12 filiale in Bucuresti si principalele orase ale tarii. Printre cele mai importante marci distribuite se numara Finetti, ReckitBenckiser, Chipita, Chupa-Chups. In 1974 Distribuitorul numarul 1 pe piata din Grecia ia fiinta la Atena. 2000 ELGEKA IN ROMANIA.ELGEKA alege Romania sa fie prima tara care face parte din planul de distributie din Balcani, investind 7 milioane EURO. 2000 CHERESTEA.Incepand din 2000 ELGEKA Romania se implica in exportul de cherestea (cherestea de rasinoase, cherestea de fag). Dintre clientii importanti amintim pe Shelman (Grecia), Demetriades (Cipru), Xylexper (Grecia). 2001 INVESTITII .ELGEKA investeste inca 5 milioane EURO. 2002 ELGEKA - FERFELIS Romania. Firma ELGEKA Romania preia distributia nationala a produselor CREAM LINE ROMANIA - brandul FINETTI 2003 EXTINDEREA ACTIVITATII .ELGEKA - FERFELIS se consolideaza prin extinderea obiectului de activitate catre importul si distributia produselor nealimentare. 2004 ACOPERIRE TOTALA .ELGEKA - FERFELIS deschide doua noi filiale la Oradea si Suceava, fiind astfel mai aproape de indeplinirea obiectivului principal: acoperire totala a pietei. 2004 RECKITT BENCKISER. Incepand cu 2004 ELGEKA - FERFELIS preia distributia nationala a produselor "RECKITT BENCKISER". 2008 ELGEKA FERFELIS ROMANIA isi schimba structura de organizare juridica devenind SA 2008 SSL, 3M, ENERGIZER. Incepand cu August 2008 ELGEKA - FERFELIS preia distributia nationala a produselor SSL, 3M, ENERGIZER 2009 SHELL LUBRICANTS.De la inceputul anului 2009, Elgeka Ferfelis Romania creeaza o divizie dedicata distributiei produselor Shell Lubricants - Helix pe piata din Romania Capital social: 22,581,500,00 Lei Date financiare 2007 - 2008 n conformitate cu IFRS N EURO Vanzari Profit brut / (pierdere) Profit / (pierdere) nainte de taxe, de finanare, activiti de investiii i deprecierea Profit / (pierdere) nainte de taxe, de finanare i activiti de investiii Profit / (pierdere) nainte de taxe Profit / (pierdere) nainte de taxe Acionarii 'Equity 2,008 8.050.338,00 1.401.813,00 752.739,00 282.577,00 400.504,00 7.283.690,00 2,007 9.796.089,00 1.882.198,00 1.226.272,00 546.557,00 329.502,00 8.489.551,00 68.897.926,00 57.187.149,00

Lafarge Ciment Romania S.A.

