Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

EFECTELE GLOBALIZARII IN SFERA PIETELOR DE CAPITAL

Prof. Univ. Dr. Dr. H.C. Popescu. Dan Masteranda: Rusu Maria Specializarea: Finante Anul I

Sibiu, 2011
1.Conceptul de globalizare Conceptul de Globalizare se refer la micorarea lumii i la mrirea gradului de contientizare a lumii ca un ntreg Roland Robertson. Nu exist o definiie a globalizrii ntr-o form universal acceptat i, probabil, nici definitiv. Motivul rezid n faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei societi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele comerului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul schimb. Globalizarea economic patru aspecte se refer la globalizarea economic ce indic patru tipuri de fluxuri peste granie, i anume: fluxuri de bunuri/servicii; de exemplu, liber schimb; fluxuri de persoane (migraia), de capital i de tehnologie. O consecin a globalizrii economice este mbuntirea relaiilor dintre dezvoltatorii aceleiai industrii din diferite pri ale lumii (globalizarea unei industrii), dar i o erodare a suveranitii naionale asupra sferei economice. FMI-ul definete globalizarea ca i creterea n interdependena economic a rilor din ntreaga lume, prin creterea volumului i a varietii tranzaciilor de bunuri i servicii peste granie, fluxul de capital internaional mult mai liber i mai rapid, dar i o difuziune mai larg a tehnologiei1.. Banca Mondial definete globalizarea ca Libertatea i capacitatea indivizilor i a firmelor de a iniia tranzacii economice voluntare cu rezideni ai altor ri. 2. Piata de capital Orice economie nationala este caracterizata de existenta si functionarea unor piete specializate unde se intalnesc cererea si oferta de active financiare necesare dezvoltarii in cadrul firmelor a productiei de bunuri si servicii. Aceasta piata specializata este piata de capital sau piata financiara.Piata de capital poate fi definita capiata a tranzactiilor cu titluri financiare emise de stat, societati pe actiuni si unitati administrativ-teritoriale altfel spus ea reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se realizeaza transferul fondurilor de la cei care au surplus de capital (investitorii) catre cei care au nevoie de capital (emitentii) cu ajutorul unor instrumente specifice (valori mobiliare) si prin intermediul unor operatori specifici( societati de servicii de investitii financiare).Beneficiile pietei de capital asupra dezvoltarii economiei romanesti sunt: eficienta competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar; accesul societatilor noi la finantarea prin actiuni si/sau obligatiuni;descentralizarea proprietatii si a distributiei averii; solvabilitatea societatilor comerciale.Aceste beneficii trebuie corelate cu costurile si dezavantajele pietei de capital: ciclurile economice si impactul asupra obtinerii capitalului, increderea investitorilor, puterea sectorului financiar. Cel mai caracteristic fenomen al dinamicii sociale contemporane este globalizarea, ce se manifesta in toate domeniile vietii: politic, economic, cultural, stiintific.
1

FMI, World Economic Outlook, mai 1997


2|Page

3. Impactul globalizarii asupra pietelor financiare n ultimii ani, n ciuda impresiei generale privind globalizarea financiara, sistemul financiar international are nca un nivel insuficient de integrare, iar segmentarea pietelor de capital persista. n acelasi timp nsa, acest fenomen este greu reversibil si aceasta datorita recentei dereglementari a sistemelor financiare, progresului tehnologic din domeniul serviciilor financiare si de comuncatii, precum si diversitatii canalelor de difuzare a globalizarii financiare. Concomitent cu extinderea liberei circulatii a fluxurilor de capital la nivel regional si international s-a accentuat interesul fata de integrarea economiilor nationale la nivel regional, s-a produs o crestere a concurentei si a aparut tendinta de integrare a pietelor financiare nationale ntro piata unica la nivel planetar. Consider ca este corect a sustine ca regionalizarea si globalizarea nu sunt procese contrare, ntruct fluxurile financiare pot sa aiba o baza regionala, dar fluxurile de capital sa circule ntr-o piata globala. De altfel dezvoltarea accelerata a noilor tehnologii ale informatiei si ale telecomunicatiilor, asigura n timp real interconectarea diferitelor segmente ale pietelor financiare prin intermediul retelelor de calculatoare, satelitilor, si al internetului. Deschiderea spre exterior a pietelor financiare nationale precum si modificarile din unele compartimente au contribuit la extinderea tranzactiilor, precum si la un proces activ si permanent de inovare financiara concretizat n crearea de noi instrumente financiare. Aceasta tendinta s-a manifestat n general, initial la nivelul tuturor tarilor puternic industrializate.. Crearea spatiului financiar global contribuie alaturi de dezvoltarea fluxurilor financiare internationale, la modernizarea sistemelor financiare datorita accentuarii concurentei pe plan international, reducerii costului tranzactiilor, conexiunii pietelor financiare n timp real si diversificarii instrumentelor de gestiune a riscurilor. Totusi globalizarea poate genera efecte negative datorita volatilitatii cursurilor care n conditiile interconectarii pietelor se pot propaga rapid n spatiu de la o piata la alta. Globalizarea financiara a catalizat activitatile fondurilor speculative care atrag capitaluri internationale provenind de la investitori individuali sau institutionali. Fondurile speculative reprezinta un imens risc pentru stabilitatea sistemului financiar, volumul urias de capitaluri si tranzactii speculative efectuate la nivel global, inclusiv cu devizele unor state, le transforma n adevarate fortarete mondiale ale finantelor. 4.Globalizarea pietelor de capital la nivel mondial Nivelul internationalizarii pietelor de capital propriu este ilustrata de volumul tranzactiilor de actiuni ale unor companii straine in centrele financiare majore. De asemenea, o parte insemnata a fondurilor de pensii si de asigurari sunt investite in actiuni ale companiilor straine. Mai mult, in present, o companie nu este limitata sa obtina capitalul de care are nevoie de pe piata nationala.Trei elemente majore incurajeaza activitatile de finantare transfrontaliera: dereglementarea, tehnologia si institutionalizarea. Fenomenul de dereglementare este caracteristic anilor 70 i a aprut ca urmare a necesitii de a inova i de a ntreprinde, posibile de realizat prin eliminarea reglementrilor autoritare referitoare la accesul pe pieele de capital, la rolul intermediarilor financiari i la ncadrarea mprumuturilor dup natura, durata sau obiectul lor. Tehnologia. Transmiterea rapida a informatiilor financiare pe intreg mapamond a sporit semnificativ eficienta pietelor financiare. Titlurile financiare pot fi monitorizate, analizate si tranzactionate prin folosirea unui calculator in orice colt de lume.combinarea puterii
3|Page

