Ingrijirea parului Structura firului de par Unitatea pilosebacee este alcatuita din foliculul pilos, o glanda sebacee, un muschi

neted si in unele regiuni, o glanda apocrina. Portiunea profunda a foliculului pilos se intinde pana in tesutul celular subcutanat si se numeste bulb folicular. Portiunea cuprinsa intre muschiul neted piloerector si ductul glandei sebacee se numeste istm, iar portiunea situata deasupra ductului glandei sebacee se numeste infundibul. Aceste 2 portiuni sunt stabile. Portiunea libera a parului poarta denumirea de tija firului de par. Ea este alcatuita dintr-o masa mai mult sau mai putin omogena de celule keratinizate, anucleate, avand 3 straturi concentrice dinspre exterior spre interior : cuticula, corticala si medulara.

Structura chimica Componenta principala a tijei firului de par este reprezentata de o proteina, sclerokeratina, care este o forma intermediara intre keratina moale, epidermica si keratina dura din unghii. In compozitia ei se gaseste preponderent un aminoacid bogat in sulf, L-cisteina, care asigura coeziunea moleculelor de keratina. Aplicatii practice ale cunoasterii structurii chimice Sulful din moleculele de cisteina asezate in proteine keratinice adiacente formeaza legaturi disulfidice. Aceste legaturi disulfidice sunt foarte puternice si foarte dificil de distrus. Sunt rezistente la reactiile cu acizi, dar pot fi distruse in reactii alcaline. Ele constituie factorul cheie al durabilitatii si rezistentei firului de par la degradarea prin stresul din mediul inconjurator. * Modificare a aspectului firului de par Aceasta proprietate este exploatata in procesele de modificare a aspectului firului de par (solutii de permanent, de incretire sau indreptare a firului de par). Iata cum se procedeaza Se utilizeaza solutii alcaline pentru distrugerea acestor legaturi disulfidice si astfel parul isi pierde rezistenta, se rearanjeaza parul in functie de forma dorita si apoi se aplica solutii acide pentru neutralizarea solutiilor alcaline initiale si pentru favorizarea refacerii legaturilor disulfidice. Aceste legaturi refacute mentin firele de par in noua forma conferita. * Produsele pe baza de keratina Unii producatori de cosmetice/suplimente alimentare declara ca produsele lor care contin keratina ajuta la refacerea rezistentei firului de par sau la cresterea mai rapida sau mai deasa a firelor de par. Nimic mai FALS Celulele din foliculul pilos produc intreaga cantitate de proteine keratinice de care firul de par are nevoie din aminoacizii care se gasesc in sange. Alimentatia bogata in proteine keratinice nu ajuta la cresterea parului. Alimentarea cu keratine dure asa cum se gasesc in structura firului de par nu are nici un sens deoarece nu pot fi digerate si absorbite de tractul intestinal. Indicat ar fi alimentarea normala cu proteine (lapte, carne, branza, oua) care contin aminoacizi, din care celulele foliculare pot produce keratina. Totusi, este foarte rar intalnita deficienta in asemenea aminoacizi in Europa si America de Nord. Aplicarea topica de keratina de asemenea nu are efecte deoarece majoritatea sunt indepartate odata cu spalarea parului cu sampon. Cresterea firului de par Reprezinta un proces ciclic in care alterneaza fazele de activitate cu cele de repaus. Cresterea

