Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MECANICA SECTIA: CONSTRUCTII CIVILE,INDUSTRIALE SI AGRICOLE

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII


TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A STRATURILOR RUTIERE DIN MIXTURI ASFALTICE

STUDENTI: BABEANU LUCIAN DRAGOMIR CRISTIAN CIUBOTARIU ALEXANDRU ANDRONACHE CRISTIAN

CUPRINS

Introducere

Evaluarea mixturilor asfaltice n laborator: -Influenta componentelor mixturii asfaltice asupra comportrii lor n exploatare; -Aspectul mecanic i mecanic-empiric n determinarea strii de eforturi n structurile rutiere flexibile. Tehnologia de executie a straturilor asfaltice: -Metode de asternere; -Cantitatea de materiale; -Asternerea manuala; -Asternerea mecanizata.

Utilaje pentru asfaltat: - Alegerea unei masini de repartizat asfalt; - Modul de functionare a utilajului de asternere ; -Buncarul si transportorul ; -Dispozitivul de compactare ; -Controlul vibrofinisorului ; -Compactarea materialelor bituminoase . Reguli privind compactarea mixturilor asfalttice.

INTRODUCERE
n ultimele decenii, volumul urias de mrfuri transportate pe reteaua rutier, combinat cu eforturile mari datorate vehiculelor grele, precum si cu un grad insuficient de realizare a lucrrilor de ntretinere a condus la accelerarea aparitiei degradrilor la drumuri.

Structurile rutiere flexibile sunt cele mai rspndite, att la noi n tar, ct si pe plan mondial, astfel nct este necesar un studiu complex al acestor structuri ce presupun combinatii de straturi din diferite materiale, cu proprietti diferite supuse la ncrcri provenite din diversi factori (trafic, conditii climatice).

Pe baza unei selectii atente si avizate a materialelor componente, a unei proiectri judicioase a mixturilor asfaltice, precum si a dimensionrii corecte a grosimii straturilor rutiere, pot fi construite structuri rutiere flexibile sau semirigide durabile, astfel nct structurile proiectate s aib capacitatea de a se comporta bine la diverse conditii de ncrcare fr pierderi semnificative de stabilitate pe perioada duratei de serviciu.

Evaluarea mixturilor asfaltice n laborator


Mixturile bituminoase sunt folosite ca strat de uzur sau ca strat de baz ntr-o structur rutier pentru a distribui eforturile din ncrcri si pentru a proteja straturile granulare inferioare de ptrunderea apei. Pentru a realiza ntr-un mod adecvat aceste dou functii, mixtura trebuie de asemenea s reziste efectelor aerului si apei, s reziste deformatiilor permanente si s reziste fisurilor cauzate de ncrcri si de mediu.

Principalele cauze ale aparitiei degradrilor la drumuri sunt: - calitatea materialelor puse n oper; - tehnologia de executie si controlul calittii materialelor puse n oper; - drenarea defectuoas a apelor subterane si de suprafat; - cresterea greuttii pe osie si a numrului de ncrcri datorate cresterii volumului de trafic; - tasri ale fundatiei sau terenului de fundare; - factorii de mediu: ploi toreniale, zpezi, adncimea nghetului.

Agregatele

Agregatele joac un rol important n performantele structurilor asfaltice, n care intr n proportie de 90-95% din greutatea mixturii si reprezint 75-80% din volumul acesteia. Prin urmare, cunoasterea propriettilor agregatelor este crucial n proiectarea unor mixturi asfaltice de calitate nalt. Agregatele influenteaz comportarea mixturii prin granulozitate si tip. Schimbarea granulozittii agregatului produce o schimbare a procentului de goluri si a procentului optim de bitum, ceea ce influenteaz modulul de rigiditate si rezistenta la oboseal a mixturilor. Totusi exist studii care indic o influent foarte mic, chiar neglijabil a materialelor asupra rezistentei la oboseal a mixturilor bituminoase

Filerul

Adugnd filer mixturii, volumul de goluri scade, creste rigiditatea mixturii si influenteaz procentul optim de bitum al mixturii. Literatura semnaleaz un procent optim, n greutate, de filer de 5 - 11%. Filerul mreste vscozitatea liantilor prea fluizi, precum si a tuturor lianilor nclziti la temperaturi ridicate. Datorit acestui fapt, n unele mixturi asfaltice, se poate ntrebuinta o cantitate mai mare de liant pentru a se mri coeziunea si impermeabilitatea, fr s existe pericol ca mixtura s devin instabil sau s apar pete de bitum la suprafata mixturii.

