Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad Iai Disciplina: Epidemiologie Veterinar Aplicat i Legislaie Sanitar

Veterinar European

Anemia Infecioas Ecvin (Equine infectious anemia)

Studeni: Balcan Alexandru Epure Gh. Marian Grupa 773 A

Iai, 2011
1

Cuprins:
Partea I Epidemiologia Anemiei Infecioase Ecvine n Europa i Asia n perioada 1996-2010 Capitolul 1 Scurta descriere a bolii: definiie, etiologie, epidemiologie, depistare si diagnostic, strategii de supraveghere, prevenire i combatere....pg 3 Capitolul 2 Evoluia Anemiei Infecioase Ecvine n Europa i Asia n perioada 1996-2010; tabele, grafice i hriepidemiologicepg 13 Capitolul 3 Evoluia Anemiei Infecioase Ecvine n Romnia n perioada anilor 1996-2010; tabele. Grafice i hri epidemiologice..pg 16 Partea II Studiu de caz - analiza de risc i planul de msuri; transportul unei echipe hipice din Bacu, Romnia n Irlandapg 19

CAPITOLUL 1. Anemia Infecioas ecvin

Anemia infectioasa ecvina, cunoscut deasemenea si sub denumirea de febra de mlastina, este o boala virala care se manifesta la toti membrii fam Equidae, inclusiv la cai, catari si magari. Acest virus are capacitatea unica de a infecta calul pe viata, producand atacuri intermitente de boala (in urma carora calul poate muri), urmate de perioade in care calul poate parea normal. Aparitie Boala a fost diagnosticata in multe zone ale lumii, si infectia putand exista in intreaga lume. Transmiterea virusului anemiei infectioase ecvine Virusul AIE e transmis mecanic.Aceasta se face prin sange, ce contine virusul si care trebuie a fi transmis de la un animal infectat la unul susceptibil. Sangele este transmis de un vector asa cum ar fi o insecta, seringi infectate, ace sau echipament chirurgical nesterilizat. Virusul poate traversa bariera placentara si poate cauza infectii fetale, un armasar siptomatic putand infecta iapa in timpul imperecherii. Vectori insecte:

Virusul AIE este transmis mecanic de la un cal la altul de catre muste ce se hranesc cu sange de cal, muste de grajd (Stomoxys spp),
3

muste Tabanid, tantari. Pentru ca

transmiterea virusului sa aiba loc, vectorul trebuie ca mai intai sa se hraneasca pe un cal infectat, sa fie intrerupt in timpul hranirii, ca mai apoi sa transmita virusul unui cal susceptibil intr-o noua incercare de a se hrani. Hranirea aceasta trebuie sa aiba loc intr-o perioada scurta de timp. Marimea mustelor Tabanide si zborul lor zgomotos, atrag atentia si cumulate cu durerea considerabila pe care o produc prin intepare duc la intreruperea frecventa a hranirii lor. Cercetarile au aratat ca virusul AIE poate fi transmis pana la 30 min dupa prima hranire, transmiterea dupa 4 ore find total ineficienta. Transmiterea virusului AIE de catre insecte e dependenta de numarul de insecte, de densitate populatiei ecvine, de numarul de muscaturi aplicate de o insecta celuiasi cal, sau altuia, de cantitatea de sange transferat intre cai, si de nivelul virusului in sangele calului infectat pe care insecta vector l-a intepat primul. In conditii ideale, s-a demonstrate ca o singura musca de cal transmite virusul de la un cal cu semen acute de AIE si un grup de 25 de muste de cal (Tabanus fuscicostatus) de marime medie transmite virusul AIE de la un cal fara semen clinice de boala. In conditii naturale, unde caii seropozitivi sunt de asteptat a se intalni in populatii si unde rata de transmitere prin vectori e de peste 1000 de muscaturi de insecte/ora, e lesne de a ne astepta la o transmitere a virusului AIE intre cai. Rata de transmitere insa nu poate fi precizata exact. De exemplu toti caii infectati au replicarea virusului AIE sub control si virusul e prezent doar intr-o singura doza infectanta/mL sange, atunci sansa probabila ca o musca ce se hraneste pe cal sa ia pe piesele sale bucale virusul e de 1/100000. a) Bariera placentara: Virusul, aparent poate traversa bariera placentara si poate cauza infectii fetale. Iepe cu semne acute ale AIE in timpul gestatiei, prezinta cel mai mare risc de a purta fetusi infectati care pot fi avortati sau pot fi nascuti vii, insa virus pozitivi si posibil seropozitivi purtatori de virusi. Raspunsul fetal poate fi inrudit cu varsta fetusului in momentul infectiei. b)Alti vectori si factori care influenteaza transmiterea virusului:
4

