ETAPA 2 Determinarea transformatorului 110/6 KV din SRA1 3.

Determinarea puterii transformatoarelor dintr-un post sau statie de transformare Puterea postului de transformare se determina cu relatia: SPT SC Unde: SPT este puterea postului de transformare; SC - este puterea aparenta ceruta de consumatori racordati la post Puterea aparenta ceruta de consumatori racordati la post se calculeaza : SC = PC 2 + (QC QBC )2 Unde : PC,QC sunt puterea activa, respectiv reactiva ceruta de consumatori racordati la post QBC este puterea reactiva printr-o baterie de condensatoare(compensare factor de putere). Puterea activa ceruta este o valoare conventionala si reprezinta puterea constanta medie pe perioada de timp in care sarcinile au valorile cele mai mari care, conduce la aceeasi energie disipata ca si puterea reala variabila in timp. In cazul cel mai general, puterea ceruta are o valoare mai mica decat puterea instalata Pi, datorita coeficientului de cerere C. PC= KC *PC Coeficientul de cerere KC se determina pe baza masuratorilor efectuate in diferite categorii de instalatii, putand varia astfel: - motoare electrice cu regim intermitent KC=0.1 - 0.15; - motoare masini - unelte KC=0.2 - 0.45; - motoare bine incarcate(pompe, compresoare, ventilatoare) KC=0.7; Coeficientul de cerere se poate exprima: K g K KC = S i ng r n Unde: KS coeficientul de simultaneitate; Ki coeficientul de incarcare; randamentul receptoarelor; r randamentul retelei; Coeficientul de simultaneitate KS este raportul dintre puterea instalata a receptoarelor in functiune Pf si puterea totala instalata Pi : KS= Pf / Pi Acest coeficient tine seama ca numai o parte din receptoare functioneaza simultan, datorita faptului ca masinile au diferite opriri cerute de procesul tehnologic, reparatii etc. Coeficientul de incarcare Ki este raportul dintre sarcina reala a motoarelor Preal si puterea instalata a receptoarelor aflate in functiune:

Ki= Preal / Pf Acest coeficient tine seama de sarcina reala a motoarelor, Avand in vedere ca pentru masinile antrenate se aleg in general motoare standardizate de putere mai mare decat cea necesara la arbore. Puterea aparenta ceruta de receptoarele racordate la postul de transformare se calculeaza prin metoda coeficientilor de cerere. Metoda are urmatoarele etape: - 1 se stabilesc puterile instalate pe categorii de receptoare; - 2 se indica coeficientii de cerere si factorii de putere pe aceste categorii de receptoare; - 3 se determina puterile active cerute pe categorii de receptoare, prin imultirea puterilor instalate si a coeficientilor de cerere; - 4 se calculeaza puterile reactive cerute pe categorii de receptoare cu relatia: QC= PC *tg - 5 se calculeaza puterea aparenta ceruta pe categorii de instalatii cu relatia: SC = PC 2 + QC 2 - 6 - se insumeaza separat puterile active cerute si reactive cerute pentru intreg ansamblul de categorii de receptoare si se evalueaza putereaaparenta ceruta totala de ansamblul receptoarelor - 7 se evalueaza pierderile de putere activa, reactiva in transformatoare( eventual si in bobine de reactanta, linii electrice etc.) - 8 se insumeaza pierderile de putere calculate la punctul -7- cu puterile evaluate la punctul -6-, determinandu-se puterile active si reactive totale cerute de receptoarele racordate la postul de transformare puterea aparenta ceruta totala pe bara de 110KV (primarul transformatorului) - 9 se aplica coeficientii de simultaneitate =0.9 si =0.97 puterii cerute active, respectiv puterii cerute reactive, evaluate la punctul -8- (se multiplica puterile de la punctul -8- cu acesti coeficienti) -10 pe baza valorilor determinate la punctul -9- ale puterii active cerute si reactive cerute se determina factorul de putere al postului de transformare: P PC cos = C = 2 SC PC + QC 2 Se admite valoarea cos =0.9 1 inductiv. - 11 daca valoarea factorului de putere cos nu se regaseste in gama indicata la punctul -10- atunci: a) Daca cos inductiv se supraexcita compensatoarele sincrone, pentru ca acestea sa genereze putere reactiva suplimentara in sistem, pana la atingerea factorului de putere cos = 0.9 ; se calculeaza puterea reactiva necesara pentru fiecare compensator sincron si factorul de putere al acesteia; b) Daca cos ia valori in domeniul capacitiv, se subexcita compensatoarele sincrone, pentru ca acestea sa genereze putere reactiva mai putina in sistem, pana la atingerea factorului de putere cos aproximativ egal cu 1 ; se calculeaza puterea reactiva necesara pentru fiecare compensator sincron si factorul de putere