Bitumul

Bitumul este unul dintre cei doi constituenti principali ai mixturilor asfaltice. n ceea ce priveste mixturile asfaltice, cele mai importante proprietti ale bitumului sunt urmtoarele: susceptibilitatea la temperatur, vscoelasticitatea si mbtrnirea. Aceste proprietti sunt influentate de temperatur, astfel nct atunci cnd aceasta creste, bitumul devine vscos si prezint un rspuns plastic cnd este supus la ncrcri mai mari dect propria sa vscozitate la o anumit temperatur. Acest comportament la temperaturi nalte poate fi un factor decisiv la aparitia uneia dintre cele mai frecvente degradri ale structurii rutiere fgsuirea. n anotimpurile cu temperaturi foarte sczute, bitumul devine foarte rigid si se comportca un solid elastic, orice deformatie aplicat fiind recuperat integral. Rigidizarea extrem a bitumului sub astfel de temperaturi negative este principalul factor care conduce la ceea ce este cunoscut sub numele de fisurarea din temperatur.

Aditivii: bitumul prezint o slab adezivitate fat de agregatele silicoase, astfel nct, n prezenta apei filmul de bitum de pe agregate poate fi ndeprtat.

Aditivii lucreaz ca ageni mpotriva mbtrnirii bitumului si mpotriva aparitiei fenomenului de fisurare din mbtrnire a mixturilor asfaltice, sunt excelenti mpotriva fenomenului de dezgrdinare;

Polimerii: bitumul modificat cu polimeri se folosete n scopul creterii proprietilor elastice, rezistenei la deformaii permanente (fgae), rezistenei la fisurare termic i la fisurare din oboseal, rezistenei la mbtrnire i a rezistenei la uzur, durabilitii mbrcminii asfaltice.

Aspectul mecanic si mecanic-empiric n determinarea strii de eforturi n structurile rutiere flexibile


n principiu, analiza unei structuri rutiere comport trei aspecte (figura II.1): - caracterizarea materialelor componente; - modelul teoretic pentru rspunsul structurii;

- conditii de mediu.

Proiectarea unei mixturi asfaltice de modul ridicat

Obiectivele principale care stau n spatele unui studiu de laborator pentru proiectarea unei reete de mixtur asfaltic sunt de trei tipuri i deriv din urmtoarele cerine

- capabilitatea unei mixturi de a putea fi implementat pe teren;

- capacitatea de a rezista la ncrcrile mai mari provenite pe durata executiei lucrrilor (din traficul de santier); - capabilitatea s satisfac cerintele de stabilitate structural si rezistent la uzur impuse de beneficiar.

Pentru proiectarea retetei mixturii asfaltice s-au folosit dou metode de proiectare: girocompactorul (Metoda Superpave) si metoda Marshall.

Proiectarea mixturii asfaltice prin metoda Superpave


Au fost propuse trei amestecuri minerale care se ncadreaz n zonel granulometrice prevzute de standardul romnesc SR 174 1/2009

Conform specificaiilor normelor tehnice franceze, se va folosi un bitum dur, pur sau modificat, iar procentul de bitum trebuie s fie mai mic de 5% raportat la masa mixturii. S-a folosit bitum OMV 25/55 PMB STAR FALT.

