Concepia lui Adam Smith despre avuia naiunilor si factorii de sporire ai acesteia

Adam Smith este considerat printele economiei politice moderne.Scoian de origine,a fost profesor de filozofie moral la Universitatea din Glasgow.Inspirat de gndira fiziocrailor francezi a publicat n 1776 cartea sa de cpti:Avuia naiunilor.Cercetarea asupra naturii si cauzelor ei Principalele coordonate ale concepiei economice a lui Adam Smith sunt: Concepia cu privire la bogia naiunii i factorii creterii ei; Teoria minii invizibile; Teoria valorii; Teoria baniilor; Teoria capitalului; Teoria repetiiei; Teoria avantajului absolut in comerul internaional.

Concepie cu privire la bogia naiunii Categoria de bogie este mult mai larg la Smith dect la predecesorii si mercantiliti i fiziocrai.Bogia nu se limiteaz pentru el doar la bani sau pmnt,ci se extinde la toate bunurile necesare traiului,bunurile materiale. Smith susine c sursa principala a bogaiei este munca dar nu toat munca ci numai munca depus in sfera produciei de mrfuri ,serviciile fiind considerate ne productive. Condiiile ca munca s fie productiv sunt: S creeze o marf bun material sau serviciu S creeze venit net Bogia naional, provine din dou surse i are dou componente: Produsul anual al pmntului Produsul anual al muncii productive Factorii de cretere ai avuiei naionale sunt: Creterea numrului muncitorilor productivi Creterea productivitii muncii din sfera productiv

Teoria mini invizibile Pe baza diviziunii muncii, a monedei, a creterii capitalului i a mecanismelor adaptrii ofertei la cerere numite de Smith institutii economice spontane, viata economica se organizeaza si se autoregleaza automat, dand nastere ordini naturale. Ordinea naturala nu este pentru Smith un ideal ca pentru fiziocrati, ci se realizeaza de la sine, daca fiecare isi urmareste propriul interes pentru ca exista o armonie prestabilita intre interesul particular si interesul general. Singura conditie este existenta concurentei perfecte. Pe scurt, ordinea naturala se naste pe baza libertatii economice asigurata de concurenta perfecta. A. Smith introduce conceptul de homo economicus desemnand omul perfect egoist, in permanenta concurenta si urmarind intotdeuna profitul maxim. Rolul economic al statului se reduce la trei indatoriri de mare importanta: Datoria de a apara societatea de orice atac sau invazie din partea altor societati independente; Datoria de a stabili o buna impartire a dreptatii; Datoria de a infaptui si a intretine anumite lucrari publice si anumite institutii publice, a caror infaptuire si intretinere nu pot constitui niciodata unui particular sau al unui mic numar de particulari. Teoria valorii Izvorul valorii este pentru Smith munca omeneasca, iar marimea valorii este determinata de munca depusa pentru a o produce. Folosind cuvintele lui Smith munca este masura reala a valorii de schimb a tutror marfurilor. Smith demonstreaza ca valoarea marfii este determinata de cantitatea de munca vie cu care poate fi cumparata, insa confunda cantitatea de munca care se schimba contra unei marfi, cu cantitatea de munca necesara pentru a fi produsa marfa respectiva. Cu alte cuvinte, confunda valoarea de schimb cu salariul. Smith introduce notiunile pret natural si pret de piata. Pretul natural este determinat de costul de productie adica de suma: salariul muncii + profitul capitalului + renta pamantului. Pretul pietei este mai mare sau mai mic decat pretul natural in functie de raportul cerere/oferta existent pe piata. El este, prin urmare pretul efectiv la care se vand is se cumpara marfurile. Pretul pietei va socila in jurul pretului natural si pe baza mecanismului de reglare automata va tinde intotdeauna spre pretul natural. Cand pretul pietei este mai mic decat pretul natural, producatorii vor reduce oferta ceea ce va determina cresterea pretului pietei si invers.

Teoria banilor Pentru Smith banii reprezinta o marfa speciala cu rolul de echivalent general al tuturor celorlalte marfuri. Functiile banilor se reduc in conceptia sa doar la functia de mijloc de circulatie, de instrument general al comertului. El face deosebirea intre banii de hartie si banii de credit si se arata preocupat de factorii care determina marimea masei monetare, dovedinduse un adept al teoriei cantitative a banilor. Teoria capitalului In legatura cu capitalul Smith sesizeaza diferenta intre capitalul individula si capitalul national si intre capitalul fix si capitalul circulant. Capitalul individual este definit ca un stoc de bunuri si lichiditati de care dispune individul, pe baza procesului de economisire si pe care il utilizeaza pentru a obtine un profit. Acea parte din capitalul individual care aduce profit prin circulatie este numita capital circulant, iar restul care nu circula este capital fix. Capitalul national este format din suma capitalurilor individuale plus rezervele de consum. El creste daca sporesc sumele economisite si sunt folosite pentru productie de catre intreprinzatorii individuali in scopul obtinerii de profit. Teori repartitiei In eloborarea teoriei sale despre repartitie Smith porneste de la urmatoarea structura sociala: muncitori, capitalisti, proprietari de pamant. Fiecarei categorii sociale ii corespunde o categorie specifica de venit primar: salariul, profit respectiv renta. Teoria cu privire la comertul international Aceasta teorie a lui Smith corespunde conceptiei sale despre diviziunea internationala a muncii, in virtutea careai fiecare tara trebuie sa se specializeze in producerea acelor bunuri pentru care are cele mai abundente si ieftine resurse