calculatoarelor cu retelele de telecomunicatii a permis accelerarea integrarii, dezvoltand totodata strategii de tranzactionare complexe si generand fluxuri zilnice de capital enorme. Tehnologia a devenit, peste tot n lume, un agent major al schimbrii pentru piee i pentru structura industriilor. Peste 50% din creterea economic pe termen lung provine din schimbrile tehnologice care mresc productivitatea i determin apariia de noi produse, procese sau industrii. Institutionalizarea. Cu trei decenii in urma majoritatea actiunilor erau detinute de indivizi; astazi, pietele financiare sunt dominate de institutii financiare. In timp ce individul-actionar tinde sa fie mai limitat si sa se concentreze pe actiuni ale unor companii nationale, institutiile financiare au suficiente cunostinte si putere pentru a cauta sa obtina profituri investind la nivel international. 5.Globalizarea pietei de capital: avantaje si dezavantaje in evolutia economiei romanesti In contextul globalizarii lumea se schimba si odata cu ea si Romania. Lucruri care pareau vesnice au disparut cu rapiditate: uzine, combinate, orase industriale. O alta lume rasare, nu insa fara repercursiuni: somaj, suferinta, saracie. In decurs de un secol Romania si-a refacut unitatea nationala, a trecut de la o economie predominant agrara la una industriala, a luptat cu un rol important in cele doua conflagratii mondiale, a pierdut teritorii nationale, a trecut prin epoca comunista si si-a regasit vocatia europeana in 1989. Traind intr-un spatiu relativ inchis, Romania sa aflat printre ultimele tari care au beneficiat de revolutia transporturilor, a comunicatiilor, a productivitatii muncii, a informatiei. Abia dupa 1990, timid, societatea informationala si-a inceput patrunderea in zona noastra si efectele ei au fost devastatoare datorita starii de nepregatire in care ne aflam. Produse scumpe, economie ineficienta, inflatie galopanta, zdrobitoarea concurenta occidentala toate au pus rapid la colt economia romaneasca. Globalizarea are indubidabil efecte pozitive asupra Romaniei. Tara are nevoie de capital strain investitional pentru dezvoltare, fiind incapabila sa-si produca acest capital doar din surse interne. Fiind o tara cu oportunitati economice multiple - de la turism si agricultura la industria petroliera si metalurgica- Romania este atractiva pentru capitalul strain in situatia unor conditii interne (legislatie, fiscalitate) propice. Miscarea rapida de capital presupusa de globalizare in care companiile isi pierd clasica identitate nationala este avantajoasa in conditiile unei forte de munca inalt calificate dar ieftina. Pe de alta parte treptat, unele forte economice romanesti au inceput sa joace un important rol regional sau international. Este cazul fostelor uzine Dacia Pitesti achizitionate de grupul Renault. Globalizarea are insa si unele riscuri care nu sunt de neglijat. In primul rand sunt riscurile economice. Deschiderea economica nu implica doar avantaje ci si considerabile riscuri. O economie deschisa este o economie care absoarbe mai rapid si mai dramatic socurile externe. 6. Concluzii Incepand cu deceniul 8 al secolului XX, omenirea a pasit intr-o noua era: cea a globalizarii. Ea are implicatii majore pentru economiile nationale iar la nivelul economiei mondiale, a dat nastere unor mutatii profunde. Cea mai importanta sub aspectul implicatiilor asupra configuratiei viitoare a relatiilor internationale - a fost crearea conditiilor pentru miscarea libera a capitalurilor peste frontierele de stat. Globalizarea are loc atat la nivelul pietelor cat si la nivelul productiei. Globalizarea pietelor se manifesta prin tendinta de a abandona sistemul traditional in care pietele nationale formeaza entitati distincte,isolate una de cealalta prin bariere comerciale sau de alta natura (distanta, timp,
4|Page