In urma proiectarii conform metodei Superpave, mixtura asfaltic cu compozitie optim este cea compus din amestecul 1 de agregate si 4.12% bitum la mixtur (tabelul III.1): Componentele mixturii Sort 8/16 Sort 4/8
7

% la mixtur 33,56 27,80

Sort 0/4 Filer Bitum

23,97 10,55 4,12

Proiectarea retetei mixturii asfaltice prin metoda Marshall

Pentru determinarea procentului iniial de bitum s-a considerat metoda francez propus de Duriez, pe baza coeficientului K valoarea proportional a grosimii convenionale a filmului de bitum necesar pentru mbrcarea scheletului mineral, valoarea lui K fiind min. 2,5 pentru mixturi asfaltice cu modul ridicat. Pentru studiul Marshall a fost aleas curba granulometric C1 din proiectarea cu girocompactorul, iar ca procente de bitum s-au ales pentru studiu 3 procente iniiale: 5,03% 5,48% ( procentul determinat pe baza metodei Duriez) i 5,93%. n plus, s-au mai ales i cte un procent mai mare dect cele iniiale 6,19% i trei procente mai mici dect cele iniiale 3,85%, 4,17 % i 4,58%, in final procentul optim de bitum ales fiind de 4,17 %.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A MBRCAMINITILOR ASFALTICE


Prin tratarea suprafetei se urmaresc trei scopuri principale:

- realizarea unei suprafete netede, care sa dreneze apele de suprafata catre marginile caii prin macrotextura realizata; - sa conduca la o suprafata durabila, care sa reziste la actiunea directa a traficului si a agentilor atmosferici pe intreaga durata de servicii;

- sa aiba rezistenta mare la lunecare.

sa fie impermeabil si cu rigozitate pronuntata.

Metode de asternere
Inainte ca operatia de asternere sa inceapa, toate fisurile si zonele degradate ale drumului trebuie reparate. Suprafata existenta trebuie sa fie curatata si maturata; chiar daca suprafata pe care se asterne mixtura asfaltica este cea a unui strat care a fost executat recent si aceasta necesita amorsarea cu emulsie de bitum. Aplicarea stratului de mixtura asfaltica se face numai dupa ce suprafata este perfect uscata.

Mixtura asfaltica este adusa cu autobasculantele si descarcate in buncarul nisorului mecanic. Finisorul imprastie materialul de pe toata latimea necesara in grosime uniforma la cota ceruta si realizata si o compactare initiala. Compactarea finala va fi realizata de catre compactoare nisoare,intr-un anumit interval de temperatura, cand bitumul serveste ca lubrifiant.

In cazul asfalturilor cilindrate pentru stratul de uzura in procesul tehnologic mai intervine un utilaj specific, distribuitor de criblura sau nisip bituminat. Acest utilaj imprastie criblura bituminata pentru clutaj sau nisipul bitumat in urma nisorului conform figurii 15 de mai jos:

Cantitatea de materiale
Cantitatea de material bituminos care se asterne intr-o zi depinde de conditiile reale si de posibilitatile de organizare. In general, cantitatile variaza in limite de la 150 la 300 t/zi la 180 350 t/ zi. Se pot asterne cantitati mai mari (daca traficul poate deviat din zona de lucru) utilizand doua masini de asternut si trei cilindri compactori.In acest caz se pot asterne si 3000 de t/zi sau mai mult.

Asternerea manuala
Asternerea mixturilor asfaltice se realizeaza mecanizat si numai in anumite cazuri se apeleaza la procedeul manual. Aceste cazuri se refera la: - suprafete mici; - in zone greu accesibile pentru utilaje; - reparatii, plombe.

Esential este ca si in procedeul manual, materialele sa fie mentinute la temperatura corespunzatoare. Pentru a asigura fluxul fabricii de prepararea si pentru a nu mentine blocat mijlocul de transport auto pe toata durata de asternere a materialului provenit dintr-un transport, materialul poate fi stocat in bazine incalzite si acoperite pentru a-i mentine temperatura.