al acestuia. 3.1 Determinarea pierderilor de putere in transformatoare A. Determinarea aproximaiva a pierderilor in transformatoare In etapa -7- a algoritmului de evaluare putere aparenta ceruta, nu se cunosc caracteristicile transformatoarelor (caestea se pot alege dupa evaluarea puterii aparente cerute). In aceasta faza se poate considera intr-o prima aproximatie ca pierderea de putere activa in trasnformator reprezinta 2%din puterea aparenta la bornele secundarului, iar pierderile de putere reactiva reprezinta 10% din aceasta putere: Pt=0.02 *SCsec; Qt=0.1 *SCsec Unde: SCsec este puterea aparenta totala ceruta de ansamblul receptoarelor si evaluata la etapa -6Pe baza rezultatelor de la 3.10 ale pierderilor se pot parcurge etapele -8- si -9- ale algoritmului, determinandu-se valoarea aproximativa aputerii aparente cerute de receptoare(la bornele primare ale transformatorului ) SC. Cu ajutorul valorii SC, pe baza relatiei 3.1, se alege din tabelul (Anexa 1) puterea postului de transformare SPT(numarul si puterea aparenta a transformatoarelor din post). Se urmareste realizarea urmatoarelor conditii: - In cazul a doua transformatoare in statie, care se rezerveaza integral (100%), alimentand receptoare de categoria 1(peste 50%), la alegerea puterii nominale se are in vedere ca in functionarea normala gradul de incarcare alfiecarui transformator sa fie 50%. - la avarierea unuia, cel care ramane in functiune sa poate prelua intreaga sarcina. B. Dupa alegerea puterii transformatoarelor din post, se poate cunoaste cu precizie valoarea pierderilor de putere activa si reactiva in transformatoare, urmarindu-se lavalorile aproximativeevaluate la punctul A. Fie P0, PSCn pierderile in gol, respectiv la scurtcircuit in transformatoarele alese,valori ce se afla in tabelul (Anexa 1). Aceste puteri active se cunosc pentru puterea nominala vehiculata prin transformatoare Sn. La sarcina nominala SC diferita de cea nominala, pierderile de putere activa in transformatoare sunt: Pt= P0+2 PSCn Unde: = SC/ Sn - este raportul dintre sarcina ceruta (reala)si puterea aparenta nominala a transformatoarelor din post. Pierdera de putere reactiva in infasurari si in fierul circuitului magnetic(histerezis si curenti turbionari)al transformatorului la puterea nominala QTn este: QTn = Q0 + QSCn Unde : Q0 este pierderea de putere reactiva in transformator la mersul in gol al acestuia, la sarcina nominala QSCn este pierderea de putere reactiva in transformator la mersul in scurtcircuit al acesteia(la sacina nominala)

Pierderea de putere reactiva in transformator la sarcina ceruta SC, reala, este: QT = Q0 + 2 QSCn = ( I0 /100 + 2U SC /100)g n S Unde : = are aceeasi semnificatie ca in relatia 3.10 I0, usc sunt valorile procentuale ale curentului de mers in gol si a tensiunii de scurtcircuit pentru transformator(Anexa 1) 3.2. Determinarea precisa a puterii aparente ceruta de consumatori Pentru evaluarea precisa a puterii aparente ceruta de consumator secompleteaza tabelul 1

Se urmareste algoritmul de calcul al puterii aparente cerute completandu-se tabelul 1 dupa cum urmeaza : -1 se completeaza coloana 2 pentru liniile 1 si 2 din tabel

- 2 se completeaza coloanele 3si 4 pentru liniile 1si 2 din tabel - 3 se completeaza coloana 5 pentru liniile 1si 2 din tabel - 4 se calculeaza puterea reactiva ceruta pe categorii de instalatii cu relatia 3.7 si secompleteaza coloana 6 pentru liniile 1 si 2 din tabel; - 5 se calculeaza puterea aparenta ceruta pe categorii de instalatii cu relatia 3.8 si se completeaza coloana 7 pentru liniile 1si 2din tabel; - 6 se insumeaza separat puterile active cerute siputerile reactive cerute pentrul ansamblul categoriilor de receptoare, evaluandu-se consumul pe barade 6 KV (secundarul transformatorului)sisecompleteaza coloanele 5,6 pe linia 3; - se insumeaza puterile instalate pentru ansamblul categoriilor de receptoare si se completeaza coloana 2 pe linia 3; - se calculeaza coeficientul de cerere KC pentru barele de 6 KV prin raportarea puterii cerute PC paputerea instalata Pi si se completeaza coloana 3pe linia 3; - se evalueaza SC conform relatiei 3.8 sise completeaza coloana 7 -7 se calculeaza pierderile in transformator aproximative si se completeaza coloanele 5 si 6 pentru linia 4 precum si coloana 2 pentru linia 4 identica cu coloana 5 pentru linia 4; -8 se completeaza coloanele 5, 6, 7 pelinia 5.1 (precum si coloana 1 pe linia 5.1 prin insumarea puterilor instalate); -9 se aplica coeficientii de simultaneitate puterii reactive cerute si puterii active cerute completandu-se coloanele 5,6 pe linia 5.2; - se calculeaza puterea aparenta ceruta totala pe bara de 110KV, dupa aplicarea coeficientilor de simultaneitate si se completeaza coloana 7 pe linia 5.2; Pe baza calculelor aproximative de la etapele 7, 8 si 9 se alege puterea transformatoarelor din post Sn. Se refac in totalitate calculele de la etapele 7, 8si 9 cu valorile reale (precise)in tabelul 1 in locul valorilor aproximative. - 10 se calculeaza cos global conform 3.9 si se completeaza coloana 4 pe linia 5 daca acesta satisface conditia cos=0.9-1; - Daca cos nu satisface aceasta conditie se fac corectiile de la punctul 11 recalculandu-se puterea ractiva ceruta (coloana 6, linia2, penru motoarele sincrone), se recalculeaza factorul deputere pentru motoarele sincrone(coloana4,linia 2) precum si puterea aparenta ceruta; se refac de asemenea calculele de la etapele 6, 8si 9 completandu-se in tabel valorile corespunzatoare. 3.3 Reglajul tensiunii in retelele electrice Pentru mentinerea tensiunii la nivel cat mai apropiat de cel nominal, se utilizeaza urmatoarele procedee de reglare in cadrul retelelor electrice - controlul circulatiei puterii reactive; - modificarea reactantei liniilor prin montarea de condensatoare in serie; - inserierea unei tensiuni aditionale Cea de-a treia modalitate de reglare a tensiunii in retelele electrice se realizeaza cu ajutorul transformatorului cu prize reglabile sub sarcina sau in gol, amplasate pe partea tensiunii superioare a transformatorului. Amplitudinea de

