Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu de caz privind rolul leasing - lei in finantarea unei societati comerciale
CAPITOLUL NR. 1 Aspecte generale privind operatiunile de leasing. 1. Scurt istoric Inca din antichitate, Aristotel afirma: bogatia nu se masoara prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar daca sunt proprietatea altora"1. Leasing-ul isi afla radacinile in forma arhaica a creditului pe care o constituia in dreptul roman fiducia": imprumutatorul isi rezerva pentru garantia creantei sale, proprietatea unui lucru. Exista o mare asemanare a leasing-ului si in special a modalitatii sale and lease-back" cu forma arhaica a gajului din dreptul roman fiducia cum creditare". Prima companie care a folosit leasing-ul a fost Bell Telephone Co., in 1877, care a propus abonatilor sai inchirierea aparatelor telefonice, in locul vanzarii lor, iar acest contract avea sa fie denumit lease". Abia in anii 30 a aparut leasing-ul imobiliar, prin exploatarea unor imobile pe o perioada indelungata. In 1936, Safeway Stores Inc." a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat super-magazinul Safeway Stores"; avand nevoie de capital mobil, acesta l-a vandut imediat unui grup de investitori care, la randul lor, l-au lasat spre exploatare fostului proprietar, in regim de lease", pe o perioada indelungata. In S.U.A., in anii '30, lease financing s-a folosit pentru finantarea bunurilor imobile iar la inceputul anilor '50, s-a folosit si pentru finantarea echipamentelor mobiliare, marcand nasterea leasing-ului ca operatiune de credit. Dupa al II-lea razboi mondial, operatiunile de lease financing" au fost incurajate in S.U.A. de facilitati fiscale. In 1952 apare leasing-ul echipamentelor (finance equipment leasing), odata cu primele societati specializate de leasing, iar leasing-ul financiar este strans legat de numele omului de
1
Clark Tom Leasing Finance, a II-a editie, 1990, pag. 14
Pagina 1 din 59
afaceri californian Schoenfeld. Directorul unei fabrici de alimente primise o comanda consistenta pe care nu o putea onora din cauza lipsei fondurilor pentru achizitionarea echipamentelor necesare. Atunci, el a propus unei institutii financiare urmatoarea operatiune: achizitionarea echipamentelor de catre aceasta institutie urmata de inchirierea lor catre firma sa. Incurajat de bunul mers al operatiunii si de avantajele acestei noi forme de creditare, directorul respectiv a infiintat prima societate de leasing, numita United States Leasing Corporation. In 1963, National Banks si apoi in 1970, Bank Holding Companies primesc autorizatia sa desfasoare asemenea operatiuni de leasing pentru echipamente industriale. Prin raspandirea mondiala a contractelor de leasing s-a creat necesitatea reglementarii civile a acestora. Regulile diferite, aplicate de unele tari au adus la nesiguranta pe piata internationala a leasing-ului. In S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit Code2 si prin Uniform Commercial Code. Leasing-ul a fost determinat, in aparitia sa de cauze obiective. Astfel, in S.U.A., in Marea Britanie si in alte tari erau intampinate greutati in finantarea afacerilor, ca urmare a rigiditatii formelor si procedeelor existente. Oamenii de afaceri simteau nevoia dotarii societatilor lor comerciale cu echipamente moderne, in conditiile in care utilajele din dotare se invecheau, mai ales ca efect al uzurii lor morale. Formula cumpararii unor bunuri de la vanzator in scopul inchirierii lor acelor clienti care aveau nevoie de ele, a aparut ca o formula salvatoare si eficienta. In urmatorii ani, leasing-ul a cunoscut o ampla dezvoltare in toate tarile dezvoltate ale lumii, devenind o trasatura caracteristica a economiei de piata. In Marea Britanie, Franta si Belgia s-au elaborat reglementari care definesc relatiile contractuale pe baza de leasing si precizeaza operatiunile pe care le include. In anul 1972, s-a infiintat Federatia Europeana a Societatilor de Leasing, denumita LEASEUROPE, care controleaza circa 80% din industria leasing-ului european. Pe plan mondial, in 1989, S.U.A. ocupa primul loc pe piata leasing-ului cu circa 115 miliarde USD sau doua treimi din operatiuni. Statele europene dezvoltate ocupau si ele circa un sfert din totalul operatiunilor din lume, atingand 61 miliarde ECU in 1988. Ponderea investitiilor finantate prin leasing in totalul investitiilor derulate de tarile membre LEASEUROPE este de circa 21%, fiind inferioara celei din S.U.A., unde este de 33%. Exista tari europene in care leasing-ul detine o pondere de 32% in totalul investitiilor din tara respectiva (exemplu Marea Britanie) in timp ce in Grecia este de 5%.
2
Cartea a-IX-a
Pagina 2 din 59
Principala concurenta provine din sectorul bancar, societatile de leasing fiind obligate sa reduca costurile operatiunilor, sa dezvolte noi facilitati sau sa se specializeze pe domenii. In Romania, prima societate de leasing a fost infiintata in anul 1994, iar primele referiri legislative la operatiunile de leasing s-au facut in OG 12/1995, in legatura cu regimul vamal al produselor importate in baza contractelor de leasing. Dezvoltarea continua si accentuata a acestui sistem de finantare a impus aparitia in 1997 a Ordonantei nr. 51, ca o prima forma a unei legi specifice in privinta operatiunilor de leasing. In februarie 1996, se infiinteaza Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing din Romania" (UNSLR), sub actuala denumire Asociatia Societatilor de Leasing din Romania" (ASLR). ASLR este o organizatie profesionala, nonguvernamentala, nonprofit, apolitica si independenta, supusa legislatiei romane in vigoare si a fost infiintata in februarie 1996, in conformitate cu prevederile Legii nr. 21/1924. Scopul si obiectivele ASLR: pozitii apara si reprezinta interesele societatilor de leasing din Romania; societati; reglementari; promovarea comune in colaborarii elaborarea si intre aplicarea aceste oricaror
- analizarea cadrului legislativ privind operatiunile de leasing in Romania si formularea unei - colaborarea in acest sens cu organismele interne si internationale din acest domeniu; - popularizarea si promovarea conceptelor, tehnicilor si metodelor avansate din domeniul leasing-ului; - organizarea de simpozioane si mese rotunde pe teme de leasing pentru a sprijini realizarea acestor obiective (INTERFINANCE 97, 98 si 99, seminarul pe teme de leasing organizat impreuna cu LEASEUROPE, Conferinta Nationala de Leasing); - implicarea mai activa a membrilor ASLR in dezvoltarea industriei leasing-ului in Romania. 2. Notiunea de leasing. Definitie. Aspecte generale privind operatiunile de leasing. Avantaje si dezavantaje ale utilizarii leasing-ului.
Cuvintul leasing" vine din limba engleza, de la substantivul leasing" si verbul to lease" care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin a inchiria".
Pagina 3 din 59
Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare, a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de verbele to rent" sau to hire". Ca si in cazul chiriei, in prim planul operatiei economice sta utilizarea obiectelor inchiriate (echipamente industriale, vehicule, cladiri, etc.) si nu proprietatea asupra acestora, astfel incit utilizatorul (cel care primeste" finantarea in leasing) dobandeste dreptul de folosinta asupra obiectelor care raman insa in proprietatea locatorului (cel care ofera" finantarea in leasing). In Romania, operatia de leasing este definita si tratata in conformitate cu prevederile Ordonantei nr. 51/1997 publicata in Monitorul Oficial nr. 9 din 12 Ianuarie 20003, amendate si adaugite prin diferite acte de-a lungul timpului. In conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operatie economica este definit astfel: ... operatiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Unul din principalele motive pentru care leasing-ul este o alternativa financiara atat de populara in lume este acela care sintetizeaza de fapt filozofia" leasing-ului: Nu proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectiva este aceea care aduce profit. Aspectul cheie este folosirea judicioasa a resurselor de capital: investirea banilor in activitati ce aduc profit, cum ar fi publicitatea, pregatirea superioara a personalului, stocuri, explorarea de noi piete, cercetare, dezvoltare, in locul blocarii lor prin cumpararea de mijloace fixe. Resursele financiare limitate, modalitatea greoaie de acces la creditele de investitii, bugetele impuse de compania mama, sunt numai cateva din motivele care restrictioneaza politica investitionala a celor mai multe firme, obligandu-le sa renunte la o serie de proiecte de investitii pe care ar dori sa le realizeze. Leasing-ul este solutia care permite depasirea acestor neajunsuri si obtinerea in folosinta, cu un minim de capital investit, a unor echipamente moderne, performante, care maresc eficienta si atrag marirea volumului afacerii si al activitatii, ceea ce inseamna in final mai mult profit.
Totul despre Leasing. Culegere de Acte Normative, Editura Meteor Press, 2005, pag. 5
Pagina 4 din 59
In contextul economic actual din Romania avantajele utilizarii leasing-ului ca instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile de dezvoltare rapida a firmelor, in special a celor din sectorul privat. Urmatoarele aspecte specifice pietei de leasing din Romania inclina net balanta deciziei investitorilor in favoarea alegerii leasing-ului: - folosirea eficienta a resurselor; reducerea posibilitate flexibilitate efortului de finantare platile privind financiar datorita pe si facilitatilor termen sistemul privind mediu de importurile; taxelor; si lung; garantare; managementul
- rapiditate si accesibilitate. Folosirea eficienta a resurselor In cazul unui plan de investitii, optand pentru finantare in sistem leasing, firmele ajung la varianta optima de respectare a bugetului stabilit in conditiile unei maximizari a valorii investitiei. Toate acestea pot fi realizate cu un efort initial minim, graficele de plati din contractul de leasing permitand esalonarea planului investitional pe termen mediu. Reducerea efortului financiar datorita facilitatilor privind importurile In cazul achizitionarii de produse din import, costurile investitiei se pot reduce considerabil datorita facilitatilor fiscale de care beneficiaza contractele de leasing. In baza legislatiei in vigoare (Ordonantei nr. 51/1997 ), bunurile importate ce fac obiectul contractelor de leasing sunt exceptate de la plata tuturor drepturilor de import (taxa vamala, suprataxa si TVA.). Acestea se platesc la sfarsitul perioadei de leasing, aplicate la o valoare egala cu 20% din valoarea de intrare a bunurilor. Managementul taxelor Prin alegerea unuia sau altuia dintre tipurile de operatiuni de leasing (financiar si operational) se pot folosi, pentru managementul taxelor, facilitatile fiscale legate de deductibilitatea platilor aferente leasing-ului precum si cele legate de amortizare. In cazul leasing-ului financiar, cheltuielile deductibile sunt reprezentate atat de partea din rata de leasing ce reprezinta dobanda cat si de cota de amortizare aferenta. La alegerea sistemului de leasing financiar trebuie avut in vedere faptul ca prin alegerea unei scheme de
Pagina 5 din 59
amortizare degresive precum si prin aplicarea cotelor de amortizare care tin seama de influenta uzurii morale a echipamentului se poate optimiza valoarea cheltuielilor deductibile. Posibilitate de finantare pe termen mediu si lung In special in perioada curenta, in care bancile au tendinta de a acorda facilitati de creditare pe perioade cat mai scurte, solutia de leasing devine singura si cea mai convenabila alternativa de finantare pe termen mediu si lung, o alternativa flexibila si accesibila unei largi categorii de societati Flexibilitate privind platile si sistemul de garantare In leasing, atat graficele de plati, cat si sistemul de garantare adoptat pot fi ajustate situatiei si necesitatilor fiecarui client. Leasing-ul ofera toate avantajele unei finantari, fara insa a afecta structura financiara a firmei, ceea ce permite firmei pastrarea capacitatii de indatorare pentru utilizarea si a altor surse de finantare (credite). Rapiditate si accesibilitate Procedura de obtinere a unei finantari in sistem leasing este mult mai simpla si mai accesibila decat in cazul procedurilor clasice de creditare. Achizitionarea mijloacelor fixe in sistem de leasing ne ofera sisteme de plati periodice (lunare sau trimestriale) egale sau variabile, permitand astfel o planificare judicioasa a resurselor de integrare exacta a platilor in cash flow-ul firmelor. Avantajele leasing-ului trebuie abordate din trei unghiuri diferite: La nivelul economiei nationale: - reprezinta o cale de relansare a investitiilor; - este o posibilitate de retehnologizare a societatilor comerciale; - faciliteaza atragerea de noi surse de finantare in economia nationala; - promoveaza pe piata unele produse pentru care cererea este limitata din cauza puterii de cumparare scazuta; - antreneaza in procesul de productie unele sectoare ale economiei neproductive pina acum.
Pagina 6 din 59
La nivelul finantatorului: - reprezinta o forma de plasament a resurselor financiare in conditii de rentabilitate si siguranta; - se pastreaza proprietatea asupra bunului pe perioada leasing-ului; - determina o stabilitate a ciclului de afaceri prin esalonarea incasarilor. La nivelul beneficiarului: - se obtine finantarea integrala a unei investitii in lipsa resurselor proprii; - este o cale de acces la tehnologii avansate; - ratele de leasing sau o parte a acestora se inregistreaza pe costuri, diminuand venitul anual impozabil; - nu afecteaza bilantul beneficiarului, bunurile nefiind in proprietate nu vor fi evidentiate in cadrul activelor de bilant; - graficul de plati al operatiunilor de leasing este mai flexibil decit cel al creditului bancar; - se pot acoperii toate costurile de achizitionare, incluzindu-se in rata de leasing pe langa pretul de cumparare si cheltuielile de transport, instalare si taxele legale; - leasing-ul face posibila o planificare mai riguroasa a bugetului de venituri si cheltuieli al firmei; - permite o operativitate mare in achizitionarea bunului; - permite asigurarea totala a bunului pentru acoperirea riscurilor fizice si valorice; - protejeaza impotriva efectelor inflationiste in cazul contractelor pe termen lung; - bunul poate fi inlocuit pe durata contractului cu altul mai modern, in cazul in care uzura morala impune acest lucru; - sporeste rezultatele financiare, in special pentru utilizatori si furnizori.