10

Inaintea de inceperea operatiei de asternere acea zona trebuie curatata si amorsata.Materialul este lopatat pe amplasament si apoi nivelat folosind greble speciale. Se va evita greblarea timp indelungat deoarece poate provoca segregarea materialului. Pentru a asigura legatura cu suprafetele vechi se taie marginea dupa planuri verticale. Materialul trebuieasternut la nivelul dorit pentru a asigura uniformitatea caii.

11

Asternerea mecanizata
Asternerea mecanizata se face cu un utilaj conform proiectului. Sunt folosite rapartizoare cu limite ntre 1,5 2,5 m, care se deplaseaza pe roti iar grinda finisoare lucreaza prin vibrare. Se pot folosi utilaje cu repartizoare cu limite mai mari de 3 m care se deplaseaza , preferabil pe senile. Alegerea unei masini de repartizat asfalt Repartizorul se gaseste intr-o varietate de marimi si prima decizie este de a selecta un utilaj care sa se potriveasca lucrarii. Finisoarele de asfalt au posibilitatea sa repartizeze mixtura pe latimi de 1,2m pana la 6m si chiar mai mare. Orice utilaj are o latime de baza ce poate extinsa prin telescoape, de altfel constructorul a creat posibilitatea se a produce o extensie suficienta pana la dublarea celei initiale. In felul acesta se poate turna fie o banda de circulatie de 3 -4 m, pe toata latimea drumului de 4,5 7 m.

O alta decizie care trebuie luata se refera la alegerea cilindrului compactor cel mai e eficient. Acesta trebuie sa aiba dimensiunile si greutatea adecvata, in asa fel incat sa execute o buna compactare si sa se deplaseze cu usurinta de la un punct la altul.

12

Modul de functionare a utilajului de asternere


Finisorul se compune in principal, dintr-un sasiu tractor cu senile sau pneuri, echipament cu un motor diesel pe care sunt montate toate echipamentele ce realizeaza operatiunile necesare. Viteza utilajului poate sa fie adaptata ritmului de aprovizionare, astfel incat sa se evite intreruperile de functionare intre doua descarcari ale mijloacelor de transport, pentru a intelege cum lucreaza un utilaj de asternut asfalt trebuie cunoscute partile principale ale acestuia.

Buncarul si transportorul
Buncarul de primire care are pereti rabatabili servesc la descarcarea mixturii din autocamioane.

Materialul din acest buncar este preluat de catre banda transportoare, montata la baza lui care conduce materialul catre zona centrala a finisorul unde va repartizat transversal. In timp materialul este transportat de banda transportoare, partile laterale ale buncarului se ridica astfel incat materialul de pe perete cade spre banda transportoare. In felul acesta, se impiedica racirea materialului de pe peretii laterali.

13

Repartizorul
Acesta imprastie materialul adus de banda transportoare, transversal pe stratul suport. Materialul este asternut uniform in grosime prestabilita. In urma repartizorului este montat un echipament pentru realizarea unei compactari initiale, constituit dintr-o grinda de nivelare cu vibrare hidraulica si batere, cu reglare fina, pana la 4000 vibratii/minut. Grinda este prevazuta cu prelungiri telescopice. Batatorul este prevazut cu incalzire electrica. Acest echipament constituie partea principala a finisorului deoarece trebuie sa asigure prin vibrare si batere o prima compactare a mixturii asfaltice si trebuie, in consecinta sa fie incalzita. Finisoarele moderne produc un indice de compactare de ordinul a 85 90% din compactarea finala

Controlul vibrofinisorului

Prima operatie inainte de a incepe asternerea este reglarea utilajului la latimea corespunzatoare.

Aceasta se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor manuale, unele dintre utilajele mai moderne au dispozitive telescopice de extensie.

De asemenea, inainte de a incepe lucrul de asternere a materialului bituminos, dispozitivul de asternere trebuie sa fie dispus la o temperatura cu cel putin 5oC mai mare decat temepratura materialului ce urmeaza a fi asternut.

14

Cele mai bune rezultate se obtin cand exista o constanta a aprovizionarii utilajelor de asternere cu material bituminos.