9

Producatorul roman de ciment ROMCIM S.A. a fost achizitionat in 1997 de Grupul International LAFARGE, lider mondial in domeniul materialelor de constructii. In prezent societatea detine doua fabrici de ciment (Medgidia si Hoghiz) si o statie de macinare (Targu Jiu). Lafarge Ciment (Romania) este cea mai importanta companie controlata de producatorul francez de materiale de constructii Lafarge in Romania, alte operatiuni vizand segmentele de agregate, betoane si gips-carton. Construcie unic n Romnia: cel mai mare siloz de clincher tip dom din lume a fost realizat de Lafarge la uzina de ciment din Medgidia Construcia este unic n Romnia, iar pentru Grupul Lafarge reprezint cea mai mare construcie de acest tip. Planul investiional anunat pentru perioada 2006-2011, n valoare total de 90 milioane euro, este realizat n 2009, inclusiv prin punerea n funciune a acestei investiii, n proporie de 75%. n 2009, pentru al cincilea an consecutiv, Grupul Lafarge s-a clasat printre cele mai durabile 100 de corporaii din lume. Lafarge este angajat s respecte principiile dezvoltrii durabile de muli ani, urmrind o strategie care combin know-how-ul industrial cu performana, crearea de valoare, respectul pentru angajai i culturile locale, protecia mediului i conservarea resurselor naturale i energiei. n Romnia, Lafarge activeaz cu toate liniile sale de activitate: ciment, agregate, betoane, gips; are 40 de siteuri industriale, numr 1300 de angajai, i n 2008 fiind ntre primii 10 contributori la bugetul de stat din Romnia. REZULTATELE FINANCIARE LA 30 SEPTEMBRIE 2009 REZULTATELE SUNT AFECTATE N CONTINUARE DE NCETINIREA RITMULUI DE CRETERE ECONOMIC IMPACT POZITIV AL EXPUNERII PE PIEELE EMERGENTE ASUPRA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE GENERAREA PUTERNIC DE NUMERAR I CONTROLUL STRICT AL COSTURILOR CONDUC LA REDUCEREA N CONTINUARE A DATORIEI I SPRIJIN REZISTENA MARJEI CIFRE CHEIE N PRIMELE NOU LUNI ALE ANULUI Vnzrile au sczut cu 15% la 12.243 m (-14% comparativ cu perioada similar a anului precedent) Rezultatul curent din exploatare a sczut cu 29%, la 1.983 m euro (-26% comparativ cu perioada similar a anului precedent) Marja rezultatului curent din exploatare a sczut cu 320 de puncte de baz, la 16,2% Rezultatul net cota Grupului a sczut cu 50% la 774 m euro Profitul pe aciune a sczut la 2,99 euro Fluxul liber de trezorerie s-a mbuntit cu 57% pn la 1711 m euro Datoria net s-a redus cu 2,3 mld euro de la sfritul anului CIFRE CHEIE N TRIMESTRUL III Vnzrile au sczut cu 20% la 4.252 m euro (-16% comparativ cu perioada similar a anului precedent) Rezultatul curent din exploatare a sczut cu 28%, la 852 m euro (-22% comparativ cu perioada similar a anului precedent) Marja rezultatului curent din exploatare a sczut cu 220 de puncte de baz, la 20,0% Rezultatul net cota Grupului a sczut cu 38% la 404 m euro Profitul net pe aciune a sczut la 1,42 euro Fluxul liber de trezorerie a sczut cu 13% la 836 m euro Datoria net s-a redus cu 775 m euro n trimestrul III REZULTATE MARCANTE ALE GRUPULUI Vnzrile au fost afectate de volumele mai reduse, efectul cursului de schimb valutar i efectul de perimetru Scderile generale ale volumelor i marjei s-au atenuat n trim. III Rezultatul curent din exploatare al pieelor emergente a crescut cu 19% n primele nou luni ale anului, excluznd Europa Central i de Est Au fost realizate economii semnificative de costuri i un control al cheltuielilor de capital Marja EBITDA a diviziei de ciment a rmas puternic, la 34,8% n trimestrul III, stabil comparativ cu anul trecut Fluxul liber de trezorerie s-a mbuntit cu 620 milioane de euro n primele nou luni, reprezentnd o mbuntire de 57% Datoria net s-a redus cu 3,2 miliarde de euro n ultimele 12 luni. BRUNO LAFONT, PREEDINTE I CEO LAFARGE, A DECLARAT: ncetinirea ritmului de cretere economic la nivel internaional a dat semne de stabilizare n trimestrul al treilea. Anticipm c volumele pe pieele mature ar putea ncepe s i revin ncepnd cu a doua jumtate a anului 2010. Fora pieelor noastre emergente, excluznd Europa Central i de Est, continu s aib un impact favorabil asupra rezultatelor noastre. Ne ateptm ca avantajul competitiv pe care ni-l confer portofoliul nostru geografic s continue odat cu intrarea n noul an. Am realizat o rat mai mic a datoriei i marje din exploatare rezistente, datorit unei generri puternice de numerar i unor economii de costuri semnificative. Aceste eforturi vor continua prin reduceri de costuri, limitarea cheltuielilor pentru investiii i mbuntirea capitalului circulant. Combinate cu iniiativele noastre strategice pe pieele emergente i cu dezvoltarea de produse inovatoare, aceste aciuni ntresc Grupul Lafarge i ne vor consolida i mai 10

mult poziia de lider odat cu relansarea economiei mondiale. Consiliul de Administraie al Lafarge, prezidat de Bruno Lafont, s-a ntrunit pe 5 noiembrie 2009 pentru a aproba situaiile financiare aferente perioadei ncheiate la 30 septembrie 2009. SITUATII FINANCIARE CONSOLIDATE Milioane Primele nouluni euro

Trimestrul III

2008

2009

Variaie

2008

2009

Variaie

Vnzri

14.386

12.243

-15%

5.317

4.252

-20%

Rezultat curent din exploatare

2.789

1.983

-29%

1.178

852

-28%

Marja operaional 19,4% (%)