parului este asincrona, astfel nu toti foliculii pilosi se gasesc concomitent in aceeasi faza de crestere. S-au individualizat 3 faze : - anagena perioada de crestere - catagena perioada de tranzitie/regresie (foliculul isi reduce lungimea; partea inferioara este distrusa si papila dermala se desprinde de bulb, ramanand latenta sub acesta) - telogena perioada de repaus si de eliminare a firului de par (exogena) Faza anagena dureaza 2-6 ani, faza catagena 2-3 saptamani, iar cea telogena 3-4 luni. In mod normal 85-90% dintre foliculi se gasesc in faza anagena, 8-14% in faza catagena si 1% in faza telogena. Substratul cresterii firului de par il reprezinta papila foliculara care contine celule epiteliale care se divid in continuu si se diferentiaza. In mod fizologic, in fiecare zi sunt eliminate aproximativ 100-200 de fire de par de la nivelul scalpului. Viteza de crestere a parului este de aproximativ 0.1-0.4mm/zi. Aceasta viteza variaza in functie de sex (mai mare la femei), de varsta (mai mare la tineri), de anotimp (mai mare in perioada martieoctombrie) si de anumiti factori interni (vascularizatia, eventuale afectiuni endocrine, etc) sau externi (alimentari, fizici, chimici, etc.). Proprietatile firului de par Culoarea parului este determinata de melanocitele aflate doar la nivelul papilei foliculare. Aceste melanocite isi transfera pigmentul, melanina, catre celulele corticalei firului de par. Albirea parului este rezultatul reducerii progresive a functiei acestor melanocite. Rezistenta firului de par a fost comparata cu cea a unui fir de cupru cu acelasi diametru rezistand la aplicarea unei forte echivalente a 60kg. Elasticitatea firului de par permite o alungire a acestuia intre 20% si 50% din lungime. Decolorarea si permanentul repetat, la fel si lumina solara si expunerile la UV duc la alterarea proprietatilor elastice ale parului, prin degradarea chimica si fotochimica a cistinei in acid cisteic. Luciul firelor de par este un fenomen optic ce depinde de incidenta luminii, (micro)rugozitatea suprafetei si de transparenta acestuia. Fiecare celula a cuticulei firului de par actioneaza ca o oglinda ce reflecta lumina, o cuticula degradata facand ca luciul sa dispara. Alti factori care modifica luciul sunt: modificarea culorii parului, morfologia firului (drept sau cret) si prezenta sebumului. Ingrijirea parului Comparativ cu generatiile anterioare care de cele mai multe ori doar isi pieptanau parul si il spalau la intervale mai mult sau mai putin lungi, in societatea actuala a avea parul nespalat, nepieptanat si neglijat este considerat in cel mai bun caz un lucru neobisnuit. Produsele de spalare a parului au evoluat de la simple sapunuri solide (care aveau proprietati reduse de curatare si lasau parul greu de pieptanat) la produse profesionale, dedicate fiecarui tip de par in parte. Sampoanele Sampoanele au rolul de a indeparta sebumul, transpiratia, celulele descuamate, produsele de coafat si murdaria depusa din mediul inconjurator. Este usor sa gasesti un sampon care sa curete bine, dar este foarte greu sa combini ingredientele astfel incat la final parul sa ramana matasos, lucios si usor de pieptanat. Un sampon cu proprietati de curatare ridicate poate distruge cuticula, stratul extern al firului de par, facandu-l aspru si mat. Alegerea corecta a samponului face diferenta intre un aspect frumos al parului si unul neplacut. Exista 3 componente majore active in sampoane: surfactantii sau detergentii primari (care confera capacitatea de curatare si de a forma spuma), cei secundari (ce refac stratul lipidic) si aditivii (ce

completeaza ingredientele si confera diferite efecte de ordin estetic). Desi contin cam aceleasi substante exista o gama larga de sampoane. Acest lucru se datoreaza nevoilor diferite de curatare specifice fiecarui tip de par.Astfel: Sampoanele pentru par asa zis normal sunt indicate persoanelor al caror scalp produce sebum in cantitate moderata. Detergentul cel mai frecvent in aceste produse este sulfatul lauric (lauryl sulfate) care confera o indepartare buna a sebumului cu emoliere minima. Sampoanele pentru par uscat au proprietati de curatare mai blande, dar de emoliere mai mari. Sunt excelente pentru parul deteriorat (prin diverse procedee), dar si pentru folosirea frecventa. Ele reduc electricitatea statica si fac parul mai usor de aranjat. Pentru acest tip de par s-a creat si samponul de tip 2-in-1 (sampon+balsam). Detergentii folositi in aceste produse sunt in general substante amfoterice si anionice de tipul succinatului de sulf (sulfosuccinate). Pot fi adaugate proteine animale hidrolizate care nu penetreaza profund in structura firului, dar acopera defectele de suprafata ale acestuia (inclusiv repara, pentru scurt timp, firele despicate).Dimethicone-ul este un alt ingredient folosit in sampoanele cu proprietati emoliente acesta creind un film subtire protector la nivelul firelor de par facandu-le mai lucioase si mai moi, usurand aranjarea si imbunatatind aspectul. Sampoanele pentru par gras au proprietati foarte bune de curatare, dar emoliere minima, fiind destinate persoanelor cu productie crescuta de sebum, cum ar fi adolescentii, dar si in cazul celor cu par foarte murdar. Ca substante active, printre ingrediente, se regasesc sulfatul lauric (lauryl sulfate) sau succinatul de sulf (sulfosuccinate). Aceste produse pot fi extrem de degresante, uscand excesiv parul daca sunt utilizate zilnic de catre cei care nu au productie mare de sebum. Sampoanele pentru tipurile speciale de par foarte cret, ca de exemplu cel al celor din rasa neagra, sunt o varianta a sampoanelor de tip 2-in-1, inlaturand sebumul si inlocuindu-l cu un strat de balsam. Aceste produse contin agenti emolienti mai potenti cum ar fi ulei de germeni de grau, steartrimoniu, proteine animale hidrolizate, compusi cu lanolina sau dimethicona, astfel incat sa reduca frecarea din timpul pieptanarii, sa faca parul mai lucios si mai usor de aranjat. Se recomanda folosirea lor o data pe saptamana sau o data la doua saptamani, in asociere cu un balsam destinat special acestui tip de par. Balsamul Procesarea fizica si chimica a parului indeparteaza stratul lipidic exterior al cuticulei, acest lucru ducand la degradarea intr-o proportie de 50% a aminoacizilor subiacenti de la nivelul cortexului. Exista numerosi factori ce contribuie la degradarea structurii firelor de par: Cauze cosmetice: pieptanarea excesiva, uscarea cu foehnul, permanentul, indreptarea cu placa, decolorarea Factori de mediu: expunerea la soare, poluarea, vantul, apa de mare, apa clorinata din piscine Balsamurile sunt substante ce refac stratul lipidic al fiecarui fir de par, imbunatatind atat aspectul cat si maleabilitatea acestuia. Practic aceste substante aduc beneficiile sebumului, dar fara aspectul unsuros caracteristic. Produsele moderne confera una sau mai multe din urmatoarele proprietati: usureaza pieptanarea, etanseizeaza si realiniaza portiuni distruse ale tijei firelor de par (inclusiv la nivelul varfurilor despicate), minimalizeaza porozitatea acestora, confera luciu si aspect catifelat, asigura un anumit grad de protectie impotriva deteriorarii termice si mecanice, hidrateaza, confera volum, elimina electricitatea statica. Toate aceste efecte sunt insa temporare si dureaza pana la prima spalare, cand vor trebui reaplicate. Balsamurile se gasesc sub diverse forme: lichide, creme, paste sau geluri. Efectele balsamurilor nu difera numai in functie de ingredient ci si in functie de modul de aplicare: Balsamurile instant sunt cele ce se aplica imediat dupa samponare, se lasa sa actioneze 1-5min

