Capitolul III SOLUTIILE ARTISTICO-DECORATIVE

Mod Coala document. Semnat. Data . Elaborat Migai Aliona Conductor Consultant Contr. norm. Aprobat Cocin Al.

UTM 581.4 039 ME

Design Interior a Centrului Medical din or. Chisinau str. A. Puskin
Litera Coala 13 Coli

UTM FUA DIN-071

SOLUTIILE ARTISTICO-DECORATIVE
3.1 Caracteristica deciziei generale ale stilului O amenajare interioar este constituit din mai muli factori determinani, specifici acestui tip de investiii. Primul atribut la care trebuie s ne raportm n vederea elaborrii unui proiect de amenajare este funciunea specific amenajrii. Spaiile vor fi organizate n funcie de destinaia dorit, tipurile de mobilier, decoraii, iluminare, depinznd de funcionalul dorit. Stilul Art Deco 1 Istoric Designul interior contemporan, cunoscut si sub numele de stil modern, poate parea un stil confuz, fara trasaturi ferme si greu de diferentiat de alte stiluri de design contemporane. Acest stil se numeste mdern contemporan in primul rand pentru ca a inglobat numai trasaturile de design specifice sfarsitului de secolul XX, spre deosebire de alte stiluri contemporane care mai pastreaza si elemente din stiluri de design ale inceputului de secol XX si chiar ale secolului XIX. II Interpretari moderne Stilul de amenajare modern se caracterizeaza prin linii curate si suprafete fine, fara detalii complicate. Insa, acest lucru nu inseamna ca o locuinta amenajata dupa principiile acestui stil trebuie sa aiba o infatisare rece, sterila si rigida. Prea multa lume considera ca o incapere moderna ofera imaginea unui spital, prin suprafetele albe si clare. Acest lucru insa nu este adevarat. Design-ul contemporan se joaca cu lumina si culorile, formele si functiunile. Stilul de azi este o imbinare de elemente confortabile, locuibile care creeaza o senzatie sofisticata si proaspata. Pentru a reusi sa realizati o asemenea infatisare a interiorului, incepeti prin a incorpora urmatoarele cinci elemente de baza: culori, accente metalice, texturi, lemn si corpuri de iluminat. Stilul modern se potriveste atat pentru birouri si magazine, cat si pentru mansarde, apartamente sau case. O casa amenajata in stil contemporan poate fi linistita si comfortabila. Pentru a ajunge la

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

acest stil este important sa respectati niste reguli de baza. Simplitatea, subtilitatea, texturile si liniile clare va ajuta sa definiti corect stilul modern. Trebuie sa va concentrati pe culoare, spatiu si forme.

3.2 Decizia privind gama coloristica Numim culoare percepia de ctre ochi a uneia sau a mai multor frecvente (sau lungimi de unda) de lumina. n cazul oamenilor aceast percepie provine din abilitatea ochiului de a distinge cteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiai imagini. Percepia culorii este influenat de biologie (unii oameni se nasc vznd culorile diferit, alii nu le percep deloc, ex.: daltonism), de evoluia aceluiai observator, sau de culorile aflate n imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicaia multor iluzii optice ). Rolul culorilor n lucrrile de design interior Cnd ne gandim la decorarea centrului medical ceea ce vizualim este culoarea. Folosim culorile nu pentru a decora ntr-un anumit stil, ci n primul rnd pentru c ele ne influeneaza dispoziia, au efect dovedit asupra strii noastre psihice. Atunci cind te afli intr-un centu medical de obicei scopul principal e de a scoate starea antidepresanta si de a calma durerea, de aceea culoare joaca un rol foarte important in cabinetele medicale, intreg centrul trebuie sa confere o stare de relaxare si sa nu apese psihicul clientului. n termeni simpli, albul calmeaza, albastrul este rece iar bejul stimuleaza starea de relaxare si plictiseala cind se face exces, dar aceasta nu e totul. Inspiraia pentru culorile pe care le folosim n amenajarea centrului poate veni de oriunde: padurea, plaja, o gradin plina cu flori, o fotografie, toate sunt surse de inspiraie pe care trebuie s le studiem cu atenie. Cu ajutorul culorilor se poate marca un centru de interes, se poate exprima masivitatea sau uurina unor elemente, intimitatea. Pentru a folosi ct mai bine culorile, e necesar s nelegem cum sunt ele influenate de lumina natural i de cea artificial. De exemplu, ntr-o ncpere luminat de o plafonier, culorile devin terse, dar se pun n valoare cu ajutorul unor spoturi direcionate spre punctele de interes.Este bine cunoscut faptul ca in centrele medicale lumina are un rol foarte important. Culorile stilului Modern pentru interior. Stilul modern este caracterizat de culori neutre,de aceea am folosit nuantele caracteristice stilului, cele de alb si negru. De asemenea, am folosit diverse nuante de maro, crem, bej, gri.