16,2%

-320 bp

22,2%

20,0%

-220 bp

11

 Procter & Gamble

Infiintata in 1837, compania Procter & Gamble a inceput activitatea in Cincinnati, Ohio, SUA ca o firma mica, familiala ce producea sapun si lumanari. In prezent, P&G comercializeaza mai mult de 300 produse la peste cinci miliarde de consumatori din 140 de tari. Compania Procter & Gamble (P&G) este recunoscuta drept lider in dezvoltarea, producerea si comercializarea unor produse superioare, precum: produse de curatat, de ingrijire a bebelusilor, de ingrijire pentru femei, produse din hartie, cosmetice, medicamente, alimente si bauturi. Acestea includ marcile Ariel, Tide, Crest, Pantene, Tampax, Pringles, Pampers, Olay, Folgers, Jif, Cover Girl, Downy, Dawn, Bounty si Charmin. In anul fiscal care s-a incheiat la 30 iunie 2000, P&G a inregistrat vanzari pe plan mondial de $40 miliarde. Traditia companiei Procter & Gamble se bazeaza pe principiile integritatii personale, a respectului fata de individ si a lucrului bine facut pe termen lung. Zilnic la P&G lucreaza peste 100 000 de persoane pentru a furniza consumatorilor din intreaga lume produse de calitate superioara. P&G a inceput sa activeze in Balcani in 1992 cu numai 3 angajati. Sediul central pentru zona Balcanilor este Bucuresti, de unde P&G isi conduce afacerile din cele 7 tari: Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Jugoslavia, Bosnia, Albania, Republica Macedonia. Azi, cu peste 250 angajati si o cifra de afaceri de cateva zeci de milioane dolari, filiala P&G Balkans este complet integrata in reteaua mondiala a companiei. Compania multinaional Procter & Gamble este unul din principalii investitori strini din Romnia i lider n domeniul su de activitate 1995 P&G cumpara fabrica din Timisoara si ncepe imediat dupa aceasta lucrarile de reamenajare. Compania se lanseaza pe piata produselor pentru ngrijirea parului prin lansarea unor marci de renume ca Pantene si Head&Shoulders n Romnia si Bulgaria. 1996 Fabrica din Timisoara, avnd acum o noua nfatisare, este inaugurata, si se ncepe productia locala a detergentului Tide 2000 Pentru a sarbatori noul mileniu, P&G lanseaza programul P&G 2002. Prin intermediul acestui program, P&G a dotat160 de scoli din Romnia cu laboratoare informatice. Procter&Gamble a finantat proiectul prin alocarea unui fond de 3% din valoarea vnzarilor sale. Compania intra pe piata produselor anti-perspirante prin lansarea marcii Secret. 2002 Pampers a demarat campania de "dotare" n Romnia, prin donarea catre 20 de maternitati, a 300 de paturi neonatale si a 20 de mese pentru schimbarea bebelusilor, acoperind astfel 20% din toti noii nascuti ntr-un an. 2003 Este al doilea an de derulare a programului "P&G nvata sa schimbi lumea" n Romnia. Scopul acestui Program de Educatie Civica este sa i educe pe copii sa devina buni cetateni, sa faca diferenta n viata comunitatii si sa fie initiatorii unei atitudini pozitive, si de lunga durata de implicare n nevoile comunitatii. 2004 P&G sarbatoreste 10 ani de existenta pe piata romaneasca si inaugureaza noul sau sediu din Bucuresti, in prezenta domnului Ion Iliescu - Presedintele Romaniei si a domnului A.G. Lafley - Presedinte si CEO al Companiei.

12

Vodafone
La 1 iunie 2005, Romnia a devenit parte a celei mai mari comuniti mobile din lume, dup achiziionarea Connex de ctre Vodafone Group Plc. Vodafone Romnia este compania care a lansat prima reea GSM din Romnia, la 15 aprilie 1997. Compania este de asemenea primul operator care a lansat serviciile 3G n Romnia, n aprilie 2005. O privire retrospectiva asupra realizarilor Vodafone Romania arata dinamismul industriei de comunicatii si preocuparea permanenta de a fi lider in inovatie. Vodafone este primul operator care a lansat serviciile 3G n Romnia, n aprilie 2005 si serviciile 3G broadband HSDPA, in noiembrie 2006. Vodafone Romnia este filiala romneasc a operatorului internaional de telefonie mobil Vodafone, care deine ntreg acionariatul companiei. De asemenea, suntem: Primul operator de telefonie mobila din lume care si-a lansat serviciile in doar 135 de zile de la aprobarea licentei (1997). Prima companie din Romania care a introdus Serviciul de Relatii cu Clientii (1997). Primul operator GSM din Romania care a lansat serviciul de mesaje scurte (SMS) (1998). Primul operator GSM din Romania care a oferit servicii de date si fax (1998). Primul operator GSM din Romania care a lansat o statie ecologica ce utilizeaza energie eoliana - Meteriz (1998). Primul operator GSM din Romania care a oferit servicii complete de Internet, prin Xnet (1999). Primul operator GSM din Romania care a introdus tehnologia HSCSD (High Speed Circuit Switched Data) (1999). Primul operator GSM din Romania care a lansat tehnologia WAP (Wireless Application Protocol) (2000). Primul portal mobil din Romania - myX (2001). Primul operator GSM care a lansat servicii de divertisment mobil bazate pe SMS (Connex Play) (2001). Primul operator GSM din Romania care a oferit posibilitatea de utilizare a numerelor scurte pentru serviciul de roaming (2001). Primul operator care a lansat comercial in Romania tehnologia GPRS (General Packet Radio Service) (2001). Primul operator din Romania care a extins tehnologia GPRS pentru clientii Cartelei Vodafone (2002). Prima companie din Europa care a lansat serviciul WWN (World Wide Number) si varianta sa locala Easy Dial in Romania (2002). Primul operator care a introdus serviciul Mobile Banking, bazat pe SMS, in cooperare cu Banca Comerciala Romana (2002). Primul operator care a oferit Incarcarea Electronica ca o alternativa la reincarcarea cu cartela (2002). Primul operator care a introdus in Romania serviciul de acces wireless la Internet cu viteza broadband (2002-2003). Primul operator care a introdus serviciul de acces international prin linii fixe (2003). Primul operator care a lansat serviciul GPRS Roaming (2003). Primul operator care a lansat myBanking, serviciul care permite plata facturii de pe telefonul mobil (2003). Operatorul care a lansat primul portal mobil 3G din Romania (iunie 2005) Primul operator care lanseaza o solutie ce reuneste telefonia mobila si telefonia fixa, prin oferta Vodafone Zona Mea si Vodafone Mobile Office Zone (2008) Operatorul care lanseaza Asigurarea Mobila Vodafone, un serviciu inovator ce ofera clientilor acoperirea costurilor pentru inlocuirea telefonului sau a modemului de date mobile, in situatia in care acesta a fost furat sau deteriorat (iunie 2009) Operatorul care a introdus tehnologia HSPA+, ce permite viteze sporite de date mobile, de pana la 21,6 Mbps pentru download si pana la 5,7 Mbps pentru upload. Reteaua Vodafone HSPA+ acopera in prezent 13