si apoi se indeparteaza cu apa. Datorita contactului scurt cu parul ele au efecte emoliente minime, fiind destinate parului cu deteriorare redusa. Balsamurile cu actiune in profunzime sunt in general creme sau uleiuri ce se aplica pe par cu 2030 de minute inainte de samponare. Au efecte emoliente ridicate, penetrand straturile superioare structurale ale firului de par, fiind indicate celor cu par extrem de deteriorat. Balsamurile leave-in sunt produsele ce se aplica pe par dupa samponarea si uscarea acestuia cu prosopul, ramanand acolo pana la urmatoarea spalare. Sunt utile celor ce isi coafeaza parul prin metode termice si persoanelor cu parul cret sau foarte aspru. Balsamurile pentru clatire (Hair rinses) sunt produse lichide aplicate imediat dupa samponare si apoi clatite imediat. Sunt folosite pentru a inlesni pieptanarea, fiind utile si persoanelor cu par gras, dar care au nevoie de un minimum de emoliere. Folosirea balsamului este extrem de importanta in cazul celor care recurg la procesarea fizica (indreptatul/ondulatul prin mecanisme termice) sau chimica a parului (vopsit/ permanent/ indreptatul sau ondulatul chimic). Colorarea chimica a parului Colorarea temporara a parului se utilizeaza de obicei pentru anumite ocazii deoarece culoarea este indepartata la spalarea cu sampon. Moleculele din acest tip de colorant au dimensiuni mari si nu pot penetra la nivelul cuticulei, ramanand absorbite la exteriorul firului de par. In general aceste produse nu degradeaza structura firului de par, insa, daca parul este foarte uscat sau deteriorat acesta permite migrarea pigmentilor in interiorul firului de par. Colorarea semipermanenta a parului persista timp de 6-10 spalari, in functie de produs. Moleculele de pigment sunt mai mici si penetreaza partial firul de par. Acesti coloranti nu contin amoniac sau peroxid, dar au in schimb alti constituenti toxici care afecteaza firele de par (ex. PPhenylenediamine). Colorarea permanenta presupune modificarea structurii firului de par. Astfel, moleculele foarte mici de pigment patrund adanc in firul de par cu ajutorul substantelor alcaline ce distrug legaturile de la nivelul cuticulei (afectand morfologia si rezistenta firului de par). Substantele chimice adiacente pigmentilor de culoare (amoniac, peroxid, etc) disperseaza sau distrug moleculele de melanina prezente in firul de par. Reactii adverse Toate substantele chimice utilizate in produsele de colorare actioneaza asupra firului de par, dar, in acelasi timp, sunt absorbite in cantitati variabile si la nivelul pielii determinand modificari organice cu efecte imediate sau tardive. Astfel, efectele imediate se pot traduce prin alergii la anumiti produsi chimici, firul de par devine uscat, fragil si aspru (si poate ajunge pana la rupere). Copyright Dermestet, Drepturi rezervate. Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.