Sunteți pe pagina 1din 4

Maxim Alexandra Anamaria Anul III Pedagogie Arad

Contrastul clarobscur

Cuvantul clarobscur provine din cuvantul italian compus chiar-oscuro, scris mai apoi chiaroscuro, care inseamna redarea clara a luminii i a intunericului. Aplicarea clarobscurului in pictura, ca efect de "modelare" al luminii, se face prin redarea volumelor i a adancimii imaginilor prin sugerarea contrastant a luminii, umbrelor i a intunericului.

Pentru constructia planurilor si redarea impresiei de spatialitate se folosesc surse de iluminare (din interiorul sau exteriorul tabloului) pentru ca, in contrast cu intunericul (umbra) sa se creeze senzatia de profunzime. Primul care exploateaza raportul clar-obscur este Pierro della Francesca in lucrarea Visul lui Constantin, iar Leonardo da Vinci foloseste lumina focalizata, ca o forta activa, dintr-o directie, dand stralucire fiecarei figuri, mesei, peretilor, in lucrarea Cina cea de taina.

Cina cea de taina

Raportul de clar-obscur presupune cele doua componente: claro (chiaro) adica tot ceea ce este supus unei lumini directe (sau acele culori ce sunt luminoase prin ele insele) redat in special prin culoarea alba si obscurului (oscuro) in care toate umbrele sunt cauzate de lipsa luminii (sau acele culori care sunt natural inchise), intunericul fiind redat prin culoarea neagra. De obicei, negrul stanjeneste compozitia cromatica (spre exemplu o haina de culoare albastra isi pierde identitatea de culoare locala, albastrul umbrit cu negru nu mai arata albastru). Contrastele de lumina-umbra pot fi puternice, dar gradate (cum este cazul lucrarilor lui Correggio care utilizeaza lumina unei lumanari pentru a construi centre de interes, restul fiind in umbra) sau violente, prin alaturarea directa a zonelor de intuneric si lumina. In acesta din urma, se obtine o detasare categorica a planurilor, contribuind in acelasi timp si la sporirea dramatismului. Acest procedeu este folosit mai ales spre sfarsitul Renasterii (la Tintoretto), in Baroc (la Caravaggio). Leonardo da Vinci a exploatat la maximum aceasta tehnica, insa ea este asociata cu artistii secolului XVII, cum ar fi Caravaggio si Rembrandt, care au folosit-o cu un efect maxim. Tabloul reprezentndu-l pe Ioan Botezatorul este ultima opera importanta a lui Leonardo da Vinci. Pictura a fost realizata cu trei ani inainte de moartea artistului. Este evident in acest tablou stilul caracteristic al lui da Vinci, bazat in mare parte pe expresivitatea clarobscurului. Silueta pusa in lumina a sfantului ni se dezvaluie din intuneric.

Ioan Botezatorul

Este greu de definit sursa luminii care cade asupra lui. Compoziia tabloului creeaza senzaia de monocromie, de culoare unic dominant. Pe langa contrastul calrobscur mai exista si alte contraste cum ar fi:

1.Contrastul culorii in sine: apare prin alaturarea unor culori curate. De exemplu rosu langa albastru. Acest contrast exprima bucurie, optimism, viata. 2.Contrastul de cantitate: rezulta din alaturarea unor culori stralucitoare si culori tulburi. Contrastul este evident in functie de gradul egal de saturatie. Ca si contrastul de clarobscur el este de fapt un efect al luminozitatii diferite a culorilor. 3.Contrastul de calitate: se obtine prin alaturarea unor culori care acopera suprafete de marimi diferite. Prin notiunea de calitate a unei culori se ntelege gradul ei de puritate. Contrast de calitate numim raportul dintre culorile saturate, stralucitoare, fata de culorile mate i tulburi. 4.Contrastul complementar: rezulta din alaturarea culorilor complementare perechi. Numim culori complementare doua culori care prin amestec fizic dau un gri inchis perfect (o nuanta murdara, maro).

Conditia este ca una dintre ele sa fie primara (rosu, galben, albastru), iar cealalta secundara (oranj, verde, violet). 5.Contrastul cald rece: apare atunci cand se alatura culorile calde cu cele reci; efectul lui este maxim, de soc. Culorile calde sunt rosu, oranj, galben, iar culorile reci sunt violet, albastru, verde. Oranj este cea mai calda culoare pentru ca este rezultatul amestecului intre dou culori calde: rosu si galben, iar cea mai rece culoare este albastrul, care se obine din amestecul a doua culori reci: verde si violet. 6.Contrastul simultan si succesiv: se manifesta atunci cand o culoare curata reclama fiziologic culoarea ei complementara. Aceasta se bazeaz pe legea complementaritatii. Fiecare culoare pura solicita complementara ei; daca aceasta lipseste, atunci ochiul nostru produce, ca o compensatie, senzatia de culoare complementara.