cele mai importante centre de business, zone rezidentiale, precum si mai multe spatii exterioare din Bucuresti. (septembrie 2009)

Heineken
Parte a grupului international Heineken, compania Heineken Romania a fost fondata in anul 1998, purtand initial denumirea de Brau Union. Incepand din martie 2007, a devenit Heineken Romania, schimbare care a insemnat si adoptarea naturala a culturii si valorii Heineken. Portofoliul de marci oferit de Heineken Romania acopera toate segmentele pietei: Heineken, Ciuc Premium, Golden Brau, Neumarkt, Bucegi, Gosser, Schlossgold, Silva, Gambrinus, Harghita, Hategana, Zipfer (import) si Edelweiss (import). In prezent, Heineken Romania detine 4 fabrici de bere: Miercurea Ciuc, Craiova, Constanta si Targu Mures, fiecare cu propria sa istorie, dar cu acelasi respect pentru calitatea Heineken. Dintre acestea, primele 4 fabrici care au apartinut companiei Brau Union Romania (detinuta de grupul austriac BBAG), au devenit membre ale grupului Heineken incepand cu 2003, din 2007 preluand numele de Heineken Romania. Fabrica Miercurea Ciuc In zona Harghitei, se afla fabrica Miercurea Ciuc, inconjurata. Fabrica a fost construita in 1974. In 1994 este privatizata, iar in anul 2000 fabrica fuzioneaza, devenind parte din Brau Union Romania. Fabrica Craiova Fabrica de bere Craiova a inceput productia la 1 aprilie 1970, mai intai cu sectorul fabricare bere, iar in urmatoarele luni si cu sectoarele imbuteliere bere la sticla si butoi si fabrica malt.. In 1994 este privatizata si iti schimba numele in SC Bere Craiova SA. Trei ani mai tarziu, in 1997, fabrica este preluata de BBAG. Fabrica Constana Constructia fabricii incepe in 1968, iar startul productiei in Fabrica de Bere Constanta este dat in iunie 1970. Urmand exemplul celorlalte fabrici, este privatizata in 1991 schimbandu-si numele in SC Malbera SA. In 1997 este achizitionata de grupul austriac BBAG, in 2000 fuzionand cu Brau Union Romania. Fabrica Mure Ultima achizitie a companiei Heineken Romania este totodata si cea mai tanara membra a companiei, fiind fondata in 1992. Pentru inceput, s-au produs bauturi racoritoare sub marca Jazz, prima sarja de bere fiind produsa in fabrica din Ungheni in 1995 (marcile de bere Jazz si Mure). In iunie 1998 se naste marca Neumarkt. In decembrie 1998 Bere Mures a imbuteliat pentru prima data in Romania bere in PET (sub marca Neumarkt).