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

Pentru accente si decoratiuni am utilizat culori mai vii insa insa nu si nuante contrastante, nepotrivite. Luand in consideratie inaltimea impunatoare a peretilor, am hotarit rezolvarea problemei prin implimentarea liniilor decorative orizontale, pentru a produce efectul visual de reducere a inaltimii.

Pentru a evita monotonia si a focaliza atentia asupra unor elemente decorative, am ampasat strategic diverse obiecte de mobilier (fotolii, scaune, masute, canapele) in culori puternice. 3.3 Lucrarile de finisaj Lucrrile de finisaj au rol constructiv, funcional, decorativ i igienico-sanitar i se execut n general, dup ce ntreaga cldire de rou (fundaii, perei, planee, scri etc.) i acoperiul (inclusiv nvelitoarea) au fost executate. Finisajele cuprind lucrri de: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli, vopsitorii. Din punct de vedere funcional, ele trebuie s asigure: confortul, izolarea termic, fonic, circulaia, meninerea cureniei etc. Lucrrile de finisaj necesit un volum relativ mic de materiale, dar cu un cost mai ridicat comparativ cu al materialelor folosite la lucrrile elementelor de structur, nchideri, compartimentare etc. Executare finisajelor se face n general manual, numai unele procese tehnologice putnd fi realizate mecanizat i necesit munc de nalt calificare. Din aceast cauz, lucrrile de finisaj reprezint o parte important din valoarea unei cldiri, influennd n mare msur costul i consumul de manoper (circa 15...20% din costul total i respectiv 28...30% din manopera total a lucrrilor de construcii). Odata alese culorile si modelele, este esentiala cunoasterea citorva aspecte ale compozitiei materialelor pentru decorare, pentru a decide daca o suprafata anume este potrivita finisajului dorit spre realizare. De exemplu, unele tipuri de suprafete necesita o tratare speciala; iar in ceea ce priveste vopseaua, este important sa se aplice tipul corect pentru suprafata in discutie. Cladirea propusa spre proiectare este o cladire nou construita, de aceea nu prezinta zone cu suprafete dificile sau invechite, intrucit majoritatea finisajelor sunt recent aplicate. Se vor face unele schimbari de replanificare, zonarea suprafetei prin construirea peretilor despartitori, care vor duce la bun sfirsit conceptia privind o institutie moderna si spatioasa. Culoarea de baza a tuturor peretilor din incaperi va fi alba, pe care se vor pune accente nu doar decorative, ci si cu scop utilitar. Un rol important in realizarea unui finisaj corect il are siguranta ca suprafata peretelui este neteda, inaintea aplicarii vopselei sau altui material. Umflaturile, scobiturile sau alte denivelari ale suprafetei peretelui vor fi mai accentuate dupa noua decorare si vor strica tot