Dezavantajele operatiunilor de leasing: - daca utilizatorul nu si-a facut bine calculul planului de afaceri al societatii, nu plateste ratele sau intra in imposibilitate de plata, pierde bunul si sumele achitate pana la acea data; - imposibilitatea acordarii perioadei de gratie.Daca utilizatorul nu reuseste punerea in functiune a bunului rapid si nu are alta sursa de achitare a ratelor, nu exista perioada de gratie; - costul total cu dobanda este putin mai mare (intre 1.5% si 3.5% fata de nivelul valorii finantate cu TVA);
Pagina 7 din 59
- rambursarea anticipata nu este posibila inainte de 1 an, iar dupa 1 an doar cu costuri suplimentare de 2-3% din soldul contractului. 3. Formele operatiunilor de leasing. Formele leasing-ului4 sunt diferite, fiind determinate si folosite in functie de posibilitatile de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la export. In practica internationala, leasing-ul se clasifica in functie de mai multe criterii: Dupa calitatea utilizatorului: - leasing public, daca cel care beneficiaza de finantare este statul (administratia centrala sau locala); - leasing privat, daca se realizeaza finantarea unei firme private sau a unei persoane fizice, vizand bunuri cu destinatie comerciala ori industriala, bunuri de folosinta indelungata sau imobile cu destinatie de locuinte. Dupa apartenenta partilor: - leasing national, daca partile contractante apartin aceluiasi stat; - leasing international, cand intervine un element de extraneitate. Dupa apartenenta fondurilor investite: - leasing realizat cu fondurile unei singure societati de leasing; - leasing sindicalizat, finantat prin punerea in comun a fondurilor apartinand mai multor societati de leasing. Dupa obiectul sau, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. In relatiile comerciale internationale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru ca se refera la echipamente industriale, oferind garantia folosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dand posibilitatea utilizatorului sa achizitioneze echipamentul la expirarea termenului de locatie. Leasing-ul mobiliar reprezinta optiunea cea mai frecventa in relatiile comerciale internationale si din motive financiare. Astfel, daca se ia in considerare pozitia furnizorului in contractul de leasing, se disting urmatoarele forme: - leasing direct (direct lease). Leasing-ul direct este acel tip de leasing unde producatorul (furnizorul) isi asigura sursa de finantare, astfel incat societatea are si calitatea de
4
Clocotici D., Gheorghiu Gh. - Operatiunile de Leasing, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 32-54
Pagina 8 din 59
locator.Leasing-ul direct se apropie de vanzarea in rate, dar difera de acesta prin mentinerea dreptului de proprietate al firmei de leasing asupra obiectului dat in leasing pe toata durata contractului. In cazul neplatii ratei de leasing, proprietarul are dreptul de a rezilia contractul iar utilizatorul, dupa returnarea obiectului in patrimoniul firmei de leasing, are obligatia de a plati in continuare taxa de utilizare (rata de leasing) si a suporta acele pagube care s-au produs prin intreruperea folosirii utilajului. - leasing indirect, ce presupune existenta societatilor specializate de leasing, care preiau functia de creditare, pe cea de prestare de servicii, precum si asumarea riscurilor ce decurg din aceste operatiuni. In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de export, in practica s-au individualizat operatiunile de leasing financiar (engleza = financial leasing) si cele de leasing functional (engleza operating leasing). Leasing-ul financiar presupune ca in perioada de inchiriere de baza (prima inchiriere) sa se realizeze intregul pret de vinzare al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare, precum si un beneficiu. Corespunzator unor practici utilizate pe plan international, contractul de leasing financiar se incheie pentru perioada de baza, care, de regula, este mai scurta decat durata de folosinta a obiectului de inchiriat si nu poate fi reziliat de nici una din parti. Leasing-ul financiar este tipul de leasing cel mai des intalnit. Nu este intamplator faptul ca acordul UNIDROIT descrie regulile functionarii leasing-ului financiar. Reglementarile din tarile in care leasing-ul este bine stipulat legislativ se refera in special la leasing-ul financiar. Leasing-ul financiar este un raport juridic intre trei parti, care invoca doua contracte. Societatea de leasing in baza contractului de vanzare-cumparare incheiat cu furnizorul cumpara obiectul ales de utilizator, iar in baza contractului incheiat intre firma de leasing si utilizator (contractul de leasing financiar), obiectul este dat in posesia si folosina utilizatorului. Leasing-ul financiar acorda Utilizatorului posibilitatea ca la sfarsitul contractului de leasing sa opteze pentru una dintre urmatoarele trei posibilitati: - achizitia bunului la o valoare reziduala negociata de parti; - prelungirea contractului de leasing, prin renegocierea conditiilor contractuale; - returnarea bunului in patrimoniul firmei de leasing. Partile contractante pot stabilii ca la expirarea contractului de leasing, in urma depunerii unei sume denumite valoare reziduale, utilizatorul poate sa obtina dreptul de proprietate asupra bunului folosit.
Pagina 9 din 59
Raportul dintre furnizorul obiectului si utilizator se manifesta prin faptul ca firma de leasing cedeaza Utilizatorului toate drepturile ce ii revin din achizitia obiectului, cu exceptia nudei proprietati. Prin urmare, utilizatorul isi poate impune in direct drepturile ce ii sunt conferite din garantia obiectului, garantia pentru viciile ascunse, inclusiv service-ul acestuia. In cazul leasing-ului financiar riscurile se suporta de utilizator care este obligat sa asigure obiectul impotriva tuturor riscurilor posibile pe intreaga durata a contractului de leasing. Leasing-ul operational (leasing-ul functional) presupune ca, in perioada de baza, sa se realizeze doar o parte din pretul de vanzare al obiectului contractului. In acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing, neexistand, de regula, o relatie directa intre pretul la care a fost achizitionat echipamentul de catre societatea de leasing si chiria perceputa. Societatea de leasing isi asuma, de obicei, riscurile uzurii morale si raspunde de furnizarea pieselor de schimb, de efectuarea reparatiilor, de asigurarea echipamentelor si de plata diverselor taxe si impozite. Leasing operational este operatiunea prin care utilizatorul nu are optiunea de a achizitiona la sfarsitul contractului de leasing a obiectului leasing-ului. In acest caz durata contractului de leasing este mai scurta decat durata amortizarii. La expirarea contractului societatea de leasing poate sa dea in leasing obiectul unui alt client pentru o alta utilizare sau il poate valorifica dupa ratiuni proprii. Contractul de leasing ofera posibilitatea satisfacerii unei nevoi de utilaje urgente si fara risc. In rata de leasing va fi calculat riscul realocarii pe piata. In tarile mai dezvoltate, de exemplu Germania, leasing-ul operational se bucura de o larga popularitate, deoarece in aceste tari dezvoltarea tehnica este extrem de rapida, pana la sfarsitul contractului de leasing utilajul folosit pierzand foarte mult din valoarea morala, utilizatorul ne mai avand interesul obtinerii titlului de proprietate. In locul lui este mai avantajos luarea in leasing a unui utilaj mai modern. La sfarsitul contractului riscul uzurii morale este suportat de locator iar utilizatorul are obligatia sa asigure functionalitatea utilajului. In functie de continutul ratelor de leasing, se pot distinge inca 2 forme: Leasing-ul net este acela in care ratele cuprind pretul net de vanzare al echipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul brut, care mai este cunoscut si sub denumirea de full-service leasing, este acela in care ratele includ: pretul net de vanzare al bunurilor inchiriate; cheltuielile efectuate pentru intretinerea si reparatiile echipamentelor, masinilor sau utilajelor inchiriate; beneficiile realizate pe parcursul utilizarii lor.
Pagina 10 din 59
Dupa durata inchirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Leasing-ul pe termen scurt implica inchirierea echipamentelor pe baza mai multor contracte de o durata mai redusa. Leasing-ul pe termen lung este acela in care se incheie un singur contract pentru intreaga perioada. In conformitate cu prevederile legale in vigoare un contract de leasing trebuie sa aiba o durata de minumum 12 luni. Exista unele forme speciale de leasing, caracterizate prin particularitati ale tehnicii de realizare. In aceasta categorie intra operatiunile: sale and lease-back, time-sharing, leasing experimental, operatiuni hire, renting. Sale and lease-back este o alternativa de finantare prin care o firma isi poate crea un surplus de capital de lucru prin vanzarea care societatea de leasing a unor mijloace al caror proprietar este, pastrand dreptul de folosinta asupra lor prin incheierea cu aceeasi societate de leasing a unui contract de leasing financiar avand ca obiect tocmai mijloacele fixe vanduta. La sfarsitul contractului de leasing firma utilizator redevine proprietarul mijloacelor fixe prin achitarea valorii reziduale. Valoarea reziduala reprezinta valoarea bunului finantat la care se realizeaza transferul dreptului de proprietate, de la finantator catre utilizator si la care, in cazul bunurilor din import, se vor achita taxele aferente importului (taxe vamale, accize, taxa pe valoare adaugata). Pretul unui bun material ce face obiectul leasing-ului este denumit DDP este prescurtarea de la Delivery Duty Paid: pentru bunurile importate, pretul furnizorului include toate taxele aferente importului (taxe vamale, accize, taxa pe valoare adaugata).La polul opus, CIP: Cost Insurance Paid. Pentru bunurile importate pretul furnizorului include costul asigurarii transportului, dar nu include taxele aferente importului. Lease-back este cel mai des dezbatut de catre specialisti. Prin acest tip de leasing se intelege operatiunea prin care o persoana vinde un obiect unei societati de leasing cu scopul de a-l lua imediat in leasing, fara ca acesta sa fi intrat in posesia firmei de leasing. Cel mai frecvent profita de avantajele lease back"-ului societatile cu probleme de lichiditati, astfel incat obiectul in sine sa ramana in posesia lor. De aceea societatile de leasing trebuie sa aiba in atentie lichiditatile si situatia financiara a utilizatorului pe termen lung. Lease-back se practica nu numai in cazul in care utilizatorul are probleme de lichiditati, ci si ca o alternativa a creditului bancar, Utilizatorul beneficiind de facilitatile fiscale si de flexibilitate mai mare al societatilor de leasing fata de banci. Acest tip de leasing are un risc mai ridicat, de aceea societatile de leasing nu se multumesc numai cu titlul de proprietate al obiectului ci solicita garantii suplimentare.
Pagina 11 din 59
Time-shering s-a adoptat in practica din considerente de rentabilitate economica, cum ar fi, de exemplu, costul ridicat al unor utilaje (echipamente electronice de calcul, avioane moderne de transport) si uzura morala extrem de rapida a acestora. Aceasta forma de leasing mai este cunoscuta si sub denumirea de leasing-ul ordinatoarelor se caracterizeaza prin finantarea si comercializarea calculatoarelor si a altor echipamente care se uzeaza moral foarte rapid. Leasing-ul experimental se foloseste in scopul promovarii vanzarilor, se caracterizeaza prin inchirierea bunurilor pe o perioada scurta de doua sau de trei luni, in mod experimental. Operatiunile hire si renting sunt operatiuni de leasing pe termen scurt si foarte scurt si cuprind inchirierile, cu ziua sau cu ora, in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructii: macarale, escavatoare, etc. Nu este un tip de leasing utilizat in prezent in tara noastra. Pe baza contractului, locatorul este obligat si la alte servicii in afara transferului dreptului de proprietate. Acest tip de leasing se practica pe piata satisfacerii nevoilor de servicii. Aceste servicii pot fi de reparatie, intretinere, service etc. Utilizatorul, in baza contractului de mandat incheiat cu societatea de leasing are dreptul de actiune directa asupra producatorului pentru reclamatii privind calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garantie si postgarantie, dupa caz. De multe ori leasing-ul comercial se manifesta si ca leasing nemijlocit, deoarece producatorul ofera aceste servicii. Subleasing. In afaceri, aproape in toate domeniile este necesara prezenta intermediarilor. In domeniul leasing-ului, acesta poarta denumirea de subleasing. Prin subleasing, obiectul de leasing este dat in leasing utilizatorului de catre o firma de leasing, care la randul ei a incheiat un contract de leasing in calitate de utilizator, cu o alta firma de leasing si are acordul acesteia pentru operatiune. Evident, toate acesta se produc numai cu participarea si acordul primului locator si este posibil numai prin intermediul unei societati care are dreptul de a practica sistemul de leasing. Avantajele acestui tip de leasing se impart intre societati de leasing, prima firma de leasing este favorizata din punctul de vedere al refinantarii iar a doua beneficiaza de avantajul impartirii riscurilor. In Romania se practica combinatia subleasing cu leasing-ul de import, adica o societate de leasing rezident roman poate lua in leasing de la o societate de leasing persoana juridida nerezidenta in Romania, cu scopul de a livra in sistem leasing unui Utilizator rezident roman. Aceasta structura are numeroase avantaje.Avantajul firmei de leasing straine consta in aceea ca societatea de leasing romana acorda o garantie mult mai mare decat o firma romana
Pagina 12 din 59
necunoscuta, iar avantajul firmei de leasing romane este ca obtine o sursa de refinantare mai ieftina. Firma de leasing romana poate accepta ca garantie, de exemplu un imobil, ceea ce reprezinta o siguranta mai mare, iar pentru firma de leasing straina acceptarea acestei garantii este greoaie, costisitoare si de multe ori inacceptabila. Este de mentionat ca in prezent legislatia romana nu contine prevederi specifice referitoare la toate formele de leasing enumerate mai sus. Dezvoltarea pe plan international a leasing-ului a fost impulsionata de avantajele pe care acesta le ofera partilor implicate in operatiune. Astfel, pentru furnizor, leasing-ul este o metoda de promovare a vanzarilor, de largire a cercului de clienti si a ariei de defacere. Vanzatorul are, practic, la dispozitie o modalitate de transformare a unei livrari cash intr-una pe credit in mod direct sau prin serviciile societatii de leasing. Asa se explica faptul ca leasing-ul se practica in mod deosebit in domeniul exporturilor de bunuri de echipament, in general de bunuri durabile si de valoare ridicata. Este de remarcat faptul ca leasing-ul indirect permite si transferul obligatiilor si al riscurilor legate de export de la exportator la noul proprietar, societatea de leasing. Pentru finantarea operatiunii asigurata de societatea de leasing leasing-ul este o alternativa la finantarea prin credit bancar, care prezinta un grad ridicat de siguranta: garantia oferita de dreptul de proprietate al societatii respective asupra bunului dat in folosinta beneficiarului. 4. Natura juridica a operatiunilor de leasing5. Aspecte fiscale si legale ale operatiunilor de leasing. La 28 mai 1988 la Ottawa, sub egida UNIDROIT-lui a fost reglementat leasing-ul financiar. Scopul acestei decizii a fost formularea unei baze legislative comune, care sa constituie baza rezolvarii unor eventuale litigii pe parcursul derularii contractelor de leasing international. Statele participante la conventia UNIDROIT au recunoscut importanta eliminarii anumitor impedimente juridice din calea leasing-ului financiar international pentru echipamente si au mentinut echilibrul intre interesele diferitelor parti implicate in tranzactie. Constiente de necesitatea de a da leasing-ului financiar international mai multa accesibilitate si stiind ca regimurile juridice care guverneaza contractul traditional de incheiere
5
Miasnicov S. - Natura Juridica a Contractului de Leasing, Revista Nationala de Drept, 2001, pag. 29-68
Pagina 13 din 59
trebuie sa fie adaptate relatiilor tripartite caracteristice care apar in cadrul operatiunilor de leasing financiar, statele semnatare au recunoscut utilitatea stabilirii anumitor reguli uniforme legate in principal de aspectele dreptului comercial si civil al operatiunilor de leasing financiar international. Leasing-ul financiar este definit in aceasta conventie internationala ca o tranzactie prin care firma de leasing incheie un contract de leasing cu un utilizator, in urma acestuia incheinduse un contract cu furnizorul pentru procurarea unui/unor obiect(e), in baza specificatiei primite de la utilizator, iar contra platii unei rate de leasing acesta din urma are dreptul de folosinta asupra obiectului. Intelegerea dintre societatea de leasing si Utilizator nu considera dreptul de optiune acordat la expirarea derularii contractului un factor de principiu; o cerinta de baza a aplicarii acestui drept o constituie necesitatea ca sediul societatii de leasing, sediul Utilizatorului si furnizorului sa fie inregistrate in tari diferite semnatare ale acestei reglementari, sau in caz contrar sunt valabile legislatiile tarilor semnatare ale contractelor de vanzare-cumparare. Aplicarea reglementarilor UNIDROIT se pot exclude numai in cazul cand toti participantii la semnarea lui, precum si semnatarii contractului de leasing se inteleg in acest sens. Art. 3 se refera la faptul ca respectiva Conventie se aplica atunci cand locatorul si utilizatorul au sediul in state diferite. Excluderile contractului sunt cuprinse in art. 5. Aplicarea prezentei Conventii poate fi exclusa doar daca fiecare parte la contractul de furnizare si fiecare parte la contractul de leasing consimte la excluderea sa." In baza art. 9 din UNIDROIT, Utilizatorul contractului este obligat sa intretina corespunzator obiectul, sa-l foloseasca pentru scopul definit in contract si sa-l mentina in forma in care l-a primit la livrare, tinand seama si de uzura normala a acestuia sau de modificarile convenite in prealabil de catre parti. La expirarea contractului de leasing Utilizatorul, daca nu isi exercita dreptul de cumparare a obiectului sau nu prelungeste termenul contractului, este obligat sa predea obiectul societatii de leasing in stare functionala. Un punct de baza al reglementarii il constituie faptul ca pe langa firma de leasing si Utilizatorul isi poate exercita fata de furnizor dreptul ce ii revine din valabilitatea termenului de garantie a obiectului.