Schimbul de cai si nediscriminatul uz de ace refolosibile/refolosite, sonde stomacale etc, toate contribuie la raspandirea virusului AIE. Caracteristicile virusului AIE:

AIE e un virus ce actioneaza incet si care face parte din grupul lenti-retrovirus. Retrovirusurile cauzeaza leucemie la pisica, soarece, si vite, artrita, pneumonie si boli neurologice la rumegatoarele mici si sindromul imunodeficientei dobandite la om. Aceste virusuri se localizeaza si se multiplica in macrofagele din multe organe, in special din splina, ficat, rinichi si limfonoduri, unde invadeaza celula si stau si asteapta a fi activate. Dupa activare, celula reproduce mai multe virusuri, care sunt puse in libertate pentru a infecat alte cellule. Aceste determina cicluri repetate in care calul pare normal si apoi bolnav. Dificultatea majora in fabricarea unui vaccin pentru AIE, este capacitatea virusului de a varia antigenic, facand dificila dezvoltarea anticorpilor. De aceea un vaccin eficient trebuie sa protejeze calul de toate variantele la care va fi expus. Structura si functii: In timp ce structura si functiile particulei virale de AIE sunt similare altor lentovirusuri, organizarea si replicarea materialului genetic sunt mai putin complexe. ARN-ul viral

serveste drept tipar pentru enzima reverstranscriptaza virala ce catalizeaza formarea unei copii de ADN (ADN provral) care se poate amesteca cu materialul genetic al celulei gazda. In conditii optime ADN-ul proviral codeaza o varietate de proteine virale, unele dintre ele faciliteze multiplicarea virala. Sinteza completa virala necesita transcriptia unor clase de ARN viral, unele ce pot coda proteinele structurale virale, si unele ce pot fi impachetate cu noile proteine structurale in virioni care inmuguresc pe membrane celulei infecate. interactionand cu ADN-ul proviral, putad astfel sa controleze si/sau

ARN-ul viral e inconjurat si protejat de mai multe proteine, organizate in nucleoproteine, nucleocapside, matrix si membrane, cu un numar mic de copii ale reverstranscriptazei si enzime gasite langa ARN, in fiecare particula. Desi unele laboratoare cultiva virus AIE pe celule fibroblaste de cal, virusul de obicei se multiplica doar pe macrofage de cal, avand o mare afinitate pentru culturile in vivo.

Infectia si boala:

Cand caii sunt expusi la virusul AIE, pot manifesta semne severe acute ale bolii si pot muri in 2-3 saptamani. Acest raspuns acut e rar intalnit in situatiile naturale, in care insectele ce se hranesc cu sange, transmit doze mici de virus. Insa aceasta forma de boala e cea mai distrugatoare si cea mai dificil de diagnosticat, deoarece semnele apar rapid si de cele mai multe ori doar o crestere a temperaturii e notata. In acest stadiu precoce al infectiei, calul de obicei e depistat negativ, pentru anticorpi antiAIE virus si probele de sange trebuie sa fie luate la o anumita data (in general la 10-14 zile mai tarziu), pentru a confirma sau excleude AIE ca si diagnostic. In timpul acestei perioade, e bine sa fie introdus in carantina calul (sau ferma ) daca este suspicionata AIE pe baza semnelor sau antecedentelor. Semnele clinice ale formei acute de AIE sunt nespecifice, febra initiala putand fi de scurta durata (mai putin de 24 ore). Proprietarul sau medicul veterinar pot sa nu observe acest raspuns initial. Animalele infectate manifesta episoade de : -febra- temperatura unui cal infectat poate creste subit la 105 grade F sau rar la 108 grade F. Apoi poate sa scada la nivel normal pentru o perioada nedeterminata pana la urmatorul episode de boala - hemoragii punctiforme- puncte rosietice apar pe mucoase -depresie- calul e mai mult sau mai putin abatut (capul ii atarna) si in general e apatic - scaderea in greutate- calul poate refuza hrana sau poate manca insa cu scadere in greutate.
7