14

Lukoil
Compania petroliera LUKOIL este prima companie privata din Federatia Rusa care a deschis drumul investitiilor n Romnia prin achizitia pachetului de actiuni la rafinaria "Petrotel" din Ploiesti, una dintre cele mai vechi rafinarii din Romnia, n anul 1998. Conducerea companiei LUKOIL a adoptat o atitudine proactiva fata de traditia si experienta detinuta de industria petroliera din Romnia, prin adoptarea unui program complex de investitii n sectoarele de procesare a titeiului si distributie a produselor petroliere. n perioada anilor 1998 - 2004 investitiile totale efectuate de compania LUKOIL n industria petroliera din Romnia, si implicit n economia romneasca, a depasit suma de jumatate de milliard de dolari SUA. LUKOIL a investit peste 283 de milioane de dolari SUA n cadrul unui amplu proces de modernizare si restrucurare a rafinariei "Petrotel" din Ploiesti . Peste 230 de milioane de dolari SUA au reprezentat investitiile directe n echipamentele si instalatiile de procesare a titeiului din cadrul rafinariei "Petrotel", restul de 53 de milioane de dolari SUA reprezentnd contravaloarea pachetului de actiuni platit de LUKOIL statului romn n momentul achizitiei rafinariei "Petrotel". Procesul de modernizare a rafinariei "Petrotel- LUKOIL" a fost nsotit de investitii n crearea unei retele de distributie a carburantilor auto pe ntreg teritoriul Romniei. LUKOIL a investit peste 285 de milioane de dolari SUA n crearea unei retele de 288 de benzinarii si a 10 depozite de produse petroliere. LUKOIL intentioneaza sa investeasca alte 120 de milioane de dolari SUA n sectoarele de procesare a titeiului (aprox. 70 milioane dolari SUA) si distributie a produselor petroliere (aprox. 50 milioane dolari SUA) n perioada anilor 2005 - 2007. Activitatea investitionala si de afaceri a companiei LUKOIL creaza un impact impresionant asupra economiei Romnesti. Peste 5000 de oameni lucreaza n cadrul companiei LUKOIL , din care peste 1200 n cadrul rafinariei "Petrotel - LUKOIL". Alte 2500 de persoane lucreaza n cadrul companiilor de constructii si furnizorilor de servicii implicati n derularea nemijlocita a programelor de investitii. Cifra de afaceri a companiei LUKOIL n Romnia genereaza venituri substantiale la bugetul de stat: peste 5690 de miliarde de lei sub forma de taxe si impozite n anul 2004 si peste 835 milioane dolari SUA (estimare) pentru anul 2005. Procesarea titeiului si distributia produselor petroliere de catre compania LUKOIL genereaza efecte colaterale benefice asupra altor sectoare din cadrul economiei romnesti: Oil Terminal Constanta, Conpet, transportatorii auto si pe cale ferata, companiile din sectorul telecomunicatiilor si altele. Informatii generale despre LUKOIL Pe data de 25 noiembrie 1991 a fost infiintata compania de stat LangepasUraiKogalymneft din Federatia Rusa, care includea asociatiile de productie Langepasneftegas, Uraineftegas, Kogalymneftegas si cteva capacitati de procesare a titeiului. Concomitent cu consolidarea activitatilor existente, LUKOIL demareaza o serie de achizitii in diversele sectoare ale industriei petroliere. n anul 1998 sunt achizitionate pachetele de actiuni la rafinaria "Petrotel" (Romnia) si intreprinderea de productie a polimerilor "Stavropolpolymer" (Federatia Rusa). n 1999 sunt achizitionate rafinariile din Odessa (Ukraina) si Neftochim-Burgas (Bulgaria), combinatul petrochimic din orasul Saratov (Federatia Rusa) si compania petroliera "KomiTEK" (Federatia Rusa). Anul 2000 aduce o alta achizitie importanta Companiei LUKOIL. Compania de distributie a carburantilor "Getty Petroleum Marketing Inc." (aprox. 1260 de statii de distributie a carburantilor din 13 state din nord-estul SUA) din Statele Unite ale Americii trece sub controlul Companiei LUKOIL. LUKOIL este cea mai mare companie petroliera din Rusia din punct de vedere al rezervelor, productiei si rafinarii titeiului, asigurand cca. 20% din productia de titei autohtona (79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezinta aproximativ 2% din productia totala mondiala. In ultimii ani rezervele certe de titei ale companiei au crescut cu 14%, productia de gaze a crescut cu 11%, iar cantitatea de de titei rafinata a fost mai mare cu 18%. In acelasi timp, reteaua de statii de distributie a carburantilor sa marit de 3,5 ori. Din punct de vedere al rezervelor de titei, Compania LUKOIL este lider mondial in privinta rezervelor confirmate in categoria companiilor private cotate la bursa, se afla pe locul patru in topul mondial al 15

companiilor petroliere in privinta rezervelor confirmate si probabile, iar din punct de vedere al productiei de titei se claseaza pe locul sapte in lume. LUKOIL detine trei uzine petrochimice in Rusia si Bulgaria, precum si numeroase conducte pentru transportul titeiului si produselor petroliere, participand la numeroase proiecte internationale, cum ar fi cel al Consortiului Conductei Caspice. De asemenea Compania LUKOIL opereaza retele de distributie in Statele Unite, Polonia, Bulgaria, Romania, Turcia, Statele Baltice, Republica Ceha, Ucraina, Belerus, Republica Moldova, Azerbaijan, Kazahstan si Kirchistan. Reteua de statii pentru vanzarea cu amanuntul a produselor petroliere include cca. 4076 statii in Rusia si in alte tari, dintre care 1 691 statii in Rusia si 2 385 statii in Europa si SUA. Astfel se poate spune ca LUKOIL este compania petroliera rusa cu cea mai mare diversificare internationala si cu o dinamica a dezvoltarii printre cele mai ridicate din lume.

