Art bizantin

Arta bizantin s-a dezvoltat pe teritoriile Imperiului Bizantin ncepnd cu anul 476[1] pn n anul 1453. Caracteristici generale corelaia cu cretinismul: cultura i arta bizantin au constituit instrumentul de propagand a religiei cretine, dar i a puterii imperiale, a autoritii bazileului. Arta avea rolul de a impresiona, de a nla sufletul ctre divinitate. dualism: exista o art oficial nchinata bazileului i elaborat la curtea de la Constantinopole i mai exista o component popular, specific mediilor formate din clugri i oameni simpli, care era promovat de mnstiri i de coli locale. ntre cele dou direcii existau influene reciproce. tradiionalism: pstrarea regulilor i canoanelor care determin stabilitatea artei i lipsa ei de libertate creativ i fantezie. Cu rare excepii, artitii bizantini sunt anonimi, conservatori, pstrtori ai regulilor odata stabilite. Orice inovaie adoptat devine regul, ceea ce explic evoluia nceat i fr salturi a ntregii arte. lipsa de omogenitate i unitate: dincolo de un numitor comun, cum ar fi iconografia i mijloacele de exprimare n pictur, exist n plan local trsturi de individualizare, specifice diferitelor coli i centre existente pe teritoriul imperiului.

Perioada timpurie (secolele IV-V)

Dou evenimente majore au marcat aceast perioad: Edictul de la Milano, promulgat de Constantin cel Mare i Licinius n 313 care a permis cretinismului s devin o religie public i implicit artei cretine s evolueze. Inaugurarea Constantinopolului (330), care avea s devin nu numai capitala, ci i centrul artistic al Imperiului Roman de Rsrit. Constantin cel Mare iniiaz un program complex privin dezvoltarea capitalei ce-i poart numele.[3] Apar noi spaii publice cu grupuri statuare, se construiete forumul lui Constantin. Acesta avea n centru Columna lui Constantin, deasupra avnd statuia mpratului[4] reprezentat precum zeul Apollo. [5], apar biserici, se construiete catedrala Hagia Sophia[6] i se ncepe construirea Bisericii Sfinilor Apostoli.[7][8] S menionm i Hipodromul, amenajat tot n aceast perioad, un adevrat focar sportiv i cultural al marelui ora. Putea gzdui peste 100.000 de spectatori.