- edem- calul se poate umfla, poate colecta fluide sub piele sau la nivelul membrelor, sub piept sau alte regiuni declive. - anemie- sangele poate avea o scadere a hematiilor, acesta aparand subtire si apos. Animalul poate prezenta si batai neregulate ale inimii si pulsul evident la nivelul jugularei. Alte semen ce pot apare: urinare frecventa, diaree, ingalbenirea conjunctivei, avort la iepele gestante. In acest moment, calul este depistat pozitiv pentru anticorpi antiAIE virus. Aceasta forma cronica e cea mai interesanta deoarece manifestarile clinice sunt cauzate de un nou virus AIE mutant, care apare datorita schimbarilor in genele ce codifica determinantii critici de suprafata. Modificarile structurale rezultate permit virusului mutant sa se multiplice in ciuda nivelului de anticorpi ridicat si altor efectori imuni produsi impotriva precedentului virus. Calul cu infectie cronica AIE este clasicul swamper care si-a pierdut conditia, este letargic si anorexic, are un hematocrit scazut si are trombocitopenie in special ce coincide cu febra produsa deAIE. Majoritatea cailor gasiti seropozitivi sunt purtatori inaparenti. Serul lor contine anticorpi anitAIE virus, sangele lor contine virus AIE, si sunt rezervoare ale infectiei pentu perioade extinse. Toti caii depistati seropozitivi sunt tratati dupa aceleasi reguli, deoarece fiecare cal infectat poate dezvolta semen clinice de AIE dupa un tratament cu imunosupresoare, sau ca raspuns la stressori naturali. Din cauza ca mecanismul de control al multiplicarii virusului AIE in cal, nu e totdeauna eficient, nimeni nu poate spune cu exactitate riscul prezentat de fiecare cal infectat in timp, asa ca veterinarii adopta masuri conservative si fiecare cal infectat reprezinta aceeasi amenintare in orice moment. Multe grupuri recomanda indepartarea cailor testate seropozitiv din populatie.

Leziuni:

In cazurile acute splina si limfonodurile splenice sunt marite. In cazurile cornice necropsia releva emacierea si paliditatea membranelor, edem subcutanat, splenomegalie si marirea in volum a limfonodurilor abdominale. Microscopic se observa proliferarea celulelor reticuloendoteliale in multe organe si colectii de celule rotunde periportal si perisinusoidal in ficat cu acumulare de hemosiderina in celulele Kupffer. Se mai pot observa acumulari limfoide perivascular. La unii cai se observa glomerulita proliferativa cu depozitarea glomerulara de IgG. Raspunsul imun la virusul AIE si diagnosticul serologic al infectiei: Caii expusi la virusul AIE in general dezvolta raspuns imun detectabil la antigenele virusului AIE pana la 45 zile dupa infectare. Anticorpii formati la contactul cu antigenele virusului AIE pot fi detectati folosind toate proteinele virale si un test immunologic. In urma electroforezei proteinele se separa dupa greutatea moleculara aparenta si sunt transferate pe o membrane. Monstre de ser de la suspecti sunt testate dupa capacitatea de reactie cu proteinele individuale ale virusului AIE in membrane. Acest process numit imunoblotting are capacitatea de a separa anticorpii de varietatea de proteine ale virusului AIE datorita separarii fizice pe membrane. Antigenele majore ale virusului AIE recunoscute de cal sunt: gp90, gp45 si p26.
9

Diagnosticul virusului AIE nu a fost posibil pana cand testul AGID (Coggins test) nu a aratat a avea o excelenta corelatie cu inocularea testari pentru virusul AIE la cal. Din 1970, testul AGID care depisteaza prezenta anticorpilor antiproteina p26, a fost utilizat si recunoscut international ca si testul serologic standard pentru diagnosticul AIE. Specificitatea sa e mare deoarece reactii nespecifice determina formarea liniilor de nonidentitate in matrixul de agar.