Pagina 14 din 59
Dreptul aferent termenului de garantie cuprinde posibilitatea returnarii in baza contractului de livrare incheiat sau declararea nulitatii acestui contract. Utilizatorul nu are drept de renuntare la contract. Alin. 13 al reglementarii prevede ca in cazul cand Utilizatorul nu respecta prevederile contractului, firma de leasing are dreptul unilateral de a rezilia contractul de leasing cu dauneinterese. Daunele-interese cuprind cuantumul ratelor de leasing care au ramas de platit pana la expirarea contractului de leasing. Trebuie insa mentionat ca firma de leasing isi poate exercita acest drept ca urmare a atentionarii in prealabil a Utilizatorului prin oferirea unei posibilitati de solutionare a problemei ivite. Avand in vedere ca operatiunile de leasing sunt de multe tipuri (Financiar, Operational, Direct, Comercial, Sales and lease-back, Subleasing, etc.) existand toate premisele pentru raspandirea lor exploziva in economia Romaniei, crearea cadrului legislativ are o importanta majora pentru corelarea reglementarilor legale si contabile. Experientele internationale in domeniile legislatiei civile, a taxelor si contabilitatii au la baza o serie de criterii. Aceste contracte sunt considerate in legislatia civila drept contracte SUIS GENERIS", nu numai ca intelegeri atipice. Independenta lor presupune totusi ca desi se pot incadra ca activitati diverse, multe contracte au in comun baze de conceptie care le dau specificul de contract de leasing. Din punctul de vedere al legislatiei civile, baza caracteristica acestor contracte consta in separarea dreptului de proprietate, al dreptului de posesie si al dreptului de folosinta, dar pentru ca se adauga o serie de puncte specifice de la caz la caz, aceste contracte nu pot fi considerate doar intelegeri pentru folosinta.
Pagina 15 din 59
CAPITOLUL NR. 2 Leasing-ul in Romania. Piata romaneasca de leasing in cifre. In Romania nu exista o statistica a operatiunilor de leasing financiar raport cu cele de leasing operational, ca de altfel, nici un serviciu juridic sau contabil specific. Foarte putine tari au o legislatie speciala in domeniul leasing-ului, desi din ce in ce mai multe tari sunt pe cale sa legifereze leasing-ul si progresul in acest domeniu se accelereaza. Acolo unde astfel de legi au fost puse in aplicare, acestea au fost modelate dupa Unidroit Convention on International Financial Leasing. Desi Conventia este orientata catre tranzactii internationale, tranzactii de tip cross-border, ea este un model folositor pentru reglementarile interne din fiecare tara care are nevoie de legislatie specifica de leasing. In Romania primele contracte si operatiuni de leasing s-au derulat inainte ca o lege specializata de leasing sa existe. Ca urmare, conform modelului de evolutie prezentat, modul de tratare a leasing-ului era mai apropiat de o inchiriere. Primele referiri la operatiunile de leasing s-au facut in Ordonanta Guvenului nr. 12/1995 in legatura cu regimul vamal al produselor importate in baza contractelor de leasing. De atunci pana la aparitia in 1997 a Ordonanatei nr. 51 ca o prima forma a unei legi specifice in privinta operatiunilor de leasing, nu a existat delimitarea intre leasing operational si leasing financiar. De asemenea, pana la aceasta ordonanta s-a perpetuat o discriminare intre firmele de leasing straine - care realizau operatiuni de leasing cross-border, in cazul carora produsele importate beneficiau de exceptare total de la plata taxelor de import, si firmele de leasing autohtone care nu beneficiau de acelasi tratament in privinta produselor importate in cadrul contractelor de leasing incheiate. Cross-border leasing (contracte de leasing transfrontalier) se aplica pentru proiecte de mare anvergura, in care sunt oferite si facilitati de finantare permitand clientilor sa beneficieze, pe langa toate avantajele specifice leasing-ului, si de solutii de finantare adecvate prin folosirea de surse externe.
Pagina 16 din 59
In forma actuala Ordonanta nr. 51 republicata este legea specializata in baza careia de deruleaza tranzactiile de leasing6 din Romania si ea este in mare masura aliniata la modelul oferit de Conventia Internationala. Piata de leasing din Romania este formata din cateva mii de agenti economici care indeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori pe aceasta piata si anume: includerea activitatii de leasing in obiectul de activitate si un capital social de 50 000 RON. Dintre acestea, peste 200 de societati sunt active, iar din acestea 52 sunt membre ASLR7, detinand o cota de piata de cca. 50%. Piata de leasing din Romania este structurata astfel (si procentual in cadrul ASLR): - firme de leasing afiliate unor banci (30%); - firme de leasing afiliate unor producatori sau furnizori de produse (15%); - firme de leasing independente (55%); Numarul membrilor ASLR la sfarsitul anului 2005 era de 52, fata de 37 la finele anului 2004. Volumul total al contractelor de leasing incheiate de membrii ASLR pe anul 2005 a atins nivelul de ASLR atingand 1115 mil. Euro, in conditiile unui volum al bunurilor finantate de 925 mil. Euro.
Tabelul nr. 1. Dinamica evolutiei pietei de leasing (dupa valoarea totala a contractelor) - mil. EUR Anul Societati membre ASLR Societati nemembre ASLR* TOTAL 1998 128. 5 n.a. 1999 202. 9 82.1 285 2000 340 82.2 422. 2 2001 587. 6 374. 4 962 2002 2003 624.1 850 275.7 550 899.8 1400 2004 1029 786 1815 2005 1115 1100 2215
ASLR mentioneaza ca valoarea totala a contractelor de leasing realizate de nemembri ASLR este estimativa, neeexistand o baza de raportare unitara pentru acesti participanti.
6 7
Tita-Nicolescu G. Regimul Juridic al Operatiunilor de Leasing, Editura All Beck, 2003, pag. 13 www.aslr.ro
Pagina 17 din 59
Estimarile au fost realizate pe baza informatiilor de presa comunicate de diverse entitati ce actioneaza pe piata leasing-ului din Romania. Dupa cum se observa, incepand cu 1998, volumul tranzactiilor de leasing incheiate la nivelul membrilor ASLR a crescut continuu. In aceste conditii se constata o crestere de peste 22% a pietei de leasing totala in 2005 fata de anul 2004, crestere confirmata si de evolutia semnificativa a volumului de vanzari auto in anul de raportare. Leasing-ul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing, asa cum este evidentiat si in tabelul de mai jos:
Tabelul nr.2. Situatie comparativa intre leasing-ul financiar si cel operational8 LEASING FINANCIAR - membri ASLR 2005 crossNr. Contracte Valoare bunuri 95,9% 95,5% border 0,8 % 1,0% 94.9% 90.9% 2004 crossborder 0.9 % 2.1 % LEASING OPERATIONAL membri ASLR 9 LUNI 2005 cross3,3% 3,4 % border 2004 cross4.2 % 7.0% border _ _
Operatiunile de cross-border reprezinta, in anul 2005, o pondere de doar 1,0% in total piata ASLR, mentinandu-se in limita de maxim 2%, inregistrata de-a lungul timpului. Semnificativ este faptul ca leasing-ul operational pierde, in mod constant, terenul in fata leasing-ului financiar, analiza evidentiind o scadere substantiala a ponderii leasing-ului operational in piata de leasing (diminuare de la 7% la aprox. 4%). Cei mai importanti clienti ai societatilor de leasing au fost si in anul 2005, persoanele juridice. Valoarea bunurilor finantate in leasing pentru persoane juridice a reprezentat cca. 67 % din total piata, cca. 21 % fiind reprezentat de sectorul public si ONG-uri, diferenta de cca. 12% fiind reprezentata de persoanele fizice. Din punct de vedere al originii bunurilor finantate cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in primele 9 luni 2005 a fost reprezentata de contracte cu furnizori externi: 59 % din valoarea bunurilor finantate in leasing. Ca durata a contractelor pentru bunurile mobile, cea mai mare parte sunt incheiate pe durata intre 3-5 ani, respectiv 54%, si numai circa 43% din valoarea finantata a bunurilor sunt contracte intre 1-3 ani. Contractele de leasing imobiliar sunt incheiate in marea majoritate pe durata de 5-8 ani.
8
www.aslr.ro
Pagina 18 din 59
Tabelul nr. 3 - Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), in functie de obiectul contractului, se prezinta astfel: Obiect contract Autovehicule: Autoturisme Autoutillitare Vehicule comerciale Autobuze Echipamente industriale Altele (birotica, tehnica medicala) Imobiliare - office % din total 2005 91,2 % 65,6 % 25,6 % 6,1 % 2,3 % 0,4 % 4,2 % 2,9 % 0,2 % % din total 2004 92,7 % 61,1 % 31,6 %
Diagrama nr. 1 Structura contractelor de leasing Diagrama nr. 2 Structura contractelor de leasing Din pietei de leasing continua sa il analiza datelor
2005
furnizate de membrii ASLR rezulta ca
cel mai important segment al
2004 autovehicule
echipamente industriale birotica, tehnica medicala imobiliare office
autovehicule
echipamente industriale birotica, tehnica medicala imobiliare office
reprezinte cel al autovehiculelor.
Ponderea acestui segment a ajuns, la finele anului 2005 la un nivel de cca. 90,5 %, in scadere fata de anul 2004, cand aceasta pondere era de 93%. Aceasta scadere este compensate prin evolutia pozitiva a ponderii finantarilor in leasing destinate zonei echipamentelor industriale/agricole, unde s-a inregistrat o crestere de la 4,2% la aproape 6% in total vanzari. Leasing-ul imobiliar se situeaza la un nivel scazut ca si pondere in total finantari (sub 1%), inregistrandu-se, totusi, o usoara crestere fata de anul 2004. Desi exista o crestere substantiala si constanta a pietei de leasing din Romania in anul 2005, societatile de leasing se confrunta cu o serie de aspecte, dintre care mentionam: - cadrul legal insuficient structurat: se afla in discutii modificarile la O.G. nr. 51/ 1997,
Pagina 19 din 59
- manifestarea unei lipse de informare a potentialilor clienti despre operatiunea de leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului in dauna unui contract de leasing in care dreptul de proprietate asupra bunului trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea platii integrale de catre acesta); - stadiul actual al dezvoltarii economiei nationale si perspectivele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana in 2007 nivelul inca redus al investitiilor straine in Romania - impactul aplicarii noilor reglementari privind organizarea si functionarea activitatii institutiilor financiare nebancare. Una dintre modalitatile de solutionare a aspectelor mentionate mai sus este reprezentata de activitatea sustinuta a ASLR in promovarea industriei de leasing si a societatilor ce actioneaza pe aceasta piata.