VENITUL NET AL LUKOIL A CRESCUT CU 143,5% IN PRIMUL TRIMESTRU DIN 2008. CANTITATEA DE TITEI PRELUCRATA IN RAFINARIILE GRUPULUI A CRESCUT CU 9,8% LUKOIL a publicat situatia financiara consolidata conform normelor US GAAP pentru primul trimestru al anului 2008. Venitul net al LUKOIL a atins 3 163 milioane USD in primul trimestru al anului 2008, ceea ce reprezinta o crestere de 143,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut. EBITDA a fost de 4 846 milioane USD, cu 99,3% mai mare. Venitul din vanzari a crescut cu 59.4%, ajungand la 24 955 milioane USD. Cresterea venitului net s-a datorat conditiilor de piata favorabile, marjei de rafinare ridicate, cresterii cantitatii de titei prelucrate in rafinarii si controlului eficient al costurilor. Cresterea venitului net a fost franata de aprecierea rublei fata de dolar, marirea tarifelor de transport si cresterii poverii fiscale. Cheltuielile Companiei pentru taxe si impozite au totalizat 8,7 miliarde USD, cu 54,9% mai mult. Cheltuielile de exploatare au crescut cu 465 milioane USD, atingand 1,9 miliarde. Aceasta crestere a fost cauzata in principal de aprecierea in termeni reali a rublei in raport cu dolarul (care a fost de 17,3%); cresterea cantitatii de titei prelucrata in rafinarii; cresterea altor vanzari. Cheltuielile de extractie a titeiului per baril de echivalent petrol (boe) produs in primul trimestru din 2008 s-a ridicat la 3,86 USD/boe, cu 15,6% mai mult fata de anul anterior. Cresterea este mai mica decat aprecierea in termeni reali a rublei in raport cu dolarul. Aceasta inseamna ca cheltuielile de extractie a titeiului au scazut in termeni reali in primul trimestru din 2008 fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cheltuielile de transport ale LUKOIL au crescut cu 21,1%, atingand 1 195 milioane USD. Aceasta s-a datorat unei cresteri a tarifelor de transport din Rusia, cantitatii mai mari de produse rafinate exportate din Rusia si cresterii generale a volumului vanzarilor. Cu toate acestea, marirea cheltuielilor de transport a fost compensata partial de scaderea ratei medii de navlu. Cheltuielile de capital, inclusiv tranzactiile care nu s-au efectuat in numerar, au fost de 2, 412 milioane USD, ceea ce reprezinta o crestere de 17,0%. Cheltuielile de capital in sectorul "upstream" (explorare - productie) au crescut cu 15,4%, in timp ce cele din sectorul "downstream" (rafinare - distributie) au crescut cu 28,5%. Proiectele noi (zacamintele din nordul regiunii Timan-Pechora, cele din Depresiunea Bolshekhetskaya, cele din nordul Marii Caspice) au reprezentat peste 30% din cheltuielile de capital din sectorul "upstream". Aceste proiecte vor avea o influenta favorabila asupra performantelor financiare si de exploatare ale LUKOIL pe termen mediu. Productia de hidrocarburi comercializabile (inclusiv partea ce revine companiei din productia afiliatilor) a scazut cu 2,1%, la 2 193 mii boe/zi. Compania mentine o prognoza pozitiva in privinta productiei de hidrocarburi pentru 2008 datorita inceperii exploatarii zacamantului Yuzhnaya Khylchuya din Timan-Pechora la inceputul lunii iulie. Cantitatile de titei prelucrate in rafinariile Grupului au crescut cu 9,8%, atingand 13,32 milioane tone. Cresterea productiei rafinariilor Companiei din Rusia a fost de 8,9%, iar cea a rafinariilor din strainatate - de 14,2%. Rafinaria Volgograd a avut cea mai mare crestere. Datorita maririi capacitatii si optimizarii operatiilor, productia de produse petroliere a rafinariilor detinute de LUKOIL a crescut cu 9,1%, totalizand 12 460 mii tone. LUKOIL a vandut 32,6 milioane tone de titei si produse petroliere in primul trimestru din 2008, ceea ce reprezinta o crestere de 4,0%. Compania a redus vanzarile de titei si a marit considerabil vanzarile de produse petroliere. Vanzarile cu amanuntul de produse petroliere au crescut cu 21,2%, atingand 3,2 milioane tone.