variatie a tensiunii corespunzatoare unei prize depinde de puterea si tipul trafo. In general ea corespunde limitelor de 0.75 5 % din tensiunea nominala a infasurarii de joasa tensiune Pentru trafo T coborator de tensiune cu 2 infasurari si pentru notatiile din fig.3.1, calculul prizei pe care functioneaza trafo pentru a obtine tensiunea secundara dorita Vd2 se face cu relatia: (U 2 ) rap Ud 2 = U n1 + ng U P Un2

Unde: (U2 )rap este tensiunea calculata pe bara 2 raportata la tensiunea barei(1) [KV] Un1, Un2 sunt tensiunile nominale pe bara 1 (tensiunea superioara), respectiv pe bara 2 (tensiunea inferioara)[KV] n numarul de prize necesar pentru obtinerea tensiunii dorite Ud2 Up caderea de tensiune peo priza [KV] Tensiunea calculata pe bara 2, raportata la tensiunea barei 1 este: (U 2 ) rap = U n1 UT Unde: UT reprezinta pierderile (caderea )de tensiune pe trafo trifazat cu 2 infasurari U T = RT PC Q + XT C U n1 U n1

Unde: Pc, Qc sunt puterea activa ceruta, respectiv puterea reactiva ceruta de consumatoripe bara 1[Mvar]; RT, XT sunt rezistenta respectiv reactanta trafo [ohmi]; Caderea de tensiune Up pe o priza este: a% U P = g n1 U 100 Unde: a% reprezinta caderea potentiala de tensiune pe o priza fata de tensiunea nominala Un1 (Anexa 1) Se determina priza necesara n pentru obtinerea tensiunii dorite Ud2 la bornele secundare ale trafo rotunjindu-se valoarea calculata n la numarul natural imediat superior. Se calculeaza Ureal 2 ce rezulta prin rotunjirea lui n la un numar intreg cu ajutorul relatiei 3.13 se calculeaza abaterea intretensiunea dorita si cea reala (procentual fata de tensiunea dorita): U Ud 2 U d real 2 g 100[%] Ud

Se realizeaza calculul prizei trafodin SRA1, pentru regimul in carefunctioneaza un singur trafo 110/6KV in SRA1, al doilea fiind defect. Trafo care functioneaza preia integral sarcina ceruta totala, iar tensiunea dorita pe secundarul trafo este Ud2 = 6.3KV. 3.4. Verificarea stabilitatii tensiunii in regimul cel mai greu Regimul cel mai greu, pentru sistemul energetic proiectat apare daca seindeplinesc urmatoarele conditii: a - un trafo este in functiune iar celalalt este defect SRA1; b se porneste cel mai important motor sincron, cuplat direct la bare, pornirea realizandu-se in asincron. In acest regim se avalueaza priza na trafo aflat in functiune, pentru a se obtine la secundarul trafo tensiunea dorita Ud2. pentru pornirile rare si de scurta durata se admite o cadere de tensiunii dorite Ud2 cu 15% fata de tensiunea nominala. Tensiunea dorita pe bara de 6 KV, pe durata pornirii motorului este de Ud2 = 53.55 KV In conditiile speciale anuntate, la pornirea motorului in asincron, acesta absoarbe de la retea un curent depornire Ip=7In, ceea ce are ca efect scaderea tensiunii pe bucle la care acesta este cuplat direct. Puterea activa ceruta Pc ca si puterea reactiva ceruta Qc isi schimba sensul fiind consumata din sistem de motorul ce secomporta inductiv si nu cedata in sistem ca in regimul de functionare normal al motorului sincron. Se recalculeaza puterea activa ceruta si puterea reactiva ceruta totala de ansamblul receptoarelor ,inductiv motorul in regim asincron. Pe baza valorii calculate Sc se calculeaza pierderile de putere activa PT si reactiva QT in trafo. De asemenea se calculeaza puterea activa ceruta si puterea reactiva ceruta totala pe bara de 110 KV pierderile de tensiune in trafo trifazat cu 2 infasurari UT. Se recalculeaza valoarea tensiunii pe bara de 6 KV raportata la tensiunea barei de 110KV . U2 rap conform relatiei 3.14 precum si priza n a trafo conform relatiei 3.13. Se calculeaza abaterea tensiunii reale Ureal 2 fata de tensiunea dorita Ud2. Pe durata de pornire a motorului de circa 30 secunde se admite o supraincarcare a trafo de 2- 3 ori puterea nominala Sn cu conditia ca tensiunea la bornele motorului sa asigure pornirea acestuia, iar oscilatiile tensiunii in retea pe perioada pornirii sa nu perturbe functionarea acelorasi consumatori.