2. Cadrul legal al operatiunilor de leasing In ceea ce priveste cadrul legislativ, ASLR sprijina interesele societatilor de leasing din Romania si exprima puncte de vedere bazate pe practica actuala, care ar trebui luate in considerare in procesul de elaborare a normelor de reglementare a acestei activitati. Pentru sprijinirea activitatii societatilor de leasing, ASLR s-a implicat activ in emiterea de norme de reglementare organizand simpozionul Interfinance 97, 98 si 99 iar in octombrie 2005 Conferinta Nationala de Leasing, pentru a da participantilor o imagine cat mai clara asupra industriei de leasing din Romania si pentru a prezenta punctele de vedere ale celor care sunt reglementati de aceasta lege, a celor ce au emis aceste reglementari si reprezentanti ai unor firme cunoscute in domeniul serviciilor de consultanta. ASLR a initiat si continuat eforturile de modificare ale cadrului legislativ in stransa colaborare cu toti factorii decizionali (BNR, MFP,), eforturi ce se vor concretiza in urmatoarea perioada de timp la nivel legislativ. De asemenea, ASLR isi manifesta disponibilitatea pentru continuarea dezbaterilor si dialogurilor constructive absolut necesare crearii cadrului normativ adecvat desfasurarii de operatiuni de leasing de catre toate tipurile de companii de leasing, indiferent de apartenenta acestora la o anumita categorie de actionariat, in conditii de transparenta, reala concurenta si onorabilitate. Pe langa aceasta conferinta, ASLR s-a implicat in discutii oficiale care s-au desfasurat in fiecare an la sediul Bancii Mondiale din Romania, la care au participat reprezentanti ai
Pagina 20 din 59
Bancii Mondiale, International Finance Corporation, Guvernului Romaniei, Bancii Nationale, FPS si ai Parlamentului, cu scopul de a crea un cadru legislativ coerent si adecvat industriei leasing-ului din Romania. In Spania, Franta sau Germania exista o autoritate de reglementare a leasing-ului, acea autoritate poate fi banca nationala sau o autoritate independenta. Exista numeroase negocieri cu Ministerul Finantelor Publice pentru o normalizare a situatiei din punct de vedere fiscal a leasingului imobiliar, care in prezent este socotit ca o dubla vanzare, mai mult decat ca o activitate de leasing. Asociatia Societatilor de Leasing din Romania raporteaza 200 de societati active in domeniul leasingului in Romania, iar Asociatia de Leasing Bancar, 115 astfel de societati, dar ambele organizatii din domeniul leasing-ului sunt de parere ca in perioada 1998-2005, piata leasing-ului a crescut de peste zece ori ca valoare a operatiunilor desfasurate. In acest context, pe baza informatiilor furnizate de ASLR si ALB, cat si pornind de la cadrul legislativ existent, respectiv ordonanta 51/1997 si legea 571/2003, care nu acopereau toate aspectele acestui domeniu, a fost initiat si aprobat un proiect legislativ care sa monitorizeze si sa supravegheze aceasta piata OG 28/2006. Banca Nationala a Romaniei ca autoritate de supraveghere a pietei leasing-ului va duce la stabilirea unor cerinte uniforme pentru toti operatorii, cat si la monitorizarea activitatii societatilor in raport cu complexitatea activitatii pe care o desfasoara. Piata leasing-ului, fiind fundamentata pe satisfacerea unor nevoi personale in avans, este o piata in dezvoltare, iar noul act normativ are menirea de a sustine acest caracter, urmand a genera operatori specializati, stabilitate financiara, reglementare si supraveghere. Efectele supravegherii pietei de leasing, a institutiilor financiare nebancare: - diminuarea riscurilor generate de activitatea de creditare; - protectia beneficiarilor de credite prin evitarea supraindatorarii si a insolventei; - cresterea credibilitatii pietei de leasing; - un grad mai ridicat de informare prin informatii suplimentare in scopuri statistice si de analiza; - posibilitatea concentrarii operatorilor economici specializati (fuziuni, achizitii, etc.) in raport cu puterea lor financiara; - costuri suplimentare pentru autoritati si pentru societatile care intra sub incidenta legii. Sub raport juridic, operatiunile de leasing cad sub incidenta Codului Civil care desi nu cuprinde reguli specifice pentru aceast mod de finantare, are totusi o serie de prevederi generale referitoare la termenii intelegerilor dintre partile contractante si tipul bunurilor care fac obiectul
Pagina 21 din 59
contractului. In acest mod, contractul de leasing este privit drept un contract suis generis" la care se aplica unele reguli specifice. Principalele acte normative care reglementeaza operatiunile de leasing din Romania sunt: - Ordonanta nr. 51/28.08.1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, publicata in Monitorul Oficial nr. 9/12.01.2000; - Codul fiscal al Romaniei din 22.12.2003; - Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal pentru definirea notiunilor de leasing operational si leasing financiar; - Norme privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing, armonizate cu directivele europene; - OG 28/26.01.2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Reglementarile in vigoare sunt insuficiente pe linia evaluarii riscului de credit si privind sanctiunile. 3. Contractele de leasing in contextul armonizarii continutului cu Standardele Internationale de Contabilitate Utilizarea Standardelor Internationale de Contabilitate (SIC) deschide calea spre o mai buna comparabilitate si transparenta a raportarilor financiare ale societatilor si constituie piatra de temelie a eforturilor de creare a unei piete unice de capital europene. Trecerea la SIC - cea mai importanta schimbare din ultimii 30 de ani in domeniul raportarii financiare - se bucura de un sprijin extrem de puternic. Prin trecerea la SIC Europa va deveni prima regiune din lume care va aplica aceleasi standarde de contabilitate. In Europa, circa 7.500 companii aplica standardele internationale de raportare contabila (IFRS). Majoritatea statelor membre ale UE practica un anumit tip de reglementare, autorizare si supraveghere a leasing-ului , neexistand un model standard. Activitatea de leasing este supravegheata de : - Banca centrala in urmatoarele tari : Franta, Grecia, Portugalia, Spania, Suedia, vezi anexe; - o autoritate distincta in : Germania, Belgia, Finlanda, Turcia.
Pagina 22 din 59
In Europa mai exista o categorie de tari care nu dispun de o autoritate privind reglementarea si supravegherea activitatii de leasing: Marea Britanie, Austria, Irlanda, Olanda, Polonia , Rusia, Elvetia, Slovacia, Republica Ceha, vezi anexe. In Romania, scopul principal al IAS 179 il constituie definirea si prezentarea informatiilor referitoare la operatiunile de leasing financiar. Operatiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilitatii bazata pe principiul prevalentei economicului asupra formei juridice a tranzactiilor. Conform IAS 17, Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma. Operatiunile de leasing financiar constituie, in esenta, achizitionarea unui activ utilizand un imprumut garantat cu respectivul activ. IAS furnizeaza unele exemple de indicatii care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar. De exemplu, un vehicul are o durata de exploatare determinata de numarul de kilometrii parcursi. Valoarea justa a vehiculului este de 40.000 RON. El parcurge, in mod obisnuit, 100.000 km inainte de a fi casat. Se ia in considerare un anumit aspect al contractului, si anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost inchiriat de locatar, care este: 30.000 km. 50.000 km. 75.000 km. La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate in mod substantial beneficiile. In cazul c), acest lucru este mai putin evident, dar se poate argumenta ca procentul de 75% poate fi considerat substantial. Contractul mai prevede, de asemenea, ca in cazul a) avem un leasing financiar, iar in cazul c) un leasing operational. Aceste declaratii sunt nerelevante deoarece au doar forma legala si nu substanta economica. Ambele contracte de la cazurile a) si b) au optiuni de cumparare exercitabile de catre locatar. Acest lucru pare sa satisfaca problema transferarii riscurilor si beneficiilor. Cazul a) stabileste un pret de 20.000 RON, iar cazul b) un pret de 30.000 RON. Este foarte probabil ca in cazul a) societatea sa achizitioneze activul la sfarsitul termenului de leasing, probabilitate neexistenta in cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar.
Raileanu V., Pitulice C., - Ghid pentru Intelegerea si Aplicarea IAS 17: Leasing, Editura CEECAR, 2004, pag. 126
Pagina 23 din 59
In fine, in cazul c), locatorul accepta sa repare, sa intretina si sa furnizeze un alt vehicul in cazul in care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca in orice moment sa inlocuiasca activul cu unul similar, daca ofera indicatii stricte ca va face acest lucru. Acest lucru face mai putin probabila clasificarea cazului c) in categoria leasingului financiar. Concluzia exemplului de mai sus este aceea ca toti termenii unui contract de leasing trebuie luati in considerare impreuna. Este, prin urmare, o problema de rationament profesional atat pentru administratorii locatarului, cat si pentru cei ai locatorului. Trebuie retinut ca este posibila contabilizarea operatiunii de leasing drept leasing operational de catre una din partile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalta parte contractanta.
Beviar contabil a) Inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform contractului de leasing, inclusiv a dobanzilor aferente: 212 Mijloace fixe = 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 471 Cheltuieli inregistrate in avans = 687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate Debit cont 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate, cu valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor. b) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate in sistem de leasing se face conform duratelor normale de functionare legale in vigoare. In cazul leasing-ului financiar, amortizarea se inregistreaza astfel: 681 Cheltuieli de exploatare privind = 281 Amortizari privind imobilizarile amortizarile si provizioanele corporale c) Inregistrarea obligatiei de plata a ratelor facturate de proprietarul bunurilor: % = 404 Furnizori 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
Pagina 24 din 59
1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate 4426 TVA deductibila si concomitent 666 Cheltuieli privind dobanzile = 471 Cheltuieli inregistrate in avans
4. Industria leasing-ului in Romania si dezvoltarea acesteia in viitor Potentialul de crestere al industriei leasing-ului este foarte mare, fiind o industrie la inceputurile ei. Stabilitatea pe termen lung a acestei activtati este sustinuta de existenta unei rezerve mari de clienti potentiali, neexistand pericolul scaderii acestei cereri sub nivelul ofertei. Desi exista o evolutie substantiala si constanta a pietei de leasing din Romania, societatile de leasing se confrunta cu o serie de aspecte, dintre care mentionam: - manifestarea unei lipse de informare a potentialilor clienti despre operatiunea de leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului in dauna unui contract de leasing in care dreptul de proprietate asupra bunului trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea platii integrale de catre acesta); - stadiul actual al dezvoltarii economiei nationale si perspectivele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana in 2007; - nivelul inca redus al investitiilor straine in Romania. Una dintre modalitatile de solutionare a aspectelor mentionate mai sus este reprezentata de activitatea sustinuta a ASLR in promovarea industriei de leasing si a societatilor ce actioneaza pe aceasta piata. Avand in vedere potentialul acestei industrii si gradul scazut de risc al unor astfel de societati, speram ca finantatorii interni cat si cei externi sa fie mai activi si sa sustina dezvoltarea acestor servicii. Reamintim cele mai importante avantaje ale leasingului: protejarea gestiunea protectia transparenta economisiri
Pagina 25 din 59
capitalului lichiditatilor impotriva uzurii
propriu; firmei; morale; costurilor; fiscale;
dimensionarea
potrivita
investitiilor.
Pentru a avea o dezvoltare puternica si sanatoasa trebuie abordate urmatoarele domenii: - cadrul legislativ; - cadrul financiar ce cuprinde: surse de finantare (interne si externe), dobanzi accesibile; - factorul uman, respectiv calitatea managementului. In Romania, tratamentul fiscal il urmeaza indeaproape pe cel contabil, stabilirea caracterului operational sau fiscal al leasing-ului este importanta pentru rezolvarea urmatoarelor probleme: - care este impactul economic al caracterului leasing-ului in cazul fiecarui contract; - care este durata contractului de leasing; - care este valoarea neta a platilor aferente leasing-ului; - ce se petrece la sfarsitul contractului de leasing; - care este valoarea reziduala a activului; - ce se intampla in situatia intreruperii contractului. In prezent, in statele europene, concurenta in domeniul legislatiei are in vedere ca principale aspecte TVA-ul, simplificarea operatiunilor si intarzierea platilor, aspecte cu caracter optional ale directivei europene in domeniu. Din punct de vedere al taxelor, in tarile cu cele mai dinamice piete de leasing sunt acele tari unde lessorul inregistreaza amortizarea si utilizatorul deduce intrega rata de leasing ca si cheltuiala. Acest fapt da posibilitatea leasingului sa se dezvolte. Romania se va confrunta cu un impact major al taxelor indirecte, dupa integrare, din punct de vedere al schimbarilor legislative. Multe tari, printre care si Romania, si-au modificat sistemul legislativ astfel incat leasing-ul financiar este definit distinct si pentru scopuri de impozitare este tratat ca un credit. Acest fapt in general incetineste procesul evolutiv. Leasing-ul ofera si posibilitatea deducerii integrale a ratei de leasing, potrivit legislatiei din Romania, ceea ce reprezinta un alt atu al acestui produs, care, incet dar sigur, isi face loc pe piata din Romania, societatile de leasing operational ar trebui sa nu se axeze doar pe firmele multinationale din Romania deoarece dezvoltarea pietei de capital din Romania, coroborata cu uniunea dintre Bursa Romana de Valori si Rasdaq, ar putea prezenta un serios potential pentru finantarea leasing-ului operational. La ora actuala, doar doua banci din Romania ofera facilitati de creditare pentru aceasta forma de finantare. Leasing-ul operational poate fi o solutie pentru IMM-uri de a deveni competitive in vederea aderarii la Uniunea Europeana si de a accede la piata europeana.
Pagina 26 din 59
Operatorii din domeniu sustin ca, incepand din 2006, leasing-ul in lei l-ar putea concura pe cel in valuta si va deveni mai avantajos, cu exceptia sectorului imobiliar. Se au in vedere eliminarea riscului valutar si chiar costurile mai atractive la client, costuri ce s-ar putea apropia de cele practicate la leasing-ul in euro. Demersul vine ca urmare a masurilor Bancii Nationale a Romaniei10 de limitare a creditarii in valuta.Trecerea pe lei este acum luata in calcul ca o solutie de rezerva, pentru momentul in care am fi in impas, iar cererea se va indrepta in aceasta directie. Mai ales pentru clientii care constientizeaza riscul valutar, pe viitor va fi mai avantajos sa se mearga pe moneda nationala. Companiile de leasing mai mici, care nu au posibilitatea de a se refinanta din strainatate, deja se antreneaza pentru contractele in lei. In ultimele luni ale anului, la nivel de client s-a observat o tendinta de trecere pe leu. Cat priveste companiile de leasing, cele mici sunt nevoite sa contracteze de la banci lei, iar cele mari - care intre altele finanteaza administratii publice sau municipalitati - au recurs la finantari in moneda nationala. Existenta unei legi in domeniu este pozitva pentru ca, in special pentru leasing-ul financiar, defineste cu claritate si stabilese o serie de concepte de baza ale leasing-ului, cum ar fi datoria absoluta a utilizatorului sa plateasca ratele de leasing dupa acceptarea produselor, raspunderea exclusiva a furnizorului si nu a lessorului in privinta livrarii si calitatii produselor, dreptul utilizatorului de a se indrepta direct impotriva furnizorului, si ca echipamentul ce face obiectul contractului de leasing nu poate face obiectul nici unei pretentii din partea altui creditor.