16

Friesland Foods
Friesland Foods este o companie productoare de produse lactate din Olanda. Compania a intrat pe piaa din Romnia n anul 2001 prin achiziia Nutricia Dairy and Drinks, iar n 2002 a fuzionat cu productorii Someana Satu Mare, Belcar Bela Deta din Timioara i Belcar Distribution. Friesland Romnia este acionar majoritar la firmele Industrializarea Laptelui din Trgu-Mure i Napolact Cluj-Napoca. Compania deine brandurile Milli, Oke!, Dots, Completa, Napolact i Napoca[1]. Friesland - campioana absoluta Potrivit datelor financiare publicate recent de Ministerul Finantelor, cele mai bune rezultate pe anul 2007 le-a avut, de departe, Friesland Foods Romania, producatorul marcilor Milli, Napoca, Napolact si Oke!. Prin cele trei societati componente - Friesland Romania, Napolact si Industrializarea Laptelui Targu-Mures - grupul a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 600 de milioane de lei si un profit net de peste 111 milioane de lei. Friesland Romania SA Satu Mare a inregistrat in 2007 un profit net de 87,5 milioane de lei, la o cifra de afaceri de 272,6 milioane, in contextul in care, in 2006, compania realizase doar 460.000 de lei profit net. Napolact Cluj-Napoca si Industrializarea laptelui Tg. Mures au raportat profituri de 20,5 milioane, respectiv 3,35 milioane de lei, la cifre de afaceri de 193 milioane si 143 milioane de lei. Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods - una dintre cele mai importante zece companii de lactate din lume, avand sedii in Europa, Asia, Africa si America de Sud. Societatea are 16.400 de angajati la nivel international si a intrat pe piata romaneasca la inceputul anului 2002, prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks, firma ce detinea in acel moment societatile Somesana din Satu-Mare, Belcar din Timisoara si pachetul majoritar la S.C.I.L. Targu Mures. Din anul 2004, Friesland Foods Romania este actionar majoritar la Napolact Cluj-Napoca. Compania Danone a raportat in bilantul pe anul trecut o cifra de afaceri de 369 de milioane lei, in crestere cu 62 de milioane fata de 2006, si un profit de 31,7 milioane, mai mic cu aproape sapte milioane de lei fata de anul anterior. In 2007, Danone s-a confruntat cu scandalul gumei de guar cancerigene care, desi nu s-a regasit in produsele din Romania, a afectat compania. Grupul Danone este prezent in 150 de tari si detine pozitia de lider mondial pe piata produselor lactate proaspete, avand activitati in Romania din 1996. Hochland Romania se poate lauda cu un profit de opt milioane de lei in 2007, la o cifra de afaceri de 170,6 milioane. In anul anterior, compania raportase afaceri de 158 milioane de lei si un profit net de 7,5 milioane de lei. Compania face parte din grupul german Hochland, unul dintre cei mai mari producatori si prelucratori de branzeturi din Europa

17

Multinaionale lovite de criz n Romnia

Criza a lovit puternic multinaionalele din Romnia, ale cror vnzri au sczut uneori mai mult dect media pe grup ca urmare a deprecierii leului fa de euro. Chiar i n situaia fericit n care creterile la filialele din Romnia sunt peste media grupului, acestea sunt foarte reduse fa de anul trecut. Giganii Carrefour, Heineken, Praktiker, Ikea, Philip Morris, Wienerberger au raportat vnzri n scdere att la nivelul rii noastre, ct i la nivel mondial. Surprinztor, criza a afectat pe lng vnzrile de mobil i produse pentru cas i grdin i vnzrile de buturi alcoolice sau nealcoolice, dar i pe cele de igri. PRAKTIKER Vnzrile retailerului de bricolaj au sczut cu 15,6% n primul trimestru, ajungnd la 45,1 milioane de euro, rezultatul fiind afectat de deprecierea leului n raport cu euro, a anunat retailerul german. n acelai timp, pe plan internaional, vnzrile grupului au sczut cu 13,6% n perioada ianuariemartie fa de primele trei luni ale anului trecut. "n statele care nu au adoptat euro, vnzrile au fost afectate de deprecierea semnificativ a monedelor naionale, n principal a zlotului polonez, a lirei turceti i a leului romnesc. n condiiile unor cursuri de schimb constante, vnzrile pe plan internaional ar fi sczut cu numai 3,6%, ceea ce nseamn c zece puncte procentuale din declin au fost generate de fluctuaiile de pe piaa valutar", se arat ntr-un raport al companiei. IKEA i retailerul de mobil numrul unu la nivel mondial ncepe s simt efectele crizei financiare dup ce creterea vnzrilor a ncetinit la 3%, de la 10% ct era n urm cu un an. Suedezii opereaz i n Romnia n sistem de franciz prin firma Moaro Trading, care anunase nainte de criz c vrea s se extind prin construirea a nc ase magazine n orae precum Constana, Iai, Cluj-Napoca i Galai. Deocamdat, aceste investiii par ngheate, mai ales c vnzrile la magazinul din Bucureti au ncetinit nregistrnd un plus de doar 5% fa de anul trecut, dup boom-ul nregistrat n urm cu un an. "n ultimele luni am constatat o serie de schimbri n comportamentul consumatorilor care sunt mai prudeni ncercnd s-i acopere ct mai multe nevoi din bugetul pe care l au la dispoziie", a precizat Cornel Oprian, managerul companiei. CARREFOUR Dei reeaua din Romnia a avut cea mai mare cretere a vnzrilor din Europa, de 6,9%, n primul trimestru din 2009, ncasrile pe magazin au fost serios afectate. La acelai numr de magazine, vnzrile Carrefour de pe piaa romneasc au sczut cu 5,1%, iar creterea raportat se explic doar prin creterea numrului de magazine. Anul trecut, Carrefour Romnia a nregistrat cea mai mare cretere a vnzrilor anuale la nivel mondial n cadrul grupului, de 51,8%, aa c scderea nregistrat este semnifcativ. Lucrurile stau ns mai ru la nivel mondial. La nivel de grup, Carrefour a afiat prima scdere trimestrial a vnzrilor din ultimii ase ani pe fondul scderii cererii din partea consumatorilor. Grupul a nregistrat scderi ale vnzrilor pe toate pieele europene, cu excepia Romniei i Portugaliei. WIENERBERGER Cel mai mare productor de crmizi din lume a anunat o scdere a profitului cu 65%, pn la 103,3 milioane de euro, dup performane financiare foarte slabe n al patrulea trimestru. Compania, prezent i n Romnia, anunase la 12 februarie ctiguri, nainte de dobnzi, taxe, deprecieri i amortizri (EBIDTA), n scdere cu 41%, mai ales ale operaiunilor din Statele Unite i Marea Britanie, unde veniturile au sczut cu aproximativ o treime. "Ne ateptm ca 2009 s fie un an extrem de dificil i provocator. Criza nu a ajuns pn la cel mai mic nivel nc i exist multe incertitudini cu privire la amploarea impactului asupra economiilor individuale", a declarat directorul executiv al companiei, Wolfgang Reithofer.
18