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

aspectul. Durata pregatirii va depinde de gradul de degradare al peretelui de la ultima decorare. In cele mai multe cazuri este nevoie doar de nisip fin, o curatare de sus pina jos, si niste glet. Daca dereglarea este mai intinsa s-ar putea sa fie nevoie de o retencuire a suprafetei. Pentru a pregati peretii spre vopsire, e necesara gletuirea acestora. Pentru inceput se curata peretii de orice semne de praf, grasimi sau vopsea veche. Gletul si apa se amesteca mecanic, cu viteza mica; astfel, evitindu-se antrenarea de aer in masa de material. Dupa 3 minute, necesare maturarii, se amesteca din nou. Pasta obtinuta se aplica cu o gletiera neteda de inox. Intai se incarca peretele, apoi se intinde pasta cu miscari scurte, verticale si paralele, de jos in sus. Pentru un strat de 5 mm, timpul de uscare este de o zi. Dupa intarire, aplicam un strat de Ceresit CT 127. Suprafata astfel gletuita va fi foarte fina si de un alb imaculat. Aspectul sau va fi de finisaj final. Ultima etapa a finisarii peretilor este vopsirea acestora. Esential este ca suprafata ce urmeaza sa fie vopsita sa aiba o culoare uniforma, fara pete si un grad cat mai redus de absorbtie. In acest caz fericit, se poate aplica direct prima mana de vopsea, fara alta pregatire prealabila. Daca se alege o vopsea lavabila de interior, fara solventi de intarire, de inalta calitate. Se dilueaza cu maxim 5% apa si se amesteca mecanic, pentru o cat mai fina omogenizare. Vopseaua se aplica cu trafaletele, in dungi paralele. Se inlatura excesul de vopsea de pe trafalet cu un gratar de plastic. O vopsea cu putere dubla de acoperire nu mai face necesara si o "a doua" mana. Culoarea finala apare imediat dupa uscare. Pentru a putea ocupa imediat spatiul, dupa vopsire, se alege o vopsea fara miros. Pentru a acorda tavanului o imagine interesanta din punct de vedere decorativ si pentru ca acesta sa corespunda intregului concept al interiorului, acesta a fost proiectat cu utilizarea gips-cartonului. Placile din gips-carton sunt din ce in ce mai utilizate ca material pentru constructii la nivel international. In interiorul cladirilor, acestea pot fi utilizate pentru a realiza pereti despartitori, tavane si podele. Ele au un rol foarte important in izolarea acustica si termica, dar si in protejarea impotriva incendiilor si a umezelii. Montarea lor este rapida, usoara si la preturi foarte competitive. Au fost proiectate si tipuri specifice de placi din gips-carton pentru suprafete curbe sau tavane boltite. Placile din gips-carton sunt tip sandwich, compuse dintr-un strat de ipsos intre doua folii de carton, fiind reciclabile in totalitate. Prima treapta de gips-carton este utilizata pentru a nivela suprafata, de la cota 3.600 la 4.200. Sa facut acest lucru cu scopul de a acsunde comunicatiile si canalele de ventilare. Urmeaza alte doua trepte care coboara vertical pe tavan. Pentru acestea sunt utilizate doua tipuri de finisari: imprimeu de lemn tip eiche si finisaj pe baza de var de culoare alba. De asemenea vor fi prezente suprafete montate cu constructia tip tavan casetat Armstrong, pentru a face posibil accesul la firele de comunicatii. Perei Tencuieli.