Lucrul nu trebuie sa inceapa decat in momentul in care la repartizor se afla cel putin 2 mijloace de transport incarcate cu material bituminos.

Inaltimea materialului pe banda transportoare este reglata de deschiderea din spatele buncarului. Cantitatea de material care se asterne se poate regla prin dimensiunile deschiderii din spatele buncarului, viteza transportorului si viteza repartizorului. In felul acesta se asigura debitul de material bituminos corespunzator cu grosimea stratului. Importanta este, asa cum s-a spus mai inainte, aprovizionarea continua cu material bituminos.

Compactarea materialelor bituminoase

Compactarea este operatia finala a punerii in opera a materialelor bituminoase de care va depinde in mare parte, viabilitatea stratului de rulare.

Scopul sau este dublu: - de a obtine capacitatea necesara; - de a asigura obtinerea unei bune uniformitati a suprafetei. Pentru a asigura o cat mai buna compactare posibila, tehnico-rutiera, se dispune de trei mari familii de utilaje: - cilindrii cu rulari netede; - compactori cu pneuri; - cilindrii vibratori.

Cilindrii cu rulouri netede actioneaza prin greutatea proprie, exercitand o presiune de contact definite prin incarcarea pe cm de bandaj.

15

Reguli privind compactarea mixturilor asfaltice


- Compactarea mixturilor asfaltice se face pentru grosimi uzuale de 8-9 cm. frecare strat in parte, in

- Compactarea se face in lungul drumului, de la margini spre axa, iar pe sectoarele de rampa sau cu profil transversal cu panta unica de la marginile cu cota mai mica spre cele cu cota mai ridicata. - Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu viteza redusa si constanta. - Fiecare trecere peste materialul de compactat este urmata de o trecere inapoi pe aceeasi urma. - Fiecare urma a compactorului se va suprapune cu 20-30 cm peste cea precedenta. - Deplasarea laterala a compactorului, pentru compactarea fasiei urmatoare se realizeaza pe zona cu material deja compactat. - Pentru prima compactare se recomanda ca in general compactorul sa se deplaseze cu roata motrice inainte. - Schimbarea sensului de mers (de la mers inapoi la mers inainte) trebuie sa se realizeze in puncte decalate, la distante de cca. 1 m. Nu este admisa stationarea compactoarelor pe mixtura calda, proaspat compactata. Udarea rulourilor sau a pneurilor pentru evitarea lipirii mixturii de acestea -operatie utila trebuie facuta cu cantitati reduse de apa pentru a nu se produce racirea brusca a mixturii de la partea superioara a stratului. Temperatura maxima a mixturii trebuie sa fie astfel incat sa nu se produca valuri sau deplasari laterale de material. Compactoarele vor realiza treceri lungi, astfel incat numarul de opriri la schimbarea sensului de mers sa fie redus.

16

Primele treceri se vor face cu viteze mai mici (2-4 km/h), iar urmatoarele cu viteze mai mari (4-6 km/h). Nu trebuie depasita viteza de 6 km/h. Cand se lucreaza pe jumatate din latimea caii trebuie asigurata lipirea la rostul de lucru. Pentru aceasta se taie marginea, se amorseaza si apoi se compacteaza, compactorul deplasandu-se pe materialul racit. Rosturile de lucru la cele doua straturi suprapuse se decaleaza fata de axa drumului.

Tehnici inovatoare in domeniul mixturilor asfaltice

ARMAPAL face posibil reabilitarea durabil i ieftin. ARMAPAL este o estur pentru armarea asfaltului din fibre de sticl pentru protecia suprafeelor bituminoase ale cilor de transport. Datorit rezistenei sale foarte mari la rupere estura de armare mpiedic tendina de formare a crpturilor n partea superioar a drumului i crete durata de via a stratului de uzur prin preluarea tensiunilor de ntindere. Armarea asfaltului cu ARMAPAL este indicat pentru urmtoarele domenii de aplicare:
17