ETAPA 3

Alegerea echipamentului din statiile electrice de 6 KV 4. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT Unul din scopurile realizarii calculului curentilor de scurtcircuit il reprezinta dimensionarea instalatiilor energetice noi. Exista metode multiple de efectuare al calculului curentilor de scurtcircuit. In cele ce urmeaza se va aborda o metoda simplificata de calcul : - se considera aceeasi tensiune U in toate nodurile retelei - liniile aeriene si cablurile de inalta tensiune (U110KVse reprezinta prin reactanta inductiva) - autotransformatoarele si transformatoarele se reprezinta prin reactanta lor, considerand functionarea pe plotul mediu - sarcinile se neglijeaza, cu exceptia compensatoarelor si motoarelor sincrone. 4.11 Elementele si schema de calcul(schema surselor de curent) Pentru calcule de dimensionare, in care este necesara determinarea valorilor maxime ale curentilor de scurtcircuit, schema va cuprinde toate elementele retelei : toate generatoarele si compensatoarele sincrone instalata in centrale, toate liniile toate transformatoarele si unde este cazul toate motoarele sincrone. Pentru asemenea calcule generatoarele si motoarele se considera prin reactanta lor supratranzitorieXd. Elementele unei retele se introduc in calculul curentilor de scurtcircuit prin impedanta Z sau prin reactanta lor exprimate in unitati absolute () sau in unitati relative. Prin valoare relativa a unei marimi fizice se intelege raportul acesteia fata de o alta marime fizica de aceeasi natura, aleasa ca unitate de baza. In calculele ce se efectueaza se alege o putere de baza Sb si o tensiune de baza Ub. rezultade asemenea un curent si o impedanta de baza : Ib = Sb 3U b Zb = Ub U2 = b Sb 3I b

Se alege de obicei Sb= 100MVA sau 1000 MVA, iar Ub se considera de obicei valoarea tensiunii retelei in care are loc scurtcircuitul. In cazul utilizarii marimilor relative,tensiunea,curentul si impedanta se exprima in unitati relative fata de conditiile de baza alese astfel : U * = U / Ub I * = I / Ib Z * = Z / Zb In cazul exprimarii in unitati relative,toate impedantele (reactantele) trebuie raportate la o aceeasi putere de baza si la o aceeasi tensiune de baza.Pentru calculul impedantelor (reactantelo) diverselor elemente se considera caracteristicile indicate de fabrica constructoare. A.Calculul impedantelor in unitati relative.

1. Reactanta de legatura la bornele unui sistem de putere infinita (reactanta sistemului) : Xs=Sb/Ssc Unde : Ssc este valoarea puterii debitate de sistem la scurtcircuit in punctul fata care se determina reactanta. 2. Reactanta transformatorului cu doua infasurari : U [%] Sb X T = SC g 100 S nT Unde : Usc[%]ste tensiunea de scurtcircuit a transformatorului ; SnT este puterea aparenta nominala a transformatorului. 3. Reactanta si rezistenta liniilor : S S X L = xg g b 2 L X L = rg g b 2 L U nL U nL Unde : x,r sunt reactanta,rezistenta pe unitate de lungime; l este lungimea liniei; unL este tensiunea nominala a liniei. 4. Reactanta bobinelor : X [%] I b U nB XT = g g 100 I nB U B Unde : x[%] este reactanta relativa a bobinei (raportata la parametrii nominali propusi) ; Uxb,Ixb sunt tensiunea,curentul nominal ale bobinei 5. Reactanta generatoarelor (compensatoare, motoare sincrone), X ''[%] Sb XT = g 100 Sn 6 Unde : Xd [%] reprezinta reactanta supratranzitorie a masinii Sn6 este puterea nominala a masinii. B. Considerarea motoarelor la calculul curentilor de scurtcircuit. Motoarele sincrone si compensatoarele sincrone se iau in considerare la calculul curentilor de scurtcircuit ca si generatoarele sincrone, fiind considerate surse de curent , ce debiteaza la locul defectului k.Acestea se iau in considerare (prin reactanta Xms,Xcs imprimata in unitati relative ) in totalitate , indiferent de puterea nominala (fig4.1).