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie brute (nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente.Tencuielile driscuite se executa in urmatoarele scopuri:sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile, tavanele , peretii despartitori si alte elemente de construcie , contra actiunilor ploilor, gerului., umiditatii,arsitei soarelui,gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale; Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care se aplica. Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu , pentru a asigura rezistenta la actiunea acizilor,pentru a absorbi sunetele etc. Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi :primul strat,stratul de amorsaj sau spritul;al doilea strat , stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment;al treilea strat (fata vazuta),stratul vizibil sau tinciul ;la tencuielile driscuite tinciul este din mortar cu nisip cernut fin Pentru ca grundul sa adere bine , suprafetele de beton, de zidarie de piatra sau cele din sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit. In acelasi scop , pe planseele de rabit se aplica un strat suport (snir) , care umple ochiurile plasei.Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cu granultia de 1mm cernut,netezita cu drisca de lemn sau metalica. Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii obisnuite,la fatade simple,iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare pentru incaperi mai importante.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior cat si la interior. Pasul 1 Se aplica pe perete vopsea structurata ce va servi ca strat suport. Se lucreaza metru cu metru, avand grija ca limita zonei aflate in lucru sa fie umeda, pentru a evita formarea nadelor. In prima etapa se aplica un strat de Deko Vopsea Structurata cu ajutorul gletierei. Gletiera de inox este incarcata cu vopsea structurata cat sa asigure acoperirea cu material a unui metru patrat, material ce este depus pe perete cu ajutorul gletierei trebuie ca in urma unei aplicari sa ramana un relief de vopsea structurata pe suprafata peretului. Apoi se revine cu spaclul de inox pe suprafata de vopsea structurata si se realizeaza textura de "caramida". Se trece cu spaclul de inox peste suprafata de vopsea structurata aplicata initial, cu miscari pe diagonala, gesturi spontane. Practic se intinde vopseaua structurata, se modeleaza, cu ajutorul spaclului in urma procesului raman reliefuri pe perete. Dupa realizarea unei zone, dar nu mai tarziu de 15 minute, se va trece cu un trafalet de burete umezit peste suprafata in lucru, pentru netezirea proeminentelor si pentru a crea mici caneluri, care confera texturii un aspect placut. Se continua realizarea texturii pana la acoperirea suprafetei in

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

totalitate. Pasul 2 Dupa uscarea vopselei structurate (24h), se coloreaza cu Iris Creative Effect Lazura, folosind un trafalet. Lazura se dilueaza (maxim 1 litru de apa la 2,5 litri de lazura) si se intinde pe toata suprafata peretelui. Un ultim pas a fost aplicarea unei lazuri perlate cu ajutorul manusii de blana, pentru a conferi peretelui un aspect metalizat, elegant si pretios.v Placaje. S-a folosit placaje din: - placi de faian pentru placarea interioar a unor ncperi ale clPlcile se monteaz cu rosturile verticale esute prin intermediul unui mortar de ciment plastificat cu var. n cazul unor suprafee netede placajele din faian se fixeaz prin lipire cu adeziv. Plcile se monteaz pe 10 sau 12 rnduri, ceea ce corespunde la 1,5 sau 1,8 m nlime. - placaje din PAL. Pentru placaje interioare se folosesc plci din fibre de lemn. Acestea se monteaz pe profile metalice. Zugrveli i vopsitori. Lucrrile de finisaj prin care se aplic pe suprafaa elementelor de construcie un strat subire dintr-o suspensie de pigmeni n ap se numesc zugrveli. Dac stratul este alctuit dintr-o suspensie de pigmeni n ulei sau emulsii de liant n ap lucrrile de finisaj se numesc vopsitorii. Aceste lucrri se execut n scopul protejrii hidrofuge i anticorosive, pentru ntreinerea suportului n stare de igien i pentru a crea un aspect decorativ. Lucrrile de zugrveli se ncep dup terminarea tuturor lucrrilor de construcii i instalaii i dup uscarea complet a suprafeelor. Executarea propriu-zis a lucrrilor de zugrveli prezint anumite particulariti n funcie de compoziie i de tipul de zugrveal utilizat. Vopsitorii n ulei se execut pe tencuial, pe tmplrie din lemn sau talic, pe evi sau radiatoare. La vopsitorii n ulei suprafaa-suport trebuie s fie pregtit n prealabil: se cur de pete i murdrie, se chituiete, se lefuiete. Vopsitorii n ulei pe tencuial se aplic pe suprafeele acoperite cu glet de ipsos i lustruite cu hrtie sticlat. Primul strat de vopsea (grundul de mbibare) se chituiete i se lefuiete dup ce s-a uscat. Vopseaua se aplic apoi n 3 sau 4 straturi uniforme: straturile succesive se ntind pe direcii perpendiculare iar ultimul strat se ntinde pe perei de sus n jos. Vopsitorii pe lemnrie se aplic pe tmplria uilor, ferestrelor, lambriurilor, care a fost n prealabil grunduit i chituit cu chit de lac, iar mbinrile i crpturile chituite i lefuite cu hrtie sticlat. Vopseaua se aplic n 2 sau 3 straturi, dup ce fiecare strat s-a uscat, a fost chituit i lefuit. Ultimul strat se ntinde n lungul fibrelor lemnului.