Alte teste: CELISA- test bazat pe enzime care detecteaza anticorpii anti proteina p26 si SA-ELISA, care detecteaza anticorpii antiproteina gp45. Sunt mai sensiblie ca AGID-ul insa de aceea sunt asteptate a fi unele raspunsuri fals positive.De aceea toate testele depistate pozitiv cu ELISa trebuie confirmate ci testul AGID. Cu AGID pot fi depistati fals pozitiv manjii care au primit colostru de la iepe infectate, insa anticorpii materni sunt retinuti pana la 4-6 luni. De aceea manjii sunt retestati dupa varsta de 6 luni pentru confirmare, si fals negatv caii care au fost infectati dar care nu au elaborate anticorpi ca raspuns. Tratament si prevenire: Nu exista tratament care sa elimine virusul din corp. Nu exista vaccine pana in prezent pentru AIE. Cheia preveniri este identificarea si controlul cailor infectati. Un program de eradicare ar fi unica posibilitate, daca toti caii ar fi testai si caii infecatti eutanasiati sau plasati sub permanenta si completa carantina intr-o cladire fara accesul vectorilor.
10

Control: Proprietarul de cai poate controla raspandirea AIE prin: 1. Supunerea anuala a cailor la testul AGID 2. Cererea unui certificate de test AGID negative care sa insoteasca animalul la toate deplasarile acestuia.
3. Nepermiterea apropierii cailor lor de alti cai cu un status al sanatatii indoilenic. 4. O procedura de control a mustelor si tantarilor in jurul grajdului 5. Utilizarea acelor de unica folosinta 6. Curatarea si sterilizarea tuturor instrumentelor prin fierbere pentru 15 minute inainte

de reutilizare
7. Evitarea imprumutarii echipamentului de la un animal la altul 8. Curatarea si dezinfecatrea grajdului si imprejurimilor.

11

Capitoul 2 Evoluia Anemiei Infecioase Ecvine n Europa i Asia n perioada anilor 1996-2010

Reprezentarea grafic a focarelor de Anemie Infecioas Ecvin ntalnite in Europa in perioada 1996-2003
10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Conform graficului de mai sus de observa c Romania ocup primul loc n Europa la numrul de focare ,ntre anii 1996-2003, depind 8000 de focare n anul 2002.

12

Reprezentarea grafic a focarelor de Anemie Infecioas Ecvina ntalnite in Europa intre anii 2004-2010

1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

ntre anii 2004-2010 n Romania s-au depistat cele mai multe focare de Anemie Infecioas ecvin, depind 900 n anul 2009, urmat de Italia , n care numrul focarelor a fost mult mai redus, anul cu cele mai multe focare fiind 2007;

13

Distribuia Anemiei infecioase ecvine n Europa in anul 2010 lunile ianuarie-iulie

14

Distribuia Anemiei Infecioase Ecvine pe glob n anul 2010 intre lunile ianuarie-iulie

Reprezentarea grafic a nr de cazuri de Anemie Infecioas ecvin din Asia intre anii 1996-2003
2 50 2 00 1 50 1 00 5 0 0 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 2 03 0 Mong olia Uzbekistan

15

Reprezentarea grafic a nr de cazuri din Asia ntre anii 2004-2010


Mong olia F ilipine C hina Israel HongK ong K orea 12 0 10 0 80 60 40 20 2 4 2 05 2 6 20 2 8 20 2 0 00 0 00 07 00 09 01 0

Conform graficului se observ ca n anul 2006 s-au nregistrat peste 100 de cazuri de Anemie Infecoas ecvin n Israel, acesta ocupand primul loc n Asia la nr de cazuri ntre anii 2004-2010.

16

Capitoul 3 Evoluia Anemiei infecioase Ecvine n Romania Importana bolilor produse de Lentivirusuri crete de la an la an, acestea afectnd diverse specii de animale i omul. Datorit variabilitii antigenice ale acestora, nu s-a reuit pn la ora actual gsirea unor soluii pentru obinerea de vaccinuri eficiente. Anemia infecioas ecvin (AIE), este o boal infectocontagioas, endemic, specific solipedelor, produs de un lentivirus ce poate fi considerat cea mai important i dificil de combtut boal infectocontagioas a calului, deoarece se nregistreaz procente mari de morbiditate i mortalitate. Interesul tot mai mare al cresctorilor fa de specia ecvin i numrul mare de animale seropozitive fa de virusul anemiei infecioase, ne-a determinat sa facem un studio asupra evolutiei acestei boli pe teritoriul rii noastre.

Numrul de focare i cazuri nregistrate n Romania n perioada 1996-2010


Anul

Focare
161 164 781 192 109 181 8620 886 157 170 299 389 446 554 1212

Cazuri
1578 6205 908 224 234 189 11262 9146 9301 395 324 418 482 590 1961

Morti
0 0 12 4 9 1 360 0 1955 8 5 4 7 0 0

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Din tabelul de mai sus se observ c cele mai multe cazuri de AIE s-au diagnosticat n anul

17

2002, respectiv 11262 ,dintr-un nr de 8620 de focare depistate, procentul de morbiditate fiind de 3,19% Urmeaz apoi anul 2004 cu 9301 cazuri pozitive din 157 de focare depistate, cu o mortalitate de 21% . Anul cu cele mai puine cazuri diagnosticate, este anul 2001 cnd s-au diagnosticat 189 de cazuri pozitive din 181 de focare.