Motoarele asincrone cu tensiunea nominala peste 1 KV trebuie considerate in calculul curentului de scurtcircuit astfel : -totdeauna daca sunt conectate la bara de medie tensiune -la barele de medie tensiune superioara la care sunt racordate prin transformatoare numai daca aparatul acestor motoare la curentul de scurtcircuit este mai mare decat o abatere admisibila a% din aportul sistemului (a[%]~10%) Observatii : 1. Alegerea Sb=1000MVA,Ub=6,3KV ; 2. Calculul reactantelor in unitati relative pentru : sistemul energetic,transformatoare,motoare sincrone,cafluri(linii),reactoare(bobine de reactanta); 3. Neglijarea aparatului la curentii de scurtcircuit,a motoarelor asincroane 4. Utilizarea cablurilor pe partea de 110KV,de tipul : 3x240Cn,X=0,19/Km , cu lungimea L=1000Km ; 5. Neglijarea reactatelor cablurilor pe partea de medie tensiune,datorita lungimii reduse a acestora si a valorii reduse fata de reactanta bobinelor de reactanta. 6. Considerarea urmatoarelor surse pentru curentii de scurtcircuit : -sistemul energetic S ; -generatorul echivalent a motoarelor sincrone care debiteaza pe scurtcircuit 7. Utilizarea tipurilor de reactoare (bobine de reactanta ); BR-6-400/4 cu Un=6KV, In=400A, X=4% BR-6-1500/6 cu Un=6KV, In=1500A, X=6% 7. Studierea exemplului de calcul(anexa 2) C. Determinarea reactantei totale si a reactantei de calcul Intocmirea schemei echivalente pentru calculul curentilor de scurtcircuit se realizeaza astfel : -se intocmeste pentru o singura faza atat pentru calculul scurtcircuitelor simetrice cat si al celor nesimetrice ; -pentru scurtcircuite simetrice este necesara numai chema de succesiune directa ;p -pentru scurtcircuite nesimetrice se intocmesc scheme echivalente desenate pentru succesiunea directa,inversa,si homopolara. Pentru calculul curentului in cazul scurtcircuitelor trifazat simetric este necesara realizarea schemei de sucesiune directa ce contine reactanta elementelor din retea in unitati relative exprimate cu ajutorul relatiilor 4.3-4.7 precum si sursele de curenti ce debiteaza pe defect . Reactanta totala X,pt schema echivalenta de calcul a curentului de scurtcircuit intr-un anumit punct al retelei se calculeaza astfel :

-se pun in evidenta reactantele aflate in conexiune serie sau paralel fata de punctul de defect si se realizeaza transformarea acestuia in reactante care se calculeaza . -se utilizeaza metode de transfigurare (stea-triunghi,triunghi-stea) , cand nu se mai pot pune in evidenta conexiuni serie sau paralel ale reactantelor din serie ; -se reduce intreg ansamblu de reactante al schemei la oreactanta echivalenta , reactanta de calcul,conectata la sursa de curent ce debiteza pe defectul ambiant. Reactanta de calcul utilizata pentru calculul curentului de scurtcircuit debitat de sursele i1 ,n la locul defectului se determina cu relatia : X
* calc

Sb Unde : Sieste puterea aparenta a sursei i, i=1,r care debiteaza la locul de scurtcircuit prin reactanta X. Observatie : Pentru calculul curentului de scurtcircuit (trifazat simetric) pe barele de 6 KV ale statiilor SRA1,PD1,PD2, se realizeaza schema echivalenta de calcul continand reactantele in unitati relative ale elementelor retelei electrice . Pentru fiecare punct de scurtcircuit se calculeaza reactanta totala X si reactanta de calcul X*calc prin care o sursa sau un asamblu de surse debiteaza la locul defectelor . In acest scop se realizeaza transformari (serie,paralel) si transfigurari (stea-triunchi,triunghi-stea). Se recomanda urmarirea modului de calcul al reactantelor totale si reactantelor de calcul pentru exemplul de calcul din anexa 2. 4.2 Calculul curentilor de scurtcircuit (pentru scurtcircuit trifazat electric) Pentru dimensionarea si verificarea echipamentului electric este necesar sa se determine urmatoarele marimi : -componenta periodica a curentului initial de scurtcircuit I0 -curentul de declansare IA -curentul permanent de scurtcircuit I -curentul de scurtcircuit de soc iS Valoarea initiala a componentelor periodice I0 a curentuluide scurtcircuit este valoarea efectiva in momentul producerii scurtcircuitului.Marimea ei este determinata de reactanta retelei si e reactantele supratranzitorii ale masinilor sincrone. Curentul de declansare Ia este valoarea efectiva a componentei periodice a curentului de scurtcircuit ,care trece prin intrerupator in momentul primei separari a contactelor (timpul de separare a contactelor poate fi t=0,1 ; 0,2 , 0,25 curentul de declansare fiind deseori notat cu I0,1,I0,2,respectiv I0,25). Valoarea permanenta I a curentului de scurtcircuit este valoarea sa efectiva,care se stabileste dupa trecerea procesului tranzitoriu.Aceasta valoare depinde de reactantele retelei si de caracteristicile sistemului de reglaj al tensiunii genereatoarelor. Curentul de scurtcircuit de soc Is este cea mai mare valoare instantanee a curentului dupa producerea scurtcircuitului.Aceasta valoare depinde de valorea si faza tensiunii