cultura) si tranzitia spre un nou system caracterizat prin fuziunea pietelor nationale intr-o uriasa piata globala.Globalizarea pietelor a fost posibila prin eforturile conjugate ale guvernelor in directia dereglementarii, adica a liberalizarii tranzactiilor pe plan international, inclusive a transferului international de tehnologie, la care se adauga o mai mare acceptabilitate a investitiilor straine din partea tuturor tarilor lumii precum si dezvoltarea fara precedent a transporturilor, comunicatiilor si tehnologiei informatiei. Multinationalitatea este consecinta directa a globalizarii si se manifesta prin faptul ca nationalitatea firmelor tinde sa aiba o semnificatie din ce in ce mai vaga in afacerile internationale. Ca urmare a circulatiei libere a capitalului, marile companii si-au pierdut treptat identitatea nationala, devenind multinationale sau transnationale. Astfel, se spune c globalizarea aduce prosperitate. Oamenii au acces la o cantitate din ce n ce mai mare de bunuri, iar dac procesul se ntmpl la scar planetar, atunci este clar c prin globalizare snt ridicate zone rmase n urm, snt puse n valoare zcmintele lor, resursele de materii prime, energie i chiar resursele umane. De asemenea, globalizarea impune un nou tip de raportare la realitate, pentru c pe lng faptul c acest proces prinde insul n nite structuri ale societii mondiale, n acelai timp aceasta societate este introdus vrnd-nevrnd n sufletul omului, determinnd n el schimbri inevitabile. Asadar, este clar c globalizarea, dac ne schimb modul de a fi, trebuie s ne schimbe i modul de a gndi, de a ne forma. Oricum, globalizarea este un proces obiectiv, ea se ntmpla chiar dac sntem de acord cu ea sau nu. Globalizarea are o sum apreciabil de efecte, pozitive i negative. Ca elemente pozitive, se evideniaz: amplificarea i liberalizarea comerului, a investiiilor i fluxurilor financiare, extinderea valorilor democratice, aprarea identitii individuale, protecia mediului inconjurtor, dar i libera circulaie a securitii. Trebuie s fim de acord cu analistul Hans Blommestein, c, pentru prima data in istorie, azi, o pia tehnologic global transform lumea financiar, cea a afacerilor, cea politic i psihologia, fcandu-le de nerecunoscut. Din perspectiva pieei libere, globalizarea va genera o prosperitate fr precedent, pe msur ce tot mai multe naiuni vor participa la economia global, iar fluxurile tehnologice i financiare dinspre rile dezvoltate spre cele mai puin dezvoltate vor determina o egalizare a bogiei i o dezvoltare a intregii lumi. Globalizarea reprezint un proces obiectiv, ce se desfoar cu o vitez uimitoare, cuprinznd aproape totalitatea statelor lumii. A fost determinat i favorizat de progresele ultrarapide ale tehnologiei, cu precdere ale celei informatice. Globalizarea se concretizeaz sub forma liberalizrii i dereglementrii pieei produselor i serviciilor, capitalurilor i forei de munc. Prin manifestarea acestui proces obiectiv, orice agent economic se poate aproviziona cu cele necesare desfurrii activitii de unde este mai ieftin, s produc i s vnd acolo unde obine veniturile cele mai mari. Globalizarea este avantajoas i foarte avantajoas pentru rile cu o competitivitate economic mare: tehnologii avansate, for de munc performant, productivitatea muncii mare, costuri de producie reduse. n aceste condiii se poate afirma c principala surs a competitivitii este reprezentat de capital. Procesul globalizrii ofer multiple i rapide avantaje economiilor dezvoltate, ce concentreaz covritor capitalul mondial i unde i au sediul central marile companii transnaionale. Procesul globalizrii, n esena sa, conine toate premisele pentru accentuarea decalajelor economice existente la sfritul secolului XX ntre statele dezvoltate, state n curs de dezvoltare,

5|Page

inclusiv fostele state socialiste, deoarece se globalizeaz numai crearea produselor interne brute, fr globalizarea repartizrii acestora. Globalizarea pieelor lumii n condiiile estomprii continue a diferenelor specifice dintre acestea determin omogenizarea gusturilor consumatorilor din ntreaga lume n interiorul unei piee, ce dobndete caracter global.

7. Bibliografie

Dan popescu si Bogdan Vanatorul Globalizarea pietelor financiare; suport de curs pentru masterat Sibiu 2010 Livia Ilie Piete de capital ; suport de curs Conf.Univ.Dr.Popa Dumitru Globalizarea pe piata international de capital Bani. I Globalizarea si problemele globale; Bucuresti , Ed. Economica 2001 Articol www.ronduldesibiu.ro Globalizarea pietei de capital.Avantaje si dezavantaje in evolutia economiei romanesti - 20.09.2010 Revista Euroeconomia XXI www.wikipedia.org Perceptie personala asupra temei

6|Page