Reprezentarea grafic a nr de focare, cazuri i mori n cazul Anemiei Infecioase ecvine in Romania ntre anii 1996-2010

Creterea calului, renscut n ultima perioad n Romnia, chiar dac nu pe msura dorinelor, reclam cunoaterea factorilor care pot influena reuita acesteia, printre care se numr combaterea bolilor, n general, i n special a celor infecioase, n cadrul crora pe primul plan se situeaz anemia infecioas. Cazuistica bogat i diversificat ntlnit n teren de medicii veterinari practicieni ne ntrete convingerea c n condiiile actuale bolile infeciose care evolueaz n efectivele de cabaline se caracterizeaz printr-un grad mare de contagiozitate i difuzibilitate. Un caracter deloc de neglijat este acela c boala
18

evolueaz de cele mai multe ori inaparent i atipic, cu forme clinice necaracteristice, nespecifice, care pot creea confuzii sau pot trece neobservate. Impotana deosebit a bolii este conferit de contagiozitatea ridicat, evoluia insidioas, existena purttorilor i excretorilor de virus de lung durat i greu de depistat, lipsa posibilitilor de tratament, precum i a unei imunoprofilaxii sau profilaxii nespecifice eficace. Din aceste date, rezult c eradicarea bolii reprezint o problem major, de strict actualitate, ca urmare a pierderilor economice, care deriv din obligativitatea sacrificrii animalelor infectate, capacitatea redus de valorificare a crnii, costul dezinfeciilor, msurile restrictive impuse de legislaia internaional privind deplasarea cailor din zonele contaminate. Datorit acestor aspecte anemia infecioas ecvin este considerat cea mai important i grav boal infecioas a calului. ORDIN pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului aciunilor de supraveghere, prevenire i control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecia animalelor i protecia mediului pentru anul 2008 Strategia de supraveghere I. Supraveghere Pasiv Conduita de execuie - Monitorizarea documentelor despre boal 1. Supravegherea serologic prin ID (testul Coggins) sau ELISA cu confirmare prin ID a ecvideelor n vrst de peste 6 luni; Precizri tehnice - . Raport trimestrial transmis la ANSVSA de ctre DSVSA. Nivelul execuiei - Medicul veterinar de liber practic mputernicit din circumscripia sanitar veterinar de asisten i medicul veterinar official din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activ

19

Conduita de execuie - a) armsarii folosii n staiunile temporare de mont, la autorizare i apoi de 3 ori pe an dup cum urmeaz: (i) cu 15 zile nainte de plecarea din depozit; (ii) cu 15 zile nainte de retragerea din staiunile de mont; (iii) dup 15 zile de la rentoarcerea lor n depozit. b)armsarii din staiunile permanente de mont la autorizare, de 2 ori pe an (februariemartie i octombrie-noiembrie); b) iepele de reproducie, o dat pe an (februarie -martie);
c) ecvideele din herghelii, depozite de armsari, hipodroame, asociaii hipice i alte

uniti specializate, de dou ori pe an, (februarie - martie, octombrie -noiembrie); d) toate ecvideele n exploatare, o dat pe an, dup dezinsecie (februarie - aprilie),
e) ecvideele seronegative din localitile contaminate, ca i cele din zona de protecie

de 10 Km, n jurul hergheliilor, depozitelor de armsari, sau altor unitI specializate, se testeaz de dou ori pe an (februarie -martie i octombrie noiembrie); 2. Supravegherea prin examene anatomopatologice i histologice la ecvinele moarte n perioada de carantin sau n cazul suspiciunii bolii. 3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaia sport s rezulte c animalele au fost testate serologic (ID) pentru anemia infecioas, cu cel mult 30 zile nainte de export, prin imunodifuzie, contra cost pentru propietar; Precizri tehnice - 1. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile de litigiu nregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiz 2. Ecvideele reacionate pozitiv la testul Coggins, identificate prin dangalizare, nu se mai retesteaz i se vor trimite n termen de 10 zile de la primirea buletinului de analiz la abator pentru tiere la sala sanitar. 3. Localitile indemne, n care s-au nregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declar contaminate i se aplic msurile sanitare veterinare prevzute de legislaia n vigoare;
20