=X

i =1

electromotoare din momentul producerii scurtcircuitului.Calculul curentului de soc se face pentru momentul care da cea mai mare valoare a acestuia. Calculul curentilor de scurtcircuit se realizeaza prin metoda curbelor de calcul(anexas 2). In functie de valoarea reactantei de calculevaluata pentru punctul de scurtcircuit,calculul curentilor de scurtcircuit se efectueaza in mod diferit : 1 Daca X*calc>3 atunci componenta periodica a curentului de scurtcircuit este constanta in orice moment.In acest caz regimul de scurtcircuit,datorita distantei electrice mari,este lipsit de regimul tranzitoriu lalocul defectului si acesta intra din primul moent in regimul permanent de scurtcircuit. In acest caz se produce egalitatea : I 0 = I a = I =

S
i =1

3U n g *calc X

Unde : Si sunt pulsurile aparente ale surselor ce debiteaza pe curentul de scurtcircuit[MVA] Un este tensiunea nominala la locul scurtcircuitului 2. Daca Xcalc*<3 atunci exista toate componentele curentului de scurtcircuit Io, Ia, I, care se determina cu relatiile : I 0 = K 0 I n6 I a = Ka In6 I = K I n6 Unde : K0, Ka, K sunt coeficienti rezultati din curbele de calcul(Anexa 2), in functie de reactanta de calcul, In6 este suma curentilor debitati de generatoare : I 0 = I a = I =

S
i =1

3U n g *calc X

Unde :Si este puterea aparenta a sursei ce debiteaza la blocul defectului[MVA]. Uni este tensiunea nominala a sursei[KV] Curentul de soc apare la t=0,01s de la producerea scurtcircuitului si reprezinta cea mai mare valoare instantanee a curentului de scurtcircuit. Acesta se calculeaza cu relatia : n Si I 0 = I a = I = 3U ni i =1 Unde : Ks=1.9 pentru scurtcircuit pe barele generatoarelor Ks=1.8 pentru scurtcircuit in celelalte puncte ale sistemului Curentul de soc apare la t=0.01s de la producerea scurtcircuitului si reprezinta cea mai mare valoare instantanee a curentului de scurtcircuit. Acesta se calculeaza cu relatia : I s = KS 2I0 Puterea de rupere a intrerupatoarelor, pe bara unde se produce scurtcircuitul Sa este necesara pentru alegerea echipamentului electric si se calculeaza astfel: S a = 3U n I a

Verificarea si alegerea echipamentului se realizeaza dupa evalaluarea efectului dinamic al curentului de scurtcircuit. Curentul echivalent termic de 1s al curentului de scurtcircuit Iech necesar pentru verificareastabilitatii termice a echipamentului, ce se calculeaza cu relatia : I ech = I o (m + n) X t Unde : t=2.5 temporizarea protectiei maximale a transformatorului la scurtcircuite exterioare ; m,n sunt valori extrase din curbele m=f(tsc), n=f(ts) avand parametrul Ks, respectiv =I0/I( Anexa 2) Observatii : 1. Se va efectua calculul curentului de scurtcircuit pentru urmatoarele scurtcircuite : - K1 pe bara principala de 6 KV din SRA1 - K2 pe bara secundara (dupa reactorul 400A/4%) - K3 pe bara de 6 KV din PD1 - K4 pe bara de 6KV din PD2 2. Pentru fiecare tip de scurtcircuit , se considera regimul cel mai greu de scurtcircuit pentru care se alege si se verifica echipamentul(reactanta totala cea mai mica, curentul de scurtcircuit cel mai mare) K1,K2 : trafo T1 in functiune, trafo T2 defect, cupla longitudinala din SRA1 inchisa, cuplele longitudinale din PD1 si PD2 deschise K3 idem K1 si K2, dar cupla longitudinala din PD1 inchisa K4 :idem K1 si K2 , dar cupla longitudinala din PD2inchisa 3. Se considera timpul protectiei maximale a transformatoarelor din SRA1,t=2,5s 4. Pentru fiecare punct de scurtcircuit K1,K2,K3,K4,se calculeaza aportul sistemului si aportul motoarelor sincrone la curentul de scurtcircuit.In acest scop se calculeaza o reactanta de calcul pentru sistem si o reactanta de calcul pentru motoarele sincrone. 5. Rezultatele se centralizeaza in tabelul urmator : 4.3 Alegerea si verificarea echipamentului electric Echipamentul electric al unei instalatii electrice trebuie astfel ales incat sa satisfaca urmatoarele conditii: a) parametrii nominali ai echipamentului sa corespunda parametrilor locului in care se instaleaza b) sa reziste supratensiunilor si curentilor de scurtcircuit ce pot sa apara in regimurile de avarie. Curentii de scurtcircuit solicita echipamentele electrice din punct de vedere mecanic si termic. Solicitarea electrodinamica este determinata de curentul de scurtcircuit se soc iar solicitarea termica de valoarea curentului de scurtcircuit si de durata acestuia. Verificarea echipamentului electric la solicitari mecanice si termice in cazul curentului de scurtcircuit se face prin compararea marimilor de calcul cu cele de incercare.

La alegerea si verificarea echipamentului respectiv trebuie sa se aleaga locul de scurtcircuit astfel incat curentul ce rezulta sa determine solicitarea maxima posibila a elementului. Se mentioneaza ca generatoarele si trafo nu se verifica la actiune acurentilor de scurtcircuit deoarece acestea sunt asigurate din acest punct de vedere prin constructia lor. 4.3.1. Intreruptoare Alegerea intreruptoarelor se face pe baza urmatoarelor conditii: 1) tensiunea nominala a intreruptorului Uni sa indeplineasca conditiaUniUn retea 2) curfentul nominal al intreruptorului Ini sa indeplineasca conditia IniIc unde Ic este curentul cerut in regim nominal pe circuitul pe care este amplasat intreruptorul. 3) puterea de rupere a intreruptorului Sr sa fie mai mare decat puterea de rupere calculata Sa pe baza curentilor de scurtcircuit la locul montarii intreruptorului. Intreruptorul se verifica din punct de vedere al stabilitatii termice si electrodinamice astfel: 1) Conditia ca intreruptorul sa reziste la solicitare termica este: It1s Iech Unde: It1s este curentul limita termic pentru o secunda specificat in catalog pentru intreruptorul ales[KA] Iech este curentul mediu echivalent al scurtcircuitului evaluat in cadrul calculului curentilor de scurtcircuit 2) conditia de stabilitate a intreruptorului din punct de vedere alsolicitarilor electrodinamice este: isIed Unde: Is este curentul de soc evaluat in cadrul calculuilui curentilor de scurtcircuit[KA] Ied este curentul limita dinamic specificat in catalog pentruintreruptorul ales[KA] 4.3.2. separatoare (S) Alegerea separatoarelor se face pe baza urmatoarelor conditii 1) tensiunea nominala a separatorului UnS sa indeplineasca conditia: Uns Unretea 2) curentul nominal al separatorului Ins sa indeplineasca: InSIC Separatorul se verifica la stabilitate termica si electrodinamica in acelasi mod ca intreruptoarele.

4.3.3. Bobine de reactanta(BR) Tensiunea nominala UnB este determinata de tensiunea instalatiei. Cu curentul nominal InB se ia:

aproximativ 6070% din curentul nominal al unei sectii de bare(pentru sectoarele de bare) - egal cu curentul liniei Reactanta procentuala, care este o marime adimensionala, exprimata in procente se determina cu ajutorul relatiei: I X B % = 3 nB g 100 U nB In care: XB este reactanta unei faze[] In tara se construiesc bobine de reactanta cu XB % variind: - 10%....12% pentru reactoarele de bare - 4%....6% pentru reactoarele de linie Acestea sunt determinate sa limiteze valoarea curentilor de scurtcircuit in circuitele electrice de mare putere si sa asigure mentinerea tensiunii la valori admisibile. 4.3.4. Trransformatoare de curent (TC) Tensiunea si curentul nominal primar I1n se aleg in functie de de tensiunea retelei si de curentul cerut pe circuitul in care este montat trafo. Clasa de precizie se foloseste in functie de aparatele montate in circuitul secundar: - clasa 0.2 pentru masuratori de precizie - clasa 0.5 petru convertoarele de energie electrica - clasa 1 pentru relee de distanta si putere - clasa 3 pentru relee de curent diferentiale si semnalizari Pentru alegerea trafo de curent este necesar sa se intocmeasca schema circuitelor secundare alimentate de TC. Se poate stabili impendanta de sarcina a acestuia: Z2= r2 =rap+rcond+0.1 Unde: rap este rezistenta aparatelor de masura rcond rezitenta conductoarelor de legatura r=0.1 este rezistenta de contact In acest caz puterea consumata de circuitul secundar a TC, la curentul nominal I2n este S2 = U2nI2n=Z2I2n2 = r2 I2n2 Se verifica trafo de curent ales la urmatoarele restrictii: 1) puterea nominala S2Sn Unde: Sn este puterea nominala a TC aflata in catalog 2) stabilitate electrdinamica I s = 2 g ed I Unde: is este curentul de soc rezultat din calculul curentilor de scurtcircuit (pe primarul TC) Ied este curentul limita dinamic al TC luat din catalog care in general indeplineste : Ied=250*I1n Unde : I1n este curentul nominal prin primarul TC 3) Stabilitate termica Iech It1S Unde:

Iech este curentul mediu echivalent al curentului evaluat din calculul curentilor de scurtcircuit(pe primarul TC) It1S este curentul limita termic pentru o secunda specificat in catalog pentru TC ales si care indeplineste : It1S = 100 * I1n Observatii : Pentu alegerea TC se are in vedere urmatoarele: - tensiunea nominala si curentul nominal in primarul TC sa fie egale cu tensiunea retelei si curentul cerut prin circuit - determinarea valorilor Ied, It1s in functie de I1n - verificarea conditiilor 4.27, 4.28 - I2n = 5A - Neglijam verificarea relatiei 4.24 a puterii nominale a TC Tensiunea nominala secundara are valorile U2n = 100V pentru figura 4.2 a,b U2n = 100/1.73V pentru figura 4.2 c,d, e, f Tipurile de transformatoare masoara: a) tensiunea dintre fazele R,T b) toate tensiunile dintre faze(delinie) c) toate tensiunile de faza si dintre linie d) toate tensiunile de faza si dintre linie si componenta acestora e) toate tensiunile dintre faze (de linie) si cele de pe faza daca sunt simetrice f) toate tensiunile pe faza dintre faze si componenta homopolara tensiunea nominala a infasurarilor auxiliare va fi U3n= 100/3[V] Puterea nominala a fiecarei infasurari a TT nu trebuie sa sa fie depasita de puterea consumata pe fiecare infasurare. In acest scop se realizeaza un bilant alputerilor cerute Pc, Qc, Scde consumatori pe fiecare din infasurarile secundare si se verifica realizarea conditiei: Sc< SnTT Unde : SnTT este puterea aparenta a TT pe infasuratea respectiva Observatii : pentru alegerea trafo de tensiune se au in vedere urmatoarele: - este necesara masurarea tensiunilor de faza de linie precum si acomponentei homopolare pe barele de 6KV ale SRA1 - se alege U1n, U2n, U3n pentru TT - se neglijeaza verificare conditiei 4.32

4.3.5. Transformatoare de tensiune (TT) Tensiunea nominala primara a TT se alege in functie de schema de conexiunia infasurarilor primare. In fig. 4.2 se prezinta cateva conexiuni posibile: a) trafo monofazat

b) doua trafo in v c) trei trafo monofazate in stea dar cu o singura infasurare cecundara d) idem dar cu doua infasurari una cu conexiune stea cealalta cu conexiune triunghi deschis e) trafo trifazat in stea, miez magnetic cu trei coloane f) idem e) dar miezul are cinci coloane si doua infasurari (una trfazata in stea, cealalta in serie pe doua coloane exterioare)

Pentru trafo TT de tipul : - a, b, tensiunea nominala primara este U1n= Un retea - c, d, e, f, tensiunea nominala este U1n = Un retea/1.73

4.3.6. Sigurante fuzibile Alegerea sigurantelor fuzibile se face pe baza urmatoarelo conditii: - felul instalatiei: a) pentru montaj interior SFI; SFN b) pentru montaj exterior SFE; SFET - numarul de poli pe fiecare faza alegandu-se cate siguranta

- fuzibilul nu se topeste lacurentul de suprasarcina pe o durata limitata si nici la socurile de curent de scurta durata care apar in regim normal Capacitatea de rupere a sigurantei Sr indeplineste: Sr Sa Unde : Sa este puterea de rupere calculata pe baza curentilor de scurtcircuit la locul montarii sigurantei - este asigurata selectivitatea OBSERVATII GENERALE In scopul alegerii si verificarii aparatajului din statiile SRA1, PD1, PD2 se parcurg etapele: - se numeroteaza celulele pentru fiecare statie - se calculeaza curentii ceruti pe fiecare circuit alstatiei - se calculeaza curentii ceruti pentru consumatorii grupati pe o bobina de reactanta - se alege pe fiecare circuit aparatajul electric in functie de tensiunea retelei si de curentii ceruti pe fiecare circuit(vezi Anexa 3) - se verifica aparatajul ales completandu-se tabelele4.2, respectiv 4.3 in care parametrii necesari contin valorile curentilor de scurtcircuit evaluate in punctele K1, K2, K3, K4, iar parametrii garantati contin valorile cuprinse in tabelele din Anexa 3 - separatoarele electrice pe bare din SRA1 se aleg in functie de tensiunea retelei si de curentul maxim cerut pe circuite (sau ansamblul de circuite, grupate bara statiei) - separatoarele de bare se aleg in modunitar pentru toate circuitele statiei si se tine cont ca cel putin unul din cele doua separatoare de bare trebuie sa aiba cutite de punere la pamant - separatoarele situate pe cuplele longitudinale sau trafo(prin care circula intreg curentul cerut alstatiei ) se aleg tinand seama de faptul ca curentul cerut este curentul de sarcina prin trafo de 110/6 KV - separatoarele alese se verifica completandu-se tabelul 4.4 in care parametrii necesari si parametrii garantati au aceeasi semnificatie ca si in cazul intrerupatoarelor - se recomanda folosirea celulelor prefabricate pentru circuitele cu o putere de rupere calculata Sa <250 MVA astfel celulele sunt zidite - statiile PD1, PD2 avand puterea de rupere calculata Sa mai mica de 250 MVA sunt dotate cu celule prefabricatecu intrerupatoare debrosabile. Acestea nu au separatoare de bare - trafo de tensiune TT ale celulelor de masura se aleg conform indicatiilor de la paragraful 4.3.5 - pentru alegerea aparatajului electric pe partea de 110KV a statiei SRA1 se realizeaza calculul curentilor de scurtcircuit in punctul K5 luandu-se in considerare numai aportul sistemului, aportul motoarelor sincrone neglijandu-se datorita reactantei Xtrafo mari a trafo 110/6KV (fig. 4.3 unde XS si Xcablu sunt reactanta sistemului respectiv a liniei dealimentare a trafo calculata deja)