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

Vopsitorii suprafeelor metalice se execut dup ce n prealabil suprafeele au fost bine curate de rugin i de alte corpuri strine cu peria de srm, prin sablare, cu terebentin sau benzin i dup ce au fost grunduite cu miniu de plumb. Vopseaua se aplic n 2 sau 3 straturi dup importana obiectului respectiv. Protecia metalului se poate realiza i prin metalizare, care const n pulverizarea unei pojghie subiri de zinc, cupru etc. pe suprafaa respectiv. Lucrri de tmplrie. Elementele de construcie care se monteaz n golurile special lsate la executarea pereilor interiori i exteriori ai cldirilor, avnd rolul de a asigura iluminarea i ventilarea natural a ncperilor, accesul n cldire, precum i comunicarea ntre diferite ncperi ale acesteia sunt uile, ferestrele, obloanele, grilele i porisle de garaje. Prin forma i dimensiunile lor, precum i prin modul de alctuire i aezare, tmplria formeaz i un element decorativ al cldirilor, att la faad, ct i la interior. Uile au rolul s asigure comunicaiile ntre diferite compartimentri interioare sau ntre interior i exterior. Forma i dimensiunile uilor depind de rolul i poziia pe care acestea le au n cldire. Sensul de deschidere al uilor pivotante se alege n funcie de sensul normal al circulaiei. De exemplu, uile care despart ncperile de coridor se deschid ctre interiorul ncperilor; la slile de clas, cinematografe, teatre, uile de intrare n cldire se deschid ctre exterior, pentru a asigura o evacuare rapid n caz de pericol. 3.4. Iluminarea Cu fantezie, amenajm camere agreabile, ambiante expresive, chiar i cu puine piese de mobilier. Important este ca alturi de toate elementele de design interior, culoarea, lumina i vegetaia s constituie factori eseniali pentru nchegarea unei atmosfere atrgtoare. Fiecare dintre noi percepe instantaneu forma, lumina i culoarea unui spaiu sau a unor obiecte din acel spaiu. Toate elementele auxiliare mobilierului (perdele, lmpi, tablouri, etc) sunt dependente de culoare i lumin. Lumina le poate pune n valoare, iar gama coloristic depinde tot de calitaile luminii. Aceste elemente auxiliare au calitai funcionale, dar i estetice. Rolul lor este foarte important n amenajarea interioar, astfel nct selectarea lor trebuie realizat cu discernmnt i cu aceeai atenie ca i n cazul pieselor importante de mobilier. Textura materialului, rezistena, culoarea, sunt detalii de care nu trebuie s uitm, dac vrem s facem o alegere bun. Fiecare spaiu, fiecare col al centrului este de fapt un mic univers i reflect o parte din modul de viaa i personalitatea noastr. Chiar i obiectelor utilitare sau decorative le putem da o nota personal.

