Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect didactic

Data:

19.10.2011

Şcoala:

S.A.M. Prisăcani, Jud. Iaşi

Profesor:

Adina Brânzea

Disciplina:

Literatura română

Clasa:

a VIII-a A

Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Competențe generale vizate

Lacul

textului

de receptare a unei opere lirice

de

Mihai

Eminescu

interpretarea

3. Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse.

4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Valori și atitudini

Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii.

gândirii

Stimularea

autonome,

reflexive

și

critice

în

raport

cu

diversele

mesaje

receptate.

Competențe specifice

3.1

Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date.

3.2

Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric.

4.1

Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă.

Conținuturi asociate

structura textelor lirice, eul liric;

procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație, asonanță, epitet, personificare);

versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);

trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;

valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;

comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date (de exemplu:

elemente de structură a operei literare; elemente de limbă și de stil).

Prof. Adina Brânzea S. A. M. Prisăcani, Iaşi

An școlar 2011-2012 Proiect didactic: Laculde Mihai Eminescu

Competențe derivate / obiective operaţionale

Cognitive la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

a citi fluent și expresiv textul;

a înțelege mesajul textului;

a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar;

a-și dezvolta pasiunea pentru lectură;

a cunoaște trăsăturile genului liric.

Formative

a argumenta că textul studiat aparține genului liric.

Strategii didactice

1. Metode şi procedee

lectura model;

conversația;

dialogul;

lucrul pe text;

problematizarea;

învățarea prin descoperire.

2. Resurse

capacităţile de învăţare ale elevilor;

cunoştinţele anterioare;

timp de lucru: 50 minute.

3. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe

4. Mijloace de învăţământ

caietele elevilor;

portofoliul elevilor;

tabla.

Prof. Adina Brânzea S. A. M. Prisăcani, Iaşi

An școlar 2011-2012 Proiect didactic: Laculde Mihai Eminescu

5.

Bibliografie

Limba română, manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sânmihăian, Editura Humanitas Educational, București, 2008

Literatura română, Manual preparator pentru clasa a VIII-a pe baza textelor literare din cele trei manuale alternative, clasa a VI-a Ion Popa, Marinela Popa, Editura Niculescu, Bucureşti, 2003;

Literatură, limbă română, comunicare pentru clasa a VIII-a în conformitate cu noile programe, F. L. Ioniță, E. Cârstocea, M. Columban, A. Coman, V. Gal, D. Kudor, L. Sfârlea, Grup Editorial Art, București, 2008

Literatura română, Manual preparator baza tuturor manualelor alternative ale ciclului gimnazial, Ion Popa, Marinela Popa, Editura Niculescu, Bucureşti, 2002

Literatura în școală, Constantin Parfene, ediția a II-a, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași,

1997

Literatura română, analiza textelor din toate manualele alernative clasele V-VIII, de Raluca Scarlat Iancău, Editura Aula, Brașov, 2005

Literatura română. Poezia, prof. Mariana Badea, Editura Badea & Professional Consulting, București, 2007

Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative, clasele V-VIII, Raluca Scarlat, Editura Aula, Brașov, 2003

Didactica limbii române, Mihaela Secrieru, Editura Ovi-art, Botoşani, 2004

Didactica

2008

literaturii

române,

Emanuela

Ilie,

Editura

Polirom,

Iași,

Prof. Adina Brânzea S. A. M. Prisăcani, Iaşi

An școlar 2011-2012 Proiect didactic: Laculde Mihai Eminescu

Desfășurarea activităţii didactice

I.

Moment organizatoric

- prezenţa;

- stabilirea ordinii;

- verificarea materialului didactic;

- verificarea temelor.

II.

Pregătirea stării de învățare

- Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu.

- Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu.

- Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor, iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă.

III.

Enunţarea obiectivelor

Cognitive la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

a citi fluent și expresiv textul;

a înțelege mesajul textului;

a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar;

a-și dezvolta pasiunea pentru lectură;

a cunoaște trăsăturile genului liric.

Formative

a argumenta că textul studiat aparține genului liric.

IV.

Coordonarea învăţării, obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse

Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu.

Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu, elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie:

1)

Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu?

Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”.

2)

Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie?

Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană.

3)

Cum apare lirica erotică eminesciană?

Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu.

4)

Care este semnificația titlului acestei poezii?

Prof. Adina Brânzea S. A. M. Prisăcani, Iaşi

An școlar 2011-2012 Proiect didactic: Laculde Mihai Eminescu

Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile, barca, luna, vântul, nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului.

5)

Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu?

În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu, apa este un element al vieții, al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. Prezența apei prin farmecul și misterul ei, favorizează reveria, determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală, la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului.

6)

Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu?

Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. Însă totul rămâne la stadiu de dorință, de posibilitate, pentru că visul de iubire nu se realizează.

7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea?

Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL.

8)

Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional?

 

Compozițional, poezia poate fi structurată pe două planuri, unul real, exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal, interior al visului de împlinire a iubirii absolute.