4. Se interzice circulaia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localiti contaminate n localiti indemne. 5. Se interzice scoaterea de armsari sau iepe din staiuni temporare de mont, herghelii, depozite de armsari, hipodroame, asociaii hipice sau alte uniti specializate, pentru a monta sau, a se monta n localiti cu animale contaminate. 6. Introducerea de armsari sau iepe de reproducie din exploataiile i localitile contaminate, n herghelii, hipodroame, staiuni temporare sau permanente de mont, depozite de armsari, asociaii hipice sau alte aglomerri specializate de cabaline, este permis numai dup dou examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, naintea acestui transfer. 7. Se interzice folosirea la mont a armsarilor care au acionat n staiuni temporare de mont dac nu au fost examinai serologic cu 30 de zile inainte de a fi introdusi n efectivul de origine. 8. Direciile Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor judeene, respectiv a municipiului Bucureti, stabilesc n funcie de rezultatul examenelor de laborator i al numrului de animale serologic pozitive ncadrarea n una din cele patru zone de risc epidemiologic: a) zona de risc epidemiologic nalt, reprezentat de judeele intens contaminate, unde prevalena este > de 2% iar numrul total de reageni pozitivi este > 300 animale; b) zona de risc epidemiologic moderat, reprezentat de judee mediu contaminate, unde prevalena este > de 2% iar numrul total de reageni pozitivi este cuprins ntre 100-300 animale; c) zona de risc epidemiologic slab, reprezentat de judee slab contaminate, unde prevalena este < de 2% iar numrul total de reageni pozitivi este maximum 100 animale; d) zona indemn,reprezentat de judee libere de A.E.I., unde nu exist nici un reagent pozitiv. 9. Respectarea prevederilor Ordinului preedintelui ANSVSA privind eradicarea accelerata a AEI pe teritoriul Romaniei,.
21

10. Notificarea bolii se face n conformitate cu prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu modificrile ulterioare. Nivelul execuiei 1. Examenele se efectueaz la LSVSA i la LNR din cadrul IDSA, dup caz, pe probe de ser. 2. Probele de ser cu rezultat neconcludent (suspicios) sau cazurile de litigiu nregistrate la LSVSA se trimit la LNR din cadrul IDSA, pentru expertiz.

Partea a II a
Studiu de caz- analiza de risc i planul de msuri n cazul transportului unor cai din Romnia n Irlanda. Conform DECIZIEI COMISIEI din 18 iunie 2010
22

referitoare la msurile de protec ie cu privire la anemia infec ioas ecvin n Romnia [notificat cu numrul C(2010) 3767] (Text cu relevan pentru SEE) (2010/346/UE) Articolul 3 Derogare de la circula ia ecvideelor din regiunile enumerate n anex ctre alte state membre n ceea ce prive te caii nregistra i care particip la anumite competi ii i evenimente Prin derogare de la articolul 2 Romnia poate autoriza expedierea ctre alte state membre de transporturi de cai nregistrai pentru participarea la competiii organizate sub auspiciile Federaiei Ecvestre Internaionale (FEI) sau la curse de cai internaionale importante, sub rezerva respectrii urmtoarelor condiii: (a) caii trebuie s fi fost supui unui test AGID soldat cu rezultate negative, n conformitate cu criteriile stabilite n manual, i efectuat pe o prob de snge prelevat n cele 10 zile premergtoare datei expedierii din exploataia autorizat; (b) toate ecvideele din exploataia autorizat i cele aflate ntr- un perimetru de 200 m de jur mprejurul acesteia au fost supuse unui test AGID soldat cu rezultate negative i efectuat pe o prob de snge prelevat ntr-un interval cuprins ntre 90 i 180 de zile nainte de data deplasrii respective; Articolul 7 Obliga iile statelor membre de destina ie (1) Statele membre de destinaie garanteaz c, atunci cnd circulaia ecvideelor menionat la articolul 2 alineatul (1) litera (b) este notificat n prealabil n conformitate cu articolul 6 litera (d), ecvideele, la sosirea la locul de destinaie, sunt fie: (a) sacrificate n termen de cel mult 72 de ore de la sosirea la abatorul notificat autoritilor competente prin TRACES; 10 % din transporturile care ajung la abator n conformitate cu prezenta decizie trebuie s fie supuse unei testri AGID dup sosire; fie