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

Important e s tim ce i cum sa alegem din multitudinea de oferte existente n materie de design interior. Beneficiind de ajutor specializat, nimic nu este lsat la intmplare, detaliile sunt atent studiate i rezolvate pentru pstrarea echilibrului ntregului ansamblu. Iluminarea Stilului Modern Iluminarea in stilul Modern reprezinta un ansamblu a corpurilor de iluminat ce le transforma in obiecte de arta de sine statatoare. Lampile au linii drepte si finisaje metalice. Lumina n proiectele de design interior Lumina are o importana majora n lucrrile de amenajare interioare. Primul pas pe care l-am facut , am stabilit dac este suficient lumin natural n ncpere, raportat la destinaia acesteia. Am inut cont de felul n care lumina cade pe anumite suprafee ale ncperii; colurile ntunecate au nevoie s fie susinute subtil de lumina artificial. Obiectele dintr-o camera orientat spre sud, devin mai luminoase, iar culorile foarte tari, intensificate de lumina natural, risc s oboseasc ochii. Dimpotriv, n spaiile orientate spre nord, lumina natural este mult estompat i este nevoie s nclzim spaiul evitnd folosirea culorilor reci, nchise. n funcie de lumina pe care o ncpere o primete de-a lungul anului, se poate determina destinaia acesteia. I. Lumina natural vs. lumina artificial Daca lumina natural nu este suficient, avem doua variante pentru a obine efectul dorit, de fapt incperea luminoas i confortabil la care vism: studierea mijloacelor prin care putem aduce n interior mai multa lumin (decuparea n perete a nc unei ferestre, nlocuirea uii de lemn cu una de sticl) sau susinerea luminii naturale prin cea artificial. Trebuie s reinem c o lumin bun natural dar i artificial - este unul dintre cele mai bune mijloace de a face ca un spaiu s par mai mare dect este n realitate. II. Corpuri de iluminat n ceeea ce privete corpurile de iluminat, cel mai important este ceea ce v dorii i ceea ce v caracterizeaz. ntr-o ncpere se pot folosi corpuri de iluminat fixate n tavan sau pe perei (plafoniere, aplice, spoturi) pentru iluminatul general, dar i corpuri de iluminat punctuale, pentru iluminatul local sau cel ambiental, cum sunt lampadarele, lampile cu abajur pentru msuele joase.

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

Important este s folosim cu msur lumina artificial, pentru a crea o atmosfer relaxant. Se pot folosi mai multe tipuri de iluminat pentru aceeai ncapere, n funcie de activitile desfurate n acel spaiu n diverse momente ale zilei. n momentul n care ne intrebm ce fel de corpuri de iluminat s alegem, e bine s ne gndim la atmosfera ncperii n care urmeaz s le amplasm, la stilul arhitectural i de decor pe care l-am folosit. Ideal este s stabilim un plan pentru sistemul electric nainte de a ncepe s vopsim sau s tapetm pereii. 3.5.. Elemente de creare a zonelor verzi n interior Istoria evoluiei crerii spaiilor verzi numr deja cteva secole. n acest timp iscusina decorrii cu flori ncperile administrative i de locuit s-a transformat ntr-o art, n care s-au constituit tradiiile sale i s-au evideniat diferite curente. n primul rnd aceasta este legat de tendina omului ctre frumusee, doar florile redau ncperilor mai mult culoare, le atribuie un farmec deosebit. Un rol important l au florile i pentru mbuntirea microclimatului ncperii, protejnd construcia de influena razelor solare, de zgomotul din strzi i de praf. n perioad cald a anului e foarte plcut de odohnit la un balcon, n umbr i rcoare, s savurez coloritul viu i mirosul deosebit a florilor. Pe lng acestea plantele ce nfloresc cu arom plcut sunt garania unei bune dipoziii. La crearea spaiilor verzi se pot folosi diferite plante: copaci n czi i tufari, agtoare i drepte, multianuale sau de un an. Chiar dac spaiul dispus pentru zona verde e foarte mic, avnd fantezie i dorin e foarte uor de-a transforma ncperea ntr-un col de rai.

3.6.Mobilierul Formele si proportiile mobilierului sint gindite minutios in concordanta cu specificul destinatiei interiorului si stilului aprobat. Sunt propuse piese cu linii curate, suprafete fara sculpturi sau ornamente. Lemn in culori deschise, cu accesorii din vitralii, otel, nichel sau crom. Mobilierul are forme geometrice. Tapiteria este neagra, alba sau alte tonuri neutre si este confectionata din fibre naturale. Materialele au un aspect natural: piele, lana, bumbac, matase, iuta si sunt texturate. Piesele de mobilier sunt simple, fara curbe sau elemente decorative. Canapelele, scaunele si fotoliile sunt si ele simple, fara niciun fel de element decorativ. Integ centrul este dotat cu aparataj performant, ultramodern, iar mobilierul medical

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a

corespunde in intregime normelor standartizate, specifice stilului. Designul si amenajarea a fost executat intr-un spectru restrins de posibilitati, cauzate de tipul institutiei.

UTM 581.4 039 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .

Coal a