Reabilitarea parial sau total a suprafeelor carosabile bituminoase pentru armarea startului nou de asfalt, chiar i peste beton asfaltic. Lirea suprafeelor carosabile asfaltate pentru armarea zonei de racord. Realizarea ulterioar a anurilor pentru tuburi sau reele n suprafee carosabile bituminoase pentru armarea suprafeelor de peste traseul conductelor. Acoperirea cilor de transport din beton cu straturi de uzur bituminoase pentru armarea complet a suprafeei noului strat de acoperire

MATERIALELE PENTRU CONSTRUCII DE DRUMURI


Materialele pentru construcia de drumuri sunt folosite la realizarea drumurilor, trotuarelor i pistelor pentru aeroporturi. Scopul lor este de a crea o mbracaminte rutier care s suporte sarcina traficului vehiculelor i s o transfere ntr-o form dispersat ctre fundaia drumului. Principalele tipuri de materiale de construcii sunt binderul (mineral cum ar fi cimentul, sau organic cum ar fi bitumul) i agregatele (piatra spart, nisip, pietri, etc.). n funcie de binderul utilizat, mbrcaminile rutiere sunt clasificate ca rigide (cu ciment) si flexibile (cu bitum sau cu gudron de crbune). Materialele polimerice sunt n principal utilizate n construcia de drumuri pentru stabilizarea solului.

BETONUL ASFALTIC
n prezent betonul asfaltic cu bitum, utilizat ca binder este practic de nenlocuit n constucia mbrcaminilor rutiere flexibile. Durata de exploatare a betonului asfaltic cald, folosit la pavarea drumurilor rutiere, poate fi de 10-15 ani n condiiile actuale ale intensitaii traficului. Att timp ct experiena de ntreinere i reparare a drumurilor arat, aceasta avnd in vedere c durata de exploatare normal a drumurilor este egal cu 15 ani, fisurile i alte defecte cauzate din diverse motive apar pe suprafaa mbrcminii rutiere realizat cu beton asfaltic chiar n timpul primilor ani de utilizare. mbtrnirea binderului bituminous din betonul

18

asfaltic ct i compoziia lui instabil intensific i mai mult dezvoltarea proceselor distructive i toate acestea duc la pierderea proprietailor iniiale ale drumului i necesitatea reparrii lui. Aceti factori distructivi ct si aciunea roilor vehiculelor, duc la iniierea exfolierilor i antrenarea micilor particule de material din stratul superficial al betonului asfaltic, aceasta ducnd la o intensificare considerabil a procesului de distrugere a mbrcminii rutiere. Intensitatea acestui process este cu att mai mare, cu ct rezistena la aciunea apei a tipului de beton asfaltic utilizat este mai redus, n mod special influennd : rezistena la aciunea apei dup o lung perioad de absorbie a ei influena porozitaii influena intensitaii traficului

MATERIALUL DE RENOIRE I ETANARE TL 2000

Acest material de reinnoire si etanare TL2000 este revoluionar, fiind n sistemul trei n unu, o soluie de acoperire a betonului asfaltic.

TL2000 nu numai c etaneaz betonul asfaltic, dar de asemenea revitalizeaz i renoiete calitatea bitumului din binder. Rentinerirea este obinut prin penetrarea componentei gazoase active din TL2000 n baza mbrcminii drumului, aceasta reducnd considerabil fragilitatea stratului superior a betonului asfaltic pn la o adncime de 60 mm i crescndu-i mult elasticitatea i flexibilitatea.

METODE DE NTREINERE A DRUMURILOR FOLOSIND TL 2000


Activitatea propriu-zis de ntreinere a drumurilor poate fi mprit n doua categorii:

ntreinere de prevenire poate fi definit ca o activitate menit s menin condiiile normale de exploatare ale drumului i s extind durata de

19

funcionare a mbrcminii. ntreinerea preventiv poate include, acoperiri, reparri i etanri de fisuri, etc.

ntreinere de corecie poate fi definit ca o activitate destinat s corecteze de efectele mbrcminii i s menin un nivel acceptabil al calitii mbrcminii. Mentenana corectiv poate include peticiri, reparaii ale suprafeei i tratamente ale suprafeei cum ar fi cele cu paste de etanare.