23

(b) izolate sub supraveghere veterinar oficial n exploataia de destinaie indicat n certificatul de sntate menionat la articolul 2 alineatul (1) litera (g) timp de cel puin 30 de zile i la o distan de cel puin 200 m de alte ecvidee sau n condiii de protecie mpotriva vectorilor i sunt supuse unui test AGID cu rezultate negative efectuat pe o prob de snge prelevat cu cel mult 28 de zile dup nceperea perioadei de izolare. Miljoc de transport : avion Traseu de urmat:

1. Obiect Stabilirea modului de control sanitar veterinar la posturile de inspecie la frontier ale Romniei i al trilor de tranzit si n principal al rii de destinaie,al transporturilor cu cai nregistrai provenii din Romnia i destinai admiterii temporare pe teritoriul UniuniiEuropene. 2. Scop Scopul acestui control este de a preveni introducerea pe teritoriul Uniunii Europene, a transporturilor cu cai nregistrai destinai admiterii temporare, ce nu corespund cerinelor
24

sanitare veterinare comunitare n vigoare, asigurarea trasabilitii acestor transporturi, precum i asigurarea calitii n activitatea de inspecie la P.I.F. Controlul admiterii temporare: Notificarea sosirii animalelor printr-un document veterinar comun de intrare (D.V.C.I.) n cazul introducerii pe teritoriul Uniunii Europene a unui transport de cai nregistrai provenii din Romnia ,destinai admiterii temporare, responsabilul de ncrctur, notific introducerea respectiv cu cel puin o zi lucrtoare nainte de sosirea prevzut a transportului pe teritoriul Uniunii Europene. Aceast notificare se face ctre personalul de inspecie de la postul de inspecie la frontiera de intrare printr-un document ntocmit n conformitate cu modelul de document veterinar comun de intrare pentru animale (DVCIA) prezentat n anexa I a Regulamentului Parlamentului i Consiliului European nr. 282/2004/CE i anexa I a prezentei proceduri. Responsabilul de ncrctur completeaz partea I a DVCIA, n special seciunea 20 menionnd data ieirii (care nu poate fi mai mare de 90 de zile) i numele postului de inspecie la frontiera de ieire, pe care o transmite medicului veterinar oficial responsabil de la postul de inspecie la frontier, de preferin electronic prin intermediul aplicaiei Traces.DVCIA se completeaz n conformitate cu notele explicative descrise n Regulamentul Parlamentului i Consiliului European nr. 282/2004/CE. I. Controlul documentar: Medicul veterinar oficial din postul de inspecie la frontiera de intrare va examina urmtoarele documente ce nsoesc transportul cu cai nregistrai: - certificatul de sntate i declaraia proprietarului - documentul de identificare (paaport) - conformitatea datelor nscrise n cerificatul de sntate cu datele completate de responsabilul de transport n Partea I a DVCIA (prenotificare); - alte documente nsoitoare, de interes veterinar.
25

Fiecare certificat veterinar trebuie controlat pentru a se confirma c: (a) este vorba despre un certificat original redactat n limba rii de origine i c este redactat n cel puin una dintre cele dou limbi oficiale ale statelor membre n care se afl postul de inspecie la frontier i, respectiv, destinaia; (b) este vorba despre o ar ter sau o parte dintr-o ar ter autorizat s exporte n Comunitatea European; (c) prezentarea i coninutul su corespund specimenului prevzut pentru animalul viu i ara ter respectiv; (d) este alctuit dintr-o singur foaie de hrtie; (e) a fost n ntregime completat; (f) data de eliberare a certificatului corespunde cu data de ncrcare a animalelor vii pentru a fi expediate pe teritoriul Comunitii Europene; (g) este adresat unui singur destinatar; (h) este semnat de ctre medicul veterinar oficial sau, dac este cazul, de ctre reprezentantul autoritii oficiale, menioneaz, cu caractere lizibile i majuscule, numele i poziia acestor persoane i, deasemenea, tampila oficial a rii tere i semntura sunt de culoare diferit de cea a tiparului certificatului; (i) certificatul nu conine alte modificri n afara unor tersturi semnate i tampilate de ctre medicul veterinar responsabil de eliberarea certificatului. II. Controlul identitii: Dup efectuarea controlului documentar medicul veterinar oficial va verifica prin inspecie vizual concordana dintre documentele sau certificatele sanitare veterinare i animale i va verifica: 1. Dac numrul mijlocului de transport este identic cu cel menionat de documente; 2. Dac sigiliul mijlocului de transport este intact, iar numrul acestuia corespunde cu cel din documente; 3. Concordana dintre datele nscrise n certificatele sau documentele sanitare veterinare i animale (numrul de animale, rasa, sexul, specia);
26

4. Prezena i numrul microcipului ce trebuie s corespund cu datele prevzute n documentele nsoitoare. Controlul identitii se va efectua separat pentru fiecare animal. III. Controlul fizic: Dup efectuarea controlului documentar i de identitate medicul veterinar oficial din P.I.F. va efectua controlul fizic al cailor nregistrai destinai admiterii temporare pe teritoriul UE. Animalele vor fi supuse unui control care s stabileasc dac sunt apte s cltoreasc i unui examen clinic, care poate s includ prelevarea de probe. Probele vor fi trimise la un laborator autorizat de autoritatea competent s verifice respectarea cerinelor din certificatul veterinar Condiii generale pentru transportul de animale O persoan nu poate transporta animale sau ncredina animale n vederea transportului n condiii care le pot provoca rni sau suferine inutile. n plus, urmtoarele condiii trebuie respectate: (a) n prealabil, au fost luate toate msurile necesare pentru a reduce durata cltoriei i a satisface nevoile animalelor n timpul cltoriei; (b) animalele se afl ntr-o stare bun pentru a fi transportate; (c) mijloacele de transport sunt proiectate, construite, ntreinute i utilizate astfel nct s se evite rnirea i suferina animalelor i s se asigure sigurana acestora; (d) echipamentele de ncrcare i descrcare sunt proiectate, construite, ntreinute i utilizate astfel ncts se evite rnirea i suferina animalelor i s se asigure sigurana acestora; (e) personalul nsrcinat cu manipularea animalelor are pregtirea sau competena necesar n acest sens i i ndeplinesc atribuiile fr a face uz de violen sau orice alte metode care pot provoca panic, rni sau suferin inutil animalelor; (f) transportul este efectuat fr ntrziere pn la locul de destinaie, iar condiiile de bunstare a animalelor sunt verificate n mod regulat i meninute la un nivel corespunztor;
27

(g) animalele beneficiaz de suficient suprafa de sol i o nlime corespunztoare taliei lor i cltoriei planificate; (h) la intervale de timp corespunztoare, animalelor li se asigur ap, hran i repaus ntr-o cantitate i de o calitate adecvat speciei i taliei acestora. n situaia transportului de ecvidee nregistrate n vederea unor competi_ii, curse, evenimente culturale sau pentru reproducere n scopuri necomerciale, nu este necesar eliberarea Jurnalului de cltorie.(1)

Bibliografie
Clabough, D.L.; Gebhard, D.; Flaherty, M.T., et al. 1991. Immune- mediated thrombocytopenia in horses infected with equine infectious anemia virus. Journal of Virology 65(11): 6242-6251. Coggins, L.; Norcross, N.L. 1970. Immunodiffusion reaction in equine infectious anemia. Cornell Veterinarian 60(2):330-335. 28

Tashjian, R., ed. 1985. Equine infectious anemia: a national review of policies, programs and future objectives. Amarillo, TX: American Quarter Horse Association: 223. U.S. Department of Labor, 1992. Bloodborne facts. Washington, DC: U.S. Department of Labor, Occupational Safety and Health Administration: 4. Vallee, H.; Carre, H. 1904. Sur la natur infectieuse de l'anenie du cheval. Comptes Rendus de Academie des Sciences: 139: 331-333. EIA--A Status Report on Its Control (1996),Tim Cordes, D.V.M., and

Chuck Issel, D.V.M., Ph.D. Proceduri specific operaionale.Procedur privind controlul sanitary veterinary la frontier al transporturilor cu cai nregistrai, provenii din ri tere i destinai admiterii temporare pe teritoriul Uniunii Europene www.ansvsa.ro www.eur-lex.europa.eu Suport legislativ www.ontario.ca/ Equine Infectious Anemia (Swamp Fever) Dr. B. Wright - Veterinary Scientist, Equine and Alternative Livestock/OMAFRA www.merckvetmanual.com/index/EIA www.oie.int World organization for animal health

29