9)

Numiți

elementele

care

alcătuiesc

decorul

imaginat

pentru

întâlnirea

dintre

cei

doi

îndrăgostiți?

 

Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt:

lacul, codrul, nuferii, trestiile, luna vântul.

 

10)

Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură?

Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul, codrul, luna.

11)

Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare.

Decorul natural este unul nocturn. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii.

12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă, de visare.

Verbe precum „a cădea”, „a sări”, „a scăpa”, „a pluti”, „a suna” sugerează atmosfera de vrajă, de visare, intimitatea și inefabilul 1 întâlnirii imaginare.

13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei.

„blânda lună”, „lin foșnească”, „unduioasa apă”.

Natura este personificată, elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”, „cutremură”, apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”, „lin foșnească”, „unduioasa apă”).

Prin personificare, natura preia sentimentele și stările eului liric, Ea este dinamică, strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final.

1 inefabil = care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil.

Prof. Adina Brânzea S. A. M. Prisăcani, Iaşi

An școlar 2011-2012 Proiect didactic: Laculde Mihai Eminescu

14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora.

„Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă)

„Tresărind în cercuri albe” (prima strofă)

„Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă)

Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie, limpezime, claritate, seninătate, lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară, cât și cea interioară.

De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică, pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”.

Astfel, natura, lacul ca element al ei, preia din zbuciumul sufletesc al poetului, din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta.

În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor, decorul nu mai este luxuriant, este mai puțin dinamic, lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă, ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului.

15)

Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text. Care sunt acestea și cum sunt distribuite?

Verbe precum „a cădea”, „a sări”, „a scăpa”, „a pluti”, „a suna” sugerează atmosfera de vrajă, de visare, intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare.

Conjunctivele exprimă o acțiune dorită, dar nerealizată: „să cadă”, „să plutim”, „să sărim”, „să scap”.

Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare, revenind la realitate, verbele sunt la modul indicativ, timpul prezent: „încarcă”, „cutremură”, „nu vine”, „suspin”, „sufăr”.

16)

Explicați rolul conjunctivului prezent, alegând dintre următoarele variante :

a) sugerează o acțiune viitoare posibilă;

b) sugerează o acțiune dorită, dar nerealizată;

c) sugerează o acțiune ireală.

17)

Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane.

a) Personificări:

„Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă”

„Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”.

b) Epitete: „lacul albastru”, „nuferi galbeni”, „cercuri albe”, „să-mi cadă lin”, „blândei lune”, „lin foșnească”, „unduioasa apă”.

18)

Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. Care sunt acestea?

Prof. Adina Brânzea S. A. M. Prisăcani, Iaşi

An școlar 2011-2012 Proiect didactic: Laculde Mihai Eminescu

Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării, al reveriei și al reîntoarcerii la realitate.

Iubita nu apare în mod direct în cadru, ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret.

Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă, ci către o iubire ideală, pe care o dorește împlinită tot la modul ideal, în decorul de basm al codrului și al lacului. Astfel, iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului.

20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale, unele exprimate, altele incluse sau doar sugerate: eu, ea, el și noi. Identificați cine este „el” din prima strofă, cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra.

19)

În prima strofă, verbele sunt la persoana a treia singular, „el” fiind lacul. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita, idealul feminin către care tinde acesta.

Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”.

Dacă „el”, „eu”, „ea”, apar ca persoane gramaticale, „noi” nu este exprimat, ci doar inclus, sugerat, căci împlinirea iubirii este dorită, dar nerealizată.

21)

Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți.

„Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept.”

„Să sărim în luntrea mică”.

„Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”.

„Să plutim cuprinși de farmec”.

Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. „Ea”, cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei, abandonați extazului, îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii, în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis.

22)

În ciuda simplității aparente a poeziei, din text se degajă o vrajă aparte. Explicați de unde provine această impresie.

Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor.

a) aliterații: să sărim”, „să-mi scape”, „lângă lacul”;

b) asonanțe:

„Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă.”

„Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”.

Acestor procedee li se adaugă, pentru a spori armonia versurilor, rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată), ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe, apropiate de versificația creației populare.

Prof. Adina Brânzea S. A. M. Prisăcani, Iaşi

An școlar 2011-2012 Proiect didactic: Laculde Mihai Eminescu

23)

Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită, atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate, de calmă resemnare. Cum explicați acest fapt?

Armonia versurilor, realizată prin asonanțe, aliterații și elemente de versificație, contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare, pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită.

Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei.

24)

Cărei specii literare, credeți, că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul.

Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parc- ascult”, „parc-aștept”, „să răsară”, „să cadă”, „suspin”, „sufăr”.

Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive, natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste. Natura este personificată, participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului.

Deoarece este o operă literară în versuri, în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale, poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel.

V.

Realizarea feedback-ului

Pe baza discuțiilor anterioare, exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte:

1. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel?

2. În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor?

3. Comentați legătura poet - natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu.

VI.

Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei

Tema pentru acasă

Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original!

VII.

Aprecieri

Se notează elevii care au răspuns corect la oră.