HEINEKEN Vnzrile grupului n Europa Central i de Est au sczut cu 6,3% n primul trimestru al acestui an, cobornd la nou milioane hectolitri de bere. "Rusia, Romnia i Grecia au evoluat n linie cu performanele medii regionale, n timp ce Polonia a avut o performan peste medie, iar Austria s-a plasat sub medie. n termeni organici, volumul a sczut cu 6,3%", a anunat conducerea Heineken. PHILIP MORRIS Profitul net al companiei a sczut n primul trimestru cu 12%, la 1,52 miliarde de dolari. Veniturile companiei au sczut n perioada ianuarie-martie cu 5,5%, la 5,6 miliarde de dolari, ca urmare a declinului nregistrat pe pieele din Uniunea European (UE), de 11,5%, la dou miliarde de dolari, respectiv Europa de Est, Africa i Orientul Mijlociu, de 12,6%, la 1,45 miliarde de dolari. Compania a avut creteri n Asia, de 5,8%, la 1,6 miliarde de dolari, respectiv America Latin i Canada cu 11,4%, la 568 de milioane de dolari. n Romnia, Philip Morris International are o fabric la Otopeni i export n principal n UE, n state precum Italia, Polonia i Cehia, dar i n Africa. LUKOIL Criza lovete n benzinari. LukOil Romnia a anunat c i schimb strategia anul acesta i nchiriaz 25 de staii de la micii benzinari, pentru c nu mai are bani s construiasc altele noi. "Vrem s ne acoperim pierderile de vnzri pe staie i s atingem rezultatele din 2008", a declarat directorul general al companiei, Constantin Tampiza. Compania va plti chiria n funcie de vnzrile pe fiecare staie. Benzinriile vor avea brandul i carburanii LukOil, iar salariaii vor fi tot ai companiei. LukOil Romnia a anunat pentru 2009 investiii de zece ori mai mici dect n 2008, de 1,5 milioane de dolari, din cauza crizei.

Concluzii
ntr-un mod simplist, se poate considera c o firm multinaional este o firm care are capacitate productiv ntr-un anumit numr de ri. Fluxurile de profituri i venituri pe care ele le genereaz reprezint componenta principal a fluxurilor de capital strin care se mic ntre ri. Pe msur ce rile adopt abordri mai deschise orientate spre cretere i dezvoltare economic, rolul firmelor multinaionale devine din ce n ce mai important. Pe msur ce pieele din ntreaga lume devin dereglementate liberalizate, firmele strine caut s-i localizeze pri din procesul de producie n alte ri, acolo unde au avantaje de cost. Aceste avantaje de cost pot fi surse mai ieftine de for de munc, materii prime i componente sau au reglementri guvernamentale prefereniale. O int interesant pentru firmele multinaionale sunt rile slab dezvoltate sau n curs de dezvoltare, cum este si Romania, unde, dei acestea prezint nivele ridicate de risc, ele reprezint un potenial pentru nivele ridicate ale profitului. Multe ri slab dezvoltate sau n curs de dezvoltare cu economii i venituri n cretere pot furniza piee mature n viitor. Muli analiti economici globali sunt ngrijorai privind rolul firmelor multinaionale n rile cu venituri sczute i au identificat un numr de probleme asociate cu investiiile strine directe. n mod egal, ali economiti i politicieni argumenteaz c activitatea firmelor multinaionale conduce la cretere i dezvoltare. Iar rspunsul corect este cu siguran la mijloc, amndou teorii fiind aplicabile n anumite ri cu anumite firme multinaionale i n anumite perioade.

Bibliografie: 19

1. Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, 2001; 2. Codul fiscal al Romniei, Editura Meteor Press, 2008; 3. Voinea Liviu, Corporaiile transnaionale i economiile naionale, IRLI, Bucureti, 2003; 4. Barrens Dictionary of Finance and Investment Terms, Ed. 3, New York, 1991. www.frieslandcampina.com\ https://www.vodafone.ro www.lukoil.ro www.elgeka-ferfelis.ro www.heineken.ro www.lafarge.ro www.pgbalkans.com www.pg.com www.onrc.ro www.ziare.com

20