Principalele tipuri de mentenan, preventiv sau corectiv, se mbuntesc considerabil utiliznd TL2000 aa cum sunt descrise mai jos.

MEMBRANE FINE (ETANRI PRIN PULVERIZARE)


Acoperirea drumului cu o menbran fin poate fi decis ca o metod de ntreinere preventiv care mrete durata de exploatare a mbrcminii. Metodele uzuale includ pulverizarea unei emulsii cationice pe mbrcminte, mrind n acest fel durata de exploatare cu 2 3 ani. n contrast cu aceste emulsii, materialul TL2000 marete durata de exploatare la 8 10 ani prin penetrarea drumului i refacerea calitilor iniiale a bitumului din asphalt. O membran fin poate fi aplicat prin pulverizarea materialului pe mbrcmintea asfaltic sau prin mprtierea lui cu ajutorul unor T- uri cu lam de cauciuc. Cele mai bune rezultate sunt obinute pe drumurile cu o rugozitate mai mare aa cum este artat i n figura de mai jos. Consumul de material este de 0,7 la 1,5 Kg pe metru ptrat. Aceast membran fin poate fi utilizat i pentru tergerea marcajelor care nu mai sunt folositoare pe drum, din diverse motive

20

ETANARE CU PIATR CONCASAT

Acoperirea drumului prin etanare cu piatr concasat este de asemenea un mod de a executa o ntreinere preventiv care mrete durata de exploatare a mbrcminii. Aceast metod presupune un tratament al suprafeei imediat dup ce pe asfalt s-a pulverizat amorsa i agregatele vor fi compactate. Tratamentul este economic, uor de aplicat i are o durabilitate lung. Dac se prevede o mrire a rezistenei la alunecare i o protecie antiacvatic pe structura respectiv a drumului se poate recondiiona chiar i o zon veche i alterat de interperii din suprafaa mbrcminii asfaltice. O diagram de acoperire indic cantitatea necesar (i suficient) de bitum aa cum se vede mai jos.

Prin nlocuirea emulsiilor asfaltice obinuite cu ntrire rapid (RS sau CRS) cu TL2000 se pot obine chiar mpnri puternice ale agregatelor aceasta ducnd la o mai bun rezisten la alunecare i protecie antiacvatic pentru perioade mai lungi. Grosimea tratamentului este aproximativ aceiai cu a mrimii nominale maxm a particulelor agregatelor: pentru tratamente generale, grosimea stratului i mrimea nominal maxim a agregatelor este de aproximativ 1 la 2 mm.

21

REPARAREA GROPILOR

Peticirea gropilor face parte din ntreinerea corectiv i este o metod utilizat de remediere a defectelor mbrcminilor asfaltice, pstrnd calitatea drumurilor n parametrii acceptabili. Gropile sunt adncituri neregulate datorate distrugerilor locale. De regul sunt rezultatul tratamentelor necorespunztoare efectuate anterior. De obicei imbrcmintea este reparat prin executarea unui petic mult mai adnc dect groapa existent. Firma a pus la punct o metod de tratament a acestora mult mai economic i mai rapid, bazat pe excelentele proprieti adezive ale materialului utilizat pe baz de TL2000. Tratamentul se bazeaz pe un material care conine 5% TL2000 i 95 % frezat de asfalt sau particule de piatr concasat de 1 2 cm mrime. Cu acesta se acoper groapa i se compactez apoi prin cilindrare cu plci vibratoare sau cilindri vibro compactori, n funcie de tonajul traficului de pe poriunea respectiv a drumului.

22

BIBLIOGRAFIE

1.Afaltator-manual de calificare-recalificare. 2.Adrian Burlacu-Contributii privind influenta modului de incercare asupra aprecierii comportarii mixturilor asfaltice in exploatare

23