10
www.infofinanciar.bnr.ro
Pagina 27 din 59
CAPITOLUL NR. 3 Leasing-ul ca metoda de finantare si capitalizare a activelor imobilizate. Contractul de leasing. 1. Leasing-ul ca metoda de finantare si capitalizare a activelor imobilizate Sursele de finantare pe termen mediu si lung se pot clasifica astfel: surse proprii: - interne (autofinantarea); - externe (aporturi noi de capital si subventii). surse imprumutate: - credite bancare; - imprumuturi din obligatiuni. surse inchiriate (leasing-ul). Alegerea sursei/surselor de finantare este influentata de mai multi factori: - structura capitalului pe care firma o urmareste. Majoritatea societatilor pe actiuni alterneaza emisiunile de titluri (actiuni, obligatiuni) cu imprumuturi, in functie de obiectivele vizate si de costurile acestora. - maturitatea activelor finantate, care trebuie sa fie in concordanta cu cea a pasivelor sursa. Astfel, un echipament de investitii cu o durata de viata economica de 5 ani, este de dorit sa fie finantat dintr-un imprumut cu scadenta similara, pentru ca din cash-flow-urile generate de utilizarea respectivului activ sa fie achitate transele si dobanzile aferente imprumutului. - situatia financiara prezenta si previzionata a firmei. Daca firma traverseaza o perioada mai dificila, managerii ei trebuie sa evite contractarea de imprumuturi noi, deoarece ele ar fi mai costisitoare pentru societate, din cauza primei de risc pe care ar incorpora-o rata dobanzii solicitata de banci si a restrictiilor pe care le-ar impune acestea. In acest caz, trebuie apelat la surse de finantare proprii (emisiune de actiuni). Daca insa se previzioneaza profituri mari in viitor, se vor prefera sursele imprumutate (debt financing) si ulterior, cand valoarea de piata a actiunilor va creste datorita profiturilor obtinute, se pot emite actiuni. - conditiile de indatorare (nivelul ratei dobanzii, restrictiile impuse de creditori, disponibilitatea activelor de a fi folosite ca garantii, etc). - cotarea firmei la bursa. In general, firmele cotate au mai multe posibilitati de finantare decat cele necotate, putand atrage fonduri importante pentru investitii. Listarea la cota bursei reprezinta o recunoastere publica a competitivitatii si a performantelor financiare ale firmei respective. Dezavantajele cotarii la bursa sunt reprezentate de expunerea mai mare la riscuri
Pagina 28 din 59
(cum ar fi cel al unei preluari ostile), volumul mare de informatii care trebuie pus la dispozitia publicului sub forma de rapoarte periodice si deturnarea obiectivelor managementului pe termen lung, din cauza exigentelor pe termen scurt impuse de piata (firmele cotate trebuie sa mentina o politica de crestere progresiva pentru a atrage actionari si trebuie sa distribuie constant dividende). In conditiile in care mediul concurential din tara noastra devine tot mai aspru, viteza de reactie a companiilor la schimbarile din mediul extern este vitala. In contextul actual, capitalul reprezinta principalul factor de productie, dezvoltarea afacerilor devenind practic imposibila fara a lua in considerare piata financiara si resursele pe care aceasta le pune la dispozitia agentilor economici. Orice afacere, indiferent de gradul sau de dezvoltare, implica un contact direct cu piata financiara, mai exact cu institutiile care intermediaza mobilizarea resurselor de capital si cu serviciile oferite de acestea. Intelegerea modului de functionare a sistemului financiar, a mecanismelor financiare specifice prin care capitalurile economisite sunt alocate pentru sustinerea investitiilor precum si a costurilor si riscurilor implicate devine esentiala pentru dezvoltarea pe baze solide a unei afaceri. Sistemul financiar este la randul sau supus schimbarilor permanente, adaptandu-se la noile cerinte ale agentilor economici, oferind resursele financiare de care acestia au nevoie in conditii de eficienta maxima in termeni de risc si cost. Leasing-ul, prin operativitatea sa, satisface in intervale de timp foarte scurte nevoia de fonduri pentru investitii11 a agentilor economici. De asemenea, prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru constituirea de garantii. Operatiunea de finantare prin leasing pentru utilizator ii va aduce urmatoarele avantaje cum ar fi: - ii permite realizarea de investitii atunci cand nu dispune de lichiditatile necesare. Si cum investitiile contribuie de cele mai multe ori la sporirea cifrei de afaceri, surplusul de venit obtinut poate acoperi redeventele lunare; - ii permite sa-si foloseasca fondurile pentru sporirea capitalului de lucru (a activelor circulante), cele care sunt aducatoare de bani; - ii permite sa fie in pas cu noua tehnologie prin aceea ca la sfarsitul contractului de leasing poate returna bunul societatii finantatoare si sa inchirieze altul ale carui caracteristici tehnice sporite ii pot oferi o eficienta mai mare in exploatare;
11
Mustea-Serban I., Andreica M. - Leasing - Cale de Finantare a Investitiilor, Editura A.S.E., 2003, pag. 83
Pagina 29 din 59
- ii permite sa beneficieze de amanarea platii taxelor vamale pana la sfarsitul contractului pentru bunurile aduse din import. Plata taxelor vamale se va face doar la 20% din valoarea bunului; - ii permite sa beneficieze de facilitatile fiscale. Intreaga valoare a ratei de leasing este deductibila fiscal pentru IMM; - ofera protectie impotriva efectelor inflationiste in cazul contractelor pe termen lung. Principalele diferente dintre leasing-ul financiar si leasing-ul operational. Diferentele intre leasing-ul operational si cel financiar sunt definite pe larg in Ordonanta nr. 51/1997, republicata.
Leasing-ul operational este operatiunea de leasing in care: - bunul finantat este inregistrat ca mijloc fix in contabilitatea firmei de leasing, a finantatorului; amortizarea este evidentiata in contabilitatea finantatorului; - redeventa lunara (valoarea ratei de leasing ) este compusa din cota de amortizare calculata conform prevederilor legale plus un beneficiu, fiind asimilata unei chirii; - intreaga redeventa lunara este considerata cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal, pentru utilizator (client). Prin operatiunea de leasing financiar: - bunul finantat este evidentiat se inregistreaza ca mijloac fix in contabilitatea utilizatorului (clientului); - utilizatorul inregistreaza amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedre fiscal, potrivit legislatiei in vigoare; - redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing; - dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator. Ambele variante ofera facilitati privind plata drepturilor de import, ofera faciliati de management al taxelor: in cazul unui contract de leasing financiar este deductibila dobanda de leasing si cota de amortizare aferenta bunului luat in leasing, care este inregistrat in contabiliatea utilizatorului, in cazul unui contract de leasing operational este deductibila rata de
Pagina 30 din 59
leasing care acopera si cota de amortizare a bunului care este inregistrat si amortizat de catre lesor (societatea de leasing). Leasing-ul operational, o noua modalitate de finantare, incearca sa patrunda pe piata serviciilor financiare din Romania, fiind cautat mai ales de companiile mijlocii, care nu au posibilitatea de a apela la alte surse pe termen lung. Leasing-ul operational se deosebeste de cel financiar prin faptul ca prevede un contract prin care o companie de leasing inchiriaza masini, de exemplu altei societati, pentru o perioada de timp si se ocupa de toate problemele flotei, de la intretinere la carburanti, dupa expirarea contractului bunurile revenind insa tot societatii de leasing. In leasing-ul financiar, pe parcursul desfasurarii contractului se schimba dreptul de proprietate, de la compania de leasing la persoana fizica sau societatea care a incheiat contractul de leasing. Leasing-ul operational si leasing-ul bancar nu se exclud, ele pot coexista. Leasing-ul operational se poate, de asemenea, indrepta si spre alte sectoare cum ar fi cel imobiliar, sau in infrastructura. Compania israeliana New Kopel a deschis de curand doua companii in Romania care se ocupa de leasing-ul financiar si de cel operational, estimand ca piata din Romania este extrem de atractiva. New Kopel face parte din grupul israelian Shlomo Group, care detine si controleaza companii din infrastructura, santiere navale, proprietati imobiliare si industria autovehiculelor. Grupul Shlomo are un numar de 2.000 de angajati, detine cea mai mare flota de masini din Israel, si a raportat o cifra de afaceri de 520 milioane dolari in 2004. 3. Contractul de leasing. Forma. Continut Leasing-ul este, prin natura sa juridica si prin trasaturile enuntate, un contract complex12, reprezentand o imbinare a mai multor tehnici juridice, intr-un cadru unitar. Leasing-ul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea finantatoare (societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii). Societatea de leasing cumpara de la furnizor bunul solicitat de utilizator si il cedeaza acestuia din urma pe o anumita perioada de timp contra unor redevente lunare. Paleta definitiilor pe care le putem intalni este foarte larga. Chiar si cartile de specialitate accesibile in mod curent definesc leasing-ul unilateral, fara a surprinde in fapt esenta fenomenului. Exista pareri ca leasing-ul este o operatiune de finantare, altii o asimileaza
12
Clocotici D., Gheorghiu Gh. Operatiunile de leasing, Editura Lumina Lex, 2000, pag. 78
Pagina 31 din 59
cu o vanzare in rate sau cu un contract de locatie pura. Ei bine, leasing-ul nu este nici una dintre aceste operatiuni, dar poate avea forme foarte apropiate de oricare dintre ele. Definitia corecta a leasing-ului este urmatoarea: Leasing-ul este operatiunea prin care o parte, denumita locator, transmite celeilalte parti denumita utilizator, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, dreptul de posesie si folosinta al unui bun al carui proprietar este, pentru o perioada determinata de timp. Elementele cele mai importante care decurg din aceasta definitie si care delimiteaza leasing-ul de alte operatiuni inrudite, sunt urmatoarele: - locatorul ramane proprietarul bunului ce constituie obiectul contractului de leasing, pe toata perioada de derulare a contractului; aceasta implica si faptul ca, in cazul neachitarii ratelor de leasing locatorul are dreptul de a-si retrage bunul. - utilizatorul are dreptul sa beneficieze, pe perioada contractului, de toate avantajele folosirii bunului, asumandu-si in acelasi timp si riscurile exploatarii acestuia. Pornind de la aceste principii generale, mentionam o alta caracteristica importanta a leasing-ului, si anume flexibilitatea. In general, contractele care se incheie sunt croite pe obiectul de leasing si pe utilizator. Perioada de derulare a contractului, scadenta ratelor, valoarea reziduala pot fi liber negociate de cele doua parti, astfel incat termenii contractului sa corespunda cel mai bine intereselor si mai ales posibilitatilor acestora. Prezentam in continuare cateva situatii mai des intalnite. Exista forme de leasing in care, la sfarsitul perioadei, utilizatorul are dreptul de a opta fie pentru achizitionarea bunului la o valoare reziduala, fie pentru prelungirea contractului, fie pentru renuntarea la bunul respectiv. Aceste forme de leasing fac parte din categoria operatiunilor de leasing financiar. Aceste forme de leasing sunt cele mai populare. In esenta, locatorul apare ca finantator al utilizatorului, datorita faptului ca este foarte probabil - inca de la inceputul contractului - ca utilizatorul va opta pentru achizitionarea definitiva a obiectului de leasing. In aceasta situatie, locatorul nu are interesul ca la sfarsitul contractului sa ramana in posesia bunului si ne putem astepta ca si ratele de leasing sa reflecte acest lucru. Locatorul isi va acoperi in timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de operatiune, iar valoarea reziduala va fi mult mai mica decat valoarea de piata a bunului la sfarsitul contractului. Exista si situatii in care existenta unei piete second-hand sau faptul ca locatorul este specializat pe leasing-ul anumitor categorii de bunuri, va putea determina o diminuare a ratelor si o crestere a valorii reziduale, deci un risc suplimentar asumat de locator. In oricare dintre situatii, locatorul va trebui sa analizeze foarte bine afacerea si clientul cu care opereaza.
Pagina 32 din 59
Un alt factor important in derularea operatiunii de leasing este furnizorul. In general, si acesta isi asuma responsabilitati legate de derularea contractului, mai ales in ceea ce priveste exploatarea (asistenta tehnica, instruirea personalului etc., contract de buy-back). Contractul devine astfel tripartit, dar subliniem faptul ca este posibil ca furnizorul sa-si asume si rolul de locator. Aceasta situatie poate fi interesanta pentru producatorii sau distribuitorii care pot sa-si asigure ei insisi finantarea, facilitandu-si astfel desfacerea produselor. Exemple in acest sens, chiar pe piata romaneasca, sunt distribuitorii de autoturisme sau de utilaje si echipamente specializate - pornind de la computere pana la tractoare. In principiu, aceasta forma de leasing este cea mai ieftina pentru utilizator, intrucat producatorul sau distribuitorul sunt cei care cunosc cel mai bine produsul si piata de desfacere, ceea ce diminueaza in mare masura riscurile asumate de locator. Nu este exclus ca in viitorul foarte apropiat, sub presiunea pietei, si producatorii sau distribuitorii romani de instalatii sau echipamente pentru industria alimentara sa-si desfaca produsele sub forma de leasing. Din punctul de vedere al locatorului, este esential faptul ca contractul de leasing ii protejeaza dreptul de proprietate si deci poate actiona direct asupra bunului in cazul in care utilizatorul nu se achita de obligatiile contractuale. De asemenea, obiectul finantarii fiind legat direct de contract si fiind personalizat, exista posibilitatea urmaririi afacerii in intimitatea ei si este mult mai usor de luat o decizie in caz de insolvabilitate temporara a utilizatorului. Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regasesc la utilizator. Acesta poate sa plateasca dreptul de folosinta si, in cele din urma, sa achizitioneze un bun investitional pe masura ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate si scadentate incat sa permita plata ratelor si chiar obtinerea unui profit fara a supune utilizatorul la sarcini impovaratoare. De exemplu, pentru activitati sezoniere - cum ar fi industria zaharului - ratele pot fi orientate spre sfarsitul perioadei de productie, cand veniturile inregistrate din vanzarea produselor vor permite achitarea obligatiilor de plata. In aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale; dimpotriva, pentru activitati unde incasarile sunt ritmice si se intind pe tot parcursul anului - cum ar fi panificatia, industria laptelui - ratele pot fi lunare. Contractul de leasing se incheie pe o perioada de cel putin un an. Nu exista o cerinta expresa ca contractul sa fie incheiat in forma scrisa, dar Ordonanta nr. 51 reglementeaza clauzele obligatorii intr-un contract de leasing, astfel ca forma scrisa trebuie subinteleasa. Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adica poate fi pus in executare contra utilizatorului fara nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare) daca utilizatorul refuza sa inapoieze bunul, in urmatoarele situatii:
Pagina 33 din 59
- la sfarsitul perioadei de leasing, daca acesta nu a formulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contractului; - in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului. Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse inregistrarii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, in conditiile Legii nr. 99/1999, pentru opozabilitate fata de terti, dar interesul unei astfel de inregistrari este al locatorului, iar nu al utilizatorului (ca in cazul leasing-ului imobiliar). Achizitionarea de mijloace fixe (intre care se includ echipamentele TI) prin leasing financiar intra sub incidenta legislatiei referitoare la amortizare (in principal, Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, astfel cum a fost modificata si republicata), astfel incat deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratata diferentiat. Astfel, o parte a ratei este deductibila ca dobanda, o alta parte ca prima de asigurare si o alta parte ca pretul de achizitionare a bunului, acesta din urma fiind determinat conform legislatiei referitoare la amortizare. Ordonanta nr. 51 contine si unele reguli speciale privind taxele vamale. Astfel, bunurile care sunt introduse in tara de catre utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, in baza unor contracte de leasing incheiate cu societati de leasing, persoane juridice straine, sau de societati de leasing persoane juridice romane, in baza unor contracte de leasing incheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice romane, bunul se incadreaza in regimul vamal de admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totala de la obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import. Daca utilizatorul opteaza pentru cumpararea bunului la sfarsitul perioadei de leasing, el va fi obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului (pretul platit de locator furnizorului). Cu toate acestea, din punctul de vedere al regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie sa cumpere bunul intr-o perioada de 7 ani de la data incheierii contractului. In acelasi timp, leasing-ul are trasaturile caracteristice ale unui contract de adeziune, deoarece la incheierea sa utilizatorul nu are posibilitatea sa aduca modificari clauzelor stipulate. Etapele procedurii de leasing13 In general, in derularea unui contract de leasing, sunt implicate, in diverse etape ale procesului de finantare, cel putin cinci parti: societatea de leasing, clientul sau utilizatorul final,
13
www.internationalleasing.ro
Pagina 34 din 59
furnizorul bunului achizitionat, banca finantatoare si, nu in ultimul rand, societatea de asigurare. Alegerea bunului si a furnizorului In functie de necesitatile clientului, acesta decide atat asupra caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului. Toate detaliile legate de natura bunului (pret, caracteristici tehnice, amanunte privind livrarea, conditii de instalare si punere in functiune, in cazul echipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales, urmand a respecta in contractul de vanzare cumparare si in contractul de leasing, toate aspectele negociate. Obtinerea ofertei si solicitarea de leasing Pe baza preturilor negociate cu furnizorul intocmeste o oferta generala de finantare, in care vor fi calculate, avansul, rata de leasing, valoarea asigurarii, etc. In urma transmiterii solicitarii de leasing, oferta transmisa initial poate suferi modificari in functie de clasa de risc in care se va incadra clientul. Analiza riscului are la baza atat documentele financiare puse la dispozitie de catre client (bilant, balanta, cont de profit si pierderi) cat si alte documente solicitate (chestionar de leasing, prezentarea activitatii companiei, business-plan, etc.). Analiza si aprobarea solicitarii de leasing Evaluarea solicitarii de leasing se realizeaza de catre specialisti intr-un interval de timp ce nu depaseste 48 ore. In functie de complexitatea proiectului supus finantarii, societatea de leasing poate solicita clientului informatii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, raspunsul final al evaluarii urmand a fi prelungit in functie de furnizarea informatiilor solicitate. Incheierea contractului In cazul unui raspuns afirmativ, se va incheia un contract de leasing, financiar sau operational, ce va include atat clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului, cat si clauze specifice politicii societatii de leasing privitoare la modalitatea de plata a ratelor, asigurarea efectuarii platilor, etc. Asigurarea generala a bunului Bunul ce urmeaza a fi achizitionat urmeaza a fi asigurat de catre societatea de leasing, pe toata derularea contractului de leasing, in optiunea pentru toate riscurile, in conditiile stabilite cu societatea de asigurari si banca finantatoare, iar prima de asigurare va fi achitata de catre utilizator. In cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va calcula la valoarea DDP a bunului (Delivery Duty Paid: pentru bunurile importate, pretul furnizorului include toate taxele aferente importului taxe vamale, accize, taxa pe valoarea adaugata).
Pagina 35 din 59
Asigurarea riscurilor14 ce decurg din contractele de leasing incheiate de societatea de leasing cu utilizatorii: asigurarea de risc financiar consta in acoperirea riscului: - de neplata a ratelor de leasing si/sau a valorii reziduale la scadenta contractuala - de neintrare in posesie ca urmare a nereturnarii bunului de catre utilizator asigurarea pentru riscuri generale/avarii si furt a obiectului de leasing. Livrarea bunurilor Obligatia livrarii bunurilor revine in intregime furnizorului, operatiunea fiind asistata de specialistii societatii de leasing. Conditiile si costurile finantarii Pot obtine finantare pentru achizitionarea de bunuri in leasing atat persoane juridice, infiintate in baza Legii 31/1990 republicata, cat si persoane fizice sau persoane fizice autorizate. Bunurile finantate pot fi noi, din import sau achizitionate de pe piata romaneasca, sau second-hand, caz in care se va efectua o evaluare suplimentara de catre specialistii societatii de leasing. Pot fi finantate atat vehicule diverse (autoturisme, autoutilitare, microbuze) cat si echipamente medicale, telecomunicatii, tehnica de calcul, etc. Valoare bunurilor achizitionate va fi cuprinsa intre 3.000 euro si 100.000 euro. Durata contractului de leasing poate varia intre 12 si 48 luni, in functie de necesitatile clientului si rezultatul analizei financiare. Obligatiile contractuale ale beneficiarului sunt severe, observandu-se ca instantele arbitrale s-au pronuntat constant in favoarea creditorului, argumentul evocat fiind ca, in felul acesta utilizatorul, primul interesat in incheierea unui contract de leasing ,trebuie sa respecte cu scrupulozitate toate clauzele contractului, deoarece numai in cazul unui asemenea comportament, au de castigat toate partile implicate, iar afacerea se deruleaza cu succes.
14
Patulea V. Riscul Contractului in Operatiunile de Leasing, Revista Dreptul, 2002
Pagina 36 din 59
CAPITOLUL nr. 4 Studiu de caz 1. Studiu de caz SC Cargo Trans SA este o firma de transport intern si international de marfuri cu sediul in localitatea Dej, jud. Cluj, Romania, care executa transport intern si international pentru marfuri generale in Europa. Firma are parteneri cu contracte ferme pentru care efectueaza transport de marfuri din anul 2002. Transportul se realizeaza prin intermediul unor camioane cu o capacitate de 20 de tone, volum 80 m cubi, lungime 13.60 m, inaltime 2.75 m, latime 2.45 m, care dispun de prelata. Tarifele sunt negociabile si se calculeaza in functie de cererea si oferta de pe piata, de greutatea marfii, numarul de incarcari, locul de incarcare si cel de descarcare, termenele de plata. Conducatorii auto se afla intotdeauna la dispozitia clientului, realizand operatiunile de transport cu promptitudine. Ei pot fi contactati pe toata durata transportului. In cadrul firmei se ia decizia de a organiza un nou punct de lucru, acest lucru insemnand sub aspect financiar o investitie in mijloace de transport . Structura organizatorica a acetui punct de lucru este logica si bazata pe modul in care se desfasoara procesul de productie.
s e f m e c a n ic i d c o n
c o lo a n
a t a b t o il
is p d u
e c e r c o n c a t o r i a u
Figura nr. 1 Seful coloanei auto se ocupa de coordonarea si controlul general , inclusiv planificarea si verificarea activitatii (de prsonalul salariat, aprovizionarea cu materiale consumabile, contractele de transport). Contabilul se ocupa de efectuarea incasarilor si platilor, urmareste rezolvarea comenzilor de transport precum si de celelalte activitati legate de functia sa.
Pagina 37 din 59
Dispecerul ocupa locul central al operatiunilor zilnice, fiind in contact direct cu activitatea parcului auto, a conducatorilor auto si activitatea de marketing. Conducatorul auto are un rol activ in desfasurarea procesului de transport, el trebuind sa fie pregatit profesional pentru a putea participa la primirea si predarea marfii in conditiile stabilite in contract, sa se incadreze in ruta si orarul stabilite si sa stie sa utilizeze corespunzator documentele de transport. Cu exceptia curselor lungi care trebuiesc efectuate in cadrul unei perioade de timp stabilite (exemplu: transportul de flori, fructe sau legume), autovehiculele sunt insotite intotdeauna de un singur sofer. Co-soferii (ajutorii de soferi) sunt in general folositi la activitatea de descarcare. Activitatea de intretinere a autovehiculelor se va face pe perioada garantiei in unitatile service ale firmei producatoare, iar post garantie pentru interventii de rutina in atelierele de reparatii ale firmei . Se opteaza pentru achizitionarea a 5 autotrenuri marca Renault, produse in Franta, competitive pe plan international, firma Renault fiind prezenta in toata Europa cu unitati service in care se pot rezolva cotidian toate problemele ce pot apare in procesul de transport. Investitia consta in achizitionarea prin leasing a unui numar de 5 autotrenuri (camion + remorca) marca Renault la un pret fara TVA de 81.600 euro/bucata. In scopul fundamentarii si adoptarii deciziei de finantare cu ajutorul leasing-ului , serviciul financiar al firmei si personalul societatii de leasing procedeaza la formarea bazei de date necesare analizei complexe cererii de finantare. Firma solicita finantare de la BCR LEASING. BCR LEASING este prezenta de cinci ani pe piata romanesca a leasingului, ca membra a puternicului Grup financiar BANCA COMERCIALA ROMANA. Fiecare din cei cinci ani de activitate i-a adus o crestere constanta a cifrei de afaceri, rezultat generat de accentul pe care echipa BCR LEASING l-a pus pe aspectele inovative ale leasingului si adaptarea cat mai eficienta la evolutiile pietei. Oferta BCR LEASING include intreaga gama de servicii de leasing financiar, pentru autovehicule, flote, echipamente si utilaje industriale, software, bunuri imobiliare (in sistem leasing financiar clasic sau sale-and-lease-back), pentru achizitionarea de hale industriale, spatii cu destinatie productiva, cladiri de birouri, centre comerciale, hoteluri si pensiuni, etc. Gradul de cuprindere al acesteia, precum si prezenta companiei, prin cele 24 agentii, in principalele orase din tara, reflecta intentia BCR LEASING de a servi intereselor de dezvoltare ale intreprinzatorilor locali, inclusiv prin finantarea unor proiecte complexe. BCR LEASING a primit premiul <Cea mai admirata companie de leasing> in cadrul Galei Premiilor de Excelenta in Leasing 2006. Evenimentul a fost organizat de catre Bucharest
Pagina 38 din 59
Business Week, in colaborare cu Asociatia Societatilor de Leasing din Romania (ASLR) si Asociatia de Leasing Bancar (ALB). Acest premiu confirma rezultatele notabile ale companiei in primele patru luni ale anului 2006, respectiv o valoare a bunurilor finantate de peste 78 mil. Euro. Aceasta cifra reprezinta o crestere de peste 26% a vanzarilor fata de perioada similara a anului trecut. Valoarea totala a contractelor incheiate in intervalul ianuarie-aprilie 2006 a fost de aprox. 95 mil. euro, reflectand competitivitatea ofertei sale de servicii financiare si continuarea trendului ascendent de dezvoltare a companiei. BCR LEASING se mentine astfel in topul companiilor nationale de leasing, dupa ce in 2005 atinsese o cota de piata de 11% si un volum total al finantarilor de peste 235mil. euro. In privinta ponderilor fiecarui sector specific, portofoliul companiei se prezinta astfel: 67% autoturisme, inclusiv flote, 15% vehicule comerciale, 16% echipamente si utilaje industriale si 2% leasing imobiliar. Principalii asiguratori care colaboreaza cu BCR sunt: BCR Asigurari, ASIBAN, ASIROM, OMNIASIG, ALLIANZ-TIRIAC. Persoane juridice: Tabelul nr. 1. Leasing - oferta generala Avans Perioada contract Comision management Dobanda la finantare (calculata la sold) Asigurarea 15% - 50% 12 - 48 luni 2% 14,5% Full Casco (auto) All Risc (echipamente) Clientul poate garanta contractul de leasing cu garantii bancare (scrisoare de garantie bancara sau bilete la ordin avalizate de o banca) dobanda de leasing este minima. Pentru varianta cu garantii bancare avansul este optional. Categoriile de garantii acceptate sunt: Scrisoare de de garantie bancara, Bilete la ordin avalizate de o banca, Garantarea de catre un tert prin contract de fidejusiune, Polita de asigurare a riscului financiar, Contract de ipoteca sau de gaj. Aceste tipuri de garantii nu sunt echivalente. Ele au grade de risc diferite, prezentarea lor fiind facuta in ordin crescatoare a acestuia. Alegerea unui tip sau altul de garantie se face in
Pagina 39 din 59
furnctie de o serie de factori ca: valoarea si specificul proiectului de leasing, durata pentru care se solicita leasing-ul, si, nu in ultimul rand, disponibilitatile si optiunea clientului. Varinata de garantare minima obligatorie este cea cu polita de asigurare de risc financiar. La BCR LEASING, un contract de leasing financiar presupune efectuarea urmatoarelor plati: - avansul din pretul CIP al bunului, la care se va adauga TVA aferenta acestei sume; - comisionul de management; - taxele de inmatriculare; - asigurarea Full-Casco; o o redeventele, partea dobanda; - valoarea reziduala de 20% sau 0% (inclusa in redevente). BCR LEASING ofera servicii specializate de administrarea proceselor de vamuire si asigurare . Firma SC Cargo Trans SRL care solicita finantare trece in mod obligatoriu prin analiza manageriala si analiza performantelor sale economice si financiare. Fiecare criteru analizat primeste un punctaj care il situeaza intr-o anumita categorie in urma analizei manageriale si a performantelor economico-financiare. Baza de calcul pentru determinarea bonitatii unei intreprinderi sunt datele raportate de fiecare intreprindere in Situatia patrimonului. Analiza performantelor economico-financiare ale firmei se realizeaza prin acordarea de puncte la fiecare criteriu astfel: Tabelul nr. 2. Analiza riscului de faliment conform grilelor bancare LICHIDITATE Lp < 80% 81% < Lp < 100% 101% < Lp < 120% 121% < Lp < 140% 141% < Lp < 160% Lp > 161% SOLVABILITATE S < 30% 31% < S < 40% 41% < S < 50% 51% < S < 60% 61% < S < 70% 71% < S < 80% S > 81% care din cuprind: capital
o TVA aferenta partii de capital (dobanda nefiind purtatoare de TVA )
-2p -1p +1p +2p +3p +4p
0p 1p 2p 3p 4p 5p 6p
Pagina 40 din 59
RENTABILITATE Re < 0% 0% < Re < 10% 10% < Re < 30%
0p +3p +4p
ROTATIA ACTIVELOR Rac < 5 5 < Rac < 10 Rac > 10
1p 2p 4p
Tabelul nr. 3. Dependenta de piete At > 50% si De > 50% Ai > 50% si De > 50% At > 50% si Dt > 50% Ai > 50% si Dt > 50% Tabelul nr. 4. Garantii Depozite in lei/valuta gajate Gajuri, Ipoteci Bunurile achizitionate Cesionarea creantelor Tabelul nr. 5. Caracterizarea fiecarei grupe Categoria A peste 20 puncte Categoria B intre 16-20 puncte Categoria C intre 11-15 puncte Categoria D intre 6-10 puncte Categoria E Firme cu activitate economica rentabila Firme cu activitate economica buna in prezent , dar in perspectiva pot sa apara aspecte negative Firmele respesctive sunt amenintate de inrautatirea situatiei lor economice Firmele in cauza au indicatori economico-financiari oscilanti intre satisfacator si nesatisfacator Aceste firme inregistreaza pierderi si nu este certa rambursarea ratelor si dobanzilor Firmele care acumuleaza peste 16 puncte (categoriile A si B) prezinta o situatie economico-financiara buna. Firmele care cumuleaza intre 11-15 puncte prezinta un grad ridicat de risc, iar cele care acumuleaza pana la 10 puncte (categoriile D si E) nu prezinta suficiente garantii pentru finantare din surse imprumutate sau inchiriate. Caracterizare firma de catre societatea de leasing: Forma juridica Societate cu capital privat 4p 3p 2p 1p 4p 3p 2p 1p
Pagina 41 din 59
Obiectul activitatii Prestari servicii-transport marfa intern si international Calitatea organizarii Buna Sectorul de activitate Perspectiva de dezvoltare buna Pozitia pe piata Capacitate medie Calitatea conducerii Buna Perspectiva unitatii Viabila Tabelul nr. 6. Prezentare date din bilant la data de 31 decembrie 2005 SITUATIA PATRIMONIULUI la data de 31 decembrie 2005 - mii RON DATE DIN BILANT ACTIV Active imobilizate Active circulante Total activ PASIV Capitaluri proprii Capital social Capital social varsat Pierderi Datorii din care: Obligatii Credite si imprumuturi Total pasiv ALTE INFORMATII Stocuri fara posibilitate de valorificare Profit brut Profit net Cifra de afaceri Cheltuieli pt exploatare Aprovizionari din tara Aprovizionari din import Desfaceri (Prestari servicii) in tara Desfaceri (Prestari servicii) la export Active patrimoniale pe termen scurt (Ac-Pi) Pasive patrimoniale pe termen scurt (Ob+C+I) Garantii
Pagina 42 din 59
VALOARE Ai Ac Ta Cp Cs Csv Pi Ob C+I Tp Sfpv P Pn CA Qc At Ai Dt De Apts Ppts 3161 497 4677 4364 4100 4100 284 284 4677 173 145 3869 3589 90 % 10 % 60 % 40 % 497 284 -
Dobanzi aferente creditelor
Principalii indicatori economici si financiari care redau performantele unei intreprinderi sunt: Lichiditatea patrimoniala = Lp Ap Pi Spfv Apts 497 * 100 = * 100 = * 100 = 175% Ob + C + I Ppts 284
Lp =
4 puncte Solvabilitatea = S
S= 6 puncte
Cp 4364 * 100 = *100 = 93,30% Tp 4677
Rentabilitatea financiara = Rcp (rentabilitatea capitalului propriu) Rcp = 3 puncte Rentabilitatea capitalului social = Rcs P 173 * 100 = *100 = 4% Cp 4364
Rcs =
Pn 145 * 100 = *100 = 3,54% Cs 4100
Rotatia activelor circulante = Rac 2 puncte Rac = CA 3869 = = 7,78rotatii / an Ac 497
Gradul de indatorare = Gi
Pagina 43 din 59
Gi =
Ob + C + I + D 284 * 100 = * 100 = 6,07% Ta 4677
Dependenta de pietele de aprovizionare si de prestari servicii = At At = 90% si Dt = 60% 2 puncte Garantii: ipoteca asupra cladirii sediului principal 3 puncte Totalul punctajului pentru performantele economico-financiare ale firmei este de 20 de puncte, firma situandu-se in categoria B caracterizata printr-o situatie financiara buna, prezentand suficiente garantii pentru aprobarea cererii de leasing. Studiul tehnico-economic al investitiei. Calculatia de cost in activitatea de transport rutier. Calculul costului se poate face atat in functie de numarul de kilometri parcursi, cat si in functie de numarul de ore afectate unui transport. Costurile pe kilometri parcursi depind de urmatoarele cheltuieli: combustibili, anvelope, reparatii-intretinere. Numarul de kilometri necesar efectuarii unui transport include si kilometri fara incarcatura spre locul de incarcare si de la destinatar la garaj sau spre alt destinatar. Costurile pe numarul de ore afectate unui transport sunt independente de numarul de kilometri parcursi si se refera la: costuri privind camionul cum ar fi amortizarea, asigurarile, taxe, reparatii si intretinere; cheltuielile cu salariile conducatorilor auto. Numarul de ore include, pe langa timpul de condus si orele care sunt pierdute la locurile de incarcare si descarcare, precum si intarzierile (la vama, conditiile meteo) Numarul de kilometri se inmulteste cu costurile pe kilometru, iar numarul de ore cu costurile pe ora. Daca mai exista si alte costuri directe, acestea se vor adauga costurilor pe kilometri si ora. Costurile de transport vor fi exprimate pe tona sau pe kilometri, in functie de modalitatea de exprimare a pretului (pe tona sau pe kilometru parcurs cu incarcatura).
Pagina 44 din 59
Formula de baza pentru calculul costului pe tona pentru un transport de marfa cuprinde : - km*costuri variabile/km - ore*costuri/ora - costuri directe de transport - costuri totale de transport a)+b)+c) - tone transportate - cost/tona d)/e) [euro] [euro] [tone] [euro/tona] [euro] [euro]
Principalele elemente ale formulei sunt: Numarul de kilometrii atribuiti transportului Transportul se compune din : - kilometri goi de la garaj la locul de incarcare; - kilometri plini de la locul de incarcare la locul de descarcare; - kilometri goide la locul de descarcare la garaj. Problemele care se pun sunt urmatoarele: - cum sa reducem numarul de kilometri fara incarcatura ? - cum sa alocam numarul de kilometri fara incarcatura ? Pentru exemplificare consideram urmatorul circuit inchis pentru transport:
Tabelul nr. 7. Exemplu circuit inchis pentru transport Nr.Crt 1 2 3 4 5 TRASEUL Garaj-Loc incarcare 1 Loc incarcare 1-Loc descarcare 1 Loc descarcare 1-Loc incarcare 2 Loc incarcare 2-Loc descarcare 2 Loc descarcare 2-Garaj KM GOI 20 80 40 KM PLINI 200 150 TOTAL KM 20 200 80 150 40
Pagina 45 din 59
TOTAL
140
350
490
Raportul dintre numarul total de kilometri si numarul de kilometri parcursi cu incarcatura este de : 490/350 = 1,4 Astfel, numarul de kilometri atribuit pentru fiecare transport este: - transport 1: 200*1,4 = 280 km; - transport 2: 150*1,4 = 210 km. Numarul de ore atribuite pentru transport Timpul afectat unui transport se compune din: timp de condus, timp de incarcare (inclusiv timpul de asteptare la locul de incarcare), timp de descarcare, intarzieri din diferite motive. Ca si calculul kilometrilor per transport, calculul orelor per transport se face pe baza de medie. Pentru exemplul aratat anterior pentru transportarea a 25 de tone pe o distanta de 200 km, timpul total de transport este: - timp de condus: 280 km*0,02 h/km = 5,6 h (viteza = 50 km/h) - timp de incarcare: 1h + (25 t*0,1 h/t) = 3,5 h - timp de descarcare: 1h + ( 25 t*0,1 h/t ) = 3,5 h - intarzieri: 0,6 h Timpul total de transport = 5,6 + 3,5 + 3,5 + 0,6 = 13,2 h Costuri pe kilometri Acestea se impart in urmatoarele categorii: cost combustibil, cost anvelope, reparatii si intretinere. Consumul de combustibil pe kilometri parcursi se poate calcula pe baza exemplului ,corectat cu normativele de consum.
Pagina 46 din 59
Expresia de calcul a costului anvelopelor: Numar de cauciucuri * Costul unei anvelope Durata de viata in kilometri a unei anvelope Costurile legate de intretinere si reparatii sunt: costul orelor de munca ale mecanicilor, costul pieselor de schimb a materialelor, costul cheltuielilor de atelier. Costuri fixe legate de autovehicul, pe ora Autovehiculul este, in principiu,disponibil 365 de zile pe an si 24 de ore din 24, mai putin timpul afectat reparatiilor si intretinerii. In practica, insa, timpul disponibil este aproape un sfert din timpul disponibil, si aceasta datorita conditiilor de munca, timpului de acces catre locurile de incarcare si descarcare, de asteptarea comenzilor de transport, etc.
Costurile fixe legate de autovehicul Costurile fixe legate de autovehicul sunt: amortizarea, asigurarea autovehicului, taxele pe autovehicule, taxele de drum plus alte tipuri de taxe de transport conform legislatiei in vigoare, parcarea (gararea). Amortizarea liniara se realizeaza prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normale de utilizare a mijloacelor de transport auto. Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor de transport auto: A = 81600 euro/5 ani = 16320 euro/an Asigurarea se incheie pentru autovehicul in sine (pierdere sau distrugere) si pentru pagube produse tertilor . asigurarea pentru incarcatura nu intra in asigurarea autovehicului, ea fiind considerata ca facand parte din cheltuielile indirecte .
Pagina 47 din 59
Cheltuieli cu conducatorii auto. Aceste cheltuieli sunt reprezentate de salarii, ore suplimentare, asigurari sociale, rezerve pentru cheltuieli de deplasare,etc. Cheltuielile cu conducatorii auto, pe an, depind de numarul de ore pe sofer si pot fi exprimate pe sofer-ora. Cum numarul de ore pe sofer este, in general, apropiat ca valoare de numarul de ore efective pe vehicul, cheltuielile cu conducatorul auto sunt frecvent exprimate pe vehicul-ora, ceea ce simplifica calculul. Calculatia de cost pentru cazul considerat Datele initiale pentru cele 5 autotrenuri rutiere pentru care se considera un parcurs anual de 250.000 km, adica 50.000 km/tren rutier/an.
Tabel nr. 8. Datele initiale pentru cele 5 autotrenuri rutiere Nr. crt SPECIFICATIA Capacitatea de incarcare Ore de transport efectiv pe an Valoare de intrare (inclusiv anvelope) Valoarea anvelopelor in rulare Durata normala de functionare Durata de viata in kilometri Numar de anvelope Durata de viata a unei anvelope Consumul de combustibil Pretul unui litru de combustibil Taxe si asigurari pe vehicul Cheltuieli cu 2 soferi (ore suplimentare, taxe si impozite, chelt. de deplasare) Reparatii si intretinere pentru un tren rutier din care: Chelt. cu materialele consumabile = 8% valoarea de intrare a masinii Chelt. cu salariile a 2 mecanici (inclusiv taxe si impozite) Chelt. privind atelierul pe an Chelt. generale ale activitatii euro/an euro/an euro/an euro/an 0,08 xVi 0,8 x 9000 0,8 x 2500 65000 0,2 x 9000 0,2 x 2500 UM t h euro euro ani km buc km l/km euro/l euro/an euro/an CAMION 10 2000 62400 2400 5 250000 6 50000 0,6 1 9000 17000 REMORC A 15 2000 19200 3200 5 250000 8 50000 -
Pagina 48 din 59
Cheltuielile privind atelierul pe an in valoare de 11500 (9000 + 2500), se impart in 80% aferente cheltuielilor cu reparatiile si intretinerea pentru camion si respectiv 20% pentru remorca. Trebuie sa determinam urmatoarele elemente: - care sunt cheltuielile pe kilometri pentru camion si remorca? - care sunt cheltuielile pe ora pentru camion si remorca, inclusiv cheltuielile indirecte ?
Cheltuielile pe km pentru camion si remorca:
Pentru camion: - combustibil:
0,6l / km * 1euro / l = 0,60euro / km

- anvelope:
6buc * 400euro / buc = 0,05euro / km 50000 km
- reparatii si intretinere: 0,08 * 62400 euro 0,8( 2500 euro + 9000 euro) + = 0,10euro / km + 0,18euro / km = 0,28euro / km 50000 km 50000 km Subtotal 1) camion = 0,93 euro/km
Pentru remorca: - anvelope
Pagina 49 din 59
8buc * 400euro / buc = 0,06euro / km 50000 km

- reparatii si intretinere: 0,08 * 19200 euro 0,2(2500 euro + 9000 euro) + = 0,03euro / km + 0,05euro / km = 0,08euro / km 50000 km 50000 km Subtotal 2) remorca = 0,14 euro/km Total cheltuieli pe km pentru 1 autotren: 0,93 euro/km + 0,14 euro/km = 1,07euro/km Cheltuielile pe ora pentru camion si remorca: Taxe si asigurari:
9000 euro / an = 4,50euro / h 2000 h / an

Cheltuieli cu conducatorii auto pe ora:
17000 euro / an = 8,50euro / h 2000 h / an

Cheltuieli generale ale activitatii pe ora:
65000 euro / an = 6,50euro / h 5buc * 2000 h / an

Total cheltuieli pe ora pentru 1 autotren: 4,50 + 8,50 + 6,50 = 19,50 euro/h Dupa ce am detrminat cheltuielile pe kilometri si cheltuielile pe ora pentru un autotren rutier trebuie determinat tariful practicat pe kilometru pentru un autotren:
Pagina 50 din 59
Costurile pe kilometru..1,07 euro/km Costurile pe ora 19,50 euro/h ----------------------------------------------------------------------------Total costuri. 20,57 euro/km Marja pt. chelt. neprevazute 2% 0,41 euro/km ----------------------------------------------------------------------------Subtotal..20,98 euro/km Rata profitului 15%. 3,15 euro/km ----------------------------------------------------------------------------Total24,13 euro/km Tariful pt. transport capacitate 25 t. 0,97 euro/t Operatii financiare de prognoza privind veniturile si cheltuielile firmei: - venituri din activitatea de transport marfa international: 250000 km*3,15 euro/km = 787500 euro/an - cheltuieli directe, din care: Cheltuieli cu personalul salariat:
Conducatori auto: 17000 euro/an*5 auto = 85000 euro/an Mecanici: 4500 euro/an*2mecanici = 9000 euro/an Dispeceri: 4000 euro/an*2 salariati = 8000 euro/an Sef coloana+contabil 5000 euro/an*2salariati = 10000euro/an Alte cheltuieli de personal: de deplasare, diurna, cazare = 10000euro/an -----------------------------------------------------------------------------------Pagina 51 din 59
Subtotal 1 Cheltuieli materiale si servicii:
= 122000 euro/an
Combustibil: 0,6 l/km*250000 km/an*1 euro/l = 150000 euro/an
Anvelope:
14buc * 400euro / buc * 250000 km / an = 28000 euro / an 50000 km
Intretinere: (0,28 euro/km + 0,08 euro/km)*250000 km/an = 90000 euro/an Taxe impozite asigurari auto:9000 euro/auto*5 auto = 45000 euro/an Alte cheltuieli directe privind atelierul: 2500 euro/an*5 auto = 12500 euro/an ----------------------------------------------------------------------------------Subtotal 2 = 325500 euro/an Total cheltuieli directe ( 1 + 2 ) = 122000 + 325500 = 447500 euro/an - cheltuieli indirecte din care: Cheltuieli generale ale activitatii: = 65000 euro/an Amortizarea liniara: 16320 euro/an*5 auto = 81600 euro/an
Pagina 52 din 59
Redeventa anuala: 7271euro/luna*12 luni = 87252 euro/an -----------------------------------------------------------------------------------Total cheltuieli indirecte: = 233852 euro/an Redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing. TOTAL CHELTUIELI : 447500 + 233852 = 681352 euro/an VENITURI CHELTUIELI = PROFIT BRUT 787500 euro/an 681352 euro/an = 106148 euro/an Se poate afirma cu certitudine ca in perspectiva firma acopera efortul investitional inregistrand excedente mari ale resurselor fata de obligatiile financiare. In Anexe se afla un model de contract de leasing financiar si un scadentar la contractul de leasing.
Concluzii In Romania, noutatea aspectelor juridice ale leasing-ului este evidenta si probabil aceasta va avea drept consecinta o evolutie a cadrului normativ de reglementare, dar nici istoricul pe plan mondial si mai ales european al definitiilor si structurarilor operatiunilor de leasing nu este de data indelungata. Pe continentul european, evolutia leasing-ului din deceniile sapte si opt ale secolului trecut au fost determinate in mod evident de perioada de sustinuta crestere economica si de faptul ca leasing-ul aduce o contributie importanta atat pentru atingerea scopului economic al dezvoltarii investitiilor, cat si in latura sociala, facilitand dobandirea de locuinte si bunuri de folosinta indelungata. Pe continentul american, fara a fi definite ca atare, operatiuni de leasing au fost identificate spre sfarsitul secolului al XIX-lea, odata cu aparitia comerciala a telefoniei, cand aparatele telefonice au fost puse la dispozitia abonatilor prin incheierea unui contract de
Pagina 53 din 59
lease".Ca operatiune distincta, in anii '30, au inceput operatiunile de lease financing" pentru finantari in domeniul imobiliar, primele tranzactii fiind sub forma de sale and lease-back". Astfel, un proprietar isi vindea terenul sau cladirea unui intermediar financiar, respectiv unei societati specializate de leasing, procurandu-si astfel capital de lucru si continuandu-si activitatea prin utilizarea acelorasi facilitati in baza contractului de lease". Succesul si dezvoltarea rapida a acestui gen de operatiuni a fost determinat in mod esential de facilitatile si avantajele de ordin fiscal de care au beneficiat atat utilizatorii, cat si societatile finantatoare. In Romania, prima mentiune a leasing-ului intr-un act normativ dateaza din anul 1995, si este utilizat in cuprinsul unei ordonante referitoare la echipamentele importate in cadrul unor astfel de tranzactii; astazi, domeniul este reglementat prin Ordonanta nr. 51/1997, republicata, si, din punct de vedere contabil, prin Ordinul ministrului finantelor nr. 686 din 1999. Incadrarea leasing-ului intre operatiunile cu caracter financiar este unanima, dar specialistii acestui domeniu au identificat pentru operatiunea de leasing valente multiple, care pot fi analizate atat din perspectiva economica, cat si din punct de vedere juridic. Finantarea unor proiecte de dezvoltare este teoretic posibila din surse proprii sau atrase, acestea din urma avand caracter permanent (cazul aporturilor de capital) sau temporar, situatie in care ele trebuie returnate (cazul imprumuturilor bancare sau obligatare). Pentru aceste imprumuturi, perspectiva indelungata este necesara nu numai din perspectiva eficientei, ci mai ales ca o conditie de realizare a obiectivului investitional proiectat. Daca solutiile de finantare s-ar limita la cele prezentate mai sus, existenta unei alternative pentru cel care nu dispune de resurse financiare proprii sau de garantiile solicitate de creditori ar putea fi perceputa ca un miracol. Din aceasta perspectiva, leasing-ul a reprezentat o oportunitate pentru finantarea progresului tehnologic al intreprinderilor industriale. Ca o posibila definitie, din punct de vedere economic, leasing-ul reprezinta o tehnica de finantare la care au acces atat persoanele juridice de drept public sau privat, cat si persoanele fizice. Din punct de vedere juridic, leasing-ul reprezinta un contract complex, care contine mai multe operatiuni juridice, prin care o persoana fizica sau juridica dobandeste dreptul de folosinta asupra unui bun individual, precum si garantia posibilitatii de cumparare a acestui bun la implinirea unui termen, la un pret determinat sau determinabil la data intrarii in vigoare a prevederilor contractului. Descrierea operatiunilor de leasing in legislatia romana arata ca acestea sunt operatiuni (se intelege juridice) care implica doua parti: o parte - denumita locator/finantator, care
Pagina 54 din 59
transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun aflat in proprietatea sa, si o alta parte - denumita utilizator, care solicita si dobandeste acest drept. Detinerea dreptului de folosinta mentionat presupune o contraprestatie, respectiv o plata periodica, denumita rata de leasing. Operatiunea juridica complexa mentionata este completata de obligatia asumata de locator/finantator de a acorda utilizatorului un drept de optiune asupra cumpararii bunului, prelungirii perioadei de detinere a dreptului de folosinta sau incetarii acesteia la un termen convenit si determinat, precum si de dreptul discretionar al utilizatorului de a alege una dintre posibilitatile mentionate. Din interpretarea prevederilor legii rezulta ca definitia operatiunilor de leasing trebuie completata cu faptul ca ele nu pot exista decat in cazul incheierii valabile a unui contract si nu pot avea ca obiect decat bunurile mobile si imobile prevazute de lege in mod expres si limitativ. Pe langa posibilele definitii prezentate, o serie de clasificari sunt de asemenea posibile; astfel, putem distinge intre leasing mobiliar si imobiliar, intre leasing intern si extern (care presupune un element de extraneitate), intre leasing operational si financiar. In mod uzual, leasing-ul operational este determinat de existenta unui finantator"care este producator de bunuri in vederea vanzarii, inchirierii acestora sau cedarii drepturilor de folosinta in baza unor contracte de leasing, in timp ce, in cazul leasing-ului financiar, ne aflam in prezenta unei organizatii specializate care isi insuseste proprietatea unor bunuri tocmai in scopul cedarii in conditii oneroase a drepturilor de folosinta. Fiind o investitie fara capital, avantajele leasing-ului le putem sublinia inca o data: - utilizatorul isi asigura achizitionarea unui bun cu tehnologie ridicata, la nivelul tehnicii mondiale, printr-un mod avantajos de plata; - sistemul de leasing favorizeaza concentrarea resurselor Utilizatorului asupra activitatii profitabile prin protejarea capitalului de lucru; - dobanda de leasing, cheltuielile de asigurare si de administrare a contractului de leasing se inregistreaza pe costuri, diminuand astfel venitul anual impozabil; - permite dimensionarea potrivita si eficienta a investitiilor; - permite economisiri fiscale: TVA-ul se plateste progresiv pe parcursul perioadei de leasing, iar taxele vamale se calculeaza doar pentru valoarea reziduala de 20% si se platesc la sfarsitul perioadei de leasing; - bunul achizitionat in sistem leasing financiar este amortizat de catre Utilizator, acesta avand posibilitatea de a alege regimul de amortizare dorit (liniara, degresiva sau accelerata), conform legislatiei in vigoare;
Pagina 55 din 59
- ofera protectie impotriva efectelor inflationiste in cazul contractelor pe termen lung, esalonarea ratelor de leasing - care raman fixe - pe baza graficului de rambursare, permite o buna gestionare a lichiditatilor societatii, cu efecte pozitive asupra indicatorilor economicofinanciari ai societatii, cash-flow pozitiv, rata de leasing fiind platita de obicei din utilizarea bunului; - alegerea furnizorului / producatorului si negocierea conditiilor de achizitionare a bunului fiind un contract de vointa; - utilizatorul isi poate exprima punctul de vedere asupra multor aspecte legate de intretinere, risc, randament, deservire, etc.; - operativitate in achizitionarea bunului, flexibilitatea ofertita de finantarea in sistem leasing faciliteaza achizitionarea rapida si usoara a bunului optim activitatii si cerintelor clientului; - finantarile in sistem leasing nu afecteaza liniile de credit angajate la alte institutii, atat obtinerea cat si derularea unei finantari in sistem leasing sunt mai rapide (in comparatie cu creditul bancar); - leasing-ul este accesibil pentru segmente mai largi de utilizatori; - administrarea proceselor de vamuire, inmatriculare si asigurare este facuta de firma de leasing; - exploatarea bunurilor fara preluarea riscurilor aferente (in cazul leasing-ului operational), innoirea constanta a flotei de vehicule cu efort financiar minim, distribuit in timp (si fara amortizare in contabilitatea proprie in cazul leasing-ului operational), negocierea cu firmea de leasing in vederea obtinerii de discount-uri pentru achizitiile de flote, reflectata in diminuarea ratelor de leasing. Intr-o prima etapa, succesul leasing-ului a fost pus in mare parte pe seama dificultatilor intampinate de organizatiile si persoanele fizice din statele aflate in curs de dezvoltare in a-si autofinanta anumite proiecte, si pe seama avantajelor de ordin fiscal acordate utilizatorilor. La nivelul statelor din Europa de Est, respectiv Austria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia si Turcia, piata de leasing este dominata de finantarile pentru autovehicule. Leaseurope, federatia europeana a companiilor de leasing, estimeaza procentul pe care autovehiculele il ocupa in totalul contractelor de leasing de echipamente la peste 41%. In marea majoritate a cazurilor este vorba despre masini noi, a caror punere in circulatie contribuie la cresterea pietei de asigurari CASCO si RCA. In aceleasi state ale Europei de Est, asigurarile auto in ansamblul lor (incluzand si politele de tip Carte Verde) reprezinta circa 3540% din volumul primelor brute subscrise de catre companiile de asigurare.
Pagina 56 din 59
In etapele ulterioare, specialistii au afirmat ca avantajul principal al leasing-ului nu este faptul ca se constituie intr-o sursa de finantare mai usor de atras decat, spre exemplu, un credit bancar, ci faptul ca iti lasa optiunea de a-ti investi disponibilitatile financiare in altceva decat in bunuri care se uzeaza fizic si moral. Teoria este sustinuta de exemple precum Marea Britanie si Germania, unde managerii au ajuns sa realizeze faptul ca este mai eficient pe termen lung sa utilizezi un bun inchiriat pentru a obtine profit, sau pentru a satisface o anumita nevoie, decat sa il cumperi. Pe scurt, este vorba despre costul de oportunitate al utilizarii capitalului. Cumpararea bunurilor in sistem leasing confera o serie de avantaje clare, atat pentru client, cat si pentru companiile de asigurare, interesele celor doua industrii fiind convergente, nu de putine ori numarul vanzarilor de polite de asigurari CASCO si RCA este corelata cu rata de crestere a leasing-ului auto. Influente similare ca amploare mai pot fi regasite doar in ceea ce priveste relatia creditare-asigurari, ceea ce spune multe despre apropierea dintre diferitele tipuri de servicii financiare. In Romania exista in acest moment doua asociatii de leasing: ASLR-Asociatia Societatilor de Leasing din Romania si ALB- Asociatia de Leasing Bancar. Membrii Asociatiei de Leasing Bancar estimeaza pentru 2006 un total al bunurilor finantate in sistem leasing de catre membrii acesteia de 1,4 miliarde Euro. Estimarea volumului total la nivelul Romaniei pentru 2006 este de cