Sunteți pe pagina 1din 229

NAE IONESCU

irrr

corugltNTA

coNTEMPoRANtLon sAr
CrestomaJie de GABRIEL

srArurscU

Coperta: Maria Pagol Iluitralia de pe coderta a fV-a reproduce bustul lul Nal lonclcu, executht de sculptorul Nicipere (Canada)

Cuprins
'Gabriel Stinescu
Cazul Nae Ionescu sau triumful spiritului socratic in cultura romAnd . . . . . . . . . . . . . . . , , . . ,9

q653t5

...,,,,17 . ,......18 Ce ne-a cucerit gi ce am admirat la Nae Ionescu . . , . : . . , . . . . . . . . ,21 Profesorul .---.-29
Argavir Acterian Mdrturii despre Nae Ionescu
D.C. Amzir
lonescu iniliatorul .............. indreptarul'nostru ..... N. Bagdasar Nae Ionescu giC. Antoniade Vasile Bincili Nae Ionescu ........ C. Beldie
Nae lonescu. Cum l-arn cunoscut

Valeriu Anania

Amintiri ......-.

Rhetorul
!
Aqa va

Martha Bibescu

....;.....35 --..--.....3:7 ........41 ......-...-.45 .. . ....5;


67

Traian Briileanu

,,Aflu ciamurit Nae lonescu"

...... stirnea" ...:....

r-c8
Criterion Publishing Co' Inc. P.O. Box 930698 Norctoss, GA 30093 U.S,A. Ph., Fax: OOI 77O 9239053 Editor: Gabriel Stinescu Redactor: Nicolae Baltd Culesere contprrlerizatd: M irella Nedelcu 'lbh n-orcdac taie computerizati: Mariana Ionild

Emanoil Bucufa ,J--am pizmuit pentru dragostea pe care o Gheorghe Calciu Ortodoxia lui Nae Ionescu Ion Cantacuzino
De

ti,,Cuvintul"

...,,,68

,.,,,,,70
.,,,,,91 ,,, ,,,99

lael

am

invilat

Maruca Cantacuzino

Silhouette

ISBN l-887304-03-7 Library of Congress Catalog Card Number 97'091631

Nicolae Carandino Anii studenlegti Carol al IIJea .106 ,,...avea irr toati firea lui ceva machiavelic..." . . . . . , . . . .. George .......'...109 Nao Emll Cloran .....113 Nls lonsscu qi dlama

Ctrllnescu Ionoscu lucididfii

... ...

,.Nae Ionescu reugea s[ creeze o colosali intimitate in gindire" . . . ..Cum am putea exprima acest oln,"

.l l6

Constantin Noica
Profesorul Nae Ionescu . Ce tnvald ,,filosofii" de la Nae Ionescu Octav Onicescu
Nae .203

Alex. Constant

Mirturii despre Nae Ionescu Nichifor Crainic


,,Nae Ionescu stdpenea o inteligen16 sclipitoare gi rece..."

-. - -...122
.t?4 .izr)
.

Ionescu

,.Amavutdreptate"

....

......
.

..,

.206
.207

Cella Delavrancea

Profesorul

.......:.
",."... ...

Mircea Eliade ...ti uncuvAntal

,,...amicul meu Nae Ionescu" P.P. Panaitescu Nae Ionescu gi,,Cuvdntul" de '

.209

astdzi

editorului Profes6rul Nae Ionescd


Mircea Eliade

... '....130
-.'...144 -.147

Zahu Pand

Funcliunea socratici a lui Nae Ionescu . Mircea Eliade, George Racoveanu Plefali la culegerea de texte Convorbiri,

Nae Ionescu gi Petre, Pandrea Nae Ionescu

Legiunea (Amintiri)

-.... '..212 -........215 ....... .. '219


.234 .247
251

l95l ...

.....151 ..... ......157


. ' . - . . . .154

Profesorul Nae Ionescu. 30 de ani de la noarte Plimul examen cu Nae Ionescu ,,El a introdus in gazetdria romdneasci o dimensiune erurrpeani"

Constantin Papanace Cuvant introductiv ..... Miron Radu Paraschivescu ,,...un ratatj un visltor, un himeric..."

3::',:T:::T Camil
Nae

Grigore Gafencu ,,Nae confidentul, (...) ontul Palatului" Monahul Glicon Nae Ionescu. Teologul Octavian Goga
Nae Ionescu I-ectia neterminatd a lui Nae Ionescu

. .162
.167 .169

Ionescu

Petrescu

Mihail Polihroniade
Nae Ionescu

"" .

"'

"253
254

Virgil Ierunca
Nae Ionescu

t70
.172
'

Eugen Popescu Profesorul Nae Ionescu Profesorul Nae Ionescu, filozofgi George Racoveanu Metafizicianul . . .

ziarist

-. .. .. .. ..

.....-...256
.259
.272
.

Vladimir Ionescu
Nicolae Iorga
Nae Ionescu

C. Ridulescu-Motru ,,Orice disculie este in zadar, dupi Nae Ionescu" Al. Rosetti
Nae Ionescu

:778 .279

,,Filosoful \Tae Ionescu, un revolutionar.

mistic"

.179 .1 80

Fr. Andr6 Scrima


Cuvinte tArzii gi nepotrivite despre Nae Ionescu Mihail Sebastian ,,Se poartd admirabil cu nrine" Nae Ionescu Nae Ionescu Ei iudaismul ,,Tdndr e acest scump Nae lonescu"

Ionel Jianu
Nae

.281
.290 .290 .296
.306 .322

Ionescu Nae Ionescu


Petru Manoliu
Nae Ionescu

.......:...

.l8t

Mihail Manoilescu
Gdnduri pentru profesorul Nae Ionescu

...........183
.189

Pericle Martinescu _ prqfesorul Bazil Munteanu Nae Ionescu, tilosof creqtin,


6

H.H. Stahl
.193

Curente diversioniste gi delbcliuni

...:....'-..

Horia Stamatg
.

"201

1878-1978: independenld, libcrtttte,

culturi(I)... j.... ..... :...326

t 878- 1978: independenP, libertate ,,Roza Vdnturilor"

Zaharia Stancu Omul ursit sI fie redat . . . Dumitru Stiniloae Nalionalismul sub aspect moral N. Steinhardt
Un rispuns dbspre Nae Ionescu

tlo
.351

Cazul Nae lonescu sau triumful spiritulua socratlc ln cultura romane


in cercul de fier al celor patruzeci gi cinci de ani de comunizare impusd de totalirarismul cbmunist, 'despre Nae Ionescu, spirit strllucit care a exercitat o influentd covdrsitoare asupra ceneritiei de la 1930. nu s-au putut publica in .tarh decit texre ,,iritide.,. Prin anii aga-zisului .,dezghel ideologic" din deceniul ul $aptelea, un pasaj referitor la Nae Ionescu, cuprins intr-un interviu acordat de Mircea Eliade lui Adrian Pdunescu la Chicago a fost eliminat (de cenzurb?). ceea ce a stamit mania fostului siudent gi asistent al profesorului. Daci acest fapt ar fi fost socotit la acei vreme ,,un accident regretabil", omisiunea lui Nae Ionescu din cursurile universitare de istorie a filozofiei romAnesti si din diclionarele de specialitate, cdl mai ales din Istoia,logicir, semnatl de Anton Dumitriu, nu pltea fi socotitd drept o amnezie regretabild, ci, realrnente, o modalitate abjecti de-a maltrata istoria culturii rominegti interbelice. Cg exceplia articolelor sale publicate in ,,Ideea europeani.l, //-,,,Predania", ,,Logos" 5i, nu in ultimul rdnd, in ,,Cuvantul", Nae , lg{rggcy, nu a scris.g{4i {e filgzofie. Avea oroare de sisteme, de . . i retori gi retorisme, ignordndtu bund-gtiin1i Iimbajul academic, ccen ce l-a fEcut si afirme la unul din cursuri ci ,,orice sistem filozofic f ' este piatra de.mormAnt a gdnditorului". A debutat in cariera sa universitard cu o lecfie celebr[: ,,Iubiron ca instrument de cunoattere". I-au urmat Istoria logicii, lstorin metafizicii ca apologie a culrurii. Filosotla religiei, dou-tr cursur.i do Metafizicd, apoi Logica generali, un curs despre.Faust gi problomu . mAnruirii gi un altul despre Renagtere. Cursurile sale atldgoau o mare parte din elita intelectuald a tineretului vremii, prin iieditul . subiectelor, dar mai ales prin metoda sa de sorginte sociatich: ace* .ije- a-i ,illyItq pe altii sA gdndeasc6, de-a sidi pasiunea pentru filozofie. De aceea, poate, Nae Ionescu a fost profesorul universitar cel mai iubit $i cu cei mai mulli elevi. IatX ce afirma Mircea Eliade in necrologul publicat in .,Universul Literar" din 23 martie 1940: ,,Nae Ionescu a rest'aurat tradilia imperiald a invxldturii filozofice, care inseamnd gAndirea riguroasd a problemeloi proprii, iar nu

.356
.360
'

Pamlil $eicaru
Nac Ionescu

.l

Mihai $ora

Profesoru I meu, Nae Ionescu... ,,Nae Ionescu a avut curajul

. .362

Mariana $ora

Portretul plofesoru lui in creion Nicolae Tatu Arnintirile unui studcnt Cicerone Theodorescu Prietenul tincrilor qi profesorul Sandu Tudar Un trczitor de congtiinge: Pro Petre Tufea ,,Eu gindesc ca rontin" .tsulic'ul pimintului . . . . ..
.,Prezenla mea e

38la\
387
:

.391

deliniti

de

Ion Vinea
Nae

lonescu

...........397'

Mircea Vulcdnescu Gdndirea filosofici a domnul Amintiri universitate. UlYsse Mircea Vulcinescu, Constantin
Nae Ionescu. Aga cum l-am

410 424
451

Mircea Vulcinescu
Nae Ionescu

Ion Zamfirescu

Gabrlel Stdnescu gdndirea pe cd4ile altora. De aici nepdsarea lui f-a1i de cartea de filozofie, disprequl lui fali de <filozoful tipirit,"'. Imi amintesc cil,

Cazul Nae lonescu sau triumful spiritului socratic in cullura romand condus comiietui de editare a cursurilor profesorului la scurt timp duph moartea sa:. Istoria logicei, in 1941, Metatizica, in 1942 gi

obignuiserim unii din noi str rostim citeva din numele mari ale culturii romhnegti in Soaptd, cdnd de fapt inaintagii ne invllaserd cf, adevilata culnrrd nu se poate face decdt cu glas tare. Printre aceste nume se afla si cel al lui Nae lonescu. Primul volum al cursului sdu de metafizicd l-am citit prin ultimii ani de facultate, flrd a putea reline din el mare lucru; aveam sd constat eu insumi cd imi lipseau fundamentele g6ndirii metafizice, dar qi un limbaj adecvat pentru a percepe acea extraordinarl lesiruri ideaticd deductivi, conceptele, termenii in jurul clrora conferenEiarul igi exprima propriul sdu punct de vedere, unul care nu se glsea in nici o ca e, in nici un manual. DemonstraEia lui avea un farmec aparte; intuiam asta din nongalanla cu care se adresa, insi nu puteam extrage esenfialul, nu puteam scoate (incI) ,,ideea", ,,problema", leit-rnotivul gindirii sale. Dincolo de toate acestea, imi lipsea acea atmosferi vie, creatoare, acel climat de ,dragoste gi gindire" (cum l-a numit unul dintre studenlii lui), care m-ar fi putut face si infeleg rnaieutica de tip socretic pe care o dezvolta profesorul pomind de la imediat, de la experienla personald, de la ceea ce oferi viala insdgi. , Publicistica lui Nae Ionescu, selectat{ in 1935 de Mircea Eliade intre cope4ile unul, volum de peste patru sute de pagini sub titlul Roza vdnturilor, mi s-a pXrut, in schimb, mai accesibilh sub unghi ideatic. Ulterior mi-au ctrzut in mAni mai multe pagini de mirturii despre omul, profesorul gi gazetarul Nae Ionescu. Printre acestea, primtrl volurn al Memoriilorlui Mircea Eliade,.apoi canea-interviu cu Claude-Henri Rocquet, numtrrul l0 din 1970 al revistei ,,Prodromos", dedicat in lntregime personalitalii lui Nae Ionescu, apoi monumentala monografie a profesorului american Mac Linscott Ricketts, Mircea Eliade. The Romanian Roots, I9O7 -1945, apdrutd in 1988 in Statele Unite.

in

diverse imprejurdri, din prudenli sau din lagitate,

ne

Logicain 1943.

in 1981, capacitatea de analizd ,,cu totul excepfionalh" a profesorului Nae lonescu, dar 5i faptul cd ,,simpla
ginduri, publicattr

Ceea ce surprinde insi pe eventualul cercetdtor al ,,fenomenului Nae Ionescu" este faptul cd nu numai studenfii sdi cei mai apropiali i-au recunoscut meritele, ci gi unii din adversari. De pildd, sociologul H.H. Stahl, cu tot refuzul sdu de-a face parte din ,,noua !gnera{ie", nu poate si nu remarce, in cartea sa de Amintiri Si

imaginea ,,filozofului in curs de filozofare", opusi imaginii terne a profesorului de filozofie care repete o leclie gata pregtrtith de acasl. a fost o mirare sA vAd cum afirya sociologul ,,Pentru mine cre$te in mod vddit piza pe care acest profesor o avea nu numai asupra unui mare numlr de.studenfi, ci gi asupra unui mic grup de ginditori ai <<tinerei generalii>", generafie din care fdceau parte, printre al1ii, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea

Iui prezenl5 era impresionantd" pentru ci punea ,,in sceni"

lui Nae lonescu, publicate in paginild revistelor gomAnepti din exil, in fara -s-au publicat puline pagini oneste cu privire Ia personalitatea sa. In volumul al doilea al Memoriilor lui
colaboratori ai
Octav Onicescu (1984), autorul il include pe Nae Ionescu printre marii sdi prieteni, llmurind totodath gi unele aspecte mai putin cunoscute ale biografiei sale. De menlionat cA Octav Onicescu a
.r0

+ Cu exceptia mirturiilor unora dintre fo5tii studenli

gi

Este gtiut cI intotdeauna'epocile s-au situat.impotriva individului. Epoca l-a determinat pe Socrate sI bea cupa cu cucut6, epoca a fost aceea care l-a crucificat pe Isus ti tot Epoca l-a piedut pe Eminescu al nostru in plini tinerele. Nae Ionescu a fost gi el surprins in plina maturitate creatoar de o moarte devastatoare. Mircea Eliade afirmI cd suferea de inim5, alte mirturii vorbesc despre un asasinat; se spune cd ar fi fost otr[vit din ordirrul amantei lui Carol al U-lea, care in 1933 ii suspendase ziarul ,,Cuvintul", aruncdndul in inchisoare. Ba, mai mult, regele avea si noteze in jumalul slu zilnic aceste cuvinte pline de otravi: ,,...avea in firea lui
ceva machiavelic."
11

Vulcinescu! in epocd, Nae Ionescu a fost o personalitate extrem de controversat5. Lacunarele informalii privind omul au ficut posibili aparigia unei adevdrate legende despre profesor. Adorat de cltre o parte dintre studenlii sdi cei mai dotali pentru filozofie, contestat cu virulengd de citre politicieni, dar 5i de gdnditori de talia unui Nichifor Crainic ori de istorici literari gi gazetari ,de stdnga" (George Cilinescu, C. Beldie), flac5ra spiritului lui Nae Ionescu a supravieguit vicisitudinilor timpului, ea fiind mai puternici decdt incertitudinea, indoiala si suferinta fizici.

Gabriel Stenescu

Cazul Nae lonescu sau lriumlul splrilului socratic in cultura iomAni

,,farseur", ,,aventurier" etc. Aceleagi epitete le va utiliza ti C. Beldie, un intelectual gters gi fdrd personalitate, cu care N4e Ionescu fusese coleg de redacgie in tinere;e la ,,Ideea europeani". In schimb, monseniorul Vladimir Ghika, care il cunoscuse pe Nae Ionescu in perioada sa miinchenezd intr-un lagdr de refugiali, gi-l
amintea ca avdnd o personalitate fascinanti. Absenla ,,operei", a activitXlii ,,gtiinlifice" pe care Nae Ionescu le ignora dintr-un impuls socratic, au constituit treptat capetele de

ln a sa Istorie a literaturii romine..,, Gcorgc Cllinescu, critic ai istoric literar ,,impresionist", ii fixeazd pcntru posteritute o imagine dintre cele mai defavorabile, socotindu-l ,,cubotin superior",

acuzare ale unor comentatori m5rungi, dar 5i ale unora dintrc uniyersitari- Acegti ,,cArtitori" zelogi au nXscocit gi intre;inut tot felul de zvonuri despre conferengiarul Catedrei de Logicd gi Teoria Cunogtinlei, condusd la acea vreme de C. Rddulescu-Motru. Se vorbea ci Nae Ionescu nu ar fi avut nici rndcar diplomi de doctor; in consecinld, s-ar fi putut pune sub semnul intrebdrii atdt examenul de licenld trecut la Bucuregti, clt gi numirea sa la Universitate. Chiar;;i Dimitrie Gusti, decanul de atunci al Facultilii de Litere gi Filozofie din Bucure;ti, inclina sd dea crezare clevetirilor. Numai dupl ce Nae Ionescu a ardtat unuia dintre studenlii sii diploma de doctorat oblinuti la Miinchen gi dizertalia redactati in limba latini, ,,seisnrul" a incetat. Despre spiritul socratic al profesprului de logici gi metafizicd s-a vorbit qi se mai vorbegte incI. Invil[tura sa, in marc rndsuri oral[, preconiza, in spiritul cre$tinismului, ci virtutea moral5 reprezinti mijlocul necesar pentru a realiza mintuirea. Nae Ionescu nu a intenlionat sd ,,conshuiasci" un sistem filozofic, pentru ch un astfel de sistem este iremediabil inchis, deci definitiv, cind de fapt fiinta umand este imperfecti in raport cu Dumnezeu. In cursul siu
,

desirre ,,Faust gi problema mdntuirii", el a insistat asupr a problematicii omului modern arrgajat s[ creeze direct in viala ipiritualh a aproapelui gi nu prin forme mijlocite de naturd culturald, crezind astfel ci plin cregtinisrn ,,s-ar putea schimba insisi poziIia omnlui in Costnos". 'fragedia urnanitilii o deducea rtin ,,iricapacitatea omului de a iubi in chip absolut, incapacitate care se soldeazi-r cu neputinla lui de a cunoatte in chip absolut" (Mircea Eiiade). Porrrind de la aceste deziderate ideatice, el iqi irivagi studenlii ,,sii lilozofcze plecind de la irnediat", de ia
12

modelau gandirea, subliniau nuanlele, anticipau dificulrililc, qmnele de intrebare (_). SimEeai cd'ce spun- Ni* Ion"r"u nu .. gasea rn nrcl o carte. Era cva nou. proaipit gdndit gi organizai acolo, in fala ta. pe catedrA... Aminunte semnificative privind metoda socraticd ne furnizeazd 'tonesc.u.. cunoscut): Yil::l.,.tlrt":l,"scu la cursurile lui, esa "u,i ,(Nae ,,rnvlndu-l inca cle vedeam cum Nae Ionescu proceda mai intdi socratic, iscodind iumea va.sta i posibiliitiiiorl combinAndu-le cu mintea lui ageri gi opunarrau_ie lierech i. Ciuta pe cea mai-pot.i me,l iurui, lTjl -'l'.,_.i ip9ltr", "iti mediu lT?l^11"1. dt:, ca_re era ro.rd.eauna penrru el (...) filrrul prin car.c lu9runt: ta iapta. lumea posibilitigilor pure la evenimentul aicvei perrccur, lr..^ Ca ziarist, Nae Ionescu proceda la fel, iscodintl intocmai ca la curs lumea_vasri a poibilitldgilor, il ";," t" rroc"ri pdn.asculigul de foarfech al intrebdrii. intrebdrea ifl prneu <t""1 nrrii posibilitililor, pe. care. le lllll o oeosebtre, dln acest puncL de vedere. intlerdnduia percctii. :.91T^,X_:iimpul r\lcl cursuriie lui si aflicolele lui de ziar. Singuri-materia probtemelor eri;;;.;it;lNl; lnsa tratarea lor." culegerii ale profesor.ului, intitulati ^ in qrgfag.apublicatd inde texteexil, lilircea Eiiia" s, C"o.n. l95l in .Convorbiri pi l(acoveanu preclzeazi citeva din consecingele invillturii' socratiie naeionesciene: ,,Nae Ionescu ne-a invdlat *i gandiml Ceniuf fui -"A"tA* iii, in primul. rind, de srructur5 socrarici; ia qij .n9 ]3jgta scoatem singuri la iveald adevdrul. Nu ni_l didea rJe_agata; nu nr_l

!d+,jqqlxi""ii:ffih?fi searna de vlata". Revelator in acest sens esle un f_g_.ni iin amintirile lui 'Eliade: ,,N-am si uit ni"ioOuil metafizicd la care am asisrar. Anunfa; problema salvdrii>. Amfiteatrul ,,rit"' Maiorescu:: Sespre "Foust si iriji un loc ".i"i.riipf i,rii,i-", ui',rij. a int.at "# \gisjt cr1 greupalid, in fund, roimri un 'bdrbat brun, cu tamplele d.s""p".ir;; ,-;;;;"""i;;;gr"; stufoase, arcuite mefistofefic,_cu ochii rna.i ae un'-alUustru sumbru, neobi'nuir de sclipitori.; cend igi nea$rcpratc parca ai fi firlgeraiin u_RtJitru. e'ro liit 9ll,-.--,"T-p.1Tf imbracat , oe-srut de tnalt, intr-altut. sobru dar cu o neglijenld eleqantd. si avca cele mai frumoase_pi mai expresive "rafiri#;;'Ji;;r"'";;i :.:g!lru, cu^de,gete tungi, subliri, nervoase. Cdnd vorbea, nrdinili ii

llTi'tt:""?H?TffJ:ilLrn:""Trii;i ;; il;;;; ;;."-i;;ii; i, ;; r;p;t;'pii""if"'i"

iii

i.f*;riirllr,

Gabrlel Stinescu impunea. Ne obliga si judecim, noi, cri mijloacele noastre, si tragem sirlguri concluzia propriilor noastre eforturi." La rindul s5u, Mihail Sebastian il socoteqte pe Nae Ionescu nu numai un mentor spiritual, ci gi ,directorul nostru de congtiinfd". Cei vreo doudzeci de tineri care veneau inspre profesor fdceau parte dintr-o familie in care ,,drumurile perionale rim6neau totuSi distincte gi singuratice, dacd nu se intdmpld uneori adverse". Compararea lui Nae Ionescu cu Giovanni Papini sau cu Gide este beneficd, in sensul unei tensiuni, a unei temperaturi interioare 9Te guvemea?h scrisul gi viala ,,noii generafii": .,Sunt, pufini tineri pe care scrisul gi cred mlrturise$te Sebastian vorba-lui Nae Ionescu si nu-i fi marcat." O imagine aproape apoteoticd a profesorului este creionati cu luciditate gi nu fdrd mtrmrrisit orgoliu in postfata la culegerea de anicole Roza vknturilor de insugi alchruitorul ei, Mircea Eliade. El vorbepte desprg un adeverat moment spiritual creat gi formulat de Nae lonescu: ,,In istoria culh-rrii romdnegti modeme, o singuri mare personalitate a avut o influenld aseminitoa^re asupra contemporanilor mai tineri. A fost Mihai Eminescu. In timp ce insd Mihai Eminescu a creat un curent de simlire gi gdndire eminescianl prin opera sa scrisi Nae Ionescu exercitd o influienld socratic5, de la om la om, de la-suflet la suflet (...). Destinul s5u socratic ii domind 5i justificd toate gesturile; venit si inve;e pe tineri drunlul chtre ei Nae Ionescu inqiqi, s5-i invete dragostea pentru treirea interioarx nu se putea contrazice <<publicind> cdrli de filozofie, texte moarte pe carc ei si gindeascd gi pe care si gi le insugeascl." ... Socratismul lui Nae Ionescu s-a vddit in principal in iucercarea sa de-a crea o atmosferd spiriruali, un climat deschis dialogului. Sub bagheta sa nevXzutd de dialectician s-au strdns mulli din cei mai dotali reprezentan[i ai generaliei anilor treizeci. A existat, pare-se, o adeviratd confrerie, o adeviratd qcoald a st5rilor de spirit in care prezenla profesbrirlui fusgse url adevirat ,,noroc poate nemeritat" pentru tineri, cum avea sd rematce Mihail Sebastian: ,,Era qi in scrisul lui qi in viala lui o continud silinli de-a comunica direct cu ceea ce este viu, spdrgAnd tiparele, formulele 5i schemele." Sfidand ftadifia universitari, profesonil a refuzat si scrie gi str publice tratate de metafizicd docte; el prefera si publice doar scurte lrticole de ziar, implicdndu-se astfel in'rhodul cel mai direct cuputin{d in ndvalnicul guvoi de evenimente cotidiene. Filozofia, dupd t4

Cazul Nae lonescu sau triumful spirltului socratic in cultura romane Nae, nu se invalX decdt in Agora, catedra fiind un fel de mormAnt al filozofiei. Este potivul pentru care pi-a risipit intreaga vervi gi intregtrI talent pedru a invhta pe al;ii sI fie ei ingiqi. Deqi deosebili intre ei, ,,beneficiarii" miracolului numit Nae Ionescu erau incl din studen;ie personalitili distincte,,atrtori cunoscuti, comentati, aflali in atenlia mass-mediei romdneSti. I-am numit pe Mircea Eliade, Emil Cioran, C. Noica, Octav Onicescu, Mircea Vulcdnescu, Mihail Sebastian, D. C, Amzdr, George Racoveanu, Vasile Bdncild. DacI leclia profesorului a rodit in fiecare din aceste personalitili, i5 veclem care sunt roadele acestei invifdturi socratice

pentru intieaga pleiadd de discipoli 9i colaboratori strilucifi. Rispunsul pare sd il dea Virgil Ierunca, a clrui pdrere este ci,;elevii au invi[at de la profesor mult mai mult decit o tehnici a cunoagterii: o voingd de-a fi 9i de-a rdmAne oameni pe senin gi in furtnnl, printre semeni qi sub istorie". Dupi moartea sa, in martie 1940, unii au apucat dmmul exilului, allii au rnudt ca martiri in inchisorile comuniste, allii au supravieguit haosului exterior prin voinla de-a fi gi de-a rimAne in cosmosul spiritualitilii romine;ti.
Precum Platon sau Xenofon in Antichitate, un Eliade, un Cioran, un Mircea Vulcinescu sau un C. Noica au depus mirturie pentru posteritate pentru acest triumf al spiritului socratic in cultura romineasci, fiecare dupi puterea voinlei 6i a minlii sale. Dincolo de aceste mhrturii subiective, imaginea lui Nae lonescu, a chrui legendi ,,sperie, indigneazi sau intrigi", a cerui inteligengi a iscodit marile intrebiri ale lumii dintotdeauna, rimdne vie gi astdzi. El nu a fost niciodati preocupat de succes, de chiverniseali, insi, paradoxal, i-a pl5cut si triiascd aidoma unui aristocrat. A.avut nu numai prieteni, ci gi dugmani, adversari politici, dar gi adversari in spaliul universitar. Un astfel de temperament eruptiv, o astfel de personalitate care indriznea sI inculce tendinlele psihologiste gi pozitiviste ale universitdlii romAnegti din epoc5, conferenliind despre filozofia religiei, despre incapacitatea omului de-a iubi in chip absolut, despre ,,problemele personale", despre posibilitatea mdntuirii prin credinld, despre experiengh ca sursd a unei vieli spirituale absolute, nu mai pot fi ignorate ori tratate superficial. Personalitatea sa nu poate fi reconstituiti astizi fdrX a face apel la mirturiile ,,apostolilof' s5i intru simfire. Sd spicuim, agadar, c6teva dintre cele mai semnificative: Vasile Btrncili afirmd ci ,,a dat, prin

15

Gab el stinescu
Dreleseri, conlerinte, articole sau disculii particulore, nenumdrate '-"tlu. ri indemnuii, care s-au transforniat hdesea in lucriri sau in u-Uirii iustinute de ascendenli spiritualtr". AtAt Vasile BdncilS, cdt *i M'i.""u 'Vulcinescu 'comdare momentul Nae Ionescu cu cel inaioi"scian. ,,Cum vom puiea noi cere, de pildd, vreodatd junit"iitiio. iupravieluitori sE inteleagd ctr, pentru cei dintr-o generalie cu inine, ..i zis Nae, insemrieazd acelagi lucru cu ceea ce insemna <zice Maiorescu"?" se intrea6i Mircea Vulcdnescu intr-o o"ntt .,

VALERIU ANANIA

Aminttrri
,,... M-am pomenit intr-o zi cu Cioculescu cd vine la mine, m[ ia de bral gi mi intreab5: Unde este, aici la dumneavoastri, o zugr{veall care infXgigeazd iadul? L-hrn dus in tinda catedralei*, in fala rAului de foc prin care miguni diavolii, chinuindu-i pe picitogi. Cioculescu a dat o roa0i cu ochii peste ei. apoi a pus degetul pe unul din incomorali, cu plofil tiios qi cu bdrbuli. Asta e, a exclamat el, sigur, el el - Cine, domnule profesor? - fr[4s [sne56u, nu-l recunoqti? E leit, nu-ncape nici o-ndoial6. - Nu l-am v[zut niciodat[, irici mdcar in pozi. - Cine e zugravul? - p1g5s4 e cea veche, originali, dar a fost restauratl de

ionferintd din 1934. -- "i' e n sisur. e.reu de presupus cum ar fi aritat "tanira generalie" ae ta tgiO fdri influen-ta covarqitoare a profesorului Nae Ionescu' inuiitltur^ sa se resdseite insl in mai toate faptele de culturd ale .i"uilo. sii, oricAt"de diferit s-au manifestat ei ulterior in istoria fost iulturii. Pentru ci, nu intAmpldtor, cultura adevirath a prin de addncire personald 9i' de profesor ,,operi "ontiAit"ttdiferenliere". urmare, de
Gabriel Stdnescu

Mac Linskott Ricketts, Pror' Gheorghe Plesu, Dr. Gheorghil5 Geani, Gabriel Dr5-sulin. Prof. Andrei tiGunr. Eueen Popescu, 'Nae Antonescu, Mircea Handoca, 'lvlarta Petreu, Nl"of". galtelDan Dungaciu, Gh. Parusi (B.A'R')' u*iOuide-a prelui unele articole din publicaliile pe care le""n,Iu'"Oitui.ou le edit6azd 5i pentru ajutorul documentar liri de care aceasta carte nu s-ar fi pritut edita'
l

;:i'f.";;;if,fi6;';ffii.

M u Ilumiri unndtorilor:

Belizarie. Cineva mi-a deconspirat cI pe o zugriveali din Bucuregti se - Nae Ionescu sub chipul unui drac. Desigur, Belizarie nu va fi afli cu sau fir[ avut nimic cu el, dar un dugman al lui Nae l-a pus plati sa-l imortalizeze in ceata lui Scaraolchi. - Razand de.aceastd descoperire, criticul a addugat: Ce vrei, de cAnd sunt $omer, m-am deprins sd umblu din iud in iad..."

Fragment din Rotonda plopilor uprhgl, ed. a II-a, 1995, editura Florilc Drlbo, p. 55, cap. ,,Tudor Arghozl" (dialog intre autor gi Tudor Arghozl)

-EsG "orba 16

de Biterica Patriarhiei (n. ed.)

t7

ARSAVIR ACTERIAN

Eo' ici si colo in cAteva inimi 9i capete curate' e cu {otul-altceva' l-" oIi"r"'i"i,:iri*Le, a. oiainuT duriurui. $i niciodatb o aspiragie "iruutl se rreace, sr se prefaciintr-o mtscore i;iliiilG ;;';;uii ponolirici. E cum ar ur.u ,u p."iuii piumbul in aur" Cel mult il
'l.iesti cu o noighitd sublire qi xteta loL' Si cle'uide vine aceasfd aspira{je' culn Il spul '.
care e
de - B;" ;;;i#;i;'i-;;;;'o'l s''"' Din set'ea de adevir' din : le metafi zice radicale i""1i""'4" f*;t:;" .il;;;;,' & nu out*nii' toate ce trece dincolo de ideal' Dar, plf,rniclit omul

Mdrturii despre

Nae Ioneseu

Gdndul, ag zice esen;ial, al viziunii filosofice a lui Nae Ionescu a.fost adevXrul creStin considerat ca un absolut. Pdni gi unele incursiuni politice ale lui Nae (cum i se iicea pe scurt profesorului universitar gi gazetarului de la ,,Cuvdntul") videau subiacent un simbure spiritual ortodox luminat cu incandescenfd. Iati, pentru fundarea acestor afirmagii, cdteva rAnduri dintr-un documerrt, mai mult duhovnicesc, cu unele referinge politice date in vileag acum cffliva ani in ,,Revista Institutului de Istorie gi Teorie Literar6". Acest document il datordm marelui poet al Sorefelor (numai aparent shakespeariene, de fapt cu tdlc crettin), gtiind ci Vasile Voiculescu a fost un bun prieten al lui Nae Ionescu. E vorba de o convorbire cu regele de atunci: Ai citit pe Toynbee? ,,(...) Da, Sire. E deschis mereu pe lnasa mea, Toynbee. Da, armitura culturilor din preistorie pAni mai acum au fost religiile. Triinicia popoarelor s-a intemeiat pe ele. Dar nu pe orice frunzuligI de ialbd risdritl intr-o primdvar5, ci pe trunchiul arhisecular intemeiat incetul cu incetul. La 23 de culturi, cdte num5rd el cd au rezistat, au fost mii gi sute, Sire, punAnd la noi cultura in frunte. E ca gi cum ai pune carul, pe care abia il lucrim, inaintea boilor pe care nu i-am pirdsit incd. Dar gardismul, cu mistica lui sdngeroasd, de ce prinde? - Sire, gardismul nu mai este o misticd, este o pornire organizatd de politic[, de opozilie $i ca atare molipse;te pe toli nemul{umilii, neindemdnaticii, pofticiogii de putere. Ziceai ci sunt nigte derbedei, nigte haihui. - Dar ce sunt in fond politicienii de meserie, Sire, de cAnd politica a ajuns cea mai ugoarl ,si rentabil5 profesiune? Regele i9i resfir[ buzele cdrnoase intr-un hohot care il ur69i. Dar si nu ne ingeldm, urmd Boran. Sunt dator sd previn pe Maiestatea Voastrd ca adevdratul, radicalul gardism, care incollette
I

;;;G'; ia o formh sociald. e trSdat $i se colce;te' Dar unde s[-l gisim Pur? - f# ;;;d;otiiitut, inii-o carte fdr'a edilii' in Zerrdirveste' in Evanshelii. RJsele se uitd strimb la el' a "A:;;l El' luat Codreanu cdpitanul' -b. acolo iiu"uitoli, e un hibrid de cuzism' de nazism' de fascism si chiar de comttnism' '* - -DA comunism? - 6;. 5i;;. e;munismul purcede tlin aceleagi. pure 5i sacte tz;;;nesc. E cer m'ai'irustru exempru , u."i .*a -'"iii"iii'n'in^'-']ll'l: ra' hinele oublic. Nu poti decit pe al tdu ProPrtll' ln.slllea aproapelul.' e$rl dlcrator' eul din'tine asupreqte libertatea ie5i Asa iudeci aurnn"uto ?iJittuilii $i' t'i"o. tnperi^oari ii, lntAmPlator nu--e inainte. Aoiatt i;i dete seama cd mustala regelul ff,ri ea camea .r-il"a .o.togolul adinc de strb nas' "ntii"il.-n" lriii uiril""i"tit.a un bol in taga prea plind' l-i rege' S-a mttliitnti..i". Z"loa't'i' putea $i pravrla sa' lumit sa inspili pe regele Gustar 5i si-i strecoare ii da un aer de 'ur.rilt" p'i"r.lut in rumtrt ligrrii' care '-"but.r'ir

--

"; ;;i;i;;Fl;;;ii;;i"i ;;;;i;;i;'"a"d

:1*:#'ff.i'if::

""': ii;.';; i;i"*

enruziasmati .a- uitat de .predica p" "ni"ir.i"ii"iliiii;;' el, apucandu-l cu sila sdl facr rege' A scdpat i".iaiiilJii li.arit t,..,ii' asdunde aceasta' sd.treci de la ;:.r';;ilr; iliuliuroie la carma intru perfeclionalea obgteascr' ' unde ai citit asta? - Cltati Evanchelia lui Ioan' capitolul 6' paragraful l5 Unul la dezastnt' ringu. .;i;i"u.etit 9i n-a izbutit deCit sd ducd 'tara

edndire. -"' * 'i.,, rsa lisus. indati dupd ce a sivf,rgit ';;lii-d

minunea- inmtrllirii

iiJ';,]Ju:'il;;i'i;fiili'"

19

t8

!
I

Arsavir Acterian

Ce ne-a oucrit gi am admirat la Nae lonescu

Cine? regele igi ascufi cutl lntre sprAncene. Tutancamon? Nu, spuneam. $tie Maiestatea Vopstrd istoria. Acesla a urmat dupb el gi a cercat si repare dezastrul, Il cunoa5teli, dar sub nume grecesc. Amenophis al IVJea, pe egiptene$te Ahnoton, bucuria Soareluice a fiicut? - $i realizat o mare reformd, fetnitd din vana aspiralie a adeA virului in spiritul siu. $i apoi, a vrut si fericeascX tot poporul egiptean cu ceea ce suflbtul pi mintea lui gdsea admirabil. . Nu-mi amintesc. Ce? - Ideea ci e un singur Dumnezeu, Aton, pornind rdzboi impotriva tuturor celorlalli . zei la care se inchinau mullimile. Legi, decrete, perseculii, temniEi. Pdni la urmd, a pierit inibugit sub ddrAmdturile operei lui restumate gi lumea s-a intors la ale sale. Platon, divinul Platon gregegte cAnd incerca si faci politici, micar ci numai scrisi. Ca s-o puni in viagd ar fi trebuit sA se preschimbe in cel mai grozav tiran. El dd afard din republica lui tot ce are omenirea mai prefios, poeli gi profegi. Iar maestrul 1ui, care propoviduia secretul perfecliei lduntlice in pia1i, a plitit aceasti profanare, cum qtili, cu viala. Sunt lucruri care i;i fac incet drumul gi dac[ le tulburi, se rf,zburrd... Experienla legionarl, urmd ca pentru sinc, nu trebuie sd se rdspdndeascd dincolo de cercul tainei. Transfbrmati ?n armi publici, va dezllngui un, nu Ftiu cum i-ag zice pe romanette, tn choc en retour, o ricogd teribilX, care va izbi ca un tr5znet de sus-.." in textul pe care 1-am transcris mai sus, numele lui Nae Ionescu este inlocuit cu nurnele de Boran, dat fiind ci textul aplrAnd cu ani ?nainte, in timpul guvemdrii ceaugiste, numele gi chiar inilialele numelui lui Nae Ionescu erau excluse. Convorbirea de mai sus pune in deplind lumini concepfia lui. Nae Ionescu despre Istorie gi transistorie, ce-i ingdduit omului s[ realizeze pe pdmdnt gi ceea ce ii este interzis. Taina rdmAne,_ trebuie sd rimdni tain[ orice ai face. De aceea, e gi inefabild, de resortul leuntricitd{ii, in cel mai bun caz.

$i

ea ne-a cucarlt

Naa,lonescu

fi an sdmtrat la

t..l
vot. por ete

,).lae Ionescu

fi *ei:#r,irii{if,liirir{it,a

(1 890-

1940)",

profesorul in ca'uzd. Este adevirat cd n-l fost pus pd doutr coloane pentru a se atesta indubitabil un plagiat, cum au pdfit alli profesori universitari sau a se preciza mdcar sursa, pentru ch insinulrile sa poatX fi verificate gi si aibX deplind acoperire. Este foarte probabil, este chiar firesc ca un profesor universitar cu pretenpii sd epuizeze pe cit posibil bibliografia disciplinei pe care o pred6. Nu gtiu precis in ce a constat gi dacd se poate vorbi de originalitatea de gAndire a filozofului de care ne ocupim. Nici nu am pregdtirea necesar5 spre a veriflca intrucat sunt intemeiate suspiciunile cdrora s-a dat glas. Cert este ca, ascultanduJ pe Nae Ionescu, nu, puteai si nu admiri darul acestuia de a transnite oral gindurile lui gi ale altora, ca gi cum atunci le gAndea gi le adnncea, imprimdnd expunerii o captatorie elocinli despre caie s-au depus nenumirate nrdrturii, dintre care mi se pare elocventi 5i aceea a Marucii Enescu, solia marelui violonist gi compozitoi, nlscutl Rosetti, cu care Nae Ionescu a fost intr-o vreme bun prieten. Din portretul inchinat filozofului profesor vom cita mai departe c{ltovo frdnturi destul de caracterizante. Nu gtiu cit pret dddea Nae lonEsctt ,,originalitdlii" in materie de filozofie, dar ce pot eu spune esto cll acest om reugea sd trdiascA ideile pe care .le comenta nraicutic, asemenea lui Socrate, punAndu-gi insi intrebdri 9i rispunzflnd tot el. Mircea Eliade il asemuiegte pe Nae cu filozoful antichittrtii grece$ti, ca unul care n-a scris nici o carte, folosind pe deasupm ,,metoda socratici" de care am amintit. Am spus cX Nae Ionescu ?gi tr[ia ideile, de unde gi calificativul oarecum depreciator (5i nu qtim de ce) de ,,trdirist" ce i s-a decemat. Octav Onicescu (coleg gi prieten cu Nae lonescu, bineinleles ca profesor la MAnistirea Dealului gi unul din colaboratorii gazetei

Mulli admiratori gi multe admiraroare a avut Nae lonescu, dnr si mulli dugmani. lnsinudri gi suspiciuni s-au fdcut fald de unele idii pe care Nae Ionescu le-al fi importat gi popularizai la noi. Astfcl, unii au citat gi numele unor Spengler, Max Scheler, Iacobsen cn surse inspiratoare a cdtorva afirma[ii qi consideragii debitate dc

20

Arsavit Acterian

Ce ne-a cucerit Si am admirat la Nae lonescu


pe .vremea directo..Juxta Crucem"), ,'Predania" 9i altele' lncd'de, dumiru ziarul',,Cuvdntul" n-a lipsit in liece rel i gioase' d"' ivu" Ionescu. inchinar probiemelor intr-un i"GGa u"tiuitute' publ icistiid il deo-sebegte Eliade' Mirc'ea fel ne Nae lonescu de so..ut.]J"'"oit l-a apropiat sd scrie ci4i 5r n-a'ap'!cat E ;a"ux'ut 'a tocmii cind scdrbit de *l,iii'r^ so a. un-i, in ts *in-i"-igao' i" " ;i sd-ei materiarizeze ar ;;;ii"'i viztuneu ,u .p,r,,.,uii' i"tpi" ro s 4intr-o cane.ce s-ar fi r'it" -s-c.ris in scris in schimb un studiu despre intitulat Cddetea in C-osmos'-'t Visan duPi Kant. ca introducere lu o ti"i"ti" a lui Amz5r 5i mii de ani io-""ut D9 !o.un. ei o pi"iu]i'iu al lui Mihail Sebastian, "uti'I'iiiL-iontat in-publicistici.{: cu o Nae Ionesctt a fost un vorbrtor

,,Cuvintul'r al cirei director a, fost Nae lonescu_.mul1i ani), in volumul ll al Memoriilor sald (apbrut in 1984 la Editura $tiinliticd qi Enciclopedicd) di o seamd de relalii pu;in cunoscute asupra itudiilor fEcute de Nae Ionescu la Miinchen, unde igi pregfttea o tezd de doctorat in filozofie. La izbucnirea primului r[zboi mondial, cetilenii romdni afla1i atunci in Germania au fost internali aproape cinci ani intr-un lagdi, iar doctorandul nostru a flcut patte ,,dintr-un lagEr d9 intelectuali" prizonieri ai rizboiului. Marele nostru savant mitematician Octav Onicescu se referX la diploma de doctor obginuti de Nae Ionescu la Miinchen, teza fiind ,,scrisd in limba despre probleme de_ statisticl, dupX cate $tiu latinh", tratlnd in matematica si lilozofie. Se pare cd - lagin:l german, spiritul asculit ,,socratic" ai doctorandului romAn s-a exercitat intens in discuJiile pe care le suscita;i le alimenta, incdt catolicii care se aflau acolo, irpreciind cuno$tintele filozofice, dar gi teologice.ale lui Nae Ionesctr, I-au te'corirandat pe acesta prcolilor catolici care vizitarr lag[rul ca pe un bun cunoscdtor al literaturii ecleziastice. A fost so'iicitat atunci sX facd referate asupra ce4ilor de teologie catolicd, in vedelea aprobirii (ori nu) a imprimatului cerut de autorii acelor lucrili. in uitimii ani de lagdr, Nae Ionescu, de$i ortodox, a fost folosit de autoritd,tile bisericii catolice pentru redactarea unor referate obiective;'care prin r^igoare 9i ascu;itX judecath erau aplciate pentru scopul amintit. iiacest fel. timpul petrecut ?n lagAr a trecut mai usor si in chip folositor. in volnmul'de hmintiri-mai sus citat; Octav Onicescu ptectzeazi ch inainte de a ajunge profesor universitar de logici ti metafizica, -fost director de studii la Liceul militar de la Nae Ionescu a
Mdndstirea.Dealului gi cum in. aceeagi vreme -a intemeiat revista ,,Ideea europeani" irirpreuirl cu Rhdulescu-Motru- $i Constantin Beldie ca redactor-sef. Nae Ionescu a colaborat la ziarul ,,Cuvdntul", al cXrui director a devenit dupX moartea lui Titus Enacovici. Mihail Straid, in Diclionarul de pseudonime (apdrut in 1973 la Editura Mine-r'va) indicd unele pseudonime ale lui Nae Ionescu: Calicles (in ,,Ideea europeani'l gi ,,CuvAntul"; Scytes sau Skvtes in aceleasi publicatii); Mihai Tonca in l9l2' 1916 la "Noua Revisti RomAnht', precum gi impreuni cu Dem. Theodorescu, Nae lonescu a semnat Nae gi Mitici in 1912la ,,Insula". De asemenea, a colaborat la revisteli: ,,Est-Vest", ,,Gdndirea" (un singur eseu,
22

;ili; il;-il;;.iii"l' ;t#;;;;;l;i ilili; ;;;i;i


:;#;;;bll;;;;;;i;;:

i,';;; ; .;;;7oie

iliiiiii^iiilii i,iiii".

i"."i.ii. i" lifii .cuuintut''

I":

p i. i" a" ca p ra re m asner f ii.?"?ilx l: 1$iH' r11 3,llii | ;:,1 i I " in scris. nePrecuPellndu-$l lrt 'a-'pioUt"metor' si de adAncire a canacitatea de slntetlzare vizdnd miezuI lucrurilor discutate '

*"li:

""""iii.i"iiit".

piind maturitate in Ndscut in I 890, Nae lonescu a murit ina" inteligenli' Nae Ionescri' *;i;16;0.'d- "t] ur"it"*" tulitagi de propria.lui viziune' adop;#d;;1; alena-poliricS. a greqit lali dus. de pildd, u'ele_campanrr ii.i'"r.i" "iit"dini contradicrdrii. A de i aprrea in prim plan' ;?il.;i;;. A;;iiil"ii.ie '-'uiioia-"^n" pe il';ild;;'a;;; pii' rszs, au venit nalional-ldrhnistii la putere' loc un ;^;""iitt;il;;"in ,,couantut'i'l'i-o o|tir diept rnullumire ficuse Plrvan in guvern, p" t-" tio iu'utt"ptor' Vasile
de ministru mai de mult acela|i lucru, "*il" qeii a pattiau tfra"-"*' i

i-iti;t ;',i$'ii"^ia rili.i

vreo funclie "h ii.irr# i.t'J.r;i. Nu. ton"'"I iata u pti*i sfetnic' politicd activi' gut"-tli ti tttiir ca
stat, a fdcut un timp, "u crr care filozofia n.', pr"u

i","*"ierea Parrid.uhri Nalionaltui A utorul M e mo ri a l e l or n - a v rut r"ia" r" ioiruiit* lui de om de culturtr' de politicd in

pildl iluptind vajnic "on''uiu:L-; acesta insl-nu-l interesa n-rea in ;:""ft";i;;;Cutiii ulBr ,"ii." lard Pese se imbogileascd, drept in lare Yiii'"iriri,"Tiro7oii"a.

tatt'

de

ron""u' ih"onjurdndu-se db oameni de ;# l:;ild;il;;;;'N;' o"'""-iifoiof Lare ii inculca propriile nevore


afaceri. Nu avea

Argavlr Acterlan

Ce ne-a cucerit $i am admirat la Nae lonescu


acest conferenliar universitar (atAt era in anii in care l-am audiat) erau preocupirile dramatice de cdutare a unui absolut in noianul de relativithli istorice, preocuptrri ce-5i aflau cum am mai spus _ expresia intr-o maieutici, cu pendirliri intre intrebdri gi rdsp:unsuri ce revelau ades o paterici lupri Si cazna de a gisi soluiiile c'ele mai apropiate de esenta lucrurilor. Ca dascil de filozofie, eia extrem dc interesant, .vidind prospe.time in gAndire, pitoresc in prezentarea loellor mar greu de sesrzat, o cugetare pe viu, o cerceture ln adAncime. problemelor, degaidnd- concluizii surprinzltoarc prin _a indrXzneald gi originalitate. Profesorul vorbea ca si cunr ar fi Tost pus in. situalia de a q6ndi pe loc pentru prima 6artr, exprim{lnd aceastd gandire ce se desligura in fala ta, dlnd astfel lectii'dc cum trebuie sI cugeti $i sI comunici rezdltatul unei meditalii'la obiect. Aga vorbea gi in calitate de conferenliar. Am apuca[ si-l ascult vorbind la Fundalia ,,Carol" despre Spinoza, desprir filozofia ciruia susfinea ch romAnii, prin aprofundarea sistemului spinozist, nu-l pot inlelege decAt parlial, dacd nu deloc. L-am ascultai de asemenea^ in Sa-la . Dalles, conferenliind despre ,,Imperialismul romdnesc.., cu referinge la rolul jucat ile macedoromhni in Balcani.
. Solia lui Enescu, Maruca (fosti Cantacuzino) face in niste pagini de jumal un port,t fizic, intelectual $i moral al lui Nae Ionescu. Citez cdteva crAmpeie: ,,Profesorul foioseqte rar cuvdntul, dar atunci, cu cdtE gtiinld, cu. cati m[iestrie gi ndmai penrru a-li sugera, a-li ard,ta calea spre sferele ale'ideii puri gi penrri.r a-ti comunica un fel de ameleali, o -eterice begie... limpede TXcerea lui m-a vrhjit din clipa in care'a inlrat in palutul Cantacuzino, alituri de Matyla Ghika, plin de haz si interesant

treburi. Nae Ionescu a incercat si-l detronze, dar n-a reugit decit dupd moarte. I-a plXcut omului sX joace mai mult un rol de eminengd cenugie, ceea ce a fost de narurd s-tr-i creeze nepltrceri ce s-au soldat cu o moarte pretirnpurie, Unii, printre care ii petre pandrea, in portretul inchinat profesorului stru multiubit, ad Iisat sd se infeleasd ci ar fi fost otrdvit. Se zice .ctr, avdnd gripd, Nae Ionescu a ihem-at pe. doctorul siiu perconal. in schimb,-s-a pomenit cu alt docror, chipurile trimis Chiar de doctorul ce fusese chemat. Doctorul in cauzX l-a pipiit, l-a cercetat pe bolnav cu mare atentie si i-a f?icut o injecgie care a fost fatali marelui filozof.

Profesorul de filozofie Nae Ionescu era cu mult mai interesant decdt gazetarul politic gi decit eminenla cenu5ie. L-am ascultat la Facultatea de Filozofie, linind cdnd un curs de MetafizicX, cind unul de Logici. . Totdeauna irnpecabil imbrdcar, sobru totugi in finutd, Nae (cum i se zicea) intra oarecum solemn in sali. se a$eza pe scaunul catedrei, iq;i scotea ceasul din buzunarul vestei gi-l punea pe catedrd. Atezat comod. rotea nifte ochi sfredelirori prin toattr sala, parcd mdsurdnd fulgeritor pe ascult[torii pl'ezenli. Apoi se interioriza o clipl iuainte de a profera primul cuvAnt. SaIa era totdeauna arhiplini, nu numai cu studenli, ci gi cu multd lume strdini de studenlime, veniti si'l asculte pe profesor. Se dusese buhul de strilucirea lui Nae. Mulli veneau sh se verifice ca la un spectacol liudat. Apoi profesorul incepea s5. vorbeasci-{.rgumentele se inldnguiau, desfoliind tema printr-un dialog cu publicul, cum am mai spus, rhspunzind el insu5i la intreberile ;e le punea. Ca intr-un dialog platonician, ideile subtile se impleteau cu referiri la realitili concrete, uzAnd ades de plastice comppralii sau parabole pline cu tilc. Nu trebuia sh faci un efort deosebiide dtengie ca si fii subjugat de expunerea clari, de multe ori fascinanti, a
spuse ca un cle$te. Sala asculta ilrcremenit5. Nae ltia cu hlsurh sb pignicrrteze prelegerea, adesea dificili ca problematici, cu cAte o glurn6, destinz6nd diu cAnd in cind atmosfera grea de ginduri gi descreliud frunlile asculttrtorilor'. Ce md atrigea gi mi impresiona ia 24

(care, spre deosebire, nu prea tace).

acestui profesor .care transforma orice subiect ar-id intr-o emolionanti demonstralie ce-[i suscita interesul Si te lega de cele

(...) La Tescani, intins pe puful mare galben de la picioarcle divanului, cu ochii privind lintd la flhctrri, profesorul risiundea in surdin5, cu vocea sa dureroasi, de mare rdnit, la intrebirile pe care i le puneam despre Platon, Pitagora sau Sachia-Muni, suSiectele noastre obignuite pe vremea aceea. (...) Era un demon cu _aripi,negre, avea frumuselea incoruptibild . a lui Lucifer gi orgoliul aceluia care dupd ce a prea slivit pe

Aryavit Acte an
Dumnezeu se mdsoard. cu El gi il sfirFazd. Avea aceeagi ciutdturh, care, cAnd se oprea pe tine, te pdrrunati.". '."Li j"if"t...

i
i

Ce ne-a cucerit gi am admirat la Nae lonescu


12. l.ogica colectivelor, 1934-1935 (stencgrami dupi cAteva prelegeri). 13. Logica colectivelor, 1935-1936 (stenogrami dupi cdteva prelegeri). 14. Manual de logici, l94O (fragmente in manuscris). Eu retin cd Nae Ionescu a linut Si un curs despre Faust $i altul despre Rlnagtere, care constat tI nu'figureazd pe dga de mai'sus gi, de asemenea, o brogurd in care trateaza despre ,,Sindicalism", o conferinlX linut[ la Funda;ie in ciclul ini;iat de Dimitrie Gusti.
S-au scris multe despre profesorul qi gazetarul Nae Ionescu, pro contra. O interesantd caracterizare mi s-a parut a fi dacd irni 9i reamintesc bine cea ftcuti de Ernil Cioran in revista ,,Vremea" intr-un portret al propriului slu profesor de filozofie gi logicd, creionat cu luciditate gi nu lipsit, cel pulin pa4ial, de adevdr, intigi;indu-l pe Nae Ionescu drept un ginditor sceptic, dublat de un mistic Ei preocupat de probleme religioase, nu lipsit ins[ uneori gi de un fascinant cinism- S-ar putea si gregesc. Tot cam pe atunci, mi s-a cerut la revista ,,Vremea", unde am lucrat un timp ca.secretar de redaclie, si fac ce ttiu ;i sI public un interviu cu Nae Ionescu. Drept ca|e, in acest scop, l-am cunoscut personal pe directorul ziarului ,,CuvAntul", intr-o perioadd in care ziarul acesta fusese suspendat. Am fost primit intr-o odaie goali a redacliei. Pusesem pe o coalS multe intrebxri, la care eram tare curios sI vdd ce o si-mi rispundd profesorul. Din cdte imi amintesc, il intrebam pe Nae Ionescu ce-ar fhce daci ar qti cX va muri peste o zi sau doud; dach are intenlia si scrie o carte de filozofie in care si enunle propria lui viziune filozofica; dactr socotegte cA o atare viziune trebuie sd fie in concordanld cu concepfia sa religioasi (ascultasem cu cdteva shpthmini inainte o predicd pe care o linuse, cu subiectul strict religios, la biserica Sfentu Anton de ldngd Piaga piatd desfiinlati astdzi); daci i s-ar cere si recomande de Flori zece cdrli (intrebare de care s-a abuzat in publicisticb), la ce anume autori 5i'titluri s-ar opri in alegerea sa; daci ar inceta suspendarea apariliti:i ziarului al cXn:i dilector era, ce anume idei politice intenlioneazi str afi;;eze gi sd promoveze etc. Cdnd profesorul a intrat in odaie, i-arn irrtins foaia cu intrebdri. A citit-o cu mare atenlie $i mi-a inapoiat-o; spunandu-mi cd dacl ar fi sd rlspundd la

$r pentnl spirirul lui de diruire. lisdnesti deihigea. faptbt ;r-."l"iiii;;"ia'",i pilil,C itecelor ajunge in "l 9 lara.noastrl nici mhcar ministru. Arn v,azit id i s_a. oter;r iittit ae nrinistru, dar el a refuzat. __ Sub ingrijirea lui Constan-tin Noica, Mircea Vulcdnescu, Octav Btrncitl, AtiCe Borez 5i alli cdliva roi wu" Ionescu, .din care n-ai, fo'st air. in d.elli,,ril".t?riri"u r.. *; ..Merafizica. It" si ,.Istoria rogicii;. "ir"ug Si'"ii"[,'aJi tragedia rizboiutui a pus caphi planurir"r a" "' I tfd, rranscrisa probabil dupl o revisri _ nu_mi aminresc ^--lnrr-o care gdsesc o lisri cu ci4ile care-probabil urmau ii apari dupi -

^ Ce rdmAne de pe urma activitdtii plurivalente a lui Se intreba (mur1i'ani dupi moanea acestuia) intr-o Nae Ionescu? convorbire cu Ion Vinea, Miroh Radu duraschiu.rcu, ai"laf i'p"ei;'i ae jumat au fost tipxrire pa(iat Ia eari* ae -l-a' concepliitor admirar .pe Nae iiLrii"irrl"Tut ieetu a;n "euiorul comun. ca

l"ljll..i,:,

Virgillt;-n#i;tftil

i*i-

"r;;;;ti!;;lri;uir" U;;r;;p'# ;;#l;j.

[[ti:[ fige:

jji:EJ1t::",ihi';5:1:lt*ilttiminlrjffi

l:{

1.. Dialogistik, Versuch einer neuen Mathematik, (tez6, suslinurd la Universitarea din Miinchen, ." B;;;;i;;j. 'l9l9 . 2. Comentarii la un caz.de intrunsi"nlx ; tice, p-u-bl icate in,.Gazeta Matematici.., iTZ).- - " - -''-' " marema_ ";;;;;;i., Noti asupra unei clase de judecdii, in ,h"Urtu de filozofie.., .3. vol..IX, nr- 2, pag. 98, iunie-sepiembri i igZi. - "-' -4. l.s.roria logicii ,192{-1925 @urs litografiat). 5. tsilozofia qra-pa,qi9ii, inrroducere ?n jogice, l-923_1924. o. ,rsrona togicii, 1924_1925 (curs lirogrdiiat). /. Loglca cu specrata privire asupra Stiin{elor exacte , 1926_1927 (curs Iitografiat). 8. Cunoagterea imediatd, l92g-lg}g (curs litoerafiar). 9.- Istoria'logicii, I 92e- I 93o Gu;lit;;;fi;i\:"""""' 10. tstoria metafizicii ca apologie a iulturii, l93O_1931 (curs litografiat). I l. Logica generalb, 1934.1935 (curs litografiat). 26

Arsavir Acterlan

Profesorul

fost date. Sdl scuz, ca atare, ctr md rcf'uzd $i-mi std oricdnd la dispozilie cu altd ocazie. A fost singura mea intiilnire cu el. Era prin
1936. Ingenios insd, cum m-am dovedit rarcori, nevrind sd-mi fac cunoscut insuccesul, am ticluit un ntrscocit interviu sub titlul (de nu gregesc) ,"Profesorul Nae Ionescu ne vorbe$te..." in care, la unele din intrebirile de mai sus, am publicat rdspuirsuri culese din ziare gi reviste de Mircea Eliade in volumul Roza vAnturilor. . La inmormdntarea lui Nae Ionescu a participat lume nespus de multi: au fost nu numai admiratorii lui, lrecuri gi mulqi colegi de facultate, printre care se afla 9i Rddulescu-Motru, care fl atagaie la inceputul profesoratului pe Nae Ionescu ca asistent gi pe urmd conferenliiu la. catedra pentru logictr gi metahzicd, ceea ce nu-i impiedicase, la un rnoment dat, si se sfEdeasci pe anumite chestiuni. Au lost, de asemenea, prezenli nenumilali profesori gi admiratori, chiar gi unii oponenli politici, ca de pildd Pamfil $eicaru gi Nicolae Carandino, care au gi scris rdnduri de admiralie in scurtele nec^roloage apirute in ziarele ,,Curentul" gi ,,Facla". Inclin sd cred cd daci profesorul Nae Ionescu n-ar fi alunecat pe ghe;ugul politicii, in care domeniu n-a fost totugi lipsit de strf,lucire, dar nici de unele erori care l-au costat scump, cultura romineasc5. s-ar fi putut glorifica cu o operi filozoficd fdr5 egal pe meleagurile noastre, poate gi pe alte meleaguri. E de-ajuns sd citegti citeva din cursurile mai sus citate (dintre care unele tiplrite), ca gi.,,Juxta crucern" sau prcfata la traducerea Criticii ragiunii practice a hJi Kant, ca sn-ti dai seama ci supozi;ia noastri este departe de a fi

fi

asemenea intrebdri n-ar mai avea ce facc ln rcstul zilelor ce i-ar mai

Proteeorul
Iiiscut !n I 89O, Nae Ionescu a murit in plini maturitate (unii sustin cX a fost ucis), in luna martie 194O. A gregit, deslgur, intiffnd rrl are!? pohtrca; a retuzat, totusi, totdeauna si oficieze in primplan. Cdnd a pledat cu succes in ziarul ,,Cuv6ntul", al cirui diiector devenise, venirea la putere a Partidului Nalional-Jdr6nesc, i s-a oferit profesorului de filosofie un post de'minisiru, iar el n-u acc.eptat. De asemeni, cAnd i-a suslintt pe legionari, acegtia au vrut 'sd-l numeasci intr-o asociagie a susEinhtorifor migctrrii' legionare, dar Nae lonescu a refuzat acesL ,,titlu'de onoare". Ascultdnd cursurile lui Nae lonescu, erai captat de elocinta si addncimea cu care erau infd;igate problemele fiiosofice, inlesninh

in

acelagi timp intelegered

gratuith'

,,Echinox", nr.7-B-9/r99r

spuse. Ce md atrdgea gi rnd inrpresiona la acest confercnliur universitar (atdt era in anii in care l-am audiat) erau preocupliile dramatice de ciutare a unui absolut in noianul de relativitili istorice. $i absolutul lg era un cuvAnt in vdnt, ci credinp iir Dumnezeu. Axa centrald a gdndirii lui Nae Ionescu a fost orice s-ar zice creltinismul ortodox. Parcd-l gi vdd odatd lratind un subiect strict religios la Biserica Anton cel Mare de ldngi Piala de (pia1i desfiinlati nu ,stiu de ce), linind o predicd, "oficiirid cu Flori sobrietate in crcdinla intru Christos. ,,Apostrof', anul V, nr. l0- l l-12 (53-54-55y1994

propuse. Nae Ionescu a scris gi sub_diferite pseudonime la ziare gi reviste. Profesorul de filozofie Nae Ionescu (-Nae, cum i se ziceaj oficia la catedrd intr-un chip nespus de gaptatoriu. Intra oarecum solemn in sali, se agez.e pe un scaun, igi scotea ceasul din buzunar gi-l punea pe catedri. Rote_a,nigte ochi sfredelitori prin toath sala hrhipline, parcd mdsurdnd fulgerdtor pe ascultitori. Apoi se interioriza o clipl inainte _de-a enunla.primul curint. Erau in sali gi mulli audit6r'i striini. Se dusese buhul de strdlucirea cursurilor lui Nae. Pr.of'esonrl incepea si vorbeascd in deplina tecere a sdlii ticsite de auditori. Ideile subtile se impleteau cu referiri Ia realitili concrctc, uz{irrd ades de plastice compara{ii sau parabole pline de idlc. Nu trcbuiu sl faci un efort de atentie ca str fii subjugat de expunerea clar.ll, du multe ori fascineurti, a acestui dasctrl care transforma orice subicct arid intro emolionantX denonstralie ce-!i suscita irrteresul cclor

firi- dificultate a esentei temelor

2t

Nae lonescu. Cum l-am cunoscut

D.C. AMZAR

Nae lonescu. eum [-am eunoscuf


_ Cind, in 1941, m-a vizitat la Berlin; pentru prima. datd, Ghild Racoveanu, fgeit ae curdnd din ;ar\, ai vorbii despre moartea
neagteptatd a Profesorului, cum

i se spunea curent in cercul elevilor pi colaboratorilor lui, propunindu-i id aqtearnl c6t mai repede pe hartie tot ce-a auzit mai de seamb de la ei in decursul anilor-, c6t i-a fost_ colaborator la ,,Cuvdntul". N-a fost nevoie de prea multb pledoarie: Ghifd a acceprat propunerea mea pi, plecdnd li Miinchen, s-a a$ezat pe lucru. Dupi cdteva luni mi-a trirnis un manuscris insolit de o prefagh, in caie se referea la sugestia mea. intre timp gi anume dupd rizboi Racoveanu a priblicat cdteva din acieste Fapte,gi,cuvinte, cum le denumise el, in diferitele foi ap5rute sub direplia lui. In cele ce urmeaz5., voi incerca sd adaug gi eu cdteva ,,fapte gi cuvinte" la conturarea unei imagini cdt mai apropiate de realiiate-a celui care a fost, generalii de-a rdndul, indrumdtor gi generator de gind gi faptl rom6ncascd gi umand. Se ingelege ih, in pulinul timp ce-mi sti la dispozilie, nu voi pulea atinge; de data aceasta, dec5t aspecte mai mult sau mai pufin periferice ale personalitdtii excepfionale a marelui nostru maestni, de Ia a cdrei na;tere se implinesc anul acesta, la 16 iunie, 80 de ani, iar de la moarte, la 15
martie, 30.

1. Nae Ionescu

;i

universitatea

Cdnd am ajuns la universitate, in 1926, Facultatea de litere gi -filozofie era gi a rimas inchisS, 9in cauza grevelor studenlegti, pAnI la inceputul anului urmltor. In toamni am ascultat..o serie de prelegeri de la Facultatea de drept gi economie politicX, spre a trece apoi, pentru restul anului gcolar, la cursurile de latini, fitologie romanicd gi compalath, filosofie gi sociologie. Incepdnd cu anul urmdtor, m-am fixat definitiv la filosofie, atras in primul rdnd de
30

cursurile extrem de vii 9i surprinzdtor de personale^ ale lui Nae i;;;;. Spre d.osebire'ite toli colegii lui, hai in v6rstd sau mai mai.mnlt sau mai tineri, Nae^Ionescu nu se mullimea sE expund - insu;i problemele' ce-au spus'altii, ci disiuta el nutin nersonal lttiin,ina.lt t"sr., ici 5i colb de pbzilia cutlrui sau cutbrui. filoso{' cu iaiili-it sia a'fi iter tu, dar flire a se lisa cople;it de mdrimea ""i. si autoritatea vreunuia din ei. ' FdrE sh rezolve intotdeauna problema in discrrlie, Nae Ionescu deschidea ochii 5i mintea sludenliloi asupra soluliilor posibile. gi inJi.u atu-u.l dL gAndire' Uneofi oferea el insuqi solulia'.c6nd .o avea. dar nu dispunla totdeauna de solutii gata fdcute' I)e obicel le in faga noastr[' qi in aceasta .u., sdfd"eu cd le cautd cluta -in primul rind mliestria lui - pedagog inn5scul' de consla -- janiit"u proprie punea el prel $i-la eiamene' li aici intervine F. prima "mea amiritire per.sonald despre neuitatul meu dascil' Nu mai iin minte ce m-a intrebat 5i nici ce i-am rhsptlns' $ltu numal ca nu ci i-;;;i;t riipuns ,,din cirte" qi nici din cuisul lui,tras,,de la mine"' pulin inapoi in acel moment. Profesorul s-a ;;;:;;;ic'6;i mi-a spus: *i-' J""a". it'-u o.iuit o clipi cu oarecare surprindere' ' Dorirnule Amidr, dar de unde ai D-ta acest rdspuns?.. -'Bin", gi eu o secundd nedumerit 9i. a.poi. am siltat ugor din L-orn p.itit umeri, cisemn ch,,n-a; putea spune de.unde"l . . - . Sa-ti spun eu: l-ai gandit acum, aici. pe loc: Mullumescl Acesta mi-a fost tot examenul! L"i"L"p"i .t -l-i* auii"u."i aaci ,,tr,ecusem" sau. ,,cdzuseni"' nl-"- i"iii" a"ci cu gindul sd pdrXsesc sala, cum..se ob^ignuia' dar' picioare' ;ir;;'I" uJa seminanilui, m-ana^ rdzgdndit 9i am rdmas in mine' Eu li ted cum procedeazd cJ cel care venea dupb ^li""ta"ioii-ur si am irezut cd studenlii sunt chema[i Ia examen in i,]r"'..* continuat ili;;;if^b;ii.i. Sp." surpriza mea, Profesorul n-acoleg' mai s[ in la rAnd .ir.-. J""e "if"bet, ci dupi mine a venitcu litera un I'a intrebarea P a""^at mine, al cdrui nume incepea "aitia Ionescu pe care de asemenea n--o mai 1in minte lui. Nae - fiarte doct, citAnd filozofi gi- bameni de gtiinEd' a rdspuns ".i"n"fp. stia pe dinafard. Profesorul l-a ascultat atent un trmp oe c"are-i 'our""ut", apoi l-a intrenrpt, intrebandu-l: intrebare la care P' n-a putut sau n-a vrut ce crezi?
sd rdspundS.

$i'Dlta

D.C.

AnzEr

I
ir

]t\

Nae lonescu. Cum l-am cunoscut

Domnule P., a continuat Profesorul, D-trt e$ti ,,tobi de carte", dar-lucrurile astea Ie gtiam gi eu, de accea pc mirie m-ar fi interesat mai mult ce gAndegti D-ta. Ai vtrzut pe cel dinaintea D-tale: eu sunt sigur ce nu $tie cat ttii D-ta, dar gEndepte personal, gi asta e prima condilie pentru cine vrea si facd filozofie! $i cu asta s-a terminar examenul gi pgntru P., care de-atunci n-a mai dat pe la cursurile lui Nae Ionescu. In schimb eu n-am pierdut nici o ori de curs gi nici una de seminar; nici o conferinl5 nu mi-a scipat neascultatd, nici un articol necitit.

Ani de zile am adunat articolele din,,CuvAntul", cu gAndul de-a le avea la indemAnd gi a propune, cindva, mai tdlziu, Profesorului sd le publice in volum. Acelagi gdnd l-a avut, se vede, gi Mircea Eliade, din iniliativa gi sub ingrijirea ciruia. a apdrut apoi volumul Roza vdnturilor. Din coleclia mea, care se va fi pierdut in !ard, am salvat intdmpl5tor cateva articole, dintre care unele au intrat in compozilia vofumagulul Indreptar ortodox, realizat abia in refugiu.

O.alti problemi care mi s-a pus destul de repede a fost aceea a ingrijirii cursurilor Profesorului. Acestea erau editate de mai mulli
ani de un stenograf de la Senat, care reproducea prelegerile cuvdnt cu cuvdnt, aga cum vorbea Profesorul, Ceea ce m-a deranjat din primul moment a fost punctuatia complet arbitrard pe care o introdusese stenograful. I-am atras atenlia Profesorului asupra acestui aspect al cursurilor, Stiind ce gi el era sensibil in aceasti privinli (ii citisem articolul celebru despre ,,Virguln!"), propunf,ndu-i sE mi ingrijesc eu de acest lucru, ceea ce Profesorul a acceptat imediat, cu viditi satisfaclie. L-am intrebat, firegte, dacd vrea sh vadd prelegerile dupd ce le voi fi pus eu ,,la punct". Mi-a rdspuns cI nu e nevole.

'

rlgnlesq eu aparitia cursurilor, profesorul s,a referit la subtitlul ,,panlogrsmul hegelian.. din Istoria Metafizicii, intrebindu-mtr prin ,,panlogism... La meu, a dat ugor: f_"d^1,3'j"]l!:leg ^rdspunsul oln cap in semn de aprobare. Acesta a fost al doilea examen sui generis al meu. la Nae Ionescu, inainte de examenul cle licenll cu lucrarea, propusi de el: ,,presupoziliile metafizice ole j"aecaiil ae predicafie". Dupi moartea lui in 1940, un grup de prieteni gi elevi au constituit, la Bucrrregti, un comitet de ;aitars a opereior lui Nae lonescu. Primele volume, dintre care numai pe unul l_am vizut, daci nu m^h-ngel, la.Ghi;d Racoveanu, au fosi cAteva _ cel puEin q.y_" din cursurile ingrijite de mine. Dupi cum arn aflat be'la C.N.,-cu ocazia unei vizite la Berlin, Co^mitetul, in frunte cu regretatul Mircea Vulcinescu, a renuntat la paragrafele si subtitlurile introduse de mine. Unul din acesie volume selncheic cii o,postfald a mea, pe care rni-a cerut-o C.N., la Ooiinta Conritctulrri editorial. In ea am dat cAteva limuriri tehnice in legXturi cu editrtrcu cursurilor gi, dacd-mi aduc bine aminte, mai ales cu privirc iu punctualia lor.

O.altd T9y"ti9 a fost introducerea paragrafelor numerotate ln rexr tr a subtruurrlor corespunzdtoare din fruntea fiecirei prelegeri, ,i1l.r fl":ii_li g studentilor generat pentru inrreaga prelegere, 6u s"6pui oe-a lntesnl f.ii inlelegerea materiei resDective. DupE ce-a virut prima fascicull Litografiatd, l_am intrebat dacl observalie.sau vreo. dorinli. ,Nu; e bine ai prociaai S"-_yi.".^ A doua Si ultima datd cdnd a mai fbst vorba de felul cum ""m P-qi"

preda deci de la ord la orh textul fiecirei prelegeri, pe care eu i-l restituiam ,,corectat" in ora urmdtoare. Zic ,.corectat", pentru cd, o datd pornit la lucru, am constatat cd anumite intorseturi de fraz , de mare efect in vorbire, deveneau superatoare in scris. Am luat atunci mai multe texte publicate de el pi am vdzut cd in scrisul propriu-zis al Profesorului lipseau intorsituiile de efect din prelegeri. M-am hotirit deci si le elirnin gi din cursuri, evident: in miisura in care stilul vorbit o permitea, adicd fEri a schimba esenfal caracterul prelegerii vorbite liber. Stenograful
32

imi

. lAnd am plecat ln strein5rate, in ianuarie 1931, i-am ftrcut o vizitd, de rdmas-bun acasi. La despirfire, mi-a oferit o sumd dc tei, destul de importantd pentru buzunarui meu studenfesc, rugAndu_md s-o accept ca un mic ajutor _pentru primble nevoi in dermania, pe ru cA ea reprezintS. echivalentul miei de lei pe care o.primise ei de la. fostul lui profesor, P.P- Negulescu, atunii cand a ptecat ta studii, tot in Germania (1913). Mia aceea a fost cu noroc; am mai dat-o $i altora in amintirea generosului. gest al lui P.P. Negulescu, 1i-o dau gi D+ale gi_1i urez drum bun qi succes la studii!

D.C.

Anzdr

lonescu iniliatorul
mare de hdrtie rulatd, pe care incepe s-o intindi-pe biroul din Ai v5zut vreodath o diplomi'{e doccancelarie, lntrebdndu-mi: vezi si D-ta cum arati o diplomb de doctorat? --Nu! - Atunci torat din Germania! Am privitlo indelung. citind-o de sus pAn[jos: diploma de doctorat oblinutd de el la Miinchen! Se intelese cd Ia prima ocazie cind l-am \'5zut pe Gusti, i-am povestit cal de" impreiionat am fost vdzand pentru prima dati o diA colegul-ui De unde, a cui? plomi de doctorat din striindtate' Altfel Cum, gi-a dat intr-adevdr doctoratui? Ionescu! bv. Nae i-ar fi eliberat universitatea din Miinchen diploma? -Ai cum d1un6i Motru a fost Latind! Da! in ce limbx? citit-o? informat!- Nu mai incape nici o indoialMu acest episod eiesit nu pentru Nae Ionescu, care i-a incheiat conflictul, din fericile - uneicomisii, ci pentnr fostul n-ar fi avut de ce sd se teamd in faga lui profesor Riclulescu-Motru, care, onl de totali bund--credinli, se lisase indus in eroare de vreun adversar intrigant al lui Nae'Ionescu'
,,Prodomos", nr.
lO/ l97O

august 1933 m-am intors in !arI, pentru a md ingriji de publicarea Criticii raliunii practice, pe care o tradusesem intre timp impreund cu fostul coleg de studii Raoul Vigan, el ficAnd traducerea brutd, iar eu confruntdnd-r: din nou cu originalul gi dindu-i fonna definitivd (pe care, in treacdt fie zis, a.stdzi n-o mai consider definitivd!). Dupd cum.se gtie, in fruntea volumului respectiv se afld o inffoducere a lui Nae Ionescu in etica lui Kant $i o notitd biografici a lui C. Rddulescu-Motru despre marele filozof german. Volumul a ap5rut in coleclia de etici'gi politicd a L.rstitutului Social Rom6n, condus de Dimitrie Gusti. Cum am ajuns eu la acest teamwork, cum s-ar spune ast1zi, intre ace$ti trei profesori, care de la un timp nu se mai inlelegeau ;i nu mai colaborau? Raporturile ,?ncordate dintre 9i erau cunoscute studentilor gi mulli regretau aceastd situalie, dar nimeni n-o putea schimba. Avdnd Critica raliunii practice gata de tipar, mi-am propus sh cer fieciruia o contribulie la aparigia ci4ii, fhrd sd gtie unul de altul. Felul contribuliei l-am fixat tot eu, fEri sI mi consult in prealabil cu vreunul din ei. Lui Gusti, cu toate cd era profesor de eticA, i-am cerut si pliteasci tiparul, pentru cd in procurarea de fonduri se pricepea mai bine decAt in gtiingi; introducerea in morala kantiand am cerut-o lui Nae Ionescu, care, cu toate cA nici lui nu-i lipsea abilitatea de-a organiza subvenlii, era un gdnditor autentic; lui Ridulescu-Motru, la care lineam nu numai pentru gtiinla lui onesti gi fbrd pompd, dar gi datoritd omeniei lui, i-a rdmas, in planul meu, si scrie despre omul Kant. Mare le-a fost surpriza cdnd, la aparilia cirgii, s-au vdzut alituri, fird voia lorl Cearta dintre. ei, in special dintre Nae Ionescu gi RXdulescu-Motru, igi atinsese apogeul in afirmalia acestuia cf, Nae Ionescu s-a intors din Germania fere doctorat, ci examenul de docenld depus la Bucureqti s-a intemeiat deci pe o presupozilie falsl 5i cd, irin urmare, nici numirea la universitate nu mai poate fi coniideraii juridic valabili- In consecin;d, se impunea reexaminarea cazului de cdtrb o comisie speciald a Facultdlii. Decanul era pe atunci Dimitrie Gusti, care impdrtlgea reprogul curent ce se ficea lui Nae Ionescu ci nu publicase nici o lucrare ,,ttiinlific[" propriuzisdl in aceastd situatie, Nae Ionescu a recurs la o micd stratagem5. intr-o zi, inainte de-a intra Ia curs, vdd cI scoate din geanth o coald
34

in

r1

Ianescu iniliatarut
in
"de uni tehnice, fie ele cAt de cup'riizdtoare; ci om' stand
faSa

Nu fiIozof

meseie", agaPt de cine ttie ce chesti-

citic

exiitengei gi

ciutAdi-;i locul de impicare cu sine

/nsufr.

Nae Ionescu desPre Kant

incercdnd sd prind, intr-un singur cuvint. ce insemneazX Nae Ionescu in lume;' rosturilgr lui, ce rAnduiall i s-a O1t 9i--c31 go indeplinegte, nu , .rm putut spune mai cuprinzdtor decht INIIATOde incepuiuri,. deschizdtor de orizonturi, indruRUi, ""i""iator in istoria cugetului european, ca Titu Maiorescu mXtor. Ca Socrates la noi. C)m de o intinsd 9i temeinicd culturd, in cele mai variate domenii: filozofie $i te6logie, matematici-,si $tiinfe pozitive,.artX ti literaturd; suflet dt,o bogatd plinetate liuntrich: cu nevoia ori-

D.C. Anzet

indreptarul nostru

zonturilor cuprinzitoare, cu un uimitor sirnf al ad6ncimilor gi al marilor rezonanle spirituale, cu un foarte fin sim; al esenlialului; minte de o strdnsd, netoyditoare $i necruldtoarc disciplini; cu vaste posibilitdli de legare a lucrurilor. In rAnduiala lor etemi, ca gi in mer3ul lor istoric, cu neprefuitul dar de-a spune mult in cuvinte pufine, intr-un stil cu totul personal * Nae Ionescu nu e, in cugetarea sa, un sec potrivitor de idei, sau un meditativ filozofic liric, qi nici, in scrisul siu, un compilator de cd4i. Ci, in cel mai .propriu inteles al cuvdntului, un cercetetor filosofic. Orientat. precis in domeniile in care lucreazd; informat intot deauna direct de la izvoarele prime ceea ce il scute$te sd fie ,,la curent" cu lucrdrile ,,despre" el - indreapti gdndul, de o rarX igi puritate de pdtrundere, nu spre probleme abstracte gi artificiale, ci spre lucruri concrete gi fireqti, reduc6nduJe, spre a le inlelege principiul. Ia schemele lor fundamentale. la temeiurilc gi inceputurile lor prime. In orice domeniu igi poarti gdndul cercetdtor in lurnea cugetului omenesc (logici, teoria cuno$tintei), in domeniul faptelor omenegti (istorie, politicd, filosofia culturii) sau in cirnpul intdmplhrilor lumii (metafizicd), Nae Ionescrr igi pune intotdeauna problemele din nou qi de la inceput. In studiile filosofice, in articolele politice ca gi in lecliile de la Univelsitate. De aci vine caracterul oarecum popular, in inlelesul de simplu gi elenrentar', al prelegerilor sale, chiar cdnd trateazd problemele cele . mai grele gi rnai aride insugire pe care n-a avut-o la noi decAt Maiorescu, de care totugi Nae Ionescu se deosebegte pdntr-o linutd mai naturalA, mai pugin studiatd (care igi are gi ea, e drept, uneori neajunsurile ei). Aga se ldmuregte cd lucrurile spuse de Nae Ionescu se impun intotdeauna cu fo4a adevirurilor elementare, de bun sirnl: 5i prind, rodesc in spiritele ascultdtolilor sii. (E adevdrat ci uneori greqite, nedorite d21 sarg semdnitor seamind dau roade numai in pimint bun?) Aga se explicl faptul ci, de la 'Iitu Maiorescu, el e singurul dascdl de filosofie care a fbcut gcoall. Cite idei n-a pus in circulalie Nae Ionescu, luminind atAtea lucruri centrale p6ntru vremea noastrl qi pentru noi, romAnii? in politic5, domeniu in care s-a exercitat, mai ales in ultima vreme, ocliiul sf,u cercetdtor (problema monarhiei, a partidelor politice, a statului etc.), in invb[[rndnt (organizarea liceului qi UniversithliD, in logici (problemii analogiei, ajudecdlii, a logicii insdgi ca qtiinfd), in
36

l,.l9i: !lg:p|"i -.despre Descartes a spus inci din 1924 (,,Ideea European:l-').lucrun_pe czrre eu le_am ascultat in l93l la un'filosof :"^.$,:?^o,it"]: definitia filosofiei in filosofia culturii gi istoria metaltztcu, ln insdgi g.a.m.d. Lucruri care au -" -r;.f5 nou6, o 1d3:s- in cugerarea iomdneasch., o i""i6i-", gi o deslele_nire a minlilor care. pana u.u-,l" gtrseste. e lrdm.an^targ orepr, .rnca ln prlma 1az,6,, va9i, neorganizata. primeidioastr prin victimele pe care le lace1rt tinere"t, aar, p"'nt u-u'iitor, nu6hiar mai puIin rodnicS. Ca si avem insb acel viitor, Nae Ionescu ne rdmAne dator cu un si{rgur lucru: Restdltndcirea criticd cu Descanei, iagAOulta in :-924 Carrea semicentenarului'.j, i?i iu.. CRomdnia Jund romi.nesc iqi va limuri puncrele de piecere proprii.:Iitu "rg"tut fjgpfl: prrn acttvitatea lui gi a elevilor care l_ru -continuat, rvlatorescu. a tormat acest cuget; Nae Ionescu are datoria sd_i dea de lucru-

jll lttottr.. -:

,Credinfa,,, Anul

III, nr. 359, l0 februarie 1935

indreptarul nastru
Cca mai^mare culegerii de faqi au apnut ln ^parte..a Srj,;.gl^e1o^r ziarul ,,Cuvintul" in anii 1926- lg33 $i ace"stea ou fort r"rrlodusc _ cu indreptirile impr'.se de gramatici'gi sens din voirlnrul Rr;za uantuntor^(tsuc ure$ri, 1937). doud art^icole, publicate aici, Ititn:ll pentru lntala oara ln vo.lum. sub titlul comun ,,ln loc de prefatd.,. urr apdrut in 1938 tot in ,,CuvAntul* pi au fost ."pr6au*i' Aipii ,,tiieturi" din arhiva editorului. pentru primul imi'lipse;te du'tu exactd a ap_ari1iei, care cade, sigur. Ia inc6putul anului, 'probabil in tebruane. Pentru celelalle rexte am indicat in note loiul gi data aparjliei. precum gi izvorul irnediat din care pr.ovin. Cu -exceplia primelor doui articole, caie limuresc chestiuni F:Tli9 j"r*"jode.,roate celelalre trareazi.probleme religioase gi am grupat o serie 9ll.rlllltl: ln ..tnrrod,ucere",.gtiin1h qi religie.',de texte card priverc raportul preliminar dinrre ratiune si ciedintl_ cunoa$terea intelecualX $i trlirea religioasd. Ultimul teit clin acisi ca-prtot clefrmiteazi, cu precizie clasicd, domeniul moral de cel rellglos, atat de utor de confundat pentru omul ,,modern...

D.C.

Anzer
: Nae

indreptarul nostru
Ionescu", care a publicat, dup[ cursurile- editate de mille' trei ;;1";;. t; prin anii'194t utt .ugerat untti fost colaborator al lui Nae Ionescu de la;,Cuvdntul" sd noteze, cit poate de exact; "convorbirile'l acestuia, la care fusese Ei el de fi1h,^in care neuitatul *u".t.,, rostise cuvinte vrednice de reqinut' (In prefaga manlprezentat^ r".i."t"i -iuaminunt.) inptin 1942, hutorul- de care e vorba "a ultimul timp ( 1956)' au apxrut' in mentiona acest din acele insemndri. 'pi.ii ain exil, cAteva *otiv pentru care am crezut cE e bine sd grupez textele A1 doil"u a. iuie itrtr-o ordin^e sistematicd e de natlrrd, at zice, pedagogicd' F;blil;i;-", id*i" i t. adreseaza in primul rind acest volumag' privi lucrurile mai ugor 9i felul'nae-ionesc ian de a"^ ordine sistemaiicd decat in cea cronologicd' in "ti-if"la"i. Pentru a ugura gi mai mult lectura.gi studiul acestor-texte' am socotit util sd idnot'ez, cu explicalii suplimentare' unele pasaglr mal srele. aluzii de actualitate' autori mai pulin cunoscutl etc' Dln iceleasi motive am introdus in text stelugele $i parantezele dreptde cele rotunde. care sunt i.if...-"i;;";i;;; "fat"ri comentarii sumare asupra ale autorului' speciale unor 'aspecte "r"f lui Nae Ionescu am vrut si iidic, pe de o parte' sursele alelilosofiei pi"uiuir. at i"tpiralie, iar pe de alta ggneryl ei cu evolulia.cugeierii stiintifice c6ntemporan-e, pe care filosoful romAn a antrclpat-o' ;;'; !i;;,'ri ;;te, in Iin i i te ei'esen1 iale' Dimpotrivl' intre filosofi a nou.t.", exisienlialismil ateu Yi -nihilisr' 9i i"-it-ii' "-ti"-ii organologic 5i profund cre$lin al lrti Nae Tonescu nu "*"ii^ii=-tt Ji?iiot. fe dtnictura. Duph el' omul nu e o simpld ;;;,i;;; ; it*l,.are, o imanenl5 ra!ionala, un joc.atomic inteligent' ".iti"ttr^ intamplitoare a evoluliei cosmice, ci o esenld permao uu"ni"ta nentd, a cdrei caiacteristicl fundamental5 e raportul cu transcenJ"niu s; ete*itatea, intr-un cuvAnl: cu Dumnezeu; o exislente care' provine de Dincolo 9i este aici' pentru ci va li Dincolo in .l",ita "i. i'ilii;;i;;"x, "on$ti"nt' omul accepte 'tau nu.acesl sistem de .ooiaonu." 9i locaiizard.teol o gic6 tj. teonomichl ugi:i'-il t-1f ?"1-:l cuprinsul intresii existente ;#;f;;;;i-iiiuit rl absilut ilinDrtmnezeu nu e, pentru-Nae ti"t*"aroi., n.i-n"t"rr. Iar "xiiri" Oiti"it"tea anonima a filosolhlui theist sau deist' ci Tatdl i"t*i&] Mdntuitonrlui nostru Iisus Christos, care ,'s-a intrupat ^t Sia"i-fi Ji" tnlo'iu Fecioara, 9i s-a rrcut om"' ""r*ii

Corpul propriu-zis al volumului l-am impX4it in dou[ grupe de texte. fiecare cu subimpdrgirile ei, a cdror ratiune e u$o.r de inleles. in cadrul fiecdrui capitoi am respectat, pelcat posibil, ordinea cronologicd de aparilie a textelor, cu toate cA aceastd ordine nu trideazX rlimic sigur asupra genezei ideilor respective in mintea 96nditorului nostru. - Gruparea sistematicb a textelor mi s-a pXrut posibil5 9i necesard: posibilS din punctul de vedere al autorului; necesar[ in interesul cititorului. Nae Ionescu, ca gi Titu Maiorescu, degi profesor de filosofie, n-a fost un gdnditor di: catedrd, ci unul militant. El nll gi-a expus niciodatd in intregime sistemul de gdndire ti numai rareori ,i-a explicat metoda de lucm- N-a avut nici timpul necesar * Nae dar nici n-a Ionescu a plecat dintre noi la 50 de ani neimplinili obiect mort de pentru el nu un linut s-o ficd. Gdndul reprezenta ci element viu' in cadrul unei c54i muzeu siru de expozilie -faptd. Cuno;tin1a nu rlm6nea la el un bun armi de luptX, incepui de cAgtigat, on.""rr* slatic gi decorativ, ci iobora dilramic in vial[.9i geneia atitudini, gesturi, acliuni. De aceea Nae Ionescu n-a vorbit provocat de iecdt alunci cAnd i s-a cerut sau a fost provocat mai mult dec6t n-a spus oameni gi mai aleS de evenimente 9i pentru ldmurirea problemei in trebuia iX spund, in acel moment, discutie. Chiar cursurile de la Universitate erau departe de a fi logica, sistematicd a unei discipline filosofice n.r*u'i "*pun"."a istoria metafizicii etc. ci aveau totdeauna un teoria cunoqtinlei, Ionescu nu spunea 9i n-a caracter cle vie'actualitate. Nici aici Nae spus tot ce-a avut de sPus. ' Cu toate cd nu gi-:a eipus sistemul de g6ndire, Nae Ionescu Doseda un ase-"nea sistem, pe care-l complela necontenit 9i din care-si alimenta, lotdeauna nou 9i captivant. cursurile universitare, conferintele publice si scrisul cotidian. Socotesc ci a venit timpul si inceri[m a reconititui acest sistem. in primul rdnd prin edilii critice in cadrul operei.lui scrise. Culegerea de fald reprezinte o
asemenea incercare.

intre anii 1928 1937, acestea Pentm cursurile universitare - ingrijirea m6a 9i acesta a au apErut steno- $i litografiate sub -'hr6ntl pentru tipdrirea operei lui fost inceput in 1.9qt, de cdtre ,,Comitetul
J8

;;il';J;;i

D.C. Amzdr

necredinciogilor! de toate categoriile sociale gi de toate vdrstele, recomand mai - seamd. pirinlilor cu copii de ducat cu ca un mijloc'sigur de orientare in mediile atat de diverse din punct de vedere nalional gi cont'esional, in care ne gisim imprSgtiafi pe fala pdmintului. $tiu ci nu toate textele vor fi deopotrivi de accesibile, dar gi cel mai neinvifat dintre noi va gXsi pagini pe infelesul lui, in special in prirnaparte: MAntuitorul. Pentru toli insi, clrturari gi mai pulin clrturari, Indreptarul oftodox vrea si fie, in intenlia gi nu mai pulin in speranga editorului, o razd de lumini din cerul Rominiei, noastre. Primigi-o, iubigi compatrioli $i frati de refugiu, gi dali-o mai departe: lumini din luminS, inv5l5turi adevirati din invifdturi adeviratd... Cici Nae Ionescu reprezinti una din cuhnile gindului rominesc, gi va fi cindva m6ndria naliei noastre de a fi dat un asernenea om. Exilul trebuie sd giJ insugeascE plofund gi integral, pentru ci el este cu noi gi suferd alituri de noi.
il
Prefa;X la vol. indreptar ortodox, de Nae Ionescu ' Fr5[ia o|todoxd, Wiesbaden, 1957

Din punct de vedeie religios, textolc acestei edifii constituie cel tennenul provine din v6cabularul naepe care ni-l putem dori noi, romanii ortodoc$i. ll ionescian recomand - numai pufinilor no$tri P.S. Episcopi gi C, preofi, ca un nu ajutor omiletic, dar gi marei mase de credinciogi gi chiar

mai bun indreptar

N. BAGDASAR

Nae loneseu

fr e" Anteniade

: I I

, ,
40

,^^f^11T.": qe,care am ficut-o pdn6 aici nu ar fi insf, completi daca.n-am qrar adiyga alti cafiva ginditori care merittr sf, iiJ tnreglstraF. Uet cllntar care meriti sd fie pomenit e Nae lonescu, NXscur Ia Brdila, in anul 1888,' Nae lonescir, Jufl ce termintr liceul in oragul naral, urmeazi Fitosofia ta UnlveriitiLa-a-i" nr""i"gti, . apoi pleaci in Germania, unde rimdne mai mulgi ani. intors in l919 i.rl tar5, ql e_ste numir mai inrai asisrenr, apoi ..infere"flur gi iniete din urmi fhcut profesor la Facultatea al" niloroii. ii Litere din lucuresti, strabitand astfel roatd ierarhia universitarl. 'Nae Ionescu tFa nsrptt o^bunA parte din )r-a- nslplr o Duna pane drn energia Iui 5i din inlelisenta lui lui gi inleligenta toslorescenti in articole ,lo revisti gi de ziar, 'neajunglnd i"nsd sd_qi : concentreze ideile intr-o t"".ao a.'irrrlgt;;G;;."i;;esrar cu o pitrunzitoare pgterg d9 analizd gi cu ui spiri^t dialectiC dintre cele T1 u,_rl dispundnd de.bogate reJurse stilisiice pi punana proUleme care raspundea! nevojlor spirituale ale vremii lui, Nae Ibnescu a lost o l,rsuualrlare vie, care degtepta mteres pentru probleme si L,sl rr personahtate vle, de$tepta interes Si -proprie. i1d9.mna pe elevii s6i la cugetaie a,i""rrui 'a-io.-Jf ,l" reprezentant al rinei'filosofii u ut-gi u tiUir-il l_qrf,.^9"^,"_iC?lf:, 9i proDtemelor lrtosoflce, disprefuind tendinlele spre sisiem, caro --iralionolu'i dupd el inseamnd moariea' gindirii, lccepiana cunoatterii cat $i al existengei, ptcaana pentru^o intoaicdio"lo -o ortodo-xle actlva.$i militanth, Nae Ionescu imbrlfiga cu viziuno losotrca domenlt vanate, de la abstracte qi uscaie'probleme dC 19e196 pa^ge h- addnci probleme religioase, de la actufle problemde filosofia culturii, la semnificativ.e-probleme de ntosofie pofiiicX.; AJituri, de alli gdnd.itori.romdni, el era adversar A p"iitiliismuiui, aclca al acetet doctnne ftlosotice care nu mai vede nimic dincolo de rdprr-.ir. de raporrunte tor tegale $t a pus accentul fapte-.qi. qe raporturile lor tegate $i t il;;;;;;i'pJ pe tenointele tendintele merartztce,.-aJ utand trnenmea universitari sd participe la maiile _ p.obt:-g trtosol rce '. Indeosebi filosofia religiei a cdp5tat prin el un impuls dintre cele mai puternice.
41

,ii

i,

N. Bagdasar

Nae lonescu 9i C. Antoniade


f6cut qtiinlele- pozirive^i1 nrocreselc de-a dreptul uimitoare pe cnre le-au 'ca iut'ire de-nlelepciune, este ratronata rluroni
nevoie.de noliuni; ...

Firul vielii lui Nae Ionescu s-a rupt lnsl la o vArstd cdnd omul poate desfx$ura, mai ales in filosofie, cea mai fecundX activitate. Discipolii lui au hotirAt sd-i adune studiile gi articolele gi si le publice, ficindule astfel accesibile publicului cititor. E cel mai frumos omagiu de recunogtinEd ce i s-ar putea aduceo.

l* i;il;i;';;;";i. are ::il".i#;ffi;;;^ d"-i""' ',riit1'"ii" u't" n""oi" it" &""ecategoriale' cu Ea existdsau cade pJui" iiip-"n* J" nu
"u aceste forme... Filosofia

Note

fragment dia vol. Scnez, Ed. Eminescu, 1988. edifie ingrijitd, note ti introducere de Gh. Vlddufescu
ed..1

exnrimabil:i predicabil iJfu .io. ai * ui


i

Nae Ionescu '? Limitdndu-se la semnalarea dominantelor filosofiei lui (activitatea politic[ nocivi nt i-o analizeazd), N. Bagdasar o fdcea din doud motive, sau, oricum,.din doud principale. Cel dintdi era acela al absenlei operei. scrierile filosofice .(cursuri universitare) ale lui Nae Ioncscu fiind publicate de fogti elevi ai sii dupd ce aceastd Istaie a filosofiei tomineSti fusese redactatd $i tipdrita. Al doilea. mai puternic, vcnca din inaderenla, chiar opozi;ia. lui Bagdasar la o lilosofie ,,a vielii si a triirii problemelor filoscfice" gi a irafionalului. ,,Ratiunea, minunatul instrument de care s-a servit totdeauna cultura europeand, gi no;iunile clare fi distincte sunt jertfite, pentru ca in locul lor sI se instaleze afectivitatea cu tendinlele ei vagi gi obscure", scrisese cu cAliva ani in urmd Bagdasar. Substituiti.rafiunii, ,,aceastd trdire a viefii" nu duce insA; ,,cum se crede, la spiritualizarea vielii in genere, ci la degradarea ci, c[ci sufletul se alege din aceastd filosofie tocmai cu pierderea <.cuprinsului s[u obiectiv>" (Din problemele culturii europene, in volumul de fald, p. 395). Filozof rationalist, N. Bagdasar se impotrivea oricdrei incercdri deia nega sau numai limita rolul qi importanta raliunii in reconstruclia teoredca ti plactic[ a lumii. PAnd qi ira;ionalul (,,bine inleles, un iralional provizoriu" pe care, adici, raliunea ,,nu a reugit inci sd-l pdtrundd, dar pe care in cele 'din urni[, va reuqi si gi-l supunl puterii ei eficace"), pini 9i absurdul (,,absurdul insugi noi il cunoa$tem ca alate cu ajutorul 9i pe baza principiilor logice") reconfirmi universalitatea ra;iunii.,,Numai intr-un singur caz, principiile logice s-ar ardta ineficace: cAnd ne-am hotdri si renunlim ^la orice cunoa$tere, cAnd am suspenda orice activitate a gdndiiii". Ins[ cazul este ,,ipotetic" gi, oricum, ,,n-ar dovedi nimic" (Teoria iunoStinsei, 1941, p. 68,76-77). Ir;tionalism ul, agadar, nu e in mesurd sd fie nici chiar filosofie a iralionalului, cdzAnd din condilia filozofiei autentice tocmai prin ceea ce contest[ gi pentru a contesta raliunea 9i, o datd cu ea, exerciliile acesteia, acelea care au dat $i vor da sens omului. Caci, ,,acestei credin[e rafionaliste (cunottin]a universal valabilS izvor[qte din g6ndire) de care au fost sHpan{i oamenii de ttiinld, se datoresc 42

' Moare in anul 1940 (n.

il,ffil, iiJ..l'""ilin,"nio'.,.u,,ti-stiinliiiiTii:* ifu i;1":;;;'H.ilil*:iJ:':; qi.de aici' 5i ''ta:i""*qT:.',1?"i'ti'?';iiJll!iillr''i:i;rf iiio'dt;""' 'c'i'i

#:'""#L',.:ri:r*.ttii:'r*:yt:'"'t"ti+1,,*''i'ii:ll;:l tFi' dLsch s qi . t "er {t;iltift ::, iotu'ii ; t'lfol' !ill: (;l*':Ti'#i*ill",i';a'ii^i" u,up'u ll'U::. "p'i*"joioo'"" u
"

"t"' in care lucreazd cu '" """'iirJtin!-it-mdsuralg veracitate'" ( reorja u;';;;;t -;;:;tlf * "*"

.tific in genere". apo', ,,ol tn"uudeturndnd lineretul' dioasd in ordinca unet, '9" ''taio'Jtaiso!ii-to"l^t" tii"'uuiEnt?t" Or "noi avem o absoluti mai cu seamd, d. lu tott"'t"tin-erelului" secolul nevoie de rdspandirea 'p""u'ui"ftiiniiiii'i" -ii[ttii rrt^*"ltll nostru o edu'ca1ie in spirit in care traim trebui" ta tr u'5"uita"ii"J anti-$1iin!ifici" ce vrn cu in locul acelieia'

t;l::i;iTii:r1'1*, "=*'lillli!ft , :?f iilhi+f"ffi r :.lin'"lfil;".frlontra filosofiei Stiinlifice" este prtmel-

stiintific". Dar

i'i:,r"*'"1{:1,,,i1:'iF":;"i}, direct in lala mlsteruiur' rru 5li.""it r"riunii' Sd ne prrni a-abstrac!iei'


"i si tinuli de mana' ^s;ii;;;;

"titosofii jn.l"n:':"1*lx'JllfJJ'l'f rurr. uuP4

ocoiuri "'"i!: um aiuns sd-nti construlesc intr-o noapte. prin,'-o tttu'uig"io;d"-i-agin"i' JJ# rl"ut ionesiu' 'Ca'si Pascal' ca 5i sistemul hlosofic', i*i *atiilt?" aqa tiehuie si fie''; aq" mulli alti mislici. n-am "ttii:'i;;;il"i"' "ao; orice drscu e estc '-""T,glif y:i'"',."::::U iulie 1943, ' oriie disculie esre IIr zirudr' ":#R;;ale::, ; X, ,,",,,f"1ftI' ! nr. 7,.'{.'\:y:\l p. 123 Sl Kegale ' Arr /^' rurr! i ' stiintific, in ..Revista Fundallllor fiind organic' "T'].$,ati].,. faptul primar privit ca un cecreltinismdireblitrnea ei iudaism' despre 5i Li't"i'uiio"tp* destinul. La curs' filoso[ul

i; i;;it"

arida

<Eu'

'

:X'i

"t

t"+-li!.srii:{diuqq#liW**iru"L'l,l"tl.d'";:ji t::il! ft*1'figit-g1fr


$'"TJi'?"tl'
prouoace
; iJljl:l ttg'"it"ti""i' inaintca orlcirel

*'iWt3'{tffi i"'i.: ;;i;;'


ner in
i

sr stea metanzicd' urmdrind trdirea problemelor' fiiosofice


43

N. Bagdasar
exoerienta. aventura-': .....Nae Ionescu nu construia un sistem, ci propaga i"tiunJ. al clrei proer;; rdm8nca morsu in alb Din teoria <trXirii>, el " in.,it"tia la iavEnturllo..." (C. Ctrlincscu, Istoria literatuii romene' ".oai" Eoii".rVfinitnu, 1982, p.953). Si se rnai vad[: N' Gogoneald, Trdiismul'

VASILE EANCILA

pen[u tipirirea operei lui Nae lonescu" v-a lngriji aparilr3., i" enoce. u "utt'urilot saie; Istoria locicii (1941). Metafrzica, I' 1942' lI (iii+1, L"sica (1943).ln 1937 ii fuseie editati o parte-din publicistici sub iitlul iioz{v nturilor Postfa;i de Mircea Eliade (n. ed.)
I I

filosofiei rom6ne$u (n. ed.) -;;a;mGul

iiiit"ai iiioit"i

rominegti,'llt Gh. Al' Cazan'

Fi.los

ofia trdirii,in Istotia

Nae toetescu
La 15 martie 1940, a murit prof'esorul Nae lonescu, inainte dc-a fi implinit vdrsta de cincizeci de ani. Moartea lui, neatteptate gi neverosimilX, pune incd o datl problema daci noi, romdnii, avem lndeajuns parte de oamenii excepfional dotali, pe care ni-i diruiegte nalia noastfi. El vine sX se adauge la acea serie de bdrbali ajungi in plini putere de crealie, dar dispdruli inainte de a-gi fi implinit opera: Lambrior, Bogrea, PArvan, Vdlsan, Matei Nicolau... pentru a nu vorbi de seria inci gi mai lungi a poetilor, romancierilor, nuveligtilor, seceraii in pragul vie;ii creatoare sau in prestigioasi maruritate.

'

Afali de aceasta, cu dispari;ia lui Nae Ionescu se pune capdt uneia din cele mai originale, mai interesante gi mai patetice existenle din istoria intelectualit4ii rominegti. Cici regretatul profesor gi ziarist, profesor de vocalie gi ziarist de rash, a avut sentimentul marei aventuri gi resu^rsele de toate t'elurile pentru a o scrvi intr-un chip impresionant. Intr-o societate in care cei mai mulli trdiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice gi mai mult biologice, sau in care se trdiegte mica gi banala aventultr exasperati a arivismului de toate nuanfele sau mai degrab[ llt'[ nuanfe, Nae fonescu aducea setea interioard gi nobilI a avcnturil dramatice, organice, cu implicalii metafizice, cu strilucire ffti$ticl gi cu coerenld religioasS. Poate numai un Panait Istrati, brtrilcunul cu c:ue are $i alte note comune dar mai multe diferenfiale, a mui adus in peisagiul vielii noastre spirituale aceastd tulburlltourc pasiune de aventurd majori, pe deasupra conformismelor, pe deasupra oboselilor, pe deasupra misticii caftanului. Niscut intr-o societate care pestreazi incd, in parte gi in addnc, structura patriarhalf,, dupi care omul uu-gi construie$te singur viata, Nae Ionescu a dat conalionalilor sii exemplul unei vieli de mare indrizneal[ ;;i de stil personal. Iar celor care il irrlocuiesc pe Dumnezeu, morala, familia, prietenia gi chiar neamul cu rangul

/U

Vasile BdncitE

Nae lonesiu care e a vieEii.insSgi gi de fonnuli vegnic deschisf,, gi totugi posedind anume stele polare; degajare, dactr nu disprel pentru erudigie, gi totu$i avand o informalie pdtrunzdtoare mai in toate domeniile; simlul momentului, dar nu ,,impresionist"; liric, dar contra oricirui melodramatism gi ,,schwirmerei"; istoricist dar nu evolu,tionist; iubitor al preciziei, al faprului conturat gi just depistat, gi totugi antipozitivist; om de teorie, artist, $i totu$i avdnd bucuria gi aptihidinea organizlrii, a gospoddriei... iatd numai o parte din aspectele, coardele gi ecourile acestei personalitafi- Desigur, irnele din aceste antinomii se pot reduce la unitate, altele i;i condi;ioneazd reciproc termenii gi toate s-ar putea ierarhiza pAnX la un punct. Dar enigma rXmdne, $i aceasta era Nae fonescu. Atdtea fo4e diferite, unele ' contradictorii, nu formau o unitate existenliald atat de organicd gi de strArrs structurati, dar in acelagi timp supl5 Ei degajatS, decdt prin arta de viafa a purtdtorului lor. Sunt oameni complicafi, adeseori supdrdtor de complicali, dar i'iri a fi deloc complecai. $i oricdt ar pirea de ciudat, sunt uneori chiar oameni complecgi fdri a fi complicali. Nae Ionescu era ?nsA gi una gi alta. $i aici e una din pricinile aerului gi haloului de mister gi de excelare ca exemplar uman care aD caracterizat aparitia ti istoria lui. S-a abuzat de o vorbd celebrd, spunandu-se despre prea mulli cd $i-au pus talentul in operi gi geniul in via16. Afirmalia aceasta e insi foarte potriviti pentru Nae lonescu. Ce e mai insemnat intr-un nu suflet se aratd la unii oameni in opera lor; la al1ii, in viala lor e la toli la fel. $i mai sunt oameni la care opera insigi face parte din viala lor cu acelagi titlu ca alte manifestiri ale acestuia. Pentru profesorul nostru, un prieten, o disculie cu oarecine, o 1upt5, un articol, o prelegere erau la fel de lnsemnate. Ceea ce-l interesa era viala integrali, ca supremX aventuri adusl ofrandi cregterii vielii generale, $i nu se selecliona pe el lnsugi, ceea ce implicX intotdeauna oarecare artificialitate,. pentru a se manifesta intr-un anume fel, cum nu era in ansamblu. A primi un cunoscut, a ateza cd4ile in rafturile unei biblioteci, a face ordine la un ,,oficiu de libririe", a cerceta registrele gi rulajul unei mari institulii financiare
erau pentru Nae Ionescu fapte tot atat de importante ca gi a cunoagte o cane de filosofie ori a stabili jaloanele unui studiu. Totul avea pret

transfigurare, care uneori meigea pdnl la uhilinlE creptind; avdnd, dacl nu un oprimism ner, daa- o mare credinih in bosibilirdtile viitorului, credin,ri care linea de temperamenrul |ri eia ii;;r;, L';; tatal sI aibe o carierd spiritualX gi siheseneze o traiectorie ca acelea -

inviluitd chiar in fluidit81i domoale gi inir-o ,uraina ,uo

cel mai mult, fiind ridicath la nivel l de ,,facult6 maitresse*: av6nd un putemic sentiment al eului propriu, a chrui tirie era insd interiorizati pdnh la maximum si tel' mai adesea
aprecrat

:?_"':lFT g"t un exemptu de cerbicie dubi pAnd Ia martiraj, pe care olnrtete_nctre acegtia nici nu_l pot pricepe. . De altfel, un astfel de om esie greu dL ingeles si, pentru cei ce nu l-au cunoscut foarre de aproape,-r.rebuie ii cunoascd roane _cle cleparte pentru a inlelege ceva "s1Jpi5la:l ciin- autenticitatea si se,mnrl icalia 1ui- CAnd .timpul, care iste cel mai bun silogism, v'a a_duce sporul lui de. inqelegere, se va limuri mai upo-r figura sprntuali a unui astfel de singular trecEtor prin strania 5i sacra sdend a vielii. P6ni atunci, noi trebuie sh ne mulgumim mirirmui p,r1in, Aceastd greutate de a-l inlelege vine mii .u ."u-e Jin varietatea ",., resurselor luispirituale gi ae via1E. AvAnd o inteligenli ce constituia o permanenta surprizl gi care in viaqd a fost in1u5'irea care i s_a

':

inclinali-ile lui.nu se opresc aici. Ca la togi complei rle antinomii, al cdror joc tainic gi numir covdr,sitor au constltuit porenlialul siu de viagh. Putere logicd. dialecticl, ii torusi un anume Itrism de.lbnd: filiagii gi vizdr-i rnetafizice, qi.totti5i apreciind viala ce socretate; un oarecare dogmatism de ultime tezerve, de ma:ri cenitudini. ti totu$i un relativism fle o rarX capacitale de mlldiere; tenacitate...Ei suhtilitate sau intransigenli ii abilitare taclica; indr5zneald neobignuiti gi modesrie-duid Lneori pinX la un tulburdtor anonimat: p5gfinism gi ascetism, ceva'de om de R.enagtere gi torugi ceva de cruciat; om de societate, uneori chiar de viagd monden[, gi rotugi , simlind o singurXtate ultimd, pe care credem cd a incercat-o la rXsiimpuri: optimism 5i torugi 'o bnni dispozilie care citeodari se hrbnia.din 'melancolii; preicupat de v.iitor.gi torugi istoricist in chip organic ti deliberar; uni^versal ia om, frrnd mteresant gi sugerAnd adesea simpatii chiar in taberele cele mai adverse, gi torugi autohtonizant; ceva nefixat, de ,,neglijentI..

pe care le-a reprezentat timp de doud decenii.

^^_D-11,.::u^"le oamen.n de exceplie, ele se afirmh gi se diversificd intr_un

;i

t
I

i
L

pentru el doar prin echivalenga de via;d de spirit, gi in aceasti privinEi viala sa a. avut un fel de egalitate, fdrd a fi fost niciodatd

.t6

47r

Vasile BdncilE
aceea a oamenilor obisnuili. Peste complexitatea lui alatrita din atdtea antinomii consiitulionale era deci 9i,un fel de omogenitate, care imprima viujl gi.dinamis.m.de viall i1 *."u, oricAt ir incerca-spiritele analitice sd pund -^rii"itaii. oialne definitivd si sb sdseascd sensuri complete in aceastd leseture iun"i"ur"x ao*iriatd di acelaSi suflu al vielii 9i de un acelagi-inleles al valorii in toate gesturile pe care le fzicea, credem cI destinul lut

Nae lonescu
se transforma de la sine ln iniliator gi luptAtor pentru noua structurA istoricd ce va veni gi care iricepude cfiiar se se arate, indirect gi discret, ln lucruri, aga cum soarele igi trimite lumina cu mult inainte de-a apare el insugi la orizont. Acestui viitor i se ddruia Nae Ionescu, atat in viata generali cdt gi in cea personald, care, de altfel, erau strdns unite, formdnd adesea un singur act. Pentru a inlelege $i a sluji mai direct gi mai autentic viitorul, el spunea cAteodatil: ,,eu rup puntile cu trecutul." $i o fdcea ln adevhr, pdni la o limittr pe care o vom vedea. Nu-gi tolera nimic din ce ar fi putut se-i opreasclt avdntul sau sX-i falsifice trdirea in func1ie de timp. E aici o cauzd pentru care nu s-a gribit sb scrie cbr1i, pentru care cartea ii aplrea oarecum ca un ferpar de inmormdntare, pentru care nu fXcea rezumate, nu lua note, nu oprea timpul gi nu se fixa funebru cu ajutorul alfabetului ori al invengiei lui Gutenberg. Mergea chiar pdnd acolo incAt uneoli recitea ceea ce in ajun scrisese numai cu scopul de-a se imprieteni mai mult cu o idee, de a-i prinde toate configura;ia qi apoi distrugea totul. Dar acest ,,viitorism" al lui Nae Ionescu avea un ,,pendant", dupi cum ,tm spus: legitura organic5, subcon$tientE in primul r6nd. insi 9i doctrinari cu trecutul. Nae lonescu era doar un traditionalist! $i inci unul dintre cei mai deciqi, mai critici gi mai lucizi, fXcAnd parle din categoria ginditorilor gi militanlilor pentru tradifie, din istoria contemporanl a societllii romdnegti. $i tocrhai de aceea viitorismul siu era atat de substanliul gi de integrat in lucruri, intr-un destin in fond de ordin contunital. De aceea a dat un tip de revolulionar fhrd elemente spectacu loasc -iii romantice, dar cdruia in esenli greu i se poate gdsi perecho. In epoca moderni existi un fel de revolugionarisrn epidenric. El cstu insi mai mult personalist ti nu se intereseazX de trecut. E urr sport orgolios sau prezumlios in vid istoric, care alteori igi aliaztr bucuria distrugerii pentru distrugere. Nu aga era la profesorul nostru. ,,Tradi1ia"gi ,,revoluiia"nu erau opuse la el, degi modemii gi chiar rnul;i sociologi le opun. Ci ele se confundau in elanul istoric. N-a fost la noi om care sd fie mai obsedat de viitor, dar n-a fost altul care sI blameze rnai incisiv ,,pagoptismul"de atitudine, nu atat pa$optismul care a fost, ci acela care este. $i toate acestea fiindcd Nae lonescu era ficut sd serveasci devenirea istoricd adeviratd. A fbst un servitor al istoriei.-

epald

cu

;;;;;t

5.

Nae Ionescu s-ar-vIdi cel mai apropiat nu intr-o expunere pur uUtir*tA, ci lntr-o ,,via16", intr-unloman, intr-o istorie' N-ar avea element ;;;;i; d nici o romarilare 9i de nici un ce a tost' addugat aceasti arate adecvat ceea ..viatd". Ar fi destul s[ " '6;.-;;"[ atunci, si dacd se va grsi vreodatd scriitorul care sh ,iue Ji"itui.i i" optbpi" de viala lIi Nae lonescu, rimAnem tot la de sensuri' In ;;;JJi;;i modlst,'desi nepoirivit' al desprinderii vedea parlial' va Ii."iu ali""ri", fiecare ia vedea altceva - e 9i de variat' incdt ;;iAG^i.-il;mentul de vial5 in chestiuneUnii vor vedea in acest ?tat not" pentru preleriniele fiecdruia' uor "i-i.tu .- r"i*rti"xt6r al viilii nefaisificate, mereu inedite,- fatale' sancte fond nemuritoare. A\ii ;;;;';ffi;ta"itbtile li si ingrele pentru a le invinge vor vorbi de ori pentru^a Lur" isi"crea obstac6le "rnul Unii lor aminti de efortul de a se depa$r mereu pe srne rn lunta. sx nu opreasie i;i;GJ';;-";"* Ia altceva care sdinsista asupraviala pe loc orisdu rigorismului altii vor il ;1"*;; rrauze funebre, ili;. -ii"ii !e n"i op.i asuira ,,scepticului"' al1ii, asupra "fanade revolufioii"ir'i,ii'l u.iiloiu-bi de iiovatorui, de inilialoiul,va.putea vorbi se ;;l ;"irit";I, ullii d"tpt" pizitorul legii' Toragaspecificd, de felul sd ffi;'#;;J?; lria"iti"i- lui, de ,.i-ronia"care.l-a.construit' de ;A;i" ;;;;";;''i de ,'disponibilitate" pe mo4ii a.vielii' de problema ti #;;"i:'A;i*ainea fafe depedagogul agltatorul splnrual tl lucrun' linceritatea lui, de profesorul, oredestinat care erau in e1... 9i de o sumI de alte '--intn.at ne prive$te, subliniem, din tot ce am ardtat sau sugerat in treacat, dou[ trdsxturi. ^"'ir,ai,-'"""^ numi viitorismul lui' Pe Nae Ionescu il poate sX arate ".-om int"^i"tu'intoiA"auna intr-un mod superlativ felul.cum Era la el o voluptate. intelectuala de o rard liiii-i;i. "il'r"r"i iu a adulmeca sernnificafiile vietii care are.sX vind pentru ;;;it^t ceva' omenire gi pentru neam' $i cind prevedea ceva' c'tnd annclpa

i
;

Vasile Bdncild

Nae lonescu din aceasti lume. Dar dincolo, itr lumea cea mai reali 9i cea mal ideali, totodati, rrerfecfiunea e maximttl de trlire, e actul suprem' e""i"'t"n tlii ii'totupi totut viazd, acolo sunt esenlfle ;i lurninile' fatl de care luniina diir lumea noastrd e ca noaptea fal6' de zfud' --'b;;a; fi aiuns Nae Ionescu la aceasti ancorare metafizicd' "; d neuoi" sA ftim toale. Dar cele-doub respiralii ale nu sti- sini.inu iri.- iioiicis*ut si metafizicismul aremporal, ii completeazd in ;;;.;;tt misura fizionomia lIuntricd. Ele sunt ca doud branhii ;;iriil;i";i nu o dati se vor fi suslinut reciproc 5i il vol l'i ajut3t.sd-f ri i""e. ,1oia"a, viala pdnd la ciplt. in iontemplagia metafizicX' penfnt lX.* . supanh rreniru' amdrdciunile din lumea noastri,istorici' lui spiritualizat: icr in conlemplxlia !"frrr", "pr'i"iirrn1utui vedea semnele esenlelor uitime, transcendentale, divine,' care se rnanifesti eradat si fiagmentat in timp. A;a ci, istoricism putemic' unit-" fona de eleatism' Heraclit unit cu Palmenide ;;;i;.;;; ::i;i;i;;r;iqti rermeni intr-un inleles foafle general' nrai mult formuld de sinte-tizeazi p".ini i" ut"- sd spunetn -o ""."g".ri"de via1d, de care n-a-fost sliein profesorul Nae Ionescu' ia"atI si O".i in'otit"ul cai si pentru ochii rroqtri mai mult empirici a fost un

E la el o filosofie a timpului 5i a istoriei care a intrat in insd;i viala lui gi i-a determinat-o. Aceasfh filosofie ar fi interesant de stabilit gi in jurul ei s-ar putea reface in mare parte viala gi intelege noima .existentei acestui om. Ceea ce iI determina in chip obignuit, ddndu-i dinamiimul patetic de aventurd in stare pur5, pr"iu- ji implicalii pi repercusiuni suprapersonale era acest istoricism revolulionar al sdu. Cu toate acestea, era in sufletul acestui sernen a1 nostru, atdt de pulin asemenea cu cei mai mulli dintre noi, un strlt sau o raltune mai adinci ori mai inaltX, un prund ultim Fi tainic. Aceasta il ridica deasupra tururor relativitililor gi, in cele din urmi. il izbdvea chiar de rnarea lui.obsesie: istoria. Poate cd inainte de-a inchide ochii, la aceasta s-a gnndit. $i poate cA o parte din linigtea pe,care de atdtea ori a avut-o in mijlocul furtunilor se datoreazd acestui ultim fond al lui, acestei viziuni de cea mai purd metafizice qi de acolo unde rnetafizica se une$te cu religia... Nae Ionescu era un metafizician gi un credincios. Vedea viala dezvoltindu-se cu sete in timp. $tia cd timpul, gi anume timpul organic, e condilia realizdrii viefii ;i cd tot in timp e dath ecualia gi drama luptei de mAntuire a omului. Dar mai gtia c[. dincolo de aceasta, e o perfecliune atemporald. care are esenlele gi voinlele ei, care, fiind pe deasupra condiliilor timpului, e intr-un lel statici gi veEnicd, in aceeagi mlsurl in care e gi vie. Ceva din Platon, ceva din Parmenide, cu multd culoare crestin5 si crr multX precizare cregtin-ortodoxi, n"-^. ajuta sd inl6legem aceastd intuilie de ultim temei a lui Nae tronescu, ce era Ia el idee dar si suhstanti vocational5 de cel mai mare reazem si de cea mai mari discreliel Dacd pateticul vie{ii lui e in legdturX cJ istoria, dztci pentru aceasta s-a nAscut gi tot pentru ea a murit, dar cea mai iainuitd a lui mdngdiere $i retragerea lui din urmd erau pe acest liman, pe aceasld vjziune a esenlelor gi desdvirgirilor lbri nagtere gi Ilri moane, deci fdri istorie... PAnd la un punct foanp inaintat, totul era pentru el devenire continud, istorie, panta rhei. Insd dincolo de aceasta era un vad de ultime inSelesu;i Si un fel de albie fixd, la care s:e rapoartd. toatd istoria noastrd. In lumea noastrd, fixitatea e artificializare, e moarte, gi nimeni n-a sim;it aceasta mai putemic decAt Nae Ionescu. Dar in lumea cealalti, lumea ultimelor coordonate, fixitatea e via1I. in lumea noastrd, perfecliunea nu existi gi ce se apropie de perfecliune se apropie de moarte, fiindcd iese astfel
50

Al doilea, subliniem o trdsiturd care e pe deasupra istoriei. Am vdzut ci Nae Ionescu nu poate fi inleles ln afari de timp, de istorie.

r"r"itl.'.i iitori.l,'in al doilea'caz ;i pentrualintuiliile ;i melsl lzlcll' nresentimentele noastre mai adanci. a fost un servltol' ''-irii" i.i".i". a vizut mai ales comunitatea etnic5' neamul'

$i in rnetafizicd, mai ales pe Dutnnezeu' i)eci, in ceea ce a un"tt -ii bun, profesonrl Nae Ionescu a fost .,. ;";;ii;;.l;;iiei tui 9i al divinitdqii. Poate fi un scop in via15 mai inalt? -'--8, adevdrat, in felul acesta, s-a servit 5i pe-el' ArrI vizut ce nur".ni" sentiment al eului propritr av'ea Nae .lonescu' Cu in irii,ri"""," ]"i i-traordinarS. dacr'in sufletrrl lui n-ar fi tbst lor inteligen!f,, pu.rtitorul ;;;;;"";ffieta,.; di"at u"est eu 9i aceasti
Dar spiritele ;;i f.rt; o* pout" pierdut 9i poate demonic'salvare maimari ales elemente de 5i !'ar.." itl"raii tompllxitatea'lor scot tn
El" si aplicl in chip instinctiv o lege a co$1pen-sattet' .;';-"i"r.".x ideal spirituale "unot" i;;i'"ltaztr ca iileal acele elernente soirituale din sufletul ^..,i--'x

;;;ilE; ^^ i;;;'..it"';ii';a.omenirii care le 9o3 da 9 11-3,lll:f-,""-'^^:':i]: istoricr maxim[' ;;;^i;; rl;:uiiiitot. vitald 9i lonescu s-a aplicatMergind pe.calea in servirea din ce
ptt"rnic al lui Nab

^..lti",.,ji tnli intLnsl a unor realitdli obiective: viala generali i;i mai ales iti
""

Vaslle

Bincili
trunscendcntului.-9i - mai ales $i vitlape pe allii' invers.

Nae lonescu
sunt ale fostului lor profesor. Activitatea la catedrd a lui Nae Ionescu a produs chiar, intr-un rdnd, un fenomen, un curent asemin5.tor cu cel al lui Maiorescu sau zrl lui PArvan. Despre el se poate,spune ci a fost cel mai viu invildmdnt filosofic de dupl rdzboi in fara noastr5. Nimeni n-a informat despre ceea ce e in adevir nou, despre virtualitigile gindirii filosofice actuale gi nirneni nu a sugerat mai mult gi mai pasionat decit cl. Intre aliele, l-uu ajutat pe Nae Ionescu doud calitdli pentru a indeplini acest oficiu: o mare generozitate gi o permanend tinerete de spirit. Acest om a dut,

cl sulv0nd comunitatea bisericii. S-a salvat 9i Ce au folosit societatea gi culiuru noastrl din aceasti jertfd, din aceast[ ardere si din aceasid chimie de transfigurare personali, e ceea ce va aved de stabilit in primul r0nd istoria noastrd viitoare. Lisdm cu incredere sd spund ac-easta istoricut ce va veni, cici istoria e un sac.erdo(iu gi e adevlrata magistraturl. Noi' cei de azi' nu putem fi dec0i cr6nicari. $i ca modeqti cronicari, care am luat parte Ia faote. trebuie si sDunem micar atat: S'ocietatea romdnlasci a avut intaia rena$tere o dati cu sfArqitul secolului al l8-lea gi inceputul celui urmitor. Aceasti renagtere a continuat si s-a coniolidai pAnd pe la sfirgitul rizboiului mondial' Ea a avut un caracter cultural, politic ai juridic. A doua renagtere ronrdneasci, a doua mare intoisltufx a istoriei noastrc a inceput acum aoroximativ douizeci de ani. Ea e mult mai addncd 9i se va urma multd vreme. Caracterul ei este iu prirnul rAnd spiritual gi metafizic. E votba acum si fim noi inSine' sd vertim cu absolutul structurii etnice in felul de organizarc a fenomenului vielii' S-a mai inthmplat, ceea ce a fost o coincidengd fericitd, cI paralel cu aceasti inaturizare a noastrd ca popor, cu trecerea de la enla-nciparea oolitici si seneral-culturaie 1a emanciparea pur spirituald, sI se o intoarcere la spiritualitate inalE, /a lfinne iri "iltuto la r6ligie etn;.icism specific, "o.op.ani Si metafizicd. Iu aceastd conjuncturi a spiritului eutopean, era mai irgoard intrurea in noi inqine' ' Dar despre aceste doud aspecte, despre renagterea romineascd addncl gi d'espre primcnirea spiritului culturii europerle, ceea ce a fonnat ia uoi conceptul de noud spirltualltate despre care s-a di."utut atdt, au vorbii in primul rind patru oameni: Va-sile Pdrvan .i N". lon"tiu. dintre cei irlecati' Lucian Blaga qi Nichifor Crainic, iint." cei in viatd. Mai aies lor Ii se ^datoreazd esenlialul in noua of"irt-" a spiritirlui culturii romAne' Inainte ca Lucian Blaga.s[-;i fi lunrot faituoasele lui trilogii, Nae lone.scu a lucrat direct' oilntr-"u invitXmant oral, asupia conFtiiniei filosofice a tineretului '""ii-. oroautand o elitd gdhditoare cal'e avea si se manileste ih publicisticd 9i in crearea de opere. Cercul lu.i de activitate ""ia".f oioiii"rt.ant "u sup.ifrlx, dar ecoul a iost cu atat mai mare' Astizi .tti- .- utut tlc idLntifibat la mulli tineri gAnditori 9i autori un anume fet'dc-a ptrnc problemele 9i anume intorsituri de frazi' care
52

comunitatea etnicd,

nenumlrate motive gi indemnuri cal s-au transfonn t adesca in lucriri sau in ambiJii suslinute de ascendentd. spirituali. li cra totuna daci era citat sau nu. $tia cd nu el este sfirqitul, dupi cum nu el cste inceputul qi cd spiritul e pretutindeni gi n-a.re nevoie de certilicatul .de botez. Cele mai insemnate gi mai personale gAnduri 9i descoperiri ale lui, qi le-a spus adesea nu nun,ai fbrl nici b disimulare, dar cu bucurie. Ce deosebire dc cei care igi au parci ideile numllate, care i;;i pistreazi documentele in seifuri ;i care, cAnd intri in camera lor de lucru, dau fuga si-gi acopere fi;ele! Iar tinerelea lui Nae Ionescu a constituit un adeverat ririracol. Indrizneala ingenui a gdndului a pistrat-c pini la umrl. S-a bucurat tot timpul de exerciliul ideii cu o incAntiue de adolescent. N-a f?icut niciodatX caz de ,,generalie", dar a vorbit cu proprietate in numele unei alte generalii a spiritului, izbutind si rdntint\ fiuittteit chiar a celor care se ndscuserd dupd el. Desigur, n-au lipsit cirtitorii. Aceia mai ales dintre universitad s21g spuntrau ctl la Nae Ionescu ,,nu se invagi carte", cum au spus i;i desplc P0rvln gi cum ar fi putut spune de atatea ori despre Iorga. La profesorul ?n chestiune nu se lnvdlau in adevlr anurne manuale gi nici un munuttl, dar se fbcea ceva mai mult 9i mult mai mult: se dezvolta pasiurrcu pentru probleme, se insugea o metodd, se nAgteau oameni vii pcntnt viala duhului gi uneori se ajungea chiar la formarea unei conltclii spirituale. Pentru aceasta din urnrI, profesorul aducea un sul'let de prieten devotirt gi de tovard; ,,ir toute preuve". Studenfii simleau ctr profesorul joacl in lbrrd un rol greu, degi cu multi indemAnare gi voie buni, simfeau cd li se d[ruiegte gi cd nu jongleazd cu ideile, curn i;i inchipuiau nerozii, ci ci ele sunt totul pentru el, bucurie de via1d, astizi, putinll de tragedie, miine.

prin prelegeri, conferinle, articole sau discu;ii particulrrc

Vasile BdncttE

ceilalli, dar care a realizat at6t de muli d;;-;-;;;;i'A fost un contrast dureros. , - Dar poate ci aceastd moarle in primdvard a fost si un simbol. Moanea e. o nouh na5tere. Una metafizicn, J"isl Ideile proresorurut, <lrnamismele lui, elevii lui, suferinga""^'iJilrici. lui, vor fructifica. 9^,9.:::-::,.":9.r6rea lui in plmant, "'';-;;;b';rar''nuilai un trup nelnsufleflt, ci.un germene de viald a fost pus, de un destin aspni, in solul culturii noastre. $i totugi,.ceea ce putea face el insugi in chip direct nu o va mai ryj:1 f":" nimeni. Ajuns i1 parrea din urmi a'vielii, se-gAndea la d". a-$i consemna in chip definitiv ideile. Ceei ce pdnl ::]911" llll:t"ly-i apiruse ca ceva iustificai, acum, in t'a1a inevitabilirtu i, putea tr luar in consid-era1ie. Intocmise planul c5rliior lui, incepuse tmtatul. de_ logici. Fhri sh mai vorbim de ce ar fi burut face in'alre domenii. Posibilirili pierdure. Nu e oare i.roii,ri i-anii"r in bun5 parte clmlrtrul posibilit5;ilor pierdute? Revolta n_are nici un sens in Iala morFt, ttrndcd moartea e ceva metafizic 5i metafizicegle toate sunt bune. Dar totul nu e metafizic in noi, cbiai daci este LsLngialul. Avem dreptul mdcar si ne doard. De aceea, ta u.eartAa.ipa4ile, un fost elev nu. poale face alrceva decit si localizeze propriile cuvinte, p-e care el insugi le-a spus la moartea lui Vasile p6irvan: sd_i fie $arana u$cara, atat de utoard, pe cit ne e nou6 de mare durerea.

pa.urJ""r.,rui il;;;, sd cante uj"lu$l r'l'p, in casa jumdrate boiereasci, jumhtate TPT1,,I! de la Bineasa se istovea manastlreasci un om, care n_i fost ca

.. Profesorul Nae Ionescu a murit primivara. Orizontul se limpezea, mugu_rii.se deschideau,

C. BELDIE

Rhetoru I
(Pagini de memorii)
Constantin Beldie ( 1887- I 954) a fost ceea ce se nume$fe un om de presi, cu har scriitoricesc, pe care nu-l l.isa sd iasi la lumind. Cele douil volumage ._ C/ossa spititului cdrturdresc (1927) Si Ce vrem, Catehismpentru suflete nehofiAte ( I9l9), revelatoare, nuJ reprezintd decat pa4ial. In epoci fusese cunoscut pentru rostul sdu fundamentarl, ca secretar de redaclie al publicaliilor Iui C: R6dulescu-Motru, ,,Noua revisti romind" (1910 l9l6) gi ,,Ideea europeand" (1919-1928). Cunoscuse multi lume gi avea prieteni de mare suprafagd (C. Rddulescu-Monu, Tudor Vianu, T. Arghezi, Perpessicius, Nae Ionescu, Cora Irineu, Ion Trivale, $erban Cioculescu, V. Voiculescu, Tit Simedrea, H. Sanielevici, A.P. Bdnu[, Emanoil Bucula, Vladimir Streinu etc.). De prin 1940 a inceput str-f i redacteze memoriile. $erban Cioculescu, apreciindu-le valoarea ti stdruind pentru publicarea lor, in care scop a redactat qi o prefali (n-a apdrut se putea? decdt prefala), considera ci se afld, aici, ,,pagini de memorii- cum nu s-au mai scris la noi, de o totald sinceritate, dincolo de bine gi de riu, cum spunea Nietzsche". Reproducem din aceste memorii, aflate in manuscris. un prim fragment, relevdnd darurile de portretist ale autorului.

.
.

,,Se moquer de la philosophie, c'est

Germania

prefa[i la cursul ,rrrr,^ t.r,",i Monitor.ul Oficial gi Imprimeriile Statului, 194i, republicat in ,,prodomos'., nr. lDll97O, Freiburg,

ttilir]?tf,

vnimgnt 'philosopher."
Pascal

,,Diseur de bons nots, mauvais caractere".

neglijeqzi cumva, aceasta nu-l schimbd, cdci o va face tot cu ingrijire. In suflet, oarecare agitalie conlinut[, care ar putea sd-i devie suptrritoare cu tinrpul 5i care nu ajunge la suprafall. Se luptd cu sine
54

,,Mare este Alah in ceruri 5i mare bste un artist pe pimint, cAnd cu o caracatiltr, un melc fi oei pere $tie s[ tacl un pltrat perfect." ,,Mdsuri Ia periferie; se poate ingriji de dunga pantalonilor gi de nodul cravatei, |ii aceasta in mod teorctic Ai in mod practic. DacX se

C. Beldie

Flhetorul

in multe privinli; vrea sd fie scrupulos pi rcu$o$te. lnrugina;ie cu tenacitate gi voinF de a vroi, cdci; ln prdcdctr,' iritcnsitatia 9i felul voinlei sunt.schimblcioase: poate sd asi:ultc pi sd ponrnceasci, si se grhbeasci gi si aibi rtbdare multd, str supoitc. Aspiratiuni de a fi artjst.precis al g6ndului. Degi poate str z0rnbcrlsctr, ihirir si rddn, il ne_liniqtegte o .oarecare - indoiali ltruutrictr, o preocupare vagi; ii;i mlsoari fo4ele ti nu intotdeauna are incrcdire in'sine. c6iar il incurci gi ii face umbrh un gAnd pe care ar voi si-l alunge... l)espre aceasta insi.nu povestette nilnic, aga ci nicigrafologii nu vor spune nlmrc mat mult. Ja. r.eu;i oare nremorialistul lucrurilor mirunte sI spunir ceva mai mult decit grafologul Nemo, diagnosticianul scr.isuliri lui Nae Ionescu, in ,,Ideea Europealtd" din ianuarie 1924? Dar mai intAi de toate, se ne g6ndim putin ta eititorii eventuali, de.peste treizeci-patruzeci de ani de aci inainte, ai paginilor de fagi gi la va spune lor.acest simplu nurne auZit pentri intdiagi daii ^ce -le gi neint6lnit pe vreun titlu de carie: Nae Ionescul.. Nae Ionescu?... Migu Niculescu?... Costici Dumitrescu?... Miticd Constantinescu?... Nunre cu re2onanle atat de comune pane mai_acum douizeci gi cinci de ani gi chiar asidzi, dar-car.e, incepAnd cu descilecatul din Briila cea cu lume rnult amestecat5, al omului cu masc[ gi schime descifrate iurevoie de grafolog printre baretele,
cdrligele, punctele gi unduirile unui scris de carte pogtald, au devenit dintr-o dath nume pultltoare de destine impevizibile, de
prodigioase gi subite reputagii culturale, de tenebroase qi complicate intrigi politice, de material viu peutru judecata viitorului asupra unei epoci ca aceea in care disparigia bruscd a lui Nae Ionescu va trebui s[ coilcid[, aproximativ, cu cea a retorilor din viala culturali si politici a acestei lAri. ' -Nae lonescu; peisonalitate totugi tragiid in unele privinli, sofist sau retor, adicd om-cdmrrar de o verbozitate, de o facilitate qi frivolitate intelectuali in afarl de comun, de o magistrali sterilitati, de o captafie quasi-feminini gi cu succese rapide, col;uros. pe acest retor, convertitul de mai negricios Ei pdros ca un diavol

outintdcadinrealitateaactual[,arspune.unteolog,aacestuiomde gili' moia""ri prea lunregti' si se' iste'o

#Hil;;il"iliiJ"uil u-prlri""ti

abia ii'"rp"ttutd',deformitorie 9i intre iJl#ja'i";I' i-au atras' ii',?iiiliili^il'ai'iiir."i prin Lnumd inzestrdri care voia soartei de lrsat ;it""i::;i,"il;"J"itii ul'ti""i tin""tnostru' in profeti i trecutului V:-6;; tt N- Iorga' gt"ol'ittt"r o" g'"uexplictrm 9i sl . Ne va fi de aceea "u.shacuma ai acestor de cititorilor

:rrtiitai. i"ti-tn-i"i ouit"ui"' nu atit din acea vreme' vogu '\uu nasini. cdt noua rnsrne, martorilor i#;e. A';; asiLi'caricaturald' acest Nae Ionescu: cttm 9t -n!'*ioii-ila i"."i"uta de a lui mizantrop .sceptic $i ;Hff; jurul shir' nccredincios in ili'li.Jia,ili il .i". !i in 'ii'.''*" an i;';;i; adhugdm ei atribuinr in plus

ffil};ffiltii:e!--"i.'r] i"-inaoi"tile u"nei frurnoase inteligengi '" pt't'


acestei vieti, nesrgur

nihilist al l#lirllir"J,'.ilr""*ia'r"ra ti, de aceea, negarivist 9iienorant al iau i,ndrogintrunurilor morale 9i intelec;;i;, ;;"*ual din

tt

personagiu improvizat chinurilor 5i bucuriilor maritoi crralii; fo tl.":..T^iii cu minimul paradoxe Ei butade p*t"-p';;ti;:;;il conttiillld' cu acea umbrd 3iu de con;tiinld, cu slmulacrul sA"u de in locul cireia descopereat #;;;;;iii a irnei conqtiinle absente 9i

P:'a'Ci-'Ji,s,i:it"re iliiliii,liiil" ;rnii-ur, u.*oialg@3, l'i totu 9i fam ard' ono tu"u^6Gu I
lil."r,ri"

noastre'
an

tit?

a"-

il"

iIi

in sin u

ti'

o"tStiXYl;;"

de o tindrd 9i acestea Nae lonescu a fost promovat. ei 5i nu nuca "invalatorul" "'i"iiiiara' invdpiei, Mircea E'liade iii uiii^ain]." hai al ei, ci, cum ioli' ca un mare "invtrfdtor al ncu' Bdncil6, qi Vasile "uIorga" ei "moetenitor spirituul hi.."l "t"i"uu

*'* "r"I'"iiJi"',aii"'iit'

;illii'."'ii;;i

"r al lui V. Pdrvan" in sena ituttia "Bm-ints'cu-Ha9.deu-lorguun "revoltilionar"' "zirliPArvan-Nae Ionescu"; oJ"i"i"i'"ph "a via-1a civili a RomAnici"' ctil*'a 9i sau ,,ctitor" al uner tor"
eooca ,,nae-ionista.. sau

l;fi;;il;

tirziu al ,,valorilor vitale", l-au


camarazii inci din anii,

dcscoperit colegii, plietenii gi

''u"'tirul cu atatea filosofii"; 'de si ,,temutul rogt"iin "ui"'t-a lt'ptut cruciat'; 'indrumdtor tena "irlturi" om al Renagtenili de ..ceva 'lt"si spirituate;i meretie de destin frdtesc al tineretutui' oe a caluiiiat'urx
lel andvoie ne putem oa seama;i la

"d;;;1" ,''li',r.;

care a s^tr5bdtut atateu

sunt patruzeci de atunci, ai studenliei sale debutulilor sale dificultoase, 9i zbuciumului siu mai mult boeme, al exterior decit interior, dar catc, fapt uimitor!, a ficut totugi cu
56

#!J,i,i,r;ff ;g:_"jt?'{:ff ff L1i3i"5,"t#'ili.,tj";"1*; jX de cdtre lumea neagra a ct

ci

qi de

"tdria

de poveste a

C. Beldie

Rhetoru

clientela. libertinului cochetdnd cu ortodoxismul gi misticismul (aceastd aberagie a sentimentului religios) gi vorbind studenlilor de ,,mdntuire" gi de ,,sfinlenie", dar culc0ndu-se peste noapte cu !iitoarea lui evreicd Charlotte gi lds0ndu-gi propriii sdi bdiefi nebotezali era, cit pe-aci, Doamne feregte ! sd fie urcat, Anti-Christ in came - oase, pe scaunul de patriarh al $r:ii, ca restaurator al marilor 9i tradilii gi realizator'al autocraliei monarho-sinodald.:. Presupus, agadar, de toti ace$tia gi de allii inch, a fi in stare acest tanir filosof dezabuzat si procreeze, sX dea viagd, printr-o simpli ,,tehnic6" socraticd, adicd numai cu vorba gi nu cu scrisul, unor mari curente de gdndire creatoare care ne ficeau, dintr-o datd, ,,contemporanii Europei", indrumAndu-ne de aci incolo gi ntrmai ,,prin intervengia lrotdrAtoare a lui Nae.Ionescu", spre noi gi alte motluri de existenll spirituald, fundate pe ,,trXire" qi.pe ,,trlirism", aclictr pe ,,experienEele organice, risc gi aventurd"- ,,marea, iar nu, ca pdnd acum, pe ratiune gi cumpitarc supremtr aventuri" ! cuminte sau pe sterpe indeletniciri cdrturiregti.

un biet retor Dlictisit de slrdcia mijloacelor lui de pAnI atunci: "Sunt jurul lui 9i-care petrece in a" inlft"gere nu u".rtu "" '" 'stdruitoarese creazd decdr isi dI seama ci instrumentui a

;"#:#;;#ilil't;i;ilt"L"u
i*;;il:"
vie{ii..."
( 1

i"-""?i i.i-*i" ;;i;"#H,;, ;.;'ila;'Ei;;;dnd il'f ii^ii:;il

r" i;;i;;;;

RAnduri in.care

9i "'i"ir:. """ia' (au"A RoZa v\nturilor' 93'7 \'

umilh

aproximare

il;'.i;liil,';;

;"Ji;";i;;;;;"1-..oii'-1"'i'it'p6

sunt cu bund-crtdittl .:t^l'^: !l iu,t ui.iirna expiatorie a afectaliei' a osteltati::.1:a lpo"rite, pro'st disimulatd ry! ." bonomie 5t.umtpropria lui ignorangd ei nxsom impovdrat at'"u*palnire ale acesrui ".*pi"-JJ de temeritrl i excerbate pri n o'"ri*"e'i,

surpnnit-

;;Gii{t*i

fanatizdri

ln fala acestor tineri fEri mdsurd gi pudoare * fanatizali pAni la indobitocire sau, poate, alintali de gAndul unor rdstumhri posibile gi cu situalii noi in perspectiVi, toleragi insd de ,,inv51Itorul" 1or, prea ce va fi gindit sceptic ca sl-i creadi gi prea istel si li se-ncreadd gi nevetdmatd, Nae Ionescu al oare, in sinea lui cea mai intimd tinerelelor noastre comune, al celor de la ,,Noua Revist[ Romdnd"
gi de la,,Idec.a Europeand", atat de aspri gi de sgveri, pe'acea vreme, cu noi ingine mai int6i gi apoi cu ceilalgi?... Sigur este insd cd oricare dintre noi gi din acea clipd a noastri de acum treizeci-patruzeci. de ani, cresculi cu vervi spiritual5, cu bun siml 5i teamd permanentd de ridicol, am fi gtiut prea bine ce avem, nu de gdndit, ci de fEcut, in locul prietenului nostru Nae Ionescu cu ciomagul deasvirlita dupd toate acestejavre gi potli care in[bu9d cu litratul lor adulatoriu gi infestant cele mai libere 9i mdndre talente, depravdnd caracter6le cele mai neimbldnzite 9i abdtdnd din calea lor dreaptd acfiunile lor nobile gi generoase! Dar,Nae Ionescu n-a fdcut aga! N-a putut sI facd a;a! Iar timididtile lui de om prea repede sdltat, nici el nu gtie cum gi pind unde, sau nelinigtea precaritdlii lui pe care nu gi-o ignora, i-au pus in gur[, drept r5spuns, aceste cuvinte de mortificare, ca ale unui

culpabil de indilerenld 9i tolerantd' incapabil de Si oe ldnsd u.ru. ,-po'"n| i"tie5' "oosit congenital' -ad icatiei a munc x ; ;;i3 r;?";;i ;i;i ;;;;; ;' -'';ragoste i s i in afarx de "b"*fi necunoscdndu-i-se vreo -;;; ;;i"t"lti^" sau'paiiune'necurate; oblicombinalii metresele si comperii ,uu to-piitii luiin mprov liii l"pr'' it i'i'"uiiu'ir" sale totdeiuna isazetd' izate de o de si a scrie, rot mal rar y tot tnui y"it' cdte un.articot g:lylii irltimd manierl totdeauna imiru'm'uilti u-pranou-lipolilis(e $r cu t,.' l""rutu romanelor ;;;;;.;;;""" existenlea"i"'iuruta' a ferneilor nici tinere 9i nici tovhrdsia, nimeni n-a ;ri"t fel cum debutase cu i.;ffils!;;;;i;;i"d'r-$i, 'a-iz;c'm: cariera' la galerie-i'-dar nu ca in treizeci de ani in urma, "" ,;;i;iq;; 9" g1aqyt lui i"'.Ji'ii*iai""^J"mie dinixptiria studentilor aafaEiicur' "in temnita "*l;i^ Caramiciu, ci, cum spunea pieo i"1et"prut lui i''i tttatiouitu ;#i.t'ii'l'piii,i*i""pti"t t"tt^i" a'pe "u be clegte a veqnicei dlpi "bigtari"" impecuniozitdgi, a goaner "franci" 9i lat zi la alta 5i a luiului pe vecum le spunea' u.*p"ot"n*i- de t"ttfu,r, nalioqi cabotin al piruetelor. gi 1l :p91:tt-?^-Illosofice' teoretician nuti.t-t.," i.liiti"naliste, mistice fi ortodoxel - "pour drept di'-in" instalatd ca ui i'guiitdlii "de ffi;':;d:;;irovi"; pe im^posrurd 5i pe
I

ii

idolatrii'

sau

;;Hili;';i,;'

:P*l

iiililr

;#i;".,,""i"'i;;*u;"-i;;;?;;'li ei.p'optit "flair" subtil li dictaturd: posesor 9, -un'**nt dibici' al'unJi


indisoensabil ruturor

rigiditate 9i artrr;iioi' g; miirinclrilor: de_o pornitd a'se tpunr' ttatinotl; inc.ovoiatd' iil#ffi;;";;ii, ." tx r""""i"i a vdntului 9i a tururor tentaliilor ;ld"b"ili":il;ilil ."i"
s9

5t

C. Beldie

Rhetorul
-.Molte lume, din publicul cel mare, contaminatl la rnndul ei, nu $tiuse nici mdcar atdt: cine este, ce. este $i cum arate la fald eroul icestei legende; gi incd mai mul;i erau cei ce se intrebau, ani dupi ,disparitia lui subitd: ,,E adevtrrat cd Nae Ionescu a murit otrdvit?" ;i, ,,N-aveli'nici o team[!" le-ag fi rispuns acestor colportori de fabule naive, ,,Nae Ionescu a murit, bdnuiesc eu in imaginafia mea libenin5 ri dupd cAte am aflat, la cipdtaiul cadavrului inci proaspdt, cum e mai blne sart cum e mai prost: intre bralele vegtede ale doamnei Cutare, uratx gi de vdrstd canonicS." AdevXrul este cA Nae Ionescu murise de mult, de cdnd l;i rezemase soarta lui de cele mai falacioase dintre reazeme: Regalitatea qi Biserica, cum gi pe o dubld aventur5, dinastici gi politici, repede lichidate amindoud; ba Hsandu-se sb cadi prosteqte gi cu anticipalie in disgralia unui om sensibil la cele mai plate lingugiri 9i inconjurat de curteiri mai pulin dibaci gi nu mai fbrd de scrupule decdt brlileanul ingrijat de dunga pantalonilor gi de nodul cravatei, cum bine il intrevXzuse grafologul. Spre confuzia noastrd (a detractorilor gi a fanaticilor)_ nimeni nu i-am-cunoscut lui Nae Ionescu, atat in '/iafa lui privitX de aproape, cdt 5i in cea paraleli, mult diferitd gi exterioard, vreo trdsdturi de orgoliu, de amor propriu, de vanitate, cele trei mari pdrghii ale Eului social, dupi Balzac. Omul Ssta nu era nici mlcar un ambigios, dintre acei ambiliogi politici sau altfel, mari sau mai rndrun1ei, care viermuiau in epoca iui, cXci puterile lui proprii furi intotdeauna m6surate, iar frica, frica vindt[ o pastra inci intactd, acolo, in oasele lui, tot tilnPul ascensiunei sale nebunegti ce urrna infracfiunii, ridicol inceputll ;ii terminath, despre care voi pomeni mai incolo. intr-o ureme, Nae Ionescu intrase in parlament, unde tot din aceeagi fric[ (pAn[ gi gazr,tele din. Sdrindar, care gtiau ce ;tiau,..ll teroriiau, cu povestea cunoscuta a imprudentului slrit proste'te ditl baie) nu scosese o vorbd, remarc6ndu-se discret doar pe culozrrele Camerii 5i pe la bufet, laolaltd cu gazetarii 9i cu politicienii rnai de la perileiiile politicii de atunci, a politicii, cum i s-a spus, de
'tl,'

Truculenla Iui verbald, u"*a "rl"-rJjJ"lilii#ilin",nou.". ?imtriiiiiii oil"u'.nau." uaura forosite toate ra catidri, i; ;;J;;t",'", pdetenii :,'T.f."ryI_:?p'ne, gl cu clracr, nu mergeau deloc cu aunga totirpi leipind a pan taton i lor lu i, de care "vorb"tt"-iiurotgir'i'iiJ_ll' ii I i.i c u o mut :1:y, reftnut. carase { si inci mai ramase je in,i n"u l,i ii'"u un"rirn*ii, ca un _::i: 9"bu un neincrezltor in facultdlile lui. ba .hi*.u u., pr;n rszol merseau :?T cu economia lui fiziologicl. nlcl -r.f-T$it", "o.-:$i 4"."? foarte soU.e, .;uOd"hiia fie chiar dupX gusturile lui culinare sg opreau la pdtldgelele rogii umplute cu orez, mAncarea lui.cge favorit[, iila truculenfa, verva qi ,n,la-.ii" r,ii, ""?.J u".lund"r, "pa. .u ^..,,!i^,:!ylit 9u grua o mas la anlmald modestd in exiqenlele 5i capacitilile ei, Nae Ionescu a furur cuceri un rinerer qli" ?;;;frJ'$;TJ!l#uri, .a1i", birbati trecufi de vdrsra rnrpropru ingenuitililor;'cum ;i citeva"r"a,iltri1,i, pozitii;heie o'..u1'ra"iu.a gotu p" dri-uiasci oricum si ori.ui, .u _ainlrJrr.-prl.qi 1"""e;Jfif;.'f,,:e

despuiatd. de zdrengere de mare

Iumegti: existenla quasi-faburoarl $i purtatr c6riva vreme ca o.tegcndtr p9 rroutorie a rui Nae lonescu, ;l;i,;;;; i'ii'c"put, .u.ana dupd disparifia lui prematuri $i s;b ";;j;;1ii'.iJ".a u uno. evenrmente care au fezit de aninci pe mui1i, ,i;pare; i";fafi,

r"ii

ti

i;?;;t;d,

;"

,.i"f,*'"i

ia;;"; ;;#j' ;i;

Iar succesul acestui om -,atat fale tle lurnea care_i curro;rea lin11]e_1i na93tele. cit si falr de cea-ciie;;;;;#;;umele lui esre se.rnnrtlcattv tl putea.fi nefast, fiindci dovedea declderea rnte.lectuali gi morali a epocii. tn ori$ice epocd de anarhie ;i de.mizerie intelecruali gisim o epidemie m,orali, T:lTi^T maladie saurepede jugutarh, cum a fost flno.rr"nul nae_ lll"T_.]ll- eprdemre in organismul e drept, dar nu fiindcd a rnramptnar vreo rcaclie epoc-ei, ci de insdgi vina rnorbului epidemic. adici a er6ului, *." ii_o .o_pfLi,,nairmut,. siu (bun-riu,- pseudo-fi losofic_ sau pseudb_religio'r, O-' tu,rrut succes ini[ial in lumea.tinereru lui, cea in.-. iJi-!"ula "o cte obicei glonue oe ctnema. anlle fredonate pe strdzi gi creme.le de '"i'"riif ghetel, cu trecEtoarele conjuncruri politice h" ru n,li ,; a"ni,u,"u . exrsrenfii.lui indoielnice, triviale. 'intr_un cuvant, Nae ilql!9"* a$tlut sa triiasctr pi sd sfirqeascd.fi losoficegte, lonescu.n-a in profitul consolidirii gi durabilittrlii legendei sale ndisre.
60

perioane $i numai de persoane, impotriva c[reia prea putini morali5ti ci: o pand in mAni protesiaseri in zadar. Ca pallanrcntar, Nae lonescu n-a reugit ;i nici n-a incercat mlcar, cu toata steaua lui ascendentd ;i cu tot farmecul lui

C. Beldie

Rhetorul
dar mai ales cu bucurestenilor. intr-un minister de concentrare - regale de Puiu ;;i;i: ;"it *ai nefutt la vremea lui, al seclturii iju-it."r"", simplu licengiat.cu tarif minimal al -veseler.facultdgi de ar"pi a" fu'faql,'ajuns, phntr-o intAmplare cq f9ry-el 9i fotoqrafii, secietarul, insf iratorut gi complicele lui Carol al IIJea la jefuirea iarli si fi ti.eioqirea vi6gii noistre publicel omul venit Ie miri de inAe, aar car" puneu inaili dregdtoii, deputali qi -ministri in scaun: inairiari m6ravuri dudioasel in jurul ieruia bazeiau. ca muqtele "u p" un bancheri. gatetui, mari furnizoli qi intermediari' "*"."..nt, I-r,iii"-i; nolitici sj militarilla un loc cu veneticii hripelnici venigi J" o.jtr.l hbtare in'aceasti larh lipsit5 de st[pirnii ei adevdrali: incd ;ti;;" urmare,'si o avinturr cam ca a lui Nae lonescu' dintre dour ;;";fu;i" miri caracteristice pentru epoca dintre celeaceste ii citesc rdzboaie (,.epoca'de pleavi", cum o nume$te, cAnd nasini. orofisorul S. Mehedinli) 5i a cXrei poveste, de necrezut pe undeva' ;;;;hii"; noastre de azi, va irebui s-o a$tern aci, nlrnerrt a se care s-a inreeistratd dupd mdrturia fideld a prietenului i"ia*ptitor, in primele sfiluri ale acestei comedii cu ^ii^l 6ufone dut iu rdsunete finale care sd copleqeascd de ;;"*ii tntristar6 si rusine orice congtiinld limpede' 'D;;d;t;; a fost nici mlcai un a-bilios dintre cei intdlnili, Re tout" a--".if" qi potecile sau la rdscrucile politicei 9i afacerilol, a" i ujon, Nu6 Iott"."u, v-ali putea intreba. sA se salte, totu$r' ""- ;;T A; condilia lui natuialh in care l-am cunoscut tofi 9i in ;i;;.1; un ;;;; ; zbdtut pana idrziu, ba puftand,inca. a:uT' de toate, Nae Pe.frunte' -t-^i Cdci mai intdi fl crezut indelebil? a"""fti 1" timid, un modest, din firea lui cea mai addncd' ba i;;;;;";";" de toate aceste cusururi sau complexe- grave de care "tri* "Lngtl"nt incerca a Se scutura anevole 9i cu multe, multe opinteli 9i grimasuri' b;;;";;;i"i ilagtepta de'laposibilitdlile lui (nimeni ca el nule (care nu-l stia cat sunt de precare!), cum 5i de la qansele acestel vletl un iingt . iuc*' s[ scape.odatX naibiide Ir.ar"i" patl ai;ncij aecat nol s[rEcie ! Aga cum, la urma urmelor, incerc ;i eu $i dumneata 9l
tori ! '-''in.5

cuceritor, sd adune in jurul lui sau al vreunei idei politice, sociale sau culturale, cdteva tinere energii mai in contact cu lara Si cu realitdlile ei, dec6t era el, ceea ce l-ar fi completat in oarecarile lui lipsuri, printre care gi lenea sau oboseala pomenite, O legendi curentd a exagerat, mai mult decdt ii trebuie unei legende, rolul lui de p5pugX-fetig printre ,,chmlgile verzi", unde Nae Ionescu a preferat mai degrabd sI se lind intr-o pozilie echivocd, prostindu-i pe ,,bdielii din centre" incremeni;i cu gura chscatd la el, cE din motive de inaltd tacticd este necesar ca el sd stea deoparte. iar nu printre militangi (ca sd vadd, cu alte cuvinte, cam ce-are se iasA din tdrhgenia asta!). Om firi nici un fel de credinle, cum l-am cunoscut, privea la fenomenul gardist cu destuld obiectivitate gi nedumerire naivd, cind imi spunea: ;,Md, ce zici tu de bdielii 5gtia, care executh orbegte cAnd li se ordon[ sd ducd o scrisoare la Constanla, fdrd ca sd cearl bani de tren sau de tutttn?" (Lucru curios! Dupd atalia ani gi dupd lecliile usturAtoare ale Istoriei, inci se mai glsesc adevbrali partizani, credinciogi trup Si suflet ai memoriei, de care insd eroul nostru n-a $tiut a se folosi pentru vreo ispravl vrednicd de aceastd bunl memorie ce i se pdstreazh.) Rolul politic ce se atribuie lui Nae Ionescu se reduce agadar mult gi se contundd aproximativ cu cel jucat de atAlia alli avenrurieri sc dali in ndmolul politicii qi al afacerilor dintre cele doui rizboaie, hdicali peste nbapte la oaregicare situa;ii efemere 9i dispdruli fdrd urme, ca inghiEili de propria Ior mocirld: Mihai Manoilescu, retorul bun de gur5, cochetdnd politicegte di.n tartila lui obezi 9i trldAndu-gi prieienii de zile grele cum ar fuma o figari, feciorul institutonilui din Hu;i, debutdnd czi inventator rerealizat de tunuri si trezit. duod ministeriatul lui la Industrie si Comert, cu mine de idrbuni'in Ardeal 5i cu o banc[ in Bucu're$ti: l.G. Stoian, zis ,,Bdncu1d". zis,,stropitoare", electorul de periferie bucureitea-nd trimis iir parlament de neamurile mele proaste di1 Jar-a Oltuluil,' amdgite cri vedrele lui de rachiu in$irate de-a lungul goselei pe sub arcuiile de triumf din cetind de brad ce singur Ei le indlla gi le plhtea, aiuns acum proprietar de bancd in Bucuregti gi castelan pe locurile fimiliei de nbbili romani PuEcariu, de la Bian.; Scarlat Bdluli, zis 9i ,,Ldbuld", cel care fura din tainul biiefilor de la ;coala unde eram eu profesor iar el intendent, ajuns acum bdrbat politic pe l6ngd ma;ele naiv Nicolae Iorga- 5i desemriat de acesta, spre hazul
62

n"pl"uX^ta, "i.

si aici intervin e 'n"sperar[,

neiliiatd sau sc[patn printre degete. ocazia.care-tl trece zamDlno pe ia-ra u t" pricepe oricinJs-o tragb biniSor de fuste 9i sd-i faci 116

acea ,,ocazie" fiumoasd, unici' insesizabili ti totu$i de. atAtea ori.prins5'

C. Beldie

cu ochiul

Rhetorul
insd, zicean

fi *-**tri*?g**,,'i,r*ruf*,jli"'.d.",i,"9'ili:#

#;,it?11,j;;#'fir#{'fi;jtr;i:*1,'#ffi i*":l,*i

iur,:t{*::glq""r*tril,H'rHiii:'+li.;#li
. Doar sfdrpirul sdu ieoedg u":?. 1o pund caprir acesrei sirualii de 'conjuncfii tenes beneficiar
at unei

raJoruiii#il ii,:i intanrpr*u,

"aiut ma.u,uM-"iui"i"".i;*i,_:i,lff*iji:,:",::H,"Jilfit,*

ffi:,fff ffi u.ma ii:!s:T:,':,l::':i'""rg"i'i"-.ii'ie:iiecuraturuiiei t;t*otiinceald: altminteri' o- ri p'ani lu


i.piini;f,u':;

temps, remps, un particuliei ridicule..; oarticrrtier

ft:,::'::lt'Jli,:-tr'^':*tr'.iti*p*uri"i"i"1i6*oinurui'at homme .""r;;;;ir ;l.,i#;;il:",?'/e sare: "Toutloujours, oue Iu io'tunJ rrvvYsv avec -- presque rv.IJuurq' aiec un
peu de de

oncrne nu avea ce pierde

o'"'iJil##'lT#;:.Tffi::: fost po:ibiri pi s-a desnsurat.pe un i,""ifi *?ita.,ii:;#:J:'r,!li{i:il';l!?,,',:Hf; H:fJ;*l jtr -ci .ii
jl, ,totut a" "*rig:ii
un a"_.nt

"",^,,1iYltnt

gjyjliijf, ,"it:tii"fi #,i'ffi i,ll:,l,iEHil:; &rgareuiriet.rut-iuriiJtJii?F:"ilf ,ft!:;fl:fi ::i!t'fi,#g: din pasajut Victoria: continuith.dirp! ffi;i' il,;;aciia,,Ideii u,,'c"n Gii'ciari:iu ; i B;;; F,Hfi :tr;; tt|;iT;;, _*:ru*r "
j,."".lj:,yt
r

pun6ndu-i si defileze Odn1rj_. ,,_singurNae spunea in inrimitarea lor orepuelnicil,lari"a (,,Tata Noe.., cum ii Liji.i"-si. ascultare in urechite regat-e targ ptecaie la g.rpt"'fii"""iii?" ii'C,l*. (J aventure unici. dush

iridJ.1il:,!'ti:f *g'r,-*,ru;llm.airu:#,,,:*ri

t+r"t;#i:+iti#nft i"tu$,TtdytrLH*,*d*{f

Cum vedeli, nici zece pogoane din aceasti larb a noastri, scurtatd, Spre comoditatea operatiilor, la cAteva ziduri gi caldarAmuri printre care migunau profitorii acestei mari natii de o culrurd nu de izi, de ieri, ci ieaogdi primordiald gi care resfird, cui ii este dat sd o,asculte, prin fiecare piatrd gi copac al ei, Ei prin lirAna ei strdveche; natie cu o rostuiald a ei proprie gi originalh, cu o deprindere la munca cea mai grea gi care nu minte pe nimeni, a pimdntului uriagul zumzet albindresc al acestei ldri cu antice rdsunete de mun1i, de codri, de agezbri gi care nu cere astdzi decAt si fie ldsut[ de ape, in pace ca si se ridice prin mintea gi bralele ei, fdr[ concursul retorilor gi al libertinilor educatori ai tineretului, al sinroniacilor din preajma altareloq al gmecherilor, al gperfarilor gi al pezevenghilor din cluburi, din.presd, din bincile gi intreprinderile strlinilor ;i din separeurile unde se innoda^ g! se deznoda, pe acea vrcmc, soarta milioanelor noastre de romani. Nae.Ionescu a ingeles, mai abitir decAt toat[ seria de retori ce l-a precedat, acest adevir cumplit in asprimea lui: cX lara de care pomenirdm, cea veche de cAnd lumea gi intinsd pe sute ti mii de kilometri, este prea departe gi prea greu de linut de coame, avindugi rnintea gi judecata ei strdina de a noast|i, a tirgovefilor, gi ddndu-gi neputdnd rdspunde decit rar de tot $i,,atunci, apdsat!: degrabd un astfel seama, Nae Ionescu foarte de timpuriu c[ mai picdlici de retor Ei sofist, un bucfhra;. de cifturar cu cAteva buchii din cir{i abia frunzdrite ti strecurate apoi mai departe, cu verva lui provinciali gi zelul arivist de Rastignac, prin golulile inculturii gi credulitilii unui mediu suprapus gi ingust, dar inc[ a-tot-putirrlc prin poliiicd, finan1i gi presd va putea amdgi gi prosti o luurc, dur mai ales o progeniturd de ,,ndigti"de care avea s5. abuz,czc. Pe care i-a gi amdgit gi prostit!... Dar iati cd, deunizi, profesoml Codin Mironescu, l'iul colonelului cu care ne vom lntdlni mai incolo, elev sau discipol, cum ni se spunea, al ,,invdfitorului", se leapidd acum inaintca mea, ardtdndu-rnlse nu ca un elev sau discipol, ci numai ca;;colar obligator al cursurilor profesomlui Nae Ionescu. Iar Constantin Noica, alt elev sau discipol clzut pe brdnci inaintea magistrului, se ridicd astdzi, dupX atAgia ani, se scuturi pe pantaloni de plaful idolatrilor, aruncdnd umbrei elizeene sau peste ceea ce a mai rdmas din aceasti umbri,.epitetul de necrezut urechilor:,,un escroc"!...

'.

C, Beldte

frdmdntat secol; gi avdnd numai meritul de-a fi supravieluit multora dintre acegti contemporani de-ai lui gi de-a avea astdzi regazul $i mai ales ndravul de-a infrunta, cu o pand abia asculitd, buna convenienld din jurul lui, gi afecliunea lui migcati pentru un trecut plin totugi de suvenirurile vArstei eroice. ,,Sentimentele noastre fald de prietenii defunc1i..* spune insi filosofrrl grec de acum peste doui mii de ani trebuie sd ni le manifestlm nu jeluindu-i, ci meditdnd asupra lbr." Ceea ce gi incearcd si facd aci memorialistul, ingirind mai judecdlilor de pdni de departe ca o --cdtevailustralie vie acunogtinla foarte deacum, atatdin aproape, aspre amintiri din prietenia sau tovdrdgia lui de lucru cu Nae Ionescu, omul de ,,agitalie conlinute", cum il nurneqte grafologul.

Valoarea culnrral[ a lui Nae Ionescu, cum 9i influenla lui, sunt cu multd-credinp gi informalie criticd gi cu ro reald cunoagtere a fenomenului gi omului, expuse la pagina 868 din Istoria literaturii romdne de G. Cdlinescu, scriitor avizat gl altfel lndrituil decit memorialistul mdrunligar al cusururilor grosolane gi prea aparente ale contemporanilor lui dintr-o jumitate de secol, a celui mai

MARTHA BI
..1

,,Af lu cd

a rnurit Nae lonescu"

'

fr"."a"t"u
mor erou.

N"" Ionescu' imi povestea; cu o'-lulidd ilff';;';;il;' intelisenti, via(a li moaden tle"-eraiuruit f izi Cantacuzitro [1869i.i;;:;il' af'pii. ^r lui'"Codreanu,'la conducerea miscirii l.-i;il;i. urii'iu rui spovedanie: toati viafa mea 5i o luil '""'""'ilirlt;.'Eu o-'fott ;'p;tt 1til din porc ce eram am sa
UAiggilor Ayia tineri,-legionari

; Paris. 30 martie 1940

i'

""il:ii!:?.i!,iJ;,'l'*i;

Fragment din Oameni vizuli de aproape (1900- 1950),,Romdnia literarS", iulie 1990

66

67

ASa va fi "CuvAntul"

TRAIAN BRAILEANU

Aga va

ft uCuv6nlut \

izvor irtr_un pustiu ucigitor de viald. "',i"ui Nu mult inainte de'izbivirea ldrii de sub cea mai intunecatd asuprire, inlepeni pe veci mAna 9e purtase condeiui cu atata mAiestrie. )iLi9tt ." i_a avut I"_g_TiT,*i ripsi;i de un"r ai"i.e candva fiara noastri. Grele probleme au de dezlegat asthzi oamenii nogtri politici. ln invilmiseala luntei ei u,, n"uoi.t" 4uiJ;t;;i';;:" sii le gtie gnndul gi sd-l grie tilmici pentru mu-lfime."are )1, rn ctlpele de fhtd. e. mai ales ndvoie a opiniei publice in 'potirica. git.rna.-gi de o neincetari limurire t.i,"l"'9i in celelalte probleme. scrisul orofisorutui Ni" itn"J"u-;ju.li adus nepreluit fotos. Sd,nu ne tdsim inri.opi.q4ia1";;;il.jd", i" durerea marii pierderi.. Reaparilia ,,Cuvdntului;, e un semn Ae,JilzA lotarare ce_au luar-o discipolii profesonrlui a. u definitivd. Stim ce ei a,, Dasrrar in "o"ri"u"l"riil Ja", la biruinta astfet ci zi dru l,,cuvan trit- t"r JJru]^riiJ iln"r"u uu ti. Nu numai rdvnir neobosiri "i-pi.i.-. n*a aJ u ,1";i ," felul cle a vedea problemele, in felul ae a Ie inmgiga-ru,i"il"6nlrirrgi regdsi suflet din sufletul. maesrrului. ' breapii''cu-ripani.e,ci vom indrdzne:td, timpezime, oar nu tifsiia a"-J[uirra"iii'r*iil, .Ja, si fidij pendenld dar impreunatd cu severa disciplini i !a"J"ii, m expu probt.mere in',,bu G;;;F'l" pe vrem "5i?rn^iirt uri, -.P:t:*l vrem Sr acuma.seU_l aSa rl :-l _ea:i tr legionar in siat legionar TT"":.!l-Oian iati ce atrep(Am gi ce agteaptd toota turn"u-.i: d" - Tor zbuciumul legionar, ae.fa prim-eie incep"trri .,buventut..l ia"a azi, toatd zvacnirea inimilor de eroi cari ai, iuf.rntof p.ri*ialo g, moartea,

pFft 4,":&;il,Ji;i1T;",,',T$':':'fl"fl di:J';,1,:3l'""*1il:::l lui rnai'bun sfhruitor_ ca seca.iea Oirtr_" JltA

,,Cuvantul.. profesorulu,i Nae fonescu inseanurtr nu inceput de innoire a scrisului ziLiJ;;##;:T"i.veni numai un in cur6nd ziarul conducdtor. nein

toate suferintele' dar si toate bucuriile 9i nddejdile noastre sd se s[ sirige in paginile zbatd, sd "-T"'i"*ie"ahe si .to,t ,i-- se ioiaduna,,CuvAntului"' ,legionari' toli toli scriitorii u."it,ii lor marea operi de temeinicA atezare.a cei ie'vor sd aiute cu scrisul 9i peste ie.ii-v" n ilt'lt ,,Cuvflntul" de la un hotar al ldrii ta.altulimbtubdpuiea pdtrunde, aducdnd lumind'- nhdejde' it.i-" .ai-t" scrise in cartea destinului neamului r. ffiii"ii"u ;;6; ""loi nostru.
,,Cuvantul", nr- 1/14 octombric 1940

,Jil#;;i

,rfl;i"bir;Jfiaffii#;dil,,t;

jir'ii

6A

69

"L-am

pizmuit pentru dragostea pe care o stArnea"

EMANOTL BUCUTA

,,L-&M
I9

plznuit pentru d'ragastea pd care o stdrnea"o

j9, Mlercuri,_6 decembrie

r#"thlkf,'$;';,;3.1i,ru[;h:3',';fsf"1:txtlT'J;

Pentru el m[ chemau. E mai cioldnos qi cu sprdncenele albe, ca nipte streagini cu brumd deasupra ochi'lor juclu;i. Am poftl de vorbd, poate prea mult5. Mi simt ascultat. Mi las cu totul in voia acestei pdcdtoase degenhciuni. Ar trebui strl las sI vorbeasci el ca sd md dirmiresc despie ce e qi ce vrea- Parch n-ag gti, gi nu de-acum, ci de doudzeci de ani. Vorbind despre cartea lui Cioiulescqdespre 'Caragiale, md prind amintind de Cella Delavrancea. Ii simt I stinefieriti. Rdd'la mine, preft.uii gi apteaptd speriali. Luiza' e' tdcuG gi ingiduitoare. TriieSte nenbrocita sub farmecul lui Nae. Sel opre'te la mine, cu maqina lui de 2 milioane. pentru un ,,Volkischer' Beobachter",.cu un articol despre el. i

xi,:L"#;:*"'; 5:"lt["l;r,-r":#iff ;,lffi oamenii, s;L;;;;;#';5":I9:::t Aceasta e ziua pi-acestia sunt rprlve$te $i a$teapti' "
Luni' 2s^decembrie

$iit.$iHfifi$,:#f$'*$jfrHHf#ffi '#ai;'::";';";x'::f

*,Xtif
lre40I

*+if;*#qx{*i'ixrtl**l*:}:*f Slb
ca n--a_avur dreptate. m

:15",1-l#i,HfiX:l'd::i"','!Xf li.i;1ilitT,.'iElSr!;
24 februarie

m
E gi Nae.

Joi, 7 martie i Pentru intdia oari de c6nd am pierdut-o, Eufimiar mi s-a ardtat' azi-noapte in vis. Era ea, rdzdtoare, intr-un fel de kimonou ln5 culoare galbenl cu flori. Aveam in casd pe Nae Ionescu, care-9i! cduta niEte cimdEi prin dulapuri. Se vede cd eram intr-o jumXtatq trezie, pi:ntru cd gtiam rot;ce aveam de fdcut in acea zi. Am plecat= al6turi,-in odaia iroastrd. Ii spuneam cd o crezusem moartd 9i ci6 iatd, mi p-aintors. Ea rddea cu toate gura gi mi se dhdea. Draga meaF [...] Ii povestesc lui Pandrea cd un om, pe care il cunoagteng ii'i-c"t"'"i,;iF u-A",ioi, ;''" privindu--l p-e Comediantul.de l^a Inte3e_.r Venea llr, Minister lntr-E zi cu peful de cabinet. $eful se impiedici gi cade. El se apleacd st ajute, dar, pentru cd umbld totdeauna cu miinile in buzunare, cat gi el. Vine altA lume, ii ridicd pe amdndoi, ii duce la Minister. gq i-a lovit la tdmolh si nu mai iecunoaste nici casa, nici oamenii. Sg, crede incd subiecrLtar de stat in gJvemul Maniu. Nae lonescr# pentru cX de el e vorba, ii spune atunci: ,,Dar e un adevdrat ci

iil;;i ; ;iln;;rii,"o"'il i"i"

iomdnesc Dechanel." Doamna zice:

frTliri,

*#,;."jTfi sii::#iffi l#,:itTf i"**ffi :""i,j$[


Miercuri, 6 martie [...J md duc Ia Onicegti. Tocmai coboarX la masi.
70

Napoleon." Iar Nae de colo: ,,Parcd Gafencu nu iscilea Ministru Exteme!" E ciudat cI Pandrea, fdrd sd-i spun cine mi-a povest m-a intrebat numaidec6t, flri nici o leghturd: ,,Nu gtii ce mai far Nae?" Ce legdturi tainice se pot face fulger5tor intre doi oamer care vorbesc fbri sd-gi spunX gindurilel
<

,,Aq

Dechanel iscilt

Joi, 14 martie 1...i Duotr-amiazi Soimescu vine mai devreme ca si mb ia gealnf cte.'programe dL la Radio. Facem inlAi o plimbare la $ose

Enanoil Bucula Nu ptiu ce-mi vine. de la podul cel nou do lu Blnoura, s[_i zic sX o ia pe utifa cea mare a satutui,.".n ronescu. Era un semn? Firesre ci n_o gisim, a*,""aiti cfro;;d;t";lrl cu tainete ei rdmdne. oi-i""ugu o i"eibii ne cearti la telefon ci nu poare dorrni d^e Jiil'iii.r nu_t avem. Nu era gi ei cocogul mo4ii? ""do9"r,J.ii,-pi

,,L-am pizmuit pntru dragostea pe care o starnea"

fi;;;;fi,;i]i;1, il1;i;i

i;;;

ipi lill"i.9l,.1..,^yi'F_lq1el, rlmas_bun sa $tre nici de ld o casd unde'mui fusese ucuil ly_1,- lara ...:i'^tf,j^^.:t l1'l!11?"". ani,din ugacorrului. Avea 33 de ani $i-rie ..1:]T^11,:" var$a tur trsus pe care o ajunsese qi el. Ailturi, irr Lcel iurutrenc. era clneva care_i goptea si vie gi_i vorbea de lumea tle dur-9oto.. ascutta gi nu'iri1elege". d;;, ;;;1i impreuni, ^EI Eufirnio! Intreabd_i de mine. parcxl.,I d";;hi;;.;;;,i"me ca s5_ri adu-cd_inrreg aminre de mine si si oibi c. sa_.;i;;;;r;;;;. "'--t' ifirpreuni [cu Ciof)ec I' Betdi;]'9i-ipi;ri*pe orun, in ^. t...J*t9giry Pia(a Palatului, dupa ce le. spun de nroaft;; l;i N;, pcnrru ci vorba despre el qi ahinteau a" ,uon"i"a ul! sd i se -lgo:"l"fe_ un mrntster. ,,Are si i se dea un loc la Bellu... prietenul dea lui :1"^:':L:t 1, ":f j:Tg. ,liglri de roi, ;uca eah 5-i j,n.u'1u,a ra .ale pana dupa rniezut nopt i_a fi.int inima!
Sem^bdt5, 16 martie telefoneazd Onicescu ci Ia cinci se face o slujbd la I.J.l Nae acasd.-Ii spun c[ i-am cdutal aceastd casi cdnd era ,riu, gi "IJni n_"rn izbutit s.-o Tr-ece ej sd mi ia. Ca si_i uaa p"'UGi"f N"" -desgopir. n-apuc decdt sd-mi schirnb cinrarsa albatr.I-", iiOi gi sa_m

h,;i,';,,d; plin' in .uln, unl"-,a.i,i.JT'"lpi ,ingql.. P,::-o*nl:1..: !11. pirgu. parci ar fi vrut sd intre prin iniunerici

t...1 Mi ducrla Oficiul cte_Turism la deschiderea expozi;iei. [...] Onicescu [...] a avut tipp t...J Nu" a murit azi-dimineaga. il inire-b "a 9"prit, 5;1";;.ttn'a"tur.arxf ,,fit fac" numai un semn diri umeri care te lasi si blnui orice. Bietul Nae! Acum opt zite, c6nd arn mtncar a"-"iri,'"i"" s_-arfi purut gdndi? il vad inci i;ou? jri!',,vorur"r,",

Vineri,

15

martie

,e_;t:pfi;;L-uili.irn",

t*p;;;;t;i';;rla

care nu-mi face prea mare cinste ca bilbat. L-am pizmuit, nu pentru gtiinfa sau biruinla lui, ci anume pentru dragostea pe care o stdrnea. Farmecul lui md ajungea gi pe mine, dar nuJ inlelegeam. Din ce era ficut? Ar fi trebuit sI nu rdmdn atdt de nrult eq in fafa lui. Asthzi toate sunt zadamice. Poate tocmai aceasth chelruire in intregime in fiecare clipi, lipsa de plan q;i de rezerve de orice fel in via1n. El putea si plect oricdnd dintro iroi, aga cum a plecat. Era oricdnd gata. Putea si mai fac6, firegtc, ceva, mult, dar altceva gi fird legituri cu ceea ce mai f6cuse. Nu sc "rezema pe nimic, din trecut, nici pe el insugi. Schimbdrile lui de indeletniciri, de prieteni gi de femei, aceasti invertunare ti nu tridiri gi socoteli de mai bine. Acum s-a oprit. Poate atunci cind s-a inecat, i-a pdrul riu, omene$te, dar spiritual nu s-a pl6ns. Era inci o faptl, ceva mai nou[, pentru ci n-avea sX mai aibi nici pereche, nici urmare, dar semina cu marfa, rnai mult decAt orice, pe care o dddea $i se a$tepta de la el, neaSteptatx gi improspdtdtoare, de incredere 6und, prin aceasta cX lumea nu e imbdtranitA gi e in stare si mai spere, i5 bucure sau sh doard. $i-a mai fbcut cea din urmi piruetE, la un orizont de iumind ca o rampd pe care il urmdream. gi s-a prdbusit dincolo. Gregisem ulita alaltaieri, cdnd md impitrsese nu gtiu ce nevoie, glasul, cu un inleles pe care atunci nu l-am prins, cd omul se preidteste peste cAleva ceasuri de plecarea fhrd intoarcere. E un drum i-rai !p.,i aerodrorn, acum tiiat peste cdmp gi cu proprietlgi mai bine inerddite pe dreapta qi pe stdnga de bucuregtenii care se gAndeau sl tragi aicf noaptea de forfota ora;;ului, ca si se odihneascl 9i s[ cugete. Ce va fi gandit Nae cdnd ii spuneam, in legltul cu Caiaction, cd dacd mI b.ineinleleg cu marii ortodocfi, md infelcg

mi dor. Descopdr in ele o riutate

lun o cravat[ de pe_vremea doliului pentru Eufimia. Sunii,', m"gind "nu Luiza gi cu Nuta.. Nu _le_ vorbesc. Sunt . mnhnii.- p-rlcidite cu O" 'impotriva lui Nae vorbele nemutiumlre ^ gi cu care_l loveam, aproape
72

numai cu cei dogmatici. pentru cI cei practicanli, Stiindu-sc in legiturd de-a dreptul cu Dumnezeu, nu mai pot fi ajungi? El sigur nu era practicant. Ortodoxia lui era pdmdnteascd, de logici, in care cele mai bune leclii le-a dat totdeauna Mefistofeles. A avut cel_ putirl cdtiva ani aceastAcurte largd br6ncoveneascii, cu o casi la mijloc de boier de 1ar5, cu un foiqor pe stAlpi de lemn, cu ferestrele mai mari de ios aphrate de o impletiturd de gratii gi cu ferestrele de sus largi si iibere. Pe care va fi intrat ieri moartea? Std in sufrageria lui vestitd, cu lurnAnlri aprin_se gi inf[gurate in vdl negru, pe un catafalc de trei trepte cu flori gi intr-un sicriu scump, cu un giulgiu de

Enanoil Bucula

"L-am

pizmuit pentru dragostea pe care o starnea"

ultim[ fapti de iubire, i l-a cusut sau i l-a a$ternut in patul lui vepnic? E negru la fa1h, pentru cA a murit inhbugit, cum imi spune Luiza Onicescu. Altfel are fata lui senind, fdrl nici o mirare de ce s-a intdmplat, birbia putemici, buzele strAnse cu incipdlinare, sprAncenele groase qi albe, ca o streagind sub care vrea sd se ascundd pentru totdeauna. Preolii c6nti cu grij5. Petrescu6 i;i stipane$te notele joase, care ar face sE tremure cutia de metal gi omul intins drept in ea gi intdia oari ticut in atata lume. Pl6ng bErbalii imprejurul lui. Femeile se uitb gi nu pot. Cine l-a pierdut in adevdr? t ..1
mdtase albd lucrat. Ce mand de femeie, intr-o

loasx si otriviti care m-a stricat pe vremuri cu. generalul b"ui?t.""uli'' p"i"a-"t chemat-o qi pe ea din anonimatul Bu.".L.tifot intAlnirile mele cu. ae faigd sicriul iui Nae' cu unchiul
sdu, 'acela5i general Panaitescu. [...]

Joi, 28 martie

Duminictr, 17 rnartie Citesc dimineaga din Sebastian, romanul 1ui Accidentul. Md gAndesc, fdri si vreau, la Nae. Acest Hetterel'fEcea parte dintre credinciogii lui. A invifat si scrie gi si iasi cu obrdznicie in lunre, ca metodd de viati, la ;,Cuvdntul". [...] Acasd [...] Nole'se grdbegte ca sd plece la cinematograf. Eu md preghtesc sd md duc la inmorm6ntarea lui Nae. Ajung pe la 3 gi 5 sau gi 10- E plini gi piala dinaintea capelei, nu numai capela. Scirile sunt vii. Md strecor gi eu pe pargine gi ajung pAni la ugd, de unde viea sA mA scoat5 un polilist. Imi fac loc peste prag ln lumea inghesuiti dinduntru gi ascult slujba. RIsun[ iarSgi vegnica pomenire ! Vid pe biiarul lui, pe Rdsvan, aplecdndir-se linigtit peste el pentru rdmas-bun; pe Ghiberigone nhpbdit de lacrimi. Apoi ' sicriul pome;te. Abia iqi deschide cirare printre oameni care nu se migcd. Ldngd rnine se ateazd intre ceilalli, nrde, ucenici gi cuno$tinte, care il poarti, gi VulcEnescu. Umblu in r0nd cu ei, ca gi cum ag fi un umlr de schimb. Sunt acolo Mircea Eliade; doui, trei capete pline de o durere addnci. De la o parte urmdre$te totul Vasile Bdncild, cu fafa suptd gi nasul ascutit de ofticos. La rispintia spre groap5, sicriul e lhsat jos gi giulgiul cel lucrat de mitase tras peste fa;i. Nae Ionescu gi-a lncheiat vdleatul.

t...l ne bu'oa-amiaza Soimescu vrea sd iegim mai dcvreme' ca.sI stngura rlucern outin la aei. Ne abatem pe la casa lui Nae lonescu' li"i'iirSiii'iririrl""r'"at"p"iti' iu prispa ei acoperitd' ca un portic pe stilpi B;{,i"oLn;;:.,d;;il.J"t-p'd4i td ctiairii ei cudecAt de abyr pdn .foi^eorul stdp6nul nu't"'uu mai pliniba' a. i.r"". "" "itae care l--ar vedea' ca amintire' am ""lor atat de mult cu a noastrtr de Ia seamdnd si lo:u rnoa.tut io4ii, iaie'duce in grxdind, Ei sd pun sa o ateze la intrarea cea mare. [... ]

il;il" ;.iffi;i.#$;i-;
sil;#;;S;C "it
Vineri, 29 martie

i;';;n "-tLr" ramai pe roc ei ctr ;fi;Hd;.X;; p-.;;; -i.' puia ciam 9i putre,zindu-mi: Se itnpoqqoiindu-ma ;;'"1;;;;-.1"", prbghtiri pentru romanul anclr-onescu' sn
..":t'i,i.
fotrivesc aioi t<iate ca un nou iana. din zilele noastre cariincearcl sd afle prin filosofie pe- a\ii' pe Nae Ionescu 9i 9i i.ii"i"-ii si 1drii. Aq p.,t"u font aicicri gdndul au cizut infrdnfi' 9i ;i;;"'dt .a ittipi.t.u.[a iapta ;;;;
i...1

h-lurn uou.ua

de lstoria filosofiei deHtiffding' E ca un prilej de care [sic.!] am invdlat psihologie la e anii

Luni, I aPrilie L-l asa am rlmas cttrno din prefala lui Nae Ionescu la traducerea irlir";i 1i^ctiie' pinh la 8 9i un sfert ["'] l"i

X;i#;i;'Eli,ii
Marti, 23 aPrilie

Cantemir'o la concertul lui In rAndul de scaune dinaintea noastr[, cu pdrul Hermann Bohr [...] vopsit rogu, doamna Herbri, gazda mea de la Sulina, patroana f5-

Lunl,

[...] Mergem astdzi .cu Maria

18

martie

ffi; i,u-c- J5- dimineup la parastasul ies din cd4i' la Visarion' .lui .Nae -de plec nu mai Dil;;;dg^t" a" t"uirra 9i p"nt^ "a goald' numai cu sfinli 9i ;"lt; ie;;;;;n ceas inainti' biserica era |"ti"-a"aii. Nt mai e biserica veche' tn care am copildrit' in anrt
75

74

Enanoll Bucula

"L-am

pizmuit pntru dragostea pe care o starnea"

e fir[ buze gi tdioasS, ca o fasole fuciri cu age. Se uitd ?n dreapta gi in st6nga, nu numai ca si vadi dar gi ca sd fie vizutd. A gisit pe

fragezi cind credeam copilSrepte. Asttrzi g0ndul stl aldturi gi gAndegte. Iisus_ insugi ca si intre pltrtegte vum[. Un cBntlrel cintd ia un pupitru sub Pantocrator. Ferestrele gi gcornurile groase sunt galbene gi soarele pdtrunde umplAnd cu o pulbere de aur golul turlei in care Iisus gi ingerii puterilor prind viald gi se mi$cd. Nu e nimeni cunoscut.l Incep si cred cb m-am ingelal. Mai agtirpt $i md duc la altar ca sd intreb pe popa Petrescu dacd intr-adevtrr face o slujbd pentru Nae. Face. Tot nu-mi dau seama cd sunt de vini. Md cert ch am rdmas cu ce-arn citit acum doui zile gi nu m-am uitat^$i astezi pe anunt. Poate cd au schimbat ora, la doudsprezece. Intdi mi miraSem cd slujba de Sfintu Gheorghe se incheiase atat de repede. Acum mi-aduc aminte ci Sfantu Gheorghe a suferit gi el o dati o mutare gi ci a fost sdrbdtorit o dati cu Bunavestire, zi de bucurie, nu de jale. In sfArgit incep si soseasci oameni. Biserica se umple incet incet. Sunt cele mai multe fete necunoscute de tineri. Poate studen;i, poate gardigti, care vin ca la o zi a MigcXrii, oricine ar fi pomenit. Nae insugi s-ar uita la ei firi sd-i gtie. Se aratd gi bdtrdnul 7-elea- Codreanu, Zelinski din anii mei de studenlie, pe care l-am auzit lindnd o lecgie model, la intAiul congres al profesorilor de limbi strdine de la Craiova, prezidat de Haret, la Teatrul Nalional. Leclie de teatru'atunci gi viali de teatru acum. E tatdl Cdpitanuluil A5a calcd, aga igi face cnrce, aga aprinde lumdnirri la icoane. E ?mbricat 9i aci aga cum l-am apucat, iu cioareci gi cu sumanul pe umeri, incheiat numai la gdt, ca sd nu cadi. Lumea igi dA coate fi gi-l arati. Ziresc gi pe Lluiza Onicescu, in mare doliu, ingenunche gi-gi face cruci mari la citirea Evangheliei. E numai din recunottinti pentru serviciile itcute, amintiri de necazuri impirfite pe din doui, sau mai mult? Femeia din ea, imbrdtitad odatd, nu mai poate sd uite? E de la inim[, din cap sau numai dintre coapse? VId o femeie blondS, cu o p5lit ie inillatl in fund gi cu un ciucure lung llsat pe ceali. Mi se pare cunoscutl. Am cunoscut-o mai tdndri. Nasul s-a ficut mare, dupd ce carnea nu mai e pufoas6, ca in tinerele gi gura
Paleologu, gazetarul albit 5i chelit de care ne spunea $tefinescuGalati in clasa a gasea ci are frunroase rime, gi ii pare bine cd are cu cine vortri gi ci nu e singurtr gi nelalocul ei in bisericE. Md cdznesc s[-mi aduc anrinte de rrurnc.r2 Vine, in tot cazul, din Vechiul
76

dragoste Testament. Frate-sdu e scriitorul Dominic 9i ea intAia vdd la Pgl.t9','l-9o.ptul fliciri pe a lui Nae. O nlcl snate- in toatl obraznicia tinerelii 9i a iubirii' Nu-t era ru$rne nu-i e ru;ine nici acum' tr-l gade- mal r'n-rnci. si-i stdtea bine, 5i gandegti fhrd s[ vrei unde au rdmas "auti''r" . i.#ut bdrziunul negru 9i noduros al lui SJrJi'ir,.',iJit *b rochie ca si-fmai simttr daci mai i' r#ri,i iJili' n&u'^ 9i rasul c lipsr de liml'i:.ry e nic[ieri Margareta.rr"Sau tlu e o zi a legiuiielor, ci a'Magdalenelor 9i #'i"itt.iilr"tib caut si-i ip.tn tt'n cuv'dnt' Nu se vede' Se va fi abia acum i"?i',ii'?"*iriul E u"r*"af em vlzut-o ducindu-se doud-trei zile la o masi' cu bralele pline de viorele i;'#i i;";"d, cu e poate mai mult o ;;;;";'t;;"ru -J""ai'."-nul ..ii,'i#;r;'" ";iii in'"ortor buzelor' carede bunlstare lduntricd' obignuit N" md cunogtea biiatul sau.se face vinovat Ee"lin b;;;;;; 9i *ni.-i L-am vXzut ii la inrilor*antare' $edeam l6ng[.el pe a'J "i"*ie"i"z o--iE"ot" ca'sd md descopere' Mi-l recomandi i]u-d'.,"n cu o politeEe cu capul -mereu i.r;;;. E ,tn uaiot lrnsan 9i blond,se scoziti u' volum de Nae' Ar i.E-pL E rjorba sd ;#;#,i-a-i la mrne ca sa identilicim articolele qi not(ele lui din vrea si vie De il;&;il;. Ma utet gutu' Spaima tor cand aud^ci unele-sunt -i;:". l" coiaborare. Se duc, goptesc intre el $i^se.ttrtorc sa ma ;;; Erau b-o-t"tis irnpoiti"i cu altc-ineva- Ii^ linigtesc' casi' ;;ffi";; duc incet spre Jin-alscirlii intre noi' Md

ffi;;;-ailul

;;fr:'Ii:";;; iii" "# N;ilil;il-iipi"io-s"r.


ii

l'"ii"'r"-iii"cie,

tXind soarele cd o ariPE. [..'l

'"s:,'":",,::';lll"Y';lJ-?;';1"'.'""f,?;il,lilii
Note i Et'n.,un,in Beldie, ziarist Ei memorialist' priet'en de o viall cu- Nac 1""";;',;i:;i;s"J;'"d;;iit"'l el la "Noua rcvisti romind" 9i "ldccu euroocan6". ---;Luiru Onicescu, solia lui Octav Onicescu' t Eufimio, prima soli! a lui Ernanoil Bucula' ' Nouclrctte Gaf encu ministru de Interne in 1939 - l94o' 'u bi""i,^iiiiain"il-Gltel-"g"anu, Visarion' Prcotul dc la Biserica i"-f*if' A""rrter' adevirutul nume al lui Mihail Sebastian'

'b"

77

Enanoil Buiula
j Tf *:.rl Bucula. liut cet mai mic at scriitorului. rll:..T o"."on_lonescu, aclor, frdtele lui Nae Ionescu. ,o
L

lonescu.
'1
13

j,::" ". '"';:il:.;::xT'J31',"";; lilln iffi iTil,"J,. vasue panartescu. medic militar,
i

desem ne az, pe

GHEORGHE CALCIU

cistrtorit cL Antoaneta, sora lui Nae

Charlotte Dominic.
Elena Margareta fonescu, so;ia lui Nae Ionescu.
sE

Ortadoxla lul Nae laneseu

A vorbi despre ortodoxia lui Nae lonescu este ca Si cum ai cduta demonstrezi intr-o noapte cu lunh, cd. luna este pe'cer. pentnr cd Nae Ionescu este ortodox, tot atat de organic cum este Nae. Dar pentru ci este nevoie de o demonstrafie, vreau sd precizez't cX nu existh aproape articol sau curs universiiar.in care el-si nu fi. licut mdcar o aluzie Ia credinga lui cregtini gi ortodoxl Aga cX, I intr-un studiu ca acesta este foirte greu id incirrsionezi in indreaga I lui operI, pentru.a-i.depista toate fJrmele prin care gi-a manifesiit i atatamentul la Biserica RAsiritului. 'De aceea ne vom limita numai la indreptarul ortodox. I Voi incepe printr-o mdrturisire: Desigur, ;tiam destule lucruri despre Nae Ionescu, inc[ din liceu. Prin profesorii nogtri care ii audiaseri cursdrile gi nu numai cei de Filozofie prin studenlii care ne aduceau cursurile lui, . aga c5, imediat dupd-cel de-al doilea rdzboi mondial, Nae Ionescu incepuse sI fie citit $i se cotrtura in inlelegerea noastrd cu dimensiuni de legendd. Era atunci la modi ex istenlialismu I qi noi il socoteam ca pe un precursor al lui in lara noastrX. C54ile care circulau in tainl printre noi erav. Logica, Roza vdnturilor, fragmente din cursul lui de Metafizicd etc. Ca elevi, Ie citeam cu deliciul fructului
.

tntefz ls-

Cdnd am intrat in inchisoare, figura lui s-a conturat printre noi, cei tineri, cu mai multd precizie,. dar legenda a crescut, cdci toatd generalia de intelectuali pe care am intdlnit-o, qi era, cu adevirat, o j generalie de aur, se socoteau elevii lui, chiar dai5 unii erau ingineri, ] algii contabili, al;ii mllitari etc. Toti vorbeau de.el cu pietate. O generatie superbd de intelectuali puqi dupi gratii $i sonili fdrd gre; I extermindrii, pentru a face sE disparh elementele de culturi I .,burghezd" din memoria comund a unei naliuni. Toli igi trdgeau I seva intelectual[ gi preocupXrile filozofice, ca gi ancbrarea in I idealul cregtin gi romdnesc de la Nae Ionescu.
78

Gheoryhe Catciu

-lg,l*r*g*fr}
.
Mulgi dintre ei
au-

Togi acegti oameni de e

Ortodoxia lui Nae lonescu

ili'"*,hl'djrli,*rTl,,i#

ir
1

in, termni yagi pozilia acestui fiiozof fali de ^decat ortodoxie, in special,, gi fap de cregtinism, in general (abia dupd aceea mi-a chzutin mAnd Indreptarul ortodox) gi eram constemat de faptul cd eram influenfat de cineva pe care nu-l-cuno$team sub acest
cuno.tteam
aspect.

:,,.*1'"ry*l;*,ii#-;*ti*;l;:*;:;sr;#*i:#':*ii..
tr

u*t pt';uiiiritJ;;'il:"jiq"^*9.intdlni
mpu

Dupi elibel.area din

riecventar;

lor

c::-31i,

c'u

ei mai tirziu

;##ir'iiG lJ##,lti
""oTul,ff

j;!l; ?"j pusin in ascun s. '*#iiLl.i",'",$l1f; i:ilt#:l?ijjgxr:T,I1{i.11:?T#f ,::"1",H:ii?}:y;{ unere.atirudini'"iii"ffi;iil:|ii3lL?|311?i ll :::e a. iJ..il" atunci si de acum, t" i3i-.1'"-'.Iji"",-^'1o.."u,'T predicile mele de iHr*":",;ff#,s*iiq;f1iffi,=t:{il:jji,:,ffi tr
ii.:' ES*.:r *;j
de. cdzuse l; ;;.;"r: numai- lucruri intampliloare in ji disparate, alir .ui" cu ""*ili;,"3: o"u {st 1n3i9uEi"-" i.#Hlr"f,iffi$:Tj:i "i,"a!"""i,i sii

ru;*'":#;;iTiii,Trf#ilf

.',",i"'i',f

"fi.

I#,;l

mand

,t##:ffid;:'r{:*;;,i:,.',f#U"lk,:,ti,1i""x rnrruentar et. Ce6a ce imi


i;;inte
.l

uln

,n:*":rj**,:1ffi*;.*,,d:JftL%iT$ff : jJiTilg

985, de cdnd am v

ir#rxff.l:tFrn*m$;*s :1,"1; ilfi ff ii# iti:r? Eraevreuu_"r"t,"rii.i"i#$iiilj:#,:lT.::,:i,:riiLfr


9,: ;fl 1 " ili' i,o,i, " ,""*fi ,,lu#ilTl; jx,tf T"i::.i'#iHl;f.,,11ff
i

ti?'fl

tut de rrec

jf

v6 n

n""iir.i"

r",','"i{""e r ones c u,

fr

,f

HJf ,i"?:1KT

Et)

Dupd cdteva clipe penibile de tdcere, am lngdimat ceva, probabil neconving5.tor. Mi-am mirturisit firi jend ignoranta in privinla trdirismului. ndeionescian gi am afirmat ci, dacd m-a influenlit cineva,-apoi atunci trebuie sI se meargd la Crainic gi Steniloae. $i nu cred cE va exista cineva care sd poati acuza pe Pfu.intele St5niloae ci se abate micar cu o iotl de la linia ortodoxiei. Atunci insd mi-am dat seama c[ gi Nae Ionescu se glsea pe drurnul adevera@i brtodoxii, dacf, lucrurile stAteau a$a cuin mi i-a spus, gi arn decis si-l citescCred cE m-am despi4it cu oarecari bdnueli reciproce de interlocutorul meu: eu mi simgisem oareculr supus unei anchete pe care el nu avea dreptul s-o faci, el, cb am avut ceva de ascuns. Realitatea este c5. am fost luat total pe nepregitite ;i eu nu am o prezenld de spirit str ucitd... Daci ars fi fost pregitit cdt de cat asupra subiectului discugiei, ag fi fost prompt. Vreau sd spun cI md simt atAt de liber in spirit, ?ncit nirueni nu mi mai poate pune dupzi zdbrelele eticheteior: nici prietenii, nici riuvoitorii. Nu m[ tern de nici un fel de calificativ gi nu nrl poatc nimeni impiedica sd citesc ceea ce md intereseazi gi str-mi spun, eventual, o plrere pozitivi despre cineva, chiar daci acela ar l'i r.rn ciumat pentru al1ii. Nu rdvnesc la nimic altceva, decdt la o viagb curatl gi dedicutl lui Hristos gi semenilor mei; este adevdrat cd. inain(e de ul1ii, etichetirile fAcute de unii indivizi, de buni credinld sau ingelali, nu mI sperie. Merg pe drumul pe care Iisus mi-l ingirduie, mcrg ;;chiopdtAnd gi cotit, dar cu ochii finta la rnodelul blrbatului desdvirgit care este Hristos $i prin al cdrui har viez. Am constatat la Nae Ionescu o inlelegere profundd gi umild a cregtinismului gi a poziliei omului in lume, -raportat neincetat la Dumnez.eu. Pentru el, fiinla umand nu este doar o existengd de rnoment, chiar daci rafionali, in aceastd lume supusi stricdciunii $i mo4ii, nu cste un stadiu in cursul evoluliei materiei gi al vielii pe acest pimAnt, ci este un dat metafizic permanent, in sensul durdrii

Gheoryhe Catciu

Ortodoxia lui Nae lonescu

", d;";;;ri-;ii[li"urui int"ngiu liJl,ll-Xll'i,ll,i;fl )iff |;i'^::, :..:'p".'u.u.iu, iu, taii agresivitute,
Imi aduc aminte cd. in j1^1!i1oarg, Costache Oprigan spunea ctr Marr infeles din Hegel ej.act Jume^tate; pe de alin fane, tratatele -a marxrste spun cd Marx a desbrdlat samuiiere-ieleiiiri ae
coa.la lui

ir fi HTgu- " "n't "'';;l;;i; Autonl au numil culegerea de afl.icole fndreptar ortodox. Din puncr de vedere at magistjrutui ;G;;;;:;ii'r?#.r," puEin cam prerenfros, cici biserica nu gi_a d_at gi.jl Dar' pe de artd pane. nu am gdsit-vr-r" ,."."ririnui indreprar. il;il; ie ra credinla cre$tIna 5i ortodoxd in crrprinsuT vedere, a5 putea spune ci o :,;1";;tiii.'?ii i"rt pun"t a. carte a" inuilaru#.".ira-a" un lui" adesea un impacr mai nurernic d"";; ;;-;;; ll un ct"ric,ar" la credincios $i la necredincios , ;

li:ill'ifi "t:, ff

spirituale. F-iinla umand..are valoare. numai in raportul ei cu lJurnnezeu, fa;d de care. fiecare din noi ,"'riilr"urni,"ongrienr, sau "

'.'i

r i"'

iliiii

::t";l,ii;';,mfi;:J;":i''J::xij:;"','x'J.'ff '.1i:#1'.',#;'il
a.easrr

Dupd cum se vede, .,oreopinen1ii.. au inleles numai pe jumdtate arrrmaliite filozotului. s.,..,tind aduce din 9i.._;t"G drept ghna.f I:l:gj" fi credinla umilh, nu.rcu .absorute_ ou. Mediu, cu mrstrca superbia ,.nu.."nti.ii. ,,Ei (pr"oprnenfu, n.n.) trdiesc incd in formeie d.;;;l;;i;i$nagter;i: mie mr-a aJurar. Dumnezeu o" lichidit jii-_ii,j, dupd .l:_T momennrl in care Dumnezeu a inceput sa f" fi"iiilele",r.and din istorie.. (p. lo). La acest punct, imi eale;1_o- ade;drarh coiespondenld sufle_ teascx qi intetectuatd cu Nae.ronescu i;il;;#;#l;".r de parere cd Evul Mediu a fost. Denrru istoria omenirii, una Ainl"pocite cete mai fecunde, in care simbolis.ur ,_u' j"lrrl-liu'i u"r""no"nt in "."giin

^i;';oiurnut d. "o." incepurul lui' in articoltil ..in 1""'i"'i..iute". n" i{;; i"TJrXT'r;l,ff,ta mei md u:y1 d" <organicism>, negtiind probabil ca eu am trecur pe acolo acum u.eo ^_ ::l:"j{l"rlii t.eiZ."iJe-ani, m'li._aca, .r__i vv qrtr' ri'rd scot Pblbria."
I

;;;;;i;ili;."#,iacut :9:iHi redindu _r in regral g6nd iri i gd.,.;i; orvagafre penrnr cf, ceva siriilar ."

;;;;';ii" i-n;ffiffi;iJi

formele lui ,:ele mai autentice 9i omenirea a avansat in planul gdndirii simbolice pdnd Ia treptele ei cele mai inalte. Abstraclie fXcAnd de anumite aspecte pe care materiali;tii, de bunl credinli, qi rafionaligtii le invoci azi pentru a nega cultura medievald, aceasth perioadtr a insemnat sensibilizarea spiritului uman la transcendent, a;a cum nici o epoci nu a mai fdcut-o. IiSrd acea perioadi de fertilitate spirituali, Renagterea gi secolul luminilor ar fi distrus total orice zbor al sufletului omenesc, orice scarl spre indllimi duhovnicegti rivnite ;i ar fi transformat mecanismuI sufletesc in simplc resorturi logice. cA, din c6nd in cdnd, sufletul oprimat se rizbuni. ^ Este adeviratvrenrii noastre, de pild6, tenclinfa spre n.risticism In tehnicitatea incepe sb se manifeste tot mai pregnant, sectele prolifereazd in forme mistice, pentru ci dorinfa unora de a fi in contact cu metafizicul este atit'de mare, incdt'biserica traditional5 nu-i mai poate satisface gi atunci recurg la sectele clasice, siu creazi ei altele noi. In urmi cu zece ani, in Romdnia comunisti incepuserl si se dezvolte grupurile de rneditalie transcendentaltr intt-un ritrn atat de rapid gi atingind categorii de oameni ai partidului comunist atet de sus puse, incit Ceaugescu a fost obligat sd ia misuri speciale de arestare a unora dintre indivizi gi combatere oficiali a .,devia1iei". De ce membri ai comitetului central comunist, sau prof'esori de marxism gi srudenli intoxicali de filozofia mater:ialisti au alergat ca la o sursi de aph proaspiti la aceste meditalii tmnscendentale? Pentru c[ sufletul lor se rdzbuna. Pentru cA ei nu aveau curajul sd vini la bisericile tradilionale, oficiale, controlate direct de poligie gi care renunlilserd la practicile mistice, din orclinul partidului comunist. Meditalia Transcendentali em, fdrd indoiall, o erezie, dar acesta a fost fenomenul gi el trebuia inregistrat de un observator hnpa4ial. Aceste asalturi ale spiritului apar de fiecare dati in istorie in perioadele de oprimare politicd, sau snb presiunea exageratl a rafignalismului, a ateismului triumfhtor etc. In articolul sdu, ,,Sufletul mistic", Nae Ionescu descoperi aceastd renastere a sufletului mistic intre cele doud rizboaie gi ataci analiza psiho-sociologicd prin care Rddulescu-Motru ciuta si-i explice recrudescenla. Motru credea c6. este o mod5 socialS, ci negustorii de idei ,,comercializat' fenomenul spiritual, in sensul speculaliei gi deci, a$a cum afirmd Nae Ionescu, el confunda
efectele cu cauzele.

82

Gheorghe Calciu

Ortodoxia lui Nae lonesor.r

ns n ic i odari a. i,i ga*"rl"iii.;r#,iil, ician, n u s_a combitur absolurizarea rationatrsmului, "l u "ll,,l?f n"onttl11, -!vq !L rtrrr ,;"ili.yinli ,; un prolesor de logicd. ceea ce i,',; ptT e un eroism
dcspr-i

:,i,,*T,i:#',,?fJ:Tifi casd bund irrl.^aj!#"Tutut 5r cei din Apus- irr fir^ "" est e u na absurdd, rari unea -"9'-'::'l e'Ti.., pentru n,i""oij'i" i",;l#"^,i'"?:lj:lx carj-d-de.rnnezeu, l"'"i."ri", 9eDu .p.* .unougt.,'"i-ili,'il;X st inceput in

"**l;i:*l#:ffi
a'"

fi#i+Hiti1,pg$#t{tiffi:;""*"#rir,.,rin1i?
ii:lfi :tJ,.Ji:fi

ffi ;til#:.Hf;XT;
a-i,ii

;;:::T

11

,lr,;; ll*niT'l'
Llrc.rr

,,:::;g:r:.."ii:?!.ff 3;ili".,i"'lTEiiili+x,i.#if :;.i j:?1*'; 'ri:ilf*#


;

Profesorul se ridici impotriva acestui servilism involuntar al teologilor fa1[ de gtiin;i: ,,Aceasti atitudine care dezonoreaztr teologia, pentru ci o atinge in demnitatea ei de gtiinl5 de sine stitdtoare, cel pulin tot atAt de curatd ca toate celelalte Stiinle gi care inlbligeazi pe ostdnitorii respectivi, nu numai ca uegriutori, dar'gi ca

universitate pentru a ajunge la adevXruri generale. Teologia este singura gtiingi adevirati, pentru ce ea htcreaz| cu adtvdruri absolute." Pozilia aceasta, cu corecturile respective, o are gi Nae Ionescu, a$? 9um o avem gi noi to1i. In perioada anilor imediat premergdtori celui de-al doilea rizboi mondial, teologia ortodoxi romdneascd, nu in totalitatea ei, incerca sd se puud de acord cu gtiinla, pirdndu-i-sc ci anumite descoperiri revolugionare noi puneau religia in umbrtr,

ilnilil,.*."lf

*,

ru*l*

t'"n[1"l"J":t""r";i,ff:,toate ciile prin care lumea moderni cauri sr

F#f $r .ta alli sfinti |ffi i,:ilT:li;i,,,"j",ti,.""Jtiil;j;i#*Sfi ,H:t:il birir ret_tgroase,


bine inchesate
Xf

;ruttrnmiid".,,il,:i+l{i:"i:L;i+"fffi :;
mana

neconvingi ai teologiei, este fundamental falsi" (p. 30). Tofi ace$ti teologi care incercau sI refaci acordul cu ;tiinga sucombau in moralism, socotirrd cI religia este, in primul rdnd, un cod de comportament moral supedor orichrei alte etici. Nae Ionescu a sesizat exact pericolul gi se ridici irnpotriva lui. Acegti teologi afirmau, opus chiar prdpriei lor intengii, ci religia s-a perimat gi ci numai morala rimdne etem valabili, ceea ce constituia nu numai un nonsens, dar qi o abdicare de la pomncile divine. Nae Ionescu face o distirrclie netd intre religie gi morali, in articolul cu acest titlu. El constati cd un om religios adevirat este $i un moral, dar moralitatea lui este rrumai o consecinfi a religiozittrlii
sale.

#ifr *ifi1p:lt+p$Htt;:ffi;{jql}i"?,"*:# un rniue

inrai-airiii"i'ri;;;'

n"

filozof si

,"

ji

roJi"iu'o"J

",:r'r;;*il1T#,ilr:.d{::ii,:!?JTifid:','#ri;;;

n****t****rrfi*r+ffi

spune prol'esorul ,,A inlocui religia printr-o predici moral6 -, inseamnd a crede... cd religia poate fi redusd la morali. Ast ln$|l - indepirta de la adevXratul sens al ortodoxiei gi ne-ar aruncu ne-ar iremediabil in lagdrul unui <<protestantism care a luat campii> (pentru a intrebuinta chiar termenul domnului Profesor Iorga" (p. 32). imi aduc hminte ci profesorii mei de teologie] in" special pdrintele Rezug care preda Teologia Fundamentald, subliniau gi ei aceastd distinctie neti, intre morald gi religie, pe de o parte, gi intre religie gi gtiinld, pe de alta. El ne spunea la cursul lui care inlocuia Apologetica de altd datA: ,,Punerea de acord a religiei cu gtiinga este un fapt istoric depdgit. Ea apa4ine sfdrgitului Evului Mediu qi Renagterii. In prezent, ftiinfa este aceea care trebuie si se pund de acord cu religia."

6heorghe Catciu

Ortodoxia lui Nae lonescu


existengiei omuluj, o trdsitud aproape stnrcturali lui, din clipa cdderii in phcat. Intr-o scurti incursiune in gdndirea filozoficX gi teologicd a lumii, el analizeazd pozilia acestor pcoli gi curente falii
de durere.

Mi se pare un fapt foarte adevirat. l)ar nu acesta trebuie sd fie lucrul credinli, cici griinfa este o c.realle umanhcel mai imponant pentru care pi_a inrobit creatorul pe care l-a fIcut, in cet mai brin caz, ,i,"_-n]'"i ii,"i c6nd nu l_a transformat in vicrimh. pentru ortodbii" " Pirinli ai Bisericii, cunoarrerea raporrului iiaili-ir'Jrnul sfinlilor ?;d d;'d;*n"zeu esre chestiunea esentiald. Acest rapor-t unul ae umilin6, aupX -modelul.umiting6i
Ortodoxia vorbegte des:pre Kenoza lui Dumnezeu. Kenoza este un cuv6nr foarre'comnlex: im_plici l.i,."r.i*, dezbrdcare de slavl, adici exact ce a ficut iirr. "-iiir1-i, i,J.q,il', le^ ,. inr_p"r"

desivdr;ire,

li;;";.".te

il

pentru noi, (Icdndu-se subiect al k"";;. ^"a"j E;;;;u'a-.o, nu u_ intiitnir cuvinrut kenozr L Nu" i;;;";;;;;fi"#;;il "i kenotice nu lipsesc <lekrc la cl. Textul de la care au olecat.teologii ?n aceastl privinfl. este la Filipeni 2:6-t0. Va trebrii .a i,it"grrt;;;;;#;;."ne pulini cregtini, chiar inrelectuali de "ii", frunte, ;ii;;i;,;;; ,,... cu.". in chipul '" I)umnezeu fiind, nu ;;';i inrocmai cu _rdpire 'ui "";;i; P^iiTi:,, Ci S-a deeertaip" si,i;;;h,;;;i.u r,aii, ficdndu_se asemenea oamenilor gi la infdEiSare afldndu_se.u u,l oni S_a pe Sine, ascutrd.ror frcdndujsl f"tafri-la"a ii'm"oarre smerit 5i in"a moanea pe cruce. penrru aceea, pr#natgat 9i l_a $i diruit lui llume care este mar presrrs de cot numele: ca irr numele llristos rot gcnunchiut sh ie ptece, ul ;"i;;-;;;";ti, ut lui .etor pdmente$ti gi al celor dedesubt. $i .i ilirt*ir"u.J'tlto,l limba ci Domn esre iisus Hristos, intru stdua iui-ouri""^,i rliir... lung, dar necesar. No" lon..""-to!mai despre -^-1.1:.1^:::rat vorbe$te, care este o subliniere. orrodoxd. ,:d9$9nure" Caio_ ll-..n1!1 rnsrstat nctr au De sul-erinrX gi pe gloria Miinruitorului, pe aspecrul j,.$::.:l:1'j,Iryy:,

d;;.;;;i_i

spune:

-'"i rrcrresorul, carua nu i_a scdpat nimic din sensurile ortbdoxiei,

d;'

k.;o; ;;;,"Jiui-oil"il

p"ri".

act al vielii lui a fost de umilin;i gi de supunerre. -.__,,Primul $i_a re_ cunoscut natura plmdnteascd, atAta vreme ciit nu_i dosise inil cea_ sul; gi a acceprat legea firii in care," fri-pirr,-r"pLg"ana ce era dumnezeesc in El abia mai tarziu tre'bula'Ji;;.?; .x "."u G.;-0; Toatd aceasrh kenozd este inso-giti de NJ" Ionescu cunoatte qi recunoaSte sufLrinla al

se smulge prin negarea existenfei, adicd prin transgresarea din realitate, saltul la Nirvana. Dar, aceasti iegire este un salt in gol. Nirvana este nonexistenla. Recunosc6nd inteligenla gi frumusefea construcqiei filosofice a moralismului negativ budist, autorul se intreabd retoric: ,dacd aceastA subtill gi conl'uzb dialecticd, infdligatd sub forma nnei exagerate cosmogonii, este, cu adevhrat, mai impundtoare decdt recunoagterea simpld, dar tragicd a durerii, aga cum o face cregtinismul". Nici o culturi, nici o filozofie hcutd ti prezentd nu a putut ignora suferinla gi durerea qi a cdutat s-o rezolve intr-un anumit fel: lumea greach, dincolo de estetismul ei senin gi de hedonismul afirmat, era profund micinat6 de prezenla durerii in lume, prezenEd pe care filosofii chutau s-o explice, s-o accepte, sau s-o evite. Erosul grec era infr5lit cu moartea, hedonismul era, de fapt, ,,expresiunea unei dorinti crescute gi imputernicite de golul rece al durerii" (p.16). Impotriva acestui estetism festiv gi fals, cinismul grec era o sfidare a suferinlii, fdrd sd fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea o solugie umanitltii indurerate, ci se insingura, se impuuea printr-un prestigiu Ce orgoliu qi de dispre! fald de ceilalli. Nici o solulie. Pe de alti parte, epicureismul, pe care vulgul ?l inlelege gregit ca pe o petrecere continuA pentru a evita suferinla, era un sistem de purificare prin pltrcere, pAnd se ajungea 1a ataraxia lui Epicur, care insemna o evaziune in fala suferinlei gi care frebuia sX ducd, in consecinlele ei ultime, la sinuciderea teoretizatd gi practicatd de

Budismul a;;eazd durerea chiar la baza existenlei, afirmdnd prin aceasta caracterul ei de necesitate absoluti. Din aceastd stare, omul

d;;;;;;;.inii. d;;f;;;;;anent

Acest faliment al gfindirii grecegti dovedegte cE ceea ce urmireau grecii cu ateta stbruinta, izgonirea durerii din lume, era o imposibilitate gi cd dincolo de seninul artei gi gAndirii grecegti, sta ca o sentinel[ neagrd gi terifiantd suferinfa, ,,care se strecoard pr-ehrtindeni, acolo unde nevoia fericirii se face simlitE' (p.47).

Hegesias cel intunecat.

86

,l
l

Gheorghe Calciu

Ortodoxia lui Nae lonescu

;::tJl:1i$'":?##:ldurereacap''i-'

Spre deosebire de toate creprrnrsmut consideri r,,...::Tj"-:ttludlrrj, Prczentute plnd aici, jiii,lil.","ir',ii":i,1*1u":::

,,De la rdsrignire

spi.irruri

f,X:il::

';:*ff:"i;

.rr rcrur acesla. or,o",' clurerea insiqi poate devenr :jT^g:_li conuingerea pr.oilnd cre;;lind ci izvor. d^e nesfargiii bucurie, _urr dacd se de a arinse HffiJ;,Xi5"1ll;':r:'.:Jgiii ''n sens in o dczlceaIe dutnrtezeeascd-a "dl#f p-oi.i'"I

';,Lli::' 'unt o"iar*Ji rfi' ffi ',i".t,ll

Ionescu i.l:yl.li": otuiiio-ore _ turnea ;ria cd nu t p.,'il i.ur.,in1o

r!ii"

perio'al

ita

tca

,ou noastr:t

r,iii;

;6;;'i',ilil

i{:j{reste

.-i,l,:ll="'jnJl'J";',1,fff
psihologia ",,1"["1."",,

rt u a i n vocar' i c i oda ,ln:::'",'.--'r'i.l"l l" ,lumc' cortexiutt"o

ti,

li:llllfu irug.,"ih[-",yqlfii:,fit struc( urald dupi. ilff :i:;rT'i'JliiS; -il'oti de ven .aa.LuJii pi.,'r Li,r;H :iil-'T I jsr. a atitudinii
i

i' aceas i .i "aaii.i l,i


r

a" o"."pio;" ;:;;";]]:1'-consecin[r

5;

ascendcrir pii".ri .J,,1;!i1i,' gi u5ir, "L pticere in a,,1e1.9, i;,'i;.{;fr;,:?,i din ajungi in pragut rnor-gii 5i al disoeririi $1 ai" ou,"i* iusotur", .ilpu "in,-iii" i,,1"l.gi frrgii de durer, roiut salvaror al rufer.inlei. Dar esre prel l;r.ijji,"^,

i."i;,r,1:=uu'"'" b,tiul l'ug. Julrr*"rit""llJ"1t' co'rsumitli' na5tc c'lurerE' ;,i otu,,"i

: n: plScere.

til :'j.ti .,U :l!, I I ;i :l i* i: 5i fuge de ea' tefugii,rdu-se Hliil pra."*r"iiit il


r.JJ'[;:, ;i"Jtil;:,

1i rliirlr. -J"ii.'..ir q'""iI

j#;j

au vorbir noas(re in Hr.istos_sufcrind, 111eu desl.ry. o dizolvane a fiinfei despre ..girir* "tiii"i,noor,r. lnvrerea Domnului. in crrvinle. pbplii, Tvr. 1.,#rJl.,''orirn,i in acelapi, lucru de pe pozi;ia tu i,'de ' 5i "t -i'ar..ciiil dogmeror cre$rine: ..t_um'ea;5bylgfitozoF-cr""}iin ) i,ior"a,o. ur si tina-a et, ,i ," destlame in El, si renunte in la rrtnla ei 5i totul va reintra din nou in echilibru.,irr pt.niLuoin.,. frl vor rasa ta unnd probrema i'v_ier.ii, . ara-c^um o vede Nae Ionescu st vor prezenta celelalte tenr, t m ca sr incununim acest studiu i gloiiii"-ri"i iii!,:l;i' ii;,ntn "

Sfinlii plrinti

"i,

filozofie gi se bagl in treburile teologilor? Nu cumva vrea si le dea leclii de dreaptd credinld?".. Nae Ionestu este un filozof cregtin. Ca,tofi filozofii, -este gi el preocupat de problemele esenliale ale gAndirii gi destinului uman: Sxistenlh, mo^arte, salvare, Dirmnezeu-qi lume. Fiind un filozof clestin,'este cle$tin,'este normal sd dea rispuns la toate aceste probleme ln sen'sul religiei crestine si, mai mult, al celei ortodoxe. Sd nu uitltn ci unele clrente ih teologia moderni au fost suslinute, in cea mui mare mdsdrd, de filozofi.-Aga este cazul neotomismului. Este normal ca pentru eil, problema mdntuirii gi a cdilor de a aiunge la ea, via1a, hoarlea qilnvierea si fie preocuparea cea rnai imperioasi. Atagdt total la oriodoxism, el cautd si-gi explice caracteristicile cele mai specifice ale ortodoxiei 5i si nu lase nirnic din ceea ce este mai imp-ortant in teologie gi praitica noastr5. Uneori, el este pulin cam prea polemic, in special fale de protestantism, dar nimehi'nu ii poate reproga manifestarea sentimentului lui de atatament.la biserica din^care face parte. El nu era un simp^lu teoretibian, ci trdia credinta in toatA intensitatea ei. Cine crede in ceva devine propagator al ciedinlei lui. Cel mai adesea cauti sd explice filosofii gi piihologic deosebir.ea .dintre cele trei.culte principale, fireste. cu asertiun-ea superioritilii ortodoxiei. Dacd nu cre^ in suplrioritatea biserlcii tal'e, atunci' nu-!i rdmdne decAt s-o ptrrdsegti. 'inainte de a ataca studiile lui despre ortodoxie, catolicism gi Drotestantism, vom cduta si vedem- cum inlelege el noliunilc tundamentale ale cregtinismului, ca: iertarea, iubirea, predaniu, suu tradilia etc. * *-C'on.-iJ"r trudiul lui despre iertarea cre$rind este foarte bun, ln "a luDta dintre relip,ie si filosofie, dintre necredinli Ei credin15, cel nrui ad'esea s-a afirni'at ia religia creqtinX este biruinla celor slhbi asupru celor tari. Nietzsche este reprezbntantul cel mai putemic Ai cel mai periculos, prin arta demonitraliei, dintre toti acegti sus;inltori ai teoriei. Nae Ionescu scrie: ,,Religia celor slabi? Religia sclavilor? A, nu! Mai degrabd a eroilor" (P. 62). Aoo-i continui sd araie c[ numai omul care nu mai cere nimic pentrir el este un adev5.rat cre$tin. Cine nu mai existi pentru el. cine ii-a omordt ambiliile qi poftele trupe;ti, acela este cu adevirat
creqtln.

"

8E

Gheorghe Calciu Iertarea cre$tini igi are doui surse: una in invdldtura lui Iisus, care a spus sd iertdm de gaptezeci de ori clte $apte, ceea ce ar echivala, in sjmbolica iudaic6, cu un numdr infinit gi, a doua sursd, in atitudinea practicd a Mantuitorului care, pe cruce fiind rdstignit, gi-a iertat chinuitorii. Aceastd atitudine nu este una de sclav, ci de erou. Sunt de acord cu Nae Ionescu. RIul se face cu ugurinli, fdrb efort, binele il faci cu sacrificiu, cu renuntare. Renunlarea implicd eroism. Practica de fiecare zi confirmi adevdrul teoriei profesorului, nu mai este nevoie de argumentare teoretici. Citez: ,,Cici tocmai asta este gi sublim tn religia noastri: desriddcinarea subiectivismului gi a sentimentalismului, obignuit si centreze toate intampldrile asupra noastrd ingine gi punerea noastri absolutd in slujba unei realitdli transcendente nou6" (p. 63). Cred c[ nu este eroism sd ierti atunci cind o insensibilitate accentuatd te face s[ nu simli jignirea; eroismul incepe acolo unde firea este intiAnti, durerea fndbugitS, jignirea anulati cu efort gi ura transformatd in iubire. Incercali sa iertafi gi sI iubili pe vrdjmag 9i vd veli convinge. Personal am incercat gi incerc mereu. Este foarte greu, de multe ori imposibil. Este aceaste strddanie atitudinea unui om slab? Poate fi ea consecinga unei neputinle, sau a unei vitejii? Iertarea este un act moral poruncit de Iisus, afirmi profesorul mai departe, dar ea este, totodatX, gi o bunb metodd terapeutici pentru prelucrarea noastrA. IJn eroism cu consecinfe personale gi cu imense consecinle sociale. - Legati de iertare gi ca o cauzi adAncd a ei, este iubirea. Nae $i Ionescu face distinclia dintre iubirea ca eros 9i iubirea ca agapy. Prima se referi la iubirea dintre un birbat $i o femeie, nu neap[rat la cea sexuald, cea de-a doua este de naturd profund cristicd. Este iubirea care L-a determinat pe Dumnezeu sd se intrupeze, care L-a fAcut sd se r[stigneasci pentru noi oamenii gi despre care El insugi a spus: ,,Aceasta este porunca Mea: sd vd iubili unul pe altul precum El v-am iubit pe voi, Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are: viala lui sd rsi-o pund pentru prietenii sii" (I. l5; 12-13). Iubirea este o poruncfl divinb absolutd. Ea face parte din comandamentele tuturor biserici lor cregtine. Ceea ce aq vrea sd vedem impreund acum este modul in care Nae Ionescu inlelege ortodoxia, cum o consideri el in raport de celelalte

Ortodoxia lui Nae lonescu


confesiuni cre$tine, care este criteriul lui de cvaluare a ortodoxiei, 'pe plan sentimental $i obiectiv. este intitulat chiar ,,ortodoxia'. El 'r{rticolul de care'ne ocupbm Dorneste de Ia o intdmolari traeictr, incendiul de la Biserica din bosteiti-Arges, chiar iri ziua dJPagti. Atunci, pe ldngd lacrimile vArsatL, au Toit invocate gi unele rriinuni care au avut loc, dintre care, cda mai imponantd era consideratd faptul cd Evanghelia nu a Nae Ionescu pleacd de la cdteva considerente .negative care ar duci la blamareilui Dumttezeu: de ce a ars tocmai Casa Domnului .i d" tocmai in Zfta de Pasti? De ce si fie arSi in chinuri copii "" inocenti. bdrbati si femei, tocmai atunci cdnd ei venisertr la biseric[ si cel'e'breze 'bircuria invierii lui Dumnezeu? Minunea cu - Evanshelia care nu a ars, nu este o minune adevdratd, deoarece cirtilS.eroase, mai ales cele cu coperte metalice, nu ard decat foarte er"[. P""nt^ un om cu credinld siabi. pentru unul care iqi sprijintr ielatia .lui cu Dumnezeu pe piincipiul avantajelor reciproce. pe do ur dLs. lucrul ar pdiea de nei-nteles si chiar scandalos. Caiolicismul te intemeieaid mai mult pe rapofful juridic dintre -aducind ofrande 9i Dumnezeu si om. Respectdnd porunca diiinl, bune, Dumnezeu te risplitegte iiaina spita'te sau alti: instituiii nroDorti6nal cu valoarea materiali a binefacerii. ' -Fioi"itunti.*ul, pe de alta pa(e, cauta sd.explice ralional deciziile divine, pendu cA el s-a ndscut ca o confesiune care a ciutat sd introducd raliunea utnanA in raliunile divine.. -..i*i"un"i'.a in forme rationale a existenlei a fost extinsh pAnd Ain6oto ad limitele veacului ii omul are pretdnlie -si impund. legea lui de inlelegere a Absolutului, incadr6ndu-l in cele patru princrpu ale 1p. 69). ^logicbi"ce oriveste onodoxia, el vede ci noi ne intemeiem pe: in ceea ,,Neintetese suht ca1il" Tale, Doamne", acceptitrd cu .o inlelegere catme si seninl, dar nu resemnattr, ci activS. deciziile luI Ou-n.j.". Oflodoxia nu se sprijind exclusiv pe mintrne, ci pe p*re"ti iui Dumnezeu in iniini omului. Umili 9i conving.i cd iatiuniie divine sunt altele decdt cele umane, cre$ttnll ortodoc$l u"'"""ta i"""t"Arile la care Dumnezeu ii supune cu bonvingerea cd gi ii'incea."a pe cei pe care ii iubegte 9i fai din-incercdrile la care sunt supu$i scird pe care Dumnezeu, irilostiv, le-o intinde pentru inaintarba'ctrtre lerusalimul ceresc.
ars.

'

Gheorghe Catciu

Ortodoxia lui Nae lonescu

.",Y,.:d':3"T:lf;q:1",#l1j,din

bisoricu orrort0xtr, c6t din cea si

g*ny*+*i;#*:$*if,:r,,#rnItd*:Ih:#
:nU$t1u6,:T:,t#if;':'f i:1f::H*ai.":':,.:irl*i
^
L-,

tnvafahtra, mai ales

ua

AtAt rta

^^,-_r^.,x -,

*:n

r*, s iriurii:*: #l * iFfil;ij{yijffi nn::,;tr j:.:itllli''"#,i.lh1'oo"l!".,1"


l'::lHh#T*'ff
m
e n

:,,:::.,1:,yJ;F;'J:il":,,:,.01i;;,.1"_H'r',:*,;?,'oa"o,uria'eoril a se evira o cre$rer6 strimr,i ;;;;;;;:i'':",:-"-'ur- !.,e aceea, pentru


:,",

#i'ffii?iftf i!Hl'iJi,!,,':':i1.:T ::,': i#liflJis'f, 'J'j"ll"TiTJfi'i:fi ii3:fi:J:"";n';xtnH


;; JiFfi

:i'H:i[i'fr"

Antinornia este urmarea despicdrii universului prin raliune; iar impEcarea gi unitatea lui cea noud nu se inf?iptuieite decdt dincolo de aceasti rafiune insigi" (p. 24). . Nu. este aga ci este extraordinar? Cine ar fi putut spune aceste lucrun mar concrs? Kant este primul care a formulat antinomiile intr-un mod actual. Dar antinomiile lui sunt nefericite; el i1i lasi posibilitatea dc a accepta, sau a respinge acelagi adevir, cu egali soigi. Solu;ia lui csto
solugia credingei.

l;
1i e i :

X"1"1'"';,n* X; :'n':::l X

arsu

te ze. vat oa

rea r rad

sau- cri adevrrata ei inlelegereNae Ionescu esfc chinuit_de r.aponuI dintrc credinli^. pi raliune. u,i' ui p' i t' uii ).i' "d, iJ n..,",a ir:l ri. F''dijil :9: "Iogica 9i' ca un rilosoica,J ,'g"i'efii

;::t;,r;j: j:#:i;t::?-,r*f,"T.ixtxTxlhTr:Jr*,t"'; respund cu adev5rul credirrlei,


.iil."i*
-" ';rrffi Jj li'-li'i "' l;*ir"i" ic ar cred

l'rll#,l':F'"t1;igJh,il*F:"di,"i?,';itljffi t:

:ie*?a

in rei, .l ;;;; ;"d,lt.Hji, Ra;iunea estb analitic5 si analiza airn.rg".'f.f ceva fdrd a-l descomoune il elemenrele echivaleazd cu clisrruger"a i,,t."gulri

m i sr

ilf

lul%;Jft"t
i

ilLtiil[; il .n+;r ui""iJare


analiza gi aceasri Sr,iil?li,lk cea care
ve rsul

o,"it,
92

u"r;txl'iffi ' riol',1,","i'' r,l'i9yc'dtE "iJ..i"


r, i,

1e 5

te

;l;i:il#:,f:'i1",1,i:fi:fi,i::,:: lr:m:l:*,i

-un

ea

des

race 5 i

antinomia, inceteazd gi dogma. Am spus mai spre inceputul acestui studiu ci voi l6sa la urmi problema invierii Domnului, pentru a putea incheia cu un triumf divin lucrarea de analizi ilceputi. Pentru ca Iisus si moar[ gi s6 lnvieze, a trebuit mai intdi sd se nasc5.. Nici acest evenirirent extraordinar din istoria mdntuirii nu a rEmas in afara preocupirilor filosofului romdn. ,,I\agterea lui Hristos arat6 momentul in care Dumnezeu S-a ftcut om. Iar aceastl aparilie a lui Hristos, anunlatd irr legea veche in zeci gi sute de moduri este faptul fundamental al adevtrratci antropologii ca inlelegere a omului" (p. 37). Aceasti lumini aruncatd asupra antropologiei constituie o rnnt.o biruinfd: Iisus-Dumnezeu, devenit om deplin, biruie ptrcatul 5i moartea gi innoiegte intreaga flpturd: Hristos-noul Adam. Prin lisris ni se rdveleazi dumnezeirea, dar, in acelagi timp, gi tot prin El, omul se_ridici la cunogtin;a esentei lui divine. Omul este agezat mai presus-de ing_eri, cdci el va line scaun de judecati pentru ingeri, a;a cum afinni Sf. Apostol Pavel. (1 Cor. 6:3) Filosoful analizeazd, procesul de antropocentrizare a intregului univers, inceput Ce Renagtere gi continuat, in forme schimbate, in epoca modernl. In felul acesta, fiinla umani a fost integratd intr-un sistem simplificator, migcarea pe o singurd linie, care este cea a materiei. Dunnezeu, chiar dacX nu este negat, este scos in afara lurnii spre a nu tulbura spiritele simplificatoare. Este foarle gr-eu

Antinomiiie cregtine iunt adevEruri divine revelate, 9i ele se weun imbold interior. Acest adevhr care solufioneazi antinomia este dogma, o descoperire divind, o formulare care ne este revelatl. Dogma incepe acolo unde antinomia lucreazd.. Unde inceteazX
acceptd prin credinF veniti de sus, nu din neputinla mintii, sau din

Ghaorghe Calciu

Ortodoxia lui Nae lonescu


"-

fi"Jjh::1YL:"" illi Lll f

l'-p:,"

tru

ri I osoru

ra1 i on ar

is

t d ad mi td
s

in ;e eg ;;' #'[ ,j".;l[,*; s - un eipenqu;;$;;;;,$I:piifrll;F,"T,T1".:ffi rnexacrita(e.

ff."'#

l"ill' lh;:i .o;;fl i:,i* rrumos uiujust ceea D:,:,"o "'.u. " " 5i ce spune autorul. qi T-r,n "'.,',. "jr";i""i;;;flJ" Marturisesc iEri ieni cd am cetit^de mai multe ori anicolele "r.i
a

***1r,:.:p:ri,:*i6!1;,ii,1'ry{:rnnx,; t"upta ii.;;;


T,Y::',i J i, Xj:iT-

::,.-

r.i

Dar nu a r"st posi6it.

;'"{ili!,';:#h'mia,iili',T;'ilil?"",ff;fl
aprrnsi anunlind ?nvierea. Si

enii,.iJri,i.ipiJi"viere,

5i ',q,"p,o;auireei

ca

ilJlt:'iyingstor "*,J.ll,il.i",o,i.;;fL parcSa JUnA sacerdotar.

pe care ir aflam la inceputur

:*J&rll',itT',",1#,"."jldli:ii
d u ri
r

e i arce ri i

;;;

il?tl;.xl#)Jlllx,#ir;*l'#lutu.:l"x;ri,*t*lio"$-ll'-"''l'. jl,l decAt pdine gi vin, realitatr "tJ,',"j:i,iil,,;t:,; ?.;: " ; ;; e te trupu r i . a,u" r" E. iliif intre-obiecru t nvesti gatie i .i iilfjlr'::: f i;" I ;T*Tj?f ;:l; metoaa-aJiirll, igut iJlii"uu,a lu i, ,,Insearnnh ci exiiri mai mufte planrrri hecare din acesre domenii, noi rre6uie-ia a" "ii.i*ja li ci penrnr ;;#;;i;1".
no

il; i:?'i::$fftfii::1!,i11'^Uil #:.T; i;


S1^T3, :,Y','5
5i. rh1i- rep I cd' A de vdratd, -oartea, invierea. toate suni

ie$it,preorur din artar cu rumanarea mii aloart", li noi aiunci cdnd vor suna trambiEere

mrracole divine care "'uo'il'#'!:


u,

n::::ff

li"

supraom. .t * Tendinla contemporanA de a face din Hristos un erou Si din procesul gi rdstignirea Lui un fel de ,,afacere Dreifus" este rin pe- [ ricol mai mare decdt necredinfa. Pentru ci necredinga neagd near- gumentat gi brutal, pe chnd aceast6 rdsucire a Pastelui gdndului spreI alte patte, inlocuiegte un adevir printr-un mir. $i oamenii sunt amatori de mituri, cu at6t mai amatori, cu cat sunt inai cultivali. I Nu se poate sd nu mai citez un fragment. Nu vreau sX priv6z pe cititor de o bucurie aga de mare inchisd in cAteva propoziEii. As-E
sau

Filosoful lasd locul credinciosului gi aceastd modestie a unei inteligenle deosebite care qtie str-5i recunoascH neputin[a este foarte meritorie. El inlelege deplin gi ftrrtr opozilie disperrra din partea mrntn. cA Hrrstos este Mdntuitorul nostru si cd jenfa Lui este faptul hotdrAtor al mintuirii noastrc. lrrvierea Lui eite cea in ererniiate, viafa ve;nicd in 5i cu Dumnezeu. Articolul: ,,Pa5tele gdndului 5i celelalte pasre" are un confinut de-a dreptul zguduitor. Pagtele gAnclului este-ac;la in care ,.re supui ' ceari moale ;i receptivh .- tututror sugestiilor transcendenlei; - te pregdtegti pentru coborArea harului, l5sindu-te purtat pe i cdnd unda caldh gi inviluitoare a cultului minunatd propedeuticlla I deschiderea cerurilor" (p. -56). Sunt cuvintele lui Nae Ionescu. Minunate cuvinte. Ele par rostite i de un plrinte al Bisericii, de un trditor in pustie. Cu pietate roste$te cuvintele; cu pietate gi tristege constatA cum un duh protestant ucide I * in noi pagtele gdnduliri pentru a-l inlocui cu o celebrare a unui erou,

t,., .u i i ;';"
s
i

;;';, r;,13i:::

cultaqi:

"..i^i;li !!'.*'i'rl",i?o'$]lui' uu" n""oi' o' iiiJi#;;;;"n",


94

specifice oe rnvestrgafie. Cd. nu nntem sa inlelege; ;iin".rug"iilr"o noort.a decdt numai ce.a cad" inliuntru.l ueicului cE pentru "e

in

spcld,

s-a intors in mine sufletul in seara de vineri, la cdritarea de5 prohodire, care mdrturisea ci in mormdnt fu pusi, prin pogorArea_ lui Hristos, inshSi via1a." 4 Mi-ar fi pl5cut se pot scrie gi eu o asemene a frazd. Ea Iove$te nu_ numai in sensibilitatea esteiicd a fiecdruia dintre noi, dar rierg* mult mai departe, la fiinfa noastrd misticd, la cununia noastrd de_ taind cu Hristos ristignit. E Cum izbegte in inimd propozilia: ,.Astdzi se spdnzurl pre lemnlq cel ce spAnzurlt p.lmdntul pe ape".

,,4 rdsunat in mine joi seara strig5rul sfdgietor al crainicului:S <astdzi S-a spinzurat pre lemn, cel ce spdnzurd pimdntul pe ape>> qi

lEl 95

Gheorghe Calclu

Ortodoxia lui Nae lonescu


Va fi citarul final 9i finalul studiului de fali: ,,Aceasta (coincidenfa istorice dintre nagterea 9i cregtinarea noastrtr ca popor) explic6 de ce ortodoxia noastre fdrenea-sc5 nu este biserici chezdguitoare a credin;ei, c6t, mai ales' .ta, o i.fig'i", "u'o lrn f"t a" iosmologie, ln care eleinentele de dogmd strict ortodoxe cuvinte' r" ttip"tturiu"a i"n realitali concrete; de ce, cu. alteale zilei, 'noi in realitilile imediate a cobordt la "r.rlif,i.rnotla crearea unui univers specific romAnesc, obiectivot "."'triU"ina aga de caracteristic in folclorul noastru'" (p' 74)
Coleclia Institului Romin de Cercctiri lstoricc, San Diego, Calilbrnia, nr' 3' 1990 Volum omagial ,.Nae Ionescu", IOO de ani de la naqtere: 1890- 1990, 5O de ani

Numai in aceste clipe de lipsd de aplrare a suflctului nostru in fa;a dulcei violenle a harului inlelegem; inlelegem ctr nu esle vorba de simbolul mo4ii lui Iisus in acest momentr ci de moartea Lui reali, de atunci, care este aceeagi cu cea de acum, altfel, deosebitil gi totu$i, aceeagi. Ingelegem ci patimile, moartea, rdstignirea gi invierea nu sunt simboluri, ci fapte. Ele nu,,inseamnll", ci,,sunt", cici Pagtele sunt dincolo de gAnd, in inima fiecdruia, bucurie (p. 58). Sunt multe probleme pe care profesorul le atactr $i toate legate de cregtinism, in general, gi de ortodoxie in special. Acest mic volum de numai o sute de pagini cuprinde o largi tematicd religioasi, cu care autorul nu a glumit deloc, pe care a tratat-o cu seriozitate gi credingd gi care zguduie sufletul cititorului. Numai faptul ch un laic gi care nu a fdcut teologia, ci doar filosofia gi logica, se preocupd atat de adanc de problemele de credinlS este de naturd sd dea de g6ndit. Cregtinul de astizi, scdldat de toate apele indiferentismului gi impuns de gocurile crimelor, sau de excesul de sexualism, privegte religia cu o ugoard note de scepticism. sau, in cel mai bun caz, de agnosticism gi crede cd Dumnezeu existi, dar undeva foarte departe gi credin!a, chiar dacd nu e un lucru perimat, este ceva greu de atins. Daci citegte insd aceasti carte care este Si un studiu antropologic, nesistenatic, dar real gi de pe pozi;ii net cregtine, va incepe si gAndeasci in alt chip, igi va pune intrebdrile cu alt tol gi va cduta rdspunsurile cu altd sdrguingi decit cea de pAnd acum. Sunt de acord ci aceastd carte poate fi un indreptar ortodox, o clliuzi , spre cunoagterea lui Dumnezeu gi a propriilor adAncimi; sunt de acord cd impactul ei asupra celor cu o sensibilitate, alta dec6t a amatorilor de senzalional, este puternic. De aceea o gi recomand celor care nu o cunosc, pentru a inlelege de pe pozilii striine apologeticei pe care ar fi fdcut-o un teolog, problema credintei. Nae Ionescu nu este un autor care poate fi biruit ugor de un sceptic, sau de un iutelectual agnostic. . Voi incheia cu un adevdr care imi este foarte drag gi pe care l-arn afirmat totdeauna, nu ca pe o descopedre petsonall, ci ca pe o ase4iune cdreia m-am ral iat ftrd rezerye; aceea cE poporul romAn este ndscut cre$tin, ce aceastd increstinare a coincis, in linii mari, cu insdsi zEmislirea neamului nostru $i ci, datoriti acestui fenomen foarie ral in istoria na$terii popoarelor moderne, creqtinismul este structural sufl etului romanesc.
96

llrn:!;;

97

ION CANTACUZINO

MARUCA CANTACUZINO

De ta el am invdfat.,
Azi, mai ales, simlim lipsa lui Nae Ionescu. Pentru o intreagtr generafie, el a fost ,,profesorul... Omul de la rlr"ld rosrul lucnrrilor. :-T: :: De Ia e_l am invalat.sa Omut care iit-lc"gt" inta-pthrite 9i raptete-g6ndim prin propriiie noastre mijloi_ ce $i s-a n_u ne_ lXsEm ingelali de ,,idoli... De ia ei am invdiat cI nlmic nu se lntampla ferd un sens $i cd tot ce se petrece, se petrece asdel tundclastfel trebuia sd fie, fiindcd nu putea l-i altl-el. ialcul ascuns al evenimenrelor el gtia str-l scoatd la iveald, gi invdla gi pe allii si cerceteze. li sE inleleagl. Sd se orienteze Si'sd se'hdthiasctr. De aceea, not rnai ales, simgim lipsa lui Nae lonescu.
,,Pan", An I, nr. 3/l-15 aprilie l94t (,,In memoriam',)

Silhauette
Existenfa unui manuscris al Marucdi Cantacuzino Enescu despre Nae Ionescu estl cunoscutd inci din perioada interbelicS. Mircea Vulcinescu il citise inainte de a-gi redacta cariea sa despre Nae lonescu, paraftzztnd ca memorabiltr scena de la,,Lumini5", a metamorfozei denronjce a lrri Nae Ionescu (v. M. Vulcdnescu, Nae l6nescu. ASa cum l-an cunoscut, p' llI), La rindul siu, in 1947. Mircea Eliade a prihit chiar din miinile Marucii un manuscris despre Nae lonescu, cu tiilul SlTlroueffe; comentindul in Jttrnalul s',ru, istohcul religiilor observi c[ fosta iubitl a profesorului ,,accentueazd demonismul l-ui Nae" Si ,,mxrturiseite ci adesea vedea in el pe Diavol" (Jumal,I, p. 130). il re roduiem provine din arhiva personald a lui Arqavir Textul pi "u." gi a fost transcris cle acesta; credem cd este doar un fragment din Acterian manuscrisul Maruc[i Cantacuzino.
NIafta Petreu

Siluetd finI. Bine propo4ionat, imbrlcat la cel mai bun croitor,' cu umerii lati. pasul mandru ii hotIr6t, cu miScdri iuli ca flacdra, dar sobre $i chiirzuite. Atitudineh asprd a gdndiiorului, a celui deprins si trdiascd cufundat in taina universului liuntric. Phrul negru, stufos, striat cu fire arginrii; fata adalc br6zdati4 frdmdntattr J'e belgugul vielii lduntrice 9i de intensitatea fanaticd a credingei sale. Un'glas dureros, indoliat, dezvdluind o tristete tainicd, fbrh de iar vorba cutezXtoare, aprig[, pusi in slujba unui spirit leac -" si a unei inteligenle sclplrtrtoare. dominator Privirea'albastrtr: unedri addnci' nelSmuritl ca cerul pe inserat, alteori ager[, precisd, oglindind fdrd gre9. un suflet nd-praznic, bine Jisciolin'at. delprins de Jine insu$i, dai chinuit de problema salvirii, haluiinat de reliunile cele mai iiralte ale Spirirului, de ideea Abso-

lutului.
98 99

Maruca Cantacuzino

Silhouette

Ireductibil in credinra sa fali.de_dogma $i dc cultul or.rodox.

asemlnare insplimdntitoare biue cunotcuta... ie "Apatu didea seama, ceea ce licea fanrul sii pari "e;-"u_gi mai straniu. iii funOul orbi_ ;;i telor addnci incepeau sr riciroasci n;i.-aiii.ri-"ri"nil. bo.o"ur
nu

S"h;il;._ dar "_i" "i"i mai l"-;';;;;il;'1" itun"ir ales l,ar ca sa revenlm Ia profesorul Nae Ionescu gi la ciuddleniile sale, la partea ,,unheirrliih::- a fi."i"",i"; una dirr sale sonalitd!i. voi adduga ci, inrr_o.arnumira fumiun _"J.'iifai, per_ pJi"_ serat,- sau l-a pAlpditul cande.lei _ fa;a sa A-i,it _o Oata o

sau. se r.ostogoleau prin oddi, rispAndind indepllratc unghere... Mozan, Be^ethoven, "_;o LisztSi Ctropin, a6t.de prefuigi de

"ai Iter-deplin[ de,viagh gi de-pasiurre, fi"eo sx risuu!, Jiuib,=r. tntreagi dc unde sorrore. Valuri de muzici ," paiuatao.,, "ou se revir_

5i inleresant, 5i care. snre deosebire..nu prea ti.e. E.i inii_o climineali radioasi dc iunie, cu mir.csme de tiliai;; d;;i.I. i"ii..i,. Ticerea asra mi ducea cu candul depar(e. il ;,ii ;;;id.#i ,rrli", to rile cind o atri tiiere, t.t ita-i j"-pi#;;i;;iJr:","i."rea u,=rnu_ rariirui meu, Dimitrie lLosetri Tescan i,.trzea in mirie, incd Ain l"agIn. muzica sferelor ceresr i _ metaf izi"" t."ti,' rl r-"iil.'ir.Iis.end"n ta 1", sldindu-le addnc in slfienrl meu. Si-mi fie ingiduit si poveste-sc aici cum in jurul in diminetilc insorire. in dup5_amiezil" pa,.;;;;' acelui leagln, ii in insteta(e alc Tescaniului i^runtliiiiirpi.", 5Jtrir".l]',"ra ,roplite sr pr.ie_ tenut siu vasite Conra, uuto^i r"oifii iriiiil:i'irri*1.sa!s _ tladusi de rara iji cireia ii ."il";e;i ; pretala _ i;;;il;# [purtau unl discur.s firi sfdr;it desprd C"u;" ,iti;iitiii.,o. pr.t.u sa, mama, cu degetele sale ilbe db-piauistd p. a*ir"lfriA, p"

i#i,Tiilliii?,;"t',lJ,T? "-'i G;;;;';-ii t'it, "pi. $r pentru a-1i comunica un fel'de li-;:;"';:li"p"t" "-Li."rl " lui'm-a Ticcrea ai" clipa. in care a inrrar in palatul Cantacuzino, aldturi "iaiii' cte"vrurylu-dr,i.o, ii""$f 'pii" de haz

de cuioarea iiuirtra iilii,ira a fiop;ii... tacere care afund[ pe cet ales in ptin infinif in'piriiii"t,*rcil,... Protesorul fotoseste rar'cuvintul i_-#;. ;;;,;;:;r:'cari gti;n1i, cu .o r". .ryryv

rya"r p..iril.i;E;H :i?'Ji;?'lrTl,',,?ii,llil,l' tacere _

3:"::'il'f,T";""'."#'fl

l":gqEj"iriSt''iiir';'ilil""r;;"i;

ag spune

il#'i"*::f

"a

ioipa,ii i"

mai lumina. Partea de sus a frunlii se ficea pltratd ti netedi, nasul se subgia, se lungea nemtrsurat, gura nu mai era decit o gaurd plini de umbrd... Aveam ln fata mea un chip animalic, o Himerd gotice... Iar urechile de faun lungi gi ascutite se ingustau, prefbcAndu-se treptat, treptat in coama in care le ghiceai, ascunse in intuneric. Aceastl ardtare, in fala cireia orice cregtin igi face semnul crucii, am vdzut-o cu ochii mei gi m-am cutremurat. Intiia oard era lu Tescani, pe inserate. Mergeam alituri de el, pe drumul ce duce lit conacul fratelui meu, la,,turnul sdu de fildeg" pe cate Pyuxr i;i ctt rnine il poreclisem ,drumul convalescen;ilor". Alti datl eluur lit Sinaia Ei ne intorceam pe foseaua de llngi calea feratd. $ittelc strilucehu sub lumina lunii- $i deodati vizui cu repeziciunea f'ulgerului,,masca inspiimdntltoare" substituindu-se chiptrlui Profesorului Nae Ionescu, de o paloare siderald. In aceeagi clipd sirnleanr cum privirea sa, lintiti stdmitor asupra mea, se topea, se dizolva, ca sub puterea unui acid, in tinrp ce doud licdriri fosforescente se aprirrdeau iu nrasca desple care nu se vorbegte.. - Iar intr-o alti troapte de sfirgit de toamnl, in salonul de culoarea hurului vechi, in timp ce vdntul zguduia obloanele tlase 9i vuia sdlbatic in lurul ,,Luminigului"'?, iar focul pdrAia. in cimin, aruncdnd scdntei verzi gi rogii, [Pynx] vdzuse lirnpede, din colprl untle i;i fuma ligara, chipul fird nume agezindu-se in lo,cul celuilalt 5i luindu-l in batjocurd pe el, [pe] Pynx. Intins pe puful nralc galbctt de la picioarele divanului, cu o ligard de lux iu gulii, ctr t.rchii privind linti in fliclri, Profesorul r spundea in surdind, cu voco.l lill iureroaid de mare rdnit, la intrebdrile pe care i le puncattt tlcsprc subiectele noastrc obitrnr.lilc Platon, Pytagora sau Cakya-Muni din vremea aceea. Mai thrziu, cufundatb in bldnurile de pe divatl. ctt un tricotaj in mind, nu rnai simgii nimic in seara aceea, cu gtndttl nu atat la cuvintele sale, cit Ia glasul acela jalnic-dureros, oglindirrd un suflet chinuit peste rndsurd, ros, sfhgiat im bucili de inteligcrtla
sa.

Afarl crivdpl urla, gemea, guiera prin ^burlanul-vetrei. ca deseori cdnd Profesorul era sub in noaptea aceea acoperigul nostru -- Faust primea vizita lui Mefisto 9i pecetluia legitura tlainicl cu sAngele sdu. Alt[ infl{igare stranie a legeturilor mele metatizice cu profesorul Nae lonescti: la sunenrl vocii sale, la expresia intunecate a privirii
101

r(n

}t3?55

Maruca Canlecuzlno

(.mninlare? sau- vestea, poatc, a unci trageclii cc avea str vini?) mi slmfeam crrprinsi de o compasiun-e, ae o iritn n.,.t.stti;ita pent* Blestemarl Btestenrat u inrilinl;; ild;';'uizure_ "el de atetea ori substiruindu-se "l*i trisiturilor lri N;:. b;; ,iita. c_r.i"a, .1" ciudat ar pir-ea si-i fie cniva mili de ,"g"i"rf U"iii,'ie vesnicul singrrr de r"i. ;; Yl:-T';j.:l::::l:g,.o,:s,: il "ii ll^r^l*Llirlrit mar aprig decatpe urisc ceilalli. Asupra ciruia atArnI groaznlca latalttate a riului,. care nu poate sh nu-l infdptuiasci, el insu;i fiind Rirul. A cEn-ri'bucurie i"fli""ia"t#" z#e in riul pe care-l seamXni, il rhspAnde;te, ii .;";r.e'lir;n nu.nui in capit altul al lumii. nemirg i niri cdt Uni versut ! dii nuie5te mai mu lrl I ,-^"U,"111:.'.llt,:' Care nu^_fi poare. gdsi sclparea decdt infigdndu_se... :,":jl,:^.:".1 vecie, in inima, in nervii -v lr .gnrnlon... pe ;i in creieru I ict ime lor ..n'= nu-5i a.fld odihna decAr in rntdcirea suhli*]r"i, ,. :.-:l:f .sc,irnbari ula (-e o rreze$te 9i cu rdrldetegite ce le "^r" ill;.]ll::r,.: !' :]r ;llll,]rjl.,f,,l,i"d pane din Cosmos de ta iriceputul inceiururilor? d:::ltlll l"l]:qa!iune si ca.arare nimicind pretutindeni fie opera Iui

NICOLAE CARANDINO

tii,i"

il;;;I"

Anll studenleFti
ciologie), Mircea Florian (istoria filozofiei), Nae Ionescu (logicd), G.G. Antonescu gi I. Pogoneanu (pedagogie), P.P. Negulescu (enciclopedie filozoficX). Toli aveau prestigiu gi calitate. Nae Ionescu fXcea insi caz aparte gi ne solicita la cursuri atenlia intrcagi gi gdndul cel mai asculit. In acea epoci nu lunecase incd spre ratlcirile de mai tdrziu, Publica in ,,Cuvdntul", in ,,Ideea europeand" arlicole spiritualiste qi neortodoxe, dupd ce, cu egald pasiune, se manifestase sindicalist, sorelian gi ateu. Pe lAngi cursul de Iogici gi de teoria cunottinlei. linea in fiecare an gi cursuri facultative, de metafizici, de filozofia religiei, de gramatici (sau de lingvisticX, aga cum s-ar spune astizi). Ceea ce spLrnea avea pentru tineretea noastri un accgnt de noutate captivanti; mdnuia ideile cu violen;a, sfida dmmurile cunoscute, infrunta convenfii qi academisme. Nae Ionescu ldsa impresia c5, vorbind, improviza, ci gdndea pentru intdia oard in acel fel asupra temei propuse gi ci noi, ascultdtorii lui, aveam astfel ;ansa de a fi martorii unui nou miracol socratic przenli la descoperirea unui alt cogito decAt cel cartezian. Nu era frumos, in conformitate cu canoanele clasice. Foarte brun, cu fruntea scurt5, u;or bombatd spre arcade, suplinea prin insistenga privirii neregularitatea trdshturilor. Colegele noastre, cu osebire cele sensibile la altceva decdt la filozofie, igi ciutau loc in primele bdnci. Dar cine le observa ptezenta lumeasc.l gi profanatoare? A;a, cel pulin, il vedeam noi atunci pe Nae Ionescu. Erarn, studenlii cei mai buni, la curent cu migcarea ideilor apusene, cu rena$terea thomistd, cu avatarurile spiritualismului bergsonian i;i cu toate excesele in perspectivd ale unui nafionalism inci neSovin ;;i nerasist. Nae Ionescu aducea in sprijinul ortodoxiei sale meditalia teologilor de la Kiew gi de la Atena, gindirea lui
103

Atracgia cea mare o exercitau asupra mea insi profesorii de la Filozofie: Rddulescu-Motru (psihologie), Dimitrie Gusti (so-

L-runrnezeu, I te

intruchipirile sale trecdtoare.

Note I Pynx 9r.a porecla fanriliard a Iui C. Enescu. soqul Marucii Enescu. -,,LunlrnrSul" esre vila din Sinaia a Marucdi gi a lui C. Enescu.

'

'

,,Apostrof', anul V, nr. l0-ll-12 (53-54_55\/1994

102

Nicolae Carundino

Anii studentesti

Dostoievski gi a

deosebite-

catolice din Louvain. Unii dintre.-depbrtagi obignuiuo .a liri-a^ eri pentru instruireal per^rtru delectarea ,u., p"nt* captarea colegrlor. de^ suferin!5. Astfel, intrr perioadd au vbrbit .Apfi;a"; de-a r0ndul ln contradictoriu cdlugdrul Janvier, care urma si devind predicator vestit la Ndtre-Dame din paris, gi Nae Ionescu, in acel lnoment fard altd strilucire decAt a ginilului gi oratoriei sal,e
preleg.

Chestov gi a lui Berdiaev. . Cdnd plecam de la cursurile lui, discutam cu [prindere pe stradA, noallcalai"iu. e.a,i, a"pu.t" t'^T::1 gir_"1llile noastre au.ou.pa"Xvedere. oe-a accepta orbe$te punctele lui de Ne dddeam seama de caracterut_ totu$r exterior al unui farmec tl"tral, cend nu era pur retoric- El aducea insd un ferment de_ spiriiualiiate intr_o vil1e universitari care mai rar ne angaia si suReie"G. -'--Mai tdrziu m-am trezit, firesc-, in tabere irublicistice diferite de ale lui. L-am atacat uneori violent, nu insa firA aeierenfd. Nu mi_a rdspuns personal. desigur din considerente tactice. ... foarte mulgi ani, dupi ce Nae Ionescu murise, ^ Pupa Ia ni$.te prieteni. din preajma Bucuregtilor.mh aflam La cini, ll=Y!if;g"d, cu tol n,no ,-am vo-rbir despre oragul nosrru'naral gi despre :111,:nl oamelllt care tuseserd- Se ldsase noaptea. Femeile se culcaseld'de mult. Vara era destul de ricoroasd ca si ingiduie consumul bduturilcr tari. Conversalia. a trecut pe nesimgite"la capitolul Nae Tofi,aveam amintiri. despre'el. fiindid togi int'ampldtor ii l9n1scu. cunoscusem. Nu-mi aduc aminte tot ce s_a spus cri acel prile.l, dai nu voi.uita r-riciodati conturul pe care_l .up5ti din mdnurisirile unuia gi ale altuia personaliratea iontrad ictori,e a lui N^. i;o;;;;;.'Unul, care ii fusese coleg in armatd ne_a povestit cum il asculta v-orb^ind solda(ilor despre drapel gi despie pdm6nr. ,,soldatii rimineau cu gura ciscatd, aga cum sfui ca iemAneuli u";, iu Cele mai interesante lucruri le_a povestit inse irmatorul"r.r1;: Bibi Darriel, care, deportat in primul rizboi mondial impreund cu lamilia tul Nae lonescu in Germania, la Rricklin, i_a fost mereu de ajutor. Ba chiar, depi evreu, i-a botezat copiii! In acelagi lagir a fost adus gi corpul profesoral al Universititii

lui

Rozanov gi mai alcs cgvo din mistica lui

Vorbea catolicul gi aducea argumentele lui, ca siptdmdna urmitoare Nae Ionescu, viitorul ortodoxisL se le ddrAme. Universitarii din Louvain erau foarte interesali de acest duel oratoric atat de riscant pentru ,,propaganda fide" ! Cine ar fi zis cI ateul
invergunat va ajunge peste cativa ani apologenrl ortodoxismului?
Nopli albe gi zile negrc, Editura Eminescu, l99l

Tema aleasd a fost existenfa lui Dumnezeu.

ltM

n5

,,...avea fn toate firea lui ceva machiavelic..."

CAROL AL IhLEA

,,.,.avea in toatd f irea Iu I ceva machiavelic...,,


Paris, miercuri, 16 octornbrie [1929] (... ) aduc frum_oase afiicole. despre mine, rotdeauna ,^..1ii:..I-S Nae

nu din dragoste deosebiti, ci din nevoie. SE nu fiu nici nedrept, sunt unii care sunt prieteni siguri, dar a5a de pufini sau fdd energie. Nae Ionescu s'a ar5tat mai hotdrit. Sunt departe de a-mi face iluzii. Sunt dugmani puternici care 1in sforile in m6nd. Madgearu s-a pus contra, impins de $tirbey.

ceva despre situalic, nimica nou. iricurujez.i,i puUIi"" in p?.o"frun""ra urri colul explicativ ar rui Nae. to-ne^scu, promit v'l! re rdw'r Marrra gi-a.jucat ci4ile pe tagi, toarie'rau. "' sh ie facr tot efortur.
II ZI proastd, Duduia excdsiv d-e enervatd, rdceala, rochii etc. prin gard, ::i.fl: generalconrinuarea campaniei tui Nae. Se observd un - - .' -revlrrment in presa noastrii (...) Paris, joi,-24^octombrie 929]

ii,'.r*l:,x"fi "pii#"1:,l,ll;,.ff p.i--FiuJ;';;i'; str aducii felicitlri. imnieund .u' f +,m'1,*il"li"",,lJ:gdii

[930] (ioi), Paris. Rdceala m-a izbit tare de tot, stau in pat. Dupd amiaz, Manoilescu vine sh vorbim. Face' un raport' compldct asupra situatiei. Vorba lui Averescu e intolerabil5. Regenga a pierdut orice prestlgiu, Guvernul gi-a pierdut popularitatea] cici riu Si-a linut fhgdduinlele, n-a adus imbundtdlirile, nu m-a adus pe mine. Face impresia cd gi-a pierdut capul. Madgearu domind, gi el face parte din cArddgia $tirbey. Nae', cu care Mcanoilescu> s-a imphcat, trimite voibd ii Maniu tinde hotbrdt inspre iepublicd. (...)
3 aprilie

qI

Paris, luni, 4 noiembrie [1929] (...) Sosegte Jenv. ne Doveste$te de accident. Elle a echap6 belle. ,Adugel scrisolre de'la Mih;i, o..",ru_ pazd. Cet mai ahriar contra mia si"le Nae ar fi -ln lost cumpirat de Guvem si i.nceteze cairpania (?i "rr"-Mil;.-fi-fli g.ne.al. atmosfera e buni, chiar dintre^Lru.iari precand rn campanie electorald. cu pri:ncipere cu;i.;;'M;i"-i- j'i,i

c;e;t;;i';# ffi il_


;flf:"."t

Luni, 5 februarie tf 9z()l (...) Pe urmd, vine Ghelmegeanu, cu un raport general asupra sirualiei politice. Maniu devine, din ce in ce, mai izolat qi, pe l6ngi el, intransigenli mai sunt Dinu Br5tianu 9i imbecilul dla, cu fumuri, de Gheorghe Brhtianu. Problema mai gravd gi mult mni interesanti este a fogtilor gardi5ti, cu care ministrul are conversaliuni. Sperd sd ajungh, cu unii dintre ddngii, cum <e> de pildd, Nae, Ionescu sau Dr. Noveanu, la un apel de raliere la o noui stare de lucruri, deci la un apel care si fie clar qi fdrd inconjur; dupd aceasta ar urma, bine controlatd, inscrierea individuali in F.R.N. (...) Luni, 4 martie [940] (...) Urmeazi Ghelmegeanu, care md pune in curent cu tratativele ce le duce cu legionarii $i care sunt pe un drum bun. Acei care au vorbit cu el au fXcut un manifest in care fac apel la ralierea imprejurul ^regimului gi o confesiune cdtre mine, care-i foarte frumoasd. In aceastd acliune a ldsat la o pane toatd gleahta de profitori, cum sunt <$tefan> Zdvoianu gi chiar Nae Ionescu. (...) Vineri, 15 martle [940] Fapt important, azi de dimineald a murit Nae Ionescu. Ca om, imi plre rlu, cllci, cu toate def'ectele lui, a fost o Personalitate

iuii';;;ff,iv:;r""

rii"irtal3i:H'.3',i'fifi?,';

lara'pare a fi destur de
106

(...) Guvemul no,stry, __ aere .gu toat5 _vorberia sa amabild, nu mI (...), cu man va trebui sh actiols2s, sau eu ii ai, ai"i ii"i. Sid;ifi;;

Cosme

ia.nuarie, miercuri. [1930]

grivi, .p."

i-f".iiJi,itJu.""."u *"u, ""."

r07 |

Carol al

lllea

ieeitrot-;l*,irii"-i""?!i-i j!ffiXtJi#1.,:,:f,Ut,i#i#fjlJj

lnteres^antd gi, in zilele cind ;inea la. mino, mi.a fost de un mare fblos. Insd, !e zi ce trecea.

GEORGE CAUNESCU

r"gionu,iioi.-i,,ri,i."i*riii'{:i"',i'HH,9:",,llHj"f,i"f_:,*#,r',",fl
suferea de mulrii vreme_ av6nd. o care erau in. cur.nt ,t*.u lui "u Fie-i ldrdna ugoar5!

carda de Fier. cu nana,ir._11g,11-a{ "tiimii'iii,'A;ile le tegase de J'n gi",fi{i,t""ondu"eror, devenise din ce in.cJ mai rau. gl mar dulmAnos. Moartea lui aduce azr un mare serviciu tdrii- c

,pirii;;;fr;ili,i"u.nir" unrt lucea la ilogicd, in toc de a drsecdtor, destrucri v : ave-a in d"tl-iG;"ili--"iil-i'u"t iuu"ti". Devenise foarte inr.eresar ia. in

fi;"

/Vae fotreset*
O inr6urire acuti, dacb nu profundd, a avut-o asupra tinerei generalii de scriitori card au frecventat Facultatea de litere din Bucuregti, profesorul Nae Ionescu, care zl putut s[-gi ldrgeasc6 sfera de activitate prin ziarul ,,Cuvantul", in redacgia cdruia au lucrat studenlii sli cei mai credinciogi. Ca gi Vasile Pdrvan, pe care-l imiti qi continui in'chip invederat, Nae Ionescu (ajutat $i de nigte iprdncene mefistofelice gi de un rictus distant ironic) se iefugiazfin mitul personalitdgii sale, preferind si-gi insceneze in penumbre filosofia. in faga unui grup de fanatici, evitdnd sistematic lumina crudi a ci4ii. In necunogtinta cursurilor sale, e greu a da o opinie definitivi asupra sistemului, dar se pot urmiri ecourile (singurele de altfel interesante aici) in literatura ciracilor, pentru care Nae Ionescu e un ,,geniu", un factor fhrX de care nu se poate explica ,.via!a civild a Romdniei moderne".,,CAnd se va scrie istoria problemelor filosofiei romdneqti, se va vedea cd vreme de 15 ani de zlle, noi am fost contemporani Europei numai prin cursurilc profesorului Nae lonescu". Nae Ionescu nu e un filosof, el e cu gi Isus. un ,,inv5!htor'", un Socrate al Romdniei. $i-ntr-adev[r (sprrn elevii) ,.invdfItorul" aplicd la curs tehnica socraticl. El vortre;tcr fdrd nici un 6istem in vedere, in scopul de a produce in asculttlior nelinigtea metafizicd, urmirind s6.provoace inaintea orictrrei orgunizaliuni filosofice,,.trdirea" problemelor,,,experienla",,,avcntura". Cdnd ceva i se pare nelimurit, profesorul igi nrdnurise;tc nedumerirea, aqteap^ti ca problema sX rodeascd singur6, sd se deslege de la sine. Inv6gitorul pornegte de la conceptul de viagi, socotit[ ca o dramf, istorici a umanitilii, ca suferinld, qi-i scruteazd finalitatea pe cale o descoperi in mdntuire (soteria) prin omenirea intreaga (simpatia). Viala este faptul primar privit ca un ce organic, direcliunea ei fiind destinul. La curs, filosoful ar fi vorbit despre cre$tinism gi iudaism, despre Renagtere (pare-se) gi despre Reformi, ar fi amintit de Origen. Izvoarele acestu.i program se
109

ii.alp"nt* "riu"" ;_;T;.;;i.;;;;il.l"#


f

fu'"oia,

u""i

prsgs5llrd; cu 1922);u i8o, ."il.ru^..f_ogf,or.. la si zrarut..cuvanrur..: in mdi rsrr b ror.ar""Li';i;;;;;iili"gxrut de ta Miercurea Ciuc, unde [inea con fos r rezu m a, e d. .ir,;' ;;;;;i"i!lTiii;f; iiJ constantin papanacc: iccent. 6roqura"a ;"il11;;G1." iiu, !or"r"r, Fanomenul legionar. BucureEti, arircr xx i"n Fressli;93, ;i p:"
Universi(area din Buturesii (incepdnd

lli::,.#"t1i,43,f "#illJ i31:.'ilxli:,f,*B:i,"1,*ii[::,,#jl,J::l -i.jjl#;"ilerafizici gcoalelor. conferentiar si an6i

Note 'Nae Ionescu (4 iunie I g9O, Brdila plotesor.universirar si ziarisr. oupa .tuJ ._ 15 manie 1940, Bucuresti), i p.irn"u;';';i";;;;." ta Br.iita,

ili:.lili$ :,f;.ltl:l *F,li

Regele Carol ol.II^l:3. intre datoie Si pasiune. zilnic,'. vol- I ( t9o4-..1939 ),.edif p O" lviir!"iiju1#i"rruinsemndri ciu"l si . ^Narcis.Dorin lon. Editura s.ir"*.'eu"ui"ii, I'gi'sl"rliir. Il ( t939_ 1940), edifle de]\{arcel_Dumjrr; bi";lii.il.;f o.io ton, de Edituri qi presd ,,gania.: SnI-, Ei.u."lti, Cu.o fS9?

108

George Cdllnescu

Nae lonescu
Sfari de aceea cuprinsd in hotirdrea de a prirni directive de la viagd. individualului pune colectivul, in locul absolutului, relativul istoric. Filosoful se amestecd anonim printre oameni 5i triiegte toate contradicgiile, nedeosebindu-se de semenul siu decdt prin facultatea,,de a formula, cdt mai circulabil gi deci cit mai rodnic, sensul vremii qi al intdmplbrilor pe care le triiegte". Deci (hegelianism reinviat pentru uzul politicianului) nu .filosoful gdndegte ci istoria gi a trhi istoricegte eite a merge impreun5 cu togii spre mAntuire. Ca individ, filosoful are o singurd satisfaclie, aceea de a experimenta (indif'erent de rezultate), de a rata. Cit riai multe rathri inseamni cdt mai multe triiri, deci o maxim[ supunere la mersul istoric al colectivitatii spre liman. ,,Omul e singurul animal care-;i poate rata viaga... Rdla rimdne ra15 orice ar face..." Cum nu poli fi filosof, dacd nu te supui colectivului, dac[ nu faci politici, gi cum nu pofi ,,m6rge" adicd trhi toate ipostazele istoriei, dacd nu te schimbi, dupd colectiv, inconsecven;a in politicd e ridicatl la gradul de principiu filosofic: ,,...fbrd sens e problema schimbdrii de atitudine. Eu nu gtiu daci in activitatea mea gazetdreascd, se gbsesc schimbiri de atirudine. Nu gtiu, pentru cI nu m-am gdndit incd la asta. $i nici n-am sh md gdndesc." Filosoful igi intituleazd, cu secretd malilie, un volum cu termenul nautic Roza vinturilor, inlelege: in bltaia tuturor curentelor. De notai cd acest volum este cules gi ingrijit de un admirator. Un alt elev avusese intenlia gi el sd facd o culegere. De unde se poate deduce cd,,invd1dtorul" fuge de sistem, el insugi neavind nici unul, gi inviti pe ciraci sd ,,triiascd" acele din experienlele sale, perimate sau in curs, care le convin. Folosul practic al unei astfel de filosofii mai este gi acela iegit din naivitatea adepgilor. Prin faptul ci gdnditorul formuleazi mai bine momentul, el e mereu cdpetenia spirituali a momentului. Cd elevii n-au inleles subtilitatea doctrinei, se vede din aceea cd. evreii atragi de srudiile sale iudaiste gi de vechea lui politicd libertard (a vorbit chiar la cbminul sionist) sunt surpringi de contradicgie, in vreme ce ortodocgii nalionaligti il cred de al lor. Filosoful a pgtut trece prin atirudinile cele mai opuse cu o candidd disinvolturh, sus;inAnd odata statul ca instrument tehnic, in afara conceptului de natiune, gi altddati statul nalional ortodox. Un evreu scrie o carte despre problema rasei sale gi invdlhtorul ii d[ o prefa;d scandaloasd. Evreii o socotesc antisemittr, unii ortodocgi se tem ca geful lor sd nu fie

In locul

porne$re

f m#u+*nfi;'J?]-li"" lui wilhelm- Dilthev. *H""+l#*p'u:;'i=lilffi a"


I"

#i'.!ffi +,?F#.l"tiffi*:, ti : * l,ji iir*r.r#*,'tn.'l*ru!J"l"ifi '*":$f;?l;:1ffi ill [T.,.",ijllf i"l"q*..ynj;{::.it.:;:t#:r;i,lnfl:"1**


r

;xn:mlffi; iiif #*:#.:",r*-;Hi"-1'.i',1'#l*'ldt'f c. F.


sto rr

"""".i*r
r

Acesta

No ii

uni

",

, 4rc gatotlclsmulut lui Massis' Franla reinviazi f,il*::*.,,.,fl t' :1g1Xl:;?,,ff",:l'lll";;..:f ",'i ,,.".*1.,* in trro,'.ii,',l:'"

yi

:._.

:;'"'.X;rtrl;l:,;*if ir:i'{iit{41;6:}nf i",1'11;'"'s}ili .gq, p;ffi


."i,,i
r

r!

*1""!ffi

lll

ts h:l,
"

m*il

gf

;llllt*lry"gu*ro*i*^srr,
--_ace,riite;-;l,i;::tJq!',T",',1"iil;lTj,iJ:T,l:ffiT*:"?:;
propaga o acfiune, ot .u."i,.rrrrrurn

::uypeo""ai""Ji#i",1,'"f,5;fj:1q!{il,,':.ff
rti+iTll{::"i,i"="=!:rrt!1li:Fii ponegn rrlosofia contemplitivd pi_i
110

li;l3;;[i' l]#..j?tt#Il;J'i ru,,u_u"n ru d;. Ei", ir,ai . nt ,'u i I" .unt u".rrt.a 7;;;;-#i,j: ::iiIiald""'problemd",,,.*p.ri.ngal; ,ii,ffil"jf
u

i[,:llgl^"&],;1ru:,r*x",**:,,".,:Xi]ihilfrfJtlffiill .xrnhn*..J.J""i.n
alb. Din

"Tjj j""x;*:kt"ll;s.:efl1"',:''iil

ia.de cu er ,,experien1e.'. Et nd ur" p"i.onul Urq f"."a""ii""spre a face 9i firosofie,

fiiJl#;:ii"

111

George Cdtinescu

gf*iji1i-$5"*,'j*if;ii;i,,,,,rl"{

j*tt***;f*

EMIL CIORAN

Nae lanesecr gf drama tuctdttdlil

##H##l:#fiHfiH#i#+ffi
;.T#,'ihq{:i:.H:lfrT*fr:lii.'"f

l'l:ffi ;Eh:1ff

**Nffi#**ffi
'";:J::::":ili,:tf[#^i:"!:fi,f::,:,,:,,:g;;

112

servare. Pentru ceea ce trebuie sh d6venim fieciue, oamen.ii cei mai primejdiogi sunt aceia pe care-i iubim mai mult. De cite ori, in vibrante accente de afecliune, Nae Ionescu mi_a pdrut singurul ory. pentru care se poare renunga! Tentalia, adici, de rrdi viala fj nesincer, ilaci n-,ag spune ch suit arAlia inrre Lqi. $t^"t 3.-i trnen care tratesc'in el. Lumea care nu_l cunoaste decdt sulerticial vorbe$te de ,,denronie", ca gi cum Nae Ionescu d-ar sili sd ne clistire admrratla pe,ntru a ne anul:r. $i ce ugor i-ar fi fbst! N_avea decit iil dea,,drum slobod" indoieliloi gi chiirurilor sale. Dar de cite ori n_a consimlit la eroare numai din sl6biciune penrru viali gi poate 5i clin faptul cE n-a existat pAnd acuma nici un irrofesor AL iirabieti. ' Farmecul existen;ei igi are, insd, un temei mai aclAtrc si nrui paradoxal. Cdci alituri de tendinga aceastu de a te pierde in ej, ctc u lq19ca pg toate conflictele lui n-am cunoscut ilt om carc sl te obli.ge_a fi mai m-ulr.tu insugi. O alternangi srranie de tendin;e, caie explich de ce fErd el nu mai putem trhi. Cali dintre noi am'fi avut curajul atAtor negarii gi singurhtdti, daci nu ne-ar fi precedat in relele cunoagteli gi n-ar fi fost invechit in elel Scdrbit de istorie gi de cunoagtere, mb gAndisem odatb la Berlin si scriu o tezd de doctorat despre lacrimi. $i am fost de acord cu atdlia p,rieteni, ci .singuruJ profesor din Univers care ar primi_o, ar fi Nae Ionescu. Din paradox? Din rragedie pi luciditate. Am auzit spundndu-se: bine, dar nu crede in nimic. Ce naivitate! El gtie c[ a crcde nu e totul. $i oamenii vorbesc de nihilism.

Am inceput sd descifrez turburarea ce o inspir-i Drezentn protesorului Nae Ionescu cdnd mi-am dat seama'cd. existtr iLr anumili oameni iradieri. personale cdrora ai vrea si Ie cazi victiml, sa nu mar tu tu. sA mori in viata altuia. infinitul de vraji personald [e face, si abandonezi orgoliul 'individuaqiei qi incerci s]d cllvii turul in altul. Aga ceva va fi simgit Nietzsche in piezenla lui Wagner, pe care I-a atacat mai tdrziu nu din gelozie,-ci din'instinct i" con_

Emll Clotan Obiec;ia care i-ag face_o eu cr a gdsit in lumea asta ceva in sa creadd. Sh nu fi ,.u. concluzii? Ce n_ap Au .a pot ce crede ctr n, ii e,i "."a".in ,i#,runtle Omul .u." u ...i., .sl,

Nae lonescu 9i drama lucicJitdlii

,ltij:l:

Hil'il
1

a rosr cona a,n;'ai i, i ;;iliL J;:i\T,?,ff i ;:J ff :,1"1 Xll asupra dramei de a gti. Este singurul p-f".". a" i"."are am H ce prerdere mare e cunoasr"r... invdlat y.n6i"i aih ri in sa p';;;;;;i;''e"'lri nt rru p.in "Jiiii,.il,iio.igino. c te' are .1";: ||:9:1. Dar derniurgi'a umanl este rrlr a\/4hr -

l.;f u'trti[,*ir,+t-{i=-:+-:;"::
"

lTl

{i

at'1'an", ii l"j ffi ""Tj:,i;i: ruil#:.J,ffi ::.:T .f,,1,?.'6?[:

E'ff .il',1til:',"$',i'#:H1iTjif; ::'!fl :';:lxll'.lfl l'iffi


!fr
a nu mar putea

*4:ill-.l;l*';'""fl f .;":,,1,,,,,,,,:ii-,i:ij4i"'.slTief iili.l#ilTfl


ff :"#,..!
T
asta

f*i;lff il'.',:,::ffgl'i"#'.',TiT;lt"Hiii#hl'i;f t esen;ial de a $ti ci trdiEgti qr prin


trei!

1.1n"!oj11r"l iar nu prin tnrr,l:l .g*P,,"u de ce a srar in ultimii zece ant ln centrul vietii noastre polltrce, fiindctr totdeauna a fost mai mult decal atat.

,r",)ffi,1:T;Tiff-i.o:i.;.-." c.i penrru a trri rrebuie srJi in$eti etc... gi iiiii :;i1"^d:..::Il libru": Dumnez.r, holiun. ^,i"r,"""" aceste'meleagu;:'; ;;ri;'^-tar luclzi oam-eni. care au exisrat pe .ffi umbrinaus-i.Jffi ;;;t;X*;i*",".f"? j:"'"I",:f

;tf

::t:lfi',:: '" ea mie ; i p*Ji::i::


g

si

f;1,':,t;l#:lieri,insp^irasi' Iati de ce Nae ronescu ; ;'"'al{ :ii":lii ;i ;iF,:"u tu9id, lumea existd'prfi ;;;;;r;."r,,'.m l; in* 9m

;;;il

ilffi

:,,t'.]!ifi':,ff 8,"#':l,"li^:iilf; ::'iiifi .""T,.,.;llrary#?; a rransformat absolutul intr_.o _ru-nc1ii-a:;6##..ir"a pulini mu*o' pot trdi in pace 5i bunivoi.6 ou-ni"-"i"u. $i urun"i ." "u
114

sd-mi explic dorinfa de putere a lui Nae Ionescu gi echiv.ocul straniu realitdli istorice, otrsesia Romdniei, nu sunt Ia el fnrctul instinctului. Unii din prietenii mei gregesc cdnd explicd prin aderenli organicd la neam gi sol, pasiunea lui pentru Rominia. In realitate, Nae Ionescu este mult mai interesant, pentru a putea vedea in el numai un patriot instinctiv. Un metafizician care face politicd, iatd un fenomen care nu e atdt de simplu. Ce te face sd te degradezi ,,in lume", ce te scoboarh. ln imanenli? O sensibilitate metafizicd este un dispreg continuu al temporalului. Atunci cum se na$te la un metafizician tentagia timpului, adicl bucuria cbderii, participarea voioasl la picarul de a fi, la imediat gi la devenire? Egecul in experienfa absolutului este izvorul pasiunii in imanen16. Cdnd Dumnezeu nu te-a luat in bra1e, te consolezi cu dezmigul temporalitdgii. Ticerea divinl duce pe oamenii torturagi in politici. Rispunsurile transcendente la chinurile gi intreblrile noastre, intArziind, ne pierdem rbbdarea gi ne hotdrAm pentru lucrurile trecitoare. Decep$h metafizich ne face ziarigti, oameni politici, nationalisti etc... Si nu fie aici cheia soartei lui Nae Ionescu? El insugi pare a fi afirrnat cAndva ce mort este metafizicegte de cdnd face politicd. Dorin;a de putere la astfel de oameni nu este atat de afirmare, cAt de distrugere. Vreau sd zic de autodistrugere. Togi adversarii lui Nae Ionescu suslin acelagi lucru: este un om inteligent, dar destructiv. Acegtia nu in;eleg nimic din famecul tulburdtor, din straniul lui irezistibil. Cdci el nu vrea sI distrugi pe nimeni gi nimic, ci doar sd-gi consume ciderea in timp, intr-o cumplitl aderenf5 gi inaderengd la lume. Greu ag intdlni un al doilea om, care si nu-gi fi pus destinul in problemd mai mult decdt el. Nu atdt tortura subiectivithfii, cat patosul existenlial, chinul monumental al fiinlei sale, l-au interesat pdni la obsesie. $i cand vorbea odatd de ,,garpele demiurgiei" ag vrea sd gtiu dacd l-a mugcat pe cineva mai mult dec6t pe el. Un cregtin Nae lonescu? Ii iubesc prea mult orgoliul pentru a-l crede numai atat. $i apoi in toate prelegerile lui, Paradisul n-a fost niciodati o realitate, ci numai Judecata de apoi. Iar eu eram un elev

na;te dintr-un conflict insolubil o decepfie metafizicS, a cdrei consecinfd imediatd este: pasiunea in imanengd. Numai aga pot

al pasiunii sale politice. Orientarea spre concret, spre

Ils

Enil Cloran

,Nae lonescu reugea sd creeze o colosald intimitate in gAndire"

$&H:"ffi --ui'l.o-ui-f"" T,l'Tl Paradisului si nu existl ,ill* judecatd... _senuAe Toate lucidithlile sunt. crimtnate... t)acA Nae Ionescu ar fi un temperament nervos gi exploziv, drama care o lrdierre ar fi pr"u aparent ii di, insi, gravitate pi ireparabit. "ula-"iriili'i,rlr'"""Iiiuilf,. catmut -:-c;;;;iJ" umana ca: naufragiu, c,jaitrofh',- pdcar bA;;;;;;" de condigia uu put.ti" parcii s-a rducir un pia,i, a" $i IOgICa... "t.p;;"'i;;_r, rratar de Gestul inspirat al lui Mircea.Eliade, de_a intruni d:n articolele, profeso*tui, .ai_e c J,it;;;;iililintr_un volum o lalre momenr, ci o epoci, a venir chiar la riscrucea R;;;l;;. i;';cisti ani se va decide tot. CAnd aoroarre-t"1i int.i""tu"fii '._Ju'"l"rat de_a cunnezisut, Nae londsc, r"ri-pi"'r.,rt"i,i '" "J",i"i'h.,rrdniei. Cd Rorninia nu este decdt un mi;r6c a" ;#;:" renuntare la tine sau ci ea eite_dimpotrivi'o fi'; i'su1i, de ;;"A.;;;il; demiurgici", este o alrd socoteald. N"_i-""."j p" ru-."tfJiescu arat de purin pesimist, incit si considere p. ou-"ni'ott"JJo l"cat pret"xte ti cu ei toara istoria. De to_"j u;,i;;i;;;;;;il",":; o cddere si crne nr-ar purea opri ,a ,rog_.:gnllria'"i sc-oput ulJlii este chinul, autotorlura, voluptatea satanici. Este drept, inii, ci iu tori am fost - "" menili unei aufodistnjgeri

,'"""ffi :lil,""qTl*Fi#l'j"*,T3.,#,ffi ",ff

i:llli,

frumoase si

p"!L;;ft.

,,Vremea", Anul X, nr. 490, 6 iunie i937.

a colosatd intimitate fn g6ndire,,


Liiceanu: Vi nro^pun sd .vorbim .despt:e un alt personaj care, in epocd, a marcat vnta ltnei ilttrgqi pe!.er!ti,i. personajul poate cel mai controversat ditt perioad-a iutetEericii'de Ia noi: Nae " Ion1;cu., C_um era? L-a1i avut piofesor? Ciii';;;;;;" Emit Cioran: Mai multi aii, 5i t_am.;;or;i;;';;rrnnal. Mi_am dar seama destul de repedc ca nu era un om rearmerrte curtivat. Nu
116

,,Nae tonese

u reuFea sd

ereeze

Gabriel

avea o formalie intelectuali perfectd sau vast6. Citise mult in tinerefe,^in Germania, iar cursurile lui se bazau pe ce inmagazinase atunci. InsA omul avea un farmec nemaipomenit. Era cuceritor. Interesant era ci igi pregatea cursurile numai pe jumitate, pentru ce totodati era gi jurnalist gi nu avea timp, din cauza asta improviza mult, fXcea un mare efort gi gAndea chiar in timpul cursului, gi atunci te prindea cu el in elaborarea asta. Efortul pe carel ficea rii se transmitea gi noud, in aga fel incit tensiunea era reciprocd. Intrai cu el intr-o problemi gi avansai o dati cu el. Foarte rar intAlnegti un asemenea profesor. Reugea sX oreeze o colosaltr intimitate in gdndire. Venea de la jumal scria destul de nrult gi dintr-o datd punea o pro,blemi nretafizicb sau articole in presi religioasd. De multe ori ne intreba chiar pe noi despre ce sI vorbeasci la cursul viitor. La un moment da1 cre<l cd eu i-arn dat ideea a vorbit despre ingeri. Dupi ce a terminat cursul, m-a luat deoparte gi mi-a spus: ,,$tii la ce m-am gdndit tot timpul cand vorbeam despre ingeri? Dacd si-accept sau nu sd devin geful Poliliei." Prin campania pe cale o flcuse, Nae Ionescu avusese un rol decisiv la revenirea regelui Carol din exil gi, odatd reinstalat pe tron, acesta l-a propus imediat la Interne. G.L.: La Nae Ionescu a existat o trecere directd de la filozofie ltt politici sau erau doud lucruri contplet separate? E.C.: Mai degrabd separate. Era in el o laturi de aventurier ',si ii pliceau chestiile tulburi. Toate contradicliile balcanicc' erau intrupate in el. Am scris atunci despre el un articol, care a aplirut ln ,,Vremea" gi care nu prea i-a pldcut. Spuneam ci la gradul lui dc inteligenld;i de luciditate este imposibil si te identifici cu ccva 5i sd crezi in ceva. Pentru un personaj atat de subtil, viala era un.joc prca complex, care nu putea fi simplilicat la nivelul unei singure idei. G.L.: Pe dumneavoastrd, cei tinei de atunci, v-a influenlat direct in opfiunile politice? E,C.: Da, evident. Mai cu seaml pe Eliade. Uitali cum s-au petrecut lucrurile. La inceput, Nae Ionescu era personijul cel mai important dupi rege, adicl avea influenla cea mai mare. $i la un moment dat, nu gtiu precis din ce canz5' a rupt cu regele, sau regele a rupt cu el. Din clipa aceea n-a avut decat un singur gAnd: sd se rlzbune.
117

Enll Cloran
,,Nae lonescu reugea sd creo?6 o colo8ald lntimitate in g6ndire"

sarmut. rari banruiri,fu;;i;; ro., neindoietnic un Dersonai. pe. lalgt-ii, ..ir"iji'pr.f"'J.ri de la fa_ crrltate ficeau fieurX de i5rani naivi. Oricum, bliade, raport6ndu_se morat ta.el s-a inqerar cbmptet, nu .ru ,n lL'per, o instanfi. un carilcl o i p r p'ai" *i' #" E; ;T' :j i L Xl.ll"i,!i, ^: p. lggi el :,,Domnutr: profesor, iiiS;l,T ;# il"m,iu le ;;;f.;;;.:.:1" r_t.L.: t\u e oare normal, de vreme ce Eliade era asistentul lui? . .4.9., Nae Ionescu n-avea dr"pf sa;td;d*, fiina"a.,u uu"u titlul de profesor. Nu era doctor... ..9.L., ,Scandalul cu Rddulescu_Motru. I s_a cerut sd arate diploma de doctor din Germania... E.C_.: Nu se Stie dacl a avut-sau nu ^, il are, dar nimeni nu i-a vhzut diploma. titlul de doctor. EI afirma cX Dar mi se pare cd v-a ardtat_o la un moment dat ? -9:*.t dumtlea_ voastrd, cetor apropiali de et ,,Ui;". ;;j;;';;;ei susSin-id _sn-yn6nd: nu a$ avea diplomd de doctor,.si nu am sd md umfiisc"sd le-o ardt, dar.voud v-o-ardr.,,Nu a avur'Ibc irti'i' . E..C.: Nu griu, eu n_am vhzut_o, Jui-p"- rnin" nu mA interesa cfiesria asra. Mi-era indiferent aaca iv^ea sl" i,, ii,r"ia" cermania pdnd gi ,tes concidrsesit il. i;;;";;;;jiuJion.r"u..u detestat de toli profesorii. G.L.: Din cauza succesului pe care_l avea -Ia studenti? E.C.: Probabil. Oricum,. p..ionul .u.Ji'llji'"u."nt in universitdgi, o figuri non-unl versttara. "n

Aga se- face ci s-a apucat sd susgintr Garcla de Fier. angajare a fost in primur rhnd-una p*tffii$'i'iTaiioireo Aceasti rdnd una politici. Cert este ci ne_s aphsnir irr iui pe.son"tx, iar jocut lui poliric a avut ar"pt Nu se purea rmpica cu ideea ci el, care'l_a.adus p" lri acuma si-l sape si g6ndrrl Ssta l-a'pierd"ut, in urmd, lichidat. Ceea ce md"fas.ina pe mind era-tut.u.liri'iu"nturoura, l_a "El. p" de o parre fitozof. pe a" ,lta iuceriio-r;ji, om de lunre, femei. dineuri... Cheltuia.no.- d. i_ii,,ii ierd scruprrte. de.la. indiferent cine. lVli_a spus Ia -ulii-il""i5 ,n ,lio"ielri' imi d5"'\si arridari:.,N-a' putea zice cd iau bani .,1"" de la cine de ra un sfinr... el c.eva de.grec, eia..olnul in nimi", reprezenrantul unei civilizaEii in^declin, .artt;;;il;;"Util;tatea qi inrr-o

a;;i;;; "itl*-rnobi';#[;il;"l ."g;_.'siil;;l ;;ni-;;; iin .,;;#J., j^, ";;;'i;"il;;11eae

vin." G-L.: Era un bun orator? E.C.: Nu era orator, dimpotrivd, era direct, hsta era farmecul lui, ar fi putut si facd cursurile intr-un salon. Era o figurd de civilizalie
decadentS.

foarte_ rar. Intr-o zi ne-a spus: ,,Poate vll lntrebali de ce eu nu vin regulat la cursun. Pdi e foarte simplu: cEnd n,am irimic sd vd spun, nu

G.L.: Veneau mu$i sndenli Ia cursurilo lui? E.C.: Mul;i, da, dar el nu venea intotdeauna, ba I'enea chiar

I:l_to

;;'iri;iiiiiiut.. n

ftt

il;*;';'Iir;'iJ,ii#u fflli;

iiiii

i"l#. ii

.,i

G.L.: Sd ingeleg cd dumneavoastd, spre deosebire de Eliade, aveali o distanSd fayd de el? E.C.: O, enormi. $i-a dat seama ctr eu nu sunt un admirator naiv al lui. Articolul pe cire l-am scris despre el in ,,Vremea" era un elogiu perfid. G.L.: Dar Noica? Cum se raporta Noica la Nae lonescu? En oarecum la mijloc, ?ntre privirea distantd, care spune{i cd vd caracteriza, Si devogiunea lui EliadeT E.C,: Nae fonescu nu putea s5-l suporte pe Noica. Uneori nu-l accepta la seminar, un seminar care, sigur, nu semhna cu seminariile obignuite. ,,Nu, nu, zice, dumneata sd nu vii mdine." G.L.: Dar de ce? Nu inSeleg. E.C.: Erau intre greci! G.L.: Nae Ionescu et'a grec? E.C.: Era balcanic, cum si vX spun... Mi s-a spus ci e turc, dar nu mai 5tiu. In tot cazul, n-a mers deloc intre ei. Nae Ionescu nu putea sh-l sufere. G.L.: Insd Noica nu-| admira pe Nae Ionescu? Doar a fdcut parte din colectivul de redactare a cursuilor sale. Iar Ia moafiea lui Nae Ionescu v-a scris o scisoare era{i deja la PAris care expdma patetic Socul -dumneavoastA produs de dispariyia a.cestuia, Si care - incheia cu cuvintele: ,,Pentru cd nici tu nu ftii cflt de mult siferi.,, se E.C.: Pesemne cd Noica nu gi-a dat bine seama ci.Nae Ionescu nu-l suportd. Cert este ci dinspre Nae Ionescu treaba i-a mers. G.L.: Spuneli-mi, domnule Cioran, tonul acesta de a scrie filo,ofi" dumneavoastrd, Si Eliade, gi Noica ali adus in filozofia romineascd un mod non-aiademic d6 a scie, direct, visceral -Si tonul acesta personal, autenticist, nu Nae Ionescu vi l-a trecut? 1r9.

118

Emil Ciotan

E.C.: intr-un anumit fel, da. poate.

,,Cum am putea exprima acest om"

dc ani, acsiunea rui, "'Efg;io'f"f:"8!:ii;:# 1i:/ P"f" f,tli,"j, i :gy.: y-l ton- ou ln vers re. Mi-e ".,pt;t";i, rampr;i. o iinag;ni f iti#liXifi#li ji:l,i1;prrrer mi-arriillai
n
.

oEt" zcci

uni

ta

'

;i,,li,Ti",+T,1ii"i;l?31i?,ltii1;."iiil; Luceanu cu E.M. cioran r


f

sjl-ir;i""i6idj

,,,Cum am
Dr agd

putea exprlma acest om,,


_cole_spondenla

Dinu. De citeva zile s_a reluat

{rm e re i "at " oii?' i,, Ji'",!ii :ii_ilSrili:. rnl srmt ineficienla, Ia el m.d g;in<.lesc,.sirnbif b: |5, J :l*ii il#,.f a" ii.i".i""iriAile 9i de
i

3;Tbn',:nrX#lr*i:;'J*i1i!T4"fiff il"i""'ff i*t[:fi

5i ;liT3#il:::;j"::',t;':1"^" ": -a'pti "JiLl" oj'l*",r". cici veeii i,rin o.otuiLlr'Ja""ii b"t^"^:':."lturalizare" a lirii ani pri.ii a"li

intre fosta Fran;i

carc si ne irnbaibd(em

frTr,{f; f##:11Hi jf lri:'.,,i,*+!iT::?i.tr;;T""_^,r,r,,ffi:,r; qi cet mai intiriror ;$.;;;;

i"ajijrill','"

s,,i,oo," u tf,fffo','3=.!::rc

l?:!"

,,E singttru! om care mi_a dat dtn viald se nti mentu t teg e n da ru I u 1,,
Emile draeipregiieam sd-ti rrimil o- aj trj, scrisoare. Dar a murit Nae gi asta schimb:i rotul. Mi duc rniinc la in mor-ma-nlarlu,,l,u,, ,"n_

Mi

$i-acum, abia acum, simt ch aveii dreptate sd vorbegti clc posibilitatea de a supravielui numai prin amintiri. Vom scrie ctrr1i despre el gi alte lucruri, vom scrie c Ji, dar nu vor fi dectt ctrr1i. Peste doui zile n-am sd-!i mai dau iardgi dreptate, gi am si plcc undeva sI muncesc mai sdlbatic, mai exasperat. Dar astizi simt ctr e ceva care sfdrgegte, o aventurl dincolo de care totul e cu putinli, afard de repetilie. . Te imbriligez intru Nae, te imbrd;igez pentru ci gi tu suferi gi nlcl tu nu ttll' Dinu l6.III.l940 Sinaia
C. Noica, intr-o
scrisoare cdtre Cioran

timentul cd ne apasd un blestem gi ci nici o intdmplare nu-mi putea sdrdci mai mult fiinp de romin ca aceasta. Am avut in acelagi timp norocul gi nefericirea s6-l vdd mai mult in ultimul timp. Mergeam la el in fiecare luni seara si lu[m mesele (n-am fost decdt in doub luni) gi l-am cunoscut ata cum, omenelte, nu-l cunoscusem in anii de pani acum. L-am auzit injurAnd gi era mare. L-am v6z,ut vulgar, poate voit vulgar, l-am auzit repetindu-se, jignind, birfind gi era tot mare. Atingi limitele oriclrui om atunci cdnd il vezi rizdnd cu hohote, dar veselia lui extraordinarX in fala anecdotelor risuflate ale lui Mircea V. il lisa intact. E singurul om a cdrui masci mortuar5. ag voi-o. E singurul om care mi-a dat din viald sentimentul legendarului. Ag fi voit si.nu-ti anunt tocmai eu vestea asta. Mi gdndesc cd pentru tine era singurul om care te obliga in ce privegte 1ara. $tiu bine cdt ai sd suferi, dar gtiu la fel de bine cit ai si te detagezi de cele de aici. $i eu incep sd mi detagez. Am sd-mi revin probabil peste cateva zile dar acum c6nd md gdndesc la tot ce a pierdut logos-ul rominesc (ce caraghios imi sund), chnd gtiu tot ce are sd. rimini nerostit, neinchegat, negAndit in ce privegte nalia asta gi rosturile ei, simt cI chaosul e prea mare ca sd mai intdrziem aci. Pentru intdia oard incerc sentimentul tiu al exilului gi al of'elinatului gi al nefiinlei romdnegti. Pind acum totul semdna cu trecutul, aga cum ag fi voit sdJ pdstrez, sau s5-l duc mai departe. Cum are str fie de-acum inainte?

"u

(Ambele scrisori au fost publicate in ,,Dilema", Anul III, nr. 129130 iunie - 6 iulie 1995

120

lonescu MArturii desPre Nae

ALEX. CONSTANT

cazul-meu in m-a indemnat dupi aceea s[ incadrez ere'---dincareaffacut un morrrq.Irr 'rr urrv! din care a dcutunmoment"i;"J';!"""11"f

'tcg1l
-1,

nostnr"'

:::::::;lg'#lii}lt?a inalt[,

Mdrturli despre Nae lonescu


Profesorul Nae Ionescu a fost al generagiei noastre, intreg. Prin anicolele din ,,Cnvintul", pe cari le invilam pe de rost in liceu, prin prelegerile inegalabile de la Universitate, cari ne revelau perfecliunea arhitecturii logice, ana gdndirii filozofice gi frurnuselea efortului intelectual propriu, prin conferinlele de la Fundafie, unde, studenli, ne pldcea sb-l urmdrim construind logic pe tema ortodoxismului, prin articolele din ,,Vestitorii", unde ne mAndriam simfindu-l aldturi, prin procesele in care devenise martoru I permanent pentru justrllcarea existenlei noastle ca genera{ie cu o misiune proprie, prin lupta, prigoana ti moartea lui indurerat6... A fost al generaliei noastre, pe care a inples-o, a plhmddit-o in bund'misur6, a girat-o gi a cinstit-o murind pentru gi in credinla misiunei ei. Pentru foarte mu\i dintre noi, Prof. Nae Ionescu reprezintd, pe plan intelectual, cheia de boltd, certitudinea, a$a cum Corneliu Zelea Codreanu reprezint[ pe plan spiritual, etic Ai politic cealaltd decisivd certitudine. Cuvinte definitive despre acest mare dascdl de generatie gi epocd istoricd se vor pronunta mai tarziu, cand vremurile noastre dramatice vor putea fi .privite in perspectiva timpului. Acum ne indreptEm cu evlavie gi cu sufletul plin de dorul spovedaniilor spre confidentul generaliei noastre; spre limanul certitudinei de altbdatd, topit in negura incertitudinei de dincolo. $i am vrea sd mdrturisim despre el pentm cei ce vor veni gi pentru mulli, care ne-au aSezat pe uursa publici a disecliilor nemiloase... Mi-aduc amintc... Era dupi 1934. Un vAnt dugmdnos ne rivlgise g6ndurile, prieteniile gi orizonturile. Plutiam ftri lintd intr-o lume ostilA gi pulin intelegdtoare. Mi se distrusese, ca multora al1ii, rosturile vielii gi tr[iam chinuitor con$tiinta inutilitdlii. Cineva m-a indrumat atunci: mergi la d. Profesor. M-am anuntat gi mi-a dat o orh dupd amiazi. I-am mhrnrrisit f2[rd inconjur tot ce-mi stetea pe inimd. A ascultat, fixAndu-md cu privirile-i agere de neuitat, m-a ajutat chiar, cu socratica lui phtrundere, str mI l5muresc complet gi
122

Fqfr.tlfi ll#:l",ffi ;hH','*ffi 'iTi;J$ acolo cu sentimentul restabll

;;ry$fr r,ffi ;1$55tl3ge.,i':ffi


:'#,'if
,".tf
mului slu nu sincronizat p:J;;

,:'ffiT"H'f'#:S::ilgg:"ff*-*.t:ili,.ry
il;;;i;;am

auzitde moartea'abei sen

11,.T#,1ff

*::*U"li:'i3i:liliJ$il; Zele-a codreanulan


iuiC"-.riu
t:"

fi iib.ffi .:'d,*f+*',,lil,ll,X:,*i9?; iar a intu ilie a

;;;il;m

f frt:' ff :*:Til ".Yi ii un ionfident.de generatre' A"t"af "*'a. noastre intreg'


iJ.t
ur generaliei

granili de si oa.cnt n-a cunoscut i-sto'i'' u" l;'' il a:"ip i" i'o' oe dru m in

-.Pan", An

I' nr' 3/l-15 aprilie.l94l

("In Memoriam")

123

,,Nae lonescu stApAnea o inteligenle sclipitoare gi rece..."

NICHIFOR CRAINIC

,,Nae lonescu stdpdnea o in I r e e n f d , i t o u rE 2 i,"i,v

i"i

Cind am primit

",.,.t

"I

sec

g;i$**ffiF#Hd[#frH4tT*ffi
pe Tudor A.r'gh ^*"t:+ i"# ; il rt:ff tru as d ru ri i. il,'i':.c.i'; ?, i. *t ;#".XT .ac indrumdror a" .p*. promovar ca oriii.#ltl lj-1,"".i!_-d1. lngenioasele lnventtt verbale sunt g;ar- ,.- '.- 'T's" dr-easta, lu lui nu gi*o'" ffi .;: ;+T;,T";,i:":;"i,a r,"u,# .'"4 fl::l,l :ipe Ia cafeneaua r recand Eoen de ziaristici adus aminre c{ el a ,r,,n9,uliu-oi" -tlriip.'i1""' i i" - la""o """.;'#ll:t::,:i;' eserurare in upr,a1"o'
pe
n
e
r

Unii erau de phrere opus, Arghezi ri-d, t.aoutlt


b
c

'

o.?li.T

ili:

ar,

rnt|e el gi Banca Blank. Se Cenr,arei d;r;,';.;,;;;ji!#':::,;l

##g;il}4i;ryIi1i$$i$h'3'i#}ttrffi jirecror
,1:
c-irj:.al-e_de

ge,,erar

-Blltt uu rn"i ou.". Dar eauza "i,r-a"iii.il,1l]l1ll:^ fi ::'i1;'":'.'fi I:f ,lii.g,.y!'iitfi nli':,T;,^,i::fl :ij;'l?$ m i on i," is;,a; ;;;il;l'Jii li[:, i#:fi "'t # i:: j:_1%";61:

putea fi oricare

n$'g5#Hd{ffi5rffiilffi$
lf
i i e

simplu zvon, pe care l-am crezut ri.utbcios. Nae Ionescu, in situalia grea pe care o avea gi pe care n-o cuno$team, a primit cu o bucurie fulgerdtoare propunerea de a md inlocui la ziarul ,,CuvAntul". S-a declarat carlist, ceea ce nu ptiam, gi jura ch abia a$teapti si m[ intorc la ziar gi sd reincepem lupta pentru cauza Pringului. Rubrica ,,Duminici" a inceput-o printr-o mdrturisire cd nu va ieqi niciodatd din liniilc trase de mine. . Ca ziarist ortodox a sfdrgit prin cdgtigarea increderii celor din redactie gi mai ales a lui'Titus Enacovici. Cam in acelagi timp am pus bazele revistei internalionale de filosofie ortodoxd ,,Logos", sub direclia lui gi cu fonduri suficiente acordate de mine de la minister. Duph nqmai doud numere, fondurile s-au epuizat ca prin farmec. Nae Ionescu stip6nea o inteligen{i sclipitoare gi reci, o judecat6 liberd, liberi mai ales de orice scrupul moral. Figum de ascugiguri rnefistofelice qi ochii strdpungitori sub groase sprAncene turcetti imprumutau acestei judec5li accente de magie neagld. In scur.t timp el deveni omul de incredere al lui Titus Enacovici in locul lui Pamfil $eicaru. Bruschelei temperamentale a acestuia, el opunea tactul calculat gi insinuant al omului carc ttie ce vrea, dincolo de orice piedici de congtiinl5. In cele din urmd, $eicaru, care rdmdsese axa gazetei gi care, drept vorbind, il preluia pe Nae Ionescu a fost eliminat din rcdac1ie. O datl cu el a plecat 5i Cezar Petrescu, legat in mod pasiv de $eicaru. Nae Ionescu 5i-a atins o primd 1inti. CAnd eu am plecat de la minister, nici vorbtr stt mai fiu primit irr^redacgie: se opunea, atoatotrotdrAtor, cel pe cnrcr ll fdcusem ziarist. In ce privegte carlismul, s-a tinut de cuvfurt. Zinrul a devenit dintr-o datd furios de combativ. Apoi a ticut brusc. Peste cdtiva vreme a rqinceput campania gi a fbst suspendat timp de opt zile. La o intrebare in Cameri, ministrul de lnteme a rlspuns c:ir ii cumpdrase ticerea cu un milion gi jurnitate, dar dupl incasarea banilor, ziaml a mai pretins inc[ pe atdta. gi atunci l-a suspendat. Ceea ce e curios e c6, fald de aceasti groaznicd acuzatie, ziaml ,,Cuvfintul" n-a scris absolut nici o vorbd de apirare sau dezminfire. -lat6, ce-a ajuns carlismul inaugurat de mine la ziarul intemeiai de noi: obiect de trafic ! Dupi moartea nea$teptatl a lui Titus Enacovici, prin abilitili nedemne de cuviinia condeiului, Nae Iongscu devine proprietarul ziarului .,Cuvdnru[". [...] Inctr din varh intervenise o riceald intre mine gi Comeliu

ca urrnag, avearn scuza cd afacerea era un

Nichifot Cruinic
imbretisa;..Garda de Fiern. PAnI atuhci, Nae Ionescu fusese spiritul metafizic ai camaritei. in articolele din ,,Cuvdntul", fdcuse teoria restauraliei, filosofia ,,Stdphnului", adicd a Regelui dictator, apirase francma'soneria, ironizase legionarismul, combituse cu ultima energie pe Iuliu Maniu gi pe I.G' Duca, sineFii. adversari politici.ai meziliantei de pe Tronirl'tdrii. Inteligent 9i inigiat in combina{iile secrete, Nae Ionescu 9i tovarhgul sAu Puiu Dumitrescu gi-.au {3t seama ci venirea liberdlilor la guvem va insemna eliminarea lor din lucru ce s-a iitimplat fdrd intdrziere. Cum ,,Garda it 'de-ipafatuf"i se ridicase pe primul plan il viegii politice, ei s-au aproPiat Fiir" Je bomeliu Codreanu it"ntru i cddea pe b platformi-putemich' Din vlra anului I 933, ,,Crivdnrul" a imbidligat cauza legionarilor cu iniufletire subitd. Simultan, Comeliu C6dreanu mi-a comunicat cd iin noii"ut" Ratly, omul de incredere al lui Puiu Dumitrescu, i-a cerut din partea icestuia sd se despartd de mine 9i astfel lVligcarea Leeionartr' va fi agreati la Palat--I-am rispuns lui Codreanu. cb intiarea lui in sfJra lui Nae Ionescu va insemria nenorocirea legionarismului gi cX din acel moment e liber si fac[ dup6 crm oo?i"it". Aproape doi ani, Codreanu nu intreprinsese nimic fhrd !a-.i ..uth sfittrl, declarase public ch. neavind doctrinl- 9i -era

-.--

o inteligenfd sclipitoare -si ,,Nae lonescu stdpAnea

rece

f;

Codreanu, adic[ din clipa cdnd Nae Ionescu cu ziarul sdu a

jffi #':::3':?""4Hil?i:'LT";l''f ';1'#il l:"',X?*f T?l1l

fj*"dou;i*q*+**'#t*"{i'nHffi ;;i# F;,j;;;zut


un seneros ,,binelicdtor"' tunir de cinci milioa.ne'

o alLa pleiada a".uJ-'lt:l: un buget 9i intrelinea reapirut' el avea

at'nci. Filosofut
,,"Y,1,"H"[5

*'9'u''i'?";i';o?"';;"i"'
^

iinantatorul ei. ca-n

;ililiil;,scea1ta:.1'1i,1.{i?0"?l'1":?U:l:ii*i:la*?.'in Ftecare nuntat 4u,"""::i-;,i-;;"


nrofesor 5i teolog'

il#ti,iiliil'1;;;''

* ,,Predania". 'i::::ti::"rlJi'JuJponii e revisrapeste noapte -*'i'j E de ven it'


""'
rie facultate,

ch"aii"*l'^ t":;;;1;;-ful.ito't

ptttt'.,^ vrernea

de'l!

aielaqi timR 9i

5;;;'fi

doctrina 9i programul lor' oion.oa. ceea ce scriam eu ban"alizaiem un izvor 9i izvorul ajunsese fluviu' Miqcarea nu sivirsise nici o violentd si se bucttra de un admirabil prestlgru' Fot"u. u"urn s-o distrugd intrdnd in aventirra diabolicd a lui Nae i"""i"u. Cocreanu, diri nenorocire, nu m-a crezut' Era migulit de oieste noi relalii ,jnalte", fdri sd observe cd se face unealtd a unor
ambitiosi dizgratiali. -'

!i1i:xis"rjri'+ii:i[+*tui*r]*::;:ri$::;*ffi:l:' if i3:*'x!'J?:i1ii$i"qgffifi iilry",..":ftilirxTiS' sc[oasem familia din mrzet #ffil;';h p' rchemat de.9 p3t: T fi' :i:,'.'?'ii i!""ilu-i. il' I :"r *:', 9'31^T.',1 L-am Pe Nae
t

-. ;'p-;;;;?t;:,:::"::"i:*g';f ?j",?Lffi ^?!"i;;:;;;;r

Canitalei.

ma pot dobgq-q:'i'iji;'i.,"r., nu -11='::'i;^;;; '," mine. fii,id.a ni.i Nae lonescu nici i:l lui At-ttl1o-: ilj"Jt*'"1r.' rntre altele' tilhdrise banii

;;f

ril.-,' r""6 ioirti iurios, Nae lonescu . scris-ese in ziarul totu;i in ,,C"uant"t;; n"gru pe alb cl I.G. Duca va trebui asasinat 9i in^schimb, en' zla I autor moral. Eig".3-' comunicat t.t,, iigniu "a fiindcX il socoteam

1...1

i:iff

salvasem oarecum

ii" r- iia.git

,,Calendaru1"

politicegte. DimpotrivS, a fost lhudat de citeva ori 9i ae mi'nei pentru'cartea lui de portrete. politice!. Nae Ionescu a "niarui"ttut nu'la Jilava' ci Ia Coisiliul d' Rdzboi, singur intr-o ioii i""*ti ua".'" de acasd, pe hrand zilnici -de- acasd. 9i ;;;,-; la dosar 9i ;;;il; iib".tut" sil viziteze oricine. Am vezut apoi instrucliei' o a fach baie la domiciliu! in tinrpul ia ca si ;;;;
126

niiiodat[ n-a atacat pe I'G'-Duca,

["'l '' pe Lorrrcrru..v",]il"l. .aceast[ atirudind[ "cuvantul"' indemnat -^ comeliu codreanu. 1a.i stuoid calculatl l-a Cine i*p"#i,"n.!"r"i,slf -:*ii;f K,l'!ilr^tti.;'3#f,,;i.i,-",Ji
tacticd:'Pe de o Pane' rnot

;^;;i"i*"ti-'""-{#ft j;i:i:,m:;*:i,il3'l'"tff dln lncurcatura

'iu

'ril#;i::r'"'"Ht-t'-1,ff#..':g?,,f#Ff"3,ltijffi sa redfistige gralia Pterout


;:.i::111ff"ffff'f'J'ill

127i

Nlchifor Ctainic
pe tavi",- ei(p.resia ,,Garda de Ficr,,. Adicl: te scap de 9 ? lli aceasti primejdie dacd imi acorzi din nou gralia, Lucrul acestd, pe gre .il ggnqgteam bine, mi l-a confirmai tritr.o scard generaful Gavrild Marinescu, int6lnit in casa prietenului meu, arhitectul I.D. Enescu. Nae fonescu ii frcuse Regelui de mai multe ori aceasti ofertd, intre allii, prin Gavril6 Marinescu, Pentru a-si satisface ambiliile personale rdnite, Nae Ionescu nu s-a dat la'o parte sf, expund nimicirii insdgi Migcarea Legionad. Palatul i-a r[mas inchis. Jocul n-a izbutit decat sA nimiceascd pe Corneliu Codreanu gi pe fruntagii ,,Girzii de Fier". S-a lmplinit, din nenorocire, vorba pe care i-am spus-o lui Comeliu, la despi4ire, in toamna anului 1934: ,,Spiritul diabolic al lui Nae Ionescu, pe care nu-l cunogti, te va duce Ia pieire!" Fragmente din Zile albe . zile negre. Memoii, L c"' " "ot'"'l?1i, ;?fJ$j ff h"r$:Ji"'*"l3ll;

CELLA DELAVRANCEA

Praf esotwt

*"e'1?:i#:5i:-t--l***t****$il*1fr zimbet de mulgumire curatt


si

Anide-arandulrn311ef :$Ti'Ii:*ffi

'ff i:e;ffi,ti'ff];i3

era drag si vorbrm - Bun6oar6, violete = tt tdrii. ii-i .ltt.eam Plante balsamr t"-"*1'"1 Y".orx,"iff ilor", n u de i arbd mare, rrdxci n 6 Ui.; de Sfdnrul $i obicei bdtrinesc' aromatd, cu care se "*11.Yft111",i'a;;i;iilt di' albastrul De acum nu-i vom mat ' 'u;ila Prolesorul odihnegte d"

ii

fr

;;;;

r* j']l::T:l'.x--"*t'i

;;i;i;hibt -

,,Apostror,,

anul,|1{!

l?;}

i;}?

729

128

MIRCEA ELIADE

,..91 un cuvant al editorului


destinului istoric al neamului nostru.,cn ln ultimii ani. $i daii std undeva scris ca neamul romAnesc slt mai indure un'aI doilea pagoptism, apoi_ de la aceasti pripitX inrpnrmutare cle ternleni va porni,el._Cici, dyp{ c.urn pagoftigiii veacului trecut se grdbeau si rntlodu^cd fraze,.idei gi gestuii imlnrmutatd luminilor di.-n Apus _ tot ata intarziafii de astdzi,.ca sd fie in pasul vr.enrii, vor imprumuta fbrmulele,,destinului istoric.'. Cu aceli5i rezultatl cici nrr cuvintele 'noerpte, Ei preocupirile exterioare. impmmutate pesfe consumd taptul revolulionar 5i deschid drumul destinului. Intq-u1 timp ciind minlile rornAne$ti se risucesc incl pe trunchiuri streine e firesc ci o rnare intlligenld, care incearci ii judece de-a. drepnrl realitilile qi sI le inlele"agd'cu puterile sale, sd pari .,stranie", ,,paradoxali'. pi ,.singurat ici-.'. M;hi oameni nu inleleg nici astizi de ce Nae ionescu-,,vrea sd se singularizeze,.. Fird sX bage de seamd un aminunt esenlial: ci Nae-Ionescu se ,,singularizeazi" intr-o ceatd care judecir drip5 tipic sau care refuzi shjudece gi cd. dimpotrivd. ,,ideile.'lui ipr-oipe ch nu mai sunt ,,ale lui",-intr-atat sunt de impersonale, de o6iective. Aici std ldmulirea sentimentului de n6confbrtabile miru.e, pe care il do-vedesc anumili oameni cetind arlicolele Iui Nae Ionesiu; articole atit de contrarii ,,opiniei curente.,, atdt de ,,paradoxa_1e., gi scrise torugi cu linigtea unui orn cat observd un lucru evident, cu s.rgu^ranta modesrd ;i sfioasd a crriva care i5i cld seama ci nu spune decAt lucruri la mintea omului. Adevdrui este cd niciodatd'Nae Ionescu.n-a .avut timp sh fie paradoxal. De.cdrrcl scrie, a intdmpinat atata uluit5 stupoare e drept, rdscumpdratd cte buiuria comuniunii cu un intreg tineret inc0t va mai trece multb vreme pAnd si dep;{Seasci stadiul ,,adevirurilor simple, elementare.r. Marea revohilie adusi de Nae Ionescu in scrisul iotidian rorndnesc a fost tocmai aceastd familiaritate cu adevlrurile elementare, cu faptele simple, aceasti excesivE modest.ie a lui de a nu vorbi dec6t despre Jucrurile la mintea oricdrui om shnitos; modestie care i_a creat, intr-o culturl ,,conrplicati.. ca. a noasf5, celebritatea ,,s-azetarului paradoxal". Este drept ce pentru mirlli oameni vioi celebritatea aceasta le-a oferit o agreabilh clasificarJ: Nae Ionescu Fste ux ,,filozof in gazetirie -- 5i un ,,gazetr'. in filozofie. Intr-adevdr, judecatd mai de aproape, 'clasificirea aceasta Iemurqie mai int6i ,,singularizarea" lui Nae Ionescu in toatX activitatea'sa

,..Ft un auvent at edltarutut


a ;,'3?L.ii tinerelea .- irt ;.i;';.;[1 llutttgtutt.ttucurii din cdte miia aaruii "iii'jll.^::-+: giindirea si i"pi" i" rala'tt;:,gftu td scriu aga t" Gpl" profesoru "u.n lonescu. I Nae "uuin" despre in te rven iy'^:f '' 1iL';'h;;#;i;,: si viala civils o no.a"i"i'aJ aupi razbor.

t".*ii#;l:

rosate

a c'rei tiphrire

Ni;;i;i.:;.'i pr..""t^jri N"'" s--o rac tlltr-o zi - cit de crrrdncl ;; coplc'gitoare, in;;;' ;;;jP^"":cu a fost'. 9i continui ii..-.;; 5i utdi intins de-a'a
illde.lete.

?l]T'1

transfigurrt

oe la Nicolae Iorea incsnss - 'in masura tn .-'are ea s-a oou"dfl 5t a inl electualii-or deopotriva, '-t u.ovutr de Nae Ionescu. t tor. ;;;ilurt'-o "or"-triilr,"

i!#:: LitTi1ffi ,tiffr ft ftfii,fprofesorului pta i1:.:ilii?,.ffi xqln4* Nae Ionescu. Dar. de asemenea, nici un cdnirrar
n, *tl;,"I Xli: ilT"".:#K"
;;J;;";';;:..

a"';;; #"i:l^-:au ' .o ji J:ijil:

lu^ngul ldrii

i?g:[f

mai inrdl;ir

i"tffi '1?.',:?#,xFii:,H'#f,'FH1'j:il;:.1'?."::ii#,!::'.';,,1: ra a, . lU i, ;d;' i"J T.:'* Hoo",ffi I l$h:l ji, ^; Tdl,*'"* i i" t' l'e j ddece illli'lh. fi"li.i,i T".T::?l
ra p
s

f3il,ii:

""-ti"'" ""

le

L:x;lL:;i:t;T:Li",.Tf"J'"r=il""i#",'"1x"1'il::m:;l ..i.i t.:#i# lll:"q'"uli de ele' Ar filLn admirabil t*:fft*,'...J,T 1?fi .::$;i"t#iif".$i,i,;T, lilFt ;',:?,,.", ff niciodatima.tuii,;l*.a.'-;"I;i,i:oof i.".",i,Xlj,;li,',#fl !l*iii,,f; de terminotogie. Niciodatd nu s_a..vorbii'a"til i; ;;ft.;" presa 5i vrasa potiticd romdneascd de .,r;lirili;;-d;;;"ili*,i de ,,tinia
exerciliu a"

131

Mircea Eliade

publicd. in al doilea r6n.t p_^ri^x _! ., a r"" git..'r"r! iri'i'ilJfln4 .exnlica,,simplitutou" . .4pa{ine pout" a,

-.....'....-..upr

... gi un cuvAnt al editorului


studenfi care i-au audiat cursurile in ultimii cincisprezece ani. Aici a fost lntotdeauna ascultat...

oupc i ndiscretE

',invatdtorul"

*
_...incepAnd din anul1922, studenlimea bucuretteanA triiegte sub influenfa spirituald a plofesorului Nae lonescu. Influenld iare se exerciti ;i dincolo de zidurile Facultdlii de l-itere la inceput prin cursurile la care participau foarte mulgi studengi - la Teologie gi de $tiinte, apoi prin ASCR, mai tirziu prin articolele din ziaril ,,CuvAntul", iar acum in urmi prirr cursul de logica colectivelor. Nu avem a ne ocupa aici de risunetul pe care l-a avut qi de rezistenlele pe care le-a intAmpinat gindirea gi acliunea piolesorului Nae Ionescu in viaga civili a Romdniei moderne. Paginile de faql sunt inchinate numai profesorului, omului care a condus de pe catedr'5, timp de cincisprezece ani, orientarea spirituald a tinerbtului. Este insd ugor de ghicit qi tot aga de ugor de verificat cit de mult datore$te profilul actual al Romdniei prezenlei profesorului Nae Ionescu. Critica anumitor forme economice gi politice romdnegti intrate in descompunere critica exercitati de profesolul Nae Ionescu cu zece ani in urmi este astdzi verificati de o serie intleagi de fapte ^ qi acceptati de un numi.r irnpresiorrant de tehnicieni gi oameni politici. Formele noi de viali econonricir ;i civili, pentru care militeazl profesorul Nae Ionescu ?ncep a l'i presimlite qi dorite de masse compacte, dinamice, rominegti. FIr il l fi popular, Nae lonescu a cAgtigat intotdeauna dc parte.l su elementele dinamice, creatoare, eroice. Structura influen;ei salo sc rcunoa;te in toate planurile in care s-a exercitat, oricAt ar fi elc clc

atatea culturi 5i s_a lun

nlii:',:jll --'T,:#fi*#*#}*dt*,u,.'{,.i:Hl]$

gandrea lui Nae fonescu nu s-au mai scris in presa

,lt?iii;"*,iiil,lu::,";$g"4gp4;,._g[ffi

cunoa$te terneinic metor

"?."11'", fli:ere; * ;;_;;;"'; |'lx::n :T,i *r :,, oeciit o infimh parte *

i+il,i'i,i:,ti:..,.,,li;; prec izie .-"-r ici pedeapsa r;; ;, ;";;" " ^t: :tuF " lu i Nae lonesctr.rr-rtri" ii. ririj deza.s
Y.

ffi
irc
I

acade,nici unii tlintre c rreiite, lucr6nd cu -t

t5 il'ilif ill,xli#itJ::

j#fr .,.;,""l$t"";til
';:,f"":
i"
L
r

or p*

i"l-t'-tme

le

ru

ruror

iil::,j,,,|""J1,

"i";

"i,'1,1,

5p,"3Tl*,t,l*1_*ii..i:.l,*i',,id

tradeazd, ope ra sa

;r'rttlffi***rfi-rr*ffi
u .il.j "."r"ui-,",
"*
i

i;,,;""":,"":

::fuT

;i::

diverse. in viaga universitari, profesorul Nae Ionescu se situeazl clc la inceput ca un urrna$ dilect al lui Nicolae Iorga gi se recunoa$te ca unul dintre elevii sXi cei mai ,,puri"; crescuii adici in realisnrul istoric, fenomen romAnesc dinamizat de N. Iorga. Cronologic, Nae Ionescu apare totugi ca un ,,mogtenitor" al lui Vasile PArvan. Cici, de la 1926 incoace, el are in fala sa o massd de studen;i care crescuseri slb magia lui Pirvan gi care nu-gi mai gdseau acum nici un sprijin viu, nici un maestru spiritual- O genera;ie de studenli nu se apropie intotdeauna de profesorul cel mai eficace. Studengii nu cautd la Universitate numai o buni gi precisi invdidturii. Cauti, mai

Mircea Etiade

...9i un cuvent al editorului


profesorului Nae lonescu. Structurtr antioratoricd, el introduce in Universitate tehnica socraticX a lec;iilor familiare, calde, -pe care il imitd studenlii: vorbire dramatice. Creazd repede un stil, directd, fraze scurte, exemple frivole. Elev al lui Nicolae Iorga 9i continuator al lui Pfu'van, profesorul Nae Ionescu se deosebegte totugi hotdrit de acegti doi mari invtrldtori. Ironic in loc s[ fie profetic, familiar in loc si fie solemn, Nae Ionescu nu domind ca un oracol, nici nu emofioneazd ca o Pythie. Vorba lui cuceregte - 5i gdndirea lni turbur5. Cea dintdi etapi, gi cea'mai facinantd, din influenga pe care profesorul Nae Ioneslu a e'xercitat-o asupra studentirhii a fost aceastd tehnica a nelinigtirii. Unii au $i vdzut in ea o mare ,,primejdie teoreticd". Sdrii intregi de siudengi au fost invitali sistematic cum sb. nu creadl in cd4i, in teorii generale, in dogme. Dimpotlivd, paradoxul 9i aventura era incurajat5; deznidejdea ;i exasperarea erau privite cu simpatie; sinceritatea era promovatA pretutindeni. La Universitate, pe stradd, in redaclia ,,Cuvdntului" profesorul Nae Ionescu pdstla totdeauna ochiul viu asupra tAnhrului care se apropia de el, nelimurit, nelinigtit, desperat. Nu respingea pe cei nesinceri gi pe cei inlelepli. dec6t doud categorii de tineri A manifestat intotdeauna panicd sau prudenld fai6 de tinerii care igi aveau sistemul lor de filozofie la 19 ani. O vorbi pe care o spunea adesea, era aceasta: ,,Ca sd poli ndddjdui ci vei inlelege ceva in via1d, trebuie sEli dai seama 7 ani ctr nu vei intelege nimic." pe care l-a fbrmulat, daci nu chiar l-a Momentul spirirual creat Nae Ionescu cerea o iegire din formule, din c64i, din a lucruri inviigate. Rdzboiu^l pusese din nou problema omului libenSgii 5i mintuirii lui. In Romdnia intregitl, aceasti problemd se incadra in acea gravi qi surdi lupti de reglsire a sufletului romilnesc, autentic. Nicolae Iorga luminase, cel dintdi, aceast[ intuilie fundamentali a unor virtuli romdnersti prin care existd istoria neamului nostru, gi fhr6 de care crealia e mincinoasd gi viala ziddmicie. Vasile Pdrvan cAutase mai departe, .in protoistoria thraci, izvorul unor virru;i mai eroice gi mai universale. Momentul spirirual pe care il alirnenteazi necontenit lecliile gi articolele profesorului Nae Ionescu apa4ine unui alt ciclu. Se cere, inainte de toate, o totalil sinceritate fald de sine gi fagd de ai tii. Nu ttii decat ceea. ce tfiiefti !u; nu rodegti decdt in misura in care te descoperi pe
135

viarl si de g6ndire; un maestnt spiritual, adicd un de sincei ia sd'nu. .destut $;"at.";;il;Iu,jL zaaamicia l:':l*i,gJnenerri,.$i desrur o. uiu'ca .i'nuli"'ra'i'iirl.r9i, copre5it oe con$runfa acestei zbdimicii. Nu este aeioJiiil,ipiito. t."i profesori care au condus ".i "Bne.agi;t" a-e ltui.,iii'ili'ii"isoo"aincoace Nicotae lorga, Vasire Fa*unl ua.lo;;;,_:"#;dnurisit - o cony.iinld tragicd a existenlei pi; toli t19t #-.it ,"d; ,in sens eroic aceste t,. ex istenle, care trebure acceptath $i rodith. Nu esle rntamptitor ca rocmai in iuru I acestor irei l"*aii ._ir-iiunar tinerii. Frecare din ei a
om
durcrea nesfir5irb a omrrlui, sirir.e.lr"rlr.'"".iicl.tJr ca sa line Iunrc'a vie 5i rodnici. Vas;re Farvan, despre lrtcsrenut singurita{ii. Nue_ t"n.s",i ilffi;; a.clllato.itor ni.i unut dinrre paradoxele, hleStemele.qi umane. gi c"nfe.i,igeie a".Jil, iJ,l,lirt invdleroii :i ::i':ll::.''"', in recliite 5iaf.lat genbralii ar neamutur noastnr ari inrregi Je'Jruaenqi,oa-"_ trrani spiriruati 9i run8orn.niur.;'l;S;.ild"." :.l:i.,_i. 1". unei vieti autenrrce si crearoare. Este una ai" lrili"ir',.1j m6ne5ti moderne aceasttr congtiingl-trag "".a"r.iit-t"iiJ i"a u (Eminescu

ales, o metodtr de

rorea.er,;;;;ffi i: j;F1q:i:!jfl.J?l3l',lll1l,,li'""iji,):$?

mhrturisit

ei;ii"_ili5'iorbit ;:; d;il;i;';;;il;i

o exerciti profesoml Nae Ionescu-inci;i; "ur" il;;iJ;# caplti o vatoare foarre nrecisd in _;;dd;';ldlii cursuri lqi .ornun.pr,. rntr-adevir, Nae ronescu ;" ;x.#r;i;';! ,"';;*pi,, ca un tip socratic: impotriva omtoriei, .impotriv.a profetismulli, impotri.,ra unei .metafizici exrerioare. El riadu;e,i;;;;i;j:;"il'puncrut ei inilial: cunoa5terea de sine D" l; ;: t"i.i-rli.r."j probtema fiingei va rhmAne centru'l d" ;;;;dri"teoretice al

n, neagd pe sine, totusi. in "u." _despdrare sau scefticisii-.'fo1i a.egri cre.ator.i de valori romdne;ti au acceptat condilii u*uni, ou _un.it $r au rnreNenit in istoria heamutui ;._a*;;;,;;;;rd prin scrisul si vorba tor o extraordinurx Nil;ni n_a vtrzut mai glorioasd soarra neamuluf .o;-a-"o; "upa"itui. ,il"iii""., ri ,i*gi"i... situarea lui Nae ronescu, ,1 ;1;[_tJn,y9ir,?iii"ii.ii.u."y.n., elev al Iui Nicolae Iorsa si c "u . r ip.ii i ;;';';;.,,. riX',li.ii, pi dionosiac al tui Nicotae r;;s; apolinic al tui Vasite pf,rvan .I_- ,^;-;,fi;;Ii,'Ji'",',ii'L",uriri" 9i

-- Ha5deu -.Iorga se

pdrvan-_'N^.

"iiii.nf.; i;;;il;';;;;i;'inga

l;;ilF":.

rf"lilrl:lJ:iJ#lLyffi[IiT,?;l:

ir*ril;;-;;il"a'p" p";;';i;il

134

llircea Etiade ... gi un cuvAnt al editorului

il!,fr1*5ft'*iri"E;:{:;#.,dr*i:'*,1,',i,,*,:.""
na*:-lmr#*i'";"1;,g3'T:!l-j-*.fri'1""%xxl,ffi i;-t:

.,,

,oriciror bdnuieli, publicdnd stenograma cursuriior sale. 6ar


continui

universitari. Dupi cdte gtim, nimeni n-a fdcut totugi pane acum un asemenea examen. Profesorul Nae Ionescu a rdspuns anticipat

-.'.,r..;x-k=;?tii:;i";:il["t$!r:l#[T;ffi cu
rrne pri n

Li-l.y:,^ o.iunal,,

cr(i,

;i.1', lttl ""*pt.i"nl":.'i.irt ?Yrl-"X'trXL,X: prtn ideile altuia' ca i;#'jl:"'9"9' 'I;;l'';ffi;;


prin

;gggp:++*r*+*x-f.:i,ffi
t".,|u".'JL,"o'?,i'"i'"1,,i1,'iJ,,ll":::':-decdt un singur rucru: inairire de ::ste o-.pioblemi

ii;;;;i#:'h: iT*:'"" "

si rii ru ""i"r.ei"i

flit-,1;;;dii''ffi
metoda personald, iocratici
u'

."":.-?,ffi

str refuze publicarea lor in volum. Este oare atdt de greu de inleles de ce? Tip socratic, Nae Ionescu nu crede intr-o filozofie fbcuti de departe, prin ci4i. Cursurile sale sunt litografiate numai pentru folosul acelora care l-au auzit, care au stat de vorbd cu el: sunt scheme mnemonice, pentru orientarca intr-o lungd conversa,tie avutI acum un an, sau acum cinci ani. Studengii care ii urmXresc lecliile alcituiesc laolalt5, o mare comunitate de dragoste gi gAndire, gi numai pentru aceastA comunitate folosesc la ceva cursurile. Nae Ionescu, prin tot ce este gi gdndegte el, nu poate invita lumea sX dezbath problemele fiinlei gi ale g6ndirii, departe de el; gi-ar trXda, altminteri, insigi structura sa socratici. Departe de el, departe adicd de ,,gdndirea care se na$te", cititorul e in primejdia sX creadi prea repede, si accepte prea repede, si devind dogmatic, primind un adevir din afar5, intorcAndu-se, deci, la ,,presocratici"... Daci influenla Iui Nae Ionescu este atAt de fertili, daci in loc de a face ,,elevi" el gi.a fbcut prieteni Ei colaboratori de toate vdrstele miracolul se datoregte tocmai acestei tehnici socratice, care nu

i**!*--ErmAai{tifi$ffi
vreme.si pubrice cr4i de rirozonc,

I,H{f-'i:lliJir,#

-tll"l.u.. ,.infr uenle;;i,:,;p;i;"';;.i;'il,?lli:i,l'"i:"!;T$Xi:.A":ff;1f,,:

ca lecf i ile p..r.l"-iri'r..i"!ruoate- s I ngulariziri' S-a tp" "4"' r, rr, nu rndraznette sd le clea tr'::::tg nu sunt "originaie''. onsrnare ca a noastr.d. uno. !31: int'-o face o c rte a" rr"llr]" .u ,"." .iiti"iilir',l]'-$rcrle poate'uri'tiii-iiil;.i:l"ltfJT: ade vd r.. c i u da pare i n rri"'.':'.fff Ittografiate in I 6 mari *rrr1rr.- .i""i,-lj-,":: sunt toruEi

"')#l:fi:iXfir'::T:'.S:l': de aici inainte. S-arl si iste;eexflicai;i-;;il;';iY1:.9r

i.i,iuil

"l*ri,

ilr"

tl'i, iliii;',i,:

.,i,"f

;l:*l.l

De aceea se gi explicd de ce fogtii ,,elevi" ai lui Nae Ionescu sunt atAt de personali, atdt de rotunjiri sufletegte, chiar dacd atAt de deosebi;i intre ei. Toli au cdteva note comune: realigti, antioratorici, antidemocratici. Dar ce deosebire intre un Mircea Vulctrnesou, intre un G. Racoveanu gi Mihuil bun5oarl, gi un Emil Cioran 'Sebastian!... in istoria culturii rorndnegti moderne, o singurd mare pet.sonalitate a avut o influenld asemdndtoare asupra contemporanilor mai tineri. A fost Mihai Eminescu- In timp ce, insI, Eminescu a creat un curent de simtire gi gAndire eminescianh prin opela sa scrisi, Nae lonescu exercitd o influenfd socratici, de la om la om, de la suflet la suflet. De aceea, nu se mai repeti rigiditatea gi idolatria vulgari a eminescienilor gi eminescoizilor. Influenla prin mai ales intr-o culturd operd, prin cir;i, are marile ei primejdii a noastri, lipsitd de influenfe paralele. Cartea, oricat ar fi tAndrd, ca ea de buntr, e numai o gdndire moarte; ea exprimd un lucru care a

influenteazd automat, din afard, prin cuvAnt scris, prin maieutici.

Mlrcea Eliade

...9i un cuvant al editorului


pierdut. Orice rigiditate, orice impietrire poate fi insd fatald. De aceea, groaza pe care o mdrturisegte Nad lonescu-. fald. de orice fenomei de ,,iroarte in viagd", de oprire pe loc; fie el fenornen individual, trddat prin sterilitate fizi-d gi spirituald, fie fenomen social, trddat prin descornpunerea formelbr de via;i civild care i se subsumeazd.. Nimeni, in afard de Mihai Eminescu, n-a scris cu atata emotie si atata severitate despre ,,moartea in via1d", despre blestemul nerbdirii, ca Nae Ionescir. in lecliile sale uriiversitaie, in articolele sale de la,,Cuv6ntul", fenomenul de sterilizare, de impietrire, apare intotdeauna ca un destin tragic, care nu love$te intotdeauna la nimereal5. Cel care std de partea vielii impotriva mo4ii, de partea istoriei impotriva visului igi are rdddiinile fiinlei sale adAnc infipte in realitat6 ti ffSiette sub' semnul rodirii. ,,Organicul" inseamni, ci a-fi integrat pentru Nae ionescu, nu numai a fi viu gi creator parte, 9i prin aceasta, istoriei, comunitAlii de dragoste din cari: faci de a puiea ndddjdtii in mAntuire. Problema mdntuirii este o intrebare g.av8, la care creftinul poate rAspunde ,dupd multd .g-indire ,si Experien;[. Dar un l'ucru es-te sigu.r: Ci problema m6ntuirii incepe de la viatI. !i se oune numai oamenilor vii... 'v.i;6i;Jd;antui." a"pi ce am vorhit de ',istorie", am rdmas tot in cadrul problematicii-profesorului Nae Ionescu.. Doud sunt chemirile intri care se zbate suflerul omului: sympathis yi sorena: ,,simpatia", apropierea, contopirea cu oamenii - 9i.,,mdntuirea", fii.tuirtu de oimini. cdutarea'lui Dumnezeu, contopirea in Fiinga divind. Pe de o parte. dragostea, istoria, drama; cdci omul zadamic se apropie de ali om, sirtgur: zadamic ndddjduiegte ce-se va puteit pierhe ire sine 5i va putel trece ?n celdlalt. prin actul dragostei. O 'd.uno.t" intre d'oi oameni, in numele lor, opleqte viala pe loc qi cile din urmd, viala se rdzbund. tDe aici, taina chsdtoriei - -care in uneste sufletele ?n abiolut, chci in viali laptele se consumi, oamenii se drefac necontenit.) Pe de altd parte loteria, adicd ie;irea din istorie. umilirea vietii (valorile ei trec pe un pla-n secundar), incercarea omului de a d6veni cehtrul preocupXrilor serle, neglijAnd orice alt instinct in afard de instinctul perfectei supravietuiri in viafa mantuitI de dupd moafte. (Au fost bameni care au osandit soteria, ca o preocupare ,,egoist5": in India buddhistd, a5a numilii boddhi'sattva nu voiau-sA fie ,,mintuiti", ca si nu phrdseasci lumea aceasta de durere 9i ignoran;[, ca sd poatd ajuta mai departe pe oamen i.)
139

suferinlei inghduie omului sd nddijduiascd in mdnt'uire. Numai moarlea are dreptul-si opreascd pe loi necontenita curgere a durerii, expenenla umand. I'lumai murind omul igi gdseSte lin-istea. Dar e o lrnr$le plinl de nddejdi, aceasta trecere dincolo. LiniStea de aici, impdcarea cu totul gi cu Dumnezeu fiind incd in viald __ impdcarea aceea.supremd. pe care o aduce sistemul de filozdfie _ poate fi primejdioasl. Poate fi o ispitire a lui Dumnezeu. pentru cd 6mul nu are dreptul, atata timp c6t rXmdne in condilia lui umand, sd se linigteascd pe deplin, sd ajungh asemenea lui Dumnezeu. Verweile doclr / ,,Opregte-te!" aceasta este cea mai statornicl porunc5, pe care Mephistopheles-o adreseazd de mai multe ori lui Faust. . Linigtirea filozoficl, impbcarea cu lumea este o ispitd impgtriva lui Dumnezeu. Oprirea pe loc este o ispiti impotiiva vielii. Atdta timp cdt egti incd in via;d, cAt egti viu -j nimic iu este
I3E

gandeasca gt pe care si gi le ?nsugeasch. . -Nu se p_utea contrazic'e - adicd nu acceptd sd moard. tntr_o cele_ brtr leclie de deschidere a sa, Nae Ionescu,'r.mira.rpi.,,;;.;;;i. lrll)zolic. ca. despre piatra de mormAnt a filozofului. Omul care a rnlcres $t a.lusttl lcat tot. care a izbutit si se impace cU lumea gi cu Dunrnezeu nu mai are nimic de_ invifat de la via1d. Viaga nu_i'mai Poltg ggu:g nici o surprizi, nici un risc; nu mai L nici dramd, nici lndorala. El a intrat in moarle, fiind incd in viali. Caci viata este vorbh .r" o ,,""61rJi.; :::lili=t"qir", .continud prefacere. Nu e in lume. 'prefacerei nestzir$rta, gl gi ryc^i de bergsoniana curgere g:9iT1 rl yf"q jnseamn5, inainre de toate, certitudinea suferinge'i. lraresc, decr sular; sufEr, deci ndddjduiesc in mAntuire, in odilina cereascd. Drama omului are un rost: m6ntuirea lui. $i'experienla

fost viu ?ntr.-un anumit ceas, fafi de anumite probleme, alhturi de anumili oameni._ O influenld eiercitatd pri" ,iarti iir"e str creeze Ilpufl ln sene; nscA. mai ales, si. se exercite Ia intdmolare. poti rnlelege cum vrei tu cartea unui oln; dar dacl omul'acela este p:r_mlanent alhruri de tine, corectarea se face necontenit gi nesimfit. Nae lorrescu este un autor foarte ciudal peDtru lara romdneasid: opera lui e vie, e aldturi de el, s-ar putea ipune .hiui nu e incd desprins[ de el. Destinul shu socratiic ii dohind si'ii'lustince toate "A pe tineri drumut cxrre ei inqigi. si_i inveEe g:.::Tl]:i dlagostea":llj-si-iinvege interioard, Nae lonescu'nu se putea pentru lreirea conrrazice ,.publicAnd..ci4i de filozofi", r"*t" -oirt" pe care ei sa

Mircea EIiede

... Fi un cuvant al editorului

S-ar putea reduce toate eforturile do viu;[ gi de gdndire ale profesorului Nae Ionescu la aceste doufl fundurnentale chemiri: sympathia Si soteria. Problematica aceasta, care e veche de cind lumea, dar care a fost dramatic pustr pentru cregtinltatea risdriteand de cdtre Origenes, qi pentru lumea laicd occidentald de citre profesorul Nae lonescu a fdcut-g vie in conGoethe, in Faust generalici -al ^cdrei invd$tor spiritual este. ln anii c6nd $tiinra domina problema fiitfei, in aceiagi ani Nae Ionescu dezbitea in fala prinat al spiristudentilor drama mAntuirii. Ontologie-soteria tualului. Era momentul cdutirii cu oii." prel a fiinlii, a realulii, a vielii spirituale autentice. Problema mdntuirii, adicd autonomia gi plinetatea fiinlei umane trebuia sd urmeze cu necesitate proajungi la fiingd, Nae Ionescu te invila sa blemei ontologice. Ca sd te intorci 1a marile tale sinceritdgi organice, sd accepgi aventura, sa nu fugi de deznidejde gi nelinigte. Ce inceput arzXtor gi dramatic pentru o inteligenld tdndri, pentru un suflet nedesficut! $i cu toate acestea, adeviratele paradoxe gi nelinigti nu se iveau in calea tinirului decdt cdnd iqi punea qi cealaltd problerni, a mdntuirii. Aici se vedea gi mai bine profunda cregtinf,tate a gAndirii profesorului
Nae Ionescu. Si vorbepti despre creqtinism ;i filozofie crettind in Universitate era, prin 1921. o adevirati revolulie. - -'Sk=;.rb"gii

i;"bffi;;;'
il;;p;i;;;

compromil[tor se crezi sunt pozitii de mult deplsite, cd nu e deloc nou veacul al domind

Xx;;;. ea"J'.."a ;;;il;d*^"a ""

rl'i'Jii"'t*lii"a

timiditaterr-^ r rlu in universitate ca un revolulionar' Nae.Ionescu de afl-a J';il;; * nu pt t-" o avea fa15 de elevii xf;iiliti"t*,'lurigotiu ""nii;diticultalile' d.t, t-:: sf,i in fala
mislui realitateu' ot u ni
-;-ovbi

"."r"" prin cursurile profesorului Nae lonescu' puleq perm'it3 Este drept, nu*t piol"tirul Nae lonescu 'i9i *ittl:a t i dogmaticl i sm' riU"iui.u*0"'u' uo.u i at Jpt" i"iGie' crettin Pe"ntru c6'cra in acelaqi timp un temut ii i" "ii"'J." ae meturiirca' iiiot"rio Stiinlti' qi i9i-trecuse teza de loeician, 5i t'dcea "u"oii-al ^'i^t63ika' S u{^,'"^ t': al?ffi i J,, p -t r"'"a 9,';q1t:"-.lt','"1' I " ri bdnuit de patetism' de po.t"' ::"i:JH;J"f#iil'"i"i'ni"Nu ci lecliile de filozofie a rcAEa diletantism' 'sale acelagi timp ctt ,,*itri"i.. I de prtvtte cu'n"in'ct"d"tt dar in ligiilor au fost.

t"tit itto-tiu'ftobte*"lor filozofiei romdnetti' de 15 ani de zile noi am fosr c-ontemporant

iin

despre,,m6ntuire",',,sfinlenie",,,ortodoxism",,,erezie" in cursuri de metafizich gi logici insemna si te abali de la idealism gi pozitivism. Problernele de metafizici 9i filozofie religioasi fuleseri de mult excluse din preocupirile universitare. Ptocu competenla gi origiiesorul Nae lonescu a pus cel dintAi aceste probleme in centrul lecfiilor sale. Religia mai nalitate fusese mengionate de pe catedra de Filozofie, fbri indoiali. Dal fusese menlionatd ca o etapd de mult trecuti a cunoagterii omenegti, ca o ,,falsA iau irnperfectd filozofie". Vasile Pdrvan, singur, a vorbit despre istoria religiilor cu sirnpatie, cElduri 9i intelegere. Ca un adevdrat precursor, profesorul Nae Ionescu nu s-a sfiit, insi' .si-9i deschidd iel dintdi curs universitar cu o leclie asupra dragostei. Au urmat, apoi, cursurile de F-ilozofia Catolicismului, de Filozofia Protestantismului, despre ,,Faust f i problema mdntuirii" etc. Mult mai tirziu au aflat profesorii gi gAnditorii nogtri cd problemele religioase se punettu ilill tlott olnului, ci pozitivismul 9i idealismul
1/t0

fost' 9i a rimis profesorul Nae Ionescu' ad;;a-il. Gtiu,tiona':u l"i'iiit"ti*t"' Rareori un prolesor i5i chiar prin turburdtoarea shi limira inlelegerii _9i.a cunoEi]liiillirlir"l" tulu .,ua*6tor sa triqezi'.'and e atit de incintrtor o"'iieoi iiii;iliti; ca"J'ino. i-"rt,, iqi mbntrrisegte_cu tristcle lot cceu "tat .ii"#r""i""ri cuuoaSteri nelrmuritc incii -Gt"o'l ce inii nu inlelege' 2'#ea' acistei
g .

:1:-':..:;1;"ff:l"',ll,l'l:l .i,J""'a ii iaimeia p"";;d";ti' cu un adevar lllvl ib".-o*ti Jut" se zbaie in lupti ^""""0j." i""a,-.ii." r or"ii. t"mpleta i perfcctf, .De5i permuncn I ^Nu" it'ntt"u a totugi s[ -izbritit iemultumit de sine' p;i;;tJ iiiozotie :i;#;il;"; dintdi fil;;ii; original6,romineascd' o metod[ dc tt o Jilozofie; adici Nu un sistem d" -ii

"d;'"';;ri;;;";f o mai rnare elin "r'i*i'u"i acordd ".'nfiffX'3":""i::de,3##i:ffi;: iffi iliie'v*il*:,:5iyiil,:"*1": j:::ff l:l?'[H:Jf i: *u i adesea'd' re d'aiii,?lti iti,l'. Ji": ::F H ;;:ii' i"-e, "' ce es(e altceva dragostea ori, ooste ca instrument oJ littoust"r".
i

i'[:i:.;,':Ji:i3*:'U:"'*:*"3l5iio,"
sp

E""at

".o

j mai pet{ecti formd a sympatnlel

Mircea EIiade

Iar in activitatea depusd la ASCR a dovedit cd orlodoxia cdci incearcd sd uneascd aceite doui mari drumuri spiriruale se cucereqte mdntuirea, in conceplia cre$tindtdtii rdsdritene,

^,-ffi1
;',

... $i un cuvant al editorului

I I

care mdsura in care participd la viafd, adiczl-la o rea.lrtate

inlduntrul comunitilii d'e dragoste, la6laltd cu ceilalli oameni' Atdt de mult a fost pdtruis profesorul Nae Ionescu de acest adevir, incAt uneori a vorbit de apbkathastasis, de acea infioratd nidejde a lui Origen, cX oamenii nu se pot mAnrui decdt toli odat['.. cu marile 9i ascunsele ei Frin ortodoxie, prin via;a creftind - la istorie, la aceastd mare a ajuns tin nou-Nae Ionescu indoieli comuniune de dmgoste gi destin care este neamul.. Cind spun ,,a aiuns din nou", inteleg: a stdruit, i-a acordat intAietatea preocun"drilor sale. Pentiu ia intotdeauna a fost viu in con5tiinla profesorului Nae Ionescu sentimentul tragic al existenlei istorice, al farticipdrii la o anumitd structurd etnicd 9i spirituald. In ultimii ani, instl, a fost preocupat mai ales de problemele.. istorlce, adicb de destinul neamului r^ominesc, de rnarile sale linii de desf4purare Si acelea$i criterii care orientau problerodirc. A fi.viu, si a rodi domind gi istoria unrii neam. Omul se verificd prin matica omului viala gi capacitatea sa de rodire 9i poate nlddjdui mdntuirea prin de sine. Tot- agl' un neam supravieluiegte prin sinieiitatea sa fald sinceritatea fali de sine, prin curajul siu de a se cunoagte a9a cum este; prin autehticitate. Dominantele gAndirii lui Nae Io-nescu sunt tusor de regisit, in orice problemd pe care o dezbate. El rXmAne. iritotdeauna, realist, organicist, ,,fatalist". (Ceea ce se num-elste ,,fatalismul': sdu este nuinai un exceplional instinct ohtologic' Nae Ionescu stie cA ceea ce este nu poate iicontestat prin dialecticE, nici suDrimai Drin decrete.) De aceen, atunci cdnd igi pune problema 'rom6resc. ei neimului Stie cA acest neam nu existd prin legi 9i ci prin sinceritatea lui fagl de propriul..sdu destin^.qi prin lratate, sa de rodire. Nu poli <ipri u" 1*T din drumul firesc al "apa"iiateu Itoli. cel mult, inthrzia etapele de cre$tere. qi aceastd istoriei sale: intirziere se plite;te intotdeauna. Ceea ce se numeste ,'politica" practic eternei f.oi"sorul.,i Nae I6nescu este numai un exerciliupr-evedeaaldestinul irobleme ontologice: a vedea ceea ce este, a Formelor istorice*care se nasc, a formula legile realitdlii in termeni accesibili tuturora, a da o mdnd de ajutor celor care nu vXd' Omul aceastd deznddejduitd gi eroici lege o nu creazi nimic in istorie - Nae Ionescu. Omul nu e creator, in repetl necontenit profesorul
142

jiir#,x'::"*??J,lf iT#':T::"'i::Jl*;':::f Jl':n;l Dum.1ezzu sub semnu.l itlti'f;; iti;;i. -'.la.i istoria se face'toli oamenii' lui mo4u care cu i""rt JJi"Jri. dut ," face laolalt[ de "r precedat si cu viii care vor veni' i-au '" toate' o E!;;;i;;; a.rniJajJuitn, aceasta' Dar este'.inainte de care s-a la Bu^ropa (dacd referim
t"g"

'l P,t::t::

ne antieuroieand ale(a "i"yini. orpanizat duni Renastere si i="f"-ttil Niciieri,.nu intilnim rupt din comunitatea de ;ifif,i;6;";#1;;:;;;;;; J omurui izorat, :in in pdcarul lucire.ic' d99 w o.gJtirrt nu e mal " r.ti ot*nEr"u, al asemdndrii cu Dumnezeu "ilSoititii a"riiitl r infrAnt ca in aceastd conceplie creltirli' *'ffimul^;;;;" crutare,-de sine' dar ?ii'1a in""p"l'ln'ii-o 'a'" '-in", i'n bu-n"t"u (soteia) sau in istorie rraiq.ii.'titi"ro (svmnathi . Autenrr crtatea. flri cle care nimic ntr.e valabil' iEi cere i."ritana-o. r" recuno5ti dincolo de tine '"nlii"u. iiloti"l'-iiuta-te pe tine instrli cu sinceritate' in a.rtr farte declt in tine: ru ';ti addncingropat aldturi de iau umbra lui ;" rii bdrbat' nu r' lbsa pdcrlit de pii'a X--iirili. dus in ispiti' ei v.ei vedea ci in in ,imilitea or.g..9liu.lgi nutin'tatea om.lui sti marel lui vrednicie, aqa o mur ui e dezndddj du i td' ;al e' vi l,"i'lJ d.al atAta timp a.'ptii"":;ii, surpata a" "ioti 5i iilrAmpldri irii":a pout" upiopia de centrul fiinlei sale '$i cdt e viu 5i srncer. o*ot libertatea lui f iu[.t"it^ ltiltui este numai il"u r" "itrt" i.oividuala '" te ;3';#;';i ..iiialt"i '" r"l de libertate' spirituald: aceea de a de cle dragostel i'to'ia ;'d"Hj;;;i;;;.-u ur.g" pe loc' i'o*'niuneiluxurla' " in loc imptetnrea; a alige miartea (oprirea

;;;;;;[';i;ti.'i

-.ii

-d*

:"";'fi""i;;;i -'i"t ;iJi":L; :i"ffir#L;H:li;;i';;;;;ir D;;;;;' ";i;;;;:;b l;;;;' eii'i"l"i iiiliil;T,;'ie..':;;i;i;'! ;i; ;#jil;' ;il";;;

ii

Posrfatd la volumul Nae lonescu, Roza '- -

uinturilor' Nalionald"' I9'37) Editu.u ,,Cultura

143

Mircea Ettade

prof,eserul Naa lonoscu


yr,?:##:l,i',"il'j"lij'-ry"tru
togi acei care r-ou cunoscur si r-au

Profesorul Nae lonescu


care-9i dau seama ci se afld incd in viald dupi plecarea lui Nae Ionescu. Cici, in asemenea imprejurlri, nimeni nu mai poatejudeca impersonal. Nimeni nu poate avea tfuia si judece moartea unui om din punctul de vedere al celui care pleacS. $i toli cei care l-am cunoscut gi iubit pe Nae lonescu, toli cei care ne obiqnuisem si-l identificim cu insigi Viala izbutim sX in;elegem, astdzi, ctr moartea lui este totugi o noud, degi inmhrmuritoare, biruinld a Viefii; cd trebuie si judecim in termeni impersonali, ddndu-ne seama cX desdvArgirea unui om se implinegte de obicei intr-un chip tragic, coplepind in durere pe ceilatli, din jurul lui. Nae Ionescu n-a voit sd-gi clideasci un sistem filozofic Ai nici n-a pretins vreodati ci are un arsemenea sistem. Pentru el, orice sistem filozofic perfect inchis, definitiv era semnul suprernei opriri pe loc; sau, cu neuitatele lui cuvinte de la curs, ,,orice sistem filozofic este piatra de mormAnt a ginditorului". Pe un asemenea om, viaga nu-l mai poate invila nimic gi nici Dumnezeu nu-i mai poate revela nimic. $i cel mai mare bun al vielii, dupd el, era capacitatea de a irrvdla: capacitatea, adici, de a suferi gi de a rodi. InvdgOnd el insugi, pdnd in ultinrul ceas al vieqii sale, n-a obosit sd invele pe allii; invXgdndu-i, mai ales, singurul lucru important in orice indeletnicire filozoficd: metoda gi pasiunea de a filozofa. Nae Ionescu a restaurat tradilia iinperiali a inviiiturii filozoficc, ciue inseamnd gindirea riguroasi a problemelor pioprii, iiu nu gindirur pe cirlile altora. De aici nepisarea lui fali de caltea de filozol'ic, disprelul .lui faid de ,,filozoful tipXrit". Ir4arile schirnbtrri alc omenirii, revoluliile spirituale care au transformat lumea de trei rrrii de ani incoace, t6ate au fost implinite prin cuvdntul viu. lntotclcaunir intr-o mare crizd a istoriei universale, lumea a uffnat pe cel cnrc tl vorbit gi a lnvifat pe oameni cum si gdndeascd asupra propriilor lor probleme. Buddha, Socrate, profelii, Sfdntul Pavel, Mahomed toti acegtia au vorbit omului fa,ti citre fagd; chiar textele care au rimas de la ei sunt discursuri sau fiagmente dictate in inspiragiile lor suprafirei;ti. Faptul cd Nae lonescu a fost profesorul universitar cel mai iubit gi cu cei mai mulli elevi se datoregte tocmai acestui amdnunt: cd el a invdlat pe tineri cum si gdndeasci qi i-a incurajat sb-$i gandeascd problenrele lor petsonale. ,,Problemele personale" sunt, de cele mai gi cam totdeauna aceleagi: iubirea, multe ori, foartc sinple

conrerinlere

f $;f rrunmezeu pe pdmlnt un om mai srmf irea tui, g6ndirea lui ";;i-.afriil"ii tui intreagr, y;315g t."t-" i" ir.J, jtJrr"ir;indu_se, sub semnul Vielii. Asra "" 1u inseamni, f:."Si",,J1 Nae Ionescu accepta_pdmarut bioJogicutui ," iiri yu -,,_i.ll_:-" lleziile viratiste. Lel care i-au urmirit crrrsrrrilp "'' . ".r-

:i!l';"t,';'##,Tfi
llu

"',:J;":ili:l;,:}xfi i;;ilt

'H'il:4l.*

I ;.i$f i;"ji"illliX,"oi,'"^l:'li,

':ff

:';,r,:litlli!fq"ji,,JJit:;lll'3,

i"r,"i"i,ii"""riilii".io^r"i.

;:'rffii$ -rii"lij

con$trrnla elevilor sdi. se identifica T#|':i;;'il1?::'":".:.,''fi N-a"Gi.."u nu inr"mnu trenezie. cici a fi viu in ordine. "u spi.ituula'"1"u.t-#i?ir""uu o""ar u ingddui primatul formelor vrelu organice.

::::ceFt,iil'"ii,ii"i,l"iiff:?.f

iaro

r.#'1!"',Xffi#:;l:":?^

."llliiatea ninlei.

in"a.p.tirfr

li.i::f

"r*iita a"1;;i"":li:":3rate ,:#*T*",:n,:

sale; ,$i .de aceea cu propriile sale legi,

"ei'.ill5i u,,;'J.'#:,';l ,:;.:T.:'fJf circ;itui';;;;;;r'rLi"i'i"."iffi"Tli";, j;Hif

de viald numai penrru cei care rdrirAn: moartea inseamnd o nona na$tere, "a"i p"ntniLi iare se duce, pri-.u u- rein tegririi "tupa- tr,.i iL I i' p, r :3i:'J}lij rifl, .l'-i""r

t;'"?r lt:' #:Jff j!i||:f ':X: "" ur-oaili,"iauu-;ff 3""#ifl

este_lnca o dovadi a autentrcltat[ acestei

ur"i'noffi::e:.ii;,i;;'r?9':ii"'ji#::'it,it*..t
v6.rrii ::" "p'u' - oJ*'u
ocestu

jr,r*,:IlffiJi#.:,:*"*,f l"'f
i o m, c are

Ia't;;;

ll},:,""ifiSflTJ:'jt.iffiffi j:

"-" .u."oin..p"il;;#;fi fr x,T;J#l#ffi?"T::'."J,::*,ij


tainh de neprrruns.
g

3ll

:Xlji

j;Hl""ff :'j:J,J: :*" r'" iti.l

nL

lti

-angaiu p"

.I

i in acea.srr," i,,1'i,a.'i.#"r!'ii

i,lil."o *"to.u

1lu

Mlrcea Eliade

lonescu Funcliuna socratice a lui Nae


putea schimba ci nddejdea cd' prin crestinism' s-ar nind acum insa'i Pozilia oryl:],i1::tfftii,T,u*, No" Ionescu a murit mult ... Pentru nol, cer care i mtllt decat tot ce s-ar putea inainte de vreme- $i u'tu tpun"-rnui
spllne. ,,Universttl literar" [L' iit' l3' 23 martie 1940'

moartea, mdntuirea. Numai cand omul renunfd de a fi el insugi incepe si se deosebeasci de ceila\i. Numai prolilemele care nu sunt perconale devin din ce in ce mai numeroase, cu cdt inaintim in . vialA. Nae Ionescu a debutat in cariera lui universitard cu o lec;ie celebra: ,,Iubirea ca act de cunoa$tere". Problema aceasta impreund cu problema mdntuirii a rdmas in centrul preocupirilor - urmd. Tragedia omului, de la sale filozofice p6ni in timpul din Adam incoace, Nae Ionescu o gisea intreagi in acest episod: incapacitatea omului de a iubi in chip absolut, incapacitate care se soldeazi cu neputinla lui de a cunoa;te in chip absolut. De aceea sfinlii sunt singurii care se pot apropia de Dumnezeu gi-l pot cunoa$te, pentru cd numai dragostea sfinlilor se apropie de o dragoste absolutd f5.rd ca, totu$i, s-o poati vreodatd atinge. Valoarea pe care o acorda Nae lonescu vielii se datora in primul rend capacitilii de iubire pe care o pistreazd oricare viagl. Niciodattt nu poli despera de un om care rdm6ne viu din punct de vedere spilitual. Numai omul a cdmi inimi se impietregte gi a cdrui viald se opregte pe Ioc este un om, spiritualicegte vorbind, pierdut. Nici o experienid gi nici o gregeal5 nu.e decisivd, atata timp c t via1:a spirituali nu e impietritd. Sterilitatea este semnul morfii, gi sterilitatea este un pXcat impotriva iubirii. Pe Nae Ionescu nu-l inspdimdnta moartea fizici, adicd trecerea omului intr-o alttr condilie cosmici. Moartea aceasta, pentru el, era o desivArgire, cdci insemna o apropiere a omului de Dumnezeu. Cumplitd era insd pentru el moartea

Func,tlunea sacratied a Iui Nae Ionescu


a caftigat intotd:u,:11 d" Fdrd a fi popular.- Nae Ionescu ttib"] St'u"tutu infltrenleifisale sa elementele dinamtce, "t""io"it' t*tttlt"r' oricat ir ele 1 se recunoaste in toate p'unu'i'rl'in''ti''i'']o

pu*"o

ie :' t"tliit *' :::i:r; J. :ii'flll [?i"'SlftTl E : l:1',:i: 1;sub ca1e,113s1usern

via1d,,,oprirea pe loc", impietrirea inimii; plcatul impotriva iubirii, adicd cel mai mare picat impotriva Vielii. Iubirea aduce dupd sine rodnicia. $i pugini romdni au fost mai rodnici ca Nae Ionescu. Pulini oameni se puteau mAndri, ca el, cu ata{ia fii spirituali. $tiu ci voia, in ultima vreme, si tini un curs universitar asupra SfAntului Pavel, stiruind rrrai ales asupra promovatd de cregtinism pe intAiul plan de a nagte capacitilii fii spirituali, de a imbogili Firea cu creafii vii. Taina creagiei l-a obsedat pe Nae Ionescu de totdeauna, iar in cursul siu asupra lui ,,Faust gi problema mAntuirii" a cercetat indeosebi problema omului iar nu a modem de a crea direct in viala spiritual5 a aproapelui crea, mijlocit, prin forme de cultur5. Numai un om cu o fo4i uriag5 de iubire igi putea pune asemenea probleme, in centrul cdrora aga cum sunt cateva zeci de mii mijegte nu un ,,sistem" oarecare

in

[";i;4";1i l$::::."3'XlJ1l'l'flHt ii^'? gA"nt' u"t!* nici un sprijin viu' masia lui Pirvan 5i t*" nu-'i'it'-"i nu se apropre ci ntn"iutit iii:i';;"#;il'ip-irituat' ci hii"iliilt de studenli *u a" ptidugogul prolesoru

prectsa intotdeauna de n'lT3i buni 5l "-"-t-::i Studenlii nu cauta ta iiniu"rsitut" eficace. -? ;; ;: ! J': ';-e;.'u' ry 1 =" f: ge-sru|{e viu cd sr nu i.5i cie con5tii n1a acestei zddtrmtctt'''

;fi;; ;*t::d.l *: i illTlfi.ili:'::t#?ii.i,i,lGi;,1".J""l


;iffi';ffi.;$|coplegit

*:l n #i#

::ffi n*:'H;l'l'"'d{ti*rtji*"r"1"?Tl=it$'*lt""Jlg' dramele condilrij gmang:.


il,.ii".

' bucure$tene nu e ui"ti-.-'iiele 9i lui Nae lonescu'in viald Universitllii "-:^..sitrrarea itI^ se^mni fi:*:" I i psitri de. o anunr profesoru I Nae Ionescu

it:-tJ:;"

,;.i:T'il;i'T::il".1ffd"i;';Eift .i"'1i*'9-l:1n-"precisdin se mXrnrdse5te romane$tl' inttluOtiat' Nae lonescu


evolulia culturii
147

146

Mircea Etiade

Funcliunea socratica a lui Nae lonescu

j,:irf,r,ri,,lu$il:,r:r: h1,ifiT#,;.1.1i:i:id:i1ii:iTi, ;^iffi :"r;iL;:.ff':?il:il; if ':f"f Ht'#H;tlH';,y1Ei.*fi *-t...j,,?li*f ::jltii:Il?:"'':;:,fi :9ff ,.,lll"ii.tfi :Ji:Ti rerrnrca socraricr _ a lecliiioi_i;ttil: catae, aramar_i.;..8..;; *'p,,::,0:1"",i.;;:-;:f"::%:^"."#i".ll jJ.:":^"*tri.iii.t"I"i[ii or,i]?li?liTi"i:f:l:ll1 ca u1 Qracor, ni"l uu ",,,o1ioneazi ca o
sr r.i vizut in ea o ma,e ,.g'i*.iJi" teoretici'i.S"liirliiil'-i ;J11.3- q1 au fost invitati sisrematic curir nu si ".oJa'in-"i.f i, ;;tl;".Ltud"n1t dsxursinu*ntu_'"iu-i,i"iifj:tr'il:*1.fl prvrte cu simpatie; sinceriiar.ea "fliutinaeni.
Ii

reh n

.:.T?flTj1'.'"':t*T:f:.T#.Fift1iifi'J,:il#ffi tl rci a ne n i. u. :i'i-l1tq q'pii ","a"'i lilii i';Jl:"":::;


,
i i

'

*xii:'"'jiL{"-@"

I_a "* t;-ir-;i; *d' ;;t g*l; l:#'gg#+i;


r

;S#:,".,lfjltlil*;

lfrn+ll;t*tfi*'ryfiiffi'-'lffi
",-yg::ilil i;ffi'i"-:"t"'
spiritual p" 9-or",r_iioii;;i;.:.il; nu chiar cerca o iegire din ronnur"l il"-.i?ri"ar"t_a crear

ftil"ii

o" i',f,"fr;!,1i:,t:.*"?:i";-',totald sinceritate fald de sine ei fali

1t131,"".,,"*:1i:r:;:Ti".,f if l!1T:,il?:"#:9.,r:;l ",c;;'i;;i.;;il",'l',.i,iii,.l'.tff Hlju*ijLflT:,#fi : f Jiffii? sa r autentlc, sd nuli trddezi fiinla-soiritrra 15

jn*i
ll:
,,1;:.,1:

:ii"??lll'!fr :l,,tniU,mLtii:,tffi rafia tiiniri" in acba vr ,.ohoaoxia,,.ori",r,iii,i,",i.i"nll', --,. "experien1a",,'avent-ura", ,#;;$ ideire proresoruill r.i; r;;l_;;jtXii;i;fil#1f Ti ilff
14E

,IT'."g*ff

-sine firh drame, fhrd egulri, ftrd ,,experienge". Nu te puteai intAlni cu tine insuli prin cd4i, prin nletode, prin ideile altuia.-Ca si poli-ajunge undev^a, oriunde, trebuie lnainte de toate sd fti tu insuli, sd fii autentic. In aceasti dramatici gi necesarb lupti pentiu autenticitate profbsorul fdrd de care nimic nu !e poate crea Nae lonescu-a jucat rolul de frunte. In timp ce alli cirturari pi scriitori se grdbeau sd ,,sistematizeze", el igi continua conversagiile, lecliile, fragmentele. Pe Nae Ionescu nu-l interesa decit un singur lucru: si fii tu insuli. Problema sufletului rom6.nesc este o problemi ontologictr inainte de a fi una istoricd. De aceea, in lecfiile pe care le-a ficut studengimii, profesorul Nae Ionescu a stinrir 12 ani asupra problemei fiinlei, ca si poati trece, de abia in ultirnul tirnp, la problema fiingei romAnegti. Nu putem vorbi despre ceea ce nu suntern inci. Nu putern dezbate rcalitd{ile rorninersti plni ce nu intdlnirn realul. Drumul citre real a fost tinta tuturor cursurilor profesorului Nae Ionescu. Nae Ionescu a refuzat sd publice cirli de filosofie. S-au adus felurite gi istele explicagii acesior ciudate singularizdri. S-a spus, bundoarl, cd lecliile profesorului Nae Ionescu nu sunt ,,originale" qi ca atare nu indrlzneEte s[ le dea la tipar. Intr-o culturl filosofici atdt de originali ca a noersri, unde olicine poate face o cat1e de filosofie cu alte zece c5rli inainte, refuzul acesta de a publica pnre intr-adevdr ciudat. Cursurile profesorului Nae Ionescu sunt totu$i litografiate in 16 mari volume gi nimeni nu e irnpicdicat sd cuutc ,,influen1e" qi ,,lipsd de originalitate" in aceasti rodnicl activitutc universitarl. Dupd cAte gtim, nimeni n-a fdcut totugi pdnl ucum un asemenea examen. Profesorul Nae Ionescu a rlspuns anticiput oricdrol bdnuieli, publicdnd stenograma cursurilor sale. Dar n continuat si refuze publicarea lor in volum. Este oale at6t de greu de inleles de ce? Tip socratic, Nae Ioncscu nu crede intr-o filosofie frcutl de departe, prin ci4i. Cursurile szrle sunt litografiate numai pentru folosul acelora care l-au auzit, care au stat de vorbd cu el: sunt scheme mnemotehnice, pentru orientarea intr-o lungl conversatie avutd acum un an, sau acum cinci aniStudenlii care ii urrnXresc lecliile alcltuiesc laolaltd o mare con)unitate de dragoste qi gindire, gi numai pentl'u aceastd comunitate folosesc la ceva cursurile.. Nae lonescu, prin tot ce este $i ce gdndegte el, nu poate invita lumea si dezbati problemele fiinlei qi
pe

Mltcea Ellade

PrefafE la culegerea de
ale gdndirii. departe de ele gi_ar trdda altminteri insd;i structura sa socraricd. Departe de et. deiarte cetrlorul e in primeidia^.a' ".qi"r;;:..gA;:,1;;;'"ur. se narte... p."urepede, sd devinl -dogmaric, pri;rina ;Ei"i.,'la accepre prea "r.udadin afnrd, intorcAndu-se. asrfel, Ia jp..ro.ruii.i..... Lraca tnlluenla lui Nae lonescu. este atat de fertild. dacd in loc de a race '.erevi" er si-a fhcut p_ri"reni $ cJiuoiuiori'at'ro*. virsrere, mrracohrl se darbreste roimai acdsrei t.t iii"i'ro-"iut,"e, a,,tomai,_din arara. prin cuul"i'i"rii, p'.i" care nu majeuricd. t-le aceea se si exDlicS rte ce fo.ftii ,.elevi.; lone."u-srnt atar de. personali, ht6t de .otu".iiii ;;ft;i;;,",ai de deosebiri lll.: "j, To,' eu cireva n o r" .,iri,,,ni-,' i.-uii qi i.'"iii J.iilii. ; a,.,i; mocrattct. In istoria culturii rornflns$ti moderne, o singuri mare perso_ nalirate a a'rt o iniruenfd

texte Convorbiri;1951

-;;;;""a. - ' *"'

! i{l:::!:rii

lr;'i,i; ;;;;;;4,

#f

idolatria vutgarh a cminescienilor ii ._i"iJ"Jt1id.'influen1a prin pli cd4 i a re..mari le. . i pii ni"1Jii _"il;';Y;;'t n r._o .ul t,,.i :p_"_.3 ca " ranara a noastri. liosiri de irifluenle paratete. Cariea, oricit ar fi ea de bunh. e numai 6 cindire-"ortl; '"i " *prir11-i ui lu"_ o fbst v.iu inrr-un anumir"ceas, rala ae' ani,i.iii"ir..6f "u." i_", alijruri de a.numili cameni. o influengi si creeze serie: riscl. ," .*6i"li" ju*'iniimptnre. pori llqi,ri i" cum vrei mai dtes, ,u""1" rnletege ru cartea unui om; d;;;;"; ornul permanent aliruri de rine q61g61at-s2 s. fa"e ne"onienir gi nesimlit. ""," Nae Ionescu. esre un a.ror a;;;; ;;;;.n','i"1'Jli".o_an.ur.a, opera lui e vie, e alefuri d e-et, s_ar putea .. , desprinsd de el. Destinur .er' r-"*"fi I'ii' spune chiar cd nu e incd ';iiltiiiu"rlfii3 ^a.-;_^x venit sd invele pe. tineri dl"q,li ;;G;;#qisi,'sa_; $::lTl:: inuege oragosrea pentru triirea interio.ari, _.Nae ton.si"'-ii,l se purea contrazrce ,.puhlicAnd.. cdrri de filosofi.., t.*t" *iiit.'p? care ei sd gindeascd gi pe care sI lL rnsugeasca. 5i .Nu se putea conlrazice adici- _nu cetebri tec1i9 de-.deschidere u .u,-r,ru" acceptd sb moari. intr_o i;;;ffiT ijlioi, a".or. ,,srstemul" filosofic ca desnre piatra de _orrnanl ;il|;r;ilf,,i; Omul care a inteles si a iustificai tot, .ur. .i.uuii'ii l.'impa." .u lumea gi cu Drimneleu, n,, la viagi.

il;il;;;;;;i ;uiJl-ioXt",.nporunilo. fosr Mihai lminescu. in ririrp ce. insi, Mihai bmrnescu a crear un curenr de s;mgire,si ganJii! orin opera sa scrisl. Nue lonescu exg1611i . "lriln.s.lana lhn'*"f a ...i";i;i, ;" i#i; Ia om. de Ia sufler ta suflel. D" u.;;;,;;';;;:ii,.:#,: rigiditatea 5i
nra_i.

tiner.i.

Viata nu-i rnai ooate aduce nici o surDriztr. nici un risc; nu mai nici draria, nici ind'oial5. El a intrat in nioarte, fiind inczi in viald' C[ci viatra este continuA rodire, continutr prefacere. Nrt e vortia de o ,,evblu1ie" nesfdrsitd, qi nici de beigsotriana curgere in lume. Prefac6rea si ordiriea in'viati inseamnllnainte de toate certitudinea sufbrinlei. Trf,iesc, deci sufdr: sufXr, deci nidljduiesc in mAntuire, in oditina cereascd. Drama omului are'un rost: m6ntuirea lui. $i exDerienta suferintei insdduie omului sd niddiduiasci in mdntuire. -necontenita cttrgere a Nrimai nioartea ari dreptul sX opreasch pe loc durerii, experienfa unra-nh. Numai mtrrind omul iqi gdselte lini;tea. Dar e o Iiniste plind de nddeidi, aceasth lrecere dincolo' I-inistea de fii"a incd in vibl.a impdcar6a aceea supremd pe care o aduce sistemul de filosofie ci poite fi primejdioas:5. Poaie fi o ispitire a lui Dumnezeu. Pentru bmul nu-are dieptul, atAta timp cAt limdne in condigia lui uman[, sd se linigteascA pe deplin, sd ajungX asemenea lui Duntnezeu.

;;i,i;;;;;;H;;r.dfii';; o"*'ii"'

,,Pan", An I, nr.3,1.15 aPrilie 1941

MIRCEA ELIADE, GEORGE RACOVEANU

;i;r;ir#';;;Ji'.ti'iil", .i

Pretald Ia eulegerea de texte


e

onvorbiri, l95l

;#ffi

-ii'il ;il;;il#dff:I"

Acegti unsprezece ani cate s-au scllrs de la trecerea Profesorului Nae Ionescu din viala aceasta se numAra printre cei mai cumpligi ani ai neamului nostru- Nu e de mirare deci ci apele inci nu s-au limpezit pi inci nu s-a putut scrie adevirata ,,istorie" a gindirii 9i fapiei lui Nae Ionescu. Dar va veni o zi cAnd patimile vor amuli Si griqelile se vor ierta; va veni o zi cdnd judecata 'istoriei se va miriuriii de la sine, firesc, aproape pe nesimlite. Noi, elevii 9i colaboratorii lui Nae Ionescu, cei care am mai rimas in viald' a$teptdm fdri teamd ziua aceea, chiar dacd ea va veni tArziu de tot, cdnd nu vom mai fi pe aici ca s-o cunoa$tem. Pantr atunci, lnsd, vom continua sX mdrturisim pentru Profesorul Nae Ionescu. Str spunem, adicd, ce-am invSjat de la el, 9i cum ne-a ?nvitat. Opera sciis[ a lui, ce-a fost mai pre]ios, mai viu 9i mai

150

151

Mircea Eliade, George Racoveanu

PrefatA la culegerea de

texte Convorbiri,

1951

rodnic.din geniul.Profesorului, a trecut in ,,viu1[,,- uclictr in lecliile gi seminarele de la Facultatea d9 Li19re, iti corivorbirile ou prietlnii gi elevii, in unele scrisori din ultimii lui uni. Stinr c0t cle rriult i s_a reprotat aceastd lipsd de ,,seriozitate,,;c[, adich, n+r scris cll.gi, ci sa mulgumit si le gdndeascd, gi mai ales sd inve[c pc allii itim si gAndeasci gi cum si scrie cir;i. Dar vreosuttr dc'voiurne'au iegit in ultimii douizeci de ani din ,,atelierut.. lui Nae Ionescu, gi ioate poarti, intr-un fel sau altul, pecetea geniului sau in vitdturii'lui. Iar daci e adevdrat ci lui Nae Ionescu nu i-a fost inglduit si-gi scrie singura care ar fi fost cu totul gi culotul a lui, fiind ,,cartea" totodatX gi piatra lui de mormAnt nu e mai putin adevirat cA din cursurile. conlerinlelc, prefclele gi ar.ticolclc lui se vor nurL.a xlcilui inteo zi^ciirli desrule. Munca aceasra de culegel.e ii tipirire a textelor Profesorului incepuse in tard. Trei volurie de'filozofie au .gi apirut inainte de ocupaf ia rusi, atte cinci erau gata de tipar. Dumnezeu singur;tie cAnd va putea fi reluatl munia aceasti de difuzare a.textelor lui Nae lonescu. Deocamdati se cuvine ca mlcar o parte din ele si redevini accesibile r.onrAnilor care se gisesc astizi dincolo de granigele tIrii. Pentru a implini aceastd ,;voie a fost tipiriti blo;ura de la1a. Multe am^fi avu.t de spus cititorului despre felul cum ingelegea _ _ Nae Ionescu filo^zol'ia ,si metoda prin care socotea el ci puteainvila pe cei tineri si filozofeze; despre pr-oblen.rele centrale ale gandiiii lui.; despre in.rportanla pe care o acordc el dragostei, vielii reiigioase ;i istoriei, 9i despre atatea alrele. Dar arn preierat si-i Iisim l-u i cit mai multe din paginile acestei cirgnlii. Celor care n-au avut insi nolocul sd-l asculte, celor tineri rnai ales, tot trebuie si le spunem ceva din ce-a insemnat Prof'esorul pentru cei care, intre l-922 gi I 938, i-au fost elevi. - Nae Ionescu ne-a invilat sir gdndim. Geniul lui era, in primul' rind, de strucluri socrarici, nc ajuta si ciutinr gi si scoatem iirrguri la ivealit adevlrul. Nu ni-l didea de-a gata; nu ni-l irnpunea.-Ne obliga sI judecim, noi, cu ntijloacele noastre, si tr:rgc.m singuri con-clu.zia propriilor noastre eforturi. lncepea intii cu gran-ratic; $i cu lexicul clci irvea oloare de tcnnenii inrproprii Si de betia d'e cuvinte; de limbajul aproxirnativ. Ne invS[a iuni si titim url text filozofic, Ei ne indemna si'r nrergern intotdeauna la izvoare: ne interzicea c[r1ile de.spt'cr un l'ilozol' sau de.ipie un sistem de filozofie.
_

Nae Ionescu a fost cel dintEi profesor care, intr-o vreme cand pozitivismul si agnosticismul 'domneau inc[ in universitdlile iomAnesti, a aidtat"validitatea metafizicii 9i a vorbit cu inlelegere despre misticd $i despre experienfa religioasd. Se Poate chiar spune ^datoritd in'primril rAnci eforturilor lui, filozofia romAneasc[ a ci, deodsit compleiele de inferioritate care, ' de la Titu Maiorescu in6oace, o pAtttuu intr-o dependenld completi de gcolile filozofice apusene. inaint" ca interesul pentni experienga religioas6 sd se facd simlit in cultura apuseani, Nie Ionescu a linut cursuri de filozofia reliiiei, dupi curir tot el a familiarizat auditofiul universitar cu pro6lemele-existentialismului, intr-un timp cdnd acest curent era ioroaoe ienorat in Occident' ' inhloZofi", Nae Ionescu a fost un realisr.' pentru el, crealiile- 9i valorile spiritului erau, inainte de toate' reale. De aici interesul lui nentru reilitdlile de tot felul 5i in primul rAnd pentru realitelile 'istorice. De aiti pasiunea cu care a eialtat ,,ortodoxia" ca lormd de viale istoricA a Risdritului si, deci, qi a neamului romdnesc' De aici crit'ica pdtnrnzdtoare la care a supui felurite.specii de ',modernism" politic, sau religios. A dimascat ,'f tien,tismul" ca fiind unul ""1t"*i, din comilexele de inferioritate ale teologiei ortodoxe romAnegti; a aGs atentia asupra incapacitilii teologiei oficiale de a gindi-;;i orbbl.*ele teologice,jh tenneni actuali"; din carc pricinl "*oon" valorilor vieliirel igioase singurele in misurll sd dea iif"ulurlu este impiedicutfl' gi viloare universali ---S" "outt addncirii ""tt".liint.."tu" in primul iand de ceea ce. e viu 9i creator in. viultt

istoricd a neamului romAnesc. spre deosebire de cei-care, pornind do abstracte, le-ar fi vrut cu orice preg aplicate, 9i cOt rnui i" "iontu-" i.rjiai i" organizarea vielii romdne,qti. Istoricismul lui Nae loucscu li impdcarea iu destinul istoric al neamului rornAnesc' i-i "o"oot bmul, singut, siunea el, nu poate intervgni. in. istorie; nu poate '..sraliniri" ce"a ce aprins sdm6nld 9i viali de la Dumtrezeu' decat grijl era b" u".Eu, tatd de elevii qi studenlii lui, marea luiajutdndu-i sI in lor personale' shi"rascd si id incurajeze'inclindriie invdlate din cd4i' de irimul rind sf, se dezb-are ',ticurile" '- Co ia, trecea timpul, cu atat Nae Ionescu i;i preciza mai fem adevAratul lui rol in'cultura romAneasci: acela de fnvdldtor 9i de arbitru. Era inzestrat cu un dar unic de a creqte ti invd,ta oamenii 9i avea ca nimeni altul simgul judec[torului 9i al arbitrului: gtia si vadd

152

Mircea Eliade

Prolesorul Nae lonescu. 30 de ani de la moarte


clar datele esentiale ale nroblemei, ,tia sA cumpAneasci $i ne invila cum. sr ingelegem,,pi'cetntali-pJn;;.;[;'r;-, ra prt". cuprinde realiratea in iotalitarea.i Oo"i il or-ulti.p gi de i_ar fi plicut s-o faci. Nae Ionescu ar tl putul scrie cea mai obiectivd qoma19;1r -od;d",-;"i;o",lii",i"i organich ra un anumtt stll de viatd spirituald nu_i micSora intru -nimic -io,in"de inletegere'a r,rruror cetortatt. r"ot"; n, .,o tT1!:!litl decal cu oseudor66fs2ele necrulator gi cu hibr.izii. Acest ortodox a yo1lit cr1. simpatie.pi inlelegere ;;;i ;;;pr-"'"ator;cir*, protestantisrn 5i iudaism. dar gidespre islamiim ",1 gitraaf,i._, gi unut din cei mai adinci cunoicdrori p".;;;-i:;;;;,liii "iu r<"uot.i pt ai misticii iudaice. ..__?rt.*: fi niscut Si.ar.fi trdit intr_un sat, cu un veac, douh in urma, t\ae tonescu ar fi r5mas toata viara un plugar; ar fi iubit stelele $j cdntecele; gi-ar fi crescur fecioiii in iredlnta gi gi_ar fi senin,.ca sfernic qi;ra""at"i,'i"i*',i.'u,rll.ii r;"n;

i)::: i:::l':1li:i

filozofului.

cand a infeles cd via;a nu-l mai poate invdla nimic- Orice sistem de filozofie, repeta adesea Nae lonescu, este piatra de mormdnt a
E drept, au fost tiphrite citeva r,'olume

._ Nae Ionescu n-a apucat sd scrie ,,cltr1i;'. Pentru ci, spuriea, cdrlile unui filozof pregdtesc qi prezintd ,,sistemul" Iui personal de gAndire: dar filozoful nu-gi formuleazh ,,sistemul" decdt in clipa

pdni la moarte? Cine era acest om?, am tot auzit intreb0ndu-se. Ce-a ftcut? Ce-a scris?

Logicei", 1941; ,,Metafizica", I-II, 1942-1943) au apdrut posrum gi cuprind cursuri editate de cdliva din fogtii lui elevi. Cdt privegte coleclia de articole de criticX dranraticd, teologie qi filozofia culturii, publicate sub titlul Roza vinturilor (193-5), cartea a fost alcehritd la sugestia Profesorului Al. Rosetti, Directorul Editurei

dar trei din ele (,,Istoria.

illllil,:l'",",

u;

Iunie l95l (Republicat in,,prodomos.,, nr. lO/19.10, Freiburg, Germania)

MIRCEA ELIADE

Pratesorul Nae lonescu. 30 de ani de la moarte


Cu.c:t trec anii, cu atdt apare mai misterioasd ,,legenda., profe_ sorului Nae Ionescu in ochii celor nu l_au cuii"irt gi n, i_* ascultat lecliile de Logici, Teoria "ar" Cunoagterii gi Metafizici de la Facultatea de Litere dii Brrcure.$ti. Cr- ii.-pf ill ua-111liogiu up.ou_
ei, incepand ain

devotamen iu ;;' f, j::,":li"g,,de studen;i, ru r, nu6i."u .ude pnmut rand dar numai
154

;'I;;i

iilonjurat, in

flZi

gl

,,Culrura Nafionald". Dar nu cred cd lechrra acestor volume, la care s-ar putea adduga gi teza de doctorat de la Miinchen, ,,Die Logistik als Versuch einer neuen Begri.indung der Mathematik" ( 1919), existentd doar in cAteva exemplare dactilografiate, ar putea explica, sau justifica, ,,legenda" Profesorului Nae Ionescu. Poate numai cineva cdruia i-ar fi accesibile multele sute de articole publicate, sub semniturf, si pseudonime,' in ,,Cuvdntul", ,,Predania" gi alte cdteva publicalii periodice, poate numai un asemenea cititor norocos ar putea lnlelege in ce a constat fenomenul cultural Nae Ionescu. Ar descoperi, in primul rdnd, cit de surprinzdtor a anticipat Profesorul filozofiile ajunse la modd dupi 194-5, el care igi invlla stuclenlii si filozofeze plec6nd de Ia ,,imediat", de la intdrnplhri personale, ;i le amintea cA un ganditor igi poate ingddui orice. libertate in speculaliile lui in afard de libertatea de a nu line seama de Viatd. Chiar felul lui de a-gi organiza conferinlele ti lecfiile universitare gi de a-gi scrie articolele evocd mai degrabd stilul anilor 1950-60 decdt epoca 1925-1940. Riguros iiri si fie dogmatic, fascinat de stringen,ta gi transparenla angelicl a proceselor logice, dar pasionat de ireverenla compactd a concretului, de inepuizabila creativitate a ,,sistemelor vii", de la morfologia vegetald la instituliile culturale, Nae Ionescu cerea studengilor, la seminar, sX descifreze gi sI justifice chiar cele mai secrete aluzii in Regalae ad directionem ingenii, dar linea leclii de deschidere despre

Mircea Eliade

Primul examen cu Nae lonescu


. SfAntul Toma,

,,Dragostea ca instrument de cunoastorc", ,,Moda in Filozofie", ,,Faust 9i problema mdntuirii", ,,Mign!:nolo lui Nietzsche". De asemenea, interesul lui fald dc problcmcle religioase qi teologice, degi reflecta in parte momentul istor.ic 1920- 1930 voga neotomismului, inceputurile teologiei diulcctice, popularitatea crescindX a lui Martin Buber, descopeiirea lui Kierkegaard se \ncadreazd mai cur6nd in problematica religioastr specificd epocii 1945-1960 (bunioard, pasiunea Profesorului pentru Origen gi apocarastazd,, pentru Kabali gi misticii renani, pentm liturgiile ,,populare", simbolismul religios etc.). In ce privegte felul de a scrie al lui Nae Ionescu, el a insemnat o rupturd fagd de tradilia academicd rom0neascl, gi intr-o anumiti mdsurd chiar fald de cea europeand. Mai intdi, faptul de a ,,filozofa" in articole (scurte!) de ziar, aga cum nu fhcuse pind atunci decdt Unamuno gi Ortega y Gasset. Dar mai ales emanciparea fald de jargonul academic (,,eu scriu ca un bdcan", mlrturisea) gi ignorarea ceremonialelor retorice tradilionale, care au dus, fatal, la ,,compromiterea" lui Nae Ionescu in ochii multora din colegii lui. insemnAnd, in ,,Nu e serios", se spunea; ,,nu e ttiinlific" -,,$tiinla" acest caz, note erudite, bibliografie gi citate in mai multe limbi. $i tot atat de cornplomigdtoare apireau, in ochii ,,;tiinlificilor", meditaEiile gi comentariile lui in legdturd cu ,,teme triviale", adic5. intimpldri de toate zilele. Dar de la al doilea rdzboi mondial incoace, ginditorii, criticii, scriitorii cam asta fac'. medileazd asupra intAmpldrilor de toate zilele, comenteazi ,,teme triviale". $i nu govdiesc sd colaboreze la ziarele de mare tiraj, sd participe la campanii politice, sd intervini in orice fel de manifestalie publicd. Filozofi de prestigiu, Heidegger, Jaspers, Gabriel Marcel, credinciogi sau agnostici dezbat probleme religioase intr-un fel cal nu Ricoeur etc. amintegte pe Sf. Toma sau Bergson, nici mdcar pe^Schleiermacher sau Rudolf Otto, ci mai degrabl pe Nae Ionescu. Intr-adevir, mai putin de un an inainte de moarte, Profesorul se hotirase si scrie doui cd4i: un Comentariu la Epistolele Sf6ntului Pavel gi Cdderea in Cosmos, aceasta din urmir alcituiti dintr-o sr:rie de scrisori, majoritatea citre o prietenl. (Nae Ionescu socotea pe Sfantul Pavel nu pentru cd ar fi avut mai cel mai important ganditol' cre$tin rrult geniu fil<-rzofic declt, buniroari, Sfdntul Augustin, Origen sau

putea gandi ci pentru c[ ar[lase in ce rens se fi apucat sx D.-111 ar filozofic, in chip cread, Jtn-i-ii1tp-") nu ii,!iJi.ji.J'd;-:iti, "a1l iirozJrl ei chiar profesori.de rilozofie' a ioaemirarea "stilistica" l-ar invidia, u"t ,,, p"ntru:n-Juioiii 9'r ()%*. inaccesibile' evident, atdta timp cat textele rimin "bii:t-:f}"il,;.'l'lilg""Sffii:n:ffIi'il;;!

,';#li"':ffi

mui ill;1",l'lti,"'"lH' rll"iii,""'"1,i-ii *ir"rs,. "u .iiiuui'a ani de la mourtea li"n,til. bli * lu".u estJiiili' a" i"cut 3o de lui sd inceaptr a

"0" lui Nae lonescu' 5, ,n ,or "u"'"rliul rr ,gadirea prod-ucliei anilor 1925reintesra tot mai vizibil ""'t="if "p""f'"aioi'iginalitatea 9i bogrlia' l940,Jsi precizeazl,o i tniiJiti"a' "tjutatea' t" prelungeqte 30 de ant uutot Nu se sbune cd ,.pu'gutotl;i: "tititi

l,.fi;:;:H";-'{ifiS;l:nl'1ru';Sltl'3:$".3lii,iiJi'lii:fl p.uT
dacr opera :::::',:d':;;il;:';i;;;luiz"in acJst. tirnp, cdli daci are sau nu ;anse t"tiiloiii-"u'"peni' atdt de' ponulari astizt'

iii',?"-ga"ii,.iiii'Eactuali Pe cat este,

i'l.a,,n-","ru'p"'.^::r,31,*:*Uitlmmm",i'J;'J"'j"u'o' ln zr'
Chicago, 28 tebnraric 1970 ,'PritJomos"' nr" l0/ 1970

Primul axamen c'u Nae tronascu


"'il titiG;;ii"te' Preda Logica 9i Mctarentrar de-aDta oc sdlrl/,l -'i,'i;;i; renliar de-abia de cdliva ult^ ,^.^-,- i;;iiii. N-tm sa ult niciocl ttr p_rm sd uit niciodrrd r fiziba gi linea un semtfa.r 9t,^ ^^-^ -m acicraf Anuntase un curs tLiii!"a"".'"i""li'i'au.::,'.""^fl^-i.ii
Pe atunci, Nae Ionescu el?, c-1$i atuncr' r\.e rurr'ruu

MiT:1Fl'-:T:1'T"*t"t$:l::

i,ffi -?,','ji*'"+T3li;"t;;:S: ,ffi;ffiil;i'#'**f***:1,,::,*yil"fi ultima 5'J$ti}lf ,ff arrt un io" in furrd, tocmai in :#; era afnlplln ll li,il'i.r'J ::*n T' i'l -:1, 1n banci. A intrat un ;:L3l:'X"t*1ffi ;::.1:*:l,Li*;;t,i1ii1i"JiiTff l:#*i::

inrancenerc rteE,r' 's'|vqv-' sprincenele negre, stuloase' ^^L:--,,ir ,ro cnlinirori: cincl igi repezea cdnd isi lepezel olellt' n(roUiinult de rrn albastru sutnbru, &ri',;";biu"'il 9?-'"^\'3. :l"li it'Xff:ll"':,I"'i;h' "?'$";if,Tl'liL.ill.i' sclipitori; ar fi fulgerat alful' parcd in

;ffi;i+;;;i"!iuG

oint'"-ii''ri"i"t"

:i"*

Mircea EIiade

Primul examen cu Nae lonescu


o

etegantd; 9i avea lTl!":la care le-am vizut. cele *;i ?.,;;;;;i-,iai expresiu" ,suujiri, marnl pe .vreodati" cu degeteie fungi, nervoase. CAnd vorbea, mAinile ii ,iroa"laulanaiiea,* suUtiriiau nuanle^le, anticipau dificulrilile, semnele a" i"tfii..se obignuia pe atunci, cu aplauze; dar Nae , A rost pnmit, cumridicAnci lonescu le-a contenir, Urus6 U.utiil,- ' ,,DacI aveli dreprul de a aplauda, nela spus, ar trebui sd_l.ave1i qr pe acela de-a huidui c6nd.nd v_o place o leilie. 6ai legea va lnrer_ zice huiduiala in sdlile UniversitAiii. Ap ,A,"?rg"rd nu aplau_ dati..."

in amfiteatnr. Era slab, destul de inalt, imbrdcat sobru, dar cu

S:a a$ezat pe scaun, gi-a , a incepur sd vorbeasci. rotit ochii p6nh in fundul amfiteatrului $r D_eodati lisat o linigtJ neflreaica, -s_h q1lgI toli 5i-ar fi ginur .rdsuflarea. Nut i;;;-r; 'nu'u'o.r"u .u un prorcsor, nu ltnea o lectie, nici o conferinli. lncepuse o convorbire pane, parcd ar il 'l_:"_ 1o.r9roodrrect. flecAruia in propunhndu_nefi povestir ""uo, u. Ir prezental serie de fapte, o intemretare si colenpri it b l$:l^,::d^,ar-o_r parte di,ttr-un no'asrre. A;.;i l-;;;;;'Ja*r"" gi. dialog, ci lltleaga e ctoal.o t"il1l?i.; Ia_drsculie, sA_Si mdrruriseasci fiecare din nor era tnvttat pdrerile la sf6rgitul Jrmleal ca ce spune Nae Ionescu nu se gdsea in nici o iarte.oiei. Era organizat ac6lo, in fala ra, pe catedrd. :._:o^1?1,,ry^o1.-p11 ea,1<ti1 ;i E-ra o ganotre. personald $i, dacx te interesa acest fel'de edndire. stiai ca nu o pureal lntatnl altundeva, cd trebuie sd vii aici s_d primesti de la izvor. omul de pe catedrd 1i se iai"sa Ji;;;;," il"$;;f,il;; pro-b].er.ne gl te iinvila si le rezolvi, te silea sd edndesti.' n. u* $riur cum au rrecut cele.cincizeci de *inute. Aproape f.1.1tuasem ^, ca nu nore. Dar m_am rrezit la sfer$itul orei hd4iit de intre.biri p.i probleme: se lisa.se oare Goetlre iiiitit de antropiologia maniheisti a atator secte medievale, .u.. .up.u\ri"1ui."ra problema rautui. a'piCuri o se-aesprindea "air.,ulite f our faus/,. era ea"i,li.r:y iLR:n4$rere? pusd gi, deci, iiezolvabili in 'cadrele _gre;it tJglrronale, sau. presxpunea o altd problematici :19-ror.l.t, $i se cerea dczbatutA pe un_alt plan? gi multe alte intiebdri de acest'fel. .^. ^v..: ll:_^_l::ontenit prilejul sd vorbesc de Nae lonescu ;i despre rr.re.a.. Dar, evident, ::::."_:':Tlg1t g! q"n1* tinerelea nici influenla pe nu ioi puiea orscura atct gAndlrea_ $i lui, care a avut_o -opera q:l.tulier mele. Mi v-oi mulprm.i cu inierindri sumare, pe TYlil care te vol completa pe mdsurd ce relaliile mele cu Nae Ionescu vor
15E

"al

,,Logica lui Croce qi Sisrema di Logica come teoria del conoscere a lui Giovani Gentile." Profesorul m-a privit cu interes. ,,Dar nu pot spune cd am inleles tot ce am citit", am adiugat prudent. ,,Nici eu nu pot spune asta",. m-a consolat Nae Ionescu. $i dupd ce m-a lisat sd spun ce-am infeles din sistemul de logicd al lui Gentile, asigurdndu-md ch, pentru varsta mea, ,,nici nu e aga de riu", mi-a pus aceasta intrebare: ,,Dumneata cuno$ti povestea cu |Iewton, stAnd in gridini gi descoperind legea gravitaliei universale, dupi ce a vdzut cum cade un mdr. Ce operalie logicd s-a intdmplat in mintea lui, care i-a permis sI inqeleagd ch mIrul acela, adicd un obiect particular, ilustreazd o lege universald?" Dupd cateva secunde i-am rdspuns cd nu pot rispunde pe loc, dar dacd lmi dd rdgaz poate am sh md apropii de soluf ie. ,,Nu e nici o grabd", m-a incurajat el. ,,Am citit de curAnd o carte a lui Lucian Blaga, Fenomenul oiginar", am inceput eu. Profesorul a cldtinat mulqumit din cap. ,,Egti pe drumul cel bun", mi-a spus. ,,Mergi inainte". I-am spus ce m-a impresionat in faptele citate gi interpretate de Blaga. Anumite minli vdd elementele de unitate in naturi sau in culturd, vdd ceea ce e esenlial, fundamental, gi asta le ingdduie sd descopere structurile..." ,,Asta e rdspunsul, m-a intrerupt Nae Ionescu. E vorba de o structurh. Operalia logicX efecruatd in mintea lui Newton asta a fost: a surprins stnrctura fenomenului gravitaliei universale."
159

luni, gi nu citisem Tratatul de logicd al lui Goblot, cu care se luptaseri tofi colegii mei. Nae Ionescu avea obiceiul si intrebe la inceput ce carte ai citit. Cand mi-a venit rArrdul, am rdspuns:

deveni mai intime. Dar asta se va intampln mai tArziu, cdnd voi intra in redacgia ,,Cuvdntului". Cdt ar pdrea de curios, entuziasmul cu care descoperisem cursul lui Nae Ionescu nu mi-a dat indrdzneala si md apropii de el. Ii urrnam cu regularitate plelegerile de logici, degi md atrlgeau mai pu1in, pentru cd in acel an profesorul preda un curs de logicd matematicA. La seminar nu m-am inscris. Se comenta Regulae ad dircctionem ingenii, text care, pe atunci, nu mX interesa. In preajma Crhciunului nu mai dldeam pe la Universitate decAt pentru lecliile lui Nae Ionescu. [...] La examenul de logici, m-am prezentat cu oarecare emolie. Nae Ionesctr nu dddea lucriri scrise, ci se mulgumea cu un examen oral. Mi-era pulin teami pentru cd nu mai fusesem la cursuri in ultimele

Mircea EIiade
S-a uitat apoi lung la mine. Nedormit, cu ochii frnp[ienjenili sub

,,El a introdus

in gazetAria romAneasce o dimensiune europeani"

acolo. pe Piatra Craiulmi." Nae Ionescu piru oarecum surprins de rtrspunsul meu. Probabil cX ii era greu si mi vadi cdldrdndu-mtr pe Piatra Craiului. ,,Bund idee, volbi in cele din urmd. Dar urctr+e ftrrd cd4i."

lentilele groase ale ochelarilor, netuns, negliicnt lmbrlcat, nu ardtam prea atrigitor. ,,Acum vine vacarrla, a nddugot el, mai uitd-te gi la cer. Ce-ai de gind si faci vara asta?" ,,Urc pc Bucegi, $i de

'

Memorii, I, Editura,,Humanitas", 1991

,,Et a introdus fn gazetdria romeneased o dtmensiune


eutropeand"
Adrian Piunescu: Ea ptiu cdte ceva din lucrurile acestea pentru cd am fost fericit.sd primesc de la duntneavoastrd un volum de amintiri. Dar trebuie sd fac din nou pe inocentul. Dumneavoastrd ' evocali in Amintiri momentul Iorga. Ditt cdte lin minte, pentru articolul dunneavoastrd s-au supdrat Si Nae Ionescu gi toSi cei de la ,,Cuvintul". Vreau sd vd fac o mdrturisire, pentru cd agi pomenit numele lui Nae lonescu; in gard se Stie despre Nae Ionescu cd a fost un tip sunbru, el e pentru noi, cei tineri de azi, un.simbol al riuluiASi vrea sd incerca{i sd ldmu li figura lui? Mircea Eliade: E foarte greu de vorbit despre un autor a cirui operi e necunoscut5- El era un profesor extraordinar, excepfional, Iorga Opera lui de profesor e nupe linia Maiorescu -.Pirvan. parte editati. Cei care nu l-au ascultat ca profesor nu-i pot mai in citi nici operele. A doua activitate a lui a fost cea de gazetar. El a introdus in gazetdia romdneascd o dimensiune europeani. Scria cum scria lJnamuno, discuta intr-un articol de ziar probleme de filosofie, de etic6, de teologie. Acum 40 de ani lucrul era foarte nou. Aceasti activitate jurnalisticl a lui e, la fel, necunoscutX. Se ;;tiu despre el probabil numai simpatiile lui in anumite imprejuriri aparlin efemepolitice, care ca toate evenintentele politice

rului si nu pot decide asupra judec4ii unei opere Ei a unui om' E in lard el^e i.*ri'*.* iL ""tbit despie ei. Dunineata imi spui inleleg-asta in -ch f"l d" simbol al rXului. A9 vrea si ;;;Jid;;;i,.tn demoni", luciferic in ei, cd era Faust 9i Mefisto ;;;i;t; "iuu i"^ t""f"li iimp, Dar acest'demonism flcea parte. din inarea lui oersonalitate, foarte complexd. A rimas dar aceastd imagine'.Este o de adevtrrat I-.-n-i* |""i,*itd in bunl parte, pentru cI oricdt ar.ficare.e.prlma un aspect al unei personalitili puternice' Stlr citit, allii "u ""dout ilfi;lr;i.;;;;"iuia".p.L el: unii l-au cunoscut 9i l-aufolosesc ai 'nu i-au citit textele' (Acettia n"'f ---"uuot.ut 5i nici repeti cateva imagi n i-c I igee' ) ' A,.P.z Dacd u- tpri" cd opera unui profesor este nlundrul .Si. c.onstd,opera.lui ai*OJitii Itii' ts putei sd.vd inieb in cediscipolii aceluia "iiJii de vedere? acest iioi '"iL iiniui anpe pu'nLtpe cate |-am cine suntla dumneavoastrd' auzit de i'ien t"", limbajul rlezvdta sd P ndeasch Pe tincri? "*MiE.;'2^5 qi F-babil cd toti cei ce au fhcut filosofia intre anii Paul 'ls.'oi;teri-si-ai*cipotii lui de la ,'Cuvdntul" (Sebastian' lui sinfluenla dar st"iiiti, rra- v,il"an*sdu' Dan Botta, Raco'zeanu), de profesori care lot"pra intregii generatii de filosofi 9i . "i"t"iiui gener"agie"care afost formatd de el' El ne-a ittv[1at' " "r"tit^t "t""fi, cTtim cd4i despre' ci sS.mergetnla.izvoare' el nc-u il;;;a;t;t ,i"tuetut de anrrmite supeistilii'icd religia e un fel de.cercetl$ic suu ce meiafizica a fost depdgiti de pozitivism)' Lucrurlle acestcu ltlc iiri"-oi" l"r,tra a.elo'r ini' $i in plus a dat genera{iei tirrctc clc Itunci culaiul de a pune problemele^ ccle^mal l'nportanle clllur lll in spectacolele dramuticc irii"J" J. '"ir.. Ne_i invaiat sd descifrdmconsiderhm teatrul ca o 'gdndiri' sd J*ri".ii ale adevdratei *a.airii: ne-a Tnvhlat si privim strada altfcl; ne.inv[1a "r5""*ie tti'-a;ira- privind odmenii nu uitAndu-ne la.pomi Ne-a " .xlifiti* il"#i";f';;J"m i'i literutura ceea ce anticipa fle gandirea i' Toate riti"i"^,i.i, fie experienlele fu ndamentale.alestilul acelei aceste .vieli din seneralii' i,;;ilri - i;-;d it ii a" .i,9i ele fac parte
A. Piunescu, Sub semnul inttebdrii, (cap.,,Mircea Eliade"), Editura,,Cartea romineascl", 1979

r60

161

,,Nar oonlldentul, (...) omul Palatului"

GRIGORE GAFENCU

,,Nae conf identul, (__.)

omuN

palatutul,,

derea vielii noasffe publico: ,,Guvolnul e un instrument de execulie progranrul ce trebuie lmplinit nu trchuie sil fie nurnaidecit al sdu, trebuie sd fie al t5rii, gi atAiu vrclno c0t guvernul va executa intocmai programul tdrii (l), nu e nici un lnoliv ca el sd fie concediat. Cu alte cuvinte, atata vreme cnt guvcrnul va fi sluga plecatd gi va csculta de poruncile pe care le prime5te, va fi menlinut. Va putea cum se laud[ bietul Mihalache. Singura condilie. Eine Ei doi ani si nu conceapd- i;i str execute..."

nistru la Paris: regimul nou. t...l 4. ,,Prietenii prinlului": Manoilescu, Cesianu, paul Teodorescu. *. Planurile lor de restauratie acttunea lor asupra lui Carol. La a:g5tia se adaugX N-ae Ionescu 5i ,.Cuvdntui.., oficiosul mis_ trcrsmuJui monarhic, Grigore Filipescu gi ,,Epoca.', oficiosul vladlepismului. Ralionamentul lui Nae: s-au'sleit ioate fondurile si toate credinlele trebuie credinfi noi, productive, deci: Carol. Ralionamentul lui Grigore: jos $tirbei, d-eci jos regina, deci sus Caiol. [...] Stdpdnul insd cum zice Nae se pregdtegte sd stlpdneasch.

BILANTUL ANULUI POLIT]C Carol pe.tron, Maniu in civil, Mironescu prim-ministru, Nae consilier politic, Aristide consilier financiar, tesianu Dinu, mi_

15 decembrie 1930

el gi spune ci-,,pdrerea generald...a polonezilor e cd trebuie numaidecai sA fiu eu. imi zice ci u, ,,seriozitatea" problemei.regelui gi cd doregte sd giseascd pe "*prrne ciireva care si-i sugereze_numele meu. Ce ag gdniti dac-d el, Szeirbeck, ar insdrcina pe- Nae Ionescu cu aceasti 'nisiune? Refuz cu energie gi indignare. Nu am pentru l.{ae nici stimI, nici increclere !
5 ianuarie 1931 Curte..

2 ianuarie 1931 Szembeck nlt e incantat de

f4 martie l93l IntAlnesc Ia Camerd pe Nae. Nae confidentuf filosoful misticismului monarhic, omul Palatului, Nae Ionescu. Ii cer informalii. Ii ar'5t ci nu mai pricep nimic. ,,CuvAntul" anunEi trna gi alta se intdmpli. ,,CuvAntul" spune cI irnprurnutul nu se face qi impmmutul se face. ,,CuvAntul" veste$te plecarea guvemului ;i pleaci guvernatorul Bdncii Nationale. Ce s-a intimplat gi ce ne facem dacd nu ne mai putem bizJi pe Nae zdmbegte satanic. "Cuvdntul"? pe vremuri informafii bune. Lni cliduse De o uimitoare gi deconcertantd exactitate. Era in septembrie trecut, reveneam de la Sinaia, unde fusesem primit de rege intr-o chestiune de serviciu. Nae se urcase in compartimentul meu gi mi-a. vestit c[derea lui Maniu: Va pleca Maniu, va veni Mironescu. De ce Mironescu? Fiindci regimul nalional-lirinesc trebuie compromis definiciv. Va fi un provizorat. Apoi, va ven i 'I'irulescu. De ce Titulescu? FiindcE trebuie comprorni;i qi toli falgii semizei. Alt vom veni provizorat. Apoi ochii adAnci ai lui Nae scAnteiau -, noi! Prima paite a programului s-a implinit. Partea a doua pare sX fi suferit unele modificiri. modificf,ri ce nu imi zice Nae ,,Sunt numai modificiri -, schimbl programul. S-a intimplat un fapt neprevdzut: Mironescu s-a luat in serios. Era menit si fie o fantoqd provizorie. S-a crezut indreptilit sd fie o fanto5i definitivd. $i ce e mai ciudat e cI Mihalache s-a solidarizat crr el. Mihalache gtie de ce a venit

camaril5.;i ,.prieteni". Avem pe NaE, indriznel, insinuant ;i autoritar. Dar nu mai avem Brltieni ii Stelian s-a pot6iit.
23 ianuarie 1931

A dat Dumnezeu gi am restabilit gi regalitatea. Avem din

nou

Teoria lui Nae e de un cinism in care se oglindegte toatl deci162

Mironescu gi ce inseamnd Mironescu. De ce;i-a legat oare soarta de el? De ce s-a inclpdlAnat pe chestia imprumutului? Acuma vor cddea cu totii impreuni. Sau poate crezi cd au ca$tigat panida? Madgearu se crede biruitol: realizarea imprumutului, debarcarea lui Burileanu snnt triumfuri. In realitate, niciodati guvernul nu a fost I mai aproape de cddere decit azi. Cdci nu-gi inchipui cumva cI I Mironescu a fost ales ca sd guvemeze, pour de bon ton?"
163

Gtigorc Galencu
,,Nae conlidentul, (...) omul Palatului"

Cam aga grdiegte Nu: l- dreptul lns[ ctr z0rnbcsc pi eu. Eve_ nrmentele par a fi scdoar de *u -a'IJ*i.dul'p".t. nilor". planul care a inldturat p"{"1iu]tliiriio-iiffiir" a ,,priete_ fr4fniu a" Mironescu. gi aceasta, cu at6t m-!i;il; "up nu s_ar fi te_ mut de ,,conu' Georges.....Dar cdnd e vorba sd vie sT sd stea la"onul-G'e;;d "',ilI.in1"r"g" _utt, putere i-;";il nimic cdnd e vorba sd plece. ..,,.ToTti, ^ Nae nu . poare renunfa . la_ privilcgiul de a prevedea vutorut. ,.Ai auzit de sosirea Iul'fituteicui;li'gii.,o" uin" Titulescu?" Nae: ,.Actul ai a"lf"ol;'-"""' - ""' ""

;":diil#;i ;fi";"

18 iunie

in politica noastri exteme. un,,malaise..in r.elaliile cu Comentariile presei franceze cu prilejul formdrii noului guvern au suplrat cercurile oficiale gi, *A li"ii c'"rieu. tu"'iorr".",r, ori_ ciosui Palatului; rdzbuni onoarea p.i.t""ilo. oiJ.ini"Franla. Tema lui Nae: i.,ru avem datorii de ,:d;;il;;Ad;;i.;rt", am fbst ajr,ta1i, am ajutar, sunrem ctut. Nu ;';?" illilni'Jotigaga a" a pisrra rordeauna o alianri daci nu ili;;;;;;;i;Ti;;."" A3esre-legqii fac pahe aint._rn ii.r"il. SirllLJii.i"rnii ce transtbrnri". Ne rrebuiesc alli oarneni. ulr. p-ur"tla",-oli;;i;;i,,t.. se i;; r.ealitare e o act.iune nesativh ae aist-rugeie,f il:.; in fiingi. a insh;i irrganizar"liei d. .:;i. i" ;; -temetiei noastre extenli nu Doare fi _1,:u"1,". mai riu ales, on*r" politica moment cind in afari de Franra intreaga Europi c i"- iecai cet ae azi, fj.I-"ia;" de a se prtbupi, pentru

l93l

ori|u:t't"

partide, bdrbali de seaml, legdturi exteme, ce se ridic[ in calea unei ,,lumi noi". Ce e aceastfl lume nou5? Tirania inleleaptX a unui rege, stApan de drept divin, cum std scris in unele articole? Sau o anarhie .in care, dup5 ce regele, unealtd supremi de anarhizare, va cddea,si el dupd ce va fi distrus celelalte fo4e organizate, vor veni in sfdrgit fortele ,,noi", pe care le viseazd Nae in aventurile sale mistice...? Toati starea de spirit a lui Nae, a$a cum reiese din articolele sale megtegugite $i pedante, pare ci goviie intre absolutism gi"anarhie. Singurul fel de a-i concilia teoriile ar fi urmdtorul: spre anarhie, plin absolutism. Se poate ca gustul amar, dizolvant pe care il au teoriile sale monarhice sd fie un farmec mai mult pentru r'ege, care datoregte ascendenlei sale slave o tendinli deopotrivd de mare pentru autocrafie gi dezordine. Nu e oare regimul de azi o oregltire pentru o liberd desfdgurare a acestor doui elemente: un giivern petsonal, compus din prieteni personali ai regelui, de o parte, qi, de alta, a curlii in plin[ anarhie socialX gi moral5? Doctrina lui Nae e o sintezd a lumii celei noi: Argetoianu gi Puiu Dumitrescu. E firesc ca sdgelile ,,doctrinarului" si se indrepte, in prin-rul rdnd, impotriva omului lumii celei vechi, impotriva democratului ,,cinstit in viaga privatd gi dezinteresat in viaga publici" impotriva lui Maniu. [...1 Maniu presimlea guvernarea personald dictatura. El

sistr 5#;t"fiif"".;';ff l#T'il*"1'"T,ilri".llflE:"*::T*,,:,ly

a ataca

Sistemul
164

25 iunie t93l Banda Lupescu descoperise in Maniu, cu. buni dreptate. pe ccl mai primejdios adversar'al gt _ un om cinsrit, geful puternic parrid, reprezenrantul netlgEdui r ;,;;i'Li;;; celui mai provincii, hotdrat sd arate reselui ce stmte_$r ce gAndegte "l lara in chestia pr-inlese i Etena. pe i'dned ura,femei ldr, Ma;iu' ;;;istJiirporri ua Iu i $i ftiria ,,doctrinaritor..INae.Io,r"r"ulira,ui'tJ*i ,.jiiriJlt palatutui, vedea in Maniu un obstacol serios la i"J"pflri*" pl"n'u.ito. ,u1".

lui

Nac? Desfiinfarea tutur.or ientreioi'de rezistenle:

presimlea mai ales cAnnuirea bunului plac: capriciile Curlii gi Lupescu. $i a priceput de asemenea ctr prinrele domnia doamnei lovituri vor fi indreptate impotriva lui. Nu avea de altfel dec0t sll gi il citea pentru a cunoa$te de rnai lnuintc citeasci pe Nae desfbgurarea intregului program. Cu o candoare cum nu se nrni gdsegte decat 1a conspiratori tenebro$i qi la machiavelli din cei rrrni giregi, Nae ldmurea lumea, prin ,,Cuvintul", despre ce se va face gi pentru ce se va face. [...] Nu ired ca regele si fi pirisit cu totul ,,doctrina pentru Ardeal", pe care Nae Ionescu a preg5tit-o suveranului, ca atatea alte doctrine, gi pe care a suslinut-o in CuvAntul dupi primele ciocniri dintre rege gi Maniu. E doctrina .,inevitabilelor transformdri politice" doctrina ,,Vremii noi", care cere' ,,inl5turarea cadrelor istorice, invechite in ap[rarea unei tradilii gi a unor drepturi nalionale pe care azi nimeni nu le mai contest[ gi inlocuirea acestor cadre prin elemente noi, oameni tineri, care sd nu aducf, in politica noul a Rom6niei

165

gotc dtlencu

intregite amintiri regionaliste, ci numai un spirit nou, orientat spre viitor, gi acelagi ln toate linutudle romAnegti".
10 iranuarie 1934 Starea de asediu, cenzura, represiunea... Intr-o noapte, dispar tofi fruntagii nationalismului extrem, Zizi Cantacuzino, Nichifor ridicat de Ciainic, Diagog Protopopescu. A doua zi, dispare,Nae polilie, arestat, ascuni, Ca nn simplu mujic sub Ohrana larist5. Ce Face'regele. in tirnp ce i se aresteazi cel mai credincios gi devotat prieten? Regele nu-me;te pe Gugi Thtdriscu prim-nrinistru! [...] - Camarila se scinda3e in doui, de o parte, creEtinii care cochetau prin Nae cu Garda de Fier, pe de alta, jidanii, gata sd sprijine politica antigardistd a d-lui Titulescu. [...] - Privitd din acest punct de vedere, criza Titulescu a dat tot ce putea da. Titulescu a lovit pe toli pe care vroia sd-i.loveasci. A ;btinut indeptrrtarea lui Puiu si arestarea lui Nae, intdrirea ltti Gugi pri'n prezenla sa in guvern, dai slibirea lui G..u1X. fa$ rle el, Ministru cle Eiterne iu condilii, cu rezerye gi cu privilegii. Fagd de sine 9i de poli(ica sa, Tirulescu a flcut un pas inainte. [...] ' Tare gi indriznel cind calcd uzanlele- lolitice, e slab. 5i timid indeosebi prietenul cel mai cind e vbrba si-;i ipere prietenii - lui Nae provoaca shtpoare 9i supus ;i cel mai devbtat. Arestarea iniligndre. Daci e unul pe care regele era dator sd-l acoper-e e Nae t-eoretic:ianul fanatiC al restauririi, carlistul de zile rele, apologistul de vremi trandafirii. Totu$i, la prirpa crefe, la prima telegrami, se zice, a lui Titulescu, Nae e sacrificat. Iorga exprimE de mirrune nedumerirea generalX intr-o telegramd trimisd regelui, cu urmdtontl cuprins: ,,Rbg pe m.v. sd intervie^pentru p.rofesorul Nae lonescu, pentru tot ce a flcut pentru ea. Intr-o lar5 in care TitXrdscu are fregedinlia, profesorul Nae Ionescu.poate si aibd, cel Dutin, libertate;.:"Nae iAmlne insE inchis, fdr6 ca justilia militard sI iroitd formula vreo acuzafie precisS. $i lumea nu mai ingelege nimic. insemndri politice,,,Humanitas",

MONAHUL GUCON

Nae lanescu' Teolagul


Dacr
te or o

* "l"i1lii:Til3:i':iiT: itr K'S',Hi.'"""'H'l

kt#il5*ft*i+!tkrL'il+.;11;ii*.ti $;
Ni'*f ;*i

H,H"t1ii:*rt"':'.tfi :;i:;"'":f"'#'irhy.m,,,i';:S;fi
j:fl
:fi

.*,i"'rl;*i'ii;:x"!"*fu silE'fr :Yl.+"Ji:'5i

:*i'1".?"i1':i::"'"l?:aiituiuia""a'

"l.:.,:sli:*'"""'iJi"^:3i:::$t.ri:"::?l:l"c"'"organicia

'-*ti;EsJl;nfl{+:i:ii"";K,li:ilil13#t",:;tff puternica intutlte


addpat,

ii ine[duie

;.;'f"A; aL cerbi mai "hab.otnice" ;t.G;;it i"tigio^'" 3:TitilHlte;; domnului Nae lonescu in i" x i"^: o.#:lji', ;::;ti'!11"' de-a;''di il.q nu crrtenr ?, Jfi :"' #1": unele -o'a fi stcbilit iX*ii. i"*r^ aEzordine'
t
i

sE

"T: posibilitl1i 1]"1""^"#;i;;;l;;i; inf6[r9eze'. cu mai mari ortodoxu rn nar


n
i

l]i'::"ir'xli'ii.i..tice.

;'i'i,'i punctele

l99l

ili,iiii-*.r"ei',""r1.1-,".[Jli].'d;T"i*r,f f.r'r?:'#i::!# lf ;,i,[?l',11";"""'i?Fi,lTgd;i$"..:""]_.:';rum,q;-q;]r le' ob oare o h1 ;';;lu "i't i'' de hotdrari :L%Iriff :Po';,.p""?ff n".:"tar cu Sf6-ntul Potir' p'"oon'"' iJ
s
r

ecumenice' d" Putem afirma

"' te2'e";'iil;;;t*ll:#fu fhlil";i';zu'iff ffi':"ui'""J:l; Necum care-s cnterttle


167

"o"niu"*i po#ri"*liiit"ilii"

dezbatere

din iarna lui

166

Monahul Glicon

insd, studenfii. domnului Nae auziserd de la profesor de scrisoarea patliarntfoiiUsniii"ni. Ionescu -3it"lnli"r" $i aveau cunotrinre.despre

mare dezbarere publicd,

OCTAVIAN GOGA

o eclesiologi" oriodoi[.

fdcutd in

RTliJ;lXi;

cu_ cernrc, uscdturi le protestante. Tatd de ce nevoitorii spre reinvierea trecutului mdndrie al credinlei romAnepri drept-credincio"r", ;l;;i;i*;;-de mireni isi cu recunopringi qi cu dragoste nefdlamicd ganaoi ,pi" 11.1,"_"914 spre marete teolog ar Bisericii drtodoxe"r.omaneiti

,T#:,'fr ,ill':":,:"'Ji,i%"::,ff rodit bogat:'profesorul Nar ,otij".tria 'ror avea de furcd, _^_9u

ljiljt;5;_uit:#**1,,,,,rr
,rai*, f"""iii'gdndului
4

Nae loneseu
anrilie 1931 ,,M-a Dis'-de-dimineati, d-na Pruncu m-a scos din baie: trimis Maruca [Cantacuzino] sa-[i spun ch ai avut dreptate. Regele e un sldbinog. Foate era mai birie s[ nu vie in !ard' Cu Nae a mai sldbit-o." aprilie 1931 ,'Maruca e Matinald ca totdeauna, d-ra Pruncu s-a prezentat: loarte trist5", incepe sd-mi gopteascl, cu aerele de.comunicativitate ale fetelor bdtrine] mica proxenetd. Destiinuirile ei se ingiri pe rind ca mirgelele de chihlimbar in miinile unei- -starele- vinovate: --Maruci se olimbi prin casd si ofleaz5:- "Carol? c'est la pourriture'> irrnian a losi ieri si si-au plAns'reciproc. El era foane violent spunand cd au gregit c[ l-au adus in lard pe rege -9i c[ lon Brltianu a fost sinsurll om mare care a vhlut limpede. Maruca a trimis azi flori sen"eralului Averescu. "Sa voisine toujours proche>>; am vizut i..i.our"u, sirop si sumisiune abso1ut6. Cit despre Nae, el e cam ni.t. intt"uUa aici intri in guvem sau ba. Maruca e amirAtd: <Dac6 colorit totdeauna --"i ini"fit. Nae! Aiincheie misterios: lucrurile 9i abia asttrzi v[d ,,Furtunicd' aga ii zic eu ud"nA.dl.""'P-ncu M"-"ttii, are flac[rd in sufletul ei, degi e cam mocirliti azi' Sd gtii cd isprdvegte cu Nae."
6

,,Credin;a", Anul III, nr, 359, 10 februarie 1935

'

ln

Jurnal politic (7931) (fragmente)' vol. Precunbi, Editura Minerva, 1989

16E

169

Leclia netrminatd a lui Nae lonescu

VIRGIL IERUNCA

Leclla netermlnatd
a lui Nae laneseu
Trecerea lui Nae Ionesctt prin societatea romdneascd investegte aceasti societate cu atributele ateniene. $i mai precis: Romdnia devine, prin existenta lui Nae Ionescu, un fel de polis valahd. Noul Socrate nu mimeazi destinul modelului, il reinventeazd gi-l retrhieqte autentic. SituaEia, contingenlele sunt de altfel altele. Altele, v-alorile de sprijin existenlial. Al1ii, contemporanii, tiranii 9i sofigtii. ln mijlocul lor Ei impotriva lor, Nae Ionescu inaugureazl neoiedagogia riscului. Riscul de a fi inteligent intr-o urbe de ,,cleitepf', riscul de a suferi adevdrul intr-un, peisagiu in care adei,druiile se poartd, nu se suferi, riscul de a cultiva paradoxul pe . pielea neaogi a proverbului. Dar, mai ales, riscul-cel-mare de a incerca sd impui romdnismul printre romAni, intr-o vreme in care lacomi de culhrrd ace$tia, de-abia fdcdnd ochi in istorie, privesc - lui Nae Ionescu in afara hotarelor ldrii. Rom6nismul $i d;: luminl e un fel de opozi;ie indlrXtnicd fa;d de acest impon de lumind. De aici. tdria 5i irairiLicia lui de izvoi. Ldngd romdnism- ca spaliu- de vatrd necontenit d<igordtd de propriul ei intrebare sufleteascl - alt orizont 9i alt apel: ortodoxia ca limbaj foc, Nae Ionescu aSeazd aulohton al credinlei. in aceastl dubld armurX, a rom6nismului gi a ortodoxiei, urzitii din zalele in veci necinite ale omeniei, cavalerul acesta sceptic, dar vizionar, purcede la asaltul dificil al faptelor. La Universitate, predd logica si indoiala, examineazd certitudinea, lnvagd virtutea' Prlmeniior de sisteme, el tranformd cursurile in oracole. Catedra, ceva intre alee gi altar. Pentru prima'oard, uuiversitatea devine academie 5i ateli6r. in ea, cuvAntul dobdndpgte ceva din puterile lui ]r{49 fe1656tr originare. Cuvdntul e din nou Ia inceput' In prestr ia - rlspir rutina' in Iorga, 9i ziarist est6, ca si Eminescu, Hagdeu, invdrteala ca institulie se rhzb6iegte cu edilii invArtelii

pledeazd, pentru metamorfoza politicianismului in ,politic, a demagogiei in noimd, a ideologiei ln idee, a personajelor in persoane. Prin el, gazeta trece din senzalional in neccsar. Editorialul devine invh16tur5, faptul divers parabold, cronica eveniment, istoricitate aprinsi. In ,,forum", Nae Ionescu so migcd insolit, contradictoriu. Aristocrat al distan;ei, el irith pe ,democrafii" improvizali; plebeu subtil, el igi indepirteazd pe boierii get-beget, care confundd pe ,,a fi" cu,,a avea"; mare singuratic, el trimite ,,masselor" ochiade de indiferenl5 activi; elegant ca un concept, refuzi pitorescul de bagtind. Totdeauna in centrul esengelor, Nae Ionescu exaspereazd accidentalul gi pe slujitorii lui. Poate de aceea, viala lui e serios accidentali. I se disputi, necontenit, locul gi rangul, vocalia, casa $i
masa.

Nu insd gi posteritatea. Nici unul dintre daschlii universitSlii romdneqti n-a avut discipoli atat de vrednici de statura spiritual5 a maestrului. Care dintre universitarii nogtri se poate mindri cu o pleiadi de urmagi ca cea care strAnge laolaltd pe Mircea Vulcdnescu cu Constantin Noica, pe Mircea Eliade cu George Racoveanu gi Emil Cioran? Iorga a fost o vijelie a cugetului care gi-a mhturat int6i gi-ntdi discipolii. Vasile Pdrvan s-a infigurat in singurltatea lui tragicd 9i orice mogtenire ar fi luat forma unei sfidhri. Singur Maiorescu gi-a agezat, oarecum, catedra peste timp. Paradoxal insd, spiritul maiorescian a diinuit mai mult prin discipolul siu indirect, E. Lovinescu, decdt prin urmagii lui direcli, P.P. Negulescu, Ion Petrovici, S. Mehedinli. AIta e insd posteritate:i lui Nae lonescu. Elevii au invilat de la profesor mult mai mult decdt o tehnicd a cunoagterii: o voinli de a fi 9i rXmdne oameni pe senin gi in furtunh, printre semeni gi sub istorie. Nu e o inthmplare cA rezistenla romdneascd de azi impotriva puhoiului ruginii se confundd cu moartea lntru sfinfenie ti eroism a lui Mircea Vulcinescu gi cu ingroparea de viu, in suferinfd pi onoare, a \'i Constantin Noica. Leclia Invhliitonrlui a rodit peste incercare. Leclie neterminatb istoric.
,,Cuv6ntul in exil", februarie-martie 1965

170

171

Nae lonescu

VLADIMIR IONESCU

"

,V

aa lanlsau

aventurd, permanent ciutitor de rispunsuri la nenumiratele intreb[ri ale existenrei, temperament pasional, prompt la cele mai nea;teptate leacfii in fala evenimentelor mari sau mici ale zilei sau
ale epocii.

Ce greu e sd evoci figura unui om! Chiar dacd eqti rudd sau prieten cu el, chiar daci ai lucrat ani de zile la aceeagi treab5, chiar daci e vorba de cineva simplu, deschis gi fird complexe. Cdci fiecare dintre noi avem un coll secret interzis oricui. Suntem, in fond, fiecare, o enigmi pentru celdlalt. Nu te cunogti cu adevi.rat pe tine insugi. De unde pretenfia de a cunoa$te pe celdlalt? E lesne de inchipuit cu cdt mai dificil este si definegti personalitatea unui om ca Nae Ionescu, filozof gi om politic, piofesor ;i gazetar, cu r-nultiplele fafete ale unui spirit pemlanent sedus de

. Degi rudd de sdnge cu Nae Ionescu, nu l-am cunoscut decdt in 7926, cdnd a venit la ,,Cuvffntul" si ia succesiunea lui Nichifor Crainic pentru acea rubricX intitulati ,,Dumineca" qi consacrati problemelor credinlei 9i bisericii. Teolog qi poet, Crainic a cXutat sd-gi conving6. cititorii de valoarea de nepreluit a credintei, si linX prezenti in mintea lor tradi;ia ortodoxiei, si puni in lumirri nu numai meritele ci gi neajunsurile sau erorile ierarhiei bisericeqti, valorificdnd aceste teme prin acel dar de transfigurare care este al poetului. Ce avea sE facd din aceastd rubrici succesorul lui, care nu era nici poet gi nici teolog? Ei bine, in scurt timp Nae Ionescu avea sX se dovedeascd in stare si potenfeze sensul acestei rubrici printr-o adAncire a problemelor tratate gi chiu' printr.o formulare, poate mai pulin poeticd, dar care avea o tnisterioasd putere de a convinge sau
de a captiva.

DupI citcva luni, puscsc asupra ziarului pecetea puternicei lui personalitili.
172

Ne-am intdlnit lntAia oar[ ln camera secretariatului de redaclie. A intrat pe u$d un om de statur[ mijloiie, care s-a apropiat de noi cu pagi mdsriragi gi elastici. Chipul lui era pregnant. Fata avea triseturi aspre Ei colguroase, cu un nas putermc, cu och verzl' pitrunzbtori, iscbditoii, ve$nic in Trgcare- sub sprdncenele ne-gre 9i itufoase. Ne-am recunoscut dintr-odati, instinctiv. Ne-am imbrdii$at. in'vremea aceea, Nae lonescu nu mai era un necunoscut' Numele lui circula in cercurile universitare, in r6ndurile tineretului, in publicisticd. Eu $tiam de la fratele meu 9i de la colegii lui care il avriseseri profesor'gi director de studii de Ia Mdnhstirea Dealului cat de Dretuit si de iubit era de elevi. Am vrut sd verific in ce mdsuri elogiul 9i admira;ia juvenild ale acestor tineri erau indreptdtite gi m-am dus sd asist la cdteva din lectiile lui Nae la Univelsiiate. Am rimas fermecat. Vorbea cu o siniplitate gi cu o naturalele cuceritoare, evitAnd ^o terminologie s.re6^ie. Vbrbirea lui era iotodatX spontand ;i gAnditI, . organ ic iesatd. Recurgea adesea Ia exemplul concret, comun, uneori aparent oiadoxal. pdntru a face de inteles mai lesne ceea ce era prea linistit' fEcea din cdnd in cind cite o c,ira;iut iui "'u elumd si-$i arunca lugar ochii pe o hArtiuld, pe carc i;i insetnnasc nunctele orincipale ale leclici. Era ascultat nu nulnal cu al'enllc' dtlr tu un fel'de ardoare. Rar mi-a fost dat sd vhd la cineva o at0( dc uin".oute putere de a comunica cu oamenii gi indeosebi cu tin"eretul. Eia dascdl in cea mai nobili acceplie a cuvdntului, nltscul de a trczi 9i rJli. p.of"to. prin darul de a zgilgii curiozitatea, a gindi prin pofta de ,,r.',*..'r aDetitui cunoa$terii, de a a1A1a irooriite miiloace in fiecare dintre elevi; ii indemna si fie ei in ce 'ni"i".. si fic, si nu primeasci nimic de-a gata, sd treacX tot ce vine fin ufu.a prin -sita siirituloi critic li sd supuni totul meditatiei 9i intrebiri i. ^----i* *"t".iu dac[ o putem numi astfel - ii plicea, se vedea mari satisiac,tii 9i-i prilejuia o extraordinard expebine, ii dddea rientd nu numai pedagogici' ci qi umani' -.. "--nu s-o plrdseasci, fiindci a continuat sI-$i 6" l-u fdcut cieci ipreJea-"ursnrile la Universitati:, ci sX se,dedice 9i-altor^ activitdfi, 'nestrdnd si in acestea ceva din atitudinea lui de profesor? '--6" ,Aipun.ul la atare intrebare depinde o serie intreagl de

ffi;;;.

173

Vladlmlr lonescu

Nae lonescu
Frecventa saloanele ca un monden oarecare? Desigur, gi o fEcea cu plicere, cici ii pldceau interioarele cu gust mobilate, era sedus de femeile frumoase, de toaletele elegante, de rafinamentele inaltei societiti. $i cu toate aceste ,,slIbiciuni", izbutea sd rdm6nd filozof, profesor, personalitate aparte, apari;ie stranie gi originali a acelei societdli bucure$tene de acum aproape o jumltate de veac. In politicd, el era acelagi neobosit explorator al realitigii gi autenticului, cum era gi in culturd. A criticat totdeauna statul roman democrat 9i liberal, fiindcl iL socotea nepotrivit istoriei, tradigiei gi realitdlii romAnegti. fdrhnimea spunea el era marea gi cvasiunica realitate romdneasci, iar statul romAn - gine in afari de se ea. Imitat gi copiat in instituliiie ca gi in spiritul tui tle modelul occidental, acest stat era o construclie anormald 9i hibridi in raport

explicalii pntru atitudinea lui de mai tirziu, pentru contradicliile lui, pentru intreaga lui aventurd spiritualh, pentnr destinul lui. Omul acesta in stare sd urce voinicegte cltre piscurile cele mai prlpdstioase ale abstractului, in necesitaiea lui de absolut, riminea in acelasi timn excentional de sensihil la toate nhernXrile realiti;ii ci acelagr timp exceplional gi exceptional sensibil sensibil chemdrile chemXrile reelititii gi la toate isnitele vietii. Existenp era desisrrr pentru el o n ispitele vielii. Existenta nenfnr desigur problemi cie filozofie.. Dar era totodatd spectacolul fascinant, aventura inegalabilh, la care nu se voia doar spectator, ci actor, interpretdnd-o ca atare gi participdnd la ea dupi natura lui de om. Contradictoriu cu vocatia lui de filozof? N-ag zice. De altfel, pentru Nae Ionescu contradiclia este in insdgi natura lucrurilor gi, intr-un anumit sens, definegte existenta. Legea compensaliei trebuia sd joace gi la el. Setea lui de abstr.rct, de absolut, de ceea ce e ,dincolo", trebuia sh afle compensatia in pofta lui de concret, de imediat, restabilind, poate, un fel de
echilibru instabil dar indispensabil. gi avea destui cd Nae $tiu, s-a spus de vrdjmagii lui Ionescu era un ambilios, un om care voia sI ajungd, un om care r6vnea beatitudinea fotoliului ministerial. Era un ambilios? Probabil, dar nu pentru asemenea joase treburi. Clci a putut sd fie in mai multe rdnduri ministru gi a refuzat. A fost deputat, dar n-a incercat nici o clipb sd facd din tribuna parlamentartr o trambulini politicd, degi lucrul ii era la indemdnd. Allii socoteau ci Nae Ionescu ar fi n[zuit sd fie un fel de eminenld cenugie, un inspirator, delinhtor efectiv al puterii reale gi nu nominale. Asta e o ipotezd care ar avea poate so4i sA fie mai aproape de adevir. Nu gtiu. Dar fntr-un anumit fel, inspirator el a fost. Cdci a dat politicii gi culturii romAnegti idei noi gi un imbold citre creagia originald, proprie geniului nalional, a invilat pe unii sd g6ndeasci, ial altora le-a biciuit pofta faptei. Era un om viu, un om care voia sd trdiascd viala sub toate fomele, un om exceplional prin fo4a gdndirii, prin talent, prin cultur6, printr-o inteligenld indriznea;5, printr-o sensibilitate de artist. Avea totdeauna ceva nea;teptat in modul de a gindi, in felul de a rosti, in reacliile lui surprinzitoare. Gata s[ se ca]ere pe culmile abisale ale Absolutului, era fermecat de o femeie frumoasa. De la cele mai inalte preocupdri metafizice, trecea brusc la o stare de admiralie in faga unei cravate frumoase, a unui costum bine tiiat, a unei magini de linie inediti.

revolufionari din anii imediat dupd primul rdzboi mondial a fost singura mi;care politicd in stare s5.l atragd pe Nae lonescu. Dar leghtura lui de mai tArziu cu legionalii, mi s-ar putea obiecta? Asta e o afacere cam tenebroasd qi complicatd, a cdrei explicalie ar depdgi cadrul acestei evociri. Avea de plitit cuiva un act de felonie? Probabil. In clipa c6nd fdgdduia legionarilor sprijinul sAu, acest sprijin nu mai valora mare luOru pe planul propriu-zis politic. Cdci igi pierduse poziEra pe care o avusese pe [6ngd regele Carol al Il-lea gi era privit ca un vrdjma; al acestuia. In aga fel incat a infundat in mai multe rAnduri inchisorile. Delinut fhrd proces gi liberat tot fbri proces, adicd fbri indeplinirea celei mai elementare proceduri juridice. Ce experienfi teribild gi totodate fecundl va fi fost pentru el aceasta ultimd, sinistra aventurd care, ruinAndu-i sdndtatea, i-a pecetluit destinul ! Mircea Eliade a scris cd Nae Ionescu a fost un inv5l6tor ti un arbitru in culruqa 5i societatea rom6neascd de acum aproape cincizeci de ani. lnvi;trtor, negregit, cici pistrase in toate variatele lui activitdli atitudinea de dascdl. Arbitru? N-ag crede. Nae Ionescu era un pasional. Atunci c6nd igi insugea o carzd, o apdra gi-o sustinea cu logica lui at6t de stranse, cu o bogatE argumentare, cu un adeverat lux de cunoqtinte, dar ti cu o ardoare firi limitd. Se ddruia intreg cauzei, deci nu numai cu judecata ci gi cu pasiunea lui. Aga fiind, pozilir de arbitru ar fi fost incomodi gi oarecum

cu realitatea rom6neasci. Cred cd l5r6nismul in faza lui

Vladimir lonescu

Nae lonescu de a eandi prin propria noastrl minte'


.

. '

nepotrivitd cu temperamentul lui pasional do luptltor, in ciuda efortului pe care-l frcea pentru a inlelege gi u te face sd inlelegi gi ,,celilalt punct de vedere". Ca filozof, cum l-am putea situa pe Nae Ionescu? Eu nu-mi recunosq cdderea dela mi rosti. Mircea Eliade ll socote$te un realist, adicd un om pentru care toate creafiile gi valorile spirituale sunt inainte de toate reale. De aici spune tot Mircea Eliade pasiunea cu care a exaltat el ortodoxia, in care vedea forma de viali istorici a Rds[ritului, gi deci gi a neamului rom6nesc. In aceastd pasionatd exaltare a ortodoxiei, Nae Ionescu a mers atat de departe cum incdt socotegte ortodoxia determinantd pentru ,,romdnie" gi ne anexeazd prin ea Rdsdritului. zicea el Dar atunci trebuie sX admitem ci din primele momente ale cregtinismului, acesta a luat doui forme istorice de viaJi, una a Risiritului gi alta a Occidentului. Cum rimdne atunci, insi, cu credinta universal aceeagi a crettinismului? Componenti a identitdgii rominegti, da. Nu insi singura determinantX a personalitdlii noastre. Latinitatea noastrd, influenga culturii greco-romane, sunt gi ele componente cel pufin tot atat de importante a1e ,,Romdniei" noastre. Altfel nu se explicd gesrurile Domnilor nogtri de apel la Papd, sute de ani dupi schismd, gi chiar la regii gi cel pulin in parte principii catolici ai Apusului. Nu se explici nici unirea unei pdrfi din romdnii din Transilvania cu Biserica Romei. $i mai ales, nu se explicd revenirea in avalangd a noastrd cdtre Occident, pe care l-am imitat, l-am copiat, din care am imprumutat cu furca gi adesea fdrd o buni alegere, reguli de viafd sociali, institulii, forme de organizare, idei gi principii. NiciodatX noi nu ne-am intors cdtre R[slrit pentru a-i cere ajutorul, pentru a-i iniprumuta valorile ori chiar instituliile. In lupta istorici impotriva puierii Semilunei, noi n-am f6cut apel niciodatd la sprijinul Rusiei, marea putere ortodoxd. Ce inseamnd asta? Inseamni ci anurnite ne cilAuzeau latinitatea. cultura greco-romanA etc. afinitdti Occident de la care am luat multe lucruri,9i bune gi rele, citre un care ne erau, insl, asirnilabile, pe cand de tot ceea ce fusese sau putuse fi influenld rdsdriteand am cdutat cu atdt rnai radical si ne ilezb[rdm, cu c6t mai mult se afirma identitatea noastrd nalionali. Nae Ionescu a criticat inclinarea noastrd cdtre Occident, dar nu in ea insdgi, ci irt ceea ce ovea exagemt, in ceea ce reprezenta o lene
176

;;"?;;i#';'ir.ii uunilG' fi#rilffi; "a."i'ii;ioJ;;:;-;J'piu ""u "" am luat realitdlii romdnesti.


'""i?'rJ"""i."

ceea ce era eroare sau i'nl*'"utut"' in cega,ce a puLu! {i

in

,,r"j'.;;"i:;'i;;i fi;ii;it; f#"#il;;.i;;;t.J, ;;;";;il;outd',i't"m"i" :ffiftil;;o.Juio;i il#;;i;i^t;,

aqadar' insd la Nae lonescu ca filozof' Rea/' isr' -dup[ t sFelucit elev' Dar realismul nu eputza necruldtor..9i sever' adesea ""r "i sandirea lui Nae lonescu' tot ce a scris el'.A supus acestur "uto"tttit"ozi doctrinele.filozofice' tot a$n 9i roate t*otJtl"u"nirnint"rt zilei sau.isloriaainstrgi' intre felul lui de gAndi Indiferent de legatura tut" piitu J"iiste filozofice' Nae Ionescu sisteme !i i"'.r" aG'ii"io' tttling" pt socratic enunlarrrJioi 9i accepti unele din lll"^f;:Ritit cd nici cdtd alirmi cr structurd' el nuJ cru1i nr"i pe'Soc'itt'-utunci addnc cumpinitr qi sincer[" a Hedopirtrosut atestuia nu scapi a" '"tot't'iut-li "]9t:,l|H1"""or' cartezianismul' idealisnrul' nismul, epicureismul, ralronaliimul' cu care are puncte de cotlheeelianisrnul, si ctriar exrsGniiuiitrttul -*iiiitt,"it tiitirtralc "Plec6nd de la faptul r ac-t nu-i satisfac complet scrie Nae lonescu d";;;i inoividuatJ' 'oioanlimut cosrrrici' o rrurtroasit ;i ao"" ;;#;;i;;;;''""'i;.i"[^ i"t'-'i'r"r 't"de.sigur' Din nelel icire' treccreu ttt: llndire' cutezAtoare "on,t''t"1't nu e decit"' salltll ln gol' irr Nirvana in fa-1u fritnrilntllrii Nici Kant nu e crular' Atii"Eit"t acestuia Gn"la $i ?t9:l:.1::-l:' F'xalt[ insll rnetafizice o socotcste """*o'aa' iare -tuit ilescoperl-ctr dincolo r'lc marea intuilie de alllst a rui Goethe' natula noastr:i nc itrtctzicc Tot, mai existh insa t:"u'* "a-tit "*Et#l; r'etafizica creg{inf, merge ins' instinctiv, dar. sigtrr', i'1clcelanul lur'-.Cdci- Nae [oncscu a serea lui Nae loncscu, stmputi'"qi a'a cum crcdeau Stl'itbunii Fost un crestin cur. .r"d"a-i'n Dumnezeu rrrd complicalii' iri.er"ii. ;Ji;a umil qi t*J'ifi tt'Jiniu no"ttt'i nestrin)utati: Si a .. ..Sd mirturtsr* irrviai a treia zi dupd Scripturi'" Uu cre5tin perm"".gl' Nae lonescu o ro" ogoJ'ii u'I cleltin' dal hi4uit totodata de pustr rtoarea nuttjru*rui' pri."rii" ui"iii qi trui*tui. Mi-l aminrea. intr-un L:,;# din rurburitorul pe accl stranru tl otu'''uiil abate bonissant'

Siffiffi;;';;; ;"''asui'il'
::;;,'"1

*i,'l:"#;i;,Ju'

!j::

il;;;io

fe[,

177

Vladinir lonescu

roman al lui Bemanos, Sous ,le Soleil de Satan. pe acest abate Donissant, Nae Ionescu il considera un sfAnt care conviefuiegte cu diavolul. L-am vdzut viu pentru ultima oard intr-o rece $i furtunoasb zi de inceputul lui martie 1940. Doud ore de conversalie despre fel de F fel de lucruri. Aproape totul a fost un discurs al lui, scdnieietor de inteligenld, greu de judecdfi pertinente asupra evenimentelor, oamenilor sau simplelor ?ntAmpliri. Pbrea plin de speranfd gi de optimism. Am rimas insb cu impresia ci in dosul cuvinteloi, dedesubtul minricii gi a privirii lui cercethtoare, stiteau pitite, undeva in adfinc, o tristele gi o resemnare. Sd fi fost doar preiimlirea mo4ii? Cinc poate ;ti? Nu peste multe zile, igi dhdea, la 15 martie, sfdrgit
rr

NICOLAE IORGA

Nae lonescu
lJn ziar taxeazd de,,asasin moral" pe domrrul Nae Ionescu, profesor la Universitate, director al ziarului .,,Cuvantul", care a fost arestat gi e linut de citeva zile in prevenlie ca gef, deopo'trivd cu zdpiceala merituosului general Cantacuzino Grdnicerul, al unui complot de omor. Va fi desigur undeva un alt Nae Ionescu decdt acela pe care-l cunosc de ani de zile, care mi-a fost elev gi coleg, qi prieten. gi cu care chiar acunr vreo lun6, dou5 vorbeam despre gteutilile prin care trece lara ti care nu se biruie prin aceea c[ ne-am bXgat la bagcd unii pe al1ii. Nae Ionescu al mieu e un briilean focos, plin de talent la vorbl unul din marii rne5teri ai scrisului gazetiresc. El e.gi un cugetitor 5i original. de concepfii largi ;i de o logicd prin care mul;i au fost stringi in chingi. E un profesor pe care elevii sii il iubiau pentru puterea convingerilor sale. Convingeri, ca aceea ca trebuie sX facem un ,,Stat ldrinesc" qe care $i l-a insusit acum filosoful de la Topoloveni 5i inovatorul de la Bdilcin, pe iare si md fereascd Durlnezeu sI le impirt.{;esc. Dar el crede, gi unul care crede meritl respect. Mai aies insi am admirat la dAnsul fanatismul cu cal' zi de zi' confiscat, ameninfat, gata se intre la inchisoare, cerea restituirea in drepturile sale a tinui prinl cdruia, sd fi cdutat cu lumAnarea, nu-i gdsiai atunci zece prieteni gi care era pentru d0nsul -stipdnul" de drept divin, de la care la inchisoare n-a cerut micar subsecretariatul de stat al oricirei.lavre de club. Uite ce aveam de spus gi eu despre omul care ini s-a infd;igat totdeauna gi la nivelul moral al inteligentei sale.
,,Neamul romAnesc",

1...

Mort, figura lui severi plrea iluminatd ca de un extaz. Gisise ,dincolo" rhspunsul la toate nelini$tile gi la toate intrebdrile cAte il frdmintaserX ,,dincoace"?
,,Ethos", nr. 311982

XXfX, 9 ianuarie I934

178

179

Nlcolae lorga

,,FltasofuI Nae lonegcu, un rcvotutrtoou, iiJii"


Restaurarea. prima

IONEL JIANU

crizi

t.
de guvern

Nae Ionescu
Nae Ionescu a exercitat o influenJi imensl asupra tineretului in epoca dintre cele doud rdzboaie mondiale. Preda Logica ;i Metafizica la Facultatea de Filozof ie a Universititii din Bucuregti gi cursurile lui atrigeau o mare afluenld nu nunrai de studenli, dar 5i de alli tineri. Am asistat gi eu in anii 1928-1931 la cdteva din prelegerile sale gi am fost puternic irnpresionat cle feiul siu de a g6ndi gi de a-gi rosti cuvantarea. $tia si creeze un cadm de ticerc in care vorbele sale aveau o rezonan!5 deosebit5. Impreuni cu Petr-u Cor.narnescu am fost singurii diri taniua generalic care uu ne-am lisat cuceriEi de tezele Iui Nae Ionescu gi in disculiile avlrte cu el i-arn replicat de pe poziliile noastre. Lni amintesc curn. vorbind o datf, de^diferenlele dintre derrocra,tie ;i dictaturi, Nac Ionescu ne-a spus: ,,In dictaturl, dac[ vreau sI te suprim, trec imedixt la {apti ;i nu anr de dat socoteali niminui, pe cind in democrirlie trebuic sir ter triniit in fala instanlelol judecitorefti, si las sir treaci vltro ciilivir ani pinf, ce se ia o hotirdre definitivi;i in cele clin urnrir sii tt,r intregin ani intregi intr'-o inchisoare, pentru ci la voi nu cxistii pedeapsa cu moartea. Diferenla dintre dictaturir qi derntlcralic c eficacitatea in acliune. $i nu uita ci istoria o scriu invingirtoriil" Nu-mi amintesc ce am replicat, dar mirturisesc ci algurrrcn(ul

ddn5i i : sedi,nsa

lerii, .sunt $i

R:Titl;.;1i#:[tf"'.".f,"'j[J:lii::1"Aff i:'"TI;* jlt; nou;

C.dnd, acum doi ani. prinrutui'ca.oi,'";";";:;"-T- s-a anurrlat in faptul zitei sosirea e d'''ua-zi,-ba-;;;,i:;"::i-:,: calitate li cu ce gdnd uin".i-i-' .

,;;;';;;f
;;

;;,i;;,;:";?""i::"ITlTilj,

i-til':t

cine aiscura in"iire-iJsii sunr in rupte inil

Cdteva luni de oportunism

il.

in sfiir,sir, cum, in ,,Cuvi protesrarc se produce'


rnvra

::XT"'.',#J.:ff-*iN#:t","*i:,:iJi:ilfi"ilif i,H1
rl'i,flif'"'jj^^-:|ipa,l''
lepe;. Lr regerui. o

:ii':"":Hily*'#'l':1,Itl":1"*-il';iil"liil'r.i"i,,'llll'"Ji;l lad rnort


nrcrodati.
pentru ca ,A

lr" porii

O viald

<ta

ont aa.(.un a
rrdr tura

tbst. Adrlcnda.

cficdcitiliiela

,,Minerva.,, l9g4

180

Mircea Eliade il descria astfel in Antintiri: ,,un bdrbat brun, palid, cu tirnplele descoperite, cu sprincenele negre, stufoase, arcuite meiistofelic gi cu ochii rnari de nn albastru strrnbru, olelit, neobignuit de sclipitor; cind i1i repezea privirile pe neaSteptate, parcir ar fi fulgerat irr amfiteatm. Era slab, destul de ?nalt, irnbricat sobru dar cu o neglijenti eleganli; gi avea cele mai fmmoase gi mai expresive nriini pe care le-am vizut vreodatl, cu degete lungi, subliri, nervoase. Cdnd vorbea, miinile ?i rnodelau gdndirea, subliniau nuanlele, anticipau dificultitile, semnele dc intrebare."
181

serios, degi nu nr-a cortvins.

lonel Jlanu
Ceea ce m-a impresionat m6i mult pe mine la Nae Ionescu a fost _ privirea lui care te pitrundea, vr6nd parcb sd descifreze tainele tale cele mai ascunse, sI te cucereasci gi sI te supuni vointei sale. Nu era- o_ fo4i hipneli2alout" in privirea sa, dar o excdplionald gi maleficA strllucire care te nelinittea. Ne-am inleles totugi foarie bine de cite ori ne-am intelnit !i am stat de vorb[, amdndoi fiind congtienti ci ne afldm pe pozigii diferite. Rezistenla mea la farmecul inteligengei slipitoare a lui Nae Ionescu era datoratd in buni parte faptului ci in seminarele lui C6lestine Bougl6 sau ale lui Capitant la Paris imi insugisem o disciplini a gindirii filozofice temeinicd in dezbaterile unde aveam ca oponenfi colegi de talentnl unui Edgar Faure, care va deveni in cursul anilor un prim-ministru al Frangei. Nae Ionescu s-a interesat activ de aventura lui Mircea Eliade in India gi de aceea numele lui revine des in scrierile mele. La 20 februaiie 1929 ii comunicam lui Mircea: ,,Am aflat azi de la tatil tiu ci a oblinut o bursi pentru tine, ci Nae Ionescu a fost foarte indatoritor, cd renumele tdu persistd qi c{ speranqele ce se pun in tine devin din ce in ce rnai numeroase!" In altX scrisoare din iunie 193O:,,Am vorbit cu Nae Iclnescu care mi-a spus c[ 1ia trimis c61iva bani 5i mi-a promis ch va scrie qi el un articol asupra lui ,lsibel. Perpessicius.a vortrit la radio despre romanul tlu fi agtept sd apard qi cronica. Sevastos a decretat o dugmdnoasd coaligie a tdcerii pentru'cd l-ai insultat cindva pe Zarifopol ! ,,GAndirea'i binein;eles i omis si anunle aparilia. Cezar Petrescu e in Italia ti prea fericitul Bldnuth nu te simpatizeazX indeajuns."

MIHAIL MANOILESCU

Naa lonescu
Partea a V-a. Lupta pentru Carol: Epoca eroic , iunie-decembrie 7927
Extrem de-interesante era atitudinea lui Nae Ionescu Acliunea acesrui om, care ajucat qn oarecare rol in epoca lui, n-a fost dezvelitl niciodati de nimeni. Intr-un articol din,,Cuvdnrul" (27 octombrie U9271), intitulat ;,Arestarea dlui Manoilescu", vorbea de ,,persoana fugoasi a nelinigtitului conspirator", a cirei neseiozitate definitivi ,,e fixati", despre ,,o ridicol5 conspiralie de opereti ridicate la rangul de complot" pi-gi exprima teama ci de pe urma acestui proces eu voi putea castiga o situalie morald 9i politici prea frumoasi! ,,Erou o dati, prin lipsa de indeminare sau prin bundvoinia guvernului care l-a arestat, dl. Manoilescu ar deveni erou a doua oard prin trecerea d.sale in fala instan;elor de judecatd . militard." Nae Ionescu era angajat astfel de Duca, sd bagatelizeze acfiunea mea intr-o note de altfel inteligentl, care-i dAdea un aer degajat falh de guvern. Ce dedesubt avea aceasti atitudine se va inlelege mai tdrziu. Acum consemnez numai faptul ci Nae Ionescu, care in 1930, printr-o scurtd campanie de presd in ajunul revenirii devenite inevitabile a prinplui, gi-a creat un nume de ,,carlist", era in 1927 aldturi de cei mai invergunali dugmani ai Pringului.

Fragment din lonel Jianu gi opera lui, . American Romanian Academy of Arts and Sciences, 1990

Partea a Vf-a. Lupta pentru Carol: ani de a;teptare gi de pregdtire (1928, 1929 gi 1930, pAnd Ia Restauralie) Viala politictr a continuat, fiird nimic insemnat pdnd in octombrie can{ a inceput campania carlisti a,,Cuv6ntului". Nu gtiu nici
782

llihail Manoilescu
acum ce l-a determinat pe Nae Ionescu cafc [vusese o atitudine negativA ln timpul procesului meut sd dcvind curlist. La 16 aprilie era inci in rindul dugmanilor prinlului gi mi araca pe mine prin ,,Cuvdntul", ?n legXlurtr directtr cri curiza lui. latA insl Iatd insd cd acum ia dreDf nretext n scrisoare a Dnei Eli-. I. acum drept pretext o <r:ricn:rre n Dnci Eliza r Britianu,'cdtre ziaristul William Martin (care afirmase cum era

Nae lonescu

docurnent nu s-a publicat. La 9 octombrie, Nae Ionescu destlinuiegte o sceni de o importanld istofici, peh-ecuti itrtre pringul Carol gi-I. Britianu, citdr.a vreme inainte de renunfare. Britianu, terndrrdu-se de o crizd trecltoare ce se ivise in senitatea regelui Ferdinaud, ,,s-a simlit indatorat sd dea principelui Carol indicaliuni, ceva canr indiscrete, peutru aceea ce trebuia si facl atunci cind va fi rege". Prinlul i-a rispuns ritos: ,,Domnule Britianu, ingrijigi-vn, vd rog, de cfiestiunile pe care le comporti ceasul de fa1i. Pentru ce se va intimpla cdnd voi fi Eu rege, mi voi ingriji Eu." Dar punctul culminant al campaniei lui Nae Ionescu a fost atins in ziua de 9 octombrie, cind ,,Cuv0ntul" a publicat pe 9 coloane declaraliile mele gi ale f'runtagilor politici, fXcute la procesul meu. . Degi Nae Ionescl avuscse.in tinrpul plocesului meu - atet lald de mine cat ti fafl de ?nstrgi cluza pe care o reprezentam o atitudine urdtX, totuli eu rni-lnr cirlL:at pe inimi in interesul

,,CuvAntul", in favoarea prinlului Carol,- a fost indruinatd cu abilitate 5i cu talent, producind un efect din ce in ce mai adinc gi mai riscoliror in opinia publicd. .Nae Ionescu confirmi. intre altele (,,Cuv6ntul.., 4 octornbrie), ceea ce relevasem gi eu la proces, ci ,,existd intre hartiile tragicei precipitiri de Ia 4 ianuarie un raport al Inspectorului generil al aeronauticei, principele Carol, citre r egele Ferdinand, C-onrandant suprenr al armatei". Acest rapolt nu a fosl publicat in trista carte verde a abdicdrii. Infeleg de ce: in el se aiitau anumite stiri de lucui de apartenenli politicl qi de natur-i a nu conveni regizorilor sugrumirii de la 4 ianuarie. Sunt acolo prevdzute multe dinlricinile care au dus [a abdicale. $i din citirea lor lutnea ar fi putut sI inleleagi cum s-au petreiut in realitate lucrurile. Deii, acest octombrie

^deschide focul pe toati linia.impotriva-dugrnanilor pringului. Nu pot sA nu recunosc ci lunga 9eri9 de articole,'publicati la inceputul'lui in

qdev.ail

ci prinful

fusese alungat de Britianu),

p"nt-

;:[t:"J;:l''in"l.i""ilseJierintimputpiocesului' ""'IE""tlni,ir:;. p"6ri""iittGioiiit" "i"t" utupra renun[arii prinManiu' : tului. precum $i extraordi;;;i;'JJit"t+i fdcut6 de: lorsi' cr Nae es-te Mtral?rche' Mihai eopolili"I M-J;;'"ru-' 9**:: acelea ale lui t"pioi""a 9i teclaragiile ca ri rdcut rrrtr r" Ionescu este obligat sap"ili'iJ"tr'ri'iMunoil"t"o'. u5 fi-gT:^|TI lorsa: -.Daci as fi tost i:H::.#:? il ?ift 'ru.1;iJ"ur'ru iM*oir"s" u'.as s(tvil's rvqtv '"t'-'- -;*;i.si";liis.ai:.1':"3"-'-:*,"^1",;;::**IT:*ITJ^', decat

ffi lui Ion MihSlaoh"t "Pentru dl' Manoilescu n-am tdrii " &eclaralia general al
respect; d-sa repreztnm

..d;#l;i:;;;;i;r;;';i;;;nq*:'"-l:""XfT*if Hl
.'fikF,:d'i5l+i:r"***ldi=Tf.t"":*,}'{#,#:ffi piinqului Carol'"
itii,t"f. "t"tedtii
Partea a YII-a'

publicarea u""r,o,

o"r,iiriu]riu ia""t o senzali; de neinchipuit.

t;";;li'j;";';tentimentul'

:ff

i n ceputwi I e o " ^" *ij:i-16;!


a fost

i d ezamdgi r i I e ei'

Dar,undecamaril^0"*ltt*l""tliliJlJi"t:$i:,1%:ll$il:
in chestiunea imPrut

*ffiffi+'j{*n+;trfig;*stnffi tB:l:
"

llli,tffi;)""

de se sinchisea de condiliile imprumutului $i

;Hrfi:rii:llli!:i+gnlg*'ltm:tllpgr**l*:t d9s p3nq ta uil-i ae rapa


""SiHil:;il l,Ki:,tt"'itti;"ii't, "-" tgtlot^0" mostenirea htelui sdu'.
a

straine; in schimb, Ionescu.

"iru;;'iliT; t"uytJti'Jupo'e

lumea financiari pe Puiu Dumitrescu qi pe Nae

185

Mihail llanoilescu

Nae lonescu
ctlruia i s-a zis cum i s-a -I.G. Duca, Vaida-Voevod, putea zice altfel zis. Dentru cd nu i se -, Iuniin. Grieore Filipbscu si atAtia al1ii, in timp ce intre directori se intdlneau, d'e asemdn.a, figuri'din f lan politic ca lon Rdducanu, Nae Ioneicu (nu director ai bdncii, ai al :sociedlii care-i apa4inea integral acesteia,,,Culrura Nalional[".) [...]

satisfacut Blank! La 12 martie, sotia mea noteazd]. ,,Nu-i admisibil ca regele si apard prins in mrejele lui Blank gi ale lui Nae lonescu... Tare mi-e frici cd toati aceastd domnie, care ar fi trebuit si fie o paginl de glorie in istoria glrii gi ar fi putut fi astfel va iefi rlu gi inecati in mediocritate gi scandal din cauza sistemului inaugurat de ei, de a alunga;;i de a indepirta sistematic pe toti acei care, cu mintea gi cu sufletul lor, ar pulea fi de folos regelui gi ldrii." 1...1

La 3 februarie, regele, montat de camarili, imi spune cd este contra imprumutului, iar eu, recunoscAnd condiliile penibile in care se fdcea, ii arit totuqi cd trebuie sA ne resemndm. Grigore Filipescu, influenpt de Aristide Blank, il monteazd qi pe guverlatorul Bhncii Nalionale, Burillianu, ca sd. saboteze imprumutul. In fine, la l0 martie, imprumutul se realizeazL, iar camarila nrnd gi fulgerd! Palatul di semne vizibile de nemulgumire impotriva guvemului, iar lumea incepe sd inleleagd ci supirlrea vine numai fiindcl n-a fost

rind: Alexandru Constantinescu-Porcul

in mijlocul problemei bancare, care domina . actualitatea, un singur ev'enimeni a reu5it sX mai relinl atentia publicd: audienla lui Ma"niu la rege. A stat tiei ceasuri gi'jumitate la rege ca.sd-i faci un exDozeu asuDra slnlatler europerie- Si sI dea un asalt impotriva Pentru el, c'amarila 6onsta'din Puiu Dttmitrescu, Blank' "ui"u.lt"i. Nae lonescu, Cesianu gi Manoilescu (!). [".]
si semnificativd coinciden!6! - 9i de data aceasta.-ca si in 1927 dlp6 achilarea mea, aldruri de $eicaru' [n1
6s1i645I apdreau iardii Nae lonescri gi Cezbr Petrescu. Trei talente, trei ei cu ili;;; in urtara de serie (carti, altfel, se detestau intre pentrufurie!) mine in a md diminua. Era i" iitiiifui" Jin nou solibari ca in 1927 ' 9i acum cigtigasem un mare semnut' ia, intocmai orestisiu in opinia publicd, dar, tot ca Ei atunci' nu aveam cum sa lix- r"rar.- n"f"and' alhturi de mine ri.ronstruosul instrument de falsifitari a adevXrului care se cheamh presa! [...]
Ionescu- (2 d-ecembrie. I19301), sub titlul sau cum piere dl. Manoilescu pe limba lui"' .-Cine seamdnh vant, 'declaraliild unui deponent de la Blank' Ioanid' ;it";;e ;';;t"ptate aiestuia, qate ipune desprd mine: ,,Asasinul nostru nu irit*-i"t "l iana. inngti culirul; soarbe singele victimei cu l,iiJ ipeaza pe"fitnte o noud coroand de spini':' ["']

regele a dat, pentru prima oard, prietenilor care au luptat pentru intoarcerea lui o satisfaclie, invitAndu-i la dejun, in ziua de 8 iunie, pe to[i, in frunte cu mine. Participa asezat in fala regelui prinlul Nicolae. Eu, protocolar, la dreapta suveranului, iar duptr aceea urmau generalul $ugu, generalul Dumitrescu, Nae lonescu, colonelul Precup, colonelul Paul Teodorescu, colonelul Benoniade, colorrelul Oriqanu, colonelul Marinescu (prefectul poliliei), Puiu Dumitrescu, Gatosky, Aurel Theodoru, cipitanul aviator Oprig gi Cantacuzino Pagcanu. [...]

sirbitorite foarte potrivit. Trecind peste interdiclia camarilei,

Zilele de6 qi 8 iunie, prima aniversare

domniei regelui, au fost

,,CuvAntul"

lui Nae

Afacerea Blank
Banca Mannorosch Blank, infiintati, mi se pare, la 1874, aw- .i' sese o ascensiune frumoasi in lumea capitalist[ a vremii, mai ales sub conducerea omului simpatic Ai respectabil, bltr6nul Mauriciu . l Blank. Dar, dupA moartea lui, survenitd in 1929, banca rdmdsese sub conducerea' cabotinului siu moqtenitor, Aristide, a ungurului ' .,; Sztiepkes pi a fostului profesor de matematici, Nicolae Tabacovici. ,, j in afard d'e aceasu, banca igi afillase pe toti rnarii politicieni in chip direct sau indirect. tn co'nsiliul bdncii iiguraser[ p. vremii,

lii-.* ai ;;";;it;;ti*i

Ziarisrul Bacalbasa denunla in ,,Universul" din l7 iulie J 19321 ci o anumiti sazeta i:^ 600000 lei lunar din fonrlurile sgcrete pentru ii; ilil;"-g"tuil i"ata lumea gtia ci e vorba de ,,CuvAntul" lui Nae lonescu. [... ]

ai

187

Mihail Manoitescu

.
.

partoa a VIII.o.

t*".r,-I:1,:#,!,,i:,rf

PETRU MANOLIU

f,zll::ff ;rs32_rs4o.
Intre cei arestali o dati

nmli,u,,"m,#:i""ffiJ:ii":,i!:16j*!n'I,::;:ti,:.
11,1s"1,'9;1a1:ii;'"il';;;Ii#,#;"f, li:::}iTffi fJie,i}ri.T.r;
reprobat cregtinegte asasin; cer vtnovali,,.dar'numai cei un up.t
scu
r

G&nduri pentrel prefesaFut ae laneseu


De ce profesorul Nae Ionescu nu scrie c6rli? Este el impotriva expresiei ca atare? Considerd profesorul Nae Ionescu actul comunicirii g6ndului prin scris drept o falsiticare a gAndului? Nu, deoarece scrie, totugi. Dat ce anume? In cultura romineasci, acest fenomen s-a mai intdmplat. Vorbim de T. Maiorescu, omul care nu gi-a construit sistemul sdu, motivdnd aceasta prin starea inapoiate a culturii romdne$ti contemporane cu el. Cu alte cuvinte, Maiorescu nu era in contra sistemelor filozofice. El le recunogtea valoarea. Credea in ele. Europa filozofici dela mijlocul veacului trecut era pentru Maiorescu tipul ideal de gindire. Kant sau Spenccr, Hegel sau Platon sunt mari prin sistemele fhurite. Maiorescu era convins ci un filosof trebuie sd aibi un sistem al sdu. Profesorul Nae Ionescu nu crede in valoarea gi realitatea sistemelor. El consideli\ sistemul insugi ca o eroare. Viafa nu e staticd, iar filosofia nu c unealtd. Unealt6 e gtiinla. De aceea, gtiinfa e bunh pentru tofi lntr un moment dat, pe cAnd filosofia e bund numai pentru unul singur insd pentru totdeauna, C[ci: ,,Nu e activitate omeneasci mai leguld de personalitate decit cea filosofici. Adevdrul acesta e fundamental. Orice idee nu trdiegte cu adevdrat, in forma ei purd, decfft intr-un singur orn." Iar intr-unul din cursurile sale, profesorul, vor-

n*rriil1r.".*ti'J:;';rgf$,ry61,,,*1,gt1t#
-ip.iioi, :,ii;i;;j.Y'l-"va1t"' ripi n ici il ; ilj,llf : j,1fl "jffi

il;;

Am terminat aceasta pane cir

:"ff

trHff :.:::i1i

Anut 1936

politicegte $r nrar 3.^ 11._:,^ lT1 ir..."r^ i- ^_xr:_ il ;h;l : i'f il:',?ff 'ffiti;.?,T'il ac(rv intelectrra i;"'rt'i''g'iilii""' L:l f ",,"T;t dreapta.
I

*f" lif | !; l3'3""#,ltrri,iiiiiTi:it;f;f"#i:;*,i| jyls"i'#!'::l'::i: :'f;#ii:'r,ffi *i:f:?'[",,s!ryx,,.rr[i:,ri::i::l: ,q, r,os ,urrssc' -:: lgate Jpune_ci in aceSti fr. i onl-roi viu
fii.figrfi,:il:fi",.iiifi
J

Arrii 1935, 36 qi 37 au fosr ezrre natlonalisri a rit ri i"'"_.ri"fpolitica romdneasci ani de .,'i'", nalionat i sii. at;r,,; ,^p:lqu "#i 5,If Uarda de Fier, se ridicarr :r.,,- .r^_^ - i" rr"

H:ffifl

[...]

Menorii, vol. I-II. Edjtura Enciclopedicd,


cot.,,B i blioreca

ea"ili r.i"iiu"." i"i :

1993-

nu se adreseazi propriu-zis spiritului dumneavoastrd sau calitdgii dumneavoastri gtiinlifice ti nici tehnicii pe czre ar trebui sd o c[pdtali intru minuirea problemelor filosofice. Cursul de metafizicb se adreseaz:d spiritului dumneavoastrd in totalitatea lui, necesitifilor
dumneavoastri spirituale, tendin[elor fiecdruia dintre dumneavoastri de-a vd fixa, de-a vd preciza, gdsi gi defini pe dumneavoastri in raport cu intreaga existenli."
r88

bind d. e metafizicd, spunea: ,,Cursul de metafizicd e altceva. Acesta

Petru Manollu
Apadar, profesorul Nae Ione^scu nu crede ci metafizica nu are ce ta inc h in preocu pdri I e atrrma cd metafizica-nu ..o-a"".1i eiolirliri''i?J' r.""scu insi qi nu.p"ateli;;';:t".fi: Merafizica e un act viu, de inresrali resporisa-biliiateilia, ".te totald a omutui. ?ar, chiar si cu a"Lste oare de ce protesorul Nae Ionbscu nu.scrie
c

GdntJuri pentru prolosorul lrlae lonescu

du

in fala cd4ii, ori autorului ca4ii necititc. Accasta este o glumi - ale filosofici nu o meritd. Ci de ieftini pe care cercetdtorii nogtri.in
importanla excesivi pe care o acordim gfindului scris. Ghndul scris este ultima realitate asupra chreia se poatc exercita filosoful romAn. Dincolo de acest material nu mai e nimic. Un Pascal, al cirui bagaj istoric-filosofic mai-mai cd se mhrginea la Montaigne nu ar putea sI fie astizi decdt un diletant care <<literaturizeazi>." Agadar, iati denungarea scolasticismului, teroarea imita;iei. Deoarece profesorul Nae lonescu declarh: ,,In filosofia noastri[ lucreazd pentm moment doctori gi profesori. De multe ori eminenfi unii gi allii. Respectabili adesea, in cel mai cald inleles al cuvAntului. Dar totu$i gi in primul rAnd, doctori gi profesori. Oameni cu un anumit facies intelectual, a cirui cea mai de seamd caracteristici este livrescul." Iati circumscrisd atitudinea profesorului Nae Ionescu. Domnia-sa spune rispicat: ,,Filosofia romdneascb., in forma ei cult5, nu existl. $i e probabil ci nu va exista inci multd vrerne de acum inainte." Aga de pugin favorabill ii este deocamdatd conjunctura!.. Dar de ce nu existd filosofie romAneascd? Pentru cd existi doctori gi profesori care imitd gAndirea Apusului, care promoveazd in cultura noastie valori strdine, care deci sunt livregti. De aceea ,,noi doar glosdm. Pe ideile altora". Dar pomit de la aceast[ constatare, care era sau trebuia si fie norma de conduiti a profeson:lui Nae Ionescu? Sau ce solufie oferea domnia-sa pentru o salvare din aceastA tiranie a doctorilor, profesorilor gi imitatorilor? Profesorul Nae Ionescu spune: ,diplomele gi decretele trebuie ldsate la garderobl." O vom putea face? Noi, rominii, mai pulin gi mai greu decit allii. $tiinga europeand exercitd asupra spiritului nostru un miraj aproape hipnotic. Ea orbegte gi terorizeazd. Ca lumina unui far care te-a prins in raza lui. ($tiu pe cineva care a vAnat iepuri noaptea cu... automobilul.) Evident, atitudinea sceptici a profesoru'lui Nae Ionescu se justificd prin obiectul adus in disculie. Insd independent de acest scepticism, mai existh un altul. Ceci domnia-sa formuleazi adevdratele condilii fundamentale ale

;;;renld lb_ri;1,l,ri;;;;#;;r ca4i? Vedelii


i,filtr..h"

prezent in conptiinla oamentlor.

LTl:1"1';.:i"::;:'Ji.1'l-Tiarlii'$i'aiciseiii'"'-ihi.''lr;t*i;# T..,:,i';;i:;;"a;:J;'T"::,:1'f,T*',."Trff I'lX"?1"*,.:; convrngerea cd at6t cartea cAt gi sistemul .rri f"iriii.iri ale vielii spirituate. Fitosofut nu
trebrid

sorul Nae Ionescu socoate. ca un ":t,':. om -pi..f"..i*f carte,.iar gcoala nu are nici valoare. prefuie$te.mai mult decat o '"."L susline ci ,o numar comnniunea spirituatd merita truJio"m;;";r:;. Impotriva .srstemetor si a scoarei. n. i;;;-e.';;;"iii".ii,??"Iur socrates, pund"r pe in l,]gTtut rrebuie in ceea ce ace$tra au mai intim si mai -nemXrturi.ii. "umeni O nu poare folosi dec6t acelura "'qtJ'nr".#cd adevdratE a poate ajuta Ia nimic, deoarece "are ici;..1;"J';;#ilia nu ii mai .".11,,f carte este o experienli trecutaj un ".t" "onrui,iiJ, iir,.ai"ur". O i';cru. ci4ire

:?j+:il1l;'_*

THi

|,.#:.li ,::?uj:},

* "^ii

.pun.u,

ii

tiiu-i;ff"i,

fap;;;;;;i;U;

,il;,iJ.il;:

"j'"J'ifrieut .a ri"

Profesonrl Nae fonescrr yjn-e pe linia domnilor Nicolae Iorga pi Rddulescu-Motru, la care insd * ta""ed ;i;"-"niu, n'"Etiut fu noi ca. act viu^ dinamic 9i anume o,sete d"e ,i";;;iril, ;;;utentic, de onglnar. Inaintasii domnier_sate $t,au sau simEeau ci nu este normali viala romdneasci. Fiecare ie impotriu"o ii Jontru sclerozei noastre, in iont ra scotasti c i s nru'iu i i I n ou.tr. de imitalie..Dar nici unul din er nu. gtia cum incepe o culturh, care sunt condiliile ei fundamentat". sdg"-i';;;;-i"u'uiiintuitiu, iu. acum are $tiinta acestui inceput estg piot"sorui Nae-toiescu. Numai el a^ tr[it toate contradicli ile cu lturii ;.";i;;'J; ;;;;:"' rnrr-un studiu publicat in Semicentenarat nomaiiii June de la in t 924, profesorul na. roneilu s;ffi;: .viena, ,ff;i;.d in nici o europeani gdndul scris pi mai ales ;il;__-;;; lard l_ nzeazl pe cugetdtor mai muli decAt la noi. Nu uo.ill"-de nu ,".orespectul

;r;ili;;;fi;;;;Jii1

culturii romAne. Cum? AplicAnd aceste condilii filosofiei,

profesorul Nae Ionescu spune: ,,Filosofia romhneasc5 nu va incepe sd se constituie decit din clipa in care va pitrunde ideea cd o filosofie, valabiltr pentru toli gi totdeauna, nu e buni de nimic." Agadar, o filosofie nu poate exista decdt in planul unei singure
191

DO

Petru Manoliu

noastri de a ne defini pe noi, de a ne.descopcri o unitate specificd gi statomicd in univers; de a ne cerceta pe n6i; de a ne cunoagte; de a ne afirma pe noi; peste tot gi toatef p8n fntr-atat incdt 'nu ne jzbutim cdpetdm linigrea adeviratd decat atunci cdnd 5i daci sd. ne construim universul nostru, al fiecdruia din noi. Nu existh un univers; existi atitea universuri c61i oameni sunt. Colaborare cum? intr-o activitate ln care suntem hecare cu noi ingine. Singuri. Mai singuri decdt in artd; mai singuri decat in religie chiar." $i a_poi: ,,Dar in filosofie? Ttr, singur, in proporlii imense, proiectat deasupra totului." ,,Pentru un singur lucm suirt oamenii impenetrabili: pentru idee. E un domeniu in care nu se cunoatte adopliunea. Aici nu poate fi vorba decdt de zimislire. Proprie." Puneli in_locll _cuvdntului filosofie acela al culturii. $i trage;i concluziile. Veli ajunge la premisele fundamentale ale cirtturii iir concepfia profesorului Nae Ionescu. Iar aceste principii sunt
1) indoiali fald de orice valoare scolastici; 2) trdirea actului cultural; deci realizarea culturii in cadrul unor expresii individuale; 3) cultura ,,este rezultatul unei operafii prin care noi ne deosebim de cei din jurul nostru. Este nevoia noasrrd de-a ne defini pe noi, de a ne descoperi o unitate specificd gi statornici in univers, ca neam." Agadar, o culturi romAneasci nu e posibill dec6t in cadrul unei expresii de viald romAneasci. ,,Credinga", Anul III, nr. 359, 10 februarie 1935

congtiinfe. $i mai departe: ,,Filosofia este rozultutul unei operalii prin care noi ne deosebim de ceirdin junrl nostru. Este nevoia

PERICLE MARTINESCU

Neo 1anaecu

Prafesarul
;::lX

a Universit6;ii^din Bucuregti Facultatea de Litere 9i Filosofie ireisp.reze-ce sau paisprezece disounea, prin anii *"tt"ti'ii""tl! t" uu. u, a" o p i ! iu"d"ii i

;; ;i5il;L titlu de
veritabii

::ffil':

d-oa. cdteva nume $,t1"-%;.ilf Am avut 11: fl',l,,L'$iil1*'!^";nil"G p' "u* e "'^:i

*J :, -u-ir,,"r"

t: i::?l;lr?'lil

F::[#;ri''s"tt*Tiqr'stTli:l'i'ff *:ln!*piU&"!:

urmdtoarele: '

$*ilf "=,e*-;*itt**,ilffi l*i*bri$* Ji'l'i?"-,"."'"riedidactica's'Jles1;tf Ll"tt:e1gi3"qi5;ft!['J.1; ce trecea! p:^:::,H;iil;;ie nu s-a


invilicei
Bucureqti nrAndrit cu

relerxrrrrur;;il d"siuaii umaristice capacitlli profcsorale cc - un asemenea"l""il;; qI-.traiu."o.i prin opcrele formau un "oT ltol:I]i.?i^ii pe care le coirduceau' activitdlile lor de la :'::;';;ii ';.-;i;;ci a tontribuit, dit'cct suu ".,;ar"rtr o mare pane-dintre T?-.iiti;;u;;Eti pe plan nalional si intcr'ia inflorirea-curl"il;;;;;';b'*iuai a fost
|i
mA
.,si

indirect' nalional

in

acea penoagirJ.

"p5fi TjJl"ff f; .llStil*1,#lfri:X,'"'*ff


sus lipseste di"stingea
fo

ri.l"

Ei social car6 aJ-" doua iumfltate a ei.

iT,tt"Ji*"fi unnuTg:^:r;liJri"'ri.i1","*pldtoare' E vorba de o Nae ionescu' Ot"'t::l:-uri';;nJi ii atd.qi acum controversata ;riil"il.ti^ia a"tsebite li prin modalitatea "ontrou.t figuri - prin structura sa
.,e.rsonali de a-qi tlne ct

il;i;:';

adesea goiau gi intotdeauna


Lo
g ic

l. de is "tili-lj"fii' Hlti'JlTl' n'0, c dnd i-a desch -c'rsu s[ sune ca un Putea [ ^fitttaie cenu era decat un lel de acel an, Nae lonescu t a'J" dar it";";;;i;i oprobiu intt-un atnttteaf
di
-e

192

Perlcle Martinescu credo al.profesorului de Ia catedrd: ,,S_unt pus aici ca sd vd mint, dar fac lucrul ace

Nae lonescu

Protesorul

ifi :Lu',XT;*;:i*,lli a generaliitor noi pe cate,de h_li pilla.l,i.;J;d""i" acere pro_ g_rame. gi tot arunci, facand de,.tril;;;";;io"..it1ripiu in"oraora rn care se afla lumea in acet moml,it-i;"-;;d#"p"sre tor de inarmiri, de crize sociale. cte revod;i;;");, ;#a'ftu_se rinerilor sd i auditori, deb itase aceasta,rraza pillr"ii"f; JJ rrJi,i! rnui apor o confirmare nrnraznicd: "up"t" ,,Dr.;.;;;;.1-.d-u"ii i."rrninu uni versitarea. Dar cei ce^vor """i a;;Fl;;;Ja.;;#H in aceste sdri yor mai rermina. Aga cred 1.-o au. rntervenir. evenim6ntele cumplite *i" 'Li-'J_i,ls u"""u, "u...inr._iJ"uii,"Juraijaupa tinererul unrvcrsitar din sdlile de studii' gi- f_",ipirjolul -prigoanetor". ar pupciriiror gi .a,'lip"riii. din rdzboiur ce s-a dec I ansat nec ri: tiror. piofesoru i "r cir"oi*truo.a i nara ce se u'a intampta ei o i'e;i;;;i,;;""mod ferm ei lff:X;il:.*"4 Ace.st stil lucid de a preda.se datora faprului cd Nae Ionescu nu venea la catedrd. cu un'baga; de.acumuldri pi teme ,.clasice,., ci punea in circularie oroht-erie a" oroin--"iirtJ"jr"i i;g"t'a; fenomenele istoriie imediate sau previzibil" i;tr;;';;p apropiat. In acest sens, el se situa ne-o porilgi. airtlnontl"i,i o.iliungu ..1o._ lalli .profesori amintili mii i"u'i;a;l ;;: ;';;';' ai;,';",,anriuni_

oriciar,ar.progia;;il;il;;f

nu. vreau sd

i;ds;a;:ffi

"ii""it'in ililffi ii"rli"i.

versrtar"-

Definea catedra de Logici, apoi pe aceea de Metafizici, infijntatd chiar de dhnsul. Inci de la inceputul carierei sale universitare s-a relevat ca o per_ din perspectivd didacticl, prin caracterul :glllit^t:, independentdprelegerile pro^Dr_ernetor.ndrcate la lui gi mai ales prih fascinagii pe asupra. asculrdtorilor. Veneau sd_l isculte nu numai Llli^::l"r:r,u Sr mul(i oameni in vaJsti, sruoenlu. dar caprivagi de elocingi gi T.^!iljl:pl ":,."9p11 u p..or";o..u t u i. i; G"tiif,'lu'i' n o-!ru vorba de cnesrtunr ,,scolastrce.., ci de viziuni gi interpiethri absolut personale, ::_lllfr pentru prima data intr-o'uuta u[ua.-i"i]l,Ii,' aduc"a in oezDarere sublecte de ,,culturi.. generali, culese din tratate me de gAndire consacrare, aga c-um se obignuia gi-ie'Jiea gi .iite_ versitate, ci probleme de celb mai diferire';;;;;;iip-"""u."la Uni_ I" p:::13T_:l"yl ptan adoptat mai dinainte, inii_i ?orma riaera, "*_
sponrana, rnsa desla$urata cu un patos ce cucerea sala.
194

altfel bine controlatl ca imagini 5i idei. Asocialii insolite de concepte, pigmentate cu ironii, sarcasme, paradoxuri gi silogisme create ad-hoc, unele grave gi caustice, altele picante sau glumefe, fbceau gi mai colorat verbul sdu sclipitor. Tonul era totodeauna mlsurat, fdri patetisme gi retorisnre, fdrh acea morgd aulici folositi de allii. Impresia care se detaga era ci Nae Ionescu nu tinea sA epateze, dar era evident ci voia si incite, str neliniSteasctr (,;Mon r6le: inqui6ter", cum proclamase Andr6 Gide), sd creeze dileme in congtiinta ascultitorilor. NiciodatE insd nu evada din actualitatea imediat5, totdeauna rlm6nea ancorat in realitate. Imi mai anrintesc ci, intr-o zi, pe c6nd in amfiteatrul arhiplin domnea o linigtr" profundd gi toate privirile erau afintite citre_ vor-

nuitate. Prelegerile, spontane in aparenlh (dar 6u cred cd, oricum, protrlemele erau oldonate in mintea sa inainte de a veni la curs), luau incetul cu incetul tumura unei convorbiri cu cei din faga lui, insl, de fapt, singurul interlocutor era el, profesorul,. care formula intrebiri ti tot el rdspundea, av6nd drept partener ceasornicul (de buzunar, cu lan{) pe care-l punea totodeauna pe pupitru (probabil presat de timp) gi-l mdnuia apoi ca pe o amuleti ce l-ar fi ajutat sd-;;i construiasci. ingenioasele metafore metafizice. Lumea din amfiteatru il asculta amuJiti, ca sub bagheta unui vrdjitor, sedush de racursiurile dialectice ce se derulau din expunerea sa colocviald,

La catedrd venea intotdeauna de unul singur, fhri -aparat" auxiliar (asistenli, lectori etc.) cum era regula la alte discipline, intr-o linutd vestimentard impecabill la t'iecare leclie, sdptdmAnal, apirea in alt costum, de obicei - culoare deschisi, gri, cu de cdmdgi din material fin, cu cravate eclatante se ageza pe scaun, arunca mai intdi o privire vultureascd asupra -, sdlii, ca intr-o gedinli de exorcism, apoi igi incepea cursul. Dar,,cursul" e un fel de-a spune, ctrci totul se transforma in nigte improvizalii de o rnare inge-

($i vreau s[ precizez aici c[, dacl e vorbn de culturd, nu se declara nici pe departe un adversar al ei, ci dir:rpotriv[. Citea mult, era la curent cu migcarea de idei din lume, dar nn fhcea paradi de erudifie, tindnd si aibd ideile lui personale. Odati, l-am v[zut iegind din Librlria Francezl aflattr pe Cnlea Victoriei, vizavi de Ateneu, unde se inalli acum zidul masiv al Muzeului de Artd cu bratele incircate de ctrrti, indreptdndu-se spre magina care-l a$tepta in stradS.)

Pericle Mertinescu

'
:'

ruae lonescu

Profesorul

bitorul de la catedrd, o voce din fundul s6lii spursc doodatd 6cerea, nemaiputdndu-gi stdpini entuziamul, strigAnd:,,Sunteli formidabil, domnule profesor!" La care Nae Ionescu, flrfl n da vreun semn de tulburare, replici pe loc: ,,Eu nu sunt formidabil, domnule. Formidabil e Bodola." (Bodola era pe atunci un as al fotbalului romdnesc.) Aceasti replicd indica spiritul in care preda profesorul, in ale cdrui prelegeri se imbinau realitatea cu fantezia, chestiunile concrete la ordinea zilei cu noJiunile cele mai abstracte de filosofie. O plastici definilie a gdndirii lui Nae Ionescu arn intdlnit-o la unul din discipolii lui (Petre Tulea): ,,Meditatia metafizica, mutata la nivel cotidian." $i ca si accentuez libertatea pe care gi-o lua magistrul in conferingele sale, vreau sd reproduc un alt episod, povestit de un prieten al meu, ceva mai tdnir, care fusese martor ocular la intdmplare, prin 1936 sau 1937. Profesorul finea; la Galali, o conferingl cu tema: ,,Senrne gi simboluri." Sala era tixiti de lume. Se aflau acolo prefectul, primarul, episcopul, generalul gi amiralul $i toate celelalte notabjlitali ale oragului. Vorbea liber, fhcind tot lelui de digresiuni ce ambalau publicul. La un moment dat, ca si potoleasil ropotul de aplarze ce se dezldnfuise in sald, conferenliarul declarX: ,,Afla1i ci eu nu sunt singurul Nae Ionescu din Tara RomAneascd. Mai este unul la Buculegti. Il cheam[ tot Nae Ionelcu. Dar a e cXrufag. Pe el nu-l urmdregt6 poliiia. Pe mine r,rd urmiregte." Ficea aluzie Ia o stare de fapt, ceci cizuse in dizgtalia factoruiui constitulional (regele Carol al llJea), ceea ce avea si-i aducI, nu mult dupi aceea, sfArgitul zilelor, la cincizeci de ani. Prin natura problemelor qi prin fervoarea cu care le aborda, prin influenla ce-o avea asupra auditoriului, Nae Ionescu devenise promovatorul unui curent, aga-zis al trdirismului, cu mare audienli la tineretul universitar gi cu ecouri largi asupra intelectualilor tineri, in general. Termenul era adesea luat in derddere, dar ,,trdirismu1" propagat la Universitate de unii exponenfi ai genemtiei tinere de atunci era o experienll psihologici gi intelectuali cu efecte estetice 5i morale reflectate in literatura timpului, gi abia mai pe unnd, dupd 1936, apelativul s-a degradat in slogan politic. $i intr-o fonni gi in a1ta, acest curent i s-a atribuit lui Nae lonescu, lucru pentru care el a trebrrit sd pliteascl cu viala accast5 paternitate, a$a cum*am amintit. L-am avut profesor de LogicI la Universitate. lli cu toate cd in
196

i $qift i*a.i$tt'Tffi
jr[i]
iani.,t.

suPlinea N. F"g4l*lt Li 1 .il'J:Hil.i"?f; $i'f i""aT5,iJ:11,:"^';fi ;run":6ry;;4q pu*'l 1li"ir".'"Holi lTr"H; i'ii *;r! rt-;1.1,^ '"'1"i""i'i"'""i a tost cer :i^- ij-:"i;:;ii-a"J. o.itt circumstanFaiultilii, acesta rn in primul rdnd.' Pllt]-,r -*ftlqilf":;fr1-i:--;,-ar nrai lralnlc

*1r"3::ti,:,T"

j:ltt*i,***ii+T*;1!i*t{+il:tq*
^ ""',,tror

ri

activitdli foarte regulat (avea' multe

-"mori"' td uu veni la Fu'u1111';"ii""l?#J

la. Locicd. Au fost Nu erau-.mullt, ituoentii. candldaF,pe"zi. de obicei totuti' hste cr cite 5ase-;apre intocmite, 8'"!i*il;T J:^:Xi''lditil"li 3"1*: "-'o *eerx' nxindu-se

.;-;;

f':'*it*lxT-;';.;iliii'*'rulti;'s',xl;i# ;:"?;ft;a, o i'digestie f9''1 T-ii*:'ll "3:i;i"*"a tuturor


-A*
ua!"ql-l!

::,:q"iilllft*'#*;ntrm"*;'E:'J-'.T'.i;*',,.^'"
vi deranjeazd... . ,e. ce s_a inrirmpraljI';i.jllili:""lTl;, vd deranjeaz6" '
p"
ro

^o3Ji.uliiu,iil:-i-*i*, i"

din1i. i-am dat

i*'-t-::I,u examerr d. in ra t nffi JIi?l'iT""1;' '"ui"' r-^1"ipl:1:3il".[*T f, l:::of T:"t datf, pcn trtr i,iai""i'L iiil "6;;i':i :' I:T:fr i:\.'l;S' ol, JI',i^l' :I"if"a m-u,n p, o
qt c
.

;:lUiln";*;'"*itj5:'fi }:J[*3:'i[;"$,f,4;,:'[";Ultl privire tiioota


ililJtii,it"t" r" legdturl

t" cu o !i;1lu!,, telefonultl " "j';J'*";";;".$,iali iu t-rafnnrrt? 1... .. ...*.r unui exanrcn rlc ;-"';icateva'minut" d" ":l9i:'.T,u'if1;::T nu avea ulr curs ',::,-""11"ff;,:X,JJ,,":J'1""i]i, ,"$S,13!f atu[c-l'.:::])i;^;;;; iui coutot' pe care-l tinfi'ir 5i nici nu liluse-'

ti::*i:k*l'ff cu

;jtiff5:xdl;?::*l+;lt5xr:s$*rri'"*T:::n
:hifr;' ;re sr?irqit' sau ca incheiere ";;T;it';b^,"
"exanu'4r l"p-t"1?3|it1io" conduce lumea asta in care traim cu ----': Dumneata ce cl tolii: lJcea sau Fo4a?
a

Tratatul de Log'"1-ul1u:: "l

'

Peficle Martinescu

Nae lonescu

Profesorul

prizdritd intr-un colg obscur al unui ziar de seard (,,Ordinea"), anunta moart_ea lui Nae Ionescu. Vestea a c1z\t ca un rlsnet gi a produs stupef-actie, cu atat mai mult cu cdt profesorul nu implinise inci 50 de ani gi era in deplinltatea puterilor sale fizice. Eveni-. mentul a stAmit imediat un noian de comentarii gi.interpretdri, cdci moartea aceasta care dovedea multe era privitE ca,,suspecti", cu dedesubturi politice gi cu implicalii ,de sus" ce nu aveau permisiunea si tie date in vileag. Nu m-am dus acasd la el, Ia Bineasa, si-l vid pe catafalc, in schimb am fost la inmorm6ntarea sa, la Betlu. Lume imensd, de tot
19E

Ionescu. Dar peste cdliva ani aveam sX asist ia plecarea lui din aceasth lume. In zina de 15 martie 1940, o $tire laconice de doui rAnduri,

Georges Sorel, R6flexions sir'la violence Si m aflam pe un teren oalcum avizat. Dupd o clipd de gdndiri, am rXspuns cu desruld siguranld in glas: _. - Ambele merg impreund. A9a ne arate toatl istoria omenirii. Ideile se impun prin fo4h. iar forja e propulsatb de idei. Revolufia tranceza, de_exemplu, a fost pregdtitd de idei, dar s-a realizat piin fo4q. _La Je! gi revolugia bo\ev1ci gi toate celelalte evenimente cntciale din istorie. La care profesorul m-a completat: . . - Asta 9ary a$a e. Ideea fird forfd rimdne utopie, iar fo4a firf, idee devine barbaiie. aserliune cu sunet aforistic mi s-a intiparit in minte _ -Aceasti adiinc pi pentru totdeauna! La urmd mi-a cerut cameiul de studii si rni-a ttecut nota in el. De .Logi,cd nu gtiu dacd o sd ai nevoie in via1i, dar nota asta . poa(e ch-ti va folosi la ccva. N-am gtiut niciodatd dacX imi refinuse numele gi dacd citise unele articole pe care le publicasem prin reviste cu titluri, af zice, cam tipdtoare: ,,Elogiul anarhiei", ,,Europa in comi", chiar un medalion festiv pe care-l ,,Primatul politicului" etc. - ti scrisesem despre el chnd igi deschisese cursul de Logic6 din anul respectiv, $i dace acestea au contribuit la fixarea notei, acordati cu oarecare generozitate. De atunci n-am mai avut nici un fel de .contingenti cu Nae

. intrebarea, spun drept, nu m-a fistdcit. Cu pulin timp lnainte citisem cartea lui

culturale, studenti, ziarigti, pAnd la oameni de mahala ce se ingheei,- pur 5i sau sd-l vadi suiau si-l vadd fentru irltima oard - care se vorbea 9i de mult atet pe acela despre simplu, mdcar mbn si eia atftt de pufin vizibil in timpui din urmd. Slujba religioasi a inceput la ora 3 <iupd masd. Aleea'largi din fala capelei era-plini de mulfimea ce asteDta scoaterea sicriului si p6nrirea spre locul de veci. Era un t6utL de primhvard. rece. iispandind o luminh vie, tutelAnd parcd ceremonialul acesta ce iegea din comun. Polilia 9i jandarmii se aflau la datorie, cu oclrii llintigi de jur imprejurul incintei. Pe la ora 4, purtat pe umeri de vreo zece b[rbagi (in frunte cu Mircea Eliade), fu- scos din capell 9i, firl sd fie pus pe cdrucior, fu condus astfel pdnd la groapd. Lumei da buzna pe c6rarea ingustd, -picioarE, imbrAncindu-se. impingdndu-se ca sd cilcAndu-se pe aiuns[ fis'cari cdi mai in fat5. Cordoanele de poliligti incercau si ,i"nilnX ordinea. dar era'imposibil. Cdnd a aiuns li groapi, sicriul u io'it u.""ut pe marsine pentru a fi..- sigilar. Unul din bdielii J"nlnctutui, care se pi"erdus^e de familie, incerca sl-;i faci loc mai uo.ouoa si slriga. chiar ldngd mine, cu accent de revoltX 5i J'".naia.:,i. citrE polilisrul ce--i tdia calea: .,Dd-mi voie' domnule, ce, nici'aici nu md tiEi sd-l vdd pe tata!" Acest strigdt al fiului -evenimentului morgii lui Nae iezuma intreaga semnificalie a Ionescu, insolit pdnx la groapd de poli{ie 5i supravegheat cu i"u"iitut" din 'teama de-a riu se intampla ieva. Se putea spune cd aiest om a murit intr'-un moment neprielnic, creAnd chiar 5i prin moartea lui dificultdqi celor din capul 1drii. a$a cum.a lAcut tI in viatX. Ce stranie mi i-a pdrut soarta omeneasci in clipa c6nd am z.Ait orin seamul de sticld al sicriului fala palidd, pentru totdeauna ti;;it, ; Tui Nu. lonescu, ;i grija celor- din jurul, trui.ului sdu n"in.un"tit, atenti la fiecare mi;caie, ca gi cum mortul ar fi fost viu si ar mai fi putut influenfa in vreun fel mullimca. ' 'Oo..oti. coborArii in' eroapd a durat aproape un ceas' Trupul fuses'e pus intr-un sict'iu de lemn imbricaf .in alt sicriu, de metal' Acesta'avea in dreptul capului doul ferbstruici de sticld prin care se pur"u bine iigura hecedatului, a$ezatd acolo ca in carl.inga ""4"upregltit ;I-$i ia zborul spre 6temitate. Capacul sicriului inrl uuion, Je metat a fost-sigilat bu plumb topit de unul care se pricepea la astfel de treabl. Dup]t aceea a fosi aqezat deasupra capacului de
799

felul, de la profesori universitari, directori de nrinistere $i institulii

Pericle Martinescu lemn al sicriului obisnuic. ne


pu$tr ptrhria defunctului,

i" ;..ti:-*[:1fo$
BAZIL MUNTEANU

l**-=;-;;-"

cobor6t,, n

fI totul a fost coborat

hrubd. (Sigilat! Zidit! Ce de,precauliili C"

rri;i:T*,,ff

** l'"' Lj3p3; T, I?3ojl!l l, "qtl d co;c-i u gu r era "o -l ""i fr ,iif;j,t': j:i:":*u#illHi:i?r.#1#
filra, lupi ce " e'dii iis.;p;ii'ioiinui r.ag"ou .H:gqL ao,nni." pinl
o.,u"nr"i,

de un ceas, c6t durase op".ll,l mrca rumoare. CocoSatul gi_a :tt1,iiit ;_1.dffi:;r,ra prinrr_o lu-ar accldent, gi s-a pierdut in ctmltlr, r.a"grr"l i",i"ial u" u".rt _ duc6ndu_se mai departe la treburile lui. Astlel s-a incheiar existenla pSalSnteasci a celui ce fusese Nae Ionescu. ,,omut reeelui..cjndva, a.r""ir" i,i,ir,iili ;"_p jncomod gi indezirabit, era Jupravegheur i,,a"opio#i l""l'io^tiri, roa",, rar la moartea lui s_au lua.t. misur.i i.^.G d" rneral..in presi nu s_a sc_ris.nimi";t.i.,",'iini sigitot in l..p?'u1rpu"1;o rn"i ::::,:_c ascmenea pcrsonaliriri. Sinqur pamiif geicaru a-riu|;i.l puUfi". articot, dar IErd si fie anurrtir pe afigut li".i"il,C"J""iit,., ogo un se proceda de fieccre alta'.cind'. ,peil" 'r,li' "u* serruretura direcrorutui. Vreo rrei femare la "J"-" , u,ii'*,=ir.: li'i,,ilTo ni..,i". o" relinut ci in acea vreme ,io-r .,c"uaniu.r.:;;; cenzuri !

.?::0,:r,Ji;;-#ilf; ;t"i"'ii1l,#:tlli""'[ili;li:**:: unur mrc ;i cocoqar. Linistea ce

i5ll;i'i":X'i,i:H'",T

i.""i"

Nae tona$cu,

fllosaf eraqtln

o'pr""p. ,irnp

;ild#ile

,.Rorndnia literari.., nr. 4g, decembrie 1993

Profesor gi publicist, domnul Nae Ionescu gi-a fb^cut studiile in 'In Germania gi predX la Universitatea din Bucuregti. cele citeva studii scrise de el deoarece Nae Ionescu desconsider[ ideea de a-gi pune la dispozilia publicului opera, despre care se spune cX este extrem de bogati gi in numeroasele articole pe care le-a publicat in cotidianul sAu, ;,Cuvantul", el proclaml falimentul ragionalismului pozitivist, se ridicd impotriva ingerinlei raliunii umane in explicarea lumii gi condamnd jocul amigitor al abstracliunilor 9i al sistemelor. El. susfine cI lumea este guvernat[ de fo4e potrivnice facultigilor noastre de cunoa$tere; cd natura posedi virtuli latente despre a cdror des{bgurare este zadamic si avem idei preconcepute; cd viala este o izbucnire spontan6 pe care e pueril str o indiguim gi sd o traducem in date rationale. Unica tilosofie posibild constd intr-o supunere desdvArgitd fali de obiect. Mdrginindu-se la stabilirea unor corelafii 9i paralelisrne modeste intre fenomene, filosoful va renunla la orice explicagie cauzal aceast[ stupidl prezumgie a pozitivigtilor gi gindirea sa va prelua cAt mai fidcl cu putir4d forma realitdlilor existente. Aceastd credinli in primatul vielii asupra inteligenlei, al obiectului asupra subiectului conduce la credinfa religioasi. Intradevir, doar pre.zenla gi interven;ia lui Dumnezeu in fenomene ;i evenimente pot inlitura caracteristica de anarhie absurdi a lumii ii filosoful i;i va limita efortul la surprinderea gi interpretarea gesturilor lui Dumnezeu. Domnul lonescu ar fi deci un filosof cregtin gi, mai exact, un filosof al ortodoxismului. Avdnd o inalti competenld in dogma gi istoria religiilor din toate timpurile, centrul 'preocupirilor lui rhm6ne cregtinismul oriental, pe care se sfidduiegte si il legitimeze printr-o exegezA savanti gi s6-l transpuni in viafa poporului siu. Iniliativele sale in aceastd direclie sunt numeroase, una dintre cele mai remarcabile constitdind-o revista

2(N

Bazll Munteanu

,,Logos", pe care o. editeazd (1928) in limba francezl gi care dezvdluie un intreg program de ,,sintezi cregiind ortodoxd". Antisemit, doctrinar, adversar declarat il rafiunii abstracte, al filosofiei ,,Luminilor", al principiilor Revoluliei franceze gi al liberalismului in general, domnul Nae fonescu'se ridicd la rindul siu impotriva direcfiei pe care o urmeazd. statul romen de la I 848 incoace, veste$te decXderea individualismului burghez, demonstreazd inexistenta noliunii de ,,progres", sterilitatea ,,spirirului critic" gi zidimicia viselor unui ,,oarecare J.J. Rousseau". El opune

CONSTANTIN NOICA

Ce invafd

Profasorut Nae loneseu.


Nae lonescu

,,tllosafli" de ta
.

principiului democraliei pe cel al autoritdlii, iar drepturiloi individului pe cele ale maselor. Orator prestigios, dialectician versat in tainele subtilitdEii, domnul Nae Ionescu exercitd asupra tineretului ;Irii sale o influenli intr-o oarecare mdsurd magnetici, pe care ar fi gregit si o evaluhm prin simpla enumerare a putinelor
salc scrieri.
Panoiama de Ia littdrature roumaine'contemporaine, Editions du Sagittaire, Paris, 1938. Il-dme partie:,,L'effort createur d'aprds-guerre", Cap.Y , 2,,,Pour la crdation de valeurs roumaines.

Le r6le de la philosophie" (Versiunea romdnl apa4ine redacliei)

Trebuie si parh foarte curios multora faptul ch profesorul Nae Ionescu n-a ghsit altceva mai bun de ficut, in ultimul timp, decAt sd scrie la o ,,revistd de criticl teologicd", aga cum se subintituleazd singuri excelenta revisti ,,Predania", de sub conducerea domnului C. Racoveanu. Nu doard cd teologia n-ar fi un studiu pentru oameni de ispravd. Dar sd n-aibd unele spirite luminate de azi lucruri mai urgente de fhcut dec6t criticd teologica? Iati cI n-au. $i si nu se aducX explicatia cum cd, de vreo trei ani, semnhtura lui Nae Ionescu nu mai e ingiduiti in josul vreunui articol prea strdveziu politic. Cici, sd-i fie inglduite oiicAte libertdli profesorului Nae Ionescu, e probabil ci tot prin a face criticd teologicd ar sfdrgi. Faptul acesta, dacd reprezinti un scandal pentru mentalitatea omului politic ce are a face teologia cu politica? se intreabi, aproape indignat, insul unei astfel de mentaliteti reprezinti cu atat mai mult un scandal pentru lumea filosofici. Nu s-a mai sfirgit cu teologia? Nu am cigtigat lncd dreptul de a filosofa dincolo de ea? Vor cumva s-o ludm iardgi de la inceput, ca prin timpurile Evului Mediu? Ceea ce te surprinde de la inceput in gdndirea profesorului Nae Ionescu este cX ea se indeletnicegte cu justificdri, cu distincgii din acelea frumoase dintre planul unei ttiinte ti planul alteia, dintre cuprinsul unei discipline qi cuprinsul alteia. Oricine, inainte de a se apuca sd vorbeascX despre teologie, ar avea grijd si discute ,,raporturile dintre teologie gi metafizici" sau ,,conflictul dintre teologie gi gtiinll" ori ,,apropierile teologiei fald de arti". Dar profesorului Nae Ionescu i se par desigur tare grele chestiunile

202

Constantln Noica
acestea-

de la Nae lonescu Proiesorul Nae lonescu' Ce lnvat6 "lilosofii"


go

El nu se va m[sura cu ele; ci

v!

u{ozu tlc-a dreptul in

miezul celor ce are de spus. $i un lucru, mai ales, are de spus: accls c[ problema mAntuirii, ca froblemd centrald a omului intrucAt o om, nu sc poate pune decdt in iuprinsul religiei. Poli si intorci un sistem filosofic cum vrei, poli se dezbati problemele eticii sau ale antropologiei laice oricAt vr6i, n-ai sd ajungi niciodati nu str dezlegi, dar nici mlcar sd formulezi problemele adevirate ale omului. Iar aga ceva, profesorul Nae Ionescu nu se sfieite s-o spund in orice imprejurare. O .spune de pe catedra^ universitari, dupd cum o prin articolul gi o va mai spune, nddijduim, in curind spunea dorutia-sa este intaiul mare u-nei gazeti:. Dacd nu ne ingel6m, gazetir care sX discute astfel de probleme intr-o foaie zilnici. De iceea, cititorul neptevenit al ,,CuvAntului" era uneori uluit de-a binelea cdnd d[dea cu ochii de cdte un articol cu teologie. $i tot de aceea Roza vantu lor, culegerea de articole frcutd cu atata dragoste si pricepere de Mircea Eliade se incepe' iartr;i spre uimirea i,iti-torutli neprevenit, cu o serie de insemnlri privitoare la nroblemele ortodoxiei. ' Dacd cititorill de rdnd nu este cu nimic tulburat de atitudinea aceasta, e treaba lui. Cel care se indeletnicegte insd cu filosofia nu Doate sh treacl lesne peste ea 5i nu poate, daci igi ia in serios meseria, si nu rdmind-pe gdrrduri. Pini acum mai toath lumea ii sDusese. si incepuse si el s-o creadd de-a binelea, cd gtiir4a aieverati 'despre' otn i'-o di filosofia. Acolo, doard, e vorba de osihologie. de-sociologie, de eticX; ba inci, spre a pune 9i mai bine i"""ntrT pe om, filosoful a $tiut sd niscoccascd termenul de antropologie de un fel sau altul. Dar autorul nostru antropololie -ei mul1i. ,,Via1a religioasE bunurile ei nu e le aJeeasi pdrere cu 9i . 561in Oe oitai ddnsul, recent de tof intr-un articol al revistei --Predania" i- constituiesc un domeniu in toate felurile mult mai iare decdt cel al moralei"; 5i a reduce religia la o.,predici morali", fie"si ,,cu exemple luate tiin vielile sfinlilor", inseamnd a inlesni aluriecarea insire o nroralll laicir (inspre o francmasonerie oarecare), a pierde ,,settsul adcvlrat al ortodoxiei 9i .a ignora nroblemi mflrituirii, cutc, oricc .lr orede oamenii luminali, rdmdne Lroblema centraltr a ontultli c.l oltl". ' O dc ntttttt'u llcctlstil vine si scoatd pe cercetltorul "onuingere
2lM

nu-;i tti^i":l:*:: filosofrc din iluziile sale' Nimeni' desigur' lucruri'-Darhse nascuse poate cine gtie ce

".["i^'"a-iif"tofia i,iiffi a*"sa.a"i,r'_t"11rl,il.;il,*.1::"ffi t?ttl,l$lSHi,:

:i""'itLlii$ir{ili}:":iltT:niji:!jitirt*1tr:rl";**l; ea nu aduce ln
stiinte. DacA i,_ri uu trebui sd oau"a

hi:;d;

,ii,tii'iEi
*ui

"p"Jta "aan""uiii metafizicd pornind o" ru ptiioilgi"'

iuia rit"tona civilizaliei 9i disciptina.noud-a filosofiei filosofia culturii, in statg't'sX'iiee)e pioUlemete ristante'.printre care sti existentei, toate in nddejdea ca not chpdta cezlesarea' Dar nu ;;p.i"d;i'.a,,d;root""'i o^uio'i' isitontt"ti-la gazetd qi simli ci a;a si-b capdti. O spune prol esotiti-t'i"J apendice, n^-ai dezlegat mat 9i i:ste' Ai citit tratate g,ou,"' .u not".gi sX p'ot"soiilui- ii"--i"net"t' fare c[ te face nimic. Articolaqot o"ft"tf::lt" curios, acesta al unui ganditor care spune ln chip el mai bun de c9 ,rii"a"i u u"nit ul'uu"'ardtdm celor in drept' 3re "1"' fata t-o sous. Multh vreme ne-a t";;; u""""i !aiiit"'i-" - avea lucruri mai bune s4lol nici vorbi "gdnJitotii din sud--estul. european (nu de scris decit aproape togi acestea s-ar ar citi ;;ril;; i.n ii#a"ii' fiiridc"e oricineN; vrea rindurile si simpru' sh scrie'pur iip"t-"t" g1X1"5"',ijioacele str-5i Nu-i lipsegte n,rn,", nu-i Dir daci nu vrea si scrie tratate? -it1;i dolreascX tratatele, pare-se' ' qi .-". nrrfea s[ fie un'aestin qi u""ttu' de a sta in tnaugincu iioso fiei constituite' in marg i nea na,,lirilt'1";; i i; ;;;s i;;a fuun" pe. ceilalgi' Dar ni se pare ci a invdla i'ii*'i iJ'1ii, Nae ionescu 9i in via[a acelaEr destrll are putie ptof"s"tl iot de publicd. 1937 ,,Vremea", Anul X, nr. 490, 6 iunie

,.

ganaina, cer-cetdtorii in rle ui"ne probl'emele eticii' sd facl

"#;;il;;a

:ffi;;;li"*;i;fii;" ';;-";;;'
ir;;;iia;

;'

205

,,Am avut dreptate"

OCTAV ONICESCU

Naa taneseu
oritulbule, d".uGil #';ilnaioasa pe care a doudzeci de ani l-iavut p" soldat, interpret luminos. -uttot, Au luptat in aceastl vreme. loate fo4ele active. "i valuri succesive, pentru a cuceri ar.phi.l-ln"."u!"iale naliei, in tonescu era in rdndut intei at fiecdrJi i$;;,#ilillgi i.ro.iu. Nu" lelurile, adesea asa de inrunecat",_ sllino'_o '.i- i;il;;" precizand * -' n"''. numai pe drumurile pure gi grele at. oestinuiui noltir. rncordat sd presimtl rosturile existenlei noastre, el a -, - ^,_tt9..u sespnns aceste.drumuri din nebuloasa Iumrnoase qi obligatorii cong,tiin(ei "t;;";iit{il";'pi l"-a fe"ut noasrre. Nu di;';;i;L rri a,j rmpune tegea, ci din umila inleiegere ;;l;il"il';;ui. "_ii mdna ,e ru-i"",i,;i;';;il.il !i.n,, ," .,_1"o ueu ii.Lil[1j][1"r "ui" "u.n Istoria nu era Dentru Nae lonescu o sumi de aventuri jndividuale, la care ar fi'voit sh adauge p" u ,u, nalionale inscrise in formele it*ituiur.' "i-iuitlr-uieu unor aestin" ;il;ifi';;pterate cu ndzutrlele spirituale gi religioase prin care nalia iSideiJiiiae a.umut spre

vielii spirituale a neamului nostru, Nae ., _.i:^ i.j9tu ' '*- lonescu va ugura ca una din realizdrile lui cele mai imnlm.il

,r'll.Rl"rif"iftatea

Ca viziune individuali, Nae Ionescu era lascinat de tipul de om al Rena;terii, ata cum fusese intruchip.lt de Goethe, om implinit in veac, in cosmos, intreg izvordt din legile naturii $i mai ales fixat de ele: ,,Er stehe fest und sehe sich herun." La aceasta il ducea cultura lui europeand, occidentali. Dar lungul gir de generagii carel legaserE de gesul Briilei, ca o expresie tipicX lor, l-a smuls acestui demon al culturii occidentale gi l-a invrednicit sh treacd pragul acelei u;i citre Dumnezeu, pe care, dupd spusele sale, Goethe insugi a deschis-o, mAnat de subterane indemnuri venite clin Orient. G6ndui siu, supus lucrurilor, impletind urnil cea mai curati tradilie ortodoxi, cele mai clare aspiralii de romAn, cu regulile aspre ale filosofiei, catd o formd de realizare de sine, de implinire, pe care nici metafizica, nici lupta proprie nu i-o putea da. Fascinat de construclia arhitecturald, perfect6, luminoasd, solemnl a muzicii lui Bach, cea mai completd implinire gi-o gisea insd in Brahms, carel purta dincolo de lume, pe calea pe care o presimEea deschisd destinului sdu glorios gi nefericit. Pe aceastd cale a implinirii a intdlnit pe Codreanu gi Legiunea, expresie tumultuoasI, concretd a aspiraliilor neamului rominesc ai tealizarea deplind, definitivd a unei misiuni care pentru el se terminl in acordurile finale ale unui triumf netemporar. ,,Cuvantul", nr.

l,

t4 octombrie 1940

Dumnezeu. Servind ace-stor destine, el n_a cunoscut orgoliul ce pune de_a curmezisul cdilor istoriei nropriite ;ii""_i inruqit sinrplitaie 5i cu hotdrire. i"sifle1it "di, "u ,riiii"i u in1"_ legeri i concrere care purea aa s ; ni,ura-s nrrna tuptelor sale era scrisul, dialectica aceea temutd a afti_ coletor sale, care dezarma, caruia,iu i-ai!;'i;;;;;;;:bar dialec_ tica..lui Nae Ionescu era numat un procedeu -pl de luptd. Adevtrrul credinletor sate, sisuranta lo. contemptdrii si inreleeerii strucrurate'di?eci":;i;;;; de greg a "*r' "-aiii!ii. ;.ati[alifoi in curs de impliniie. -

,,Am

avut dreptate'"

.i;r;;i ;;'";;il##

i!,ii;i;'#; ;il,.

;#ffi;

Partidele politice, marile partide, a$a cum au rdmas azi, ;in si ne convingi, in fiecare zi mai insistent, ci ,,au avut dreptate" in cauza care s-a deschis la 4 ianuarie 1926 gi a luat sfdrgit la 6 septembrie 194O, duph 14 ani lungi gi grei in care au uitat, in perioade alternative, aceast[ dreptate actuala. Ele ,,au avut dreptate" fa15 de ,,Cuv6ntul" gi de Nae lonescu, in primul rAnd; pentru cd punctul lor de vedere a izbdndit. . ,,Au avut dreptate" fagl de suferinla, fali de sacrificiul cel mare al prietenului nostru, fate de aceastd gazetd desfiinlati, hulitd cu insinudri dezonorante, la care atAta au colaborat gi ele.

2(M

Octav Onicescu

,.,, amicul meu Nae lonescu"


iese din

soaietdlii noastre, in organizarea gi problematica statului, in viziunea despre lume gi viald a celor chemali si reprezinte naliunea, sd l^upte pentru ea, s-o realizeze. in tofacest timp, partidele politice au preferat, cum era. de altfel, natural pentru ele, si stea in posturile comode ale agteptdrii sau ale

ingelegere. Acestor drumuri de care el s-a 1inut, credincios gi supus, partidele. politice au atezat, pentru mdntuirea lor imposibilb, cele mai arbitrare obstacole, cu iluzia, poate, de a servi interesele fdrii. ' . Istoria insi nu se oprette din mers. Obstacolele s-au intors impotriva celor ce voiau si le foloseascd gi au gribit lichidarea unui proces care nu cunoatte intoarcere. Procesul era al partidelor politice, al celor ce-gi cauti, azi, dreptatea inutili. El reprezintd o mare revolulie, in forma de viali a

$i totugi, amintirea lui Nae loncocu, crl c0t! ,y'I.o nvut dreptate,. este azi steag de raliere pentru afmat6l6 loglonuro ule Vicioriei. ,,CuvAnrul", a cirui luptd nu era do prrlo drbptllii, este azi ziarul ,,Migchrii legionare",6are a luptat, iaro o sufoiit ienrru a instaura nalia in drepturile ei, gi a invins. A izbdndit oare nedreptatea, gi marilo portide i$i rezervX iar rolul cel frumos al apdritorilor drepttrtii? Suu noliuneir aceasta e nepotrivitd pentru politicd gi intrebuintat[ numai pentru a indep5rta inlelegerea adevirati a poziliilor pe care ne gtrsim? Nu. au nici un rost ,dreptatea" sau ,,nedreptatea" in lupta politicd a unei nagii, care-gi cautd drumul sdu cel mai natural, cel mai potrivit aspiragiilor sale, drumul pe care sd-gi poatd indeplini misiunea. ,,Cuvdntul" a urmirit fir[ abatere aceste cii ale istoriei, presimlindu-le direcfia, cdtdnd sb se desfacd din tesutul posibilitililor pentru ca participarca noastrA la ele sd fie ficuti cu demrritate, cu

lupti 9i lupta

s-a pronunlat'

Nici un drept trecut' nrcr o

;l;'tir;{[;,l:.:ryfrfr'Fiti,#ji$fr'ffi 3tj+lt-*",}ttilll
!"-i'l"J,^-vieliilelei*r-'#|X"d:""fl'"ffi .',l,''l,iil'.1'Jirffi
h";"""'J:Tff
"Cuvdntul"'

liiillill'if;r1t;;;*"iJ;l;;il"au'"""'JuJtu"orl
nr' 5' 18 octombrie 1940

de rigoare (1919)' amicul S-a reintors in 1ard, duod tratativele aqrofP^e clllcl anl ln -ai rhzboiului' mcu Nae lonescu, tot" t'ot'-''"' volens-nolens' lagdr i""i"t"i"ti""f l' prizonieri Germania, intr-un erau pleerau locuri. cdci mulli proresori ""ETi#J.i,131?ilii; st"liiie- uttii chemali' de nevoile rnonen-

,'.", am:icul meu Nae |onescttr'"

""iJa:;1i;;"il;i iif il n no t. un ers


u
r

tili

A;"'i";;;"i"r:eliil',JJ,li;l';n:*':f ;:frHfr ??ii::lii s-a qoptit cl n-ar lr numireu lu


.

-,"1.i,u+""#""%,f ;i'?*1':;'i;iiil

;,",nt5l *ni3frt ?'TU;';i"i: t" j"i;;M;t*cu"'-a'iJ'"u's"t

colaboririi cu statul anti-istoric al ultimilor ani, in vleme ce legiunile de tineri, in revoltS, iqi duceau suferinla gi speranga nezdruncinate in inchisori sau pe drumurile strdine ale surghiunului. Aceste partide au demonstrat astfel, istoric, absenla lor, neactualitatea lor, incetarea lor de-a participa la existenfa politicd a nafiunei. Iar ,,Cuvintul" din temni;a lui Nae Ionescu, din inimile noastre, a rimas credincios istoriei aga cum se desfhgura, urmSrindu-i mersul, m6ngAindu-se de a-i sta, cu con$tiinfa lirnpede, alituri. Suferinla $i lupta nu se pot judeca cu ,,dreptate", ci cu dragoste, cu inlelegere, cu credinftr. Vulourca lor nu se sprijini pe drepturi. Ea
208

"].Y'i;i'#;" ii*J""] uarauir, nic-i trecut la Bucutegtt nu m o comisie a fa:y-ltilli si reexamtttezc Universitate. Se cldea.oeJic'a zvonurile sunt convitts -i5, cazul. Decanu[, Dlm'ttrJ'dutti' * Ionescu faptul ci tru publicase "t" pf"i f"i-ftf adevdrate 9i ii reproq^a ut pe Nae' am gtiut ci in sinea 'n"ao-"rire 'a unora' P'P' nici o luctare gtlrnlrrrca' Jffiil;h-i un o'u"'[]*""n-iut"u lui a luat "u acestea' dar R' Mottu nu s-a lasal tii"""G a" i"onurile
Nesulescu

j'i"#lK":-'xr'*Ht'f,lf Il:t"i!:',l; a" ti iltin"[ln qi t"4ta'ii,'1tr#"j'#'#lt: b.ineinteles' in limba oblinurl


doctorit
latind. Scismul

i:"#;"";;;;t""y:'.:fl Vorbitor este


filosofie.
i

"' a""r*pia'"'iiti"'!ii"'te
l;,:;fl

rau,roitor _ s-a potolit: Nae

iiir""*-v"r.

nntscu' Constanti tr Noica'

i"l'ili#iti;:::$$lt'C;*;t

Octav Onicescu

,,... amlcul meu Nae lonescu"

:orq:f g":p-1. el, ca despre o personalitare romdneascd, in cercurile tamrlrei "tsileanu-Apostol, rude qi ale lui Nae, prin cdsitoria un_ chlulul siu, Alexandru Apostol cu Marie Bileanu. Maruca Can-tacuzino. gi ea rudd cu i4arie Bileanu, a devenii-curioasX sx vadl c,u arA.ta un om d.espre care se vorbe$te cu atata admira!ie gi, curand, T Nae Ionescu a lost invitat. A rezultat o puremicd prieienie. . ^Curilf am primit de la Nae, care ,ria cd deirenisem pregedinte al Casei Generale de pensii, o misivd ielarivi la o ioitd guv6rnanti a casci Rosetti Telcanu, avand toate dreprurile legale-de a cere pensie. Chestia sc impotmolise in arhivele Casei] Era o cerere simpld gi legali. I s-a dat curs, gi ceaiul la care am fost invitali a rarea la ,,Cuv;jntu[", de curdnd infiintai de ineinerul Titus Enacovici. Avea acum aldturi, in afari de iit" O"u""ii, de care nu s-a mai .despdrlit.p6nd Ia sfArgirul vielii, pe tumulruosul gazeLar Pamfil $eicaru' 5i pe ciudatul gAnditor, teolog qi poet Nichifor Lra-rnrc.',uompanla nu a durat mult timp. Titus Enacovici a murit curdnd, dupd o b^anal5 gpera;ie; pamfil $'eicaru gi-a creat gazeta lui, .,Curentul", urmAnd o Iinie foliticd persbnalh; Nichifor Crainic si_a ficut o cetate din ,,Gdndirea.'. In felul acesta, ,,CuvAntul..a rdmai in proprietatea lui Nae lonescu. ca director, ii fitus Devechi, ca administrator ge_neral. FdrE interese particula're de apdrat, nici ale unuia, nici ale altuia. Interesul p^ublic qi lelurile supreme ale politicii gdrii celei noi consttturau.suf tclente griji pentru filosoful nostru. peniru a le asocia cu. aceeagi tAcut5 seriozitate care atrigea ld cursurile sale unrversltare o pafte din elita tinererului thrii. Activitatea politicd a gazetei era 'caractenzatl prin dorinta marifestd cu orice preg a revenirii la obligaliile constiiulionale. pe Irnra aceasta a gi mers, fdrd concesiuni personale. a profesorului Nae Ibnescu era manifestati prin . Opera culruiald clq9 gazetei o conducea, prin cursurile filosofice, de tinuta. _p_e Logicd gi de Metafizici, ca supreme^ discipline, n"""rur" -infii rominegti din acea epoci.
marcat inceput"ul unei prietenii. Pe parcurs, viala lui Nae Ionescu se amplificase, prin colabo_

, Dar viaga mai rezerva surprize. in lagdrele germane, Nae tonescu a cunoscut numerosi preoli catoliciji proteitanli de mare !ulF.ll printre. care _9i monieniorul Chica. iiri.irs in-furi, u..rt, u

pe care gi acum il consider- ptietenos, - al rnare-galului Antonestu. MA ruga sd pun capht tiptrririi curstrrilor lui Nae Ionescu, de care se c,c,ipa un grup'de filosofi sub conducerea mea (M' Vulcdnescu, C. Floru gi C. Noica). Am inlcles cu tolii cA era ceva important qi imediat um in""tut sf, ne ocupdm de aceste publicalii strict filos6fice: doud volume de ,,Istoria Logicii" gi un volum de ,,Logicd" tipdrit la Torougiu, atteptand explicaliile care n-au mai venit. Mai ap5ruser5 prin iniliative diferite 9i unul sau doud volume de ,,Metafizic5", ce au dispdiirt repede, flrii nici o legituri cu cele de mai sus. De altfel, acesi"u a., fost singurele cirli sub iscilitura lui Nae Ionescu gi, trebuie si adaug, nerevizuite de el insugi.
mesaj,^

DupI moartea lui Nae Ionescu primeso printr-un cunoscut un

Note 'Pamfil $eicaru (1894-1980), unul dintre cei mai cunosculi ziarifli din perioada inierbelici; ziarul s[u, ,,Curel]tul",.a demascat adesea politica guvernamenta'll, dar, ?n general, a avut o orientare de dreapta' Nu a fost iider politic, dai a fost piezent, ca independent, in mai multe legislaturi parlamentare. Plecat din fari in I 944, a publicat mai multe.cer{i, intre care'tlniunea na;ionald, itleei fa,td a Rominiei modeme in perspectiva istoricd si in comnlexul politic european (Madrid. 1959) 5i Istorla panidelor 'narional. tArdnist ii narional4drdnist,2 vol. (Madrid, 1963t' in ultimii ani ai 'vielii a scos la Miinchen o noui serie a ziarului .-Curentul", in care critica politicr interni a regimului socialist din Rominia. 'Ni;hifor Crainic (1899-1972), pseudonimul lui Ion Dobre; poet, filosof, ziarist gi nnl poiiti". A fost piofesor la Universitilile din Chiginlu si Bucuresti: membru al Academiei Romine. A incercat, prin revista sa, ,'Gndirea", si acrediteze un nou sistem filosofic - gAndirisrnul - de esent[ traditionaliste. A contribuit, in 1935, la fuziunea Partidului Nati;nat-asiar tO. Goga) cu U.A'N.C. (A'C. Cuza) 9i formarea Partidului Naiional-Cilstin. al cdiui vicepr.'$cdinte a fost pentru scurt timp Deputat in mai multe jeeislaturi, minisirul' Propagandei Nalionale (iulie 1940-tnai l94tl. in ultimii ani rri vie;ii, eliberat.dupi o lungd detenfiune, a colaborat la revista,,Glasul Patriei""

Metnorii, vol. Il, Editura $riinlificd 9i Enciclopedicl, 1984


.

211

Nae lonescu 9i ,,Cuv6ntul" de ast6zi

P.P. PANAITESCU

Naa.Ian@sct,
- Ce a insemnal Nae I

gX

,rCuv6ntul," de astdzl

nrtlix*m, :l* * j":j{,.}iit tfli:ttxl jffi "ffi ;:


ai"",..ginii,;-;,;ii,l$.,,"":y:L{;i{:lt*1"1iif,,,,,,,.,7
rntcreagi, dar, inlelegind, sd prcvadi. ,,Nol

u..u in a"riii,L.i j"Elt1,u-1.-"reu

r-i'+ii*-[*i:i#-fi rtlr;.f*#*flitffi viala in nou5 ca

.,i

i;:11'"".?;j::#lJ:ff iHiilt",:,.",J$'#h:::::,11:fl fl ! lx"1;,:!:TSH:;":r,',5:m,;,',:l*G;;iT;Ti1ff i,atendin1e,or


vazu(, cel dintdi. intreq ncn_,,r -^*.a-, t"u."a, ulo''.i,"*illi'#::"Jeamrtl romdnesc in firnga sa sufle-

"JiiJ.

conducirorii

Cu gAndul sflu urmirind mereu realitatea gi presimlind-o, gi-a . dat seama ci acei ce reprezentau nagionalismul luptdtor, cu toate ,, idealurile seculare ale acestui pdmAnt, erau numai legionarii. $i ., astfel, intr-o zi de ianuarie, figura mindrd a Cipitanului a urcat .' scdrile redactiei ,,Cuvdntului", ca sd strAngd mdna lui Nae Ionescu. A fost o lntdlnire intre doi oameni care nu s-au cdutat, ci s-au . intdlnit pentru cd drumurile viefii lor se intdlneau. Foarte deosebili ca fire, unul simplu gi putemic, de neam din codrii Bucovinei, celdlalt complicat gi plin de nuanle, iegit din mediile universitare, unul instinctiv, profet al dragostei, celilalt ralionalist gi cerebral, amdndoi cu mijloacele lor deosebite au avut viziunea rnarei revolulii care va transforma din temelii acest neam, ca gi cutremurul ce a despicat catzipeteasma templului. $i Clpitanul a fost acela car.e a cucedt pe profesor. Cine ar fi crezut cA ganditorul delicat, omul catedrei, al vielii sociale alese, va suferi alituri de toli luptitorii cei tineri, va izbuti sb stea neclintit in suferinfd, devenind una din cele rnai nobile figuri de jertfd pentru o credinlS?

Gdndirea

i:ti!fi

Iffi l,T"*:i.#iiii4!,li;f ilil:x;;:,.Tl,il"ii;.i;l;:"i"l;#?J'i'u,oi,i,i*i Jilf."":i:::1,t":::"*

:t.s:Et[#l+kHiry"i:1.ilTi[;.]il,:.::*1*j,,.i'i'Jl; o ortodoxie romdneascd, r"rur-iol manest de ;i;;;t;;;ffi'T*


iU:"i:X,*T:
i u n ui popor n u -I impied ica ,u *;;":!u;"::tri'; "',"rI a etnici a i.*ii,ir"., gtr";::.i-"="tiTl'i' malei' imensa vitaliraie dati, peste un cincizeci o" o"';;f:1" vom insemna insecol, "ana uu"ili Eurona mai mult ca neamurile decizute. uo,rt9n,,

;i['iJ:l::li

.lii"i*
r

".i

,**,*.,t**ffi i'['{}rliH;n:l':^fj*", ", I, in"?i,t ;;;;;;'


;;lv;"
;: li;i:Iyj.,
3;

,.;'l:lri,

p'oi i ot

in

""

r,ii

,,CuvAntului". Tribund de inaltd cugetare nalionald, cu seriozitate, decengX, sobrietate, ,,CuvAntul" a fost un educator al romdnirnii, o pregdtire spiritualx pentru viala cea noud gi sever'[ ce avea str vic 5i pe care azi o avem ?n flagi. $i acum trebuie si inhodim firele ce au fost rupte. lnlelegern ctr trebuie sd fie iarngi acelagi lucru, aga cum a fost gi totugi simlinr ctr mai este gi altceva. Aripa mo4ii a trecut peste noi fXr[ a rre indoi sufletele, dar a vhrsat in ele un simpmant de rdspundere; suntem mai pufini gi avem sd ducem gi partea celor mai buni dintre noi, care nu mai sunt. S-ar putea spune cI $i altd schimbare male s-a produs, o schimbare politicd ce ar situa altfel pozilia ,,Cuvdntului". N-arn mai putea fi intre luptdtorii pentru o schimbare radicali, statul national legionar s-a implinit gi ziarul este organul miqcdrii legionare, care conduce Rorninia de azi. S[ nu uitf,m ci RomAnia legionard nu std in forme, ci in suf'lete; pAnb nu vom cuceri toate sufletele pentru noi, nu o vom avea, si nu uitam cA lupta pentru implinirea idealului Cdpitanului cere inci multe jertfe gi toate ostenelile noastre. Nu ne putem agadaf socoti apdratorii unei stdri de lucruri in fiinld, ci tot,

vie a lui Nae lonescu a fost ddruiti intreagi

212

P.P. Panaltascu
ca gi mai inainte, luptltori pentru cucerirea viitorului. Cele ce s-au intdmplat de cur6nd sunt numai un popas ln lupta noastri, popas care trebuie depdgit. Rolul ,,CuvAntului," rolul presei legionare rimdne acelagi, sd cdgtige pe toli cei sinceri gi de buni credingd, si-i lumineze asupra directivelor mipcdrii. Zianrl migclrii legionare nu este un organ de partid, el estc, prin migcarea legionari, organul tuturor celor ce cred ;i vor un viitor mai bun, al ldranilor gi al muncitorilor cinstili ai acestei tIri, al negustorilor ,si al slujbagilor care igi fac datoria 9i el sti dirz impotriva lumii vechi a plutocragiei fhrd munci gi necinslite, strhine $i instrdinate. In aceastd privinl5 nu s-a schimbat nimic din clipa cind Nae Ionescu a fost cdgtigat in intregime de sufletul Iegionar. Dar cealaltir schimbare, sentimentul de mai addnci rdspundere in_ fala lipsei tinerilor cclor buni gi ncbili, care ne-au fost rhpigi prin silnicie, sentiment de pulinitate $i umilinl[ pentru noi, cei rimagi, o socotim o schimbare reali. Grozava ispdgire care a venit ca o urmare direct5 a acestor fXrddelegi, ruperea tinuturilor romdnegti din trupul fdrii, granilele noastre care nu mai sunt grani;e, ci r[ni deschise, sd ne creeze o edcA noui, o trdire mai serioasi a viegii. Fiecare dintre noi avem partea noastrl de vin5, avem datoria si ne coborim in congtiinga noastr5, sE ne revizuim rostul nostru in societate ;i atitudinea ?n via15. Ziarul trebuie si fie ecoul sufletului unei societl1i, ziarul migc[rii legionare in primul rdnd trebuie sd cuprindd aceastl notd de gravitate. Nldejdile noastre nu sunt mai mici ca ale lui Nae Ionescu, viziunea noastrd a Rominiei de mdine nu este mai putin splendidd, credinJa noasrA in transformarea neamului nu este mai pulin statomici, nimic nu s-a frAnt in suflerul nostru, dar intrc suspendarea ,,Cuvdntului" lui Nae Ionescu gi reaparilia lui de azi s-au scurs acei doi ani gi jumbtate, cei mai grei din istoria noastr5. De aceea, cAnd incepem un lucru nou gi cdnd innoddm firele rupte, g6ndul nostru se indreaptd ca o datorie gi o. ruglciune in primul rAnd cXtre mo4ii nogtri. ,,Cuvfintul", nr.

ZAHU PANA

Nae lonescu

tt

Legiunea

sa totald fald de Migcarea Legionarl a creat mul(e _ semne de intrebare peitru cei caie ii cunogteau 5i persoana 9i modul de vialb

Complexa personalitate a profesorului Nae Ionescu 5i atagarea

jos amintirile celor care l-au cunosctlt sau au fost' martori

monden. Cum a ajuns Nae lonescu in contaot cu Legiunea, voi reda mai

Ia

intdlnirea sa cu Corneliu Codreanu. Prima mdrturie apa4ine comandantului legionar Petre Jocu, fdcutd intr-o celuld din lnchisoarea Jilava in anul 1949, iar a doua face parte dintr-un studiu mai lung despre Nae lonescu, apa4inand Dr. Serban Milcoveahu. S'punea Petre Jocu: ,,Incepuserd lucrdrile de construclii la Casa Verde din Bucuregtii Noi. ViaEh asprd de tabdrX db munc5. cu alimente procurate din economii gi materiale de constrocgie. din donaliile fdcute de camarazi gi unii prieteni, oameni cu venituri
modeste.

intr-o seard qeful gantierului raporteazd Cdpitanului cd nu mai

l,

14 octombrie 1940

are ciment decat pentru o singurd zi de lucru. Urma ca tabdra sA se ?nchidd pdnh se vor strAnge noi fonduri. Chpitanul l-a ascultat gi dupd o scurti tdcere a spus: <<Nu vom inchide tabdra ! Dumnezeu ne va ajuta cu puterea Lui, pentru ci tot ce facem este pentru slava Lui gi a Neamului Romdnesc. Acum toatd lumea la odihnd, pentru ci maine mai avem de lucru>. A doua zi cind gantieml era in plin6 activitate, o maginb luxoasd s-a oprit in dreptul lui gi din magind a cobort un domn elegant, care a intrebat de domnul Comeliu Codreanu. Legionarul de serviciu il anuntd pe Cdpitan, care se afla in bordeiul ce-i servea de birou gi dormitor, gi domnul strdin este primit cu respectul pe care Corneliu Codreanu il dddea celor mai in vArstd decdt el. Dupd scrrrta convorbire dintre cei doi, Cipitanul iese impreuni cu noul sosit, adund pe legionari in front gi il intreabh pe geful
215

214

Nae lonescu 9i Legiunea


Zahu Pand

gantierului: <<Ce am vorbit aseari camarado?D <V-am'raportat spune geful ;antierului cd nu mai avom clmcnt gi va trebui sh inchidem tabira 9i sd lncetdm lucrtrrile gi Dvs. u1i spus cd Dumnezeu va avea griji de noi>. <<Camarazi a 1slg21 Cdpitanul vtr prezint pe domnul Profesor Nae Ionescu. A venit si ne cunoasctr. A allat 9i nevoile noastre gi a fdcut o don:-rlie speciall de un vagon de ciment. Ii mullumesc in numele tuturor $i Lui Dumnezeu cd ne-a ajutat. Rupeli rdndurile gi continuali-vl lucrul>>."

ziduri' Am dep'r1s leeionari cum fEceau cdr[mizi qi ridicau domnul comeliu !a Z' ca ;?;ffi"-J;^Je a" uiziti"cu inuitulia jo-itiii"'a-doua 'i' la ora 5^dup6tii- "iri.""' r' o ora' ca itiii"a.'-iti-r'iiogtu;it"- o-tu sintrevcderea sd durezebanchet eram invitat-la un t"gtu aEo*""" tu Comeliu Z' Mdriuca Cantacuzino' intrevederea cu la doamna deJ'-t"-"='Tti incat am atat ae u'i"ii li^adt atn iit"utal impreune toatd seara 9i toatd i.-u"""t

bH;ffi j ;ffiffi;';;t[, e;#;;-^'i;


,""i""it"

1",*ltll;r,;l,1l,x,i*l;Y;,ili*'lX:;jfi_%:il#,'il9t jl ;"i#;';B;d. Legionarii acettia sunt insdgi naliunea eu


"i-9i

Aceasta este prima declaralie a unui martor ocular care a fost la constructia Casei Verzi dih Bucuregtii Noi gi care era casierul central al Legiunii. Urmeazi acum un extras din studiul Dr. $erban Milcoveanu intitulat ProfesoruI Nae Ionescu in dilema Democra;ie-Dictatute a anilor 19i3-1940 editat in martie 199O. La pag. 38, Dr. $erban arestat Milcoveanu ne redi declaragia fdcuti de Nae Ionescu spital de la Spitalul inchisoirii din Bragov, martori fiind in celula economistul Grigore Pihu, inginerul Virgil Ionescu $i autorul, Dr. Serban Milcoveanu: ' ,,in Septembrie 1933 Profesorul Nae Ionescu este chemat la Palltul Reeal, uude aLe loc unnitorul dialog, pe cale dinsul ni l-a desvdluit iil aprilie 1939 la Spitalul Militar BragovCe gtii tatd Nae' de legionari gi de Ex-Regele Carol al Il-lea: Gardd de Fier? aceasii Nu gtiu decit ce scriu ziarele' N-am Profesorul Nae lonescu: nici o informatie Petsonali' 'Calrot at ll-lea: Am nevoie de ei' Ne pot fi de Ex-Reeele vom institui dictatura, va trebui o mullime care sl fotos. CaiiA defileze pe strizi 9i care sI ovalioneze noul regim' Profeiorul -giln"g"t" Nad lonescu: - !!1. consecinli bagd-te printre ei ln Carol al ll-lea: -$i Palat pcntru-ca si Ic spun ce trebuie sd facl in ra -i-i u8u"i la

ffi :ffiil

eAndire, mi-a spus:

hiiffi""li*ff#T#ffi :lf:giJri#i'u?.$:,TH''i; meu :#.;;;;;Prezenta raPortul


>

lni; ":i ;*""-'L'sl';$:, :?!i:iffi"t,J;3 -Uu!a-ie in ranadrite 'tor.qi vom vedea r


"t"il
'

"-i Sfarlitul citatului

,p"iid"o-r"ioi..-,u"r""::i;ff H;:lU;;^;:t'""*'*1::":"u:'. ' ''H;**tr::'ff':[',#fi*'H'tr#t+ii't'"if.i'l,i riintr ilnpo'tuni"' ere

*iilrt'frotttlt Ni" Ion"'scu"omul zilei in explicalia faptului ot corneliu anii 1933-193+, u ulun' "iiii95u'*"u-i"!io*'a-ut*:: legionar", Z. codreanu. tn .onr"r,nt"i"'.u1" d"."pt" ,,f9no5ne,nul 'gg",r*
iatiunii este mai precrs' 'Am redat mal sus

::gT$*mtt""'liiiH';;t'i*-'1'1'r ""-

ki"..

+* itt* "i""a*f
ioua'itto"d tl

* -ilt*i1iei

este nir:lt mai amplu"' autentice- despre contactul

*fi l"t' "qu r{"iill

coritinuare. SfArsitul citatului. Fr"i!."*t Nae loncsou colttittttil relatarea: <De la Palatul Regal *-u* au" cu automobilul ln l3trcuregtii Noi' Am v[zut 9i eu pe
216

!:li*$til;hqili'itttrftt*:;:t$.,lf{;ffi a",p'" u'*o'Jit"latul,$gi:ii::T"\XffitTtT:iii


"""ri"i". legionari,
Ca, arestarea sa
217

Zahu PanC

a;-;",T:E#Ti ?ji,.;i a_.u"ni,.ain'1"#d;;i;".1i{r,,i:f

bolnav Ia Spitalul Militar rlin Brago.v, este o confirmare a faptului cd fbsrul rege nu numai cb nu t_a ,]ritit;, J". minte, ca dovadi cI in jurnatut lui scria.la is _trti"-l sa6,.l,ilo'i ,rnpor,un,, azr de_dimineald a murit Nae tonescu.... i" ,it.t; ;;;l;i;ea ta mine, iar in urtimii-an-i;";;"#;,:: regase de

iiii;;;fii;"

PETRE PANDREA

proferorulri'iiJ"] ciltre camarila regali. Nu inramifato, -ci;"r'ir- ion"r"u, a" ,,il" prolesorului, Carol al Il_lea noteazi la f"- ----*vr ,i'" f1.., raliar un !r u rv! ^.aii grup ul legionarilor la polirica regelui. "".""9;
,0,,

rnrma nu I-a mai rinut. suferea de r.uiun" lu cord, incdt penrru cei care erau ?" : rbst nici o s u rprizd ". ,.Moartea subiti.. a lui Nae- Ionescu n_afost o surprizdpentru cei de ta palar, dar a sumrins neroti ce.i ;ii.. r_i, ."""ii,1i1lnr._un utt capitot at tucrdrii domnurr'i or.'g"iuan ririlJJ'i,^iii"i,l,li dare roare atntrnuntele care duc la asasinaiea

,L:,lfJ,T,ij,ffi 'n"I;i;r;;,';aij .;;;;;"; ,'r#;ilil i

Nae lonaseu (Amintlil)


Isb

';"8;ii

"li l!,tlllii

J?'ff

,,x,r,,il%;,

ff:3

21E

prelegerile de MetafizicdEt in Arcadia ego!... $i eu am fost elevul lui Nae Ionescu. Elev la liceul militar, la Mdndstirea Dealului, unde ne-a predat limba germanX, incep6nd din clasa a patra, pinh aproape de absolvenld. Ne-a fdcut cdteva lecfii de logicd, in ultima clasi a liceului qi 1asf, not least profesor la Universitate. Sd mai amintesc de colocviile berlineze gi corespondenfa din sejour-ul Parisului? Am fost cu Nae Ionescu in cele mai-strAnse legdturi, in legdturi de la daschl la ?nvi1dcel, de la. creditor la debitor filosofic, de la amic mai vdrstnic la prieten admirator chemat la sfaturi gi taifas... Nici pdnd astdzi nu pot crede in moartea lui gi de cAte ori eiaminez aceasta posibilitate, sunt cuprins de o panicd amestecata cu o sf6gietoare nostalgie dupi prezenga bunului d4scdl. Mi se pare o imposibilitate cd n-am sd-l mai v{rl niciodatd, cb n-am sd-i mai citesc vreodati comentariul zilnic asupra evenimentelor politice inteme gi intemafionale, ci n-am sd-i mai comentez cu prietenii mei gi foqtii sXi elevi ultima Eotie sclipitoare, ultimul gest, noutatea senzationala a faptei sale. Moartea .lui Nae Ionescu este ca moartea celui mai scump membru al familiei, oricAte divergen;e ideologice te-ar fi despir;it, oricAte certuri in familie ai avut cu el. Intristarea te cuprinde ca o bolbotind, cu api spumegAndd, cu pericol de inec Ai asfixie. Prezenga lui in sAnul micei noastre familii intelectuale romdnegti era indispensabiltr, aga cum nu s-a mai intAmplat cu nici o alti prezentd.Ionel Brdtianu a avut dreptate cdnd considera pe oameni, in genere, qi pe oamenii politici, in specie, ca boabele de fasole, fi-rngibili qi interganjabili.

La cdsiva ani dupd moartea tulburtrtoare qi profund enigmaticd (pAnd la liziera criminalisticii) a lui Nae lonescu, apar, r6nd pe r6nd, cdrlile sale, ingrijite de discipoli. DLrpA a'Logicif se adatgd

Nae lonescu (Amintiri)


Petre Pandrea Pentru geful Partidului Liberal, nici Tomu Steliun gi nici Istrate Micescu, marii avocafi ai 1irii, nu erau indispcnsabili la Departamentul Justifiei. I-a inlocuit cu Jean Th. Florescu sau cu Stelian Popescu, iar catapeteasma templului Dreptdlii n-a crtrpat. Templul cu rogii talere gi cu zarafi mai mult sau mai pufin neru$inali $i-a continuat viala sa majestuoasi duptr ritualul procedural gi dupl implacabil. N. Iorga gi Nae Ionescu se dovedesc, in perspectiva timpului,. singurii oameni indispeqsabili gi nelnlocuibili in peisajul culturii gi viegii loastre publice. In simfonia uneori cacofonici gi strident wagneriand'a ultimilor doub decenii, Nae Ionescu gi Neculai Iorga detineau instrumentele centrale. Muzicalitatea vie[ii publice a. dei,enit melodicd, din simfonici, s-a pauperizat pdnd ia monotonie de cimpoi monocord. (Aniirttirile au fost scrise pe timpul dictaturii fascisto-antonesciene.)

.a'"*i'a?u""*"*:'::r:":t:llltXl3i:*'3J5lltT5:"Jili:i;
*"""#iiit'r,nt"""tt""
Disner[rile metatrzlce
r-"1"

lui Nae Ionescu aici trebuie Enigma filosofarii $i a,metodei

|'

Nae Ionescu s-a declarat deseori elevul lui N. Iorga. Dupd impresir mea, timbrul fundamental al acestor creatori rom6ni se

deosebegte radical. Dech'ar fi s5. continulm comparaliile cu marii mae$tri ai muzicii, am spune cd Neculai Iorga era din familia romanticilor, era un Berlioz si un Verdi. Nae ionescu a adus un freamit nou: gdndirea sa ela din ciclul modem al lui Debussy ;i Stravitrsky. Ravel 9i Honnegger' Ca sI precizim !i'sa fixlm in timp- ;i--spa!iu: gdndirea gi

sensibilitatia lui Nao lonescu surlt irrdisolubil legate de curentul literar al simbolismului din RomAnia ti Franta, in geneza 9i forrnatia sa culturail. besfdgurarea activitdlii sale s-a fbcut ulterior sub steaua cubismului si expresion istnu lui european. Nae lonescu este filosolul icelei qcoli literare romAne aldt de rodnice unde se subsumeazl Tudor Al'ghezi' Bt6Lncu;i. Adrian Maniu, Minulescu, Papadat-Bengescu, Lucian Blaga gi Pallady denumiti peiorativ .9i inglst Nae Ionescu a potriit de la lirica pictura cubistd. Anii sdi hotdritori de fordin ..decadentd" - 9i matiune spirituali se iticadleltz.it in boema bucuregteani a ',anului uoJ rni" nbui sute opt inli l) l!", crttn sunf, versui minulescian-9i in noile trrmple modeme boema piciorilor si ioctiloi clin tuvernele pc ttrarginea Isarului, Muenchenul' ale ora$ului bavaluzilc

trterior la alte concluzii' venedar la concluzii "i"Jti rabile in sinc sau stupide, h;;;Gil;tmalice, farmecul i ndelebil al ttaio. acceptate di n di sperare't"i^ii"''i'Ji-ii' oig"ni", ai dogmatismului din disperarc dosnlratisrnului inaderent J;ata conscrvatoare nol1f *"-iafizici' Pozilia religioa#;il;tttttnar cucerite pri'- nastere' pr I I n pozil i i ori gi ft"" il"iff ff;;; ;; i-au ros'ititl 1n'ottagi' atunci cdnd a pornit in nredeslinare 5i nu iume din Portul briilean' suflet Aceste pozigii reprezentau fortdrelele "l!ltT^:-Y . """i ' p".lututa exterio^arh initial rurmentat rnterlor i;r iilt"ii -sociologici 'Nae Ionescu u i"""pttt. -t';A;";-l;tiituliilor uitt" oihilitt' anarhist-gi coroziv-critic' firnd'rmentale ale adicd pe latura nega!-runt' p"tit" a ajunge -- firi aderenl[ societitii 5i alc dogmetor "^Jt"+i .u- spune versul lui un liman a. t'n"i.il'i''ipi"*...' constructivl a unet -.u ',lula latula po'"tu'il lfit'nltou'" 9i Essenin, ,spiritualitatf ' cleate ;i -conservatoare-Marlnheim a- fumizat cerce' Sociologia aporetrca "' fti k-tA" arme teoretice prin care polr tatorilor de ultimd o" ot"l uiit"uf p*" vhlul zeil-ei Maya firr ir sit obline discriminari' pop il'i;; detirsitrc orbesri, f?iri s[ re inaln,.tlri. ugti ^r"1S" !u,1"::_::ni'fi sittc it'it inccnrliLrre fti"*'i Jocialc cdnd poli vorbi despre o-a*""i 9i ,;i,1' ;;';;";;;, rdrd p ato s, ra"ri^ i.j?l #:X," l,l'fl.'.l;o t, d asc ir. nr - a iu ina.'na* anilor tipici de ,",I"T ili"uri"i"""-r"i selec(ionati' adusd lcctura infometut' 9t ttpJiuirc'i strdine, indicatiile atenle acasl dintt.-un decenru i!"uniuersitali
i

ll

ir

li

J:':;T;ll'##]:ru;i:;p"'

;:;ils;;ii;" ;" o"* "f i.


rni-a

ii -a roif J" *:l'il::::i il":;"'Lfti";ii;i"rti"=i ron"'"u mil-am birfit 5i tn-a udu"tt:rt' fost ultet'ior prreten";;;
pr"i"s6r
".'nchrz.ia

.ffi*S:l,m:lH;lltlii
'de

*i-u iott niciodatd"' indiferenl','----, om' ffiftr:il "'aoua a"cenr, -a'J lit" t'"tttut" a acestui ^. am ajuns la in circa pedagog 9i de aceea

i^""J.i'

a" pdstor al sufletelor tinere'

c[

vocalia

lfi;;;il;;

220

Petrc Pdndrca

Nae lonescu (Amintiri)

invergunate controverse

a liturghiilor negre. Nae Ionescu nu putea sd fie un credincios, degi dorea minunea din toate fibrele fhpturii sale. Rdmbsese in indoiall. Evlavia 1ui era acceptarea sincerS. a pariului lui Pascal gi toati credinga lui era o credinfd torturati in sensul pascalian Fusese in tinerele un atent cercetdtor al luiPascal. Primele cXrfi pe care ni le punea in m6nd la 15 sau la 16 ani erau Provincialele gi GAnduile pascaliene, urmate de indelungi gi

Avdnd vocalia de.pedagog gi_cu meseria aleasd ia atare, i s-a pus de tim_ punu lnrebarea mrstuttoare: Ce voi invdga pe gcolarii mei? - lonescu era profesor prin meserie gi vocalie, adich prin Nae . cinste sufleteascd gi profesionilism, fiindcd nu poti invdla pe nimenr mar mull decat ceea ce efti ti decat ceea ce crezi intirn gi -face organic. Transmiterea invdl5turii se prin efluvii incandescenie mai mult decd_t prin vorbe. Transmiterea invdfdturii se ob;ine prin atitudini c3re {a9 comurafiuni misterioase gi mai addnci O6cat prin prelectiuni seci de pe catedri. Cind a venit in 1919 la Mdndstirea Dealului pentru a incepe profesoratul de filosofie gi directoratul de srudii, Nab Ionesc'u era pe cale de lichidare a unei drame pustiitoare qi atroce. Am priceput'-o tarziu gi am reconstruit-o pe trepte. .. D-.upu avea doui aspecte gi noi, copiii din cursul superior al liceuluL am intuit-o parci de ld inceput, dar n-am infeles-o gi n-am reconstituit-o dec6t sporadic. . . A.spectul de dezechilibru psihologic era urmdtorul: vtata interioari a lui Nae Ionescu a pendulaf intre evlavie si satanism. Ajunsese,,penibil, la evlavie, dupX o indelungatd inigiere gi oficiere

A fost incontestabil unul dintre invdttrtorii RomAniei.

Din sfial[ fatd de viatl si realiznrcu pcrl'ccliunii ei a rezultat o iii.llirii" "..utoutd (desi nici trri nlt filosof n-a imprxqtiat, """-iiaua""ftat nabab, sugestii'9i idei, a9a- cum a fbcrrt-o Nae ,n "o lonescu) si aoolosia auten-ticittrtii, evlavia'fald de minune 9i de via15. Se foaie vo"rbi de un anuirit concretislil teoretic al acestui filosof. Al doilea aspect era aspectul sociologic: un baca'la.ureus faustic si oimiriu olec'ase din portul Brdila li Bucure;ti 5i Muenchen, ir't.!i"'"i a. L familie cu^ doi copii, in vagabondaj de srudii' fdri triind din bursi:, subsidif vagi 9i mai mult la voia i"i"ii" "*t"ii.l", pdsdrile cerului 5i ca imperialiicrini ai cdmpului' A i"ia-ptiiii, ca ;,;l'il;t ;; ;t insel, aproaire un deceniu la Muenchen 5i la Cottinsen. De timD de rdzboi, internat in lagir, lector, secretar la o Jiria-i"ii*x, riag ziarist 9i cetdlean imp-hmiLntenit iu ob|tea de

ane veche si acute irdmintiii a Muenchenului. in a""asi5 epoci se plaseazd $i o trecere la catolicism! cLiiiricitete' ae bote'2, exibatd, pare-se. in fotocopii de advelsari ."nilni"iiiu"t" pe latura polemiii 9i infemali' Ptntru definir-ea i.ils'iou." .a-hn" de corisemnat faprul ci dascilii sdi tin-erele la fir;;;;d;;;i;;;"; ciiolici, cd filosoful romAn a iucrat ins-a fhcut cu de acest soi o editurl catolicX 5i cd punerea problemelor ind"-Anu.e piofeionald catolicr. si. aici a fost i-a:*o.iaE sCanoJu tui p.ouoiat printre valahi i -9 i elin i i duniren i "' -- 's*i"1"*i" i"rmatiel adolescelnlei 9i tinereli i'stud ioase a lui Nae i""i, a. tont.mnut titapa ni6iliste briileani, cind st iotnintu pe Stimer, IacAndulgi concomi(ent exerciliile ioiritualb ale lui Ignatiu de Lojola, pauperlsmul prtoresc -$t irimanfisist cu rezolv-are'a de om de port a acestor -dil icu ltall ' -La "Bucuresti: vaga rutela splntuala^a

r"riti.iirt.

;.h;i;;-$i;; I"";;;;?;;, ;;;;;

jansenistd gi protestantismul evanghelic. Setea de absolut a lui Nae Ionescu gi dezamdgirir de a nu ajunge la. esen;e il duceau la evlavie fa$'de minune gi povegtile ii minunate gi fa15 de vial[ pentru care avem un cult evlavios qi fbrd margini. Tot ceea ce era viald (virtute sau pdcat) era aproape absolvit in ochii lui, dddea absoluliunea o datd cu admiralia.
222

pe tema Pascal-Luther:. catolicitatea

cercul de poeli simboligti 9i cercului ,,Noua Revisid Romdn[" fondatd de e-uropenrzantul u' naa"i"r"ii-tvtotru, care va fi reluatb duph 1920 prin ,,Ideea il"i"".*i'l La lvluenchen intra in hverna anarhistd cu pictori, noeti. socialisti si catolici. "*$'o;;,i;;6il"Liue-soll"loei"e a acestui studiosus era aceea de famelic: un infometat dupd artd. filosofie, phine, Stiinli'-,q,""""tJt al doilea al dramei lui Nae lonescu, lichidatd cam in anului 1919 si 1920, era de nature pur intelectuali' "r"iirfiu "'-d"irt-inii.i acest'om era, tipologic, uri ascet 9i un insetat de sfinpniJ gi abnegalie in sdmburele cel mai ascuns hl personalitdlii
sale.

Petre Pandrea

Nae lonescu (Amintiri) Anarhismul lui initial l-a indemnat sd ia o pozilie aparent bizar-[ l" ;;;tti.; politicl r6mAneasc6, dar cu o st9a :polari permanenti: J".nera-o.6a formelor rnoarte ori factice' dinamitarea lor' iubind pi. ferizdnd 9i ridicAnd fanaluri de noutate.g i rd"Jtdltl: i p-.i Nae ^"ii? FdrA inarhism, ce se poite inlelege din doctrina politici a lur de comentator al fenoi;;;*"t Nu-1'putem-cobori riicila rangul iumdtate stipendiat 9i jumltate fumist intelbctual' -""ufui politic,ffi ii; cazuri in iurnaiisiica romdnf,' Numai pro;tii ;;;;; ;;;; pe Nae lonescu cu $elcaru $t.numal Dot Dune in aceeasi oald litt5G"li ii pot .onfunda ci Crainic sau Doamne feregte ! cu doctontl Ilie Rddulescu. Deosebirea este mare: Nae Ionescu n-a lins unde a scuipat' ci a imbr51i5at. Nae lonescu n-a fost marlevrat' ci a ="uioJ"unJ" u a fost'posibil)' Nae Ionescu n-a fost un lacheu t"^it["i"i Gr stiDendiat, ci un tactician politic al anarhiei' - ''i-uratitatit" lui erau reci $i detusate, a;a cum este deta9at;i re^c-e (la 5l' orice anarhist. Nae Ionescu a vorbit in cluburile soclallste a fost.impediment hoi."liaj,'" ii""t ufotogiu statului ldrdnesc 9i ;;a;; i" o "^p"ri"nli pol iticX a ',statului ldrenesc" cu domnul Ion il?itt"tn"it" ca prim-mirristru, a co,ntribuit. la. exPerienla consersub etichetir de tehnicieni "Iorga-Argetoia-nu ""i.^i" ""-"flitA il;;;;i;;;i;-R;;"1.'i-stepan $i s-a certat -9u. s.gplnyl PTll".a !l alungare. a vorbifin cluburi evreieqti despre Kabala $l chaslclsm fr a lidicat antisenlitismul pe culrni teoretice regretabllc' u "" "?*a potiti"X onlogend qi-coerenti a.lui Nae lonescu nu se poate loJina construi. asa cum se poate inminunchia inlr-o unitate sistematici sau Nicolai Iorga' i..iii* f"i-Kogilniceanu, Aurel C' Popovici penibil ingrozitor' 9i a avut un punct de deharaj Nae lonescua$a cum nu s-a intdmplat cu alte capele polltlce $l anume, anarhia. teoretice de la noi. '- Eneruia tlepusi pentru a ieqi din aceste smircuri mazuriene l-a .".;i;i;;;i;'Lutia putt" din crealie' El era ca Balaoo' maimula din romanul lui Rosny, pe care a evocat-o' candva' lntr-un pamrlet ririiii.. *'"i*"iu "u i6i,"n 9i haine englezegti' trdind in confort de i..d';i ;illil;r, clai pe tire o apucau' ndaptea' nostalgiil.e dup[

dogmelor religioase. Fragii catolici care au aruncat colacul de salvare pentru' un .sfudrbsus romAn, cu corabia naufragiatd la Muenchen, cu doi copii gi so1ie, pe timp de rlzboi, cu lagdr de prizonieri gi de cetdleni ai statelor inamice, cu stipendii sistare au fAcut cea mai senzafiona16, achizilie sufleteasci, poate, nu atat pentru o edituri catolici efemer6, cdt pentru problemele eternitilii eclesiastice care s-au dezbitut douizeci de ani in Rominia-Mare, gralie acestui nou famulu* Cronica orald consemneaz5 o intdlnire decisivi in acetti arii intre Jacques Maritain gi Nae Ionescu. Cert este c5. nada aruncatd de cdlugbrii catolici a scos definitiv din taverha muenchenezd pe un anarhist cu vechime, pe un estet al cubismului, pe un filosof din tagma lui Stimer care evolua fatal spre Sorel gi Marx. Conferinta din 1923 la Institutul Social Romdn despre ,,Sindicalism", atAt de omogen5, at6t de informatd, atdt de rotunjiti, ca o bili de cristal, este o perlX scoasd din scoica durerilor gi anilor de taverni. Cum a ajuns Nae Ionescu de la tavema simbolisti gi stirneriani la sdnul bisericii strdbune? Activitatea lui in mijlocul comunitilii religioase a neamului sdu a fost enigmatici gi aparent scandaloasd, a provocat dueluri teoretice, zarvd gi acuzaliuni plate, tocmai pentru cd nu se tine cont _de epoca infernald a tinerelii sale anarhiste gi de poarta catolicd pe care a intrat in glddina bisericii r5slritene. Enigma lui Nae Ionescu poarte un nume: anarhia, de care nu's-a vindecat interior niciodatd, dar pe care a lepddat-o din nldejdea certitudinilor care n-au sosit niciodata. Tehnica lui de gindire gi de punere a problemelor poartd o dubl6 pecete: simbolismul gi catolicitatea. Cu aceste trei el'emente: I ) anarhism, 2) simbolism francoroman si 3) catolicitate muenchenezi se rezolvi, probabil, enigma personalitdlii proteice a lui Nae lonescu. Este o ipc'tezi verificabill in toate domeniile de gdndire gi de activitate a1e filosofului rornffn.
224

Exteriorizdrile ulterioare, care ar dovedi un tip umun lnsctat de somptuozitate materialA, erau inaderente cu cosmosul slu intim. Frdmdntirile cele mai acute gi mai arzfitoare, ucel sisifism subiectiv de care a suferit erau in legitur[ cu butoiul danaidic al

' ,

de ordine se ;;;.t s;;" l";tiiaiile ^pe.fe"t" de lac ale omului Balaoo' adicd piit"rniia, primitivh 9i p[roash a lui It"t"i* f"U"
pofta libertdlii dcPline'

Petre Pandrea

Nae lonescu (Amintiri)

Nepotul lui Stroie Ivafcu simlea acest filon de gdndire i;i conrportare anarhisti, a$a cullr il simte orice ldran liber li aurentic, sau descendentii lor. Anarhia prin destin gi ereditare firlneascl a li)st potenlatil la Nae Ionescu in anii de maidan prin ulilele portului clunitrean 5i in rni.jlocul atrnosferei lipovene5ti din nrahalalele Brllilci, atrnosfcra de Comorofca, de Briilila;i Baldovine;ti. Mctliul casei Iui Nae Ionescu 5i ascultarea con$tienti de mediu pentru ir dc.vcni exponen{, cind s-a cristalizat personalitatea, a fost rrrccliul de t:'lrani transplantali la periferia cet.ililor. Orgoliul lui Nae Ionescu era de a gindi ca un llran autentic, adicl de-a gdndi in cadrele realismului metafizic, crr repudierea oricirui nominalism hrrrghez. Nu a fost o frondi, cum au crezut Si mai cred rnitocanii bucure;teni ;i ;,Domnu Goe" provincial din rnica;i marea burghezie . romirreascf,. Gindirea lSrXneasc5 este singurul cesmos organizat filosofic in categoriile noastre sociale. Restul claselor;i categoriilor gindesc parcelar $i noastre sociale cu excep{ia nruncitorimii noutili nedigerate, din amorf, hrSnindu-se din l'irirnituri invechite qi superstitii rnorale 5i divagafii intelectuale, fhri ethos formulat gi firrir nici o noimf,. Este caracteristic ci, in limba romdnd, norma filosol'icI sau norma juridicl s-:rr putea traduce cu aproxima;ie prin cuviintul popular ,.noim5", aderent cu.,fbri noimi" gi ,,ndimit". O lunre de,,ndimi{i" n-au lronre de gdndire $i de comportare clasici eticir: lumea mic-burghezi $i mare,i burghezie nalionali. lntelectualii autentici iegili din [drlnime sau cu legdturi de rubedenie cu tdranii au preferat, atunci cand ideahirile lor intime au venit in conflict cu normele occidentale" burgheze, unde au triit anii lor de studiu 5i de fonnalie, si fugl din lumea bqrghezi in care erau obliga{i sI triiascd profesionalmente pentru a ancora curajos in strirveclrile valori rnetafizice $i morale ale. (irlnimii. Lumea
226

De ce era Nae Ionescu anarhist la origine? Era anarhist prin destin, fiindc[ nu origicui ii este dat anarhismul in leagin. Oarrrenii se nasc in serie, ca bilele gi popicele. Anarhismul nativ a avut o dubli ancorare in sociologia familiei sale: liran dc pe Birigan crescut pe maidanele unui port de Dundre. Despre anarhismul firenesc a atras mereu atenlia Maxim Gorki, romancierul rus, iar acele pagini meriti si fie comenlate, verificaie 5i conf'runtate cindva cu jacqueriile lirinegti din istoria universald.

natriarhali desorinsd de centrii motori $i organici .esle o lume ;;;;i;;.- ["iloo.""t"" in fantomcie tiecuitrlui lir:tnesc ';;.ht.; pur. A;a a fost contcltii. Leo .,,r -cazu.l unde ieqise i;i ""rtir"i".rzi' iot.ioi, gehial negatoi al latifundic'i de N..f^i"ti"l ur.gft"zii in6lectuaie'unde era invitat s[-,si ocupe locul de

"i't*frli rese necontestat. ''"s;;;fi;;tinele

o"

de lac ale saloarrelor cu grelele ciubote de pustiire 9i dezaxare ln *";;. i;l;i; ,.i-a.aluat sufletul cle la sale a ilustrat un caz tlplc gatiaii"u Ei arta ultimelor decenii irle vielii

in

frHll?fr;"

;;d.;;;H";[;ii. ""a*'i,n" pentru a-;i croi altele' dupir obscure ale individualitilii deslinluite' """N"" r"""."t otop".t dupe mbdelul.'.,si in-buni pafle inspirat de un vetoLategoric fiiosofiei' poJiticii culturii Tolstoi si Gandhi -.. -f.,." o comparalic intre premizele f'ilosoficc'
',si

.sliuatia spiritualr ,p""iii"x a inteleciuatului nevoit sit-5i gusturile

anarhiei sunt in mentalitarea tirrineasci anarhisti

9i

"*iaa"l"f..-n*i .Jli.iii. riii""lititilc

polirice diri coieclirr cle hrticole de ziar a lui Iti;;;;"'b;;iiil'l,ipiin.i in voltrmul Lt jeune Inde' cu o prefals

i;itiritor. se vedeir apropierile derivale din situalia spirituali (Nirvana t'sle -ii iiti anrrhismut polit ico-filosofie comttrt -i;i;;J;"';"a anarhiei spiritua.re) Buddhism.r "rr"..riie i#;;l';il;;i ;i Maiorescu ri de toti schopeni;;;.t#i-d" dminescu, Titrr fireascr (a$ spune.aproaPe lonrceste reactia iiu,l"iizuntii romAni J;;;;;i ;l;;iio' rpu."n. 5i orientale invadate de apele tulhuri ale caoitalismultti aPttsean. ''';;;;;; ;;;'i;;;" in inteligenlh $! P9'19 seriozitatca atit de rlramatici uneoii, nici porlretul moral al lui Nae lonestu ntl scapa nromentele il'b;i;;;;;i^gi^r"'^..i. inpe reporteru I cele mai fcricite' Nae in format i n C i;mi gi tt' i rezi stibi I i."J*t'i"u-inte5G ^d h";.i %"*ii""". garda civici 5i ipocalipsa de cafenea Aceste accente nu sunt accente personali. ci accentele clasei .lntelectualul s-u uflot la remorca Pdrtidului Liberal' r..dit-r" de "p""tilsis-rd:s O"-oniu reformistd care nu incipea in aceste cadre. stringente 5ipoactlvltate .,.r"t"ntd mediocritate 5i-a clutat 5i alte cflmpuri de 1i,ffi, i;;.;,i"J io"1i,,ni qi panide. iormule 5i doctrine opozilioniste *,i".".nt"ui ih d. uptoop" un secol, intelectualitatea
"^ri"i".'E
227

;;'ii;;;-R;iunal pot

li

ziaristica

lni Nae lonescl ttin Roz';t

Petre Pandrea
sau ld1i5 cu Purtirlul Libcral. infipt rhr ghelar pcslc curc tlcc zadanric lurtunile 5i de care se spqrg nivile titanicc. Temperatura joasi a ghelanrlui curmtr clunuri fcbrile, iar fo4a de stAnci bancar-industriali, cu factura rnonopolist[, zdrobe;te orice inrpotrivire. A fost cavalcr al Apocalipsului, dc o fervoarc magnifici, pribupitl in sdnge, teroare, dezordine 5i rdznrerill. Apocalipsa lui Nae lonescu s-a dovcdit :rpocalipsir de caflon, apr>,:alipsi de cafenca dupai un tcrnrcn pus in circulalic tle i;colarul siru Argintescu- fiindc:ir fb4ele clasei sale nu depirpeau orizonturilc Si poAnrz.a, tcrrlialul cafcnelei. Evident, in Sud-Est ;i in Orient, caf-cncaua se confundir.cu agoraua, adici este insi5i piala publicir. Dar, agoraua firrl bancir 5i industric este oloagi in cpoca nroderni. Chial Heracles iqi pierdc atletisnrul printre snrArcuri. Lupta politici atAt de pitoreascit s-a soldat cu disparilia prcln:rtuta a rrnui ginditor. 7,ece ani de tniiturilatc s-au risipit ca zece pirpidii cu lulgii q;i sernrrrlele irnprir5tiate in cele patru puncte

Nae lonescu (Amintiri) Prin extrema sa libertate spiritualtr care mergea, asa cum esre natural pentru orice om realmente liber, pAntr ta irart iim. a fost .-_fae. Ionescu cumvaprimul anarhist siitematizai fuacX acegti aoi terrnenr nu sunt o contradictio in adjecto) din Romdnia. Io.nes.cu puluJ fi un pensionar al vreunui iaeal l-g loiiiic sau -, lae at vreunei, aritudini spirituale din cauza anarhismului seu inilial gi dln cauza libenelii critice a intelectului sdu. O haini ideologicd, oricAt de hipermodernd, se demodeazd duptr ^ cdliva,ani. O etichettr nu putea cuphnde sp-iritul siu vast gi fiU"..'_Ueea ce nu l-a putu ierta niciodati filisteanul romhn a fost retuzul pemanent de a fi,,omul..cuiva, iobagul unei ,,mhrimi.. la ordinea zilei, iobag pe toata vjala. O colaborarE cu cineva nu presu_ punea abdicarea de la tematiciL specificd 5i unictr pentru daicilul unic. Aga ceva este o gravd infracliune in iodul siniplismului inte_ lectual burghez, care are interese simple de aDirat. Politica propriu-zisi gi chiar politi6a cultuialE in Rom6nia are un vsel aspect clientelar, ca la patricienii Romei. Clientul se duce in fiecare dimineaie la patron, purtdnd cogul gol la sublioari, unde i se . strecoari merindele, duph ce a ficut salamalecurile de rigoare;i s_a' interesat de prelioasa shnitate in anticarnera stdpAnului. Nae Ionescu n-a suportat ,,iobagii.. qi nici',,mirimile... ca rrn perfect anarhist. Iubea libertilile inGriorire duse pdnh la nonJl pi libertinaj. Triind printre omenire gi urmind linia'generaltr a vicl'li publice, colabora cu ei pe tennene scune. ca jucd*torul Oc aafi iii pionii, soldalii, caii, regele $i forteretelc sale. Aceastl distanli enerveazd, provbacd suspiciuni si adversitnti. Pe Nae Ionescu nu l-au iubit gi gustat decdt amatorii ibcului de sih 9i gcolarii lui, pe care.i-a inidlar libertdlile interioaie, frumus"'1ea 'colectivelor. rodnicX a singuritdtii gi tainele La sivdrgirea din viald a lui Nae lonescu, la o distantd de cdteva zile. am v[zut plAngdnd pe fostul servitor ardelean al'vilei de [a B-alcic ai pe fostul tipograf evreu al ,,CuvAntului..: acesta din unntr plnngAnd cu lacrimi fierbinli gi cu sughiluri pe ,,profesor... desi profesorul r[mtrsese dator evrdului cu cateva hilioane, aegi Na'e Ionescu trecuse in rindurile du;manilor rasei sale. fascinalia tui Nae.Io-nescu exercitd asupra dugmanilor ca gi asupra profesorilor, fiindc[ Nae -se lonescu n-a fost niciodatd prins in flagraritul-delict al egoismului brutal gi al vreunei lipse de delicatele pErsonali.
229

in centrul vielii publice ca

romdn5.se

aflI in conflict Iarvlt

rindul lui asasitrat itr crealia sa 5i poate chiar in fiinfa fizicl. Giindirea rornini a sul'erit o pierdele ireprrabilir. Cu zirnbct nrcflstotblic. Nac lonescu s-r pierclut in neguri, plstrindu-;;i enigtna deopotrivl la1ir de cci pt' care i-a iubit ;i pe carc i-a ut itl.
Nae Ioncscu a lost l:t
,<

card in a le'.

Dc ce n-a fost i;i Nae lonescu pensionarul urrui ideal? S-a repro;at lui Nae Ionescu zigzagurilc sale politice. Adicl, de ce n-a fost, cu alte cuvinte.;;i Nae Ionescu pettsionarul unui ideal rrolitic in carc sl se ancorezc dirr frageda tinerele ca un viermc in brinzi, de la care sI pritrteascit sugestii pemlanente ;i substanli ideologicir? Evident cI nitrtic lru este tnai u;or;i mai comod spiritualtrrente clc-cit si{i alegi in prima tincrclc, dc obicei intrc ltt-22 de ani. unul dintre acele idealuri politice sau atitudini spirituale care stau cu zccile de-a qatir l)rclucrirtc, lu itrtlcntitna slicntului necesitos. cunr stru c,rsrutnil* vi:chi la Taica Luzitr, in garderoba bogati a istoriei ideolosice.

Cuil
228

sc

explicli ilc(:stc lill)tc ale lui Nae lonescu?

Pcttc Prndrca

Nae lonescu (Amintiri)

personalist este aproape obligatoriu gi unde ldfdiala egotistd nu mai cunoa$te margini. Mi-amintesc cum doi dintre elevii sdi cei mai iubili, sosili de la studii din strhinetate, au nimerit, ?n practica lor, in redaclia unui ziar de partid: ziarul ,,Dreptatea", reorganizat in ultima fazi de foaie doctrinard a statului ldrdnesc. Nae lonescu militase pentru acest partid, dar ajunsese prin anii 1932-1933 intr-un violent conflict ideologic cu conducerea pe care o acuza de incapacitate gi osificare. Era epoca veseld cdnd Nae Ionescu fdcea ,,teoria Stepanului". $colarii sdi nu acceptau nici un fel de ,,stdp6nire" Si pomeau de la premizele unui materialism istoric pe care incercau si il aplice ,,sui generis" intr-o lume politici de ;irani, nellijAnd invigdmdntul suprem cd lardnimea este un,,sac de cartofi" din punct de Vedere politic ai ci niciodath nu poate fi determinatd sd se solidarizeze pentru a ajunge un bl6c de cremene. Nae lonescu a transformat duelul intr-o apoteozX deghizatd 5i profesionali a gcolarilor, din solicitudine 9i dragoste. Nae Ionescu era un adversar redutabil, cu atat mai periculos cu cdt pdstra cu strictele regulilejocului gi ale duelului politic. A atacat mulli oarneni politici, dar cu eleganll gi pe zona exclusivd a activitltii lor politice. Zona privati il ldsa indiferent, avand opinii gi admiragii curioase in istoria universali. Admira pe Cezare Borgia gi pe toate marile inteligenie depravate gi rdzvrdtite. Era, incontestabil, un eleat conservator, dar ca toli cei care vor si pdstreze esenlele, era un rgvolufionar, se punea de-a curmezigul formulelor factice; formule bare impiedicd, dizolvi sau numai cariazh viala substanliald. Inteligenla sa avea aspecte de nihilism spiritual nietzschean cateodatA, temperate de dogmatismul ln care ancorase din disperare metafizicd: aga se niscuse evlavia omului celui mai indrhznel intelectuaf mente gi umilinla franciScani a unui orgoliu care p[rea f?ir[ margini. Dup[ drama cunoagterii, din care iegise zdrobit gi infrdnt, Nae Ionescu a avut curajul gi misiunea

Inhibiliile, auto-critica 9i sevdra sdpiaveghere a gesturilor au fost arta gi grija supremh a acestui om intr-o lard unde desmdlul

N. Iorga, fiindc5 avea tripla calitate: iubirea adAncd gi neogoiatd a tinerilor, evlavia fali de realitilile umane gi fald de destin, informafia gi indeminarea tehnici. A ales pentru aceasti misiune calea prelegerilor universitare sau publice gi jurnalistica, fiindcl jurnalistul este un comentator al istoriei, dar gi un creator de istorie. Nae lonescu a creat istoria in doutrzeci de ani de viald public[, intr-o goani caleidoscopicl gi plini de pitoresc, care face farmecul indicibil al acestui portrct. Aparilia sa in cetatea politictr romAneascl gi in orice cetate provoca efervescenle, schimbdri, adoralii gi repulsii. Este aproape o ironie crunte faptul cE cel mai de seami rXspdnditor de teologie ortodoxi din Rominia a avut o educalie teolggicd eminamente catolicd. N-a fost o intimplare pur biograficS. In

catolicism au intrat de predileclie simboligtii convertti. Nae lonescu a cultivat gi alte discipline stranii qi esoterice: s-a ocupat indelung de mistici 9i magie, yoghism gi istoria francmasoneriei.

seculari a bisericii strdbune, dupd mo{elul cuceritor al lui Huysmans, Cocteau, Maritain, Baudelaire, Bemanos gi alti artitti francezi n-a echivalat cu limitarea perspectivelor intr-un tradilionalism de facruri neosembndtoristi gi de un organicism lipsit de dialecticl, a$a cum s-a intamplat cu alli literali provenili din
teologia ortodoxd.

Renunlarea Ia ,,nout61i invechite" gi optarea pentru experienla

s[ spuni fragmentar 9i persuasiv c6teva din


xn

aceste peripelii

intelectuale. S-a ridicat repede in zona torid6, care dA dreptul cuiva sh fie numit ,,pedagog al naliunii", ata cum fusese Vasile Pdrvan gi

Acegti literali romdni de formalie sufleteasca semXndtoristdiorghistd qi-au potrivit arta cu comandamentele nafional-patriotice ale unui soi de ortodoxie care seamdnd cu un fel de comisariat polilienesc: e maculatura imundd gi festivd de slrbitori, lipsiti de fiorul sincerit5lii gi de comandamentele artei. Semdndtorismul n-a dat pdnX acunr nici o figurd sau figurind autentic religioas5, poate fiindcd semdndtorismul este nalionalism zoologic Ai pdgAnism vital lipsit de nimbul sacralitXlii. (O singurh exceplie: poetul medic V. Voiculescu.) Simbolismul romin a dat; in schimb, pAnE acum patru figuri de artitti pentru care experienla religioasi formeazd o coordonat5 principald in portretul artei lor: Gala Galaction, I.M. Ragcu, Nae Ionescu gi Lucian Blaga. Gala Galaction evoca in 1944 pe Sar Paladan, pe care-l mdrturisea ca pe un fel de icoanl qi medalion la inceputul activititii sale poetice.
2:tr

"

Pctra Pandrca

Nae lonescu (Amintiri)

despre un Sar Paladan romdn, fiindcd faza fumist-esoterictr a ldsat prea putine urme in portretul personalitdgii sale. Sar Paladan n-a insemnat mare lucni in istoria ideologicd sau literarX a Franlei gi. a coloniei sale intelectuale dunErene. Pilda magnifich gi de o mare rezonanle a fost intrarea lui Huymans in catolicism, conversiunea estetului simbolist qi anarhist la invildtura VaticanuluiHuymans gi poate Iron Bloy sunt cei doi ctitori ai renagterii religioase in Fran{a, pilduitori gi pentru Romdnia. Nu este vorba de influente, ci de pilde, adici de drumuri indicate, pe flgagul cirora se fac experienlele intime gi experienlele artistice. In orice caz, analiza grupului de artigti romini Galaction Blaga va trebui si porneasci de -la Ragcu Nae Ionescu experienla simbolistd care a luat calea catolicitdlii. Mi se pare simptomatic cd nici Gala Galaction, nici Nae Ionescu gi nici Lucian Blaga n-au putut rimdne gi nici nu s-au putut incadra ?n grupul tradilionalist, naiionalist gi ortodox al ,,Gindirii", de unde au plecat, rAnd pe rdnd, simlind o incongruenld intre arta gi gdndirea lor gi arta ;i gAndirea acelui grup influent, prezidat de Nichifbr Crainic. Enigma acestor despd4iri nu se poate afla dccdt in geneza variatX a acestor grupiri. Sirnbolismul catolicizant, modernist gi sacral, hieratic ai artist, nu putea fuziona cu neosem5.ndtorismul vital (recte pigAn gi zoologic), nu se putea impdca firesc cu un tradilionalism nedialectic Ai lipsit de orie tentativi revolu;ionarX sau novatoare, nu se putea degrada la rolul de unealtE a unei clase dominante burgheze gi funclionlregti, putredd gi necreatoare, care formeaz[ principalul impediment in viafa spirituald gi chiar in viaga biologici a poporului nostru. Experienlele mari, cu.adevhrat spirituale gi in concordanle cu temele tragice ale acestui popor se fac in alte albii gi pe alte zone de geografie intelectuald gi de sensibilitate autentictr. - Fiindcd aici facem o schi1tr dc istorie ideologici, vom consemna,

' Fumistul francez simbolist deschidea ugilc lmptrrltegti ale altor eXperienle grave religioase - Nit se poate vorbi, degi ar fi ispititor, despre Nae Ionescu ca

facturi net catolici (I.M' Ragcu), i3r una de facturd..catolicizant[ ;N;l;;";j' ioate cele patru eipehenle neincadrabile in curenrul u'rmanair-ei arumuri proprii (Gala l,ili"i"iii.'ir;;;a in

"iiou'", Galaction",run."a,o,accentevanghelic'umanitaristgi in curs' care rEmine

; io"i* ;#;;;,, discutati). ntugo cu o experienli a fir ulterior : ' j"-r.""-o, coordonatele portretului lui Nab Ionescu ar putea fi
schilate in urmetorul tabel sinoptic: a) eleatism (esenle); (drama cunoaqterii 9i indoiala rezultat[ Uj "g-t.t*ii- "Jtetizant draoatl si sublimatd); -' -Ii (tehnica economici agrariani)' ""i-ioio"ratism b"t""'eu a creat pe om dupi chipul-9i "e adevArat cA a pus in anumite suflete cdte aseminarea lui, daci este intr-adevir in toati ."?"i.iJ-ar;i;a' ut"n"i Nae lonescu avut divinul se impleteau " i"ii t" af ;in 9i ceva magic' Diabolicul 9i if ""t. in el intr-o suPerioari arrnonle'

;#;;";;;;itu,

'

Ponrete Ei controverse' vol' l' Bucuresti' "Bucur Ciobanul' S'A'' 1945 ' (col'

'Meridiane")

ci sinibolismul romBtr pe latura filosofici gi poeticd a inregistrat gi cAteva expericnlo religioase autentice, din care una de
deci,

2:ti

CuvAnt introductiv

CoNSTANTIN PAPANACE

exouseinoasinileceurmeazdarputeascrvi,lntnareparte'cabazd ;;?i"i: r"gi"t"ia ti.iefr atizatd' Trcbu-ie sl-relevlm insd cu linia Clp,ltanllui' Pc una ia"-i?*" n-5a .1i", " .i "oncorda deosebit' fiindcx se exattd "ai"t" . *r*a. ln mod

Cuv6nt Introductlv
Din citirea conferinlelor reproduse*'se poate observa clar factura gindirii lui Nae Ionescu, cu dialectica ei caracteriStici.
Totugi, rineori, parcd se simte o contradiclie bruscd in cursivitatea gdndirii, determinatd, probabil, de vreo lacunh in notarea cirvintelor iostite de conferenliai. Pe de alti parte, trebuie linut seami c5, in timpul cdnd conversa sau rostea vreo conferinli, pe lingi dialectica lui indrXcitd, Nae Ionescu degaja gi o vraid specificX, care capta pe auditor. Spre deosebire de ;l!l ion fereiiliaii,- care obignuiesc sd citeascd sau si recite un text elaborat cu multd trudi acasi, Nae Ionescu gdndea pe loc. Prin aceasta nu numai cd antrena pe auditor in procesul de gAndire, dar il fZcea si guste gi deliciul ei, aga cum se iimte aroma painii calde abia iegitl din cuptor. De aceea, daca in rdndurile redate dialectica.lui speiificd rlmAne adinc impregnatd' vraja conferenliarului insd lipsegte. $i aceasta face ca textul sd apard mai schematic. Trebuie si menliondm cd profesorul Nae Ionescu a linut mai multe conferinle in'leghturd cu Fenomenul Legionar. In ,,Buletinul Informativ" in3[ nu s-au publicat decat aceste patru pe care le reproducem, intrucat, cu num5rul 7 din l3 septembrie_ 194O, cdnd a avut loc repatrierea legionariloi refugiali, Buletinul gi-a incetat aparilia. ' Di aceea, in conferinlele ce reproducem, se trateazd mai mult probleme mai generale, ir-renite insd a servi ca bazd la ex-plicarea

#ffi ;i.:;$";ail;ii"'.!
;;;;;{i;;. *

soiritul imperialist. *'1C#;',';fi;iiunii

e ofensiv 9i iTP:spune Nae Ionescu poate lral decat ln rialist prin excelenld, adici un organism care nu ;i;ia. hii'u-i'-. s-ui putuu obiecta iare e pozi;ia fa16 de'alte neamurii Ireductibilitatea naliei' pe ele'

;tN;;ffiii..r"uta p" *int, ttuiiun" vie' in ofensivd' ci Sd se aranieze ele, cum Pot, cu mlne' "" i\ ir"r'i.ii--in iit.i.i"'uni" Ltt" pxcat, vegnicS.lupte' und prin vrednicia noastrx' r"b:ii.:; #;#;;;.pru1 iu e*i.t"'nie in acest caz ingeri 9i nu am h U;;"";";it,e di"pt"r a""iitt"n!d, sub picat in istorie!) """d;il;;;;ai'uta inl"legere a lumii in istorie' A p"T-llt!

o.ol'r'#u-Ltt" o dobitocie, iei ce o suslin sunt sau pro$tl sau i,irr"fiii. pii",rma.e, cel care vrea sa_l realizeze pe Dumnezeu nu in uru'x' strdngand ae g?1 ry altul' deci ;1;i;;^;;;

Nu existd' """"ii"a natiunea e dinamicd, ..r. uiup of"ntivX-;i imperiatiste' u d in nui ionaiism' cdc i neamurile ;ft|;r";i'," ;-litfet be te-i' po'i1i', chd in robie"'" (Conferinta a IV-a, p.3O-31). -Clpitan ec"iste idee a luptei necruletoare o ghsim exprimatd de

;fi ;i;'i;;ii"i;;'i il;."1;;;;


l" ;itt" ;;;.i
;

ienomenului i-egionar propriu-zis. Notele de

la conferinlele indemAni. succesive-nu le-am avut la Nu gtiu daci profesorul Nae Ionescu ;i-a dezvoltat aceste idei 9i in alte ionferinle sau scrieri de ale ddnsului. In situalia de acum nam avea posibilitatea sd verificim, fiindci nu avem la dispozitie toate artiiolele. conferinlele sau lucrdrile lui. Problema ar prrtea fi ldmurith de citre aceia care sunt mai la curent cu activitatea profesorald sau pulrlicistici a ilustrului gAnditor. Oricum, ideile
2y

triniise Congiesului St-ude-n1esC linut la Brlila' in toamna anului 1930. Scria arunci Clpitanul: l;Jt.il;i;ie toite ralsele te.orii ale faleilor li paciiisii' care tind si vd dezarmeze s-uflespri-i inr pe rorti' ^""t,"1;;;;;ii""sti tJi;: N'; i;i; ;; iii,frui ".!. b proprietate-q3re.sepin[ in inhllimile In lume oamenrr se rupn' Din idaircul mdrii- 9i devoreazd unele in care ;;;;;h,i-;;-t d;cat ; lupiein nurutx'animalel6 se pe,cdmpii' acolo in prduri qi piu"t"rJt, # goit" pu'"u' nu este' in rbalitate' decat o "j;;:il'il;.u ffi;;;#i;';;;il;t .;;A ;i-";;rutatoarJ d;naturi pacea pe care o pentir viaia' voiesc sdspun cx nu exist[ tol pi'etii ri literalii' nu existi declt in N^eumurile care tnldi' o sinsurd realitate, rnu,., "{nia iuiet6a' rAzboiul min i i' inconj u ra1 i d e i"ili ;? ;; ;;,-;;;;ii lix #'"' C" r"i " lie p i e r' Ro invadali induntru de porte mari ei

-1,:::ffi;il;ii;

il5;",?#;l;;;;'rj;ii '*

235

Constantln Pdpanace
dugmani care ii sldbesc gi le macintr sistematic pplerile de rezistenld gi de via1d, nu vor putea rezista in viitor decfu dacd vor inlelege id pe pdmAntul lor trebuie si creasci soldalii ca brazii in pddtire. De la acest adevir fundamental gi in aceasttr direclie spirituald trebuie sd pomeascd intreaga noastrd activitate. Viata acestei Patrii milenare va fi asigurati..." (Citculdri, p. l4). ln Pentru legionari, gase ani mai tdrziu, Ctrpitanul, fdri a renunla principiul luptei naliunilor active, ii di, totu$i, o mai mare viziune la cre$tind, .care formeazi. partea cea mai origirrali gi patetici a doctrinei legionare. este via;a? DacI este via1a, felul final al neatnului * scrie el atunci nu intereseazi mijloacele pe care neamurile Ie intrebuin;eazi spre a gi-o asigura. Toate sunt bune, chiar qi cele mai rele. Se pune deci problema: Dupi ce se conduc nafiunile .in raport cu alte naliuni? Dupd legea pegtilo^r din rnare sau a fiarelor din pidure? Jelul final nu este viata. Ci Invierea. Invierea neamurilor in numele

Cuvdnt introductiv
Poate Nae Ionescu si fi dat aceastd explicalie in conferin;ele desore Fenomenul Legionar ce au urmat si Care, din cauza incetdrii -informativ", nu s-air mai publicat. De aceea, aoahtiei ..Buletinului iriainie de a recurge la alte scrieri de ale lui, vom cduta chiar in conlinutul conferiilelor reproduse elemente care ar putea schila ouniea de apropiere a acestor doui conceptii deosebite. ' ,,Nationilismul secolului al XX-lea spune Nae Ionescu ih a IV-i sa conferin@ pleaci de la popor, trece la popor' Pentru.a - euvAntul lui Hriitos este unul in cer, pe linia aiunge la Dumnezeu. o"erfJctiunii. dar noi, oamenii, care treim in istorie, il inlelegem h.os"dit, deci relativ, dupd naliunea din care facem parte, altfel am ii inseri.'Asadar, fiecare bm trhieqte cuvAnrul lui Dumnezeu in felul siu-Zonforin cu colectivitatea suiremi absoluti' in istorie. care este nutiun"u. in lumea Rdsdriteantr existd un siml mai dezvoltat al t=iitatii. faDt care ne deosebe$te de Apus, unde domind.simful n.n"iittatii] al abstractiunii. Deci aici, in Risdrit, existi deja iuante in irdirea lui Dumnezeu. Daci nalia realizeazd pe Dumnezeu mine nu mi intereseazd dgcAt Dumnezeul pe care il "" od-ant. oe ute*ii, francezii etc. in Napoli aproaft fiecare i;ii";; ;''ti;; stradd are Madona ei, ceva al strlzii; aceasta insemneazd neceiiiatea locatizirii, indiviCualizlrii, nalionalizirii lui Dumnezeu' bl"i"u sunt da(oi lui Dumnezeu numai in nalia mea Or, cum nalil este cel mai important cerc colectiv in care trticqte omul in istot'lc. eu n-am decit rin singur tribut de plitit irr via1d, fa1[ de Dutnnezeu: nutie. Dac[ Dum-nezeu nu este numai Dumnezeul meu, clactr nu ".i" un'b".n"zeu singular, ci este 9i al ungurilor, francezilor elc'' Irii" aiunci eu n-ap mai fi romAn 9i n-a5 mai putea pleti lui Dumnezcu tributul meu prin nalia mea." - -iO."u relativitdlii' in veac, adicdin istorie' la care se referh Nae tone"i" ta in""putLl paragrafului citat mai sus este subliniatd 9i de

Mintuitorului lisus Hristos. Crealia, cultura, nu-i decit un mijloc, nu un scop, curr s-a crezut, pentru a ob;ine aceasti inviere. Este rodul pe care Dumnezeu l-a sddit in neamul nostru, de care trebuie si rispundem. Va veni o vreme cind toate neamurile pimdntului vorinvia, cu tofi morlii gi cu toli regii ;i implrafii lor. Avind fiecare neam locul slu inaintea tronului lui Dumnezeu. Acest mornenf final, ..invierea din mo4i>, este lelul cel mai inalt;i mai sublim citre care se poate inilla un ncarn..." In lumina citatului de mai sus, teoria imperialismului gi a expansionismului de esenld amorald vine in viditX contradicqie cu linia cregtini adoptatd de Cdpitan pentru Miqcarea Legionari Fdrd indoiald, mai nrult ca oricare, Nae Ionescu trebuie si fi observat aceasti disonanfl. Ar fi extrem de interesant de rptiut ce anume explicafii a gdsit el pentru a rdmine, nu numai atafat de

Miqcarea Legionari, dar 5i de a mi."trturisi o nestr5.mutatl increderc in ijestinul legionar chiar gi in eveutualitatea dispariliei fizice a Cipitanului. Incit din l9-16, probabil dupl aparilia cd4ii Pentru Iegionari, mlrturisea unui discipr>l de-al sdtt: ,,A crede cd odati cu dispurilia lui Comeliu Codreartu sc vu nlnti gi opera lui ar insemna si ne facem o slabl idce tlcsprc ttdlirrcinrea acestei opt:re. Minunca pe care a fdcut-o Corneliu Cotltcitttu c a,,sa de mare, ci de-acum il depiqegte 5i pe el."'

Cioitan. -l'p^..-

intre linia pe care scfie el mare deosebire (P-e.ntru Legionari' p'-393-)' nl"ii"* n"i gi linia Bisericii Cre;tine" trdim in --Lin"ia istotich este una: aceea pe care o trdim noi' Ctrci noi noastrd' Cdtre ea tindem' r"u". l-iniu Bisericii este cu mdlt deasupra O"i n"-i"itiia* decdt putin- Pentru cI tlaim sub condamnare qi sub riutii o" moarl a piiatdlor noastre, a lumii 9i.a moti-strdmo-tilor i*tii. n""unoasteh cd suntem pecitosi: aceasta este atitudinea iegionari fali de Biserici )' (Circuldri, p' lO9)

2i6

Constanttn Papanace

CuvAnt introductiv Migcdrii, pr:odus al unui popor.carc; cum aratd intreaga lui istorie, totdeauna a fost cu ,,frica lui Dumnezeu". RomAnii, care s-au aplrat ou invergunore cfind au fost atacali, au repudiat organic cultul pdgAn al fo4ei de ,,a strf,nge de gAt alte popoare" spre a se afirma in istorie. De aceastd atitudine constanta a finut seame Cdpitanul cind a fonnulat principiile doctrinei sale: daci in ,,lupta necrulitoare pentru via1d... spre a putea rezista in viitor, trebuie ca pe pdmAntul lor sd creascd soldalii ca brazii in phdure", pentru a valorifica ,,talentul pe care Dumnezeu l-qsddit in neamul nostru" trebuie ca ,,1elul final al neamului si fie Invierea. Invierea neamurilor in numele Mentuitorului Iisus Hristos". in aceasti perspectivd integrald se impaci atat spiritul combativ eroic preconizat pentru apdrare, in ,,lupta necrqtitoare" din aceastE viale, cat gi lupta sfdnti cu p.liatul, pentm ,,Invierea din morfi", acest moment final, lelul cel mai inalt qi mai sublim cdtre care se poate inella un neam. Prin acegti doi poli, primul situat pe pimAnt, in clocotui vielii acestei lumi, gi secundul transpus in cer, in lumea cealalti, trece axa verticalA d doctrinei legionare fixati de Cdpitan. Dar, pe l6ngi aceasti explicalie de ordin oarecurn idealisttranscendental, mai existi gi o justificare de ordin strict conjunctural. Privind problema raporturilor intre popoare printr-o prismd romAneascd strict politic5, adicd a ,,triirii in veac", vedem cd concepf ia Cdpitanului apare mult mai oponund Si mai realistd decdt aceea etalatd de realiStii care vor sd justifice cultul fo4ei. Teoria amoralitdlii in politica nalionald gi mai ales intema;ionaltr ar avea interes sd o propage popoare mari (in sens de numeroase) ca ru9ii, germanii, americanii, chinezii etc. Dar ar fi o mare impruden16, ca sd nu spunem neghiobie, dacd ea ar fi etalatd gi justificati de popoare mijlocii sau mici. Cdci s-ar oferi, in mod stupid, a/iblul pentru hrepxretii lor vecini! Popoarele mici nu pot concura intr-un climat politic dominat de conceplia luptei amorale. Insipi existenla lor fizic[ este permanent ameninlatd. De aceea, ele au interes sa propdv6duiascd toleranla intre indivizi sau popoare. $i sd fie adepte ale acestei doctrine daci la baza ei std o conceplie creqtini sincerb pi nu calcule interesate ,,ale falgilor apostoli umanitarigti gi pacifigti, care tind sd dezarmeze sufletegte" pentru a putea mai ugor sI-gi intindl stdpdnirea lor spoliatoare gi asupritoare. Cdt privegte afirmarea in istoie, ea trebuie cautati gi pe alt teren, in afara fo(ei materiale.
a

dominanth i" .o"i"iui"u'"orl!il'po-r_a de a "u se comporta, exaltdnd lepea iunglei, a ,,peftilor din mi[-sau a liaretor

-. $i totugi,-acel pulln care.se realizeaz| in veac dinntrzuinfa creE_ trna pentru invierea neamului foarte mui Jail's, compara -este tendinta generald
t"::

altul... ljeslgur, pentru cei care au. cultul pdgdn al To4Li materiale, cu se-te .de- purere gi rendinle Ue Aom'inilie i.f.liuli.ta, u""u.ta ar. pdrea ca o mare lillilli cregtini titlu de noblele deiiciental Cepitanut insa cr consldera ca un istoricd a pbpo-f'ui romdn. pe .rceas,ttr linie orienra et gcoala llgionard, -dii,-;;;; vindecarea merennetor lmDrimate de dominaf ia fanariotd . ii potenlarea . de; ldrii acestera un mare tip de iomin.poate sd ias6 ]fnutilor,,sd oln ea ceva mare, cum n_a mai fost, care ii frAngd in doud intreaga n-oastrd isrorie 5i sI pund temeliiie in""putul,ii unri alte istorii t_",m3n9$!t,. ta.care acest popor are dreptul, datoritd suferintelor si raooanr tur mrlenare, precum gi curdgeniei $ nobtelii sale sufl"t rii. s.tngy11! qopoy din "-1ll "x", ?o-ut", robirii. incdlcdrii lume care, in toatd istoria sa, n_i cunoscut pacatut sau nedreptdgirii altor popoare,, (Pentru Legionari, p. 2871. Desigur,.gi. aceasta ndzuinld va pdrea celor imbibali de conceD(ia in politicd ca ceva nerealistic, daci nu chiar utopic. 3::_oTrrsmxturtrebuie r-rar $l ace$tra si lini seam6 ci marile av6nturi sau salturi rstone n-au-pornit din tehnica excesivd _a calculelor dozate in in specularea fo4elor sau a pasiunilor- umane, ci ain asplraFa spre inalte -constituite idealuri, uneori adevdrate utopii. in fiecare om :i::,X:::1.9 j"1'djnl1 de evadare, intrelinutd de aiavila nostargie a paraotsurul pterdut. Numai asemenea tendinle pot desfunda mirile zdctrrninte de energie morald care stagneazd'iri aaAncui oamenilor sau al colectlvltali lor umane. .Poporul. rom6.n, sufocat de o peturd suprapusd decrepiti, sediment al unei mixturi,.eterogene !i nesanetiai!, ii-1"u oaan" nevoia e'up;ie_1.spre culmi tot mii inaire ,"nini. 5i aceste cutmi re-a tndlcat Capttanul prin .Migcarea si inspiraid de cea maii sa aurentrca $t sdnitoase. trad ilie rom6neascd. Oricum, atiudinea de toleranla rezulti in mod firesc ca o expresie a dimensiunii crerti;e

;::$1.:::ii:?T'."""'#,'r?fl";".'ff if ilflil#.:f oar n-a.pacatult ca alte popoare, ,,strdng6nd de gdt pe

",::ly::' :,s-p_:"ifi:"

"omenie rornineasctr arattr ca nxzu inla

*il,'$

ZR

Constantin Papanace Cum am aritat gi cu alt prilej ', toate frtrrn0nttrrilc distructive ale omenirii provin din faptul cd este predominonttr conceptia . demoniacd cu arzdtoarea ei sete de stlpAnire. Poporul romAn n-a fost turmentat de aceasti pasiune gi mulli au considerat acest lucru ca o deficienti nafionald. Dar afirmarea in istorie nu poate avea numai acest aspect oarecum material, erupt din stratul primitiv al sufletului uman. Elementul spiritual va trebui intr-o zi si fie mult mai apreciat. ln aceastb perspectivd, poate tocmai absenga in manifestiri a elemenhrlui demoniac amintit, care, culn am spus, dupi conceplia actualX, este conside(at ca o deficiengd" s[ constituie mdine, intr-o societate mai evoluatd gi cu adevlrat civilizatd in sens cre$tin, ur mare merit. Cipitanul a intuit acest adevir de bazd, cAnd legitimeazd afirmarea masivd in istorie a neamului romAnesc, invocdnd marea hi omenie" Aceastd concepfie afirmatd intr-o lume abrutizati de materialism gi sete de dominare (prepotenfd) constituie Dn ,,mare moment de iluminaSie" pe care insd mul;i nu-l infeleg. Ea ins[, pe lAngi indllirnea morald, este pdtrunsd gi de.un realism politic: noi, romdnii, ci popor mic, avem interesul ca Iegile junglei, care domind astdzi rap-orturile intre popoare, si fie inlocuite Si ln fapt cu legea cre$tind. Incercarea popoarelor mici sau mijlocii de a concura pe t5rdmul fo(ei materiale le-ar pune in postura ridicolX a broattei umflate din fabultr. Prin conceplia Cdpitanului se pot tdmedui $i acele complexe de inferioritate, cu nimic justificate, care se observd la unii cdrturari romdni, care cred cd neamul romAnesc a fost mai mult un obiect decet subiect de istorie, O dovadF s-a avut cu excentricul scriitor Emil Cioran, addnc chinuit de un asemenea complex de inferioritate. Cand a reflectat addnc ins[, s-a dezmeticit si a mdrturisit: ' ,,... Il reste que s'il fut un temps on j'6tais honteux de faire partie d'un peuple mineur, il n'en va plus de mme maintenant. Du moins 6cartee lT{istoire, en tirera-t-il la fiertd de n'avoir pas commis les forfaits qui v conduisent" (,,Preuves", nr. 14' avil 1952)Marei viziune a istoriei contemplatd de Cdpitan apare 9i mai clard in insemndrile de la Jilava. Scrie el in aceste intunecate momente: ,,Caracteristica timpului llostl'u: Ne ocupim cu lupta dintre noi gi aigi oameni, nu cu luptu clintrc pomncile Duhului Sfdnt gi poftele
24t)

Cuvant introductiv

firii

;il;;li;;- ti; ;il;ii;;i;it-iia' #:;"^ili;;"upiii


irltii"iri

asupra noastre p[mAntegti. Ne preocupdm 9i ne plac.victoriile I 9i -p[catului' -To1i ui"toft it* i-nipotrivd Diaiolulu v oe az,i: Napoleon' Mussolini' Hitler hult de ac-este -biruinti' Miecarea de biruinla Lesionard face exceplre, o"uphoJu-t", dar insufrc.ient' $i ^.ri, Ga.;J ilartu iri i iu i. rnsuf icienr ! Rispunderea El nu trebuie sr.delecteze ochii pa"idntegti' neprcgitindu-le in acelaqi ri*i"ii""- J""iti"a' din care sufletul fiecdruia se poate ve;nic["' (p' 59)' incununa cu blrurnla veqniciei sau infringerea se va afirira masiv.in istorie 'lu pe pasiunilor umane' ci croindu-ei prin

*ui

i.;

i; il:ii';"iiffi;;J; i;;"-;;;-

#;;i;;;il ;#il;;d-lrit" "."i;]i;.;;,noilo"ia*t"

"eifiHff;;ile;i;;.u';t.,t il;""i;;;;;'op.,''p!'l"irrltile-spiritualep-ecaiesufl etullui il''i*;;;la-inia i" p[-ti'plt s]remoeilor ,'y"l ry1"::"::.i i"*"i"" "p"i de credinla cregtind'. Pentru aceastii aflrnrare maslva de capitunul i;l;;;;;, i; drum nou. oamenii ilabi' firdcreeze "un mare tipsatt -str respiralie lung5' '" -:;:;-'r;;udiind pe h "*i
;';;;;Jt"ure

;'#G;';ilJ','*'9 i''"t c19 ;31 T:".ci ::*,,-T"t:fi:1Xl: ;""ffilff;;l;;aieriate, sau-arivisnie de -tot felul' Acesta este
este .i.mpir-tigiiu !i f"";:;;;t,a'"""""pfi"cre.tini". Nae Ionescu g",^Tu" Ionescu' scne: la

vrea si fie un polor 5ir-tri itiitit i"nt- .tteitiineaiare aproape' secu adevdrat cregtil' poate- vedea ctr' in '^"ffi; de

ii"i.iiJ"-r"
si anonimi;

.,Iertaida-

*:"uJ.t#itli,,::ll':,::,":l sunt .J;d$$x1:lif ;*-l infrattt [" ei'.a acelor. care nu mai;,'*ll I celor care a
:i t^. -i
'-a" qi lrri T)umnezeu. Cin. nit mai cere nimic pentru el'

s-a omorat in creetin' ll'#i;."ti1j"'i'";;i";;i;'d p'in tui, dar trhiegtecinespiritul 9i leg.ea "t' " in ;#;i'il^i; 9i poiietg

ci un crelttn lnseamnf, insd *Jiui il]fiJn'";;;"'"u'ur" t.6yi' *"u nimic' nu aceastapentru nimic? .lupt6 nu existd, nu cere ntrn'", no hptd ei cere imprin',i:i"ftt1;tW,:,ii" ) t" ii"ffi:Ei"G, Confruntind acest text ^

."pio'a',LJ,,iii'in*s*:f li;ffiZ'"#!.?:"tr:i,:2#';:,?!'iti,! -;p;re natiunii, care Pare ca resplr Ionescu se dis<inanli' $i o i{i'.';;;il, "yT..\u" cu toatd -evicl^entd mdrturise$te un proruno creqtin Si.crehe'.i" Si 91!ilTtl' acelor Hfi;il f;%;;'ii nt t"iii i, trebu ie redi mensionat sensul
ui

Constanlin Papanace
citate. Aceasta cu atdt mai vdrtos, cu cdt Nae Ionescu cum era gi fires_1; respinge teoria lui Nietzsche privitoare la cregtinism. scrie el a crentt. cd, poate arunca suprema ,,Nietzsche insultd crestinismului, considerdndu-l drept o morali a sclavilor. E o eroare: chiar dacd ea vine de la un om de netdg[duit geniu... De sclavi nu poate fi vorba atunci cdnd se cumpine5t? struciura intimi a Evangheliei; c5ci recunoa$terea drepturilor la existen;d a durerii nu duce la luptd impotriva ei e drept; dar nu drice nici la resemnare... Cre;tinismul primegte duterea ca o realitate, dar nu o neagd, ci o valorificd.,. Astfel durerea insdgi poate deveni izvor de nesfdrgitl bucurie, daci ea indeplineqte un rost ;i i;i capiti un sens in incordarea noastrd inspre mdnruire." (op. cit., p. 47 -48) Am reprodus in extenso toate aceste pasaje, spre a se putea vedea mai bine c5, in substanga ei addncd, gindirea lui Nae Ionescu merge pe aceeagi linie cregtinl ca a Cipitanului. Discordanla ce se observ[ intre teoria ,,imperia]istd" gi ,,iertarea crertini" ar fi carn de aceeaqi naturi ca aceea semnalati mai sus, cdnd am comparat circulara Cipitanului ct ,,lupta necnqdtoare pentru existenfd" Si ,,!elul final al nearnului". ' Primul concept ne !ine ancorali in miezul realitdlii, unde trebuie s6, ne ,,apdrdm sdrdcia Si nevoile Si neamul" pentru a subzista; al doilea ne indici un 1el sublim, dumnezeiesc, atrdgAnd expinsiune (,,imperialismul nostru"), pe linia verticalA ce duce spre nepieritoareie valori cregtine. Chci, dacd popoarele mici rdmdn handicapate pe terenul plat (orizontal) a1 materialismului, caracterizat prin cantitate, in schimb se pot valorifica cu mai mult succes pe cel vertical, al spiritualitdfii, unde se cere calitatea. Numai prin aceste doui concepte juxtapuse se poate avea o viziune integrald a intregii realithli, dAnd Mipcdrii Legionare o complexitate fascinantd. Nu este exclus ca tocmai aceastd complexitate sd-l fi atras pe Nae Ionescu sprc ,fiilitanlii revoluliei nalionale", cum scrie el (vezi prefala la Crez de genera;ie), mdrturisind incredere deplini in durabilitatea Migcirii Legionare, asiguratX prin ,,trdire intensd" Si ,,moat7e de martiri".

Cuvant introductiv din faptul cd, in ziua plecirii spre Spania, I'on i!'Iota i-;Hsat in pdstrare mai multe scrisori sigilate 9i ud."rut. pdrintilbr, sotiei, copiilor, cend vor fi mari, 9i Cdpitanului. cu rugdminteide a fi inmindte numai in cazul mo4ii sale. Poate ce aceaJti incredere gi stim[ deosebitd a fttcut pe cei care au editat documentele dipldmatice secrete germane si noteze. pe -raporhrl ministrului ger;an la Bucuregti, Fabricius, din I7 mai 1938, unde se anunta gi-a.".t-"u lui Nae lonescu, cd el e-ste ,,Lgc1iitorul Conducitonilui Gdrzii de Fier, Codreanu" (,,Stellvertreter des Fiihters o der Eiseme Garde, Codreanu"). Fdrd indoiald, cei care au ftcut aceastd notd au comis o eroare. Nae Ionescu a fost un mare gi sincer prieten, ,,din vremuri grele", al Misclrii Lesionare. Dar niciodatd n-a delinut calitatea ce i se atribuiL in noti amintitd. Mai mult: el proi6cta noliunea de legionar intr-o lumind atAt de purd, incdt nu se ionsidera vrednic de a fi chiar -Ca unul care trecuse prin lumea veche, lunde un simpln legionar. plstra fncd multe leglturi, el se considera ca un om pdtat $ m r. iurisea in gura -are-a"..t lucru, tocmai spre a pdlmui cu pilda lui atatia arivi-sti, care dddeau din coate spre a-$i face loc in primele rdnduri, in'loc sh se tin5 ,,pe linia a doua", ium recomanda Cdpiaceastd apropiere se poate vedea

Apropierea lui Nae Ionescu de Migcarea Legionar6 a f6cut sd-i creasci simpatiile atdt in opinia publicd romdneasc5, in general, cdt gi a studenfimii in special. Cdt de mare a devenit in scurt timp
242

tanul. Reversul simpatiilor atrase de Nae Ionescu pentru apropierea de Miscare era ura iamarilo-politicianisti gi pizma anumitor ,,prieteni ai llgionarilor". Voi releva un caz din cdtegoria ,,prietenilor", fiindcd rii se pare mai semnificativ in legdturd cu pozilia lui Nae Ionescu raDoflata si la situatia acruald. imi aniintesc 'cu triste;e de o rlbufnire ranchiunoasd a lui Nichifor Crainic impotriva Iui Nae Ionescu, pe cind ne gdseam inchisi la Jilava (ianuarie 1934), dupd cazul Duca. Intr-o noapte, fiind'de planton amAndoi in incdperea subterand diri reduitul central, deinumitd eufemistic ,dormitorirl doi", unde am fost ingrd' mdditi toti cei care faceam parte din primul lot de arestali, a venit vorba de Nae lonescu, despie care s-a aflat cd fusese arestat. Cum a auzit pomenindu-se de acest nume, faEa buhditi, de culoare oimAntie'a lui Crainic parci a inceput sd devinX verzuie. A spus cu b acrealX de pizml c6clitl: ,,Aceit om este un impostor! Toate ideile in leetrturlt cu ortodoxia 5i problema nationald cu care se impduneaztr-le-a luat de Ia mine. Acum cdnd il vdd cI dd t6rcoale

Constantin Papanace

Cuvdnt introductiv
umitin15, cd s-a apropiat de Migcarea Legionari spre a cunoagte gi trai acest fenomen spiritual gi politic romAnesc, unic prin originalitatea lui. Felul pdtrunzitor cum Cdpitanul intuia esenla lucrurilor gi rezolva problemele cele mai complicate ii starneau uimire gi admiralie. Cdt priveEte doctrina legionard, Nae Ionescu a precizat, cu marea lui autoritate, ch ea ,,se creazd pin fapta de fiecare zi a Legiunii, a1a cum se desprinde ea din hotdrArea celui aSezat de Dumnezeu in locul in care se porunceSte". Gradul de sinceritate al acestor apropieri de Migcarea Legionar[ s-a verificat urmdrind traiectoria evolufiei lot ulterioare. Lipsit de credinlX sinceri gi tirie de caracter, Crainic a alunecat repede in rdndurile adversarilor Miqcdrii. Scrie Cdpitanul aceste rdnduri pline de amirXciune qi dezgust: ,,Mullumesc lui Dumnezeu cI mh pedepsepte pentru picatul meu, punAnd in aceste vremuri grele pentm noi pe acest om, cdruia eu i-am acordat prietenia mea, gi prietenia vitejiei gi gloriei voastre, ca sd md insulte astdzi qi sd md loveasci, in ceasul greu cle acum, cu ciocanul in moalele capului, alXturi de grupa iudeo-cuzisto-liberalomason6, in care toli vrijmagii naliei romdneqti gi-au pus ultinra lc-rr speranfd." (Circuldri, P. 47). - Cu totul alta a fost traiectoria evolufiei lui Nae louescu: a stnt in lagdre li inchisori, nu cu aer de om deprirnat sau itrtrat in panicr't, as-a cum am avut prilejul sd constat'la Crainic, ci cu setlittltatea pe cire o poate da numai o mare credin96. Trdia intens fenontenul

$i apoi, chesriunea ,,ideilor ori6iinale.? este foarte discutabili: extrem.de.pugine sunt in istoria culturii ideile cu adevdrat originale. In mod obignuit, originalitatea const5 mai mult in felui nJu sau specific.de przentare a unor idei vechi. ._In cazul nostru ins5, problcma se simplifici pi mai mult, dat fiind stilul de grndire gi exprimare diametral opus al acestor doi rivali culturali. Intre ei deosebirea nu era numai de metodd, dar gi de strucfur5. Pentru Nae lonescu, Nichifor Crainic trebuie si fi avut gi el ,,incapacitatea de a se impdca fie 5i numai teoretic cL metoda sa de cercetare a int6mplirilor" (oi. cit., p. 9). Si viceversa. De altfb!, aceastA diferenfi:e putea o6serua i toi uiat in conferinteie publice sau prelegerile universitare, cit gi ih scrisui 1or cotidian de la ,.Calendaru[" gi.,CuvAntu[". scrie Cdpitanul ,,Articolele domnului Crainic erau adevirate lovituri de tun care fdceau ravagii in lumea antiromAneascl." (Pentru legionari, p. 41 l). Ele erau impecabile ca f,ormi, dar se simlea tnrda grea cu care elau elaborate, pe canavaua unui numdr l:stlAns de ide.i, devenite nlonotone pr-i;: repetilia lcl. Elau gustate. dar gi greu digerate. Dimpotrivi: varietatea gi efervescenla ideilor lui Nae Ionescu, valorificate printr'-o dialecticd indrdciti gi unici in felul ei, conferi acestor idei un farmec deosebit. Prospelimea de gindite le ficea sd tie ciutate ca ,,pAinea calcii". $i acest fapt ficea si dospeasc[ nesecata pizmi a lui Nichifor Crainic. Dar diferenla nu se mirginegte numai la acest aspect. Apropierea lor de lVligcarea Legionari s-a fdcut cum s-a putut vedea din rnobiluri deosebite. In carac'teristica lui cu trecerea timpului infumurare, Crainic mauif'esta pretentia de afi doctrinarul, daci nu chiar ntentorul Migcdrii Legionare . Era o dovldi cd el r.r-a infeles nimic din fenomenul legir:nat'. De pe o pozilie diarnetrirl opusir, porne$te Nae Ionescu. Cu luciditatea gi onestitatea ltti in g{indite. el mdrturisegte, chiar cu
2zU

mirginit sd spun: ,,Dacd a fost inchis pentru cauza legionari, inchisoarea ya constitui o incercare gi ptrcaiele despre care se spune ci le are se vor purifica prin suferinidJ,Apoi am s:chimbat u<rrba.

legionarilor, iqi pro{uce scdrbi. Este un tip poriculos. Eu nu voi putea sta aldturi de el. Voi spune aceasta $i luiConreliu.,., Am rlmas uluit gi indureiat. Nu blnuidm utOta runchiuni. M_am

legionar gi, prin exemplul lui, rdspindea incredere, chial cind siiuatia ar]5rea disperati. Erau momente cAnd, dupd conceptia lui proft,ind irestind, -durerea insX;i poate devcni izvor rJe rresfdr;iti bucurie, dacd ea indeplineqte un rost 5i i9i clltatrl ult setrs in incordarea noastrd inspre mdntuire"' Aceastl idee transformat6 in atitudine in vrenuli grele, Nae Ionescu n-a luat-o de la Nichifor Crainic, fiindci acesta n-a avut-o. Iar in cazul cA a avut-o, s-a codit sI o trf,iascl' De aceea, laun pdtrar de veac de la asasinarea Cdpitanului' cdnd acela$i nenorocit de Crainic preamfiregte ',concepfia pociti a denigreaz[ o denumea el altidati bolsei'ismului" - 9i integrald a spiritualismului", improgcind cu ',bale de ,,co'nceptia venin"'memorii Clpitanului $i a ttlturor Manirilor nogtt'i. arlr g[sit neceszn s[ reproduo-enr aici giirrdurile filosofu]ui-ntartir in legltur[

Conslantin Papanace
cu fenomenul legionar, exprimate acurn douizeci gi cinci de ani, in vremuri de cumplitd prigoand. Este un semn de omagiu gi pentru memoria lui.

MIRON RADU PARASCHIVESCU

Exil", 3O noiembrie 1963 _ ,,ln Introducere 1a Fe nomenul Legionar, Editura ,,Armatolii", Cetatea EternE, 1963

*,..un ratat, an vlsdtar, up himerlc,,,"


.

Note *Cele patru conferinle linute de profesorul Nae Ionescu in mai 1938 in fala legionarilor, in timpul interndrii sale in lagdrul de la Miercurea Ciuc. (n. edir.) ' Vezi ,,Legea", anul II, nr. 3-4, iunie-iulie 1957, G. Racoveanu, Nae Ionescu. ,,Fapte gi Cuvinte". Inedit. $i,,Orientiri", nr. 13, octombrie 1958. ' A se vedeir in ,,Orientiri" notele: ,,Afirmarea in istorie", nr. 25, octombrie 1959 9i,.F-duritorii de istorie", nr.60. septembrie I962. ' Nae lonescu, Indreptar ortodox, Wiesbaden, 1957, p. 62 (edigie ingrijitd de D.C. Amzhr). a ,,Document 19881441 005-056', reprodus ln briginal ln ,,Orientdri pentru legionari", nr. 12 din septembrie 1958.

27 septembrie

t...1 Eu n-am fost gi nu pot fi nicicand un om politic. Fiindci asta pretinde o supleli, o adaptabilitare la realitilile de fapt, care duce, necesar, la ceea ce Iorga numea ,,marea conrupere a ideilor". Or, fanaticii ideilor sunt doar personalitdlile. O personalitate e ea insdgi gi nimic altceva, oricdnd, oriunde. Intotdeauna ea insigi. Egali siegi, refuzdnd organic orice deviere, orice abatere de la ,,linia ' ei. Compromisul politic (atat de necesar) ii este prin chiar firea ei inaccesibil. De aceea un luptltor politic gi care e-n acela$i timp o personalitate, nu poate dec6t si rdmdnd-n umbri sau sA se salveze in moarte, implinindu-gi astfel drumul pAni la capdt. $i-mi vin in minte, cdnd scriu asta, ata de-a valma: gi Bllcescu, gi Stere, gi Nae Ionescu, ti Trolki $i Mota. Toli mari, togi personalitdli. Dar roli, capi de oaste; nici unul executant; sau, nici unul bun executant. Pot eu sd mX.ngirui l6ngl ei? Desigur. O personalitate micd sau mare, asta e o chestie de cantitili rdmane, oricum, o-personalitate. [...1

'

[940]

5 ianuarie [1941]

Recitesc totul gi mI cutremur. Dumnezeule! Nu. sunt exact pe pozilia lui Nae Ionbscu? $i el vroia sd creeze $i n-a l5bat in urma lui nimic decat fragmente. , Dar Nae n-a fost singur. El a fost slab fiindci a cdutat societatea, tovarAtia ad-hoc, aplauzele oamenilbr, tocmai spre a-gi dovedi cd poate crea. Eu sunt tare, in singuritatea mea.

t...1

246

Miron Radu Paraschivescu


pe care, mi se A,jung, in concluzie, la afirmafia lui Exupdry - mai mare lux pare, am mai insemnat-o o datd in acest jumul - ,,Cel e acela al relagiilor dintre oameni". [..,]

"...

un ratat, un visAtor, un himeric..."

ameninttrtor, scrisoarea lui Nae Ionescu cXtre iubita lui; cet5 dorinltr de a c^rea la omul ista care nu mai putea crea fiindcd nu mai putea iubi! In mic, triiesc inceputul aceleiagi drame. Nu vdd nici o posibilitate de a mX rcaliza cdth. vrerne'nu am o femeie care si mI iubeasci gi pe care s-o iubesc la fel. Piesa agteapt[ in sertar; degeaba, nici un indemn s-o reiau, nici o ispitS, niai o fo4A dinlduntrul meu nu mb impinge. Incep si fiu ag dori sf, am unul, si-mi justific Ai inert; mi gdndesc la copii - viaga. $i mai am credinga ci dacd nu si-mi indreptilesc intr-un fel printr-uh copil m-ag putea realiza. Dar cum s[ am printr-o iubitd un copil cu o femeie pe care n-o iubesc? Ar insemna sh mi iubesc doar pe mine in el, cdnd eu vreau sd vid intr-un copil al meu toati lumea.
17 ianuarie [19421
t...1

Imi vine in minte, statornic,

13 ianuarie

[941]

insdgi, ne-repetabile ca 9i o operl de art6. De aceea se 9i pun statuile, ca sd o marcheze. un raport, o relalie intre acest frumos revolulionar Si totusi. - sen3-ibila, trebuie hotrrAt. Convertirea Revoluliei, rri:ea oiicti"a. =i e;";-;-F;;;tlui in ilapt cotidian 9i material, convertirQa saltului .*itte. E fatie. E sine iua non Dar nu md intereseazd' inti-o "i*" interesat nici pe Nae Ionescu 9i nici pe vreun mare poet cum nu l-a cum a fost Esenin 9i Maiakovski' De-aia a 9i trebuit ca "ii"r.ftri"i, ei sX se sinucidX, dup[ triumful Revoluliei' -Si-i tp"""i- lui'Vinea: ,'Dar nu te pdtrunde,- dolrurule' f ptul asti nuG rulburd gdndul cd Nae lonescu, care-a fost, dacd vrei' in seniul comun, un iatat, un visdtor, un himeric, este prezent intre cd ;;i.;;um, liaoi ani ti mai bine dup[ n.roarte? Nu vezicare astdzi Guii ;;;i fui": care n-a fost nici rnhcar ministru in lara in

iiix.ai"t'si ;;.i;i;t'de
asta,?"

D.R. Ioanilescu au putut sd fie,. planeazi inci' prezent? iati: un articol, o scrisoare de-a lui' stirni iuUfl.'uta int"o gazetula ca <'Evenimentul,' lui $eicaru' po-ate explici' cu mult' zidurile redacliei! Cunr i1i 5]r.t",tn
""i".tJpaqe;de,

Vorbii, tot aseard, cu Vinea despre Nae Ionescu pe care, zice, cd l-a cunoscut indeaproape. $i-mi spunea, prostul de el, ci,Nae iubea Revolulia pentru forma ei, pentru frumusetea ei, de iar nu pentru finalitigile ei". $i nu-gi didea seama Revolu[ie, acest p6et-argat (sau cu inima de argat, ti cu condei de poet) c[ ii aducea, astfel, lui Nae Ionescu, cel mai mare elogiu cu putintA; clci Revolulia nu pre[uie$te mare lucru prin finalitalile ei obiective. Astea sunt treburi foal'te complicate gi foarte hotirAtoare, de. organizare a cuceririi. Dar unic in toate rimine momentul prim al cuieririi, saltul, efortul care duce la ocuparea poziliei. Acesta e un singurul integral, fiindcd el singur mod estetic al lumii $i vielii qi forme 9i cauzalitlli pi finalitdli gi perspective adunate cuprinde sifrultan intr-insul. Revolulia, asta insumeazi suma qi piscul. dar Post sau pre-revolulia, sunt date organizatorii. Necesare hotllrlitoarc chiar, dar ne-permanente. nu sublime. Durabile, Tocmai starile din intc ai dc dupi revolufie sunt cele tranzitorii. Eterne, unice, fixatc, inllicnubile, rimAn doar clipele Revoluliei
2lftt

ce inteligenie reprezetttittivcr sttnt itt nornaniu ie azi, mA simt cam incurcat: mi gindesc' birroirrlelcs' ill ei' lvld ;ri;;J;ilJ h titerati, dar nu nirmai lacuvdnt' gdndcsc 5i l$ oarrlctrii dc.cartc ;i la #;;;ix: ;;";enii polirici 5i' cu trnmai grar'--oatncniipullnl-f I pc foarle ce e de noto'rierate. Suntbulini 9i o1,=upta mult mai si#uti'calitativ' fa$ de cci de-acum lo-15 anr' Pe atrinci, intr-o enumerare rapidi, intr-o conversalie' cdnd itveai ta'"it"ri cAteva nume' iii veneau oricAnd in lrrinte un Stere' """"i" fi*1"."u, IVtadgearu' i\ae loncscu' Pdrvan' lon Barbu' iot*, "o e.Ft !"i... 3X fi" out" deformalie specifici Ei inerentd virstei? il"oii" i"it i tanesc 9i mE uit in urmd cu acea melancolie paseislh'

30 octombrie [1945]

&;d ;il';i';tintreb

"a

15

ianuarii uglzl

t...1 sau,

fiioitea. Mi se punc foarte serios in fald perspectiva urmitoare:

vreau s[ fiu un^om care se bucur5 de publicitate 5i suprafaJl'

Mircn nadu paraschivescu


,,IEcAnd frumos" cu ,,politicii., care_mi sau prefer _sunt superiori, sd fiu eminenla cenugie, inspiratorul ai. u_ta gi'ra mor ca Nae Ionescu? Md tem cd o sd prefer acest drum. Dar ce verificdri oot avea in al doilea caz? Totu$i, Richelieu a fost, pdnd Ia urmb, un Richelieu public. . .$i doresc mai ales un lucru:.e fiu mare, in sensul cel mai bun. Adicd, sd simr arunci chnd stau. d" ;;.bi orn, .u oricare dintre oameni, cd el se sr-t" -ui" p" aT fr-rrSf'f" prezen a mea, fdrd ca eu si md pon sau sd fac 1...1

PERPESSICIUS

Nae loneecu
,,Cuv6ntul" de mai acum cateva luni nu mai era ziarul lui Nae Ionescu. C6t de actuald ,era cugetarea lui politici, 9i cdt de acaparantS. o bdnuiam desigur cu mult rnai putin, reflectata cum o vedeam in oglinzi deformante $i lipsid de farmecul dialecticei lui, dar cit de originald ii era gAndirea, cat de nesecatA gi intremitoare conversafia, cat de revelatorie inteligenta, acestea le gtiam din anii junegii dintAi, din lungile preumbldri nochrrne pe bulevardele Briilei, intr-o vreme cAnd el nu era decAt un tandr invdtdcel de Universitate. Cici dupX clasicism gi dupi dascdlul de Iatine$te, care preda gi filosofia veneratul nostru profesor, d-sa domnul Ion Bretescu de la ddnsul am invifat cum se ascultd gi cum se poate gAndi, fbrd ostentafie. ,,Cuvdntul" lui Nae Ionescu a fbst una din cele mai probe gcoli de ziaristicd, unde lucrul cel mai modest, dar frcut cu dragoste gi cu mdrturisirea limitatei lui importanle. prequia mai mult poate decdt sistemul economic cel mai la mrrdd, ca si nu mai vorbim de cele filosofice- Poate cX in aeml de umilin;X cu care se inconjurau atdtea din faptele de cultrrrd ale gazetei din vremuri,' intra $i o bund dozd de orgoliu. Poate, dar era aga de elegant gi fdcea atat de bine sufletului, ,,Pulindtatea mea" era una din expresiile lui favorite (ce-i venea de la Eminescu 5i de la Nicolae Iorga) gi oricAtd cochetdrie ar fi ascuns intr-insa. ea nu era mai putin, ti pentru cei din jur, un indemn gi o normd. In cele literare, ,,Cuv.Antul" a dat pilda celei mai mari liberti;i, c[ci se putea scrie despre orice autor, indiferent de vdrsti, de gcoald literard sau de celebritate gi niciodatd cronicarul, c.are am fost gapte ani incheiali, n-a avut sd se plingh de cea mai micd irigerinli, de cea mai vagd recomandalie. De altminteri, Nae Ionescu era prea lndrdgostit de literaturi, cunogtea mult prea bine literatura romAneasci 9i ne potriveam prea adesea in gusturi gi judecati, ca sd mai poatd fi vorba nici chiar de umbra unei silnicii. Iar nedreptatea, in cele literare, maginatd gi servit?i ln doze progresive, cum se obi$nuiette ici gi colo, ti cu atat mai pu;in
251

;';"""fi"a" ;;;;;";;lru'asta.

Jumalul unui cobai, Editura Dacia, Cluj, 1994

EO

Peryessicius
atitudinile. iconoclaste, fird.de temei nici.mlcar cu scuza tempe_ ,i ramenrului, nu l-au ispitit niciodard. putini inii, Jiniie profesionisri

nalir litelaturA, pentru marea vini, de bund seamh. ci n-asculta-se decAt dc propriile ei legi de creatic iari ce predica. Si cuvAnrui de ordine era pdzit cu sfinlenie. Cici-dacd foile5i revist6le aruncau la maidan intreaga literahrri de dupX rdzboi, in 5coli, micile comitete de rev,olugionari interziceau profesorilor si G vorbeascd, necurn sif le exalte, virrulle scriitorilor de lume veche, care trebuiau si mullumeasci Cerului c5-gi por ronfAi in linitre (!) dreprurile de autor ( ! !).
Jurnal de lector. Completat cu Eminesciana (Fraglnent din cap. ,,La inceput a fost cuvantul..),
Casa $coalelor, 1944

noului Duh. $i aici sti picarul. Cdci daci ar h fost vorba de niscarcva idci originale ale cine gtie cdrui mizantrop izolar, lucrul n-ar fi prezentat nici o gravitate. Astfel de cazuri sr_itt frecvente la toate. ginlilc, gi ele irrtrelin buna dispozilie a Iireratorilor. Nu. Sentrnla exprima o stare de spirit obgteasci. Tabula rasa cu doui_ zeci de ani le literaturd de cea mai birn5, mai variati gi mai origi_

rom6.nesc, ata cum s-a intdmplat in cazul 'niiiiitri, ne lhsa totdeauna cu mull mai prejos... , l-l "1, gi desigur gi la noi, cei de althdath, mtr gdndeam cu cdreva Iunl ln ufnra. ln vremea recentului interegn, ce suprimase oricare libeftate. de gindire, alta decat u"""u iu.t" ilri La el mb gdndearn. in timp ce se edictau in ziarul"6 lui'_ 5i mi refer la cele lrteraresentinle de. felul aceleia dupd care intreaga literanrri de clupa tazhol Itu s-ar 1l lost tidicat peste nivelul comun. Nu vd voi spulre numele acestui feroce.inquisitor, pentru cA, degi era singurui legislato al Parnasului, judeclta lui ieflecta opinia unaniird a

inregralirarea:qgre_r Nicoiad lorg" :li:ffl". inrar entuziasmul slu inlgr, peunei capodoplrdaiip; fiili;ii Jadoveanu, fala scrisului

cnlar, cuno$teau mai temeinic ca dEnsul, pc clalici. outini

CAMIL PETRESCU

Nad Ioneseu

30 iunie [1931] e---iuit masa ta,.Parcul Veseliei", cu Bagdasar. Mi-a spus cb o conferintd a lui Nae lonescu la Fundagie era in iniiegirtle luati din Soenslei. Ci a irrterzis cu furie ca vorbiria sd-i fie stenografiatir' T^oatipresa a liudat apoi addncimea de gdnduri a lui N'I'

Marti 22 sept. [1931] Interesallte'convorbiri cu Sebastian. Nae Ionescu apare un tip foarte viu qi personal. Vine la el Petru Marcu Balgrca si obfin[ ca Aladar Imre' si nu fie omordt.

-t? Sigur... Pe unul tot trebuie si ni-l dali! -!?Avefi si voi interesul 5i avem 9i noi. DacI nu Aladar, alnll .' Noui nc e indiferent. Voi avegi nevoie de un martir, ttoi avctn
.

Foarte bine, dar atunci dafi-ne altul.

nevoie sd dovedim mAni tare.

Note r Petru Marcu Balq (1904-1968), cunoscut sub.pscudonimul Petre Pandrea, iurist si filosbf, autor a numeroase lucrdri politice 9i socialfilosofice, precum gi a unei monografii despre Brdncugi. ' Imre^ Aladar, ^tamplar, activist comunist,. mult timp secretar al Sindicatelor Unice. in 1931 a fost printre cei cinci deputali ai Blocului Muncitoresc-Jirdnesc, impreun[ cu Lucreliu PAtr d$anu'_Apoi a emigrat in URSS, unde a murit. (notele apartin editorului Mircea Zaciu)
Note zilnice (1927 -1940), ,,Cafiea fomaneasci", 1975

252

253

Nae lonescu

MtHAtL POUHnONTADE

lUae lonasou

admiralie mutb gi oarecum temdtoare fali de omul care indriznea si se atingd de celebritAlile noastre universitare, prietenul meu s-a oprit deodati. tip A propos, am v6zut insl un tiD epatant, extraordinar! Un nrooos. - cu fala slabi gi negricioasi gi cu ochii sticlind line un curs tdndr liber de ,,Filozofia Religiei" gi mi se pare cd e conferentiar- la ,,Logic5", il cheami Nae Ionescu. Domnul Nae Ionescu nu era pe atunci decAt confetenliar universitar. in aceeaqi siptimdnd, se strecura in sala XVII. in urma unui falnic srudeirt in anul I. un tinerel slIbul care ciuta sX ascundi stingdcia de licean gi si apari domnigoarelor ce impestri;au cu rochiile lor amfiteatrul, student, cel puiin student in anul I. Aga l-am cunoscut prima oari pe domnul Nae Ionescu. Era toamna, in luna lui Noiemvrie, afarb ripiia ploaia gi induntru, intr-o atmosferA grea, imbAcsiti, cdteva sute de biieli 9i fete urm[reau

Nae Ionescu?
-Vrernea", 28 martie 1929

(.Medalioanele Vremii")

255

Profesorul Nae lonescu

EUGEN POPESCU

in 1934, Nae Ionescu a primit un av-ertisment' fiind arestat al doilea avertisment p"*- "n.Ju.tii*p 9i rl"*t siu desfiinlat' La oartr, in apr'ilie 1938'

Frofeeor$t Nae lonescu


Au rdmas pulini printre noi care l-au cunoscut pe profesorul de filosofie Nae Ionescu de la Universitatea din Bucuregti, fie fogti studenli la cursurile sale de Logici gi Metafizicd, fie colaboratori la ziarul ,,CuvAntul", condus de el din 1926 pdnl in 1938, fie fogti ' auditori ai conferingelor sale publice. Cu 47 de ani in urmd, la 15 martie 1940, profesorul a trecut spre viala vepnici, inainte de a implini vdrsta de 50 de ani. ln vremea aceea. moartea lui a fost trecuti sub semnul indoielilor de a fi fost o moarte natural5, de citre cei apropiaii casei 9i . familiei sale. S-a refuzat autopsia cerutd de familie. Vestea mo4ii sale a cdzut ca un trXznet peste cei ce-l cunoscuseri ;i ii erau prieteni. 56 gtia ci intre 1928- I 930, Nae Ionescu a scris o serie de articole in ,,CtivAntu1", in care demonstra necesitatea Restauraliei Monarhiei, prin agezatea pe tronul Romhniei a Prinplui Carol Caraiman, refugiat din 1927 la Paris intr-xn exil liber ales, dupd ce fusese depdsedat de dreptul de mogtenitor la tronul RomAniei de citre tat5l s[u, Regele Ferdinand, ca unnare a declaragiilor sale de abdicare la
tron. Prin ma;inagiuni politice 5i financiare, Carol Caraiman a revenit in tard, cu un avion particular, in iunie 1930, 5i apoi proclamat rege al Romdniei cu numele de Carol al Il-lea. La cdteva zile dupd sosirea lui, a intrat in jari gi Elena Lupescu, venind de la Paris, unde trdise aldturi <le Caroi Caraiman. S-a intAlnit cu Carol la Sinaia, a;a cum pldnuiserd gi de atunci a inceput domnia Elenei Lupescu asupri destineloi Romdniei. Prin perfidie ti ajutatd de Carol al' Il-lea, ea a qtiut si indepirteze din jurul Regelui pe cei ce nu-i erau Ionesctr, Puiu Dumitrescu, fbst secretar pe plac, printrc oe olac. orintrc care pe Nae I

si ultimul. Nae lonescu u iort u.Jttot a'clorta liu*i ,iri"anrul" desfiingat din nou, o.date crr desfiinlarea.tuturor oolitice si pregitirea dictaturii regale care a urmat' -din "rttil"iot lagir' un emisar al l-;; elibetat acasd 5i i-a spus c[ Regele doreqte si ia legdtura n"""fui'ilu "aotat ia-do'eo'"1 p";leiul rriului Nou ca sd-i -ra"-i "r"Ti"i,..-l:"'.tg"t"ildeea p.as sx-l facd el' 'd;1; iJri 9a primul addueAndu-i cd: ,,Regele e Rege 9i apol ' a lnvlns'Nie Ionescu i-a trimis o telegramd cu urmatontl cuprlns: ^. :,il;ili;, U" vechi gistito?nic slujitor al Domniei' beneficiar ur a."p,iiii-Jo"-"9ti''ureazh' prea -plecat' MXriei h dugmanii naliei Tale sd triiascd ,pr" u .'"i"u-in-g"nrincneali pe io;i romAnesti. Nae lonescu '"' C. il;;;;t-beneficiar in doui rAnduri al dreptalii domneqti"? "' aratat ii.i"l"t "itti" i-a'ui-"u telegrama' Nie ii r[spunde: cq'dublu inleles qi ibjsj' 5;;'e.u",lffi,'i6ii iuiNu" ion"t"o' Peste scurt-timp'din telemaiorul qram6 i-a pecettoit ,oa.ta printr-un p*,ul de jandarmi Brneasa iar icolo maiorul.Dinulescu i-a a. luniui.i' .'.,,c' T)omnule nrofesor' talog "^ ori de c6te ori plecati de-acasd "'r.iliit"i* ic o -i'u'x l9',i;;'i""#i,ilii',i;?;i:. ;.;Evreau sd riscpor i rgnqryce^ e i n i1nu nimic"' Profesorul ;lt;;;;i;;;?spunderea 5i nu zile' la poarta mai avea voie sd plriseasch domiciliut' Peste doud putea intra' poirlli.i-aut-i' Nu se mai i,il"ir"'r oclrii "ii un - 9t pioi"to't Nae Io-nescu.a inchisale penA mai trecut privirile reci 9i s"t

*'iil;;U;;l';5;-ie3t

il:i;i'"",tilI t;
e;; ;ild;"

-;i*eitffi

"d#ffiil"i:;'lt*it"i i" s-;-fi;'

,* iiii.^t""'lt-li-p"i ,'ot-"*i;
Sale".

"Mdriei

L^
,

itatea.. l"ti l or n aturii' " Rddulescu-M ot-, trutancl'oJJif t" "un i fottt' Oi-n"aitie'n; ii" r"r"turit i"i i f.ilogici i' toate I-au urmat alte t S "u"t"isal.'Foqiii-sri studenli i-au iipxrit' in -l e40' fiae"1ii t-ogi"o' toate celelalte au

Primuls6ucurslaFacultateadeLiteregiFilosofiedinB.ucuregti ; asisteni la catedra profesorului lbiz,-riina

il;;i""

";;;j;t

it,;;;iffi;; .h"'Jw't^ii'i"u il;??il:;;.ir" litografiere' de


idmas in forma '-'ffi;

5i

cel de-al doilea arest al s[u' s-a preintrerupte. A gdsit sala zentat la catedrd ca ,a-gi"on1inu" cursurile

;;;

F"; .iiuE'oi ai"

Eagen popescu

Prolesorul Nae lonescu, filozof 9i ziarist

Frefesoral Nae lenaseu, ftlazaf pl ziarlst

ffi+i-N*mll'11}'ffi
s'g1um*;fif *gn'*nq**#tff'J,ffi

i'

Irt*tt"-;;t'fiitillh*if it""t:''tri:l[$ffi

*ffitritmffin*fi''gffi
rnretrgenfa Iui Nae Ionescu r,t e-ste considerat ca unul z romiine$ti gi meritd toati pre

#rflHt,lt-r+qi,gf
;4g".t1;*,g;:h:,fi

,,Cuvdntul Romdnesc.., Canada, martie lggg

25t

real), apoi Universitatea la Bucuregti (1909-1913), dupd aceea gi-a continuat studiile de filozofie la Goettingen gi Miinchen, intre 1913-1916, unde gi-a luat doctoratul in filozofie. Dupi oblinerea diplomei, a revenit in lard unde a fost numit conferenliar universitar suplinitor, la 1 ianuarie 1922, la catedra de Logicd gi Metafizicd, deflnitivat in 1926 9i apoi titular. In teza sa de doctorat, cu titlul: ,,Die logistik als Versuch einer neuen Begrundung der Mathematik", Nae Ionescu a prezentat originale rezolvdri de probleme filozofice cu ajutorul unor formtrle matematice. Pentru el logistica, sau logica matematici, este o ttiinfa formald care se ocupd cu formele gAndirii, nu cu continutul gAndirii gi dacd este doar o posibild ordine, nicidecum nu este o ordine necesarE. Avdnd un exemplar din teza de doctorat a lui Nae Ionescu, voi incerca s[ fac posibil o traducere a ei in limba romdni, care va insemna prima traducere a tezei in limba romAnd, cu un om de specialitate, pentru a fi push la dispozi$a celor interesali. Traducerea va apare tipiritA cu ocazia aniversirii a l0O de ani de la na$terea profesorului, adici in anul 1990. 'Dupd inapoierea de la studii din Germania, intre 1919-1922 a indeplinit funcfia de director al liceului militar ,,MAnistirea Dealu" gi apbi subadministrator al Casei $coalelor. In adolescenla sa, Nae

Am fost un modest colaborator al profesorului Nae Ionescu la ziarul sdu ,,Cuvantul" iltr-o scurtd perioadi de timp, din ianuarie pdnd in aorilie 1938. fn aceasti lunE- ziarul --Cuvintul" a fost odnd aprilie In lun6, ,,Cuvintul" sunrimat din disnozitia Reselui Carol al Il-lea- odati cu sunrimarea suprimat dispozilia Regelui Il-lea, suprimarea 9i a altor ziare, cum gi a tuturor partidelor politice din Rom6nia, in scopul instaurlrii dictaturii regale, care a urmat. In aceastti calitate de colaborator de scurte duratA al profesorului Nae Ionescu. mi-am scurtl Ionescu, luat curajul si vorbesc in fala Dvs. despre acest filozof gi ziarist rom6n, degi pregdtirea mea universitard nu a fost filozofia, ci economia politic[. Nae Ionescu s-a nescut la 6 iunie 1890 in Brdila gi a murit la 15 martie 1940 la Bucuregti. A fhcut primele studii la Brdila (liceul

Eugen Popescu

Profesorul Nae loneecu, filozof 9i ziarist


2 cursuri de Filozofia Religiilor (1920-21, lL)23-24 Si l9'U-25) I curs de Filozofia Protestantismulni (1927 -28) I curs de Filozofia Catalicismulrri (1928-29) 1 curs de Problema Salvdrii ln F'aust al lui Goethe (1926-n)

tinrp de 15 ani, orientarea spirituald a tineretului romAn. Cronologic, apare ca mogtenitor al lui Vasile Pdrvan, de la care a mogtenit o masd de studengi crescugi sub magia acestuia. Cei 3 profesori, Nicolae Iorga, Vasile PArvan gi Nae Ionescu, au condus spiritual generaliile de studenli de la 1900 incoace, Nae Ionescu fiind considerat elev al lui Iorga gi ca mottenitor al lui Pirvan. Activitatea lui ca profesor de filozofie a inceput-o in 1922 cl o prelegere inauguralh despre ,,Dragostea, ca instrument de cunoa$tere". A continuat cu prelegeri despre ,,Uniformitatea legilor naturii" (1922- 1 923 9i 1923-1924). Foqtii lui studenli i-au adunat 53 de studii gi publicalii, ale cXror titluri se gdsesc in ,,Introducerea in cursul de Istoria Logicei" din 1943, din care vom reda titlurile cursurilor universitare (16) care au fost litografiate de studenli, dupd cum urmeazS: 2 cursuri de Istoria Logicli (1924-25 gi 1929-30) I curs de Filozofia Gramaticii (1923-'U) 1 curs de Logicd, privind $tiinfele exacte (7926-27) 2 cursuri de Logic[ Generald (1927 -28 gi 1934-3-5) I curs de Logica Colectivelor (1935-36) 2 cursuri de Teoria Cunoagterii Imediate (1928-30) I curs de Istoria Metafizicii (1930-31) 1 curs de Metafizici (1936-37)

a fdcut. parte din Societatea. ,,AvAntul., de la Brdila, societate care a insemnat etnicism qi religiozitate gi ca ,,avAntean.., Nae Ionescu a mers toata uuqu p" ul.ii" "a;; F.itJ fi un scop de viald mai inalt? inlstorie a vdzut mai alis comunitatea etnicd, Neamul, iar in metafizicd a vdzlL mai ales pe Dumnezeu. . CealSlaltd activitate a sa, ca ziarist, o incepe in 1926. c6nd devine redactor gi apoi director al ziarului ,,Cuvdnful.., pe care il duce pdnd in 1928. cdnd ziarul a fost desfiin;at din p-oruncd regald, pentm a nu crea tulburdri de opinii proaspetei dictaturi a monarhului. O selec-tia a articolelor sale din-,,Cuvhntul", scrise intre 1926-1933 au fost aianiate intr-un volum iniitt at Roza V nturilor, {e c1tr9 unul din srudengii sbi de seamd, Mircea Eliade. gi a fost tipdrit in 1937 , cu prefali de Nae Ionescu. In cuprinsul comunichrii voi analiza activitatea de ziarist ;i apoi activitatea lui de profe^sor universitar de LogicE qi Metafizici, inceputd in anul I922. In aceasth calitate a condus de la catedrh,
Ionescu

li;ii;pi,,iilr.

con-

:.

l6 cursuri litografiate, in prezent tipdrite paqial. Fostii lui stuJengi i-au irai adunat alte siudii, conferinle 9i articoie din domeniui filozofiei, dupd cum urmeaz[: 7 texte comentate in seminir din Schopenhauer, Locke,

Aristoteles, Descartes etc. 8 conferinle publice din domeniul'filozofiei mo-rale 5i politice 7 conferinie privind Filozofia Culturii, despre: Walter Rathenau, Spi noza, Virgiliu, Cal vin, fi lozofia romantismu lui etc.' ' tS stualli -articole filozofice publicate in diferite reviste de specialitate
53 total publicafii. ' Opera sa filozot'icd e foarte bogatd' era tot aga d^e-bogati in 194O' sub darol al Illea, c6nd o legd a fost anume fdcuti pentru a;l inldtura din inv6timantul univeisitar' pentru motiwl ci n-ar fi avut o actiuitate Stiiniificd recunoscutl. Pentru aceea foqtii lui studenli au decis si-'i'tipd'reascX o parte din cursurile sale, sau pe toate' daca va ii poslUif, p"nt- u dovedi acti-vitale-a $tiintificl a profesorului 1or, acel Socrate romdnesc, care a fost Nae lonescu' -- 'Voi incerca sd analizez ceva din activitatea profesorului Nae Ionescu, in continuare, ca ziarist, metafiziciarr -qi logician, in mdsura reugit sd inleleg g6ndirea acestui filozof romdn pe care in "ur" "* si-a exDrimat-o in cei i5 ani de profesorat' '- in u'."ii ti-p $i-a invdlat studlnlii sXfilozoFeze qi Je-a disciplinat gaJi."u,- pt"gitindu-i p6ntru muitiplele dornenii de cercetare tn viala lor publici viitoare.

Ziaristul Nae Ionescu in anul 1937 a apdrut volumul Roza VAnturilot; cu o culegere de articol,e sirise de f"lae Ionescu in ziarul ,,Cuv6ntul" in perioada liil-iS. Culegerea articolelor a fost ingrijita de Mircea Eliade,

Eugen Popescu care a scris gi o postfali a cd4ii. ln prefala ctr4ii Nuc lonescu face precizarea c6: ,,un articol de gazettr eslc scris in trepidagia intimpldrilor cotidiene gi nu poate fi ln;eles ln toutd dreptatea de66t de cel care il citegte in aceastd trepidalic". -. Totuti articolele sale au sens gi vor putea fi ln;elese chiar in lipsa trepidafiei in care au fost scrise. Articolele au fost grupate de editorul Mircea Eliade in pataru mari grupe: cronica ortodoxiei, politica externi, culrura politicd gi diferite foiletoane. Vom analiza cAteva articole privind ortodoxia, pentru a urmiri gdndirea profesorului in acest domeniu. Articolele despre ortodoxie din cartea Roza Vdntuilor ari fost repetate de Dr. D.C. Amzdr in brogura sa -indrep tar ortodox,in care aideug.t gi alte articole ale lui Nae Ionescu apdrute in^alte reviste ale vremii. Ne vom folosi in analiza noastrd de acest Indrcptar ofiodox editat de Dr. D.C. Amzdr. in articolul ,,Misticism", Nae Ionescu scrie cd intre ortodocqi gi protestanli deosebirea este fundamentald: noi intrebarn daci trebuie si gdndim aga, ei, dacd pot sA gandeasci aga. Drumurile noastre merg pe la Ghetsemani, prin gr[dina jertfii acceptate (Credo quia reabsurdum a spus-o Tertulian, ,,cred cu toate ce este absurd" peti Nae Ionescu), adici in materie de credinld, in domeniu supranatural, ratiunea care se conduce.dupE regulile elementare ale logicii, nu ne poate spune nimic sigur. ,,Putin;a omului de aici", de a pitrunde ,dincolo" in chiar aceasviatd, scrie Nae lonescu, constituie experienla misticd a fiecdruia td dintre noi. Pitrunderea,de dincolo in viala de aici", constituie in[elegerea misticd a existenlii. Cin'e contestX misticismul, contestA inldti existenta religiei. Cel care injurd de Dumnezeu, spune Nae Ionescu, e niai aproape de mAntuire decAt cel care neagi pe Dumnezeu, pentru cd cel dintdi il mdrturisegte, pe c6nd cel de-al de picat, neagi pe doilea, degi el poate duce o viafl Dumnezeu. Nasterea lui Christos, scrie Nae Ionescu, indicd momentul istoric iri care Dumnezeu s-a flcut om. Nae Ionescu descrie in citeva cuvinte esen[a cre$tinismului' Cregtinismul este religia iubirii, amilei ti a ierterii. Religia celor slabi? se intreab[ profesorul? Nu!, ci mai de grabl a eroilor umili 5i anonimi, care nu cer,nimic, ci cer implinirea-legii lui Durnnezcu. De-;i va gregi aproapele tiu, iafiA-l

Prolesordl Nae lonescu, filozof 9i ziarist


pe el de Saptezeci de ori cdte $apte' caci: cine te-a pus judecittt

N-ai nici un drept.sd-l osindeqti' {"iitpti" ta cauz6? 9i de undq vei lua hoterarei si exec'1i"?. t9n91c1 intr-un mod a" "ri.r.J.i ".ilaeqii 9i s-a intors cetre interesant- Diavolul, "anA a''voit sb ispiteascl'.nucd femeia nu va p'ntru c[ el gtia i;;i* o' "er ft"#.J;; gregit, ea trebuia sl rezista ispitei. eu -ui,r"ua, i* daci ai; oh' el trebuia sd ".u sreseascd. Posibilitatea fi";;G freexista de'iarbd e inchis in saminlx' r.' r" Christos a fost ci "j"i"r Cit despre mantulre, N-u"'iontt"u scrie atatIisus suferinla lui ca prin nu spdnzurat pe cruce 9i a tuit'it o*"n";te' toli' ci ca pru1^pildq lui'sd' ne pe nor, ;;; $ti;

*;l#il";il;;'.""'?ipi[^i
ild;ffi;

fie

"{;;;l

si ne mAntuiasca

ilJ{"'fiffi ;ilI':&*if m:"',,"*,'";;';; 1;fi ,T1"ii#'i" ";ii";tlt O observaltune cu mt nescu in februarie e2;'i; :ul -:l:.lg^.:."ii:""?:":,iil ra srareitur i i" :ff;J.'l[' i?#ff"d# "i;;#;; R;a'e'a"a o1 9""'' au aceptat aceasta Unire veacului al XVII-lea, Uil;;; ai", iy:l:, 83 vo din preoli, dar 63"/0 on preulr' uar""ii- nn l1;: ^"^'"ll::i':t*idreptei in acele imprejurdri l'lc^':"'S6:l.rltorii ;;;;J;;i; i fost,oi"t* pi""iil' liu t"i 8-8q" rhmaqi credinciogi 83Vo
t

credinle? Cei

pentru a-Ei aducc iJil'^i-"lni-ir uo t'""ui in-iiiu totaneascd Vorbind de rnarele veche? de-acolo Episcop "ou p"nt' i"g"u ""t la protestantism in I 5l 8' trecut de germani catorrci-clre?u
num6r Nae lonescu se intreanal

a'iott p"tiUit ca e'i s6^ I'devenit efectiv ffii":Htfi ;;i111rr'?iii'*i-;;'o'"i::tlr3if itJ"tff drePt este s[ sPunem ce fot*tte de,v-r,1i;Slritual6 nu se totdeauna protestanF, ot"-ui"i"

:i:l

iiansmit gi nu se impun' ci ele

"''Ziilfiin;"
znaliz'eze

firi

il

pur sl slmplu' ortodox profund' atat ca metaIon"r"o'u fott un o1c.e simnlu credincios' qi prin ti*it r"i l*Jin1a., c.a' fizician, cit alf clrturari iomani care si ;;t-;&i Probabil ca ln alte imprej;t# t"iiit.i^'rti Nu"' Ion"t"rr' pentru a fi mai mai profund
se nasc'

bine inPles de toli' a As dori sd explic aci ce inseamnd."umhe a n ,,romdn",

i:1*13t1#,";;?3j.liiF;;ii;5;uuii"uto,inta-pinare'chiarinse de opinii' prin care HirrT.'cu;affii', in caaruf unui^ schimb


26it

i;!;;#dilf;:

fi"'bun romAn" 5i ce in-

td*::*"-'l:"t'fi:1:

262

Eugen Popescu

Profesorul Na loneecu, filozof gi ziarist


intreabd dacd un ..catol ic,..poate, sau nu poate fi un,,bun romAn.., Nae_ fonescu ii, rhspunde ch la prima vertere are dreptate, dar de ce nu se opre$te la intrebarea mai.simpld, daca un -"!iii;;.; poa;; ,,romdn"?, cdci, a fi ,,bun rom6n..;E 9i spiritual, mai pulin decdt a fi ..rom6n..pur.gi simptu. 'Nae timuregte y:lb^t1i ridicatd de profesorur' F.;ll; iJrui' ini,ator,,,uun roman" este o noliune foarte vagd, foarte complicutA gi fourt" contuzd. Ea inchide un etement unul de

;q;;;.,ilit"i" I;;;"

l;'

incadrare potirica

spirituald. .' A fi ,,romAn" inseamnd a avea o anumitd plhmidealA, decurg cu necesitare absoluttr *r*i;; ;-r-i'tudfii9i*jJJ*.i.din care noastrA nu are nimic de zis in aceastii impre-iu.lr"l-Nu" v.in1u Ionescu rdspunde pe scurt profesorului. Frollo, ,.Uulrl-'.orni"i; puteli fi gi desigur sunteqi. Sunreli insa gi ,,romani;i"p."'a"'?'"ineva ,,bun romdn" ltrd ca_neaphrit sa riei ,,iornan;i iJl.;;; destul de grea,. zice Nae lonescu, pentru c{ et ar treUui sa aiaJcn noti n si carorrc $r roman, asta este insd mai greu de dovedit. problemi intie Nae Ionescu_gi. Frollo a durat mult, 5 articole di; ;;.;;l;l-F;b :; 4 orn partea lur Nae Ionescu Nu s_au convins unui pe altul, dar Nae n^" 5'o_t to,^9u_ arsumenr ete .ur" iogi.", teotogice . I:::::,l-:y:111 Sr metaflzlce, aftrmand cX a fi ,,bun romAn.. e una gi -a fi ,,romAi.. e alta.

si in ultimd ;r"li;,^;;;j

;'"'r;;fi";;;''_i.aa,

?i'ipu.t"r,"n1a

Vom analiza unele articole ale lui Nae Ionescu din domeniul politic, publicate in ziarul ,,Cuv6ntut.., p""", ;; d;;;.aceea sh vorbim pe scurt de Nae Ionescu metafizician gi fogiciL, penrru a
completa schema comunicdrii mele. Din numirul mare de articole de politich externd. pe care le_a scris Nae Ionescu intre 1926-33, vom analiza f iili., ii legiturh cu polirica externd a Romdniei in lgai, N;ione.scu igi "i".

_ In articolul ,,Cumpina dreaptd.. din I Decembrie 1932, Nae Ionescu scrie cd nu crede in- utilitatea acliunii . revizioniste a vecinilor nogtri unguri gi nici nu o intelege. 'Sa urmarim rationa-

exprimi pdlerea intr-un articol ch._ este timpul s[ int."*p"_ 48-ist in potitica externh si ::.:illtj-rlnrci germand, nici englezh,qici, nu'facem nici politicXIranc.ezA, aga cum e noimal, o politicl romdneascd.

mentul sdu: ,,vezi, scrie Nae Ionescu, un om li-a tirrat ciciula. $i s-a bucurat de ea o bucati de vreme, p6n[-ntr-o zi c6nd ai prins omul la str6mtoare gi 1i-ai luat ciciulalnapoi. Ornul ce sd faci? A pomit-o prin vecini spundnd cd, uite, mi-a luat clciula pe care o purtam de zcce ani, este adevirat cA este a lui, dar eu flrh clciuld nu pot trei, capht guturai. Dar tu ce faci? Vrei sd pleci ,,si tu pe la vecini? ce si spui? Cd e cdciula ta? Asta o $tie toatd lumea. Tn, deci, nu faci nimic. Cel mult dactr i1i indegi ciciula pe cap, iar tn buzunar faci mdna pumn. Dar sili faci." Astdzi; scria Nae Ionescu in 1932, vecinii no;tri umbli pe la toate po4ile, pl6nghndu-se. Pldngindu-se impotriva a ce?, gi cui? Impotriva istoriei gi lui Dumnezeu? Al Dacf, ar f-i la mijloc un act arbitrar, sau de violen;I al romdnilor. Noi n-am cucerit Ardealul cu armele, n-am cucerit nimic. S-au desftcut incheierurile prost lipite ale vechii Monarhii Austro-Ungare gi s-au tras toate neamurile la matca lor. Noi nu ne-am cucerit fralii, ci le-am inlesnit putinla de a hotlri ei asupra destinelor: unirea Ardealului cu vechiul Regat, pe baza principiului autodeterminhrii. Filozoful Nae Ionescu, in activitatea sa de gazetar, de cronicar al eveniinentelor, a suslinut ideea fdrdnismtrlui, inainte 5i in timpul cind lirf,nigtii conduceau fara, cu un Parlament nrajoriterr ;i favorabil lor. Programului partidului nalional ti ldr[nesc de la conducerea Statului nu a fost realizat pentru ci a lipsit o politici potriviti. Profesorul Nae Ionescu ingelegea ch politica este un exerciliu practic al veEnicei probleme ontologice: a vedea ce este, a prevedea destinul formelor istorice, care se nasc, a formula legile iealitigii in termeni accesibili tuturora gi a da o mAni de ajutor celor care nu vid. Nimic din toate acestea nu se gd.seau printre virtulile oamenilor nogtri politici. Astfel de pireri ale lui Nae Ionescu iau fbcut pe unii sh fie sup[ra1i, allii revoltali gi iati cd in jurul lui au inceput si se lese intrigi. - Mir-cea Eliade, editorul cd4ii Roza vinturilor, scrie in postfala cd4ii: invd;dtorul meu, profesorul Nae Ionescu a avut o intervenlie hotiriti in cultura gi viala civild a Romdniei de dupd rizboi. Pretutindeni unde se vorbegte de Nae Ionescu e prczentl legenda sau ura; 5i una gi alta mdrturisind, cu aceeagi prisosinld, tdria de poveste a acestui om, care de 15 ani preface gi clhdegte o lard. Pufni

Eugen Popescu

Prolesorul Nae lonescu, filozof gi ziarist


este infinitatea timpului, nu este timpul prelungit Ia infinit. Tirnpul prelungit la infinit ne di ceea ce nume$te religia,,in veacul yeacului", dar nu vegnicia, pentru cX vegnicia depdgegte ,,veacul veacului", care are chiar el insugi, in religie, un sffuqit. Agadar, spune Nae Ionescu, Metafizica este o incercare a con$tiintei noastre de a dep59i timpul gi spaliul gi de a se instala de-a dreptul in ve$nicie. Ca atare, metafizica este o incercare de cunoagtere absoluti a realitiilii. Nae lonescu a luat pozilie impotriva celor ce considerau metafizica o activitate de prisos, pentru cA nu stA in putinta omului sd rezolve problemele pe care metafizica le pune, iar el a ridicat o intrebare: de unde gtifi cd misiunea metafizicii este de a rezolva

birbali se pot mdndri cd au :fost cinsti;i cu at0te uld, cAt a adunat


g6ndul sau fapta profesorului Nae Ionescu, Incepind din anul 1922 studentimea bucurcgteantr a triit sub influenla spirituald a profesorului Nae lonescu, $i, continui Mircea Eliade: dupirmomentul profetic Ai dionisiac al lui Nicolae Iorga qi dupd momentul metafizic ai apolinic al lui Vasile PArvan, funcfunea socraticd pe care o exercita profesorul Nae Ionescu inci de la primele sale cursuri igi capdtd o valoare foarte precisd in evolugia culturii romdneqti. Nae Ionescu mdrturisegte incl de la inceput, ca un tip socratic: impotriva oratoriei, impotriva profetismului, impotriva unei metafizici exterioare. El readuce netafizica la punctul ei ini;ial: cunoagterea de sine.

probleme? De ce

Filozoful Nae Ionescu in ceie ce trmeazd, in puline cuvinte, vom incerca si il facem cunoscut pe filozoful Nae Ionescu cercetand cursurile sale, adici sd-i cgnoa5tem cat de ,pulin gdndirea gxprimatd in fafa studenlilor, aga ci.rm a rdmas inscrisi in cursurile litografiate de studenlii sdi. ' in anul 192E Nae Ionescu a predat doud cursuri paralele: unul de metafizicl propriu-zis gi altul de filozofia catolicismului- Inci de-atunci le spunea studenlilor sii cd funcliunea unui curs de filozofie nu este de a preda anunite adeviruri fundamentale, ci mai ales de a te indemna sd gAndeqti in legdturd cu anumite probleme fundamentale, este mai mult un curs de probleme filozofice, decit un curs de solu;ii filozofice. Nae Ionescu invagh studenlii ci metafizica este un adevirat cod de trdire 9i de valorificare a reali6lii, in raport cu anumite necesitdli 9i probleme proprii ale tale. Poiitivismul, sau agnosticismul rccunosc cd existd o preocupare metafizic[ la oameni, iar August Compte atatd cA existi o fazd teologic5, o fazd metafizicd gi o fazd pozitivd in. cunoalterea realititii. Aristotel a scris mai intii fizica qi apoi a scris metafizica' iar contemporanii sdi au interpretat c[ Metafizica a apirut calendaristiC dup[ Fizicd 9i c[ ea se ocupi cu lucrurile care sunt dincolo de domeniul fizic, adictr tnetafizic. Nae Ionescu spune cd Metafizica este $i hbuie s[ fie o';tiinld a absolutului, pentru cd absolut inseamni necondilionat, 9i necondi;ionat inseamnd vetnic,
iar vegnic inseamni ceeu ce nu ounoaite timp, pentru cd vegnicia nu
266

sufleteasqd omenesc, de o coDtinud frdmdntare a vielii noastre spirituale? Este adevxrat, spune profesorul, ci matematica gi fizica afirmi lucruri exacte, de pildd cn suma unghiurilor unui triunghi este egald cu 2 unghiuri drepte 9i nu, de pild[, cu 182 de grade? Metafizica es^te posibild pentru cd are un instrument de lucru, care este ra{iunea, In cursul de MetafizicA I, profesorul Nae Ionescu ihcearci si explice o sumd de lucruri, cum ar fi: trdire $i cunoattere, despre tipuri dc' gdndire mistic, logic Ai mixt, despre iubire ca instrumelrt mistio cunoaqtere, despre misticd gi magie, cu cele trei tiput'i do de tipul pelerinului, tipul mitelui mistic 9i exprimare ale misticilor care tinde-spre o perfeclionare a vielii. tipql sfintului, culloa$terca meln cursul de Teoria cuno$tinlei metafizice au precizat editorii in volumul- Metafizica ll' Nae diatd, aqa cum Ionescu' traleazd problema epistemologica a ,,Existen9ii", despre categoriile existenlei, problema rnetafizicl a existenlei, despre problema universuiui etc. Pe cAnd in cursul de Metafizici I, Nae lonescu cerceta posibilit tile cunoarterii imediate, intuitiv-mistice, in al 2-lea curs de metafizicl el cerceteazd. cunoaSterea mediat\ rationalX. ln anul 1934 Nae Ionescu spunea ci pentru a incheia un curs definitiv de metafizicl proprie ii mai trebuiau 7-8 ani' recunoscdnd cd mai sunt probleme pe cale nu le-a solulionat. in cursurile sale de metafizicd, Nae Ionescu a vorbit adesea despre dragoste ca instrument de cunoagtere. El a izbutit sd clddeaice cea?intdi filozofie romdneascd, nu un sistem de filozofie, ci

nu admitem ci rostul metafizicii in viala a omeniiii este de a crea unele nelinigti in sufletul

Eugen Popescu

Profesorul Nao loncocu, lllozof 9i ziarist

o filozofre, adicd, o metodd de cunoagterea r realitdfii $i o tehnich de ,,; a formula aceastd cunoagtere, scria l\4ircea t::lla(lg qespfg invdld-,1 Lurt(r4'trrir, - .",...1",. aea4r.zr cunoastere, turla rvltrc:Ela Eliade despre Invala_: n torul sdu. Nae Ionescu a deschis. primul sdu curs universitar cu o ' lecgie despre dragoste. A continuai cursurile de: Filozofia catolicis- :,, mului,. Filozofia Drotestanti smrrhri -- desnre,,Faust gi Prnhlema l.:. mu]ui. protestantismului; despre Farrsf si Problema mAnruirii". Numai el putea vorbi despre rEIigie, creprinism, misticl qi dogmatic5 Metafizici, pentru ci 5i dogmaticd de la catedra de Metafizici. Dentru cd era in acelasi acelagi tlmp timp un deosebit logician, fdcea cursuri de filozofia gtiinEei gi ipi .,, qi trecuse teza de doctorat in filozofie cu o problemi de matematicS,
scrie ?n continuare Mircea Eliade.

nleacddelat,:orii,sauprincipii,cinumoiclelurenlitateagAndirii Lmenesti fomtulate, este pererea profesorului Nue lonescu' "^^ti,'Hi;;"i;;;i,e J'pi"e Nie lonescu u devenit un curs de fii";;ii" ;;turii t"'i" pior. p. p. Panaitesctt, pen^tnl:[ izbutise s[ intr-o ;;^J;.-.- t.;ica - disciplina fonnelor de gindire -'ceva' Ca de spus l;i;i;;;iJ* "N;poti J};;'i iiiozorie' <lacd n-ai

Numai atunci U'Hii;;?'iti,.":u,i* "' ii.iG"nii" la iormulare' srune,]\11 "*p'i'nore' il iffi';;"'1t;f;i;;ii' ;;J 'ne'gi e un bun necesar' nol ne cd

Nae fonescu, logician ,,Logica Romdneascd" este cursul

la care lucra Nae Ionescu

putea face el insu;i in chip direct, nu o va mai putea face nimeni. Vasile Bincil5 scria in 1965: ,,ideile profesonilui Nae Ionescu, dinamisrnul lui, elevii lui, suferinlele lui, vor fructifica. OdatX cu cobordrea lui in pimd5rt, nu s-a coborit numai un trup neinsuflelit, ci un germene de viald a fost pus de un destin aspnr in solul culturii noastre"" Cel clin urrn5 curs de Logici Generali predat de Nae Ionescu la Universitatea din Bucureqti (1934-35), impreunb. cu Logica special5 cu privire la gtiinlele exacte ;i cu cel de Logica colectivelor formeazd planul unui adevdrat sistem de logicd, insX moartea l-a surprins pe profesor in martie 1940. Nae Ionescu a fost mai intii un logician, el se ocupa de o filozofare asupra problemelor de logicd, o^prelucrare a acestora din punct de vedere a filozofiei generale. In cursul lui de Logica Generald, Nae lonescu afirmd cd gtiinla Logicei este o $tiinf5 foarte prr:cisl. Nu e o $tiinli aprioric5, ci,o $tiinfi care are materialul dat,

realitdfii.este un lucru de ii"i tipuri speciale de c*lturd' in si baroc' de a prinde absolutul: rontanti.c'-ctasic i;;;';;;";;;G i:.1;i roli epigonii in filozofie nlr au a spune nimic' pentru ca il;;t'";?" barocd, deoarece oamenii ei"nu auzi-niciodatd' iar ei vorbesc despre ce u .pttt tutut"' "e spun filozofiei' u"rl,'",-Jca 6 formula cea mai caraghioash.a cursul siu Nae tonescu 1a 'continua a vorbi studengitor sdipiofesorut "i""J#" de Logica Cenerald. la Congres' - rn Nu este cu putlnla ca ^ aceastd scurtd comunicare Nae ptof"torului ]:Y:iJ"tl si ldreim analiza asupra ga-"Jilidar pres'p'n"t,"r t" vor gasr MetaTizicii' il;:fi;i'i;;;iisau i""tp" a scrie despre el 9i uai ,ru4""9i loi" "o' invdldturile sile.
Dutem lipsi de culrurf,, au.

i;;;.;;.

El ,,,, spune despre culturi

#;:1.i"#;il"il'i-'su"i #;"';H;;;'

iuioiiiilo."a

ll:1:f'1Ti:":

#il';;;;iltt

ea nu intrd in apr6ximafii, pentru cA nu e o gtiinfi materiali propriu-zisI, ci rimdne o gtiinld pur formalS, ata cum a spus-o Aristotel pi intreaga scolasticd. Pe cAnd cercetarea ttiintifici duce la adevhrud relative, dar obiective, cercetarea filozofici duce la adev5ruri absolute, dar subiective. Nici o gtiinj[ nu lucieazd cu rezultate definitive, ci numai cu rezultate obiective. Logica nu
268

Conctuzii crezut tl"-o ill:::11? Nae Ionescu a tbst un tip socratic' nu.a comunlcarr r^ J*tunia' pti" "ani' "i prin viu grai'--prin ra""ia"a" d;;;" i-i acunogtin;elor sale' le-a :H;;";A;tp'rii''xi limiia inlelegeriiinvnlat 1i filozoreze' 5i 9i iil"ir.itri, ;i;61;'. problemele u,ii oi ui'1i; i;;;;'?;"i'"t mai ales'de ce Nae ^ir,";;.;;';;i;r J" it'til'or'Ntuniului 'otan"'' ceea el;tie piin dialectici' scrie despre Mircea Ionescu nu poate ri tont"ttui opti un Neam din drumul Eliade, nici suprimal pttn OltI* Nu foli mult Tnrlrzia etapele de cre;tete Et i#* ;l'i";.ti sale, poli celotdeatttta' t aceastA intnrziere se pldte$te creat o s"ouril i"tan"nscx de gdnd.ire' P" Pil * Nae lonescu a sale de rnetafizicS' de logic6'

"'"ffiil;;i

u"iliii'J,ii" i*" ^t"trt"t'p'"I"ee.ile

Eugen Popescu de filozofia culturii, de filozofia religiilor, i.a lnvdlst s[ gAndeasch; i-a invdlgt sd filozofeze gi a scos riin ei'clrturarl 5i gd'nditori de seami. ai culturii rominegti, cum ar fi: D.C. Amztrr, Ion Biberi,

Frofesorul Nae lonescu, tilozof 9i ziarist

,
.

Mircea Eliade, George Racoveanu, Mircea Vulctrnescu, Horia Stamatu, Axente Sever Popovici etc., etc.
,,Naeronescuinaugureazdneo-pedagogiariscului.Risculdeafi inteligent intr-o urbe de degtepli, riscul de a incerca si impui romdnismul printre romdni, intr-o vreme in car.e acegtia privesc,
gdrii. ,,RomAriismul lui Nae Ionescu e un fel de opozilie ind[ritnicd fatd de acest import de lumind. De aci tiria gi irdinicia lui de izvor?', scria Virgil Ierunca in gazeta ,,Cuvdntul in Exil", in martie 1965,|a aniversarea a 25 de ani de la moartea lui Nae Ionescu. ' Profesorul Octav Onicescu scria despre Nae Ionescu: ,,a spus el insugi, Nae lonescu, gAnditorul cel mai putemic al generaliei noastre: gAndul meu este o mifturisire. Fundamentui acestei mdrtuisiri, de-atitea ori verificatd de istorie, este iubirea." Dacd ar fi si citdm pe Dr. D.C. Amzir din Wiesbaden-Germania de Vest, fost student al lui Nae Ionescu gi cel care s-a ingrijit de litografierea cursurilor universitare ale profesorului intre 1928-1937, am spune odati cu el, cd ,,Nae Ionescu reprezintX una din culmile gindului romAnesc Ai va fi cdndva mindria nagiei noastre de a fi dat un asemenea om". Mircea Vulcinescu, unul din studenlii lui Nae Ionescu, ?ntarziind la o conferinle a acestuia despl e ,,libertate gi liber-schirnb", nu a mai putut intra in sald, dar nu a plecat acasd, ci a privit pe fereasri urmirind expunerea $i a infeles solutia la care se oprise profesorul, numai din jocul mdinilor sale, mirturisise Vulcinescu lui Eliade a doua zi dupd conferinld. Atat iti iubea profesorul incdt il in;elegea din_priviri gi din migcarea miinilor. fir tard,'sub regimul comunist. nu s-a sct'is nirnic despre profesorui Nae Ionescu gi nu i s-a publicat nici unul din cursurile sale universitare, sau din strdlucitele sale articole de ziar din perioada in care le-a scris, 1926- 1937. Consider cI este o datorie motali a fogtilor sdi studenJi, colaboratori Ei prieteni, afla1i itr lixil, de a aduna material dQcumentar despre gindurile gi ideilc profesorului exprimate la catedri, sau in preia 9i de a sdrb[tori pcstc (loi ani, in 1990, prin festivitlti de

lacomi de culturd gi de lumind, in afara hotdrelor

primul ran!, aniversarea a 100 de ani de la-natterea acestui titan al intelisentei'romAne$ti, cu care ocazie sA fie publicate articole 9i studii-cAt mai compiete despre viafa 9i opera sa. pste neinfeles, si fi, istoric, Ar fi. istoric. nedrept ti de neinteles, ca peste acest om, autor a studii din domeniul filozofiei 16 cursuri universihrd, n'enumirat6 filozofiei politice, autor de culturii, sau aa,..:-+^+-t T-ri.^-'+ac etn l.reqfnr comentarii din de scoalX S"tt"p"nttu.t"., Aristotel, D6scartes etc.' creator de 'gcoali de sd se ageze vdlul cemit al uit[rii, in timp ce gindire romdneasci, Innoruntu $i mediocritatea fac progrese in iara noastrl de departe' " O neindurdtoare lege a istoriei ne-a ardtat ci un om mare, atezat O" J"iii" i"ti-o pra rirlca, poate demonstra toate calit[tile sale de mdrelie, dar nu va cdgtiga niciodatd recunoaqterea'
Comunicare prezentate la Congresul al Xlfi-lea al Academiei RbmAno-Americane de Arte 9i $tiinle'

desfagurat la Universitatea Portland' Orego4 in mai 1988

277

Metafizicianul

GEORGE RACOVEANU

Metaf izielanal
PAnd la v6r'sta de 49 de ani, cdnd A trecut pragul vegniciei, Nae Ionescu nu-gi tipirise Metafizica lui. In 1934 imi spunea ci pentru Metafizicb,,ii mai trebuie ;apte-opt ani"; ci mai sunt probleme pe care incd nu le-a solufionat. DupA moartea lui, elevii gi prietenii au tipirit, din cele 4 cuisuri de Metafizicd - unele litografiate, altele cursul din 1928-1929 (,,Teoria cuno9tinlei numai stenografiate metafizice" li,,,Cunoagterea imedi atd"). R5zboiul gi ocuparel ;dhi au curmat activitatea de tip6rire. Acum, la implinirea unui sfert de secol de la moartea acestui ,,sluiitor al istoriei $i al rnetafizicii", noi, pe cit se cei care i-am fost aproape, ne socotim datori a inf5liga poate qi celor care n-au avut norocul sd-l asculte, sau sd-l citeascX, rirdnica lui gAndire. Evident c[ lucrul nu poate fi ficut altfel decdt in pafie.In scurta expunere ce urmeazi md voi conduce dup[ statomica lui prcocupare la catedrS: aceea de-a inldtura confuzia: de a spune lucruri precise.

este o inspune Nhe Ionescu Metafizica. (meti th fysikd) de cercare a con$tiintei noastre - a depagi categoria timpului 9i spatiului si de a surprinde momentul in care realitatea sensibild ia na$tere; este, aqadard, o incercare de a surprinde resortul insuqi in virtutea cdruia aceasti realitate sensibild ia nagtere gi se desfigoard in timp qi spatiu. Prin depd;irea categoriei timpului 5i spaliului, rnetafiziia tinde sd stabileascd anumite adevdruri care nu sunt valabile in cadrul concretului, al istoricului, al psihologicului. Metafizica este o incercare de a cunoagte absolLrtul ptr 9i simplu.

tine insufi gi cu punctele do vodere deosebite. Intervine insi in activitatea nba3tri spiritualA un moment in care cd4ile pe care le citirn nu mai prezintd nici un inlercs le citim ca sI afldm ce se mai petrece prin lume; le citim din indatorire profesionalA; le citim ca sI nu se ipund cd nu suntem ln curent. Dar atat. Ce descoperd acum acest citii nu poate sX mai joace penhu echilibrul nostru spiritual rolul de rdstumdtor al acestui echilibru. In momentul in cire se ivegte aceastd indiferenld spirituald pentru produsele culturii poli ataca problemele de metafizicS, pentru ci dovedegti cI unitatea ia ipirituald s-a inchegat, are o formulare organicd. Pdnh arunci, nu. PAnX atunci pogi si faci cel mult dialecticd; poti sd faci construciii de interes esti:tic, sau de interes logic; dar nu construclii cu semnificare metafizicS. . DouX sunt poziliile de echilibrare metafizic5: a. pozilia ac vA, corelatd cu panteismul; b. pozigia contemplativd, corelati cu dualismul. Dbbse6irea dintre cele doul poziEii decurge din deosebirea de structutd spirituald. in fond, ea si t do"e la o-atirudine deosebitd a subiectului in fata existentei. Atitudinea activX este analoagl'atitudinii divinitilii, 'atitudinii' creatoare. Nae Ionescu inldturd pozigia activA ca putinld de echilibrare metafizicd, fiindcX nu e potriviti structurii noastie spirituale. Pentru el nu exist[, metafizic, putinle de echilibrare in afarb de formula transcenden;ei; adici nu existd putintA de echilibrare decdt prin ceva in afari de tine insufi. Orice incer6are de echilibrare prin tine insuli nu duce nicbieri. in cadrul pozigiei contemplative, care, ?n aflarea unei formule de echilibru, urmiregte depdgirea individului, Nae Ionescu deosebe$te doue metode diferite: a. metoda logicd b. metoda misticd ' Mistica gi logica nu reprezinti doub tipuri de existenli ieald; ci doud elemente constitutive ale conStiingei. Aceste elemente se amesteci, in propo4ii deosebite, in fiecare individ 9i dupl dozarea lor rezultd tipurile: logic sau mistic. , Problema crucialX in toati metafizica este, in scurt, aceasta: ,'. sau nu existl alti cale de contact cu ceea ce este in afari de noi decdt calea cunoa1terii logice, conceptuaJe. sau existd posibilitatea de trdire a existenlei, care depdgegte individualul. rdfuiald

cl

272

George Bacoveanu

Metafizicianul

Prin urmare, problema cunoagterii metnfizicc sc deslace in douS: dephsirea noastri prin inglobarea realittrlii extclne intr-un anumit siitein de concepte: sau dephgirea noastrd pe linizr trdirii realiti(ii din afard. Dacd singura cale de contact cu realitatea esle cunoa1terea losicd, atwci inlduntrul ei se deschid doutl perspective: ''l. bacd cunoa$terea logicd este calea adecvatl realitdlii (caci s-arputea s'a lie siigura, darrru gi cea adecvntf), .atu-nc i prin cunoa5terea losicd noi lulm contact cu o altd tealitlte decdt cea adevdrati' 2. Dici cunoaqterea logicd nu este adecvati reali6(ii. aturtci prin ea noi luim contact cu o alti realitate decAt cea adevXratd' lnainte de a cunoaste realitatea, noi trdim aceasti realitate' intrebarea este: aceastb triire a realitdlii este posibild numai pentru fiecare existenlA in pafle (adice tot ce trX-im $i.$ttm constltule un i*i*.. in"f-tit,'in afird de care nu mai existi nimic), sau procesu-i i"ertu O" rriire se poate extinde, pirn depdsirea noastrd? La aceasti irtr""U-" Nu" loneicu rispunde aiirmativ: ilepdgirea este posibili in exoerienla mistjcd; in trdirea realitdlii' eite iaentiticare a subiectului cu obiectul' .prin ai""iiii'iinstiinth a subiectului in obiect' Individul pasibil de

;l;"tl'l; ' ;il;i";;-;

cunoaste este intr-o continuA prefacere: se preface, pe rdnd' in toate sunt date ipre cunoagtert' Aceastd depigire a iriitia""ni"i, aceasti iegire din noi ingirie 9i aceasti identificare cu sunt daie spre cunoagl"re hre pentru noi funcliune gnoseologici. glloseologlca. " Daca iunoagterea nu este un act de inregisttarq ci un act de ia.tiiiii i itbiectului cu obiectul, atwci-funcliuneg. Snoseolo-incepe sa capete sens' Prin actul de iubire se face o'bi""te puse in prezenld; al celui cdre

-;;;"

ii

ii"",ili,li""' ;;l.i;""4
iri^"ni-il,iuiiii

-lriffa;t;;T

:.

constiinia se dizolvi in acest absolut'.Daci misticu obiectul, :i#;i""ff;;i.""-tiui.it"r"i de cuno insemneazd "i i" rece. 1:.t"$terei nu o cunoaftere ,ii"i"^ *ir,i"x existx o actiune dizolvat' Din. contopirea subiec;i;';i;; ; realitatii in care te-ai activitatea.misticd' subiectul se in iui""i"rl'intamptata

iiJ"il"-"i*a"t

iiril f

iil;;J,".*'.it."ip!rien1e-cuanumitecuno5tin1e sunt fiaducfibjle ?n limbaj conceDtuat' "*t;;;spot q" tuno,oqt"t" obignuitf, obiectul care r" ""tti 1-n ;;i;if" cunoa;tere mistic[ - in "e trebuie cunoscut tttt p"''u' :x'erlctrld rrrrJt'vq '"'-:i experienlamisrica-our-1;,ty!*":-*::""::*iil:Ht".'.t"l;hx neinglduie sil cunoa;tem 't"i noastre; deicopeii,. garecY1:::.:r$:,!:' fi;t;#;.,' ;;,;;i; " ;;;;; i;,;. " qi ne ajutd l" "'l:3:.1"^t::.::.,.,,,

in acelagi de tu esti absorbit"it" obiecrul iubirii tale' Nimic din ceea ce se.mltca alituri de acest obiect. fiinta intregii tale activitdti' in iiir" nu "ua. fiecare moment se indreaptf, spre acest obiect ta de i;";.4; a" orientare a tuturor puterilor tale' Tot ceea ce existd este cunogti de-acum' ""nt* oblectului iubirii taie 9i tot ceea ce-mai ."6."*ut incht' intors in aqa ,;" ""iit obi"ct "unoSti' Pe acesta il lrdieFti' ai trdit,fel, posibilitatea ai f,i" ,".".ia iatatorie d'e identil-icare, tu. care conceptuale,; ti ii ai trhi t atunci sd dai in formule cunoa7tere' Nu oice trdire cunoagtete """t este "u traductibild in formule conceptuale a fi tradusi in Iimbaj concePtual' conceptuald: dar posibild de ---E^'p"ri.ntu misticd este un fapt cdruia nu i te poli sustruge' atunci cend irdsitura misticd lace parte din slructura ta spiritualX' H*o..i"ntu misticd nu este o activitate teoreticd; ci practiid' Ea iSi ire'origiriea intr-o necesitate mai addncd decdt necesitatea circulatiei cui'oa$tintelor. Activitatea misticd poate fi rodnicd pentru meiafizici nrimai intru atat intrucat este indreptate asupra unui domeniu de realit5ti deosebit de domeniul realitilii sensibile. Poate fi rodnici deoari:ce se poate orienta asupra esen(ialului: asupra unor realitati care sunt resirrtul intim, esentra tealitdtii sensibile' Un'mistic nu va fi niciodath satisfdcut cu eiprimarea experien;ei r fXcute de el. Existi intotdeauna o discrepanJd intre.exptesia expe'

iiii"i'iitiii Iiientificareacu .tJt:"*l ;;;;t" si;l iel,ri "u.e trebuie cuioscut'obiectului iubirii tale'!o3 timp trdirea

r#f

-: :TH,:Si[:3lp"tl,1-:ll*,:j:n"j{1il.];;?f iffif ;i ce !tim'. ca. nu Plt"*llL n"s:-t:llt,,i.o"* ceea dech\ numar ca& avem in nu \tim ""*. !: ^ ,*..'r.sr" Tli"$,:f, ffi$IJJ$t\\li-;'lH:l':p:TkrH'""*-:qi""e"o"
Axa tntregtt Prvururrrv

George Racoveanu

Metafizicianul
b. in actul religios realitatea uttim[ e cevu colcref (concret nu in inlelesul de contingent, ci in acela de existcnt), ceva personal, viu, frdif. Actul religios se sprijini pe credinltl. Credinla este afirmarea unei existenle independent de lnlelegerea acestei existehle. Credinfa duce la anumite adevlruri fixe, dogmatice; la adeviruri care nu se mai pot, in nici un fel, schimba. A crede insemneazi a afirma chiar impotriva evidenyei. Principiile fundamentale ale metafizicii, care se impun cu necesitate gi care sunt evidente prin ele ingile, sunt douS: 1. existd o realitate ultimX; 2. aceast6. realitate ultimd este cauza a tot ce existiDe aici incolo, metafizica nu mai posedd nici o afirmagie evidentd prin ea insdgi. De indatd insi ce in metafizicl numai doud sunt problemele a chror solulie este evidentd celelalte probleme

in noi a unei stiri de spirit analoagd cu obiectul pe care el il rcprezintd.

cu limbajul poefic, pentru cd starea in care un mistic tr[iegte


realitatea este analoagi stdrii de inspiralie poeticd.

Limbajul mistic este, intr-o oarecare mdsuri, de

aceeagi naturd

Av6nd drept punct de plecare realitatea istorici (sensibilul, concretul), valorificarea metafizici a existenlei se face intotdeauna in funcfie de personalitatea celui care face valorificarea. Solu;ra metafizicd este prin uftnare o solugie personald. * Confuzia intre metafizici gi religie strdbate ca un fir rogu aproape intreaga istorie a gdndirii omenegti. Nae Ionescu aratd atat falsitateir punctului de vedere gnostic (care vrea si infigigeze religia ca un limbaj simbolic pentru .metafizicE), cdt gi falsitatea punctului de vederc tradigionalist (care, impotriva filosofiei iluminismului de infitigeazi metafizica drept un fel Aufkliinrngsphilosophie reflex al religiei). Punctul de plecarc al actului religios e deosebit de punctul de
plecare al actului metafizic: a. In religie pleci de la o durere; b. In metafizicd pleci de la o nedumerire. in rePe cdnd in metafizicd vrei si inlelegi anumite raporturi - fundaligie cauli sd inlituri anumite dureri- Aceasta e deosebirea nu ds la obiectele de mentald, pe care o constatim plecdnd cunoaFtere, ci plecand de la atitudinea personalitdfii umane fald de realilatea ultimd. 2. Obiectul de cunoaFtere: realitatea ultim6. a. Pentru metafizici realitatea ultimd este problema de ajungere; problematica metafizici este diferitd de cea religioasd. Pentru metaFizicd este absolut indiferent daci realitatea ultimd are caracterul divinitdlii sau nu; este absolut indiferent pentru problematica metafizicd dacd fiinla supremd este activi fatd de noi; este absolut indiferent dacl ea procedeazX prin emana;ie, sau daci este inchisi in ea insdgi; dacd este complet staticd; dacd exerciti vreo acliune asupra noastra, sau daci lucreazd asupra noastrd prin simpla ei prezen!4.
276

stand sub categorii

probabilului insemneazi cd ea se deosebe$te fundamental de religie, unde nimic nu poate fi ipotetic Ai nimic nu poate fi probabil. Ci totul necesar gi evident.
..CuvAntul in exil", martie 1965

gi cizdnd in domeniul ipoteticului

gi

277

C. RADULESCU.MOTRU

AL. ROSETTI

,Arice disaulle esfe fn Eadar,


Nae tonegcu"

duPd

Nae lanescu
Iosif Hechter, un bdiat timid care iqi terminase snrdiile liceale la Briila, se prczenta, sfios, la examenul de bacalaureat din oragul sitt
natul. Presedinte al comisiei de bacalaureat frlsese numit profesorul de filosofie de la,Universitatea din bucureqti, Nae Ionescu, publicist care isi fdcuse uri nume in presa zilnici 9i in conferinle publice, expundnd cu talent probleme de logici gi de doctrind ortodoxd. -CAnd pregedinteli comisiei s-a intors in clas6 cu tezele sub bra!, intreaga isisienlX agtepta cu emolie rezultatul examenului scris. Teza lui Iosii Hechter a fost socodtA excep;ionald: chemat la catedrd, Nae Ionescu l-a sfbtuit pe tAnirul lauteat s5 scrie; mai tirziu" cdnd s-a prezentat la Bucuregti, la redaclia ziarului ,,Cuvdntul" ca student la Facultatea de drept, a fost angajat imediat ca redactor. Sebastian purta o vie recunogtinli lui Nae Ionescu, de|i o barierll de netrecut ii despdrlea: Sebastian era un spirit profund progresist, care se orienta spre stanga migc5rii socialiste, pe cdnd Nae lonescu era un reprezentant calificat al migcf,rii de dreapta qi un stegar al ortodoxiei, ridicate de el gi de o seami de intelectuali la rangul de doctrind de stat. (Frau primele simptome ale migcdrii legionare, care era sd se dezvolte mai tArziu, cu sprijinul or6nduirii naziste din Germania.) In momentul c6nd Sebastian igi scria cartea De doud mii de ani, in care a redat drama acelor zile de represiuni antisemite, situafia nu , era incd destul de lbmuritd ca Nae Ionescu sd fie socotit drept un exponent al antisemitismului. Prefala lui Nae Ionescu la cartea lui Sebastian a l[murit insd in mod brutal situalia. Fraza ,,Iuda suferd gi trebuie sd sufere" (sublinierea e a autorului), scrisi in prefali cu cinism de noul apostol al ortodoxiei, a cdzut ca o loviturl de trdsnet gi a sipat un abis intre . autorul romanului gi prefafator.

Veriim, in sfar$it, la ultima serie de argumente ale ofensivei. Filosofia gtiintificA este lipsiti de poezie. Este sc-risi fird abundenld de imagini metaforice; n-are stil tineresc. Filosofia unui popor tAnir trebuiJsi rdsard din seva graiului prins pe rldlcinile sufletului. intelesul filosofic sd tAsneasci direct din metafori. Si fie un joc al imaginatiei, iar nu un'produs chinuit al ratiunii. Si ne pund direct in falalnisierului: nu duid Iungi ocoluri gi Einu;i de mAnd si ne trezim in'losica aridi a abstracgiei! ,,Eu intr-o noapte, printr-o strSfulgerare de imagini am ajuns !A-mi construiesc sistemul filosofic", imi mhrturiiea odati fostul meu coleg si prieten, Nae Ionescu. ,,Ca 9i Pascal, ca Si mulli alli mistici, n-am nevoie de verificare. A;a vddl asa trebuie sd fie." Orice discutie este in zadar, dupi Nae Iortescu' ,,iJonvingerile mele se potrivesc ctl tipul minlii mele, gi cu aceasta iotul eqteiterminat." Pe Spinoza il inletege acela care arc tipul minfii de evreu; cine nu are aCest tip' nu-l inlelege. $i intr-adev[r, la o conferinli publici a Societilii Romdneqti .de Filosofie' in care Nae Ionescu avi.a sd expuni filosofia ralionalistd dupd Descartes, spre uimirea mea gi a publicului din sall, el a trecut asupra lui Spinoza, cd pentru inqelegerea acestuia ii lipseqte dAnd ca

. : ,, i.l :. ,'
I

"*ftl"i1l., mentalitatea de evreu.

M drturisiri, Editura Minerva, 1990

' '

27E

Al. Rosetti
Duph aceastd grea lovituri, Sebastian gi-a revenit ln fire, cu sufletul r5nit, dar cu mintea ldmuriti asupra drumului pe care il avea
de urmat.
Cartea albd, cap. ,,Mihail Sebastian, II", Editura pentru literaturd, 1968

FR. ANDRE SCRINNE

Cuvinte tdrzil Fl napatrlvite despre Nae lonescu


indemnul de a vor6i despre Nae lonescu cind nu l-ai cunoscut. personal, n-ai g,ustat inriuriiea lui directi ;i nici nu e;ti pe cale sI compui un studiu nu ugor de_deslui;it. S-ir putea chiar ca, pentru 9 unrr cel pufin, un istfel de indemn iA purceidi intr_un fei bcolit, aproape ambiguu: cine e.acest om in a$a rnisuri pizit pinb astdzi oe venera^lta pne(enrlor qi ucenicilor inciir, apropiindu_fe de el din arara. conl rener, incerci simgimintul stingheritor al intrusului? Mai rnscne et o?Le, pentru atenlia noastld prevenitd impotriva miturilor $r ln parte liberatd de vanirarea succeselor (gi chiar n e;ecurilor) seT.n 5i de original ca sd l-Tll clt dtn indestul de viu s-ar putea rcince1>e ne nrai ,.ernigioneze". lara9r nou l De unde azi prenrirea rostului qi plezenlei lui Nae lonescu daci, pe de o pirte, ."p"tX., nu ai trlit irr trmpul gi-preajma lui. iar pe de alti pane. schemele pas.se-pa!.tout ale consacririlor nagionale gi culturale nu te mai mul'luinesc? Aici ,,rnlrusul" se preschimbd in intrebbtor ;i _ tot atit de convins cI intrebarea ltti ginte_pte in;elesul, nu rispunsul, pe cAt cel care ar putea raspunde ,,rstonc" va recu oagte, credem, ci eventualele sale pre_ cizdri.nu. istovesc ,,intrebarea"' isi va aicat"i grairii Jin mdrtirrii, amintiri indirecte, lecturi reinnoite, 'spafiul c[utiiii sale. Nae Ionescu se numeste, mai int6i, 6 calitate cu totul cleosebitd a amintirii, stlruind in cei chrora le-a fost invdJltor si indrumitor. Acest^simplu fapt nu poate sd_nu atragi luarer aminte. El ne obligd si ne intrebhm ce s-a intdmplat cu acegti oameni vii pentru ca, pe langa eul lor propnu, sa perpetueze in ei _ dacl putenr vorbi astfel un ego transcendental, al ,.profesorului..... De altminteri, - datd ni s-a intimplat acelnogA, abia ieqit din aclotescengi nu o .,1! in Bucuregtii anllor 1946-1947, sI insolim prieieni mult mai in v'drstd pe o Cale a Victoriei subit. deveniid_ p.enlry ei, fogri studenli ai generatiei ionesciene, un fel de itinerariu inigiatic jaloirat cle trecerea

281)

281

Fr. And16 Scrima

Cuvinte tarzii gi nepotrivite despre Nae lonescu

istorici pi intelecfuali a profesorului: ,,Uitc, uici,, (virrina unei catenele) ,,am.pus.la cale cu profesorul Nac Ioncscu un proiect de reabilitare a lui Origen"... ,.Imi aduc aminte cum, usezCndu-ne aici.. (banchetele unui restaurant in care tocnlai inirisern; ,,intr-o zi prof-esorul ne-a spus: biieli. comandati ce vreli. eu astdzi Dostesc. Si a stat pAnd Ia r:rmd neatingAndu-se dd m6ncaie, vorbind $i gtu-ini cu noi ce ne. infruplam copios din gritarele epocei..... pies-imleam parcd, atunci, dincolo de episgdul vdrstei universitare petrdcute intre prestigiul unui mare daicdl gi duiogia amiciliei imp[ridgite, un fel de lucrare ampld, totali, care intrelin6a in cei ie beneficialeri de ddnsa grafie profesorului Nae Ionescu unicitatea prezentei sale. Atat ;i ar fi deajuns pen-tru a inrriga idoloclastul ce,'nidbjduim, va rimAne mereu (reaz in fiecare din noi. Cdci daci pentru "cei ce au primit-o nemijlocit, transcendenla lui Nae Ioneicu e oarecum evidenti, univocd (nu mult deosebiti de aceea a ,,pdrintelui..), pentlu noi ea e reald. numai intrucdt oblici, ,,transversaid", ca si reluim cuvAntul lui Nietzsche. Nou5, celor de azi, ea ne vine de-a curmeziEul unui folklor, a unui ,picaresc" iouescian, am fi ispitili s[ adlugf,m nu pentm a ingusta punctul de vedere (ditirambul gi sau ponegrirea sunt deopotrivl de neinteresante pentru adevf,r pentru dorinla de adev[r), ci pentru a ingelege gi astlzi plinhtatea ieald a unui personagiu viu, tributar la un moment dat de timpul 9i mediul sdu, restituit dupd aceea veqniciei in care credea. (Ceea be poate alcdtui totuti un alt tip de epitaf decdt clasicul ,,Victor ipartine literaturii 5i Hugo destinului".) ' Acestea fiind spuse, intlebarea se addncegte: 9i daci de fapt, sub Dretextul obiectivitilii, nu incercim decit sI inldturim ameninlarea irnei seductii? Deoatece Nae Ionescu a fost un seducdtor $i, poate, intr-un anumit sens. prima victimi a propriului sbu farmec. $i totu$i... Personagiul ,,dandy-ului" sub care profesorul i;i plimba (nu firi, credem, o invincibill intenlie de provocare lansatd nenumdratelor jalnice plastronbri oficiale din jur) dezinvoltura de a fi el insusi, ne aproape obligi si presimfim astXzi (cu riscul acceptat de a ne'inselal o -pudoare" nu atat morali cdt existenfialX: cum sI .,porti" altcum in afari (dandy-ul, se ;tie, ,,poartd": vegtminte eleeinti, orchidee, cuvinte de spirit...) cumplita felurime de talente gi iuteri ce clocotesc inliuntru'l Cum sI le faci cu adevirat rodnice fn iinul unei societdli romineSti ce te imbie necontenit sd le risipegti
28:2

in arivism gi uguritate? (S-ar cuveni si citim in aceasti lumini de pildi articolul din 1931: ,,Tot despre prejudecata inteligenlei", reprodus in brogura Convorbiri, Freising, 1951, ca sA intelegem exasperarea indreptAfitb gi travestitd in insolenld a ,,autorului" fafh de insensibilitatea opacd a epocii sale.) In chip necesar intrepitrunse (dar niciodati confundate) pentru rafiuni metodologice dar gi dintr-un fel de higieni a respiraliei spirituale intr-o atmosferl indbugitoare, paradoxul, zeflemeaua, seriozitatea consemneazi ,,dificultatea de a fi" a lui Nae Ionescu gi, totodat5, neblnuita gra-

vitate cu care el a acceptat-o. Dar dacd (intrebarea contlnui), noi resimJim ?n acest fel, astdzi, ,,personagiul" Nae Ionescu, va trebui sA recunoa$tem cf, locul lui in cultura neamului sdu se rAnduiegte sub semnul singularitdtii $i nu al exemplaritilii sociale. Evidenga faptelor gi a destinului o confirmi: ,,liber". cum aproap nu mai era ingdduit si fii faEi de cariere gi onoruri aparente, singularitatea ,,profesorului" a fost condigia fecundit5lii sale. PAni la urnr5, s-ar putea spune,'Nae Ionescu a rlmas mai degrabd admirabil decat imitabil. $i totu;i... Aici, trebuie s-o spunem deschis, intrebarea ezit:i intre sfiald (deoarece se cuvine mai presus de toate si inlitudrrrr irnpresia de a judeia, banal gi moralist, pe cel ce sutrzistir cte acunr inainte sub o alti, nepArtinitoare Judecatd) qi luciditate (dat Iiind clt nu se cuvine sd abdicdm de la aceasth gravd ascupime a percepliei tocrnai fagi de cel ce o mAnuise in maestnr). Personagiu ,,istoric'i pi in sensul inevitabil al interdependentei de triitul ambiant al vremii gi mediului slu romAnesc, ,.profesorul" n-a consimlit el oare la ispita putgrii gi,a vanitd;ii pe care a rinut-o atir de mireE departe de opera sa filoso^ficd gi de lucrarea sa de educaror? Si nu fi deslugit el oa.rg, j-ntre fosforescenlele putride ale acelei zodii romAnegti, ihadmisibila minciund a instanlelor puterii gi strllucirii, de la palatul regal pdnd la o anumitd formd de culturS,.trecdnd prin politiciinism, opulen;d materiald, prestigiu social? Sau, poate, o ultimi -- nebdnuitd prinh gi d." r] - intenlie tragici a rdscumpirat totul in clipa din urm[, restaurAnd unitatea de destin a omului gi sensul dript al trecerii lui prin viald? Ci vhzut din afar.d (9i de unde altun^deva porne9te privirea noastrd dintdi asupra a tot ce se int:impl5?), Nae Ionescu a.propgs epocii sale, sub acest aspect, un model mai degrabi imitabil decdt admirabil.
2E3

Fr. Andr6 Scrima Oarecum implinitd, gi inci mereu disponibild, amintirea face loc aici pentru noi unei alte forme de durat[: Nae Ionescu se nume$te atunci o cu neputinli de tdgdduit calitate a infdptuirii. A lncerca sd obiectivezi astAzi aceasteinfdptuire atat de organic intreEesutd cu existenla omului qi cu involburdrile vremii sale, nu e desigur ugor. Cu atdt mai putin u$or cu cdt, in relalie ,,constituant5" fali de cultura timpului siu romAnesc, el semnificl mereu alte inlelesuri, originare: tirimul culturii propriu-zise, riguros gi nblucitor totodat5, se videSte atunci pentru el drept locul unei lucrdri de ,,temelie". Si riscim sI nc-o apropiem chemAnd-o, aici gi acum, cu citeva nume precare. Cel care ni se oferi in primul rAnd ne pare a fi o ,,cotttplicitate cu tinerelea". Nu necesarmente cu tineretul. De la dcscurnpinirea de zodii consecutivX primului rizboi mondial, nu vdrsta defirrea in Romdnia tinerelea, ci, pentru prima dath (aga cum, poate, la nrult mai largd scarf, o presimlim peste tot astlzi) p[rimirea reinceputuli lor: cum e cu putintl lumea? Cd, practic vorbind, tinerele generalii se vor distribui dupi aceea la dreapta, la stAnga, la mijloc, alituri, in chutare de implinit[ sau alienanti de via15 gi de moarte, e istorie cunoscutA ti unanim-omeneasci. Demnd de a fi indelung meditatd ni se pare ins6 prezenla lui Nae Ionescu la aceastd suire spre propriu-i destin a unei tinereEi ce-gi glseqte in el un complice exemplar. Intr-un anumit sens, am putea spune ci Nae Ionescu diinuiegte penrru gi pn)r tinerele. Printre pontifii m6nuitori ai culturii romAne de atunci, adesea savanli distin$i $i de mare valoare dar sacrificdnd riturilor universitare ale unui veac nu cronologic ci spiritual invechit, ,,profesorul" face contestatar loc acestei tinere;i recunoscute astf'el ca interlocutor'gi partener deplin in avennlra cunoagterii reinnoitoare. Ce exceplionald economie de timp in trezirea ,,pedagogicd" a discipolului! Ce inteligentd gi pasionantd inigiere la libertate 9i la nemaigtiutele ei rigoril Dincolo de oricE veleitate de paternalism, cu o certitudine deloc banald la un ,,responsabil" al sistemului universitar, ,,profesorul" impune un respect grav gi plin de incredere pentm alegii tinerelii qi il impune mai intdi lor ingile. Prin ei, s-ar spune, el slujeSte literalmente,. intr-un inleles quasi-sacral al cuvdntului, menirea vegnici a triirii creatoare. (De altminteri, ne amintim cum nu de mult, la Chicago, intr-o convorbire avand pdrtlfie cu noaptea gi cu exilul conatural memoriei, prietenul Mircea Eliade cita acest cuvdnt ltrsat cindva de

Cuvinte tdrzii gi nepotrlvlto despre Nae lonescu


.dus la un moment dat

,,profesor" tinerilor lui prieteni: ,,biliefi, fiecare din voi va avea de in spinare un mort, cltlugilrul din cl". cu alte cuvinte, donrl viu dar neimplinit dupd absolut. In aceasti aproapemdrturisire de sine gi in altele asemdntrtoare, ni se ingiduie poate sb surprindem taina intimei lui coniven;e cu o tinerete in care Absolutul igi descdnti neostoit, gi pururi ca din nou, vraja lui echivoci gi

epdzeaid bineanteles, dupd cum nu ar defini-o corect nici conceptualizhrile stricte imprumutate diferitelor curente, gcoli san categorii de filosofie. O analizd statistic[ a noliunilor focale din opera lui Nae Ionescu ne-ar permite poate, e adevdrat, sI distingem printr-un efect spectrografic bine cunoscut structurile matriciale ale gAndirii lui ii str-i atribuim astfel un loc oarecare in calitate de ,,precursor". ,,Profesorul", de fapt, a rostit multe noime ce le vom intdlni mai tdfziu in elaboriri filosofice sistematice ;i aproape degradate prin popularizare: structuri, de pildd, sau persoand, sau inc6 anumite intuilii precise despre sfatu/ul filosofic al lintbajului. Dar un asemenea studiu revendicativ ni s-ar plrea phnd la urml irelevant pentru o scrutare riguroasi a actualitilii ,,profesorului". Calculul diferengial, se ttie, a fost descoperit tle cdte 2 sau 3 savanli cam in acelagi timp, submersibilul ;i telefonul inventate de nenumdrate ori, iar America nu a incetat si fie descoperiti pentru prima datf, de la fenicieni la Amerigo Vespucci... In universul spiritului, asemenea potriviri, ritmuri gi coincidenle explicd in chip normal anumite ,,invenfiuni" personale ce anunll doar, pur;i simplu, constituirea in curs a unei viziuni filosclfice formale sau a unui adevft' $tiintific definit. Paradoxal vorbind insi e vorba de un paradox aparent a fi ,,precursor" in acest sens, prin cristalizarea unei ambianle- treptat saturatd de convergenfe intelectuale, e tot ce podte l'i mai pulin ,,original" in inlelesuI puternic, solidar de origo, al cuviintului. Printr-nn parador de data asta real deci revelator am l'i ispitili sd salutlm astdzi originalitatea - Nae lui

astfel de Nae Ionescu ginditor acrual nu prin adecvare la vremi, ci in virtutea actului insupi de a gAndi. Iatl-ne, atunci, inci o dati in fata dificultdtii ctasice de a situa o gdndire ce se infdptuiegte dincolo de canoanele ei clasice. Mottenirea scrisI a de la ?nceput postumi fali de intensitatea ,,profesorului" spiritului sdu viu 6i destinatd viitoarelor rodiri impersonale --._ nu o

ttuT{i')uo.oo,"rn

--

2t4

Fr. Andr6 Scrima

Cuvinte tarzii gi nepotrivite despre Nae lonescu celui Viu in veac, nu confesionalism ,dd de gAndit" unei gdndiri li.i""-ooriiii al clrui rost nu se m ginegte la voinfa de a-l reduce conceptual sau iihni". Desigur, intre6arei despre afinitdlile, p!a!9 enigmatic-e- 9i inegale, dar In acelagi timp eseniiale 9i de netlgiduit ale lui Nae 'Ortodoxiei i5s[ritene rdmdne ?nc5 deschisi Ioniscu cu valorile studiului. (lntAmplitor, prin anii 1950, ne-a fost dat si ludm in primire cele pesta 150 de volume ale Patrologiei grece Migne, ale i,d^i po."tot: particular, caz probabil unic in RomAnia, ilsese Nae Ionesiu: 150 de volume masive, somptuos legate gi cu filele aparent intacte...) in orice caz, gi in aceastd privingd ,,profesorul" va rdmAne mereu pilduitor, o atitidine de inqelegere gi de toleran;i,activA a insotit in permanen[i. toate manifestarile spiritului sdu, altminteri polehic intr-un chip superior. (Replicile lui usturitoare la adresa unor ,,corespondenli" catolici rom ni vizeazd doar anumite expresii mirginite gi agresive ale catolicismului timpului slu,)' O aceeigi organicd intrepdtrundere intre cuv6nr gi dezvdluire de sens ne izlieqte Ei cAnd ne apropiem de graiul ,,scris" al ,,profesorului". La drept vorbind, chiar ,,scriind", ei pdstreazd o curioas[ fluenli de rostire vie, genuini gi nu construitX ca atare,- in care s-ar putea intrezdri (fird sd vrem sd facem un sistem din efortul nostru de lnfelegere) acelagi paradoxal aspect de ,,impersonalitate". Nc gisim in faga cuiva care agrdeSte necontenit (si traduceln astf'cl icest cuvdni romdnesc: inierpeleazd Si-l face sd se deslugeasctr) inlelesul ce se descoper[ numai in felul acesta: de unde impresia uiei distanldri (Grigorie de Nyssa vizuse demult in diastima categoria d6cisivb pentru sensul cunoagterii) intre el insugi gi ceea ce se rostegte prin el. Nici megtegug de stil, nici artificiu de intengie: dimpotrivd, in acesl ,,loc" al prezenlei lui, prin meditalia unei superbe ihteligenle mereu in act, Nae Ionescu adulmecd tdcerea 9i ne ing[duie sd presimlim ce autenticitate il b6ntuia.
si a neantizdrii Dumnezeului

Ionescu sub modul ..impersonal.. al unui puler grammaticus. TAlcuire.de ,,scripturi.: orirenegti- pi ai"iii, .f"lJif"u.i vivifiantl a sensului lduntric (arcanr noetici ai, gl t".iulf .t! J""",=,il a realului istoric, intuire a locurilor primo.aiatli (gramm) vremii si ale Ddhului in tot ""a"',"*i,i.".".*azd semnele eschatologic. peniru un neam, o durutl, "J -;;l;:.., destinal qi """o ;;l';;i;;" existenfd, ,,profesorul" a irnplinit credem in ,-i,"irui' .ii'ia"a";"i" 'rr,"i herrneneut: ceea ce renrezinti func.liuneli grindirii 5i limuregte natura_inrauririi lui temeinite orr,r.u finl.iio. ".iginard-'usli elevi Si nu. mai pulin caliratea sensibiliulii ,ol" ,,;;;;;;::;;.;;i;';ilJ ori gllal.a sp re intrepri nderi le-ae gdndire ;;;l realittr;ii (togica rnaremarici, fitosofiit"' ;;1;;;i, iiJntativete "",ffi e'i n terprcr ar.ea de reinnoire ale tradi!iei crertine) gi pr"u"nina,--ru.b,i, .ou utopi" (urarxismulde pildd) viitorul omu'lui. ifot pe aiunci. riJpou".,"o un ll:':,1:r . marror ocular, -un .srrilucii ..i;;;;l;;;'""t fitosofiei auauemtce romane, lntampina literalmente cu hohote de ultimele studii ale cercetirii f"no*"not-ogi""- tlrrJr.rti"n" rds *uu prinrele scrieri ale lui Heidegger...).. D" -uiri".iJi'in 'utt ";;;;;;.;J;, sglfyri; Ju!..Ng" Ionescu e d1* un "orrerenqa o.ain, or,"" ,,stsremutur". In ea se rostegte organicitatea in virtutea cdreia "az viu sparge efectur de ogrincra'al ."n".fi"i ruuie.i-ouiect ce-r ^spiritul incliide in farcul unei cunoa;-teri f osofice 'al-ii'ii.- se afirmi ii drept veghe liberi ce nu ne mai ingiauie si ultlmlolu'l originar al oricirei cunoag.reri- Lui Nae IonEscu, ga"aii"., lli*tort aot ,e l.tsunlci ca noimi 9i si ndmdnl in acelagi timp libei 1I^,:^11:=^_C^r:l-" rrpulur sdu temperamenral, poate halarduliri; de l::j.?" 11, !"r1. lspru transpunent llnco_rationale in(r_un sistem de consumarie curentA. Sub acest mod fundarnental, stilrl! ae ganAire organic,gi hermeneu(ic al lui Nae Ionescu ne evocd, farX ei'ies de compararii deplasate, formula isiha;;rilor veacului XIV bi;;nr;, ousiotes energen energie tiin;iali in desflgurare: formi caracteristicd de arrrrnare tn contemporaneitatea culturali a celor care. tntr_un fel sau altul,.de^la sec. XIX slav pini la sec. XX,o;;;,'tin de aceasrd rraot!te. Japt, uu pu(enr ornitc (deoarece e vorba de o trislturd -tn marcanti) de a menliona,.fic ;i numai in treacit, coneiiunea intimd a.gindirii lui Nae Ionescu pi tradilia :1ljf^-"],.T_",i!y].d-e,organicir.'rc orto4nxa tnlauntrul clreia, in qhip. surprinzbtor,, ,,profesorul., !e tntgca, gandegte, respnt. ln Ortodoxic _ matca a inriltei cunoag(eri

,,orsanicul" e cel care

insdildri grdbite, aceste cuvinte tdrzii dar gi, cum se intimpl5 adesea, venind inainte de vreme, nu vor si spuni mai nimic. Cel mult sd ,,nascd" din nou astazi lntrebarea (act prin excelenfd personal) despre un Nae lonescu menit si numeasci, intr-un fel sau altul, gi o anumiti componenti viitoare a culturii de limba rom6nd.

Fr. Andrd Scrima

Cuvinte tarzii gi nepotrlvlte despre Nae lonescu institulionale gi patosul nalionalist facil, confuz pe de alt6 parte. Dupd M. Eliade, ,,profesorul" rlm0nea cler $i cu fermitate atatat aspectelor esenliale ale Ortodoxiei (sensul Absolutului viu prezent 5i iriit in fiinfa-ei, de pildi) ti nu lua ln considerare contingenlele devenirii sale istorice. C6nd l-am evocat in treacdt pe Ion Barbu (cineva imi trecuse tocmai o frumoasd carte semnatd G. IvaScu, Lucian B|aga' Poezii, Bucuregti, 1967, unde apdrea citatul ce urmeazd) ce criticase odat[, ca de la sine inleles, ortodoxismul ,,Gindirii" inci de la inceputul acelui ciclu de culturi (24 februarie 1929!) in ,,Ultima ord": ,,Patriotismul, pentru poeli, constd in a scrie o poezie cdt mai pulin coruptibili ?n a lega destinele limbii de viata superioard 9i puternice a verturilor lor. Cied cd porlile lirdnegti, iile, balaurii, felii frumo9i' mozaicurile qi zugrdvelile bizantine conduc poezia la un stil pastiS sau pestril (...) Stitul poeziei domnului Blaga nu trebuie sd fie universal in sensul imperial al catolicismului, ci intemporal 9i nu s-a in nici un caz ceresc, ca Iemsalimul Ortodoxiei, care refugiat in funda1iile <GAndirii>"). M. Eliade n-a ezitat sd apropie de iceasti opinie viguros exprimatd felul de. a vedea al ,.profesorului".
NotA adeugatd la republicarea articolului in ,'Ditema", 1995

Ceile bdtute ce duc spre o asemenea reintoarcere sunt cunoscute: studii, cercetXri istori,ce, influenle, polemici, preciziri, puneri la punct S.a.m.d. Nimic deosebit. De aceea poate staruie in noi cu un Nae Ionescu undgva, cdndva a;teptarea unei ,,intAlniri" lui chiar: om viu trdind 9i aitniinteri semr.rificativ in ,,normalitatea" murind intre deqertdciune gi crealie.
Paris, 24-26aPrilie 1970r ,,Prodomos", nr. IOl197O', rptiblicat in ,,Dilema", nr- 129/1995, cu urmitorul Post-scriPtum:

La pulin timp dupl aparilia prezentului articol (in ,,Prodomos" nt. tOt\giO, Paris) iirtr-una din convorbirile noastre la Paris cu M. liliade, acesta imi confirma achizilia, deloc banali, dc cdtre Nae . lonescu in anii 1938-39 a celor 150 de volume masive ale colecliei :, patristice (greaci) Migne. El insu;i (Eliade), pentru un timp in '"1 , . iiominia li acea. epoci, fusese pus la curent cu acest proiect al ,::, -colec{iei complete, adduga el, ;' ,,profesoru lui". inire prirnirea . instalarea ei. pleparati\t;le in vederea unei noi legdturi in piele etc., profesortl Nae ionescu deceda (aprilie 1940):.ceea ce explicd ': lspectul intaculat al filelor. $i ceei ce, in subsidiar, ar exonera cu savuroasa flancezi a sec' i. afirrnatiile noastre de vina numitd (tintind necuviinla esteticd precdt 9i etici) ,'un p6ch6 XVI1-XVIiI de jugernent'i6m6raire"... (Cit despre soarta u.lterioard,^ colecfia " MignJ Nae lonescu a fost cumplratd in anii 1948-49 pentru bibTioteca Minhstirii Antim din Bucuregti de citre P. Benedict intre altele qi ca un Ghiu$, staretul de atunci al acestui aSezdmdnt geniroasi inlelegcre penttu starea dificili in care se gdsea gest de
Dna. Nae lonescu). Post-scriptum atligionat. Deqi oarecum gribit in intocmirea lui, . . numIrul din ,,Prodoriios" consacrat lui Nae Ionescu a prilejuit, ne uJu".rn aminle, disculii reinnoite intre colaboratori gi' mai 1:lg']tt i. cercul celor apropiagi. Astfel, intr-o altd convorbir-e cu M. .F.liade, l-am intrebat 6uni priuea Nae Ionescu, oitodox declarat ;i, desigur,' t"- situatia ,,luminat", situati complexi a Bisericii Ortodoxe Romdne din acea' ' vreme, i-pn.liti lluntiic intre trn legitimism politic al vdrfurilor

289
288

Nae lonescu

MIHAIL SEBASTIAN

Eram

,,Se.poartd admira'Att cu mine,,


De altminteri, mai curAnd de iunie I 931 eu nu cred ci mI intorc. .$i atunci incd poate nu-mai pentru vacanti, cXci daci voi incepe la toamni si-mi prepar, in afara doctoratului in drept, o licenld la Sorbona, atunci voi mai avea incE cel pulin doi ani de strhindtate. Sper cI Nae Ionescu nu mi-i va refuza. Se poartl admirabil cu mine. Chiar dacd uneori sau de cele mai multe bri intArzie, sau uitd, sau amdni, in fond imi poaftd_o afectiune pe care nu $tiu cirui lucru o datorezlt nu uit ci prin el l-am crinoscut pe minisirul Mironescu, a

cirui proteclie e discretd, ingelegdtoare gi... profitabil [...]

Fragment dintr-o scrisoare citre Camil petrescu, 27 iulie 193O, Pensions ,,Les Marquisats.., Annecy (Haute-Savoie). in: Sczsori cdtre Canil Petresctr, vol.ll,

Editura Minerva, l98l

Nae loneseu
Iar dacd d- Nae Ionescu mi_ar fi rdspuns grav ca un protbsor, dacd ar fi incercat sd-mi iacd t;orii gi sd-mi schileze o predicd soletnnd, i-aS fi spus...: dracului, Se[ule! Sd nu md duci cu zdhdre]ul, -Las-o cd nu se pinde! Vezi de altul... Tudor Teodorescu-Branifte

Pe profesorul Nae Ionescu l-anr vlzut prirna oard la Briila prin 1923 sat tr924,la o confcringii. Vorbea, intr-un ciclu al ,,Ideii Europene", despre criza re ligiousil irr Germania, daci 1in bine minte.
'

ani mai tdrziu, ra examenut meu de bacalaureat, ca pregedinte al comisiei. Prezenla lui in acest liceu, de unde cu vreo i5 ani lnainte fusese eliminat pentru ,,republicanism national", producea acum printre profesori 9i elevi un val de rumoare. Cel pulin pentru noi, care il a;teptam in bdnci, in fala colilor albe, cu atata fricd, dar, mai ales, cu at6ta curiozitate, intrarea lui Nae Ionescu in clasi era un fapt rdzbundtor. Ni se pirea ce acest tAnir, ciruia bara energici a sprAncenelor ii didea nu ttiu ce privire aprigd, era ,,aliatul" nostru. Ne-a dictat subiectul lucrhrii de limba romAnd gi am intrat in el ca intr-o pddure: ,,poezia liricd rom6neasci". Dupd dolrd ceasuri, -scrisesem vreo lO coli mari, dar cAnd mi s-a luat tocul din mdnd, abia ajunsesem la Alecsandri. Mi simleam pierdut. Md rdticisem, vorbisem de cdte in luni gi in soare, uitasem subiectul. Doui pagini despre folclor, vreo doui despre poezia populard scandinavi, nu $tiu cate alte ndzbatii... De unde le scosesem, Doamne! Am crezut ci e o glumi cAnd, a.doua zi, bunul meu profesor d. Gheorghe Banea m-a oprit pe stradd. ,,M-a chemat Nae Ionescu si-mi arate teza ta. I-a plicut mult, dar zice ci egti un mare ztrpicit." Un nrare zilpdcit? Numai atita? Eram salvat. Un an mai tirziu, in argvst 1927, cind trimiteam la ,,Cuv6ntul" prirnul meu foileton, il trimiteam la intAmplare. $tiam bine ci un manuscris intr-o redaclie este mai putin decat o piciturd intr-un ocean. Cu ce ugurinl5, cu ce plictiseali, cu ce indiferenli se arunci un plic uneori inainte de a fi deschis. O clipb, fusesem ispitit sd-l trimit lui Nae Ionescu. Dar omul mi intimida. La gindul cd vor fi citite de^ el, paginile mele mi se pdreau dintr-o datd puerile, fird interes. Ii lineam minte privirea gi mi temeam. Am trimis articolul ,,Redacfei Cuvintul", f6ri nici un alt adaos, semnat cu primul pseudonim gisit. Ar fi fost de ajuns sd nu aparl pentru ca ace$ti Sapte ani de viald sA se fi petrecut altfel. Altfel, cum? Nu gtiu. Dar a apdrut. Am aflat mai tirziu cd era cineva in redaclie care se interesa
indeaproape de acele plicuri galbene ce veneau de

*'fl:*1?i19:fffi1";",

in

clasa a cincea de liceu

ti

toate astea mi se par astiizi

la

Brdila,

290

Mlhell Sebestian
aducAnd lungi foiletoane confuze: Nae Ionescu. M[ lntreb cu sinceritate ce anume il putea interesa in scrisul unui bdiat de l9 ani, obsedat incd de lecturile sale de adolescent. tin foarte bine minte prima seard la ,,CuvAnrul". Venisem neIini$tit, nesigur, plin de inirebdri, pe care ftiam bine ch nu voi avea rx i""p"iti intimidat de acefe lumini care mi se pf,reau ireale, "".i.|"i oameni pe care ii credeam legendari. Totul mi se pirea de acei

Nae lonescu in1""l"g"t"u intre generafii este airohpe totclenrina grea, dacd nu iniposibiH. din lipsa de lenerozitite a biltrlnilor 5i din exccsul de fervoare al tinerilor. Este ceva oriac intre ei, este o incapacitate reciorocd de a se intelese- ceea ce ionstituie uneori un conflict surd, doniol qi suportabil. diLr'duce alteori spre foarte grave gi adAnci Oamenii care pot birui aceste eterne rezistenEe sunt pufili. A vorbi tinerilor, a-i ingelege $i a te face inleles de ei este un lucru dilicil ri rar. Trebuie'si iie lineva purt[torul unui mesaj personal,
lupte. -

de sAndire sau de sensibilitate De carc lc exnriml scrisul lor.

extraordinar in jurul meu, totul transfigurat de tot ce o copildrie petrecutd intre if,4i visase despre acest lucru miraculos: o redacgie. Din col1ul de fereastri uride mA refugiasem in a$te1tarea profesorului, ired cd nici n-am tresbrit cdnd l-am vXzut. A venit spre mine cu acel zimbet grav, pe care mai tdrziu aveam s5-l cunosc in atatea clipe fericite sau traglce, a venit spre mine fird surpriza de'a descoperi in Mihail Sebastian pe fostul sdu elev de la examenul de bacalaureat Hechter M- Iosefl. Mi-a spus foarte multe lucruri in seara aceea 9i toate mi se pdreau mari, decisive, coplegitoare, ca intr-un ceas in care se pecetluieste o soartd sau se desciride un drum. Vorbea cum vorbeqte totddauna: animat qi inchis, cu acea stdpaniti tensiune care ii s-tribate ca un fir de foc inqelitoarea lui nep[sare. Am cobordt in itradd uluit, absent, cu sentimentul cd toatX strada trecea pe ldngd mine stinsA, cu lumini, vitrine, trisuri, fsrngi vocile acoperite de strigitul revelaliei pe care o trdisem. Vetri suride poate citind aceste lucturi. Mi-ar pirea rXu si nu surAdegi. Ar insemna c[ le-am povestit prost, ci le-am evocat

i""il;i;l;

o" rinerii care n-au intilnit la timp, in viaga lor, un.astfel de om in iare si creadi, un om in state sd-i pasioneze pAnd la a le rnodiflca viala. E un noroc pe care meriti s5l plXtegti cu toate entuziasmele, orib6t ar pdrea ele de'excesive, imprudente sau ridicole in
ochii strdin ilor.

Nici Jacqtres Rividre nu cred cI s-a despirlit altfel de Paul Claudel, cdnd l-a cunoscut intAia oar6. Ierta,ti-mi apropierea. O fac pentru Claudel, cu care Nae Ionescu are multe trlsituri comune, Ei nu pentru Rivibre, care nu e pentru. mine decit un indeplrtat gi inaccesibil model. 1:. ^-^-.:,: -.: Sunt unii oameni destinali sd comunice direct cu tinerii, prin
anumitevaloripecarelerea|izeazdvia1alor,prinanumitesensuri
'ro',

pundto;ul unor experien{e capabile sd lttmineze tlu numai plopria 9a via1d, ci qi viala celorlaili, trbbuie sI triiasci el insugi o dramd de idei sau <ie paiiuni, pentiu ca glasul sirr sh treacd dincolo de sine, cdtre ceilal11. Claud-el, P6guy, Gide au realizat, pe planuri de sensibilitate, deosebitl gi in direclii sufletegti opuse, acest miracol. Nu sunt singurii, dar sunt cei mai aproape de noi- Fiecare dintre ei, intr-un cerd descris ;i limitat de inteligenla 9i simfirea lui, a exercitat si continud sh exercite asupra tinerilor elite fianceze sau europene Lrn control de valori morile care ficeau din fiecare un adev'Arat,.director de con;tiin1h". E o funclie spiritualS Lare nu gine de talerrt nici de inteligen!5' nici de geniu, poate, Val6ry nu o va inrplini niciod.ati, Anatole France nlci vor6d ce nu. Ea cere o anumitl acuitate intimX, anumit[ vehemenli a viefii interioare, anumiti inclinare de a gdndi viu asupra pioblemelor morale si a face din ele veritabile drame' Ea ;"; ;"i iles altceva: curajui de a lua viala in serios, de a o lua in foane serios. Gluma si ironia oot fi fermechtoare atitudini in lurne. Dar nu prin ele se'pot nrigia tinerii. Prance e un mare nist, mai mare ilesigur dec6l Gide,-dar France nu va abate riiciodati o vialI de om din mersul ei, nu va ridica o intrebare esenlialf,, nu va revela nimdnui o durere, o neinlelegere sau o atteptare. Tinerilor nu le-au pli-cut niciodatX oamenti -- oricdt ar fi ei de geniali care s-au dezinteresat de marile intreb[ri. , ,,Las-o dracului, Sefule, vezi de altul" este o prea mare ugurinEh de a rezolva dificulthgile pentru ca ei s-o primeasci. Nici unul din cei care au insemnat vreodati ceva in congtiirrJa unui timp n-au profesat o asemenea invdfdturl; care, prin comoditatea ei, il
mlc$oreaza pe orn.

MihailSehastian

Nae lonescu le-a pus in m6nd, prejudecdlile pe care.ne-a silit sd le lichidlm' i"-itir-"t ia dit'priielul ta m"iitere 5i si scrie asupra celor mai utp""t" ae iia1i, in toate aduchnd nu numai o armdtur[ "oiiut ao."*"nti.X complet5, dar, mai ales, o viziune personali, noui 9i organicA, ce surprinde in cele mai obignuite - fapte. marile linii de ,ttir.u." ale vietii. Din scrisul lui zilnic de-a lungul a opt ani, s-ar dn vast diclionar de termeni' noliuni 9i idei' un fel de pot"u "ontt-i ],explicalie a timpului n6stru" cuprinzdtoare ;i sintetici' Este o va febui ficuti intr-o zi fi pe care imi pare riu ci nu mai ii.JUa ".] am drepful s-o fac. Dar, vI spun, nu prin ce ne-a invifat este Nae Ionescu ,,profesoruli'nostru, ci prin sensul pe care il dd el prcpriei sale viefi' IJn om care nu propune viegii sale o drarni de-rezolvat este un absent. Nici intelig6n$, nici erudilia nu pot.suplini aceast[ flacbri' Ceea ce spun. e o6stt*t, ceea ce face e indiferent' Na" Idn.t"o, asemeni lui Papini, asemeni lui Gide, asemeni lui P6guv. aduce, inainte de.orice, mdrturia unei drame personale' n"it.it fhri importanld. intr-adins am luat un nume de anarhist, ci e fdri importanf[' unul de"hughenoi gi altirt de catolic - P9"-trylumea de tineri carc ii r.ir ir-atXtit, lor ii tace virulen.ti 9i activi in t .,-.noult" dreDt directorii ei'de con$tiinle, ci tensiunea lor' i"-p.rui"tu interioard, de la care vorbesc 9i care le arde dirr adduc scrisul gi via1a. F.ni- tttaini gi aclversari, Nae lonescu esle un .personaj enismatic. un fel dd periculos regizor al vielii publice, inchis intr-o umbrd, de unde comindi complicate jocuri de idei 9i "ofint-a sthpinindu-le resorturile cu o mind finl 9i ascunsi' ou-."i, Leeenda lui lperie, indigneazh sau intrigd' ?entn, noi, adevdratul Nae lonescu era insd dincolo de acest joc, un om nelinigtit, puftand, mai sus de victoriile lui' o inim6.9i o intelisenti ihpnitite intre mari intreberi personale, cdrora ,,ro""Etotl' sau ,i,insuccesul" nu le putea rlspunde in nici un fel' Nae ,,O s6-gi frAngi gdtul", am auzit spunindu-se pe furi' despre va intAmpla in Ionescu, iir vrern-ealn care lumea, ne$tiind bine ce se viitor, nu avea deocamdatd curajul sl-l injure pe fa!d' Da, o sd-gi frAngd gdtul. $i l-a frdnt 9i, desigur, ;i-l va mai frdnge de citeva ori.

Nae Ionescu a fost directorul nostru de conptiinl[, Noi eram vreo douhzeci de tineri care venisordtn spre ,,profesor" (cum ne-am obignuit si-i spunem scurt), fiecare pe alf drum, fiecare atteptand rdspuns altor intrebdri, strAngi fntr-o familie, in care drumurile personale rimAneau totugi distincte gi singuratice, dacd nu cum se intdmph uneori adverse. Scrisul lui clarifica pentru - unele lucruri esentiale, pe care noi fdri el le-am fi gdndit confuz. Prezenfa lui ne ajuta sd ducem pind la capit un control intim, care altfel ar fi fost lipsit de criterii. Era un om care vorbea cu simplitate despre iubire, despre vialX, despre moarte, ca despre nigte lucruri reale gi decisive. Era gi in scrisul lui gi in viala lui o continui silinli de a comunica direct cu ceea ce este viu, spirgdnd tiparele, formulele gi schemele. Era, in sfdrgit, un om dramatic, ferd certitudini asupritoare, fird intoleranle, gata sI ingeleagX o viali de om in toate indoielile gi umbrele ei. Tinerii veneau din instinct spre el. Nu numai noi, care il cuno$team indeaproape, printr-un noroc poate nemeritat, dar multi prieteni necunoscuti, rAspanditi in cele mai depirtate colluri de 1ar[. Zona de radiere a gdndirii lui Nae Ionescu trece cu mult dincolo de orizontul celor doud sute de oameni agitali care alimenteazd astdzi ,,cultura romdnS" cu polemicile, confesiunile, ideile qi obsesiile lor. Sunt, cred, pulini tineri pe care scrisul gi vorba lui Nae Ionescu s[ nu-i fi ,,marcat". Existenla lui este un fapt ce nu se poate eluda. dar nu e cu putinld si treci cu Pogi lupta cu el, i te poli opune ochii inchigi, pe alituri. Nu toli tinerii italieni'sunt cu Papini, nu toti tinerii francezi sunt cu Gide, dar nu e unul care sI nu fi simEit aplsarea acestor doud esenliale momente de congtiinfi, fagd de care orice atitudine e posibild, nurnai indiferenfa nu. Nae Ionescu este din familia lor. Nu voi vorbi despre valoarea acestui om, care mi se pare exceptionalA in toate domeniile in care a lucrat. N-am ciderea s-o fac Ai, in orice caz. n-aq face-o aici, unde m[ pregitesc si spun o serie de lucruri foarte triste. De altminteri nu valoarea culturalir sau politic[ a lui Nae Ionescu determini profunda noastrd leglturi cu el. E un om care ne-a invilat foarte multe in filosofie, in economie politici gi in artd'?. Sunt lirh numdr probiemele pc carc le-a ridicat, cd4ile pe care ni
294

Nihail Sebastian intreb daci omul acesta e fEcut pentru victorii. Probabil c[ nu. Victorii a avut, gi inci foarte mari. Dar le-a lSsat pe toate in drum 9i s-a dus s[ caute altceva, mereu altceva. Nu e un om infailibil. E probabil ci a fEcut mari erori, e probabil ch va mai face. Dar asta nu md intereseazd. $tiu cd luptele lui, victoriile sau clderile lui nu sunt esengiale. $tiu cI dincolo de ele, triumfitor sau invins, rimine un om frxmAntat, un om trist, un om

Mi

Nae lonescu qi iudaismul


De ce ii ceream profesorului Nae Ioncscn o nrefarl? Presa a rdspuns furI greutate: I ) pentru ca sli-mi trXdez neamul; ^ 2). pentru ca sd cAgtig bani; 3) pdntnr ca sd atrag intr-o cursd. Jldoveasci pe un luptbtor al romdnisrnului. Voi rep.roduce, in_capitolul urmdtor, o micl antologie din aceste . rnlerpreliri, extrem de interesante.

singur. Despre acest om vorbesc, in acest om am crezut.


Note I Mai este oare nevoie si spun cd pe eroul c[4ii De doud mii de ani nu-'l cheamd Iosef Hechter, cI niciieri in decursul romanului acest nume nu cste scris, ctr aducerea lui in disculie este ori o dovadi de lectull neglijentd gi a cilrlii, gi a prefelei, ori o simpld armd polemicd? Vezi anexa VII. ' t Aveam intr-un rdnd intentia si-i strbng intr-un volum cronicile qi sturliile sale de teatru din 1927 si 1928. Sunt acolo unele pagini de o aclAncime criticd fdri egal. Dar timpul a descurajat acest proiect.

^ lesnesc. in

E o lecturd plind de invatAminte gi nu mi-ai iclta si. nu v-o

Nae trone$e{t

Fr1

ludaismatr

- Cdnd m-am intors, in 1931, de la Paris, unde m[ trimisese el sd studiez, primul lucru pe care i l-am spus profesorului a fost acesta: ,,scriu o carte evreiasci." "--V"rt"^ f-a surprins. Nu suportasem niciodatd nici o umbrd de "" echivoc asupra calit[1ii mele de evreu. Nae Ionescu o ttia prea bine, el, care detesta orice compromis gi, indeosebi, pe acesta. 1931 era, dupl c6te line1i mirite, un an neantisemit. Dispozilia publici era mai mult slre stinga, hitlerismul era un stri,goi mai degrab[ ridicol decAt primejdios, evreii, in sfArgit, erau ldsali in paL. Era unul din rareG moirente de odihnd ce le-au fost sortite de
la rdzboi incoace. -_ -urt." p" care o incepusem nu avea dgadar obiective sociale. in un caz nu voia sd fie o carte de actualitate. E adevdrat c[ timpul nici gi-a luat sarcina de a-i deplgi intenliile gi de a o arunca peste trei ini, intr-un moment de surescitare generald.
296

. .La drept vorbind, cred totugi ci pentru alte motive ceream incd in 1931 aceaste prefat5. Se polte sI fiu inSelat de o peiversd -iulie refulare freudiste (rot un jidan qi Freud ista!). dai, in mdsuri in care pot rAspunde de faptele mele, am impresia ci nici pentru bani, nici pentm ffadare, nici pentru bucuria de a-mi compromite profesoml in rAndui apostolilor gardigti gi cuziqti nrr. l-am rugat si-mi scrie paginiie pe care mi le ttsgiduia cu atfila bunhvoie. Mi se pirea, in prirnr.rl rind, foarte firesc s.l cer omului care inii cdliuzise primii ani de tinereEe o judecatd direct[ asupra unei cd4i ce trebuia s5-mi ldmureascd, cel putin ?n intenfia mea, o sumi d'e infebiri hotdrAtoare. Am agteptat. de mulre' ori cu ernolie gi incordare cuvintul profesorului asupra lucnrrilor pe ca'r.e te gAndeam, dar niciodatd cu atata pasiune.. motiv . Acests[ am strict personal ajunge poate pentru a explica de ce in frunrea cd4ii o prelagd a sa. linqsem In altl ordine, insA. ;i cu totul in subsidiar cum se zice in jrrstitie nlddjduiarn poate cd prefaga va fi un -- de intelegere ;;i act un act de pace, care va trecg gi dincolo de literaturi. Nde Ionescu era dintre foan^e pulinii oameni capahili. gi prin gdndirea lor, ;i prin pozi;ia lor. si faci un asemenea act. Simparia lui pentm problemele iudaice era cunoscutd, justificarea lui de a vorbf in aceasti ordine era fird tigadh. AstXzi, gi cu atAt mai mult in iunie 1934, a-i cere profesorului -Nae Ionescu o prefall la un roman evreiesc pare, in principiu, un lucru ciudat, dacd nu de-a dreptul provocator. in l93l insl nimic nar li lost mai normal ;;i, desigur, nimeni n-ar fi fosl surprins. Iudaismul a fost o veche preocupare intelectualb i d-tui Nae Ionescu. Antiscmilii gardigti 9i cuzisti fab foarte bine cd uith astdzi acest detaliu suptrritor. Dar de ce oare il uiti si bvreii? De ce nu e nici nnul intre ei care sd-gi aducd aminte cd in 1928 l-au adus pe

Mihail Sebastian profesorul Nae Ionescu si le voibeasctr 1a... ctrrninul sionist? Nu e o glumd. Antisemitul Nae Ionescu a tinut atunci invitat mi se pare - conferinld despre de ,,Asocialia femeilor evreice" o admirabild spiritualitatea iudaic6. Dar nu e singurul lucru uitat. Se trece cu neptrsare sau cu simpli incongtienld peste cafiva ani de precizare a unei atitudini de inlelegere, de simpatie gi de cunoa;tere obiectivd a fenomenului iudaic in aspectele sale politice, dar, mai ales, pe latura sa spirituald. Coleclia ,,Cuvintului" de la 7926 pdnd in toamna anului 1933 este martord. Pe vremea aceea, Nae Ionescu era probabil ,,vdndut

Nae lonescu gi iudaismul


gi naliunea.nu erau in sistemul de gdndire al profesorului doud valori ir{entice gi nici doui noliuni suprapuse, cijdimpotrivd" doul realitigi de nah;rd deosebiti. Statul, o-rejlitate politicd, natiu;ea, o realitate cultr:rali. DistincJia aceasta este decislivd. Ea anileazd'5i face imposibil orice govinism, oricare ar fi eufemismul sub care s'e ascunde:,,natiune exclusivd",,,nafiune dominante.. etc. . ,,Iati de ce am pirisit pe d. Cu2a cel cu teoria natiunii exclu_

jidanilor".

Cre$tin ortodox, de un cregtinism care n-a fost,,o firmi polemicd gi politic5", Nae Ionescu purta in insigi credinla sa obligalia de a iubi neamul Vechiului Testament, de a-i iubi pe aceqti evrei care ,,nu sunt necr-edincioqi, ci credinciogi intdrziali pe drumul mdntuirii", cunr spunea dupX devastirile de la Oradea Mare, in ,,Dumirrica", pe care o gisigi reprodusd in anexi. Nu doar c[ ar fi sperat intr-o convertire a lui Israel la cregtinism, convertife pe cale o qtia gi imposibili, gi regretabili.r Dar, ca orice cre$tin veritabil, in;elegea cf, propfia sa credinld rdmAne stinghera, ca un copac retezat, in clipa in care ea neagi, batjocore$te sau oprimi ridlcinile spirituale din care se trage. Cregtin, Nae Ionescu trdia direct drama spiritualf, iudaism-cregtinism, care, orice s-ar 'spune, nu se reduce la ,,canonul l1 al Sinodului al Vllea Ecumenic". RXmdne, dincolo de acest canon, destul loc pentru iubire gi, mai ales, pentru respect in faga unei vechi invdtdturi. pe care se sprijini gi astdzi axOle mari ale lumii. Noi nu ne pricepem in teologie, dar profesorul Nae Ionescu se pricepe qi, spundnd aceste lucruri, nu facem altceva decdt sd-l citim pe el.

Atitudjnea lui Nae Ionescu fa;h de evrei nu se oprea pe acest plan strict religios. Ea ela la fel de fermi gi fdrd echivoc pe planul politic. El a preconizat mereu o politicd de largi libertiti publice gi culturale pentru minoritXfi. Pentru toate lninoritdtile, gi mai ales pentru evrei (cici problen.ra.se punea rnai des gi mai acut in privinta lor). Toati politica lui Nae lonescu gi a ;Cuv6ntului" in aceasti _materie se sprijihea pe o distinclie esenriald: stat ;i n:tfiune. Statul ..

imperativele culturii." Qpunegi, vi rog, formula ,,stat instrument tehnic.. formulei ,,stat totalitar" qi ve,ti inlelege ce adAncE pripastie trebuje sdJ desparti pe Nae Ionescu de toEi hitlerigtii globului. SA nu se creadi ci aceasti formuli este o simpld figurl de stil. un accidcnt de scris, o_expresie abstract5, fErd consecinle, un cuvdnt intAmplitor de care abu.zez. Sd nu se creadi, mai al6s, ci este o afirmalie gratuitd, bun6 pentru un erticol de consideralii generale qi, i1 reaiitate, lipsid de continur politic. Nu. intreaga*politicf, ' a zizrului ,,Cuv6ntul" fafd de minoritifi gi in spegi fali de evrei se rezuma pe aceastd idee fundamentald. ,,CuvAntul" a cerut in decursul anilor de nenumdrate ori pentru evrei fi pentru minoritari, in genere, drepturi gi libertSli pe care poare ei iligigi ar fi ezitat sd le
ceara.
299

domina.nte gi l-am urmat pe. d. Iorga, care s-a-fEcut la noi campionui drepturilor spirituale ale minoritdiilor... (Nae Ionescu, ,,De ce nu te botezl?" art. cit.) Dusd pdni la colsecinlele ei ultime, aceastA distinctie dintre stat gi nagiune iustifici o libertate egald-gi completi inrre toate nafiunile unei_ gEri. Statul nu devine in mod logic becdt un factor teirnic a cirui primi obligalie este si creeze caclre de vialX tuturor naliunilor componente, dAndu-i fiechreia posibilitatea de a se realiza pe sine gi de a crea. Dar nu e nevoie sd comentez. E suficient si. transcriu: ,,... noi _ generalia lui 1906 am inteles cd naliunea nu este un instrunrent politic, ci unul cultural. Cd o nagiune nu are dreptul sI oprime sau sd distrugd un izvor de crealiuni spirituale, a cdrbr promovare estc cea mai inalti indatorire a ornului. $i ci statul, insirument telrnic, adaptat cu totul altor scopuri, tre.buie sd gini el insugi .onJd"

stve

nu am avut nici un entuziasm pentru teoria natiunii

Mihail Sebastian Ag putea cita in.acest sens pagini inuegi. Md opresc insi la un singur articol, cu deosebire semnificativ prin imprejurarea in care a fost scris. Era in primdvara anului 1928, in timpul marii campanii na;ional-

Nae lonoacu 9i iudaismul Mai \impede, urai \oia\, mai ca\d cted c[ nu
sQ

\roate

\otbi.

tdrhniste pentru resturnarea liberalilor. La Cemiufi, in plini fntrunire pbliticd, au vorbit c6giva minoritari, fiecare iir limba lui. Intre ei. a fost gi un evreu, Rapaport, care a linut o cuvintare antireprezenta pe se gtie liberali in... idig. Guvemul liberal, care atunci,,reactiunea congtiinlei nagionale impotriva jidanilor cotropitori", a protestat cu violengx. Viitorul s-a grdbit sd-i denunge pe na[ional-1irin igti drept,,vAndu1i evreilor" (evident!) 5i sI declare alarrnat cd discursul in idiS de la Cemiuqi pune in primejdie bazele stltului ronrdn. . I- irceasta a rXspuns Nae Ionescu. Articolul sdu se chema ,,Uneltiri incongtiente" 5i a apXrut in ,,CuvAntul" cu nr. 1032, de la I martie I 92ti. ,,Va si zici, guvernul e de plrere ch achrl de a te exprima sau de a ingidui exprimarea in limbi matemi intr-o adunare publicd constituie o uneltire inconStientl impotriva unitlgii statului. Veniti de la un ;ovinilt iresponsabil, o asemenea aforisticl de stat nu se putea sd fie consideratd decAt o aberalie. Tipdriti in oficiosul guvenrului, ea apare ca declarafia programatici a unei politici de huligani. agitatoare, atalltoare 5i oprimantd... - igi inchipuie minisirut de inteine.-. ci teoria statdlui nalional mai sti in picioare chiar in absurditilile ei poliliste? Nol stim ce insemneazl nationalitate. Cunoagtem marea ei putere ciezrtoare in domeniul spiiirualului .;isunteni cei. dintdi, cei mai sinccri ;i rnai convingi aphrltori ai ei. Dar, tocmai pentru cX suntem incr6dinlati de realitatea naliunii ca unitate spiritualA fi eticd, nu putem asista impasibili la o politich de strangulare a nationalitdlilor. Fuga polemicd a snruls guvemului declaralii aberante. Sh le regrete in chip formal gi explicit- Nu e nici o rugine' Ci ar fi o declaragie care ar linigti lara -_ pe noi, romdnii, care nu ne qi care ar convinge gi dorim soarta Ungariei in prirnul rind - striine de elementara strlindtatea cd guvernele romane nu sunt deosebire intre culturi gi politici. Iar pe viitor mai multb pazd la gur[."

Nu vreau s6 insist prea mult asupra aspectttlui politic al chestiunii. El e luminat complet, cred, de a(icolele pe care le-am citat. Nu existd aici posibilitate de echivoc sau rdstltlmlcire. Dar atitudinea profesorului Nae Ionescu dep[gea in cunoalterea iudaismului planul politic. Dac6, pe acest plan, el rcvendica drepruri largi pentru evrei, in cadrele statului romAn, spunhndu-gi cuvdntul in cele mai speciale chestiuni de viali evreiascX,r problemele generale ale iudaisrnului il interesau cu atat mai mult. Metafizica iudaici este o problemd familiari ginditorului Nae Iongscu. Pulinii ebraizan;i din Romdnia cunosc poate acest lucru. In conferinle, in scris, la cursuri, incidental sau direct, el a schilat de multe ori prbblema, fie in ea insfui, in datele ei proprii, ' fie confruntdnd-o cu punctul de vedere al gAndirii risdritene (cum a fbcut de cate ori a fost vorba despre Spinoza). E cu totul semnificativ cd ?n primele sale articole din ,,CuvAnnrl", intre primele probleme pe.care le-a atacat de la debut, se vorbegte tot despre anumite aspecte de spiritualitate iudee. M[ refer, ?n specitrl, [a trei tbiletoane din iulie 1926: 1) ,,Criza iudaismului" (,,Cuv6ntul", nr. 509), 2) ,,Criza iudaismului II" (,,CuvAnhrl", nr. 512), 3) ,,Alte perspective" .(,,Cuvdntul", nr'. -5 l4). Vom reveni asupra lof cAnd vom discuta prefala la De doud ntii de ani. IatX cui ceream aceastd prefale. Nu nuntai profesorului meu. nu cel mai rtman qi mai care ani de-a ' numai omului vedere fali derindul reprezentase evreiasci, ci, inainte problerna pol itici loial punct de de orice gi rnai ales, unui pasionat cercet5tor al spiritului iudaic.

Ce s-a intAmplat din iulie 1931, cdnd aceastd prefall a fost cerutd ti promis5, pdnd in iunie 1934, cind ea a fost scrisd gi tipd^riti? O totali lunecare a Europei spre dreapta. In mai pulin de trei ani, toate iluziile ce sprijineau continentul s-au destrdmat. toate rezervele gi formulele democraliei au c zot, toate punctele de reper ale picii s-au pierdut. A fost un adevdrat mdcel, in care au sucombat qi spiritu.! de la Locarno, gi conferinga dezarmXrii, qi Societatea Nagiunilor. In aceasti dezagregare rapidi a tuturor iluziilor sau ipocriziilor europene, forfele socialiste gi
301

300

Mihail Sebastian
democrate intrau intr-un groaznic declin, in titnp ce llscismele de tot.soiul cuno$teau un brusc reviriment Si o lbb'rtt dintre cele mai Viena, la Madrid,.la Berlin, la Bruxelles. adicl in patru 19liue, pu din cele

Nae lonescu si iudaismul

mai serioase redute ale ui.;-;;i;l_a;ilocra1ia se oescompunea. descompunea. Steaua aventurii se lumina singurtr ne acesr cer oe acest european sumbru. Guvemul Hitler din primtr-vara inului 1933 incororra carasrrofai seria de disolulii gi prlbugiri europene. Dupi o strlveche obignuingi istoricl, evreii dveau sI pliteasci ei delirul, demenfa gi disperaiea tuturor. Dac6, 1937 fusese un an neantisemit, 1934 se pregdtea sd fie un an huliganic._ in_ deschizaturo o"".t,]i p."for; prolesorului Nae Ionescu. ";-;d-i;;;;" . ,,Qyynntul" nu. plttea privi cu simpatie acest val reaclionar. El ltia ci fas,cismul italian nu csre o revblulie;i qtia. cle asimeni, c:j hitlerismul nu poate fi una. Hitler era pentru'.,Cuviintul.. un corsar in ventat.. plitit ti .susfinrrt de marea ihdustrie germani impotriva s.indicatelo.r muncitoregti. il u:::, sens, la nisfAr.git 4t din coiecliile ziarului pe anii .p^*9u :^ilo: si 1933. 1931. l9l2 . . Nu .q interesanr jocul ..de-a contradicliile.. ;i nu mi ispitegte deloc. Vreau doar si amintesc pentru id toath lumea a oitur _ ci ziarul ,,Cuv6ntul" a fost anrihitleiist gi cd pind in noiembrie 1933 atitudinea sa nu numai c5. n-a cunoscut iri aceasti privinti vreo schimbare, dar s-a afinnat cu o violengd polemicd dintr.e cjle mai c'runte. Arn avur roli cigi scriam_in pagina intdi a ziarului dreptul, libertatea gi bucuria de a srudia farsa germani si de a o denunir iri toate formele ei politice camuflate. $i vi asigur cd de acest drepi am
J7.ilt-

'
.

'

Noiembrie 1933! Aici se despart drumurile si aici se afld nodul tristei intdrnpldri de cale vorbim. , Veneau liberalii la guve^rn. Era o grea lovituri. Era o tbarte gr.ea dezamigire-,Cu^vdntul*.a fosr mereq din primul siu ceas ae via1a, entilibelal. Era in antiliberalismul siu rnai mult decat o noziiie politicd: era o necesitate organicl. prin (ot ce a 96nclit,,Cu,ianr,.ii; in viala romAneasch, prin tot ce a inleles li expliiat in istoria tir.ii. el se opune_a.liberalilor, partid de banci, parrici de oligarhie. plnid de poligie. l,iberalii reprezentau sumar ,,iumea veche].. Nu'fiumai ideea.de revolugie, dar ideen de viali modenrd este sufocatd de Iiberalismul romAn.
302

Din ianuarie 1926, marele partid liberal intrase intr-o serie de convulsii agonice, pentru ca, dupd patru ani gi jumitate, in iunie 1930, sd pari de-a binelea mort. ,,Cuvdntul ,,avea dreptul si anunte un ,,nou curs" in existenta statului romin, o ,,noui ordine", un ,,nou regim". Partidul bdncilor, partidul poliliilor decedase. ,,Noul curs" nu s-a realizat insd. ,,Noua ordine" a rdmas o iluzie. totul era pierdut, in noiembrie 1933, liberalii veneau la putere totul trebuia reluat de la capat. Agteptam din partea ,,Cuvdntului" o actiune antiguvemamentale necrufdtoare. Nu era numai legitimd: era de-a dreptul obligatorie. de era, mornent. singura [or15 ..Cuvdntul" era. in acel moment, sinsura forti capabild de o serioash opozilie. National-1fuAni$tii ostenili gi compromigi nu privegte aga-zisele aveau nici interesul, nici calitatea sA atace. Cat priveste asa-zisele interesul. ,,partide mici", mofluze, picllite gi indignatc, nu le rimAuea decAt poarta tuturor situapilor desperate: antisemitismul. Eram convlns ca Nae Ionescu gi ,,CuvAntul" nu le vor urrna pe acest drum. El, care scrisese gi luptase pentru o lume noud, nu se putea sprijini pe aceastd mizerie veche. Impotriva liberalilor, slavd domnului, nu lipseau nici arme, nici argumente. Mai era oare nevoie in plus de o diversiune antisemite? De diversiunea aceasta se putea servi oricine, numai ziarul ,,Cuvdntul" nu. S-a lansat atunci vechea, eterna, infailibila formuld pe care, la vremea lor, liberalii o aruncaserd opoziliei, pentru ca acum opozilia si ie-o arunce lor: liberalii vAnduti jidanilor. Care liberali, oameni buni? Nu cumva liberalii care intretir.ruseri zece ani in universitdli bataia sistematici pentru a justifica starea de asediu? Nu cumva liberalii care subvengionaserdin 1927 devastdrile de la Oradea Mare? Nu cumva acegti libera.li care au fost statornic, de la 1848, fo4a antisemitX cea mai tenace, la guvem prin ei ingigi gi in opozilie prin cuzigti? Nu cumva acegti liberali ,,huligani, agitatori, alaFto,:i gi oprimangi" pe care ii denunga profesorul Nae Ionescu in martie 1927? Hotdrat, gluma era prea simpld, chiar pentru obisnuitl cu glumele sinrple gi sinistre.

societate

N-am crezut de aceea nici un moment intr-o orientare antisemith a ,,CuvAntului". Nu puteam crede. I se opunea intreg trecutul siu, i se opunea, mai ales, intregul sdu sistem de gdndire politici.

Mlheil Sebastian

Nao lonsscu 9i iudaismul Totul a durat gase sdptdm6ni gi totul s+r surlrrt, in cele din urmh, printr-un act de teroare. Restul il cunoo$lcli.
.,,CuvAntul" suprimat, Nae Ionescu inchis, valul antisemit in ascensiune si recunoagtem ci\ tinrpul nu era prielnic . romanului, care se apropia de sfdrgit. Aparilia lui, normal5 in 19-31 , devenea acum, prin acumularea atator mici gi mari catastrofe, un fapt de scauclal. Antisemilii a;teptau prefaga profesorului ca pe un manifest politic. Evreii, ca pe un cuvAnt de inlelegere. $i unii, 9i allii, o a$teptau cu temeri diferite. Nu luam parte la aceste temeri. Erarn sigur ci Nae Ionescu nu va scrie nici pentru prieteni, nici pentru dugn.rani, ci pentru carte. Eram sigur ch-mi va scrie prefala din 1931, ca pi cum nimic nu s-ar fi intdmplat de atunci, cdci, orice s-ar fi intdmplat, nu avea dreptul s5i modifice gdndirea asupra unei drame ce nu e nici de azi, nici de ieri, ci de totdeauna. Aceasti gandire o cunotteam, 9i orice surprizi mi se pdrea exclusi. Trebuie sd recunosc astXzi: m-am in$elat.

Luota care incepea era, desigur, cel pulin in primele ei faze' .#fr;;i.'"-;;;;t^,;-;" p.im"jaioa'e echivocuriziirrulmai ales' de .qi' ;#;iltfi;;;i"' uiiun1".' etu"i convins insd cd in acliunea. lui' "Cuvintul" ;;'i;';; ';p"rta gi c[ va pune repede ordine. aventurlerl' oe restabilind hbtarele ce l-au despd4it totdeauna de ;;;;"r"1i""'*ii,,pbti1iei in peSoa-n1"' Un "cuvantul" i un lucru strict ie pat6 ;i astdzi naidist de iier mi se pireo - Ei'-i ci dintr-o exacti cunoa$tere a imnosibil. Nu din sbntimentalism. tretutului acestui ziar;i a liniilor politice qi spirituale lntre cafe s-a misc:rt actiunea lui. ""'F;il;i, ;-in"e..at de dou.l ori sd ldmuresc lucrurile' O datd' rl";|.a. (Eia in diminea{a in care aplruse ciudatul articol "$i un care pdrea mai mult i:;;;'i;;;;";;' - ns;i11611e r%4 profe-sorului tot.ce aveam un pe a" Iizboi.) I-am spus deschis pieca' Am primit nn rispuns "iiuitrt i-"* cerut dczlegarea de a -iiri","ti cale imi tlidea de rtlline toate ezitirile. toate indolehle' '-':;e;;t;*l;'antite-it? fascist? Nu simli cd e

;l;i;ili

plini

*"P;," absurd?"

'<Cuvdntul>>

citeva zile, publicam in pdma -pagind' spre stupefac'tia acum antisen iiiio., articolul despte Ion Trivale' Situalia mi se plrea pe deplin clari. ' Ci'ne nrivea din afar[ toate acestea putea sd fie nedumerit sau O" ei.", in toiul unei hrpte politice' s[ distingi o' ;rainnot.'g ",o .x.Jior"u"yi un strigit de alt-strigrt' sX despa4i ttn "itii. i"-^rii, io"it'',tii" cad orb.-egte' frrd Si aleagd^prea m'tlt' fi;L';;;. ;li"t.
lmpreunarl Striedtele rezumd lapidar' silbatic, cele mai ilnposlblle de i-dei, cele mai stranii alian,te. --

-.;i;'iJi;; '
rispicat.

A.i"otu* cu inima strdirsi, dar cu o certitudine neclintit[ *." ,,cuuantur" va face tlcere in juml lui 9i va vorbi
VX asieur

ci

nu era o asteptare

^"";;"d-.;d;ua ;;;;a"d;;.p".u

tl fie creitoare de contuzii' Fuseserd pe care le t[iase scurt, sacrificdnd totul unei i"getuti a" tupti, siriratii clare. Nu puieam crede ci va suporta multa v.reme groaznica ;;,i":;';;;"t"'" poiiti"u romaneascl in noiembrie qi decembrie ul"u." disperate, intre acele epave fdrf, busold' ;3T. ;;-ilt" intre acele aventuri flri sens.
304

naivi ln trecutul siu' "CuvAntul" luraj El ;i-a lichidat.silgur victoriile' ori aceit vechi

Note ' ,,Astizi insi d. Iorga indeamnd pe un evreu si se boteze... ca si poata crea in ordinea culturii. E cea mai categorici negare a crezului nalionalist pe care l-a reprezentat pdnd acum. Cici sau trecerea Ia cre$tinisrn este gi atunci pentlu un evreu ceea ce noi credem in fond imposibild comitem cu buni gtiinEi un fals in domeniul spiritual, mai grav fafd de sufletul nostru decat toate falsurile posibile, sau evreul se poate desprinde efectiv de iudaisrn qi atunci daci leoria naliunii licuti de d. Iorga gi el nu va fi decat o sinistrd insugiti de generafia noastra-e adevirafa epavi spirituali, corcitd qi condamnati sterilitilii." (Nae Ionescu: ,,De ce nu te botezi?", ,,Cuvdntul", 19 august 1928). '1 Surprinzitor, de exemplu, articolul sEu ,,1ntre Sefardimi ;i Eskendzini" (septembrie 1928), in care discuti legea cultului a d-lui Lapedatu, indicindu-i critcrii de legifelare pentru evreii sefarzi. I Nu ttiu prin ce mister detec{iv, d. I. Ludo a luat pafie la aceasti convorbire, pe care o re zunri in cartea sa, dupi cum urmeazd: ,,La un moment dat, c6nd Hechter, speriat de unele semne ciudate pe cerul arian al pur5lului, a vrut str dca hir cu fugilii, d. Nae Ionescu i-a calmat suferinfa,

Mihail Sebastian
urcAndu-i salariul cu doui mii de arginli de nichol, Do uici, plobabil, i-a 9i venit lui Hechter ideea s6-Ei intituleze romonul: Dc doud mii de ani. Tocmai pe tocmai: un an, un leu, un an, un lou. La at0t a apreciat d. Nae Ionescu suferin{a milenari a lui Hechter, $i trcbuic str recunoasten ci n-a fost prea zgbrcit-" Cum am devenit huligan,

'TAnAr

e acest scump Nae lonescu"

Editura l{umanitas, 1990

,,TQndr e acest scump Nae lonescu"


tMarfil, 12 februarie 1935 (...) Aseard trebuia sd vorbeascd Nae la fundafie, despre ,,Solidaritatea nalionali". Conferinla i-a fost interzisi de guverl.' Studengii au fost masali pe trotuarul dinspre palat, unde au huiduit, au zbierat, au cAritat. Pe unnd au fost impinpi mai departe, pdnd in piala Ateneului, unde Nae, ridicat pe umerii lor, le-a vorbit, cu capul gol gi in paltonul lui cu bland de lup. Era frumos Nae, povestea Nina.'z - fost bitdi, lovituri, petarde. Se povestea cd s-ar fi tras 9i salve Au in
aer.

am cetit gazete, am vorbit politicd, ne-am amuzat cu o fetil[ care intrase in"vorbd'cu noi. La lirdila, eu am coborft 9i ne-am inl6les ce ne vom revedea seara in tren, la intoarcere. intr-adevdr, ne-am gisit seara in acelagi compartiment. Era cu noi si prolesorul Vechiu, geful argetoian igtilor briileni. Am mincat toti irei in vasonul-restauiant. Nae a dat o sueti politicd teribili. 'El a pornii miscarea lui Vaida. (Acum 2ece 2ile mi asigura de exact co^ntrarul.) El Ei Garda il vor sprijini, fdri sd colaboreze. Recunoaste cI, in fapt, ..numerus valahicus" e o platformd de agita;ie, in nici un caz un program. Recunoa$te cd e inaplicabili. ,,Chestiile

aste[a] n-ar putea veni decit


schimbare generald de cadru."

cu titlul de consecinfe, intr-o

in ziarele de azi, nici un cuvdnt.

Dezgustdtor numXrul pe care l-a inchinat ..Credinga' lui Nae. Petru Manlotu, Sandu Tudor gi Zaharia Stancu, despre Nae Ionescu!3 O trnii gi pe asta! (...)

lDuminicSl, 17 martie [1935] 12 noaptea Vin dela gard, obosit (azi-dimineali la 6 m-am sculat ca sd plec la Brdila, acum mA intorc). Dar nu vreau si las pe mdine insemnarea asta, pc care din tren mi-o fagdduiam sd [o] sctiu' Am cdldtorit cu Nae Ionescu. Se ducea sd gie o conferinld la Galafi (despre ,,Setnne 9i simboale"). Dimineata, nimic interesant:

reveni gardigtilor. Nu gtiu cdte $anse sunt in planul dsta. Le cred reduse gi il cred fantezist. Destul de logic, evident. Ce m-a deprimat putin pentru Nae a fost tonul cu care povestea totul. Combinard. gmecher, ,,teribil". Ce i-a spus el lui Averescu, cum l-a tras pe.sfoard George Britianu, cum s-a rifuit la Bragov cu Vaida... I-am pus cu curul pe ghea!6. Hotdrdt, il prefer in sala de curs. Impresia, numai vag jenati, s-a transformat la intoarcerea in compartiment intr-un sentiment penibil. Cdt poate fi de cabotin omul dsta! Erau in compartiment doi colonei. A intrat in vorbi cu ei gi le-a tras o tuete ,de i-a tAmpit". ii vedeam biruinfa pe buze, triumful c -i epate zd. Unele lucruri uluitoare, din acelea cu care gtie sA deplaseze in surpriza speriatd a ascultdtorului o disculie de la o chestie locali la o problemd universald, de istorie. Se vorbea despre eventualitatea unui rdzboi franco-gerrnan. , joacd Europa Prostii. Tot nodul e la Singapor. Acolo - Poate s-o joace fdrd Germania. Asta e! igi cartea. _ La Singapor? Poate_. Dar iat[_oricum - pAni si controlezi problema un fulger definitiv in discufie.

Planul lui e foqrte simplu. Menginerea deocamdatd a lui trei luni, pfuri ce mipcarea sd zicem Tltdriscu la guvern. IncX Vaida vaiApita consistenld gi cadre. Atunci, un guvern Vaida, lui care va trebui.la dea 60 de' deputali gardigti gi cate 10-25 din celelalte partide, asa incdt ,,opozilia Majest[1ii Sale s[ fie Garda". in mod logic. la ldderea acestui guvern Vaida, succesiunea va

3M

Mlhall Sebastian

,T6ndr e acost soump Nae lonescu"


orice posibilitate de reacfiune este anul8ttr. Nulirrne se cheaml un colectiv care ?nchide in sinb ideea de rllzboi. O naliune se definegte prin. ecuagia.prieten-dugman." $i aga mai cleparte... . A9 fi vrui sd-i spun ce monstruoase contraziceri cu sine insugi debiteazi, dar era grdbit gi dupd curs a plecat numaidecdt. Toatd erezia lui porn6gte de la o atistraclie grozavd, silbatic5: ,,colectiv". Mai rece, mai sumatd, mai artificiald decdt abstraclia ,,individ". Uit[. cd vorbegte despre oameni..Uiti cX oamenii Sgtia au pasiuni, au, orice s-ar spune, un instinct db libertate, au con;tiinga existenlei lor indi viduale. $i ci: e mai deprimant e cX toate teoriile astea pornesc de la un cu wlgar calcul politic. Sunt convins cd, daci ieri a vorbit a;a a fost pentru cE, atatea iluzii politice,gi atit de penibil hitlerist gardist de Fier, in in primul rdnd, printre ascultitori se afla un-, costum nafional. Simleam ci vorbe$te pentru el.

priviri subit Coloneii schimbau priviri de admira,tie, de uluialtr' se complicea in n"tii"i'i" a'"-i"""i-"a'ua."aJui, Nu"'tito1"u 9i

"-i;i;;;";;^.
cdldura asta.

povestit tot ce gtiam de la el: cum a trdit revolulia d" la M;;"-h;;, clm le mcea iiicuisutite minigtrilor revolufionari' Dachau' cum I"'- *""l,iiit a incetat o datd cu fabrica de bani de lacare' cu ani in Lucruri pe '^ "i''' urml, le ascrtltasem. prronrt J; f"rete' in biroul lui'.la*'.C":?lltl -' 'p. ,'rna a trecut li rucru1]1,1ec;lletlllru?',1 t?^Y"fi:J:il Radek l-i r-a ,our-"a." u*ooi*a de Germania e necesard' Lui Karl Berrin i-a ri-a;.st' Khan' La l'.lir"'i ;H';,i;;;:;;i ifii* unui general.'. [-a ardtat unui ministllt " ' -- Do."o" Hitler il cunoasteli personal? 'i cdzut in focul peroraliei $tiam anur nu-l vdzuse niciodatd pe Hitler' Ne-a spus-o rrtos 5r atAt uinJ u-l rrttv q Otto*agi pe colonelul trecrrt, 9l ln val . ou. PllL'/4 tl trecu(, $i in vari. uiar put"u 'o de admirativ.) Trolk1 "iigtt Da. L-am vizut. Mare om politic, domnule V-ezi.d-ta' t un prost"' (Linie schimbatl - Jnt.i* i. destept, si stJlni."," ""r" " a rdnias' minciunx de simpl[ :il'".,.lffiH.
a

:;i#il'ffi; A;;;'$i;;;;

't'

r;iiiili;;

,t';ii'#;^'il;i;;; ;;#i ii

;;;'}ffi.;;H.;;;i.indurds6scad[cevadingloriaincareS-a

il;ilfi"joi-iniiu"u

ffi;il.i;,6;-"ibi;;i.;;i"-uiia'"i.',Vec[iuil,intreab19i
el:

Hitler? aute,.da'', rrecdnd insd.repede mai departe' lrebui si n,-,'iriu-Of.X din ienl sau'din plictiseala de ial nrr irnalineze prea muit in chestia asta') j la Aver aerul pe care, o.tt* t ani' trebuie ch-l avea "Capqa"' Nae Ionescu' dend $uete. Tdnir e acest scump

- L-ai vdzut Pe .*itil;.;il;;;.4 I

Luni, 17 iunie [I935] (...) i-am vdzut vineri pe Nae. intrevedere cu'totul nepoliticd. Mi-a vorbit despre ultima lui leclie la facultate, de la car-e am lipsit gi care pare sd fi fost extraordinarS. O revolu{ie in logici, o revizuite completi a disciplinei. Ceva epocal... Logica colectivelor devine fagl de logica forrnalX ceea ce fizica lui Einstein este fal6 de Newton! Mi-a vorbit mai bine de un ceas, refdcAndu-mi intreaga lecgie, cu acel zdmbet amuzat si de neglijenll ugor simulatl, care ii A tbrt o dupi-masb frumoasd ;i in orice caz m-am bucuret cd cel pufin in partea finald a pirisit politica;i gardismul de Fier. ' Este fAli indoiali cel mai interesant gi mai conrplex om pe care l-am cunoscut. Asta in ciuda tuturor celor ce s-au intimplat ;i se vor in stare si mX edifice asupla valorii lui morale, dar mai intimpla nu gi sd mi dezamdgeasci in ce privegte calitltile lui de inteligenti. Miercuri, 27 [noiembrie, I9351
(...)
I

std a;a de bine.

*?ll9' ::, sa obligalia .n.i*a o stare de luPi6. Un Partid i a"-u'li ..,pri*a pe toate celelalte' ry -.rr"t^Ybcucerire :T.ltll?.1; :ltl:t --noliticd pll"i' i"H"d"" :';' ;b;iai ii".' N"-p. ^* ex ist decdt o 1, t93t1 cu
i$iiffi'; i#'
sufoc

SAmbiii. 30 martie 1935 SAmbiCn, So marue ryr5 ; ii' i N u.-u.

, r"'t

antr'

G-ard

,:, -- d" E:^. i:1 r^

ronai.'"u partidului de vteme ce ';. ; ;"i ;i . on exist'd decdt gospodirie'"9lt::ill111 il;:ffi;i;;;'i;;;"i

;'

:;;fi

'

Ar trebui si spun un cuvAnt. gi chiar mai multe. despte leclia de deschidere a lui Nae. Va face anul Ssta un curs de ,.logici politic5". Deocamdatl, introducerea a fost o rnici profesiune de credinf6

Mihail Sebastien
gardistA. $i-a mdgulit studenlii o insisten;tr elcctoruld. A fdcut elogiut ,.g'enerariiior potitice;t .cu ; $t r" fiitfillirirg"l"iie .,gen".agir" ii,li rnseamna acfrune. 9 t, au u n. ma6 ptrcat : u ni c irr u rires po_ luca 11,.""Jji-,-:T::,'-,_":o_ viald, realitate, contacts cu existengu. ti. Carrea e:bstractd. Deci bine faceit'ce ii,'uo,, ura, ura, La sfdr5it (erau de faf4 qliti": de un zdr_obitor Vasile Bnricili), i-am amintit inicolul lui-Ain 'moi'mutism. Mircea, jiZ8, .,Ce gdn_ petrori;;.;fi;, ci sensul j111"-lj1:ril".r", in car.e..discutana iu generatrer rurere nu trebuie ciutar.pe stradh, un.ti iunt agitaroiiili de geamuri, ci in bibtibreci-""t"'r""i i"p.J_ :l::Tlg.ii zentatrve-

"TAnAr

e acest scump Nae lonescu"

La iegire, Nae, care ascultase gi el am6ndoui concertele (ce cap de leu gAnditor avea in timpul audiliei !), m-a strigat din noua lui magini qi m-a chemat la el la Mercedes Benz, un milion
mzrsa.

f^";ii,';J;;;;il

_ , P^u: a$a era atunci, a rispuns el imperturbabil. Acum e cu totul altfel. Arunci era un momdnt
Bietul Nae! Ce repede coboard #"pa;G:..

"a"fi1"
e unut

spirituat'_-aciril

politic.

cdnd se strdnge intrebarea gi i1i cere si spui da sau nu. ci teoria mea a colectivelor este Nu inlelegi imi spunea o fugi de singurdtate, o incercare tragicd de a iegi din insingurare. Ba da, inleleg. Dar atunci sd nu mai vorbeascd despre drepturile absolute ale colectivului, ci despre importanla absolutd a indi-

Am dejunat cu el gi cu bliatul lui, Rizvan, 9i am tot discutat vreo doui ore. Nu am chef acum, dar ar trebui si insemn tot ce mi-a spus, rispunzAnd intrebdrilor mele despte cursul lui. Armura lui logic6 are o mie de fisuri. $i pe urmii e prea comod sd ridici din umeri,

SAmbitn, 14 martie 1936 (...) ' Ieri n-am mai fost la cursul lui Nae. A inceput sd md tiseasci. Ultimele l""iii i"ii ,.Jia.i, alr,,lT j,il'n".uu'r" plic_ prin ",, facitita.ea.lor potitici,' reeditdri VLnu'ili_l-ii"ut inir._un - Duminica trecutd, la Nenigori, sfert, de cejas procesul lui Nae. tnu ae vocabular). Ii contesti orice o^riginalirate. ii u" i"i."zenranr al lui Spengler gi al inci vreo ciigi-va "i"0. r ""t""Iffi'cile r_a utitizat ------' Fv vqri din tirnp, flrd si indice sursele. Se poate. Nu stiu. Dar e ceva_ demoniac in Nae _ 5i tru ci omul ista poaie fi anulat printr_o .riticl uniu"iritli.a. pot crede

vidului. $i, pe urmd, mi intreb daci nu trebuie suspectat putin acest tragism, care se rezolvi in diverse teorii, ficute sXjustifice valoarea metafizicd a termenului de ,,Cipitan", superior termenului de ,,Duce" sau,,Fiihrer". Nu are Nae Ionescu humor? Cum poate lua in serios asemenea
glumX?

"l;;il;il;;i"ii"li",. f",j.i "; ;"lr;;;'vijenla ,i-li

Lecgia lui Nae de azi, penibill Resturi din cursul anului trecut, resturi de aflicolc, resruri de iiucri in pi;;ar";;;;;solarre fi glu_ me, care incercau sL orovoacc sirnpritiite i:nei ieii,*irirrt distrati. Cum e posibil? DuminicS, 29 lmartle, l9J6J Am ascultat vineri scara, la Ateneu, pasiunea dimineal5 a lui Matei (,..\
310

(... )

Vineri, 20 [martie

Joi, 14 [mai 1936] (...) nu gtiu de ce cu atdta intdrziere, cdci o aveam de mult Citesc Anndes dcisives de Oswald Spengler. Surpriza de in bibliotecd a gdsi fraze intregi, formule, idei, paradoxe din cursul lui Nae. Tot cursul lui de anul trecut (politicd interni gi externd" pace, rizboi, definilia naliunii), toate ,,loviturile" lui (Singapor, Franta care

19361

moare, Rusia putere asiatic[, Anglia

in

lichidare), totul

e in

Spengler cu o inmd.rmuritoare asem[nare de termeni. $i incd n-am terminat...

lui loan, iar

azi_

Alaltiieri, la Bragov, la procesul studenfilor gardigti, Nae a declarat (i-am citit depozilia in ziare) cd nu orice asasinat e interzis de religie gi ch deci in mod firesc studeniimea se solidarizeazE cu asasinii lui Duca. Cred cd nu md voi mai duce la cursul lui. Nu ca sd dau ,,sanc1iuni" impotriva lui. Dar, foarte sincer vorbind, Nae Ionescu ?ncepe sA nu mai fie interesant. E prea simpld schema lui.

Mlhail Sebastian

"Tanar
19361

e acost scump Nae lonescu"

Marfi, 26 [mai
(

i.rr! .i-u inchis cursut vineri dupd-masd' Am fost' Leclie sobrh leclle t"u-un s'inzur moment de cabotinaj - 9i incl nu.exagerat)' de fericite formule' i;;";'f#;;il, tiia".a. uuira, ",' o 'o*apoale ci a9 fi rezumat-o in '-d;;;;;ii .;; uineri ui"it"'pre ea,

-..)

M6, eu sunt un om terminat, ctrzut, ratat. Viala mea se fringe in doul: pdni Ia 5 iulie 1933 gi de la 5 iulie 1933. PAni-n ziua aia
eram un om tare. De arunci nu mai sunt nimic. Ce s-a inthmplat la 5 iulie 1933? Cred c[ e ziua despdrlirii lui de Maruca Cantacuzino.

ir"In'i-..'riui

din n-am avut cl.teial nl-ic til"l" din lrm6' Ieqind sala Ee curs, Nae mi s-a adresat: la mine Pentru tine am mcut le4ia asta' De doi ani te uili chioris. Ei, acuma ce zici? ' "'iittti"'i.".amdatb nimic' Lecli a a fost intr,-adevrr remarcabi lX inr solutia lui pentru problema individ-colectivitate esle' nlcl i^",;[;";ri laeqi simt sofismul, fbrd sd-l pot peitru moment ",,rhli, Dar toate ,.t"u nu-i-i-pitdi"A.p" Naesi fie gardist de nreciza). ffi;. .5,';J;;iilou"e ut ri cu adevdrat, sincer 9i hri calcule' asta'

,*'l]ci;i;;;;ii". Pemessicius imi sPunea aseard: uaaugu' cea mai ruginoash zi din Romania
$i
de dupd rdzboi. ( ...)
al i,t'# Ion"..u i-a telegrafiat ieri' felicitandu.-l in.numele. lui 9i Ar trebui .,c"v?;i;li;il. t..di; '? fi;d"trimat? Mai degrabr nu' e nici o iomnule profesor' nu mai sh-l vhcl si si-i spun: "Acuma' l-.d.*la i-a o}itii" a"r. ".te o eroare' Numai printr-o terihilI eroare ;;,;iiii aiaiu; a" Steiiar Pooescu'" Ionescu cel puqin el nu t'"'M*;i;;;;"cd, in sinea lui, Nu" se simte Prost.

Duminici s?t1"ii.ii"l" ' l"l-' st"iiun Foptt"o


11 octombrie [1936].

la

Arenele Romane'

Miercuri, 14 loctombrie 1936] ili.ti"*" i"TNu" Ion"r",iiuperut in ,,Universul" - publicatd 1"";iLs;il;-ri'i iiunauti"tcu-Nimdegti 9i a lui Muche' Nu e o simpld intAmPlare. E o sanctlune'
Joi, 22 [octombrie 1936] (...) b irazh din disculia cu Nae, duminicd:
312

SArnbiti, 2 ianuafie 1937 (...) Joi seara in ultima zi a anului * l-am vizitat pe Nae, pe care nu-l mai vdzusem de mult, Potriveali cal'e n-a avut nimic simbolic. Mi intreb daci Nae nu-gi pierde complet controlul de sine. Acces de megalomanie, orgoiir exaspe.at de inltingeri sau pur 9i simplu o fazX de misticism acut'? Il gdseam alt5datI. in asernenea ocazii, pitoresc; incepe insi sd fie ingrijorltor. O ori, cit am staala el, nu mi-a vorbit decat de politich externi: Ei, ili place cum ne-au lucrat sArbii? au fost qrimele lui cuvinte. Da'cd-eu strig de trei ani cI trebuie si facem ingelegerea nimeni nu vrea si md auili' $i uite ci acum directX cu bulgarii gi ne-au llsat in aer. {-am -spls-o regelui' s-au inleles saibii cu ei de at0t6a ori: n-a vrirt sd-mI infeleagi' Acuma' daci ar funcfiona un tribunal revolufionar, l-ar pune pur gi simplu la. zid Cite ocazii pierdute ! Acurn un an nemlii imi fdceau proprrneri ertraordinate ca ii ne inlelegem cu bulgarii. Mergeam la Adiianopol. ficeant ttn imperiu.'Acim doi ani ilam adus Fegelui coroana Pbloniei pe tavd. N-i vrut sI mi. audX. Acuma o si fim siligi si ne clim nemlilor pe nimic. Altfel vorbeam eu cu ei altddatd qi altfel o si ne vorbeasci ei acum. Le cldem in mdnd pe nimic. Dar Franla? intreb eu, timid. - Franta merge gi ea cu Germania. lu le-am spus nemlilor: me bdiefi, trebriie sd fac6li pact cu francezii. Altfel nu merge. $i atunci Schd,cht s-a dus la Paiis. Uite, am s5-!i spun una care o si te uluiasci. Dar bagi de seamd: nu trebuie si treaci nirnic dincolo de ace$ti patm pereli. Eu am tratat pentru francezi cu Germania. Am avut mandatitr tratez. $i $tii de la cine am avut mandat? De la L6on dar cdnd s-o Blum. Si incd cu L6dn Blum merge mai greu chestia e tran$atii. Uite. am aici constitui guvernul Daladier scrisoare de la Daladier, cI cum o veni prim-ministru si plec la
.

Paris.

Mihall Sebastian
Vineri, 5 [februarie 1937]. Bucuregtl Asearh, festival de dans Kreutzberg. (,.,) Intr-o loje, Nae Ionescu. Am stat de vorb[ cu cl ln untract. A fost sdptdrnin4 trecuti la Vargovia gi Lemberg, unde a linut vreo doud prelegeri pentru studenti. Le-a vorbit despre RomAnia noutr, plecdnd zicea el de la jertfa lui Ion Mo1a, care s-a dus in Spania ,,nu ca si lupte, ci ca si moartr". Era in loja-lui gi o jumalistd pariziand Odette Arnaud veniti in Romdnia sd fqgd o anchetd. Am luat rendez-vous cu ea pentru miine dimineafd, cdci vrea un interview sau a;a ceva. Nae ii vorbea despre casa lui, care e,,cea mai frumoasE din Bucuregti". Ne-a vorbit despre rnobilele florentine pe care le-a cumpirat, despre doui fdntdni aduse nu gtiu de urrde-.. Avea ceva ostentativ, ceva indiscret in aceasti laudd. $tiu cdtd copildrie intri intr-asta, dar mi se pare ci e gi pu;inI bdddrdnie. O simleam mai ales in tovdrdgia acestei pariziene, modestd 9i gralioasd, fErd si caute, fhrd si vrea...

'TAnAr

e acest scump Nae lonescu"

Rddulescu ln camera de execulie a sediului gardist, Nae lonescu a depus pa martor. Transcriu din ziar rdspunsul lui: ,,D. prof. Nae lonescu, rdspunz6nd la intrebarea pusi de d. avocat Vasiliu-Cluj, face o teorie a corpurilor constituite, care au sensibilitate proprie, in virhltea cireia ele au dreptul de a reacliona impotriva unei acfiuni a cirei consecinlh apash asupra acelui corp. . ...martorul rAspunde arAtand cd in centrele studenfelti apusene, la Oxford, la Cambridge, bltaia ca un corectiv e des aplicatd in asocialiile studengegti. ...Martorul rdspunde, incercdnd sd justifice din punct de vedere a primit-o deseori gi cu declarl d-sa educativ bitaia pe care

folos."

Vineri, 7 lianuarie I93E] M-am ferit si scriu despre..vizita mea de alatiieri, la Nae. Am plecat de acolo cu sentimente imp54ite: simpatie, iritare, indoiald,
dezgust. Un moment, in imensul lui birou, la masa aceea, lungd, neagri, sub lumina scezud de seard, cu capul albit, cu orbitele parcir mai adincite, cu sprincene care gi ele ?ncep si fie sure, cu figura lui pentru cd tocmai imi spunea un cuvent ce ptrfea severd gi tristi (,,nirnic nu estc desprini textual-din romanul lui Charles Morgan - prea serios ca sli viala e un lucru mai gol, mai sterp, decdt ironia fim'ironici cu ea"), am avut brusc impresia ci-l am inaintea mea pc Sparkenbroke in persoani. Nu m-am putut feri sir i-o sputt, ctt oarecare emotie. ' Dar mai tArziu l-am regisit pe vechiul meu Nae Ionescu, lirnbut, abil, copiliros, 9i din cdnd in cdnd gmecher. Tocmai le ziceam la Berlin... Vorbeam cu un ministru al lor.

Vineri, 12 [februarie 1937] (...) Nae n-a tinut curs, desigur in semn de doliu- Mircea nici el nu va line maine curs. [Pe motivul inmomrdntirii lui Mola gi Marin, n. ed.l
Bucuresti. Luni, 22 [februarie 1937] (...) Vineri, dupd cursul lui Nae (leclie recapitulativi despre spaliu), in cancelaria lui. Posescu ii comunica nu $tiu ce teorii recente care confirmd, se pare, punctul de vedere expus in timpul lecliei. Nu eram prea atcnt la convorbire gi nu gtiu care era in mod exact chestiunea dar Nae s-a intors bucuros spre mine gi mi-a spus cam netam-nesam: Yezi, domnule Sebastian, de asta are dreptare Hitler.

I-am explicat cu de-aminuntul care sunt caracterele regirnului hitlerist. M-a ascultat omul in ticere gi la urmd s-a ridicat in
.

Duminici, 2E [martie 1937] (...) Ieri, la Consiliul de Rtrzboi, unde se judecd procesul.gardigri lor care l-au sechestrat gi sr:lrirrgiuit pe studentul liberal Aurblian
314

picioare gi mi-a spus: ,,Domnule profesor, mi duc chiar asttrzi la Fiihrer s6-i comunic cd am stat de vorbd cu singurul om care a inleles revolulia nalional-social isti." Pe urml mi-a povestit o sumd de ,dedesubturi", despre guvem, despre suspendarea Adevdrului, despre divergi minigtri, despre noi"), in sfArgit, se inlelege situalia extemi (toate - ,,intre despre perspectivele viitoare.

Mihail Sebastian

,,TAnAr e oceet scump Nae lonescu"

sunt neserioase, sunt fdcute intr-un spirit barbar, de zeflemea' C"m, aomnule, se poate afirmi despre o intreag^dlategorie de - romini cd se ocupd cu traficul de carne vie? Dar asta e o ceteteni calo'mnie si orice cetltean'romdn are dreptul sd dea in judecatl pe ;iri;,- f"nt* u".utie defdimare. Cum, domnule, .e posibil sd oUiigi fa sinucidere 9i la declasare un milion de oameni, fdrd a pune in primejdie insegi liazele statului romdn? -'-'.t. i.t""t"^t 's1-1 linigtesc ai sd-l asigur ci. lenta sau chiar u;oientn asasinare a evfeilor mi constiruie o chiar atit de gravd mai ales ci Garda de Fier nu va proceda nici ea altfel' "i.Uf "-X. ''-- ii;i"pi; da, dar in spirit mr, a fost replica lui Nae' Pentru c[' <lraeul nlcd. oricdt ai taie ru' intre un om care te omoar[ din i;;,tj-.*.,.t, pi altuI cate face acelaqflucru, dar cu durerea in suflet e o mllle deosebire. Etc., etc., etc. Pot rezuma o couvorbire cu Nae? Un milion de lu.iit-*iiit" cle sentinle, naivitXti, preziceri, ameninldri, soluqii' "*.i, exolicatii. 'Din ioate astea nu am ales nici un indicitt penrru mine'

Misurile antisemite ale lui Goga il revolt[: Sunt batjocoritoare'

Foarte bine, ag fi vrut sd-i replic lui Nae. Dnr cdnd spui asta de pe terasa unei magnifice vile la Balcic, cfind te agteaptd afari un Mercedes Benz, cAnd hainele fi le aduci de Iu Londra, rufele de la Viena, rnobilele de la Floren!a, articolele de toaletd de la Paris, toati teoria asta este teribil de reacfionar[. Nu cumva este un incongtient
act de apdrare?

Miercuri, 11 mai [1938] Nae Ionescu arestatr. N-am putut clpdta de nicdieri preciziuni. Mircea nu telefoneazh. gi nici eu nu pot face insistenle, care pot sl pari. in imprejur.drile de azi, indiscrete. Se pare ci. arestarea a avut loc semb5tl' dirnineata. Ce se va intAmpia mai departe nu Stiu. Este intr-adevir la' MiercureaCiucului? Va avea acolo domiciliu for'gat? Va fi implicat in procesul lui Codreanu? igi va pierde catedra? Sunt dezolat de ce i se intdmpl;i. Straniu destin ! SAmbiti, 10 [decembrie 1938]

(..)

Balcic. SAmbiti, 30 aPrilie [1938]


spre Cum l iost Nae Ionescu, in zilele de Pagti' (Mi.sedrumul meuchiar pare ci era p; tntlgn't'ila lui, l-am vizitit. """;;;;; in nrima zi asosirii mele, adicd sAmbita lrecuti')
(... )

Nae a semnat o declaralie de soli<.larizare cu cei 3l8 ,,camarazi de la Vaslui". Textul a apirut in facsirnil, in toate ziarele <ie azidirninealii. Anr avut un sentiment nedeslugit cd lucrurile astea md privesc pulin gi pe mine personal, v[zdnd in cli;eu scrisul lui Nae, pe care il cunosc atat de bine, scrisul lui clar, decis, parcl tipografic. Joi, 9 [februarie 1939] Alaltlseard au fost la mine Nina gi Mircea. Ca gi cum nimic nu s-ar fi intimplat... Ca Ei cum n-ar. fi intre noi un an de uilare... . Multe lucnrri pitoregti despre viata lui de lag5r la Ciuc ai mai ales despre convieguirea cu Nae, pe care l-a evocat cu atita cildtrrd, incdt mi s-a fXcut deodati dor de e1... CAt de riu imi pare cX n-am apucat si-l vXd inairite de rearestarea luil Suchianu imi povestea inci de acum vreo doul s5prlrnAni ci Nae Ionescu l-a ,,inrplorat" pe Arnrand Cilinescu si-i acorde c audiengl qi ci la aceasti audienti ,,s-a aruncat in genunchi", cerAndu-qi iertarc perrtru tot ce a fxcut.
317

fdrd tranzilie' mi-a in se ingelege pus i-u zis lui Nicholson' de l-a oovcstit tot "" lui accent de modestie degajati! Cdt e de copiliros' iur. tnintitabitul ajut' O" *utt u."u si epateze;i cit de multd pldcere imi.face sd-l perpetuh' de aqteptare "ai ;*i nreu de admiralie iritcrzisl. de mirare ;; iumtint,i, intrigatd. CopilXria asta a lui e unul din ultimele lucrun p"nl* .or" imi este inca drag. ""'l.ti Si"rt.f.*" (tJeputartrl"labu rist care a fost acum 2.siptimini va h Bucuresti) i-a spus ti nu va inlelege nimic din RomAnia, daci pe individuale'' E. o valoare r"i ie o :iro"". crl criteriul "libehafii nu 6 cunoa$tem, pe care am ir:nprumutat-o. de aiurea 9i peste "ar" evolutia organiCl, fireascd, a neamului romanesc trece care

"N.t.f,i*U",, eiern Nae! Brusc' fIrX pregitire,

Miercuri, 2l [iunie 1939]

nesocotind-b oblifatoriu.
376

llihail

Sebastian

"TAnAr

e acest scump Nae lonescu"

cA bietul profesor, departe de a a$tepta calm ,,desfigurarea faptelor" ceea ce ar fi insemnat cd mai crede in soarta lui se zbate sd iasd din punctul mort in care se afli. Teribil destinul omului dstuia gi nu mi pot opri si me gAndesc lbane des la el.

spital.' Nu pot $ti care e adevirul, dar din toate astea inteleg

Povestea mi s-a pdrut stupidi gi nici mdcur nu nti-um dat osteneala si o tin minte. Aflu insX acum prin Mircea ci totugi Nae u fost lrr Bucurcgti, c[ a avut intr-adevir o conversafie cu Armand, conversa[ie care a decurs ?n mod foarte violent gi in care se pare ctr Armand a fost foarte calm gi stlpdn pe sine, in timp ce Nae igi pierduse controlul de sine. Urma sd mai aibe loc a doua zi o noud ?ntrevedere, dar, conform unui ordin de sus, a fost contmmandatl, ial Nae chiar in cursul nopgii retrimis la Ciuc. In momentul de fafl e la Bragov, in

au fost ,,tof i 'b"' ' cabina ei. in lacrimi, zicea cdde ia copiii de^la Ciuc".B.elg-ea' Vaslui' 'intre ei' cei iiftJ"J'ti. "t""i""i' 6ai'Jiit"ltir.-patta ii"*i se da ca sigurd impugcarea lui Nae' i il;;iil;';";;;.;;;t la-camil, o c6nfirma.-Abea mai tarziu' id totugi Nae e in viaf5, acasd la el' bolnav ;;6;, -iu tJtiro"ut
in pat, dar viu.
(...)

Luni, 26 lfebruarie 1940] i.tu" ton.."u intilnit sdmbltd seara la Ateneu (foarte frumos w;1,*bies"ting)' Mi-a frcut mare pldcere sd-l vdd 9i ne".;"; am inleles s[-l vizitez intr-o dimineala' Vineri, 15 martie [19401 A murit Nae Ionescu.
de stxpAnit, ieri-diminea;5' intrind in casa lui Nae Ioncscul doui ore dupd ce a murit' -Se duce cu el o intreagi perioadi din viafa mea' acum - acum definitiv inchisS. de abea -- C" -iou.ta stranie a avut omul ista extraordinar' care moare n"i^ptinit, nerealizat, invins 9i dacd nu miar fi greu s-o spun SAmbEtS, 16 [martie 1940]

Asasinii (lui Armand Cilinescu, n. ed.) 6 sau 9, nici pAni au fost ,,executagi chiar pe locul crimei" gi pe acuma nu gtiu urmi ldsali acolo, pe trotuar, o zi gi o noapte, cu o placardi [a cipdtai: triditori de garl! (...) Ce s-o fi intAmplat oare cu Nae? Rosetti a intrebat si i s-a spus ci e ,dispirut de doub zile". ,,Dispdrut" ce insemneazi? Fugit? Dus in alti parte gi linut sub pazX? hnpugcat? Am telefonat la Mircea, ingrijorat gi de soarta lui. Mi-a rispuns chiar el la telefon gi i-arn vorbit despre corectura unui articol al lui peutru Rev.rite. Dar ce voiam sd aflu, aflasem: triiette.
(...) La RAmnicu Sdrat, Migu Polihroniade, Tell gi ceilalgi, impugcafi noaptea la 2 (,,cu mitraliera", zice Nina) gi pe urmi aruncafi ih curtla inchisoiii, ca si-i vatli lumea. in toati ora5ele. acela5i lucru. lCel pulin ata se spunc: Constlndache, Onicescu, venili diir locuri dif'erite, spun - mereu prirr Nirra --cA au vezut cu ochii lor). Marietta Sadova, ierr, ln tcpctilia spectacolului de la ,,Studio", in
318

SAmbdtS, 23 [septembrie 1939]

F6;;;;";;,'i*po.iuir

ratat. ^*"fti"

atat de drag tocmai pentru cd a avut a;a de pulin noroc' Ce sdndtos' in.o'r^eni, l.- iignii"i -i s. pire s,t"cetul altori! $:i-tuy " Manoilescu va fi mlnlstru' I amrascu e prllnbogat gi triu-mfbtor. Herescu este prolesor definitiv- gi.pregedinte la S S'R' -lfiirt*. fnfofaovanu are-premiul nalional de liieraturd 9i dd quete la Co*.ii" cafenea. Victor Eftimiu dd receplii"' ---bar Nae Ionescu moare la 49'de ani, neluat in serios' infrent'

Luni, 25 [septembrie 1939]

.li.tii;iiil.-E;,-;1w

urmd i" rufu d" ,Sd;u stanga cancelariei' fi mi-a. strins-mdna' Peuneori iot. ain si nu te supdri dacd se -va intAmpla te miriqi fi-;;;; ;ii;i.p;"d ii talut' ci oricdrui ali elev' Dar visul era mai lung' alte personaje'
mai coniplicat, cu nenumarate

lonescu'-El era il-l* t-i."iuf"oiiie pe Naeaceeagi varsti cadirectorul liceului acum)' I{-a opri-t (diqi

Luni. 27 ianuarie [1941]

ivand

MIhail Sebastian

,Taner e acrat eoump Nae lonescu"

Duminicd, 16 martie [1941] Ieri, un an de la moartea lui Nae Ionescu. Parastas la Biserica Visarion, intereant ca adunare de oameni, dar trist prin amintirea atdtor lucruri, la care te silea sI meditezi. Acum dou[ luni, inainte de ,,rebeliune", eroarea politicd a lui Nae Ionescu, inutila lui aventurd, incX nu era atdt de ratatX cAt pare azi. Figuri vechi de la ,,Cuvdntul": Onicescu, Devechi, Voglberg, Alexandru Devechi, Pretorian. Toli imb6trdnigi. Aveam impresia c[ e mai mult
parastasul lor. Pe urmi citeva figuri vizibil legionare: bdrbi recente, cdutdturi misterioase, tineri disperali cu p5rul vulvoi, Undeva, in primul plan, sofia lui Codreanu, citre care se imbulzea divers[ lume, ca si preziute ornagii. Ce ciuta Nae Ionescu intre oamenii Igtia? Ce avea cornun cu ei'/ SAmbdtS. 3l rnai [94] I Joi seara, reuniune la Vianu, cu Ralea, Papilian, Pippide, Eugen Ionescu. Lungd disculie riespre Nae Ionescu, care pentru Ralea gi Vianu nu cra decat un stalp de cafenea, un blrbier, un farsor, un ,,9ef '. M-am amuzzrt sA le spun ci pentnt mine Nae Ionescu era diavolul.

'

acestea, cdteva rdnduri impotriva mea, Sunt ,,colaborator roqcat al unei gazete ortodoxe", ,,evreu nebotezat ln slujba ortodoxului Nae un campion al extremei Ionesiu" etc. intr-o zi Eftimiu va democrafii, iar eu tot un huligan. Cu cAt imb[trdnesc, imi dau seama cd malentendu-urile sunt irevocabile. ,,Cuvhntul" rdmAne in viala nimic, nici mea o chestiune etern deschisS. Nimic n-o va inchide scrisul meu, nici viala mea.

Aristide imi aratl intr-o carte a lui Eftimiu, aptrruth zilele

(...)

SAmbiti, 10 octomvrie [1942]

fi

'

Note

'r . . Nina Mareg, prima sofie a lui Mircea Eliade. ' I Cu un an ini urml, redactorii ziarului ,,Credinla" cu deosebire .. Sandu Tudor, Zaharia Stancu gi Peru Manoliu purtaseri o 'campanie ' violentS impotriva lui Nae Ionescu qi a asocialiei ,'Criterion"' din care
fecuse parte gi Sebastian.

1933. aciivitarea publicd a lui Nae Ionescu era supravegheatd de autoritdfi, iar ziarul siu, ,,CuvAntul" (la acea date, de orientare prolegionar[), fusese suspcndat. ''

t Dupi asasinarea lui I.G. Duca de cdtre legionari, la

3O decembrie

't Gheorglie Racoveanu, publicist, autor


inlernat $i Mircea Eliade.

Miereuri, 16 iulie [1941] Vis complicat aste-ncapte. Nu-mi aduc aminte decit un singur moment. Eram cu Nae fonescu la Briila. Mergeam amandoi spre un fel de ;ezitoare, unc.ie el trebuia si lind o conf-erinli, iar eu sA vorbesc despre el. Cred ci-mi cerea sX fiu foarte elogios... Vineri, 10 octomvrie [941]
Zissu imi dE intr-un plic 10000 lei. Imediat, cobordnd de la el, gdndul de a-i da inapoi banii. Va trebui neapdrat si-i pot intr-adev5r gi cit mai repede. Sumele mici sunt umilitoare, mizeinapoia rabile. Cdnd Zissu ii dddea lui Nae sute de mii de lei, cu siguran;i ci nici prin gAnd nu-i trecea cd face o binefacere. Nu vreau s[ poati deveni atdt de ieftin binefdcdtorul meu.

misurilor de represiune impotriva G[rzii de Fier. DupI o .luni va fi


Jurnal, 1935-1944, Editura Humanitas,.1997

de eseuri de teologie crestin6-Ionescu a fost internat in lag6rul de la Miercurea-Ciuc, in cadd Nae

.)

320

321

Cursnte diversioniste 9i defecliuni

H.H. STAHL

Curente dlversianrisfe pr: def ac,tluni


ln ,,ciza" de care ne ocupdm acum nu era insi vorba numai de o ,,imprf,5tiere" a vechilor colaboratori, ci gi de o pdrisire, uneori discreti, alteori declarath, a punctelor de vedere ale ,,gcolii". Ceea ce se datora, in bund parte, gi faptului cX ;coala sociologicl din Bucureqti se desfigura intr-o atmosferi generali, culturali gi politicd, ostild, resimlindu-se apdsitoare pentru cei care nu erau de acord cu ea, dimpotrivi ispititoare (din picate) pentru r-nulfi din rindurile tineretului. Pentru a exemplifica aceasti situalie, ag alege doui cazuri exemplale, pentru doui tendinle care se cristalizau atunc^i, una de naturd ,,filozofici", alta pur politicd, de caractel legionar. In plimul rind, deosebit de important gi de tulburdtor a fost itinerarul spiritual al lui Mircea Vulcinescu, pe care toii il socoteam, pe buni dreptate, ca unul dintre cei rnai dotaEi din cei care activaserl in rdudurile ,,monografiilor". Mircea VulcXnescu, incepdnd inci din 1931, a incetat sd ia parte activi la lucrdrile de teren ale Seminarului. Ceea ce ajunsese a-l pasiona, din ce in ce mai exclusiv, erau problemele de ,,filozofie" gi ,,teologie", potrivit felului de a gAndi al profe-

.
'

sorului Nae Ionescu. Pentm mine a fost o mirare sd vdd cum crette in mod v[dit priza pe care acest prqfesor o avea asupra nu numai a unui mare nuntdr de studenli, ci gi asupra unui mic^gr-up de gAnditori ai ,,tinerei genera[ii". cum le plhcea si-gi spund. In jurul acestui profesor, cdruia toli ii spuneau doar,,Nae". se grupaseri oameni de valoarea cerdi a lui Mircea Vulcinescu, Mircea Eliade, C. Noica, Virgil Bogdan, ba pdni Ei Mihail Sebastian, in ciuda antisemitismului feroce al lui ,,Nae". Atat de depalte mergea acest grup cu iubirea fanatici a profesorului 1or, incAt Mircoa Vulcdnescu, intr-o conferingd tinutd 'in 1934 despre ,,Tendinfele tinerei gdheraiii", nu s-a sfiit a scrie aceastd. frazd surprinztrtoate: ,,Cum vom putea noi cere, de pildi, vreodatd junimigtilor suprovicluitori, si infeleagi c5, pentru cei
322

dintr-o generalie cu mine, ..a zis Nae> insemneazd acelati lucru cu li pentru ei <<zice Maiorescu>>?" Cdt despre credin;a ci grupul I'i; formau t^nXra seneratie" g fi spusi """u ".in."*italui fnrrnarr,,tan[ra. gene_rati".' ar Ii multe de sous. ci -l gi --,^,'l ^x el ma pn-ve.tte' ci' de^ faptul c6' in ce mi privegte, erimAhniidq Vulcdireicu, in tot cazul, era mAhnit Vrhd;d;;:il;f refuzam sd iac parte din ,,generalie". iin broqura-in care conferinla mai sus pomeiite a fosi tipdiiti, Mircea Vulcdnescu a pus urmXtoarei dedicalie: ,,Lui Ricu (Stahl),.intru indeplinirea unei o.-atour"i indatoriri fraleqti, cu toate cd <<chestia>> nu-l intereseazd"' (9.XrI.1934) ' M-am inirebat deseori in ce consta secretul marelui prestigiu pe care il avea Nae Ionescu. Pentru a md l[muri, am urmirit 9i eu multe din prelegerile lui. ,,Nae" era departe de-a fi un ',oarecine", unul dintrE pro-fesorii ;terti, care umpleau citeva din catedrele noastre uniiersitare. Sinipla lui prezenJd era impresionantl' iutocmai ca si fratele s[u, actorul Ghibericon, ,,Nae" avea un deosebir taleni in folosirea glasului, a gestului, a mimicii' in special a nrivirii. astfel cd reusea si pund in scend un personaj deloc banal: cel al unui ..g6nditor" care. la catedrd' nu reciti o,leclie de-a gata ores[titi. ci s*e afli in plind ttansd a muncii de gAndire. Spectacolul bfefit eradeci acela al ,,filosofului in curs de filozofare", nicidecum ce1 al ,,profesorului de filozofie"' diferenla dintre ',filozofi" 9i ,,profesohi de filozofie" fiind rle altfel deseori fdcuti de ^el insugi. tineori, expunerea sa era pitoreasci, 9i surp- -rinzdtoare' Astfel, avAnd a dezbate iroblema ,,cauiei" 9i ,,efecrului". a- incepu.t leclia prin a sDune ex abruptoi ,,Daci invirt comutatorul electric de pe perete' o sd se aprindl iampa. Dar intrebarea este..." etc. Sau' intorcAndu-se dupd dlungi absengi, intre timp stand la inchisoare pentru motive ooiiti... a idsit sala arhiplini de studenfi. venili sX vadh cunr 9i b"rpr" .. v"a vorbi Nae ioncscu. S-a mullunrit si- inceapd astfel: ..Dupa cum vd spuneam in prelegerea trecuti...". atitudinea aparent neteitrali fiind de fapt un exemplu de mare virtuozitate dramaticX' in ce mlsuri in aCeastd artl de a ,,spune" 9i a ,'personifica" intra si cabotinai? E greu de hotirAt. Paralela pe care arn de gdnd s-o fac intre Pirvin si ,,Nae" va putea s[ pard multora paradoxalX, poate chiar supdritdare. Totugi imi pare ldmuritoare. Avusesem, cu.mu\i ani inainte, o atlmiralie-fIrX margini pentru. Vasile Pdrvan' $i la el arta oratoricd era deiivArgitd' Dar personajul pe cale realmente il intruchipa era tragic. Cdnd intra in sali, 9i ea arhiplin[ de fanaticii

H.H. Stahl

Curonl dlversloniste gi defectiuni

lui, vedeai un om imbricat in negru, in haine ca de pastor luteran, strecurindu-se incet, de la uqd la catedrd, stand aici in picioare, ridicAnd o mAni gi spundnd: ,,El s-a nlscut in Galileia!", pentru ca apoi sd se ageze gi sd continue a analiza gAndirea cregtini in conflict cu cea a fiiozofiei pdgAne. La Pirvan nu puteai insd avea nici o indoiall cd proceda aga pentru ci aga simlea. Nici o bdnuiald de n'o put"ui'av^ea vaznndri-l gi 'ascultAndu-I. in mod "uUotino.; aveam totugi certirudinea cd Nae Ionescu furase de la paradoxil Pirvan tehnici puneriior in scend, numai cd ceea ce infdliga el nu mai era un erou tragic, ci un actor de comedie; de la Eschil, ne cobor6sem la Aristofan. Cu greu sd nu-gi aduci aminte de butada lui Marx, care afirma ci istoria se repete; prima oarl e tragic6, a doua oari, grotesc5. Nirneni nu-gi poate inchipui ci Pirvan s-ar fi putut preta, ca ,,Nae", la scene! d-e umor, cum a fost, de pildi, cea a,,recitalului" oferit studenlilor^ lui, cu prilejul examenului de confirmare in postul

iegean, cu totul derutat de problem5, a insistat sd_afle ce lucrare . ,,ciasicl" de logic[ cunoagte. 9i Nae, cu un ton timid, ca;i c6nd i-ar fi fost teami si nu fac{ iine gtie ce gaf5, a spus: ,,Goblot. poate?" Ori Coblot era cartea pentru incepdtori, fhri de cunoagterea cireia nici nu puteai indrlzni sI intri in seminariile lui. Venind vorba despre ,,individualitate" gi ,,totalitate", Nae Ionescu a intrebat dacd i sepermite sE plece de ia un exemplu concret; ceea ce Gusti, care prezida comisia-, i-a ingiduit. An:nci Nae a scos din buzunar o cutie de chibrituri, a luat un chibrit 6i a inceput sd vorbeascd despre ce pirere avea Aristot despre probiemi, fZcdnd deci de fapt ceea ce in jargon studenlesc se numea,,A face teoria chibritului", provocdnd, 'd".:g"., p.intt" stuiengii care ii fXceau public, mai mult. decdt o sadici bucurie; asta, spre nedumerirea comisiei. Dar prin asemenea rnijloace nu puteai cAgtiga decdt masele, nu

gi pitmnse de inalta lof misiune, Nae ionescu a lansat cirteva din paradoxele logisticii. Un profesor
personaje, fbarte gruue

de conferentiar. In fala Comisiei de examinare, compusd din cdteva

rl

spuse de filozoful gerrnan. Carg 3 fost pin6 la urmi soarra acesrui ,drac impieligat.., adici ^ .,,intruchipat". total lipsir de buni_credinte, aii aeruit cu o rnteltgenlA exceplionale, se $tie Si nu e locul si vorbim aici. insl - Repetem putut mirarea cd Mircea Vulcinescu, iird a deveni ,,legionar", a totugi, o anume vreme, sb creaclh in Nae Ionescu ca intr-u,n profet al gindirii rom6negti filozofice. A ficut_o insd liri sa opuna curentulul sociologic gustian o negare f}li;d; ci cel mult una de simplS ,,frondd". Spre deosebire de alli disidenli, acegtia curat ,,legionari.., dar mult mai pulin dotali, arar ca puterc de-judecati, cdigi ca buni_

prrnde,,duhul" specific al romfinismului gi mai ales al ,,ortodoiiei... Leea ce pentru mine, care nu md ntrsctrsem in Blrigan gi fusesem era prea ispiriror. Cu.*urit" !,r,:1i,::r*",nu urmdrite gi de ciliva preo!i, lui J.ipie ,,teotogie.. sr ,,tllozotle" erau ba chiar gi de paitori luterani. Ceea, ce spunea in'curs era cleiigui intei".ant. profeso.rrl Lrusu rnsa aruncase o vorbi, in Seminarul sdu, anume de interesul l;alputea avea pentru noi citirea lucrdiii Dre Heilige alui 1e--ca1e ott-o- Rudolf, pe czue o adusese in biblioteca Seminarului vr6nd astfel se 19 spgnn ci Nae Ionescu nu fdcea aecai sa repete cele

era a|easi ,,nafiunea.. gi ,,orrodoxia.., vtrzu'ie metafizic, dar gi a lui pirere, cine l:Iil"_- pe. Descares,. precum nici-se ntrscuse in. Birdgan nu purea lnletege cine nu s_a.niscut aiolo nu putea
I_r,1Jgra

pe :ap...!e punea in disculie avcau, tontc, un iz de actualitate ,,politic5", cle nuanld din cd in ce mui c lar.' ,,leeionaia... Ca temd

DIK

credinli.

I,

Amintiri pi gindLm,

Ed

jtura Mirierva, I98 I

i;;&,

,"

Eielita,.adiciacelgrupiestr6nsdeoameni'cuadeviratsuperiori' iare il admirau. Pe acigtia ii cigtiga Nae Ionescu prin temele pe . ' care le ataca. Nu venea iu o erudilie deosebiti, ci cu b capacitate de :: analizd ctr totul exceplionald. In adevdr, urmdrindul pe Nae Ionescu aveai ce invdp din me$te$ugul jongldrii cu ideile. Ternele
325

1878-1 978: indspendenle, libertate,

culturi (l)

HORIA STAMATU
t

878-t LVB: independenld,

cutturd

ll hertate,

(t)

.' ,

in 1978 s-au implinit o sutd de ani de la independenla de care s-au bucurat oamenii nomaniei reate, pana la d'esfiingdrea ei, ln 1947, cAnd a lost ihstauratd o altl lard, pe un calapod 9i mdsuri striine de istoria gi firea poporului romdn.. Dar.. in prealabil, Romdnia suferise o-grav5 mutilare in 1938, prin lovitura de stat a lui Carol II, firi de care nu ar fi fost posibil nimic din ce a urmat. ln iarna anr-rlui 1938, au fost desfiinlate drepturile politice ale rominilor si astfel a fost suprimatd o mare parte din presa de atunci. Printre ziarele suprimate a lost 9i ..Cuvdntul"' care de la aparilia lui in 1924 se impusese prin independenfd, fdri tocmeali, 9i prin exceDtionalele articote trle celui ce, cAliva ani dupd aceea, avea si fie dirbctorul ziarului, Nae Ionescu (pdni in 1937, cdnd a fost numit titular de catedrd la Catedra de MetafizicX, Logicl 9i Teoria cunostintei la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuregti). --'Fiir'ii,i"a-r*ii;, No" ton"."n iidi"a pt"*u romaneascx, pentm orima si ultima oari, la nivelul ,,Timpului" din epoca Eminescu' bar,,isioricii" literari de azi falsifici tot trecutul cultural romAnesc si mers oftnh a scrie de ,,CuvAtrtul" ci intre 1938 5i 1940 ar fi fost l-".nori 'at miscirii legionare" (vczi Dumitnr M icu. ,.Studiu intr6ductiv" la'volumuf Ma itrey. Nuntd tn cer de Mircea Eliade, Bucuresti. EPL. 1969, pp. VII-IX) din care citlm textual: ,,in ifarA <te PArvan,-dn profesor dintre cei mai audiali a fost Nae Ionescu. Dispun6nd de o putere fascirratorie emanatd ?n buni mdsuri din afaratul exteriotf zrccesoriu. al expunerilor, el cornbitea rationalismui, vorbea despre apocataslazi. teoretiza "nelini$teao' .,riiintu irea,r, ..evadarea din lrtme>. prin aceasla inlelegdnd evadarea din pravili, sfidarea oticirei morale constituite "disponibilitateao pernianentl pcntru otice fel <.de faptd"' <actiune>, Tissa in virtualitate' ..aVenturI>, .,experienllu. <Sit trecem

adich sd iesim din existenta aceasta.>Mai spunea cd omul, prin firea lui, e menii ratirii. <Omul e singurul animal care-'i poate rata viala' RaEa rimAne ra!d, orice'ar flce.r, Prin ratiri succesive, omul p-.ntg" tot ataiea <<experiente> 5i <aventuri> c-are ii pt'ocurh ientimintul trdirii plenare. Cu asemenea teorii' Nae Ionescu avea sX in a.doria jumetate a deceniului pa1mlgq.- ideologul ajungd - sinistre or:ganizaiii politice din { istoria girii noastre, iar cLlei" mai s[ devini in cea de-a doua serie <CuvAnrul>>, acum zilrul snl, dvea a lui (1938-1940) organ al miScdrii legionare.'' , Dir din feriiire existd mdrturii valabile ale unora care l-au cunoscut de aproape 9i pe profesorul 9i pe directorul de ziar Nae Ionescu, gi caie voibeJc de el in spirit de cinste omeneasci rsi adevir rstorlc. in primul rdnd, Nae Ionescu nu a fost nici un fel de ,,ideolog" 9i nici ,,ieoretician':, $i atat ideologia cAt 9i teoria erauprimejdii ale gdndirii de care inviga pe tineri cum si se fereasc[. De aceea nici iu u,rea cum sd fie ,,id6ologul" vreunei grupdri politice, iar ziarul ,,Cuvintul", de la aparilia lui pAnI la suprimarea din 1938' a fost' ca Ji ..Ordin"a" lui Mihai Burileanu, un qxemplu de independenli 2iuri.ti"a fald de orice forli politici. lrr ianra lui 1938 a fost suorimat ..Cuv6nrul", iar in'martie I940, directorul ziarului, Nac Ioirescu, a'murit. Cum putea fi in acest timp un ziar care nu ap rca, organul vreunei miScdri? *Abia in septembiie I94A, deci la o jumdtate de an dupd moartco lui Nae lonescu, reapare .,Cuv6ntul". sub direclia Iui P.P. Panaitescu, istoric. scoi din Facultate de comunigti, autorul unei

din 197O-1971. Mircea Eliade era in misiune diplomatici in Anglia si n-a oublicat in presa de atunci nimic. Nae Ionescu, acuzat mereu ile misticii mariism-leninismului de ,,iralionalism", sau, mai concret, de ,,incapacitate de a percepe 9tiinfa", i;i trecuse doctorahrl la Miinchen, in I 9 19, ct o tetd consairati unei probleme de logicd matematicd, deci deloc din domeniul ,,ira1ionalit61ii": ,,Die Logistik als Versuch einer neuer Begrundung der Mathematik",,Istoricul literar" citat de noi nu igi susline injuriile aduse lui Nae Ionescu prin nici un citat din care sd se vadl cd marele ginditor ar fi fost un pi'opagator-al ,,imoratte!ii", al ,,fbrddelegii*, al haosului 'penlni cd asemenea citate nu au de unde fi scoase, nu intelectual,

mari cdrti, Introducere la istoria culturii rominepa, apirutd in ultimul riroment al ,,destinderil*, in 1969' inainte de ,,intinderea"

326

Ho a Stamatu
sunt de gdsit nici in cursurile lui, nici in sutele de articole publicate. A stat weodatd de vorbd acest D. Micu cu Nae Ionescu, i-a atzit vreuna din conferintele sale sau vreun curs? Sau i-a transmis prin spiritism cine ,stie id.i ,,".i-inale"? Dar nu trebuie sh ne mii'dm

1878-1978: independenld, libertate, cultura(l)


--Acesti unsore zece ani care s-au scurs clc la tlecerea lui Nae Ionescu ilin viaia aceasta se numllrtr printre cci mai cumplifi ani ai neamului nostru. Nu e de mirare deci c[ apcle inctr nu s-au llmpezlt si incl nu s-a putut scrie adevtrrata .,istorie" a giilldirii 9i faptei lui jrlae Ionescu. bar va veni o zi cind prllirnile vor amuli 9i grefelile se vor ierta, va veni o zi cdnd judccaia istoriei se va rndrturisi de la sine, firesc, aproape pe nesimlite. Noi, elevii 5i colaboratorii lui Nae Ionescu, cei iare ini mai rdmas in vialil, a$t;rptdm fdrtr teamd ziua aceea, chiar daci ea va veni tdrzitr de toi, ciira nu vom mai fi pe.aici ca s-o cunoa5tem. P6nI atunci, insi, votn continua sd mdrturisim pentru Profesbrul Nae Ionesctt. Si spunem, adici, ce anl invilat de ia el. si cum ne-a invdtat. Opera icrisl a ltri Nae Ionescu. de;i importlnti; reprezint[ numai d infimi panc din .'crerlia> lui. Ce-l fost mai-pie1iis, mai vitt;i nrai rodnic din geniul- Profesorului a adici in lectiile si serninariile dc la Facultatea trecut in .lviiti>> de Litere, in ionvorbirile cu prietenii ;i elevii. in unele scrisori din ultimii ani. Stim cdt de nrult-i s-a reprosat aceastl lipsi de <seriozitate>: cd, a'dici, n-a scris c5r1i, ci s-a mtrllumit sI le gindeascX. ,,si mai ales ri inu"t" oe altii cum si gindeasci 5i cttln si scrie cirli' Dar vreo suti db volume au iesitln ultimii douileci de ani din <<atelierul>> lui Nae Ionescu, si aoate Poartn, intr-un fei sau altul, oecetea seniului sau invititurii Iui. Iai daci e adevlrat ci lui Nae ion.t.u fiu i-a fost ingdduit s5-1i scrie <(cartea>'- 5i11gut'1 carc ar fi fost cu totul si cu totrll a lui, fiind totodatl 5i piatra lui tle mormint nu e mai riutin ader'5rat ci din cursurile, conferinlele 9i articolele - se vor pi:tda alcitui intr-o zi ci4i destule- Munca aceasta de lui culegere $i^ tipirire a textelol' Profes'onllui incepuse in Iard' Trei volu"me di filirsofie an aplntl inainte de ocupalia nrsi' 5i alte cinci erau gata de tioar. Dumnezeu singur stie cdtrd va putea fi reluatX munci aceasla'de clifuzare a textei-or lui Nae fonescu. Deocamdatd se cuvine ca mi.car o parte din ele si redevind accesibile romanilor care se gisesc astirzi dincolo de grani,tele 1irii. Pentru a implini aceasti ;evoie a fost tipdritd hroqrrra de fa1i. Multe am fi avut d6 spus citiiorului despre felul cum in;eleg.ea Nae Ionescu filosofia si nietoda prin care socolea el cd putea invdla pe cei tineri str filosodeze, despie problemele centrale ale glindirii iui. desnre imr)ortantr care o aiordl el dragostei, vielii religioase 9i istorieiigi desirre atiiiea altele. Dar am preferat sd-i llsdm'lui cit mai

prea mult, pentru",i ,,gtiinta" numitului D. Micu este ,,ttiinla" cd marxismului leninist", care, numith qi ,,socialism gtiinfific", arate de preferinld ce nu au g6ndit gi nu pot sd gAndeasci oamenii cu mingile normale (,,bona mens")Din fericire insd, in 1951, deci cu mult ?naintea acestor rdfuiri partinice, reluate la fiecare cdliva ani ca nu cumva sd fie uitate, a aplrut o brogurX: Nae lonescu: Convorbii, publicatd la Freising, in Germania Occidentall, de Mircea Eliade gi George Racoveanu. Mircea Eliade, din grija de a nu se risipi cele scrise de Nae Ionescu, a scos o culegere de articole intr-un volum, Roza vdnturilor, editat de cea-mai selecti editurA romdneasci. de atunci, ,,Cultura Nalionald". ln broqwa Convorbiri,32 de pagini format mare tn quirto, sunt republicate articole din Roza vdntuilor, din ,,Gindirea", din revista scoasi de Racoveanu, ,,Predania" gi fragmente din cursurile de ,,Istoria logicii ,,gi de ,,Metafizic5", publicate in l94l-42 de Mircea Vulednescu, alt elev exceptional al lui Nae Io.lrescu, prieten al lui Mircea Ellade, ucis in inchisoare in anii '50. In timpul rdzboiului, cenzura antilegionard era totald, aga cd, dacd volumele de filozofie ale lui Nae Ionescu ar fi fost ,,ideologice", nu ar fi aplrut. Dar pentru marxittii-leninigti din Romdnia, tot ce nu este marxistleninist trebuie s[ fie legionar, ca prob[ cd scriitorii care se urisc unul pe altul se denunli ci,,legionari", ceea ce este egal cu erezia ,,cre$tini". Culegerea Convorbiri este deschisd de o introducere semnatd de Mircea Eliade gi George Racoveanu, menitd si r6mdnh in istoria scrisului romdnesc ca una dintre cele mai bune pagini de g6ndire gi bund simlire din aceste vremi in care gdndirea qi simlirea sunt.lot mai feroce mobilizate in serviciul minciunii qi al urii. De aceea, meritd sd fie reprodusl in lntregime, dupd cum gi brogura ar merita sd fie retipirit5, impreund cu ce nu se repetd in volumul scos de D.C. AmzXr mai tdrziu: (Nae lonescu: Indreptar ortodox, texte alese, culese Si adnotate de D.C. Amzdr, Editura ,,Fr5tia ortodoxe", Wiesbaden, I957). Citim din textul scris, af adar, de Mircea Eliade gi George
Racoveanu: 32t

Ho a Stamatu
multe din paginile acestei cdrgulii. Celor care n-uu trvut ?ns[ norocul sd-l ascult^e, ielor tineri mai iles, tot trebuie s[ lc spunem ceva din ce a insernnat Profesorul pentru cei care, intre 1922 Si 1938, i-au fost elevi. Nae Ionescu ne-a invilat sd gdndim. Geniul lui era, ln prirnul rand, de structurl socraticd: ne ajuta sI cdutdm 9i str scoatem singu-ri Ia'iveald adevdrul. N'; ni-l did-ea de-a gatni iLu ni-l impunea. Ne oblisa sd iudecdm, noi, cu mii.loacel-e noastre, s[ tragem singuri conc"luzia lTopriilor noaslre ef6rturi. incepea intAi cu gramatica $i cu lexicul.'- iici avea oroare de termenii improprii 9i de belia de cuvinte: de limbajul aproximativ' Ne invdla cum sA cidm un text filosotic si ne indenina sd mergern totdeauna la izvoare: ne interzicea'cirtile despre un filosofsau despre un sistem filosofic' ^cel dintii profesor care, intr-o vreme cdnd Nii Ion".".t'a fost -domneau incd in Universitdtile nozitivismul si agnosticismul metafizicii 9i a vorbit cu inlelegere iom6nesti, a aif,tat-validitatea desore riristici si despre experienta religioasX- Se poate chiar spune 'datoritd in primril rdnd efortirrilor lui, filosofia romdneascd a c5, Jeoesit complexele de inferioritate care, de la Titu Maiorescu ini"dc". g pist o, intr-o dependen(d completi de.Scolile filosofice uour"n". iniint".o inreresui pentnt experienla religioash sX se facl ettropeani. Nae lonesiu a linut cursuri de filosofia ii"iiii in "uttura ietieiei. aupi cum tot el a familiarizat auditorul universitar cu pio6lernele' existenlialisrnului, intr-un timp cAnd acest curent era ioroaoe ienorat in Occident. ' -'^in'nf uEoti., Nae lonescu a lbst un realisl.' pntru el' creagiile. gi valorile spiritulrri erau, inainte de toate, reale' L)e alcl lntercsul lul -riltintite de tot lelul 5i in primul rlnd pentnr realititile o"ni* <<ortodoxia>,, fiili;". il;;:;-putlun*u "u caie a eialtat rominesc' Deca forma'de aici critica u"i"tle o naratirulii si, ,.leci, ;;i a neamului la caie a sipus felurite specii de. '<rnodcrnism" ;;;;ai;;;" i"i'*i^I, pJi. sau religios. A d"mas.at <qtienlismul'' ca fiind unul de inleiioritate ale teologiei ortodoxe romAne;li; a ai,i gindi 5i "t*tif.*"t" iGs otenlio asupra incapacitalii teologiei oficiale. de acircularce 'actuali,': din care pricind ..in tenneni "r,""n" "rirUt.-ele ;;i;;l;i vGrii eligioase - singurele in misurX si dea culturii noasiie aOaniimi gi- valoare univCrsali - este.impiedicatX' '"5" ini"i.t" iri pr:imul rind de ccea c-e. e viu qi creator in. viala istoricl a neamului romducsc, sple deosebire de cei care, pornind de

1878-1 978: independenld, libertate, cultura (l)

la prosrame abstracte, le-ar fi vrut cu orice prel aplicate, 9i cAt mai reiedi, in organizarea vielii romdnegti. lstoricismul lui Nae lonescu l-d condus li imBicarea iu destinui istoric al neamului rominesc. Omul, singur, spunea el, nu Poate interveni in istorie; nu poate prins sdnrAnli gi viap de la Dumnezeu. decdt "grddinirii ceea ce a De aceEa. falh de elevii Ei studengii lui. marea lui grijd era si ghiceascE qi si incurajeze incUnlrile lor personale, ajutdndu-i in primul rdnd sd se dezbare de <<ticurile> invdlate din cirfi. Cu c6t trecea timpul, cu atat Nae Ionescu igi preciza mai ferm adeviratul lui rol in cultura romdneascd: acela de invd;dtor si arbitru. Era inzestral cu un dar unic de a cregte gi invdga oamenii 5i avea ca nimeni altul simful judechtorului gi al arbi trului: $tia sd vadX clar datele esengiale.ale problemei, Ftia si cumpAneascd gi ne inv6la cum sI inlelegem <gi celilalt punct de vedere>,, ca sh putem cuprinde realitatea in totalitatea ei. Dacd ar fi avut timp pi de i-ar fi pl5cut s-o faci, Nae Ionescu ar fi putut scrie cea mai obiectiv[ istorie a civilizaliei romAnegti moderne, cdci adeziunea lui !a un anumit stil de viafi spirituald nu-i micpora intru nimic posibilit5file de infelegere a tuturor celorlalte forme reale, nu era necrufltor decet cu pseudomorfozele gi cu hibrizii. Acest ortodox a vorbit cu sirnpatie qi ingelegere nu numai despre catolicism,.protestantism gi. iudaism, dar ;i dc'spre budhism- 5i islamism, gi era uuul din cei mai adinci cunoscdtori pe care i-arn avut a Kabalei gi a misticei iudaice. DacX s-ar fi ndscut 9i ar fi trdit intr-un sat, cu un veac, doui in urmi, Nae Ionescu ar t'i iimas toattr viaga un plugar; ar fi iubit stelele gi cAntecele; qi-ar fi crescut feciorii intre.<oameni buni qi bitrrini" "
_

_. iunie

l95l

Aceste r6nduri, datbrate unui mare invelat Si scriitor cu renume mondial, gi unui teolog, mult mai rnodest dar de o mare onestitate" egalati doar de a fbstului siu coleg de redac(ie mai tdnir, sunt cAi se poate de bine cumpdnite. $i tocniai pentru cd exprcsia este cumpiniti gi gindirea riguroasd. ele fac neputincios v:eninul din propaganda -proletculturii. De altfel. aceastd propagandd nici nu poate fi altfel, pentru cI religia, gAndirea personald, realismul,
331

"*,YJ'i:ifJ:f,?

Hofia Stamatu creatb de o adevarul istoric, organicitatea vielii. intr-o. societate. ir." t"ii-".'milEniu de'civilizllie originald sunt considerate c"are tug de gdndirea 9i "i #"i'i' iii "[."iirti'"i'**ii"t-i.nin4iii"t' iirntirea normali ca dracul de t[miie' . "' aintr-un curs de'Jstoria a"-Jioiii 2", din esen$alul l.;ii'; ;; i; loarte puline rinduri cevadespre caiacter' pe care gandire '"1,?'i i;iNu" Ion"'"",

1878-197a: independcnl[, llbortate, culture (l) Aceasta este filosofia: valorificat'e n cxistenlei, formularea valorificdrii existenfei. O asemenea formulnre conline totdeauna o 'un fel de tendinl[ inspre absolut. Mai toati notd caracteristici, filosofia este propriu-zis o acliune, sa un drum spre absolut' inspre ceva in afard de noi, imuabil, incoruptibil, deoiebit de noi' ideal penrru fiinta noastrd spirituali. Din acest punct de vedere, filosofia Lste la aceiasi nivel cr] arta; ca si aceasta, antncd in afari de fiinga spiritualX existenlele absolute. brice opertr de artl reprezintd, in intentia si in stnictura ei formali, nu'o tealitate, ci o existenlX absolutl.'Aceasta insemneazl cd in zadar se tot clznesc esteticienii, se invdrtesc ca pisoii in jurul oalei cu terci fierbinte, 9i nu gtiu sd spuni ce este opera de aiti in sine, nepiet'itoare. Opera de arth nu eite nepieritoar6 in ea inshgi, ci pomeqtb din tendinla omului inspre
nepieritor. 'C)pera

tiil"i;';il;

iiiitilor

filosolicd Si crealie artisticd: de caJacter? Un om de ,,Si transpunem: ce rnsemneazh un omin acelagi fel. calacterul .ra1a caracter este cel care rrr"."uril ini"ta"auna ttapatiie' de'"a"giun' in r.i'i";;il;i..i-a" .realits$lor' din congtiinla acEiunii mele' vasllzich decluc existenla "uiutt"tt't"i Cine -u's' - -tiiiti";.;irre'spliir'are' uita Iaar6 vreme 5i tragere de ce se-petrece in el' cu 'nai spirituala foarte bine 9i s-o ;1;".';; ;i-ri uu.li u.*ita linta d-voa-stre. nu J"ii".*'ii In chip precis' Eu insX' -dhcdcare vi pnvestesulrtetr eu conuinsi de existenla acestei fiinle.- lucru fllnlelspirituale 9i ooslulez, in consideraliile ntele' existerla. acestei este ;e rlsfringe. cu indicalii' din realitatea-obiectivd ii.'-;; dupf, felul in care "A;'"; riinla spirituali l-T9u' fi: ;;;;;i;;; ^""uita reactioneaza, noi valorifictim existenla' Prin urmare ilirio tnliit.^fa ;i.de valorincarea existenlei' ;, ::,;"uo[;;,;;;i ;"'J";;tiere, ci dxisteDga' atunci cdutim o .;i Iar in momentul in care uuioin"arn expr:ime in ctrip general lelui nostru de a reacliona ;ili;fi;;;;-;t in fala exi stenlei. felu.l nostru de a AceastX formul5. care exprimh in chip general

ita:iii""i"';;;""tn

;;i;

it.':l;: fiffi].j# $T";;;t;,;;;; ii;ili

neces'itilii noastre de abiolut qi reprezintfr, pentru,fiecare din noi, in felul nostru, un absolttt, dar care este un absolut al nostru, subiectiv, adich este fixctul necesitdgii universal umane de absolut, dar nu '9i filosofie n-ai niciodati absolutul 'insu;i. in artd .sd- gisegti la ibsolut, trebuie sd depSge,sti li arta ti absolutul. Ca i5 mergi filosofia. si si treci in religie. Aceaith insemneazi fi-iosofie: valorificarea existentoi, impinti de necesitatea noastrd de absoltlt. Deci am cunoqtinla, am valorificcrea aceslei cunottinle in raporr cu mine insumi .;i am formularea acestei vaiorifiihii. Acestet sunt elementele constitutive

de artE, ca gi sistemul filosofic, este un rezultat al

.""4;.*

"""o '" auzitid.voastrepeoametrtiaceiacareigiincruntd.lala'l:|laSeaza .inli"iii'p"l^t ia' sa uotu"as"a de filosofia $riinlificd' sx vi urtalr vedeli ce uot 'tn tpuna, pentru-cl 9i eu m-am -uitat-la rri"" f" "itX iij."r'iiii' i'" ii,si"' ";*i"' iirli'ria'etiinlificd hu el!stx' Filosofia Ea nu poate si Jii"'r"'i,it* r.urt" p"r.onui, "tinu'r'*r" iubiectiv'un fel de lirici' Filosofia este decaita lirica' ri"-.*ii",a "" "ir"eia iie studiat[ obiectiv, dec6t pentru c[ este pasibild de E" ," """L-J ii,nt tot*ui" tipice de iilosofare' cu alte cuvinte ^T-illi""i.l",]',t'.a iiinle spirituale' Numai de aceea ;:liii,;';k';;ii;'*ui" iipi"" de ceei ce se.numtte, cu un termen |ri". i"l .a stucliem filoiofia gi
lhracadabrant, istoria filosofiei'

i;'i;,;;;i;i"t;'"

i"-n"*'?:'"r1:'?!:

^9:'::

ale vietii spilituale omene5li in general. pe planlrl realitllii sensibili', cu limitele cele mai ridiCate. metafizicei prin urmare activitatea spirituald avdnd, ca cel mai larg cadru, .perceperea metafizici. Jbcul acestor elemente constitutive ale viefii spirituale
y2 66pfing4

determini anumite tipuri de valorificare, anumite. tipuri formale de valorificare a activitalii spirituale."

,,Drum: Revistd de cultuld romineasc5", Pittsburgh, USA, Anul XfV, nr. l-3, ianuarie-septembrie 1978

333

87 8-1

978: independenli, libertate, culturd (ll)

t878-t *78 : lndepandanld, ilbartate, culturd (tt)


,,tn definitiv, poli .t1g9 filozofie a.ceasta este valabil Si - Si pentru artd. este valabil pentru culturit in genere, nu pentru civilizalie Si nu pentru religie nu poli si faciVlosofic daci nu ai de spus ceva. Facultatea sau necesitatea aceasta de a tbnnula are ca suport o anumitd conStiinSd pe carc tu o ai: adici s-au asez-ar Iucrurile in tine. Tot ceeh ie ai primit ca indicagii ,jin limea obiectivd se aSeazd in tine gi face ca rtn fel de droidie a ra. Trebuie sd ai drojdie poli sd spui ceva. Si cbnd spui, nu spui .sh .aceastd
.

^ca oecal ceea ce exlsta rn fine. Filosofie ;i artd se pot [ace in toate teluri]e; dar aceasta rlu este filosofie, itici artd, ci numai exerciyiu anluzant pe ntarginile absoIutului. Filosofia gi arta, cultura propt'iu,zisd, nu se pot face decit acolo unde existd un precipitat al confruntdrii noastre spirituale cu
re al i tatea.

"

A spune marxist-leninigtilor ch filosofia este o punere in valoare a,,existenEei", nu a.,produ61iei", ceea ce face tot mlterialismul istoric, qi cd existenga ,,formuleaz5" acest lucru in loc si ,organizeze,, produclia este efectiv o mare jignire. Acum vreo l2 ani, numitul D. Micu, citat mai sus, scria Ei publica o carte dcspre romanul romAnesc impd4iti in capitole in felul urmltor: romane din cimpul muncii industriale, romane din cAmpul muncii agricole, romane din alte cimpuri ale muncii. Nu e deloc o invenfie a noastri, caftea existd. _A mai -spune ci prin formularea valor.ificXrii existenfei se dezvlluie un.f-el de ,,tendingd inspre absolut", nu spre un gef lau partid, este iardgi o mare jignire adush ,,alegilor" marxism-lei.rinismului. A ?ntiri aceasta spundnd ci filosofia este o ,,acfiune", un ,,drum" spre ceva incoruptibil, de dincolo dc tiinga noaltri, dar care poatd fi intuit_ prin ce.e_spiritual ln fiinla noasrri.. este ceva imoral pentru marxist-leniniqti, este, curn spun dAngii, fdri,,legitate" (cuvdnt oribil inventat de neg0nditolul G. Cdlinescu) gi la urma urmei
334

aceasta este corupfie de minori, atentat la bunele moravuri ale sooietdlii socialiste, cu munca ei socialistd, cu morala gi socialisti, cu rezultatele ei socialiste ,,gtiinlifice", deci din pdcate',,pipiibile", nu ,,triiriste", pentru cA e vorba de un materialism care, prigonind spiritul, o lncurcd total cu... materia. O altd injurie gravi adusX ,,socialismului" este afirmagia cd opera de artd, in loc si fie rezultatul ,,condiliilor obiective", este rezultatul unei ,,subiectivit6li" in care se citegte ,,tendinla ornului spre nepieritor". Aga ceva se cheaml in jargonul leninist rugine ,,idealisth". Din ultimele rdnduri ale citatului se inlelege cd ,,arta" gi ,,filosofia" pot fi scoase cu pulin5 abilitate dintr-un buzunar sau altul, nazist sau comunist, la infinit, cum vedem in lumea proletculturilor, dar cultura ca mediu de art[ real6 cere altceva dec6t ,,conformism", gi anume cere o ,,confruntare" a fiingei spirituale cu realitatea, condusd numai de fiinla spirituald in cauzi, nu de vreun sistem, iar rezultatul acestei confruntdri este un precipitat care este opera de gAndire sau de artd. Dal in lumea ,,totalitard", cum scrie Nae Ionescu in ,,Cuvdntul" prin 1937, nu e admisd nici o confruntare, ci doar o fatalistl supunere la colectiv, gi astfel Nae Ionescu gdsea o identitate indiscutabild de structurd intre cele doui totalitalisrne antagonice, nalional-socialismul gi comunismul. Din aceste constatiri reie$ea pentru cititorul de atunci, ca gi pentru cel ce ar citi astdzi, cd Nae lonescu nuprevedea nici un fel de totalitaism pen\u Rom4nia, qi daci era total opus degenerdrii marxiste a hegelianismului, pe atata era de opus idealismului in genere, inclusiv deci hegelianismului original, gi nu avea nimic de-a face cu alte forme ale idealismului, cum era morfologia culturii, dupd cum nici rasist nu era. Iar despre structura poporului romdn, in nici un fel potrivite cu nici un fel de socialism, Nae Ionescu scrisese ani de zile in ,,Cuvdntu1". De aceea nu e greu si descifrdm limbajul marxistlenini;tilor, pentru care ,,corupfie morald", iegire din lege, antipatriotism, antiumanism inseamni cu totul altceva dec6t in limbajul normal. Nae Ionescu a ,,corupt" serii de intelectuali, in sensul cd le-a dat ceva mai convingdtor pentru ei decdt marxismul, care pentru marxist-leninigti gine loc de lege a naturii, de nafiune gi de patrie, de umanitate. De aceea trebuie condamnat fdri inbetare-Nae Ionescu, pentru ch tineretul de azi trebuie sA invete cu totul altceva

Ho a Stamatu
decdt pe vremea lui Nae Ionescu, gi anume cd toat[ cultura nu are voie sh se fach decdt lErd nici un fel de confruntare a fiin1ei spirituale cu orice ar fi, din simplul motiv ci se contest[ existenla unei ,,fiin1e spirituale" gi nu se admite decdt un ,,spirit al colectilului" prin iare ,,culturalii" admigi de partid trebuie sI-gi verifice neincetat ioate actele gi g6ndurile exprimate. ,,Partidul", adicd -,o parte", stabileste ce este ,,spirit al colectivului", deci ,,tot". Din aceste

1878-1978i independenltr, llbortate, cultura (ll)


Caracterul este consecvenla cu sine lnsusi, iur aceastl consecvenfd e posibilX prin prealabili clarificnre a hii cc este ,,sine insugi... Deci nu.e consecven[a cu un sistem ideologic, al cllrui;el azi este toJmar drstrugerea oricdrui ,,sine fnsugi", Legea este a realitdlii a cErei complexitate culmineazi ci fiinla .spiritualil. Realitatea tre6uie s-o inlelegem, pe,ntru cd altfel ne zdiobe'gte, iar prin legea realitXlii se face pactul rodnic intre realitate si sini:.insusi. Cind insi un si'stem ideologic trebuie sd linh loc d6 realitate, ie ajunge Ia lirddelegea nelimitatd, iar caracierul se dizolvh in pactul dintie sine insuqi gi antirealitatea impusd de fdridelege. De aceea familia D. Micri,

motive nu va iesi din oala marxist-leninisti nici un alt Mircea Eliade. in literatura $i arta sau filosofia tutelate azi de marxistleninisti este imposibil de recunoscut operele ,,urmaqilor" vreunor ,,inaintasi". Ce maestru al gindirii aifiA azi vreunei personalitdgi promiliioare sX se dezvolte. cun a fost ajutat in tinerege lui Mircea i:tiaae ae Nae Ionescu, pentru ca la maturitate sI ajungd pe cea mai

innlth treapttr a cunoagterii 9i a gAndirii personale? Este foarte sigur d6 crezut cA tocmai intr-un exemplu aga d9 frumos, si ar mai fi si altele, dacd nu mdcar cel al lui Mircea Vulc6nescu, tretruie clutat misterul urii marxist-leninigtilor impotriva unui om care a murit aproape acum 40 de ani? Nae Ionescu nu este nici azi iertat cd el a aj utat multor tineri si vadi ci in fiecare persoan5 este un ,,absolui", in fiinla ei spirituald, 9i ci tocmai dorul ie absolut al acestei fiinle spirituile o face si tindd cdtre originile ei $i care sunt deasupra istoriei, de mai inainte ei 9i dupi ea, 9i in ele trdieste fiinla noastrd spirituald. Este ceea ce Nae Ionescu spune prin termenul batjocorit, de toli funclionarii, ',trdire", dar de care in acelagi timp este plin5 presa cAnd 9 volb_q de ,sef ;i parrid. Acum, cind bmul'este obiigat sd se tragd oficial din mairirulX, plus Marx 9i Lenin in treimea cea Ce-o antifiinld, o gdndire ca a lui Nae Ionescu nu poate fi consideratl decdt ,,huliganism", dupd.c-um demonstreazE

atunci cand spune ,,iegire din leget', spune ,,rdzvrdtire impotriva Itrddeleeii", gi ca rdzvidtit impotiva ftiAdelegii, Nae Ionescu este un premergdtor local al unui r5:zvrdtit universal de azi, cum este Soljenilin. Am vdzut cd Nae Ionescu deosebegte intre ,,culturi" qi ,,civllizalie", gi ?ntre amdndoud gi religie. ,,Cultura" se naqte din confruntarea cu lumea obiectivd, ca expresie a rezultatului acestei confrunthri. Chiar daci existd gi surse de cunoa$tere pentru

dl.b.Micuintr-ocartedepesteomiedepaginiimpotriva,,gdndi-

rismului", care de altfel nici nu a existat, dar plachia era necesard ca rl llnul ;l acelaiil arate ca ,,ortodoxlsmul- $l ..nazlsmul sA sd se araie 'cd ,,ortodoxismul" Ei ,,nazismuli' ar fi unul 9i acelagi lucru. Aga ,.gdndeqte" dl. D. Micu, dar el nu este el. ci colectivul

', :

;;;.;ila:_;ui.di"pi".i.taco1ectivitateapentrucareseface

proletcultura, cu ajutorul idealismului materialist marxist-leninist. . ' Nae Ionescu ii inv51a pe tineri cd in ultimd instanli qi -,,gAndire" gAndirii proprii duce ine,,caracter" sunt una. Azi, interzicerea gi dl. b. Micu'nu este singurul vitabil la disparilia "u.u"t"*lui de intelighenfie. exemplu din atAtea mii de capete

.,

naturd-spaliu gi cosmos. Este o indelungati operi, mai mult sau mai putin anonimd, pe cdnd arta gi filosofia, in congtiinla la care s-a ajuns in lumea civilizafiei occidentale pind azi, sunt creafii spontane, subiective, rezultate ale unei confruntiri persona.le cu toate realitafile, comunitate, cosmos, n4tur[, vis, gandire formulatd in vreun fel direct sau indirect, pe de-a parte, gi pe de altd parte ale impulsiei umane fundamentale de a provoca prin e,xpresie prezen[a absolutului, sau intuirea lui. Religia insA este numai in parte operd umand, tn expresia ei rituali gi in miturile ei, dar originea ei, inclusiv a miturilor, este ceva venit de dincolo de uman gi cosmic, e ceva suprauman gi acosmic, interzis raliunii noastre discursive, dar accesibil prin revelalie, credinld gi o. sumi de virtugi. Ca pentru orice cregtin, gi pentru Nae Ionescu existd dincolo de ,,tot" ince ,,ceva", inaccesibil raliunii, dar nici rezultat al vreunei
337

in timp a spiritului relafiilor dintre oameni, gi dintre oameni 5i

confruntare in incongtient, actul creator de artd $i gandire este un act. con$tient, care dezvdluie intre altele gi rezultatele confrunthrii cu visul, de pildi, care este ti el pentru fiecare din noi qi reaiitate obiectivi. ,,Civilizajia" insX, in care intrb stilul de vial[, inclusiv morar.trile, nu este o creafie spontani, ci reanltatul unei precipitiri

Horia Stamatu

,,Roza vanturilor"
.

,,irafiuni*, pentru ca o credinli religioasd tru cste expresia vreunui ,,iraf ionalism", dupi cum creatie artisitictr si e0ddire nu sunr manifestdri ,.licen;ioase", ,,cilciri de pravili,., cum zic energumenii marxism-leninismului, fdrd sd gtie ce ipun, pentru simplul riotiv ci nu mai g-tiu nimic.-Pentru ace$tia, ftrtregul culturd-civilizafie-religie a fost inlocuit de marxism-leninism cu conglomeraful umlan respectiv, numit pe nedrept ,,societate", pentru c[ nu mai este nici una, gi de aceea nici cultura cepei gi a cartofilor nu funcqioneazd, nici crealia irr artd gi g6ndire nu dau nimic sd transmiti fioiul uman al nev.oii de absolut, dupd cum nici erzaful de bisericd, partidul, nu face decdt si indrepte pe tofi oamenii unul impotriva altuia, in loc si-i uneasci intr-o comunitate. realX de iubire pentru apr.oape gi consens Iiber. in aceste condigii, este nornal ill. O. nficu iA fie "a expresia impecabili a ,,miilor de capete gi intelighentie" din. conglomeratul actual ce.gine lolde slietate na:iune.

'"'

problema ,innoirii" crettinismului prin acrualitate' Punerea iioblemei este valabild peiltru tot^ceea-:"-p^t, ":lt^",:i{1:P::i,1 i,nui oopor in parte si a rimanitdtii in total. Formula lui Nae Ionescu 'profundh: ,,innoire nu poate si insemneze deoslbire 'i"tti*U-" pur li sim^piu, ci cregter-e fireasci." I-ra {S $ gi al!?-": ".t.-o* "u *6tt idevai parcd luit din ,,cartea ch4ilor", Romdnia a r]u ui"n" L un fel de ,,culme" a innoirii prin distrugere, cum profetic-o ,,8 N; ;";;i.dr; bobIonescu in.aqgsi articol: cd aca 9i cy1, p","lll 1l crescut riu, ai v4ea sI d. s.au, si plrdndu-ti-se ;l;t.i .."st"t"a. ii... s[ t6 intorci Ia bobul neincollit'". Aceasta o ln.ri"li despre revoluEia protestantA' .o"n"u u"i lonesc'u vorbind desore revolutia protestantd, dar e un "^"-." Nu,i l.rr,..cir

'

pittsburgh, USA, Anul XIV, nr. 4, octombrie-decembrie 1978

:i ,,Drum: Revisti de culturd romdneasci",

JOevar vataUit pentru orice ,,fundamentalism revolulionar"' care a ti tn [oit aniu in cei 37 de ani pe care i-a ar'ut.la dlspozilie "odr.t uots"uici. numitd acum ',socialism real"' orice ,,innoire" iJuoiutiu dac[ nu se face pe baza unei tradilii pr-oprii' in care Lii. o este felul specific de a trbi in lume 9i de-a concepe al unul popor' iui i" u""ti'i."ol mai ales, ,,revolufie"' s-a ardtal a fi tocmai desfiino.i"e."i tradilii, provocarea unei ,,sotu1ii de continui(ate" $i mal lstfel instituirea, cel puiin principiall. a unui, om care nu a cate alt om' ni";oaota, ap-iisirl ,.om nou", in sensul de^ un "*iriut ii dclioneaza altfel decAt s-a fbcut in cursul lntregii

i"t,-iti"

iui*

,,Raza vdnturllor"
'
1931

;;;;;",-;;;; istoriih culrurii 9i civilizaliei unui popor' *'-l;1i in

1982

intr-un articol ulterior vom vedea de ce anul 1932, deci anul de acurri exact o jumitate de secol, a fost un an de foarte rnare importanli gi in istoria lumii gi in istoria romAnilor. Acum anivers5.m cei 45 de ani de cdnd Mircea Eliade, ajuns ?n acest timp o somitate

gtiinfifici de importanli mondiald, a adunat intr-un volum

culegere de texte ale lui Nae Ionescu, apXrute intre 1926 gi 1937, in ,,CuvAntul", ,,Gdndirea" gi ,,Predania". Aceastd culegere a salvat cel pufin o mici parte din scrisul lui Nae Ionescu de la prdpidul adus de materialismul gtiinlific, sau dialectic; sau istoric, deci negtiin1ific. monist Ei aistoric. Din anul 1937, an de rdscruce al istoriei romlinilor, avem in acest volum un articol intitulat ,,Ce e predania" gi in care era pusl

..Crivanrul" articolul ,,Sufletul misiuue tgzo apir6a tic': orovocat de un 6seu al lui Redulescu-Motru, ce apdruse in ?arilt"r:- ii in care fostul profesor al lui Nae lonescu vorbea editurii' al iJr"il' ."*l-,"rul comercial" probabil in sensul Nae Ionescu ."iJ"*f ti neomistic de dupd primul rXzboi m-ondial' fi provocat' modd, snobism sau comercializare ar ro"ii" ll "ti"ati unui nou misticism trebuie sd insemne ceva' "Iil;r;; in iurul altceva, iluminismul' o#il; utii"i t-* fi comercializat ce? Pentru cd vremea de pild6' de duph Dar i;;;";;". --""aial, nu se cerea. De vreme de lichidare a constatA Nae Ionescu, era o iarJ..f a ralionalismului .r,i.rJit*"ili cartezian, insd,,nu in cea mai rodnicd adevdrat cu pace"'. a trdit intotdeauna -*;;;;;itii;hidare a ultimelor consecinle ale cartezianismului se -iiii"it*ul "ui" in cate se m"iu ui"iUita in filosofie, in art[. in viaga religioas5 in politicd' naturale"' iJmi"*i"" i"t mai mult diversele ,.religii aritmetic' La t?- giip" din ce in ce mai riu parlamentarismul

""d'"

i38

Ho a Stametu
noi, in politicd, aveam falsul ra;ionalism care tot voise sd scoati bobul din pdmdnt gi sd-l opereze ca s[ creasch dupd aceea altfel, ceea ce nu se reugise, dar ne procopsisem cu o societate hibridX. De aceea, acest ultim reflex cartezianist era combifut de generalia nouX, cum spunea Nae Ionescu, ,prin indreptarea intereselor citre formele vii ti concrete de gospodirire; prin prefuirea din ce in ce mai accentuatd in trebile publice a omului de meserie gi .de specialitate; intr-un cuv6nt, prin precumpdnirea concepliei organice asupra celei contractuale". Cu alte cuvinte, Nae Ionescu definea tineretul romdn din vremea lui, care in 1927 avea sd-gi intemeieze o mi;care nu ,,antiraliune", ci ,,anticartezianism", nu ,,antiumanitartr", ci antirousseauistX, hu ,,antisocial6", ci antimaterial istd 5i anticontractualA, adici organici, fireascd, substantiald, nu formald, copiattr dupi al1ii. Dar dupi 1937, cdnd cenzura a scos din acfiune critica lui Nae ionescu, in Romdnia parlamentarismul cartezian a fost inlocuit mai intdi cu nigte dictaturi colonialo-balcanice neparlamentare, gi ulterior cu ,,socialismul real", creat de cei p.atry thraci, geto-dacoiroman i , deci valahi curati: Marx, Engels, Lenin gi Stalin. Dacd faza carteziand. a cirei criticd exhaustivd o fdcea Nae Ionescu, era o ajustare a plantei mai mult dupi ce ie;ise din pdmdnt, in faza thracic6-marxist-leninist-stalinistl planta a fost smulsd din pdmdnt ;i i s-a altoit alt[ ridlcind. Progresul a mers de la,,partida rogie" de caie vorbea Eminescu, la partidul stacojiu, cu ,,revolufia". 'in 'ic)2.b, Nae Ionescu, vorbind de-o noui orientare spiritual[, spunea: ,.De-abia suntem la poalele muntelui; gi iati de ce sd incerciri.r de a bf,nui perspectivele care se deschid in vArf mi se par premanlre." Gdnditorul, vorbind de ttn,,munte", oferea imaginea irnui uroug greu, de mari sfo45ri. pentru a se ajunge._la o limurire, 'actstui urcug avea s-o dea tineretul migcXrii romftnegti de hnaginea rena-$tere moral[ prin.ceea ce ea numea ,,muntele suferin]ei", pe care avea sd-l urce ca pe o Golgotl intregul neam, 9i, de asemenea, o mare Darte din omenire. in t 6-lO^ criza partidelor de la noi ;i a statului era mai mult decdt evidenti, iar opoz.ilia fald de statul liberal invechit gi fa;n de partidele neputincioase si facd o metamorfozi, Nae Ionescu o' inseriazd istbric: ,,lupta care se di astdzi nu e decit punctul de ajungere al unui intieg proces de transformare spirituald, iniliat Ccum treizeci de ani, gi anume de d. Iorga, prin <<Semdndtorul>'1..
.340

,Roza venturilor" Deci ,,Semdnitorul,. nu a. fost. doar un curent literar, numit chiar ,,piEunism" de isnoranrii isroriei rorndney;, ;;;h;i; in addnc era o riigcare'spi.it"iia'l't Nae tonescu opune ,.culruralisniului.., in^c^are_ $tim ctr inrrlt 9i t.r r"l"ii?,nili,i: estetisre, ,,spiritua Iitatea:.. 9at qJ ""iral "..iJ ""laii opozigie azi, nu mai este nevoie si insistrm. .E-i;.;;il ,p;;;N;'i"""scu, a fost sineqryl care a gdndit ,.organic,, asupra soci"tegii, statului romanesc. dar n_i awr rimi.str ajungtr ;;;;r" potiticii 5i ti ;;fij;til;:-ilpt; el.a v-enit Iorga: ,,primul, deci, care a izbutit si arunce fundamentele adevirare^i civitizalii u gi anume in ?ntreprinsi -romdnesti la <Seminitorul,i. Ei asriei am'aflat cd sratul 3:jlyi:i St civilizalia rominrasci romanesc nJ se pot ridica dec6t fe aulohtonism. adicE pe punerea in valoaie .1fi*ifi"r'f ri romAnesc, sr nu au decdt un izvor de alimentare.. .tas" gi',.in.ai"a... $i imediai Nae Ionescu arati cum .-, p" ,r.m"re Iui "*proitoi

piiiH il;fi

;"t;i;,i;';;;

ro,ilioi;.;;ij;;;;,

"

(,,De la <Semindtorul>, la noul srar ,.o"ran.;, iiuuguri'is:ol. Trugedia lui Nae ronescu este o incorpoiar e a'tiagediei rorna_ 5i-a definit propria generaiie ca,.proHolia istorich l,"jil.,:ril:Il. $l at3r.e: ,,Ce reprtientim? pr-imhtut l,?tgu". spiri_ il:?.Y,,.i1.. nralulur" Mar exact: .,Depipirea economicului prilr spiritual.,. Deci ,,oepagtrea.., ceea ce nu este altceva dec6t,,negarea existenEei eco_ l^"Ii.^ylr, : A"ela;i lucru. pe_ ur.mele uto.' efiiir"r.-,i, Iorga, Nae '|SZZ, i?1T..1 avea sA spuni, ^in I 935. gcneraqia care apdruse lZ lonescu igi incepea cursurile la Universitate: ,,prin :111d,.Nu" atrtudtnea noasrri indrizneafd noi ne desolidarizhrn de mentalitatea ce domind secolul. Noi uciclearn in noi inpine o tume rreiitru a riaica alta, inaltd la Domnia absolutl'a rnot..i"i [ia rAstumata, ^pini cer. aceea pentru a fi inlocuitd de a spiritului ;i a valorilor morale. Noi nu neghm gi nu vom nega niciodati rolul ri-rareriei in lume, dar vom nega intotdeauna dreptul ei de clomina!ie absoluti.., li?S"-OiU lui- Nae lonescu, gi impiicir a Romdniei, a fosr cI Al:.J_urlllt. d.rt rc'rtc nc-au. gisit fdrd oameni superiori la grrvenr. pe masura dttrcultillilor l{onr:irriei de_a fi Romdnia, gi astfel realitat'ea

Fminescu, devalorizdnd_o p.i, ;il,ii;f"1"'".irunut. ol" gs_t-uU{u]ui secol XIX: ,,Mipcarea ie ta Semii}iorul a deviat insa. igtilor de la iagi, ea a luat _r."*,3 tl matnt te a unut larantsm ,poporan ?n formele denrocralieiforma hibr.idi incadlat conlractual; lplse_ne, cu puternice reflexe din lumca materiaiisrnului istoric...

iui;ilril;,;ii;i!a

cl

Horia Stamatu
romdneascd nu a biruit in istoria romAnilor din acest secol. Aceastd biruir4i era posibili, gi gdndirea lui Nae lonescu, dupl a lui Iorga gi Eminescu, cea mai justi gdndire moderntr ronrhncasc5, cerea oa5neni de acliune de alte proporfii in lumea guvernanfilor din decadele 1920-194O, cAnd s-a irosit ,,Rom6nia Mare". Oamenii nu au corespuns nevoii noastre cu guvernele loL, nu erau pe misura gindirii profunde, gi de aceea Nae Ionescu, solicitat cu ldcomie de politicieni, nu s-a angajat intr-o acfiune de stat, ci a rdmas doar gAnditomJ marilor posibilitili romane$ti. Pe urmele lui Eminescu gi Iorga, recunogtea care era baza neamului romfutesc: ldrinimea, caie
rr.unor pe multd vreme,

,,Roza vanturilor"

. hdmesigi la masele 1drlnegti lnlelesese altce-va decdt o ceati. de leprezlnte pricopseald. Aga ci'in scurti vreme a fost fundamental ii: contrazisd viziunea de un fel de ..Bizant romAnesc- situat ?n secolrrl : contrazisA ,,Bizant romAnesc, ln secolul '. xx", de. un nou. Fanar, cu un aiabotic ,,'fi;ip"-;;;;aurat, cu nigre

ei demn de o mare misiune, iai printr-un partid care efectiv

prin renagterea Bisericii ingelegea un cap al


sd

trebuia, in sfArgit, printr-un partid organic, sI ajungd la conducerea 15rii, ceea ce gi Eminescu ceruse, c6.t se putea atunci. Dar partidul ,,ldrdnesci' a devenit o copie a partidului liberal, care era osificat in fbrmalismul de imprumut prin care fusese ,,incdl1ati" RomAnia Moderni, deci ceea ce se voise un ,,partid revoiulionar.'. Nae Ionescu va^constata ce nu poate sd scbatd Romdnia diir regimul de oligarhie. In politica extemX, constatA Nae Ionescu, Romdnia. rimdnea un v4sal de mAna a doua, ciruia i se prescriau la Geneva tot felul de ,,in1elegeri", care mai de care mai ,,micd" sau mai bXllatd, firi ca Romdnia e d fie in nici un fel intdrird qi aptd sd-gi ia deciziile ei, cdnd avea o granith aga de mare tocmai spre R6shiitul ofensiv prin revolulie. Renapterea ortodoxd, pe care o credea posibild Nae Ionescu in Romdnia,'ajunsi dupd prdbugirea Bisericii din Rusia cea mai importantd ;ard ortodoxd din lume, nu a fost posibili cu un patriarh putred gi cu o ierarhie cu .totul inferioari nivelului care i s-ar fi cemt. Dar peste toate, ti ca replicd [a inexistenga vreunui om de stat la guvernare, RomAnia a mai avut gi pe Carol II, care nu venise deloc pentru o ,,restaurare", cum sperase Nae Ionescu, ci si se u-mple de bani, cum a gi fticut, asasindnd gi jefuind ca in codru timp de zece. ani. Tragedia lui Nae Ionescu nu a fost aceea a unor nenorociri per.soriale, degi chiar se crede-ctr a fost asasinat, ci a fost o tragedie a vizionarului, contrazis de cele ntaijosnice caractere care se puteau intdlni la un loc in conducerca RomAniei. Prin ,,restauraref. Nae Ionescu infelesese un Rege dc vlrsti majori, in locul unuia incd

intre cele doui rizboaie mondiale era peste patru cincimi din populalia RomAniei. Aceastd firinime, spunea Nae Ionescu,

'

surtucari ..1drdniqti" departe de realitiEile lErlnegti ca gi toli vechii ciocoi, cu niqte metigi ai meseriei politicianiste, e drept rrataii de sus cu ,.retragerile ta BadAcrn':, dar ce folos, pentru cd tofi au dat mand fblos, pentm ,,retragenle la Bdddcin", mani cu mind ca sI instaleze dictarura din 1938, cu o echipli condusi de cineva despre care Iorga spusese la Senat ch ,,d'aci mai zice vreodatd despre el ce-a mai zis, ii scoate pi celilalt ochi, dar celdlalt deocamdati nu spune de cine e vorba", iar Nae Ionescu ii ficuse portretul intr-un articol in care vorbga de ,.virgula holerei", personajul fiind cam ca o virguld (mic, cu capul mare). Nae Iirnescu a fost un gdnditor care n-a crezut in .,transformarea gtiinlifice" a istoriei printr-o ..teorie", degi era foarte iniliat in secretele gtiinlelor $i avea perfectd dreptate, pentru cd aga cum se vede azi, societdlile ,,socialismului gtiingific" nici nu au-cum sd se hrdneascd normai, nici chiar dupA 65 de ani ,,ttiintifici". in ,,Religie gi psihanalizd" (1926), Nae Ionescu avea grijl si facd o profielie: ,,Cei mai aprigi apiritori ai gtiinfei au fost intotdeauna analfabe;ii." Dar aceasta nu inseamnd apdrarea ignoranlei, ci e vorba de mitul ,,gtiinfelor aplicate" la oamenii inc-ul1i care vor sd pard cul;i. Dactr istoria nu este opera ,,ttiintelor aplicate", cu ,,inginerii" lor, ea nu este mai pulin opera celor ce-i cunosc realitdlile, gi aceasta a fost noutatea lui Nae Ionescu: a ardtat semidoclilor politicianismului ch ignorau. tocmai cele mai elementare realitEli ale istoriei, ale culturii gi ale ethosului romdnesc. De unde a venit ;i dezastrul RomAniei Mari, pe care nimeni in anii in care scria gi vorbea la Universitate Nae Ionescu, deci cam pAni la sfdrgitul hti 1937, nu l-a binuit atAta de mare pe cdt a fost. Dar, in orice caz, gi gAnditorul Nae Ionescu, gi tinerii migcdrii nationale de atunci au prevenit cu prisosinti primejdia, dar au fost rAspldt4i cu asasinatele care-au urmat in anii lichiddrii.RomAniei, 1 938- 1 940. Lu6nd permanent in-cercetare criticd politica zilei, Nae Ionescu gOndea, cum. am spune mai exact, ,,istoria romAneascd in curs", pe care o socotea dependentd in primul rAnd de ,,firea romineascd" gi

Ho a Stanatu
de,, raport urile

,Roza vanturilor"

.i

fi ;il*'ff :;t"::i?":":; "h;il;


[*"i]x'i. J . ff

9u :lP'iii Tl"a,Tt1i [,i,"^::iii "B'"1 I " tate" ei de r,l' r,,i iii" i;-"i i"iai a"'11',11ii LT:: nu interesa poriticii
"

i#:il

;;""tica

fl*#,:ir,t.*':iqt*tiii$ii1$ii{':i'yft11,"r1'H
u

lfi:Tl,:ti..H$lf;,:::,';i#:, nele RomAniei... Ci ar '. ""'iiiJ'i* Daza'"';"";;;1;fiii conrinuitate, timp de doi filosotrc' sistem rilosoric, cu baza "t;::F ;i!P,'.: :^t-l':1,"*ftl'*:';:T$ * rd'4 l; ?'i #-il:, .l.'i,i;';i"iiii' int "t-"1 :::: gi'd l'" iXliliJi i*! ru;' r,* : i##li *,.,1T_ : -i, . d" i,. i "ili;:"li* "], "., "Ul, ::lij#"[lfr ii'k,!T""Jlr?;'*'tilf j.;A*';3"1"!'.

?i"i_iJ.r".., nici ciriar,destiil.omdnia aljceva: ,,Spre un

spirituall uniJa ii?tiJ'ii ,o;5ns56' din intelecruald 5i"fr cregtin Umilinla iup o" "*iitt'i t"-a""t"' mai '$i'elropean intr-o secol. ceva til^n'ici"ptnt* a lir-nyJi care aceste scrieri dlnt'-o rupta -p"niru L"-gnt 'ut9"lT=11*a"ilor tot mai pe dos lume lu volumul r^ t"tfiiit p"tiicalii' 9i nici Td:'1t nu au cum sd ajunga"rnun care, av.and acces la Roza vinturilor. u* 'u,u #'l-I!driitii.t6u" Jttpi" a:j:ste scrieri' pline de o vechile publicalii, a scns a*' "tiifi

{-in-acest miez de

h:*iri'r.ffi cei mar au' til-it**itt:y*il-r'ffi dintre

nrofesor matuta din aparatul extenor' 'outere fascinatoti" vorbea despre "*unuii*inluna al expunenlor' ;i ;;ff;;;;lionalismui' iccesoriu'

il'f, lfff {a""r

tr,''"'*l#ii-*if i*gn.'*" ,ll*tfi'*"i':fi *f cea Eliade, MaitreY' N


BucureEti'-1969)'

'il;'.:|Jx'i:;i;1"ui;'!l;;a;i'ir"f ::'-:-'strarulitur ",.o,;:lif ':F#$HliJ'""!",iil'',I"'ff.%liil1it'"*li3i?l'iu''io:i"l

' ---^

Nae Ionescu ar

li

fost un fel

de- agent

editat antolosia despre care.vorbim, $i drcpt lncheicre a volumului ; ;;.i.;;"i?ini.e'iet" mai frumoale esitrri de istorie a culturii rom6nesti contemDorane. Dacd Nae Ionescu ar fi fost un scelerat' cum ar irutea fi altiel acela ce-l laud[? I)ar oricum, Mircea Eliade a dat atAt6a examene in cei 45 de ani care au trccut, incat tot mai mult il credem pe el decAt pe un propagandist de care n^u se Stie.dacd a avut vreodatd in viala iui vreo fdra-ma de bu:r sim[' In l9]17, Mircea Eliade exprima cultalentul lui ceea ce gAndea un intreg tlneret a"sp.e Nat Ionescu, gi astfel a llsat in urm-I' in qari, una dintre cele mai prolunde scrieri ale lui, intitutati in cad-nrl volumului ,""9i un cuvAht al editorului". Tipirirea acestei ch11i, spune Eliade' ,,a insemnat una din cele mai tt"aSteptote bucurii dln cete mi-a ddruit tineretea". S6'fie aceasta bucuria unui ,,gvadat din pravili", a unui scelerat ,,sfiditor al oricirei morale"? ,,Imi este foarte greu", spunea mar ieparte marele viitor savant, ,,si scriu ata cum se cuvine despre saildirea si fapta invdthtorului meu. profesontl Nre Ionescu. despre firt".ue.,ti'a si lrotirAtbare in cultura si viata civili a Rortriniei de dupX rilboi. (...) Pulini bdrbali se poi mAlrdri ci atr-fbst cinsrili-cu atdta url", scrie mai ileparte discipoltrl, fbri sA ftie aat era de protet' Si orofet se aratd Eliade si mai depane: ',Rareori o epoci;r impr.imutut cn mai multd bu6urie 9i mai firesc idei' strge:tii. lornule ii lozinci de Ia un singtrr om (...j nicicdatl lru s-a vot'bi1 in ;rresi.r 5i i,iata oolitici romAneisci de realititi, de revolulie, de Iinia istorici a nlamului nostru ca in ultinrii ani.': $i acum piolegia: ..$i d.rcl sti undeva scris ca neamul romdnesc si mai indure un a[ doilea pagoptism, apoi de la aceastl pripiti imprumutale de temeni va ioini el. Caii oupd curn pa;optigiii veacttlui lrecut se-gribeau sE introduc[ fraze, idei qi gesruii impmmutate luminilor din Apus tot asa intirziatii de aStizi, ca sd fie in pasul vremij, vor imprumuta rezultat: cdci nu cuvintele formulele "desiinului istoric>>. Cu acelagi si preocupirile exterioare, imprumutate peste noapte, consumi iap'nrl rev6lutionar si deschid dlumul destinului." Dupi zeci de ani' adicd in zilel6 r)oastre, begia de cuvinte a patriotardismului-paqoptist este de-a dreptul amefito'are, 9i astfel s-a ajuns Ia o devalorizare a termenilor de care nu .se gtie cum se va mai vindeca limba romdni. Uneori mai rdzbat chiar $i termeni de care ,,rafionali$tii" iti blteau ioc. cum este cu,,tt'Aileat', termen foafte serios dacl este folosit la iocul lui, care in ttici un caz nu poate fi allnrri de ,,infbptuirile

'

Horia Stamatu

,,Roza vanturilor" Nae Ionescu E normal ca pentru ',fbctrtorii gtiinlifici d9 Ftorie"' Mircea Eliade rezumb perfect .x nume$te i,la.i""*' .Jri"",a''i;d;f d; I'iae lonescu: "Ceea ce. sepractic. al nnmui..tn exerci;iu *i'ir"i,,:i'.l5i" "ir"ir.i." lJ""i"" vedea ceea ce este.' a prevedea a "ii.

socialiste", cum scria o tovarE d in ziarul partidului, cerand . neapirat ca oamenii sd ,,hAiascA Ia alb" imperatlvele momentului, care in acel anotimp erau... seceripul. Sd ne lnchipuinr secerdtorii lui Alecsandri, ,,triind la alb" chinul 3eceratului sub soarele care roarni
foc.

fr.';;;;;-a,is-*u[ p;;;ipi'

Daci ne-am intors la nevoia altui Maiorescu gi-a altui Caragiale, si mai spunem de nevoia altui Nae Ionescu ! Dar Romdnia a ajuns azi o fard in care nu mai este suportat nici un om exceptional, nici un gdnditor, nici un Maestru, pentru cd de toate acestea iin loc Secretarul General al Partidului, sau, cum ar spune Carigiale, viceversa. De altminteri acest refuz al excepliei qi al gdndirii este de inteles cAnd mediocritatea absoluti conduce, cum se spune, ,,masele". Cum arati qi Eliade, influenla gdndirii este mult mai mare decdt s-ar crede: ,,Este insd u;or de ghicit gi tot asa de ugor de verificat cat de mult datoregte profilul actual al i{omAniei prezentei profesoiului Nae Ionescu. Critica anumitor forme economice gi politice romdnegti intrate in descompunere, critica exercitatd.de profesorul Nae Ionescu cu zece ani in urmi este astdzi verificatd de o serie intreagi de fapte gi acceptatd de un numir impresionant de tehnicieni gi oameni politici. Formele noi, de viatd economicd gi civild, pentru care nailite.azd profesorul Nae Ionescu incep a fi presimlite gi dorite de masse compacte, dinamice, romdnegti. Fdrd a fi popular, Nae Ionescu a cAgtigat intotdeauna de partea sa elementele dinamice, creatoare, er-oice. Structura ' influenlei sale se recunoa;te in toate planurile in care s-a exercitat, oricit ar fi ele de diverse." Cum a caricaturizat nigte lucruri de extremd seriozitate un mic energumen bolqevic, se p6ate vedea prin urmitoarele spuse ale lui Eliade in legituri cu problema fundamentald a gAnditorului Nae . Ionescu: ,,S-ar putea reduce toate eforturile de viafd gi de gdndire ale profesorului Nae Ioneqcu la aceste doui fundamentale cliemiri: sympathia Si soteria (...) ln anii cdnd dornina problema fiinlei, in aceiagi ani Nae Ionescu dezbdtea in fafa studenlilor drarna mdntuirii! Ontologie-soteria (,,fiir$", ,,mintuire", rr.r.) prirnat al spiritualului (...) CAnd se va scrie istoria problennelor filosofiei romAnegti, se va vedea cI vreme de 15 ani de zile (1922-1937) noi am fost contemporanii Europci numai prin cursurile lui Nae
ce
lonescu."

:i#;i #ffi;;';;,;r;;i"". J" n^'"' a formula legile realitilii in il,"J"i"r'ri,i"i"iir; i;il;;-;;; a" ajutor celor,ce nu se vxd. o J.
termeni accesibili tuturora,

i;ffitil;;;;;.t

Ionescu' pryt, $ ;;;;';";;it';e.o,'tenit profesorul Naeom poate face coptt *l: tirnlt"t" ti"fei sale' Un i,.-..t* iri'"i-a'J" - 9t o realitate care il

nimic in

aceastd-<lezndddjduitx.gi i.i"i" "--ana

eroicd

putiffia la viala' adici la "ur" Dar'un orn nu poate face-legi -- l9e'i1" ilil;';i;L,ipan.9t'i' 5i le tloritat'' 5;:;;;f;" iliinistorie li el doar le vedeface' formuleazd un sub semnul :;";, ;;"- iace --'"aii ittotiu sc de toli oamenii' lui cu a"tii""r"i' dar'se face laolaltd("') nicf,ieri orgoliul veni vor -..i,i,."J"&lr "'uliii"o'" al.ispilirii.lui Dumnezeu' :;;;;; d;t om in iicatul luciferic'mai definitiv infrint ca in nu este fi ;^"'H;'#; "6 l'"gtina"' Nimic nu ne ajuti mai bine si [#;iliT;;"pti." mateiialiltii atei cu ,.umanismul" lor. Adici intelesem ce tot vor faci "lege" astfel ce vor cu ;;;'rE ie ,-uuiiii"i" ou-n"'"iiii' siprin dictaturi9iunei concentrtrri ;;;#ij d.;.,.inx ioutte;l t"-iise vdd' pentru ultitna oartr in X""""i"iiltJ;r*ici'. Rezultatele pimant 6at vezi. ochii' Iar in din t^.iu"o'-ir",i;J; hnrcile cieii pildd in Polonia' Sfargitul acestui ^c-u ;;:";;;?';-vede altfel,-de dreptul exp'eiia :';:"Jttl^i"J"-"r r"i'eii"at 6ste de-aal inlelegerii utluicelei rnai Maestru adanci revolutll splrrruale' ca rezultat daci in viaga individuali :#;i ;'"r"i'tt.lhul to-anesc: ,,$ilui de a picirui' existi inci ir"u!'ril,"'.1*ir;i;;i.;;; libertaieh
inci. in mdsura in

il##J"l;'?i #liiffi;

il#J;;---

#;;ft;ilff;,

tpititula'

aceea de a te integra

legilor' de a alege

ISTORIA(comuniuneade.dragoste)..inlocdeaalegemoartea (oprirea pe loc, impietrirea, luxuna)""'' ea' Iln qf,nd Drotuncl, pentru ci oricare ar fi ea a stagnarea este puterii voluptuoase' fie l"-;;",";i;J;1"i"-o"ipuu"tii uii in lumeabdtutdcu" care se "$tiinta" *x"a"ii p"."rnsd;i' cdm vede*

t'u'tlllltiJ;t, in care Mircea Eliade a editat acest volum' a fost rfti*"i'f.-"t'L "t rnui P"t"u s[ apard' A fost ultimul an in care

346

Ho a Stamatu
poporul roman in totalitatea lui a mai putut sd spuntr ceva, cu prihele gi ultimele alegeri corecte la care s-a ajuns prin -pactul de iespectaie a jocului stabilit ?ntre cei trei leaderi politici mai importanli din acel moment. Ceea ce a urmat a fost tragedia unui ,,hybris", a unei sumegiri luciferice a oamenilor care s-au crezut ddtatori de lege impotriva oricirei legi a firii. Gdndirea lui Nae Ionescu desigirr c[ este greu de prezentat azi intr-o lume atAta de haotici sub toate aspectele, gi la Apus gi la Risdrit' Mircea Eliade in nici un caz nu gi-a uitat Maestntl care l-a aju^tat sd se pregateascd aga de bine pentru o mare carierd gtiinfificd. Il aminte$te in ;jurnirlele" sale, publicate in limba romdnd sau in vreo limbi str[in5, l-a arrrirrtit pe iarg in disculiile lui cu Rocquet. (Entretiens du Labyrinth). Intr-un minuscul rezumat al culturii romAne9ti prin sclii, aga cum i-au cerut condiliile impuse de editurd, Virgil leru nca,' singunrl care a g5sit undeva un loc in care si tie amintit 9i marele gAnditor romhn, a folosit o foarte reugiti forrnuli: ,,Vasile Pdrvan rer,eleazX la inilgimea tragediei prestigiile t5cerii 9i ale morlii. Socraticul Nae Ionescu predd nelinigtea, logica ;i iubirea'" ' Tenirenul ;,nelinigte" nu trebuie sd-l interpretim proste$te, ca salahorii ,,gtiingei" marxiste, ci in sensul lui real in contexnrl filosofic: nelinisiea in fala nerezolvarului, pe care gdndirea se luptd sd-l rezolie. Bineinleles gAndirea liber5, peniru c[ in ,,soiietatea socialistd gtiinlifici" totul a fost rezolvat tn prealabil de ,,partid". Iemnca pune in aceeaqi ordine ca gi Mircea Eliade pe cei doi mari profesori gi ginditori, Maegtri, care fuseseri preceda{i de lorga, de la care Nae Ionescu se revendica in numele generaliei lui' Cum am spus la inceput, un anumit ,,grup" de articole ale lui Nae Ionescu urmeazi sd fie discutate ulterior in marele context, il.l sensul extinderii, al istoriei contemporane.
Note ' Nae Ionescu, Roza vinturilor, colecgia ,,Omul nou", Miinchen, 1973. z Virgil Ierunca. ,,Litterature R6umaine", in Histoire des litterature1,2, Encyclopedie de la Pl6iade, Paris, 1957.
,,Cuvdntul RomAnesc", Hamilton, Ontario, Canada, august 1982

ZAHARIA STANCU

Qmul urslt ed f la trddat


Fle,care om se nagte cu un blestem deasupra cregtetului. Unii surt blestemati s5-gi poarte fdptura goaltr gi ieftinl, inveghnantatd iD fhloase straie, prin toate m5ririle, prin tbate onorurile. Altii srmt nevoiti s5-5i ascundl luceferii liuntrici sub negtiute gi neinfelese ticeri. Plofesorul Nae Ionescu a fost lovit de soana cea mai greu de

suporlat: aceea de a fi trddat. Intr-o vreme in care lagitatea generalS ineca inimi 9i suflete, iar neamul nostru era pdr.rdit de mii de primejdii, Pr<jfesorul Nae Ionescu a fost singurul pudAtor de condei de pe aceste meleaguri care nu gi-a vindut virful penigei ;i gi-a spus, in cuvinte rispicate, crezul. Ctwintul de foc al Profesorului Nae Ionescu a creiat curente. A fost un timp cAnd in casa modestx a acestui birbat, gefi de populare partide politice romdnesti veneau sI li se dea sfat gi imbdrbitare. Cine dintre cei ce s-au imphunat mai tarziu cu anumite pene n-au trecut pe sub glasul Profesorului Nae Ionescu? Omul acesta care a scos din neant nigte nume spre a le impune e azi un om singur. E omul cel mai singur dintre noi. A fost tridat rAnd pe rdnd de oamenii politici cirora le slujise de indreptar. Ceasul in care Profesoml Nae Ionescu a fost trXdat de Iuliu l\{aniu nu era usor de trecut. Ardeleanul cu chip de sfinx gi guler de mucava fusdse un lung gil de ani simbolul pe care Profesorul Nae Ionescu il ar.dta cu degetul ca vrednic de a fi urmat. La cea dintAi ingepiturd, simbolul Iuliu Maniu s-a tras indirdt si a trEdat. Acelagi lucru l-a f5cut, n'r, pr"u tdrziu dupl Iuliu Maniu, teoreticjanul statului fArdnesc, invil5toml pensionar Ion Mihalache. Dar nu l-au tridat pe Profesorul Nae Ionescu chiar oameni ceva mai m5run1i decit acegtia? S-au vdzut cAteva cazui triste c6nd cei ceJ trXdaserd au avut nememicia sd-l atace pieziq. Profesorul Nae Ionescu n-a ie$it din vizuina in cale inlelepciunda lui l-a indemnat sd se retragi. S-a implinit luna trecut5. un an de cdnd Profesorul Nae .Ionescu nu-$i mai roste;te cuvdntul.
349

348

Zaha a Stancu
Profeliile lui se implinesc. Cine se indoie$te, sil r.[sfoiasctr ziarul pe care Profesorul Nae Ionescu l-a condus. Pnrtidele politice se macin5 intre ele, se sparg gi sar in ltrnd[ri. Oameuii politici se vopsesc.unul pe altul cu vdsc Ai m6zgX, in vlzul qi spre hazul mullimii. Nu mai e un om politic in care opinia publicX sd se incread[. Nu mai e partid ori grup.are in care cettrlcanul obijduit si creadd gi si niddjduiasci. Vechile valori s-au uzat. Valori noi nu s-au mai iscat. Plevugca politich (aga-numitele tinereturi ale partidelor, adevirate adundturi de plegcari), va fi curdnd luatd de ape.(...)
.,Credinlr", Anul

DUMITRU STANILOAE

Naltonatismul sub asPPGt moral


o in olind varl (i937) s-a incins in publicistica- romffneasc[de extrem air"uti!' i".pt" iaportut' intre onodoxie-9i nalionalism' i"i"*'irrna 6ii" faptul ca problema a losi atacatd dintr-o lature cu

lll,

nr'.

359. l0 lebruaric

1935

totul noud. "'iu'Jit""ti"

au luat parte domnii Nae Ionescu, Radu Dragnea 9i Dragoq ProtoPoPescu. Vom face un rezumat at punctelor de vedere sus;inute c{e cei trei pal oreopinenli, addug6nd [a urmi o serie de observaJll ce nl se a adevarulul' h"""iat" pentru cat mai deplina lamurire

Domnul Radu Dragnea afinn6, avdnd 9i asentimentul d-lui p.i"s 'i;iir,"p.pescu, "ci ..a fi nationalist este, o grea cidere in in onodoxie'" a ;i;"-;"d;;;;"iiax.;aui*uneine mdntuiun fapt firesc' deDomnia-sa la care nu na;iuni e lecunoaste cd ,,a apa4ine la n;$tere sau d6 a avea prrinli"' dar ;:;; I;-;il "I "i"i o" odatd cu naliunea' c.l este un adaos' ca natioiralismul]nu s-a ndscut itatea cre gti n[''.. i'lti*I'i"' iaj,iii .ar" atttet a s [ZrAmat'ecumenic omenesc deoseDlt ' Cu alte cirvinte, existenfa naliunii' ca un grup un fapt natuial 9i in aceasta.nu e n-imic.picdtos' aga a" ufLi", "tt" aparte ti caracteristice' ;; ;;i;,;i; indivizilor' ca fiinle adaugl'din momentul innu poate care un Picatul sb i, ;;;i;e;;;n!x"ut' de celelalte i;""p" ;;;;; ,;'i;; se laseia. "ugete la fapiul cd e deosebit de aceasti qnrnrrri si sa oat"",-inut iir acliunile. sale 9i lup{end pentru li,idiii"ti u-ait,iniii.i sale, lindnd la ea egoism al grupului' un fel de ;:iii#[" "i ." "i"il. n- avea aci fiindcd nu cu.prind. in in pacat ilHu;'t l;i ;-;;'i -mai cuprind' ei nu omenirea intreagi' sau chiar dacd o "t."i"ta.if. lui accste preocupiri de obsesia cd apa4rn unul grup l""i odt dctasa si gandim 9i sd iJljr5ii,i"'iil:r.c'r'ofr"ni'li' ortodoxia ne racenepreo.cupali de 'p.nt..i iri"-iern -"a intreaga omenire, ecumenic' operd' in care i^"em p*arte dintr-un neam' Orice l".frii"f
i50

Dumittu Stdniloae

Nallonallamul sub aspect moral

autorul nu se gindegte sf, arate prin ea specificul- nafional 9i. sd promoveze na.tfunea ia, e ecumenici, chiar daci nu in sens ortodox si deci mdntuitor, cici existd 5i alte planuri de ecumenicitate. Sunt icumenice poeziile lui Arghezi 9i- cenzura transcendentd a lui Lucian Blaga, pentru cX nu se afle in ele nici o preocupare de natiunea nroorie din Dartea aulorilor'Naliunea'pur 5i simplu existentd, fir'[ adaosul nafionalismului, ar fi ca individul existent ca fapt natural, fbri ca aceasta sd formeze pentru el un obiect de reflexiune cu urmdri serioase in comportarea ia. CdtX vreme diviziunea existi numai ca un fapt natural, nu e picatt dar clin rnoment ce facetn caz de ea picdtuim, mdrind-o. De iina acestui picat care e, nti se pare dupd insugi dl. Radu Dragnea, ceva inevitabil astf,zi, ne minruie' oliodoxia. Micar prin ea sii irnbritisinr ecumettic, cu depXsirea hotarelor confesionale ;i politicii pe to(i oamenii, indifeienr de naliorralitate 9i de religie,.in aceasi drip-oste si in acelasi interes. Ortodoxia n-ar putea fi agadar in nici un taz favolabilir nilionalismului. (,,Bunavestire", Nr'. 77 ;i
141, 193'7). Cred ci aqa trebuie

spiritual sau economic, sau politic, sau cultural-estetic". Ne revendicl total intrucat ,,nafiunea ne dcfine$te pe fiecare din noi, locul, cadml gi principiul intregei noastre icliuni $i ekistenle in
Ortodoxia, in special, nu poate fi nici ea liberl de pecetea nationalA, ca irn sector de viald nedeterminat de naliune gi deci indiferent sau defavorabil nalionalismului, intrucat in istorie nu avem cuvdntul lui Dumnezeu in forrna absoluti, ci trdit de oameni. Nimeni nu poate iegi din determinantele istorice, pentru a tr6i cuvdntul lui Dumnezeu cum e in sine, ci la fiecare se influenleazi aceastA treire gi se coloreazi prin insugirile produse de naliune. ,,Cu alte cuvinte, nu existh in chip normal in istorie feluri individuale, ci numai feluri nafionale de a trdi cuvdntul lui Dumnezeu." Urmarea este cd Biserica se acoper6 cu neamul, cuprinde pe tofi membrii unui popor gi se intinde pdnd acolo unde se intinde un popor. ,,De aceea comunitatea de iubire a Bisericii se acoperh structural gi spalial cu comunitatea de destin a natiei." (,,Predania", nr. 8-9, 1937)
veac".

sector, bundoar[ a celui ortodox, ci ,,ncopcril tot o$a de bine sectorul

si

se in,teleagf, teza

dlui Radu Dragnea'

Domnul Nae Ionescu, rdspunz6ncl dlui Dragnea, a sns[inut o pf,rere mult deosebitX. l)omnia sa repro,;eaz.i dlui ^Radu Draglga i.onvingerea ci ne putem n.rtntui incl ,,aici, pe.pimint, in istorie"' Acest lucru este iniposibil, precum este irnposibil si depiSim inci aici in veac ltotatele confesionale 5i politice- Aceste hotare nu pot fi deDf,site Delttl'l-l ci lru se pol{e ,'anula realitatca lbmrelor de viald ,,.i.i * le-l lhsat Dumneieu" si ,,pentru ci istoria tot de Dumnezeu e'l.icuti''. E drcpt cI nalionalismuinu e tocmai una din aceste forme de viati lisate tle Dumnezeu. Atlibunl acesta se poate da numai natiunii, dar nationalismul este consecinla fireascl a na,tiunii' .,Ljrci'r, deci. up"ti.n""1a la o nagiune e un fapt firesc, naliona.lismul 'fireasci nicidecum o cdderq in iiebuie sn fie'gi el o htitudine 9i
pica^t."

'

(in parantezd, dl. Nae Ionescu mai fac-e observa;ia: ,,c[. na;iunea ca realitate istoric[ e o consecinll a picatului originar' prin care s-

a inceput istoria, prin cate noi ani cdzut in istorie, asta e alti chestiune.") Iar nilionalismul nu angajeazd numai.un sector al activititii noastrc fild de carc sS fie posibild opozilia vreunui alt'

in discutie a intervenit gi dl. Dragog Protopopcscu, apdr6nd impotriva dlui Nae Ionescu teza dlui Radu Dragnea, dar intr-o astfel de formd gi cu astfel de argumente, incdt a fdcut-o extrem de vulnerabil[ gi ne mirim cum dl. Radu Dragnea, .revenind in discufie cu cAteva ldmuriri, se declard intru totul de acord cu ceea ce a suslinut dl. Dragog Protopopescu. Acesta, exprimAnd un gAnd nemirturisit atat de brutal de dl. Radu Dragnea, susrine cd nationalul (deci nu numai naqionalismul) e purd biologie. Spiritualul (gi deci gi ortodoxul) este atunci cu totul altceva decAt nationalul. Ultimul, ca biologie, este inchis in ,,hotare confesionale gi politice", ,,dar spiritualul e prin definilie ecumenic, depdgitor de hotare gi na{iuni, dincolo de na{iune". ,,Nationalismul e profund biologic-.. Nu e nici o acoperire structurale gi 'spa1ial6 intre nafionalism Si spiritualitate. Cu aret mai pulin intre nationalism $i ortodoxie." Nalionalismul fiind ,,o aprigd iniliativd a omului intru apdrarea grupului sdu etnic", trebtie si meargd ,,pdni la urd gi vdrsare de sAnge". ,,El e luptd pe'via1I gi pe moarte intre spete...

Dumitru Stdniloae

Nationalismul sub aspect moral


neamului, nu ne poate nici ea mAntui. Dar atunci de unde $im ci ne dupd care criterii triind, ce va -anioi mic^ar in veacul veaculs{ vie?si vie? Pentru care motiv ce va puiem nndnjdui mintuirea ln "mantui gi al;ii nu? La ce mai e bund atunci ortodoxia? i:nii se vor Pentru o func1ie pur nalional-pdmAnteascd? G-Andirea dlui Nae ion.""u, oricdt i-aipXrea ittrel, i pulin cregtind- Ea indeamnd la cel mai deolin indiferintism moral. Cel pulin dace ar sustine ce m6nruiiea o vom ob$ine in baza triirii noastre in granilele. ontoloni le-a impui destinul. Am gti ceva, am avea un criteriu de "i"" "" (Las-cd teza cd ne mdnruiin numai in veacul ce va sd vie, Erienture. cd nu incepe de aici mintuirea noastr[ de p69a1e, imbunhtiJirea noastrA, cd^ istoria nu se resimte intru nimic de jertfa S! invierea Oo-nuiui, e, cum am mai amintit, dogma clasici 9i fundamental5 orotestanti.t Atdt in sustinerile dlui Nae Ionescu cet 9i in ale dlui bragoE Proiopopescu se bitegte printre rdnduri tendinta de a inlltura din calea nalionalismului romdnesc orice scrupul' once preocupare de discernimAnt moral' [...]_

Dlui Nae lonescu, care susline ctr na1iu, de5i p[cat, e de la Dumnezeu, ca .gi consecinla _ ei fireasctr, nuf iotiulismul, gi prin urmare nu trebuie si tindem a le deptrgi, dl. Drdgoq pr.otopopes6u ii rdspunde ci admiEdnd concluzia aceasta, ,,dcviri indifirejrte rJin punct de vedere morad E;i a ucide gi a provoca avort i;i a trii;a, fiindci gi acestea sunt de la Dumnezeu" qi picate ca 5i aci:lea. Chiar dacd sunt de la Dumnezeu, rdspunde dl. Dragog Proiopopcscu, trebuie si Ie evitim, pentm ci Dumnezeu ,,pundnilu-le iir calea omului, le purie nu mai pu;in ca picate, adicd interziclndu-1e", ca un fel de ,tgesturi ascunse ale lui, pentru a irrcerca sau ispiti pe om". E limpede prin urmare ci nagiunea gi na;ionalisrnul ji bidlogia sunt, dupi pirerea dlui Dragog Protopopescu, Iucruri tot a5a de plcitoase ca gi a ucide, a-provoco avort, a triga gi a fura. Ca yi dC picatele enumerate la sfirgit, tot ata $i de cele dintii ne absolvB numai spiritualul (pentru dl. Drago$ Protopopescu e indiferent ci. acest spiritual e ortodox sau nietzclreian sau francmason). Dsa in-sisti asupra ideii cd naEionalismul ca biologie trebuie socotii printre cele mai grele picate. ,,Nalionalismul nu e numai tragerea corisecin;elor ingiduite, dar gi neingdduite din faptul firesc al apartenenfei la o naliune. Mai mult: pretind ci nafionalismul incepe cu aceasti mici neingiduinli... Duph cum membrii unei familii pot cidea in picat (in mod firesc, dar nu mai pufin neingdduit!) dugmdnindu-se gi omor6ndu-se intre ei, aga gi naliunile pot (ba pretind cA au chiar obligaEia, 9i de ai'ci incepe nafionalismul!) de a extermina pe celelalte din raza dreptului lor la via;h-,..cu toate c.d_lucrul e de neingiduit intre membrii aceleiagi familii mari a lui Dumnezeul" Observaliei dlui Nae Ionescu ci nu ne putem sustrage nafiei, ii rdspunde iarigi dl. Protopopescu: ,,Bine, dar tot aga nu te-ai putea sustrage nici beliei!" $i incheie gAndul acesta declardnd nafionalismul .,o belie de la Dumnezeu ldsati". (,,Bunavestire" din 30 iutie-1 august 1937.) [...] Dl Nae Ionescu impdrtitelte cu dl Radu Dragnea pdrerea ci triirea in ciclurile naturale ale vielii nu ne mdntuiegte, ci mdntuirea e in funcfie de trdirea in universalism, Dar intrucdt socote$te ci iegirea din aceste cicluri nu e posibill, conclude de aici ci nici mAntuirea nu e posibili in veacul de acum, in istorie. Prin urmare un fatalism gi un pesimism absolut. Ortodoxia inslgi fiind pi ea un ciclu limitat, o spiritualitate ce,,pu depigegte spiritualitatea
i54

r"-

riparur ripograrr",

Ortodoxie Si rominism,

".nid;il:iil";

355

Un rAspuna despre Nae lonescu

N. STEINHARDT

ttn rdspuns desPre Naa loneseu


Ioan Pintea: Bdnuiesc cd ali avut drept dascdli cAgiva dintre oamenii nostri de seamd. Vreti sd-mi vorbili despre unii dintre ei? N- Steiihardt: S-a scris rirult despre Iirrga' Vianu, Chlinescu, Ridulescu-Motru, Simion Mehedinli-9i al;i profesori ai FacultiFi de litere si filosofie. Despre cei de ia facultaiea de drept mult mai putin. A; fost totugi 5i printre acestia oameni minunagi. $i unii d6rngnlu biritrc ei ne-au 5i ldiat'in- domeniul lor de specialitate - cum ar t'i [ucrdri remarcabile, limitat prin fo4a lucrurilor Contenciosul adhinistrativ al lui Constantin Rarincescu, un studiu de sintez5, aproape desdvdrgit, sau Cursu,l de procedurd civild (consacrat fbrmblor juridice.l al juri stului-scriitot Eugen
Herovann... Dar pentru cb m-a!i intrebat despre dascili, despre dascdlii din vremea iinerelilor meie, ag vrea si vd vorbgsg mai pe lalg despre unul dintre cei mai conteitali, de nu 5i huliEi. Vreau sd vi-l evoc numai ca profesor ;i ca vofbitor, ldsAnd cu totul la o parte imnlicatiile'oolitice l'egate de numele sdu. SI v[ spun agadar ce simtea'un bar".are iuditor, un nedinainte .sedus, nedinainte Drevenit, auzindu-I pe Nae Ionescu (deoarece, agi ghicit poate, de el fste vorbn). Simgea ieva foarte ciudat si foarte eialtant: ci nimic nu este mai insemnit in lumea aceasta 5iin viala oamenilor, chiar 9i a celor mai de rdnd qi mai nesofistica,ti decAt ndravul culturii. Nu era un orator de talia lui lorga, Goga, Titulescu' Duca, Istrate Micescu (i-am ascultat delectat pe toli;' Dar pe to!i ii intrecea, pe toli ii l6sa

cu multe lungimi in urmS-prin darul acesta. incomparabil de a transmite, a divedi absoluta-convingere cd nimic nu este mai de actualitate, mai utii, mai stringent, mai pasionant, mai bogat .in consecinle orasmatice decAt cullura 9i chiptrl ei paroxostic: filosofia. Nime"ni ca el nu trdia cu atdla intensitate 5i foc problenrele, dilemele, implicaliile. capcanele' chem[rile culturii. tlum adici, nrh veli intreba? lntr-o facultate in care predau Iorga'
356

irnperturbabilitate magisterici. Ci numai flac5rd gi patimi, ingrijorare, nernilostenie, tehnic6 detectoare. Era crud gi usturdtor cu sine, cu auditorii, cu doctrinele. Atunci, pe loc, in anii 30, nu miam dat seama. Abia mai tdrziu, mult mai tdrziu, dupd moartea sa, pe la sfAr;itul celui de-al gaptelea deceniu al veacului, am puftrt ltla aminte la ce reprezenta un ceas petrecut in raza de actiune a privirii qi glasului profesorului Nae lonescu, abia atunci noua teorie sociologicX ;i regizorali era un happening. Ca gi genul acesta de teatru, cu totul deosebit de al trecutului, cursul profesorului cobora de pe catedrd in sali, de nu gi in strad5, in viala gi in cugetul negcol5resc al ascultdtorilor. Happeningul pdrlsegte scena ;i se amestec6 in traiul concret al spectatorilor, devenili gi ei acum actori. Nu se mai $tie ce este ficliune gi ce este veridicitate. Lecgia predatd inceta gi ea a fi sistematizare gi explicatie, sXrea peste bInci, te lua de bra!, te zga\ ia, te apostrofa. Scdpare pentru auditor nu incipea: Kant, Hegel, Descartes, Schelling, Husserl incetau a fi nigte doctrinari ,,interesan1i", ase4iunile lor se preficeau in puncte de rlscruce gi margine de hiuri: n-aveai incotro, trebuia sd alegi, sX te alegi, sd apuci pe un singur drum. Mai bine decit oricine, Nae Ionescu a priceput, inainte ca existenlialismul si fi devenit o mod6 gi o doctrini cvasioficiald, cd suntem cu totii osandifi la libertate qi la alegere, cd in filosofie insul gi duhul se iau Ia trantd pe rdpunere, cd disciplina aceasta zisi teoretici ili stX nu mai pulin aproape decit ingerul pizitor ori diavolul ispititor, ci din pluralitilile ei nrr poli

Gusti, Ridulescu-Motru, P.P. Negulescu, Constantin C. Giurescu, Simion Mehedinti, numai el sau, ln orice caz, mai ales el - 9i clependen;ei de cultur[? Da, vh provoca senzatia cordialit['ii cu pentru cd rdspund. Da, cutez a spune. Numii el, ori mai ales el. Nu $tia mai mult ori pentru cA vorbea mai frumos, ci pentru cd era mai dramatic. Cultura pentru Nae Ionescu erzr o treabi pe viald gi pe moarte, urgentd, capitalh, decisivx 6i practicd, de teate zilele! Devenea pentru cei ce-l ascultau pe dascdl un soi de opliune definitivd intre bine gi riu, lntre ineplie gi discemXmdnt, o aventurX, un risc. Chiar gi ceilalli, oricAt de gtiutori, de competenli gi megteri in ale expunerii, erau in comparatie cu el reci gi abstracli. Chiar 5i Iorga se dovedea ci e mai ales artist $i mare povestitor. Nici umbri de academisme gi de profesorat sco4os (ori gi bonom) la Nae Ionescu. Nici urmi de rigoare pedagogich, de politele doctoralh, de

N. Steinhadt

Un r6spuns despre Nae lonescu

iegi decdt printr-un act de curaj, bdtdnd mai curand spre temeritate. P6ntru labirintul reflexiv nu existi un fir al Ariadnei. Tlebuie sl rdzbali de unul singur, singur cu tine $i cu fiinfa tu, tot atat de necunoscuta 1ie qi celor din jurul tdu. Lampadofor nu [i se dd altul decdt pe tine insufi. Nae Ionescu n-a predat Logica sat Menfizica, a piedat cultura ca antirefugiu, antichietudine, antiizolare, ca stare de tensiune. Nu te lua. de mAni, nu te silea, nu-fi rezolva problema, aidoma lui Gide (ii semina, ii semdna ln ciuda aparen;elor contrare), te lisa liber, nu te pova$ia decdt pentru a te constrange sd inlelegi ci nu-i de gagi ;i de amAnare, ci facultatea de filosofie e unil din locurile cele mai fierbinli qi mai primejdioase din lume, unde fhptura d5ruit[ cu minte gi put'era de juaec at6, (t]fteilskrafA nt) vine sd ia notige gi sd buchiseasc[ un numir oarecare de volume groase, ci sd-!i limpezeascd gdndirea qi sd se trezeascd din iomnolenld. El, deci, nu preda un sistem, ci o libertate. Tot aga c,red cE s-a intAmplat cu Alexandru Paleologu ca elev al lui Noica. $tiu ci unii au fbst scandalizali de titlul unui text al lui Paleologu, intitulat ,,Despirfirea de Noica", republicat in volumul Ipotezg d,e lucn-i, N-au drefrtate ! Pentru cd Noica, in exilul interior de la Cdmpulung. nu l-a invhlat pe Alexandru Paleologu numai germana, greaCa gi filosofia, ci gi dreptul (de nu gi datoria) de a-gi fduri un mod pr6priu de gAndire. Nae Ionescu te certa, te ingfdca, te cucerea, iti puneC cultura la indemdn5, ca pe o prdjiturd minunatX, ca pe un venin. ca pe un filtru al lui Merlin vrijitorul, ca pe o spadi cu doui rdisuri, ca pe un vdrtej. Un lucru este sigur gi de aceea a fost Nae Ionescu un profesor-unicat: nu te ldsa apatic 9i indiferent. Plecai, elev sau simplu auditor, altul decAt la intrare, ca gi Menalque al lui Gide, ca gi Nathanael: aveai impresia c[ gi pe tine te zXrise, nu sub smochingf. nu. acolo in banci, perplex, ahtiat, frdmdntat gi tu; plin de nddejde gi aprehensiuni, rdnit, irevocabjl rinit, ca fi eroul lui Wagner, specie de mErunt rege-pescar, de biet om prins de clegtii angoasei, imbdtat de libertatea 1ie hdrdzitd. Nae Ionescu avea sd ev6lueze cdtre, ori mai curind sA cocheteze, cu doctrine fataliste,

agresive sau expuse cu ostentalie. Prea subtil $i prea istel pentru a practica o maieuticd aga rudimentard, a lisat cu precidere exemplul unui foarte erudit, iritant 9i cuceritor dascdl de neliniqte 9i de profet 161dsauna al ideii cd nu cultura este un produs al vielii, sl viata e o consecingd 9i o amprentd a unei modalitl1i culturale. mai Aniintirea mi indeamni s[ vdd in prelegerile lui universitare curAnd nigte convorbiri ale sale in faga auditorilor s[i. Se producea un fluid pe care nu cred cd-l pot nurri mai bine, nu fhrd nilic5 teatralitate, nilici nostalgie in cuget gi nigicd ir-rcertitudine in ascunzigurile Sinei, decAt patos cultural grefat pe torent viu. thdoiald nu incape cd stilul pedagogic gi cogitativ al profesomlui sa tmnsmis cu putere la cei mai importanii dintre elevii sdi. Mi gdndesc la Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Petre

axiomele, metaforele $i metonimiile lui preferate, proporlia personald dintre limbajul ttiiniific Ai limbajul iconic, stilul slu prophvdduitor, poate gi.fixaiiile lui, mercu aureolate gi atenuate de itrilucitoarea-i degteptlciune, de verva-i captivanta. $i nicicind

fueea.

,i"5;i#,"#ft#:3i$:*:1f

iff,l

increzdtoare

proprie libertatea spiritului caracterului sdu, agerimii sale cerebrale, era de eu a;;a l-am audiat, ca pe un povituitor si deci, a optiunilor - 5ial invtrltrturii ci adevdrului ii prinde bine neatAmare-ii un avocal libertatea. Avea. firegte, Si d$nsul, ca orice pedagog gi orice orator,
35E

in predestindri psihobiologice, insd

is9

Nae lonescu

PAMFIL gEICARU

Nae Ionescu
O moarte nea$teptath pune un punct tragic sbuciumatei existenfe a lui Nae Ionesiu.-O fascinantd inteligenld, comunicativ pAnd la seductie, cu un minunat dar de desfdpurare a ideilor, ddnd logicei o suplelh persuasivd, s-a risipit in ldclii audiate cu asiduitate de studeirlii cari il admirau, in articole de ziar sau de revistd, pentru a nu afla rdgazul unei opere de sintezd, Ptrstrei amintiri mai vechi din indepdrtagii ani cdnd in paginile ,,Cuvintului" am scris impreund manifesrul Statului Corporatist, anticipand procesul de descompunere a partidelor 9i vin acum sd adie frinturi din gdndurile ce se infiripau in nopgile de controverse, cu sclipiri de paiadoxe, cu adevdruri fulgerate printr-o ironie, in atea cidenti vioaie a unei generoase tinere{i. $oaptele trecutului coboard cu'o und6 de melancolie, ingdnl pireri de rdu pentru ceea ce s-a Sters in deplrthri, pentru anii cdnd sufletul spuma ca o cupi
de samoanie.

romdneascd; dar farmecul vorbei, toatd acea seduclie a expunerii orale l-au ripit rhgazului creator at unei opere de duiath. _ Minus participarea lui la frdmAntaren 'politicl, trecerea lui Nae Ionescu prin viaga universitarE amintegte barecum figura lui Coco Dumitrescu-Ia5i.' Pentru ,coniimporani, rlmdne,doar seduciitoarea figuri a viegii noastre politice 5i gazetdregti, realizatx in tot ce amintiiile fiecbruia vor pds(ra cu o delicatl emotivitate. ,,Curentul", l8 martie 1940

$i toate aceste imperecheri stranii de tcndinli se imbinau intr-un om, ce avea totul, pentru a insemna un mnie nume in cultura

i\ui lon*."o, una din cete mai inzestrate minli, igi incheie existenta. Pentru tot ce inseamnl oarecum scdzut, socoteald mdruntd, intransigenla lui are panagul romantic al unei tinerefi ce nu se di invinsd in fata asaltului anilor. Avea Na6 Ionescu prieteni de trainici credinli, avea admiratori fanatici 5i avea adversari; trlia cu intensitate pasional5. viala, lovea si primei lovituri, cddea qi se ridica in acea succesiune capricioasd a unei existenle sincopatd de temperament, de ciudilenie interioard a sufletului hii aga de complicat. Amestec de rigid realism gi de utopie, logic Ai a6surd, entuziast gi sceptic, liric, ca peste lirism si svArle o afectare mefistofelic5, Nae Ionescu rezuma o personalitate cu totul neobicinuiti. Avea o notd de individualism, cu izbucniri de negafie ce pirea o remiiiscenld din anii de studentie, cind Max Stimer ii pirea ultimul cuvdnt al fiiosofiei. $i izbutea iE dea logicii rafinamentul de dialectici a sofismului, spie a justifica un paradox, spre a uimi un prieten.
360 361

Profesorul meu, Nae lonescu

MIHAI SORA

Prafesorul meu, Naa lanagcu.."


Ori de cAte ori gdndul md poarti in urmd cu o jumdtate de secol si mai bine, sprc Prolesorul meu intru cele filosofice5ti. mereu aceeasi imagine ?mi risare in minte: a unui om liniqtit 5i sigur de el, iqi insogit de c61iva tineri pe cate nu-i cunotteam inci cAnd ficea -iltrarea in amfiteatrul ,,Titu Maiorescu" de la etajul intai al Facultf,tii de Litere', tezeryat pe vremuri, in mod exclusiv, cursurilor de -filosofie. Odatb agezat insE la catedrd. totul se schimba: un gind mai adinc,;i poate mai nelini;tit. c[uta parcd mereu si rizbati (liri a fi ajuns vreodatd sd fie spus pAnX la capXt) de-a curmezi;ut mulqimii de gAnduri limuritoare pe care ni le impdrtd$ea ldinulindd-5i-le siegi chiar alunci, in fala noastri, gi gdiindu-gi chiar atunci cuvintele cele mai potrivite.3dicd cele mai iiguros exacte, pentru a ne cotnunica fdri putinld de ristdlmicire ce-ea ce tocmai iflase. G6ndul acela mai adAnc (gi mai nelinigtit) ii viza desigur pe to!i accia dintre noi care erilu ei in5igi muncili de un gAnd mai nelini;;lit (pi poate mai adinc). pe care nici unul nu dacb l-am fi i-zbutise (et pour cause!) si-l aduca la lumind 9i care prins atunci'in ndvod - ne-ar fi plasat fhrX intdrziere, pe fiecare in ^parte, pe axul plopriei noastre fiinle gdnditoare ;i ne-ar fi trasat pe prdpriul nostru itinerariu in hiligul intrebXrilor de tot felul, care ioc ne asaltau din toate pi4ile. -nimic patetic in expunerea (nudd) a profesorului. Nimic ce1os, (Nudd, dar deloc seacI. Cu muchiile bilre marcate, dar cat se poate de miezoase in litrntrul volun.tului circumscris.) (Spun: ,,volumului" pentru cX, intr-adevir, in toate cele trei dimensiuni ale gdndului era tiasati: nu numai in indlfime 5i adAncime, culn era de agteptat, ci si in cuorindere.) 'Gesticirlatia din capul locului sever limitati prin simplul fapt picioare. ii prefela ilgezarca pe scaun era, in ceea ci statului in priveste, cit se poate de pat'c irrtolt ioasS: o simpli aducere. ditt ce-l cAnd in cind, a mdinilor in drcptul piepttrlui, cu degetcle rdsfirate puse cap la cap, ca pentru u incltitlc circuitul unui gAnd.
362

locll la cursul (inimitabili!) inflexiune inlui, daiA lislim de-o parte o anumitd in i"it"rtita a vocii, cire-i incheia fraza 9i-i aducea pe privire o un qunct instantaneu ca scin"teie pe cue auditoriul o recepta A;a cum bine spunea Mihail i-.ronani in articularea argument5iii. S;6;;il"'; r',nui aint.. mii tinerii prieieni ce-i stdtuserfl mult in
Cdt privegte efectele retodce,.nici ele nu-$i ?Y91P

(lru?>) ca oreaimh: ..Vorbea-.. tlraginat 5i se intrerupea uneori cu un foc." (Tdrdidnat'e. totuqi' prea.apa-sat spus De fap.t' ;;;";;i;. uo.6"u lara gtabi. pentril ci addsta lini5tit. de;i inco^rdat' la pinda tocniai atunci ttecea pe acolo. ca si-l inhale' $i firi "a"a"l"i "utE in timp ce sala stdtea cu sufletul la guri, in asteplarea Eres il inhita, i"ui;t"i .ou nereuEitei, rhsufl6nd u$urali cand delnoltstralia de precizie reusea 5i ea reuqea mereu.) '---g mai b'dtrirr dLcAt aratd 9i mai tdnXr decdt-este: 35 de ani" tot Sebastian a spus-o, in acelaqi loc. Cdnd l-am intAlnit eu' avea cu 2."" unl mai^mult, dar raportul ,,rnai bitrin/mai tanar" rimisese aieiasi: capului hArsit de incerciri de tot felul (intelectuale, fireqte' in oiii"uf r'and) care-l puneau mereu in gardl (9i doar se gtie cd,,Un o ingenofi-" ou..ti en vaut dcux")' ii rdspundca. pe de alti parte, nesecat pentru care aicdtuirea lumii constituia un nuitate a inimii de-a dreptul ;;; d; iu.prirL, iar fa1[ de acestea din urmi eranurnirului de Iniicele lui d6 tinereEe era echivalentul a*"uttrrut. intreb5ri ce-i dideau ghes. Oricine-si poate, dred' irnagina impactul pe care-l putea avea' minti tinere in plinf, efervescenSd, o inteligenli "rr.,r^ un.i care contittua totusi si se migte printre in(reblri ; ..eJa.itour., oieium inuaticeii insili o ficeau (dar din neputinle' ace$tia)' In Ii."u ro. era'asadar iJ mult mai tanar decit pdrea, pentru bunul hilbduia prirr lume cu buzunarele doldora de rispunsuri -oiiu ie no pentru orice fel de intrebdri posibile, ci era cu adeverat sata ficute i-"ins Oe li spate de intrebdrile netmcate pe care mersul lumii (9i i le punea, intAi 9i-ntii pentru a-i desluqi mersului oi t'u i o auta "u'"a) pricina obirgia gi frilejurile, iar mai apoi pentru a-i intrevedea cu deznodimantul.

Cineva. De care il pretruiesc in mod deosebit, 9i care citise recent un curs de l,ogic[ al Profi:sorului meu de pe vremuri (fiind e-l insugi in situalia de-a practica disciplina respectivd cu inaltd profesiona-

Mihai Sora

Profesorul meu, Nae lonescu


ilgepea intotdeauna examinarea: ,,Dumncata, ce carte in materie ai citit?" -i -se rdspundea: ,,Cursul dumneav6astr.A.. riposta venea fErl-ntArziere: ,,Fii drdgug 9i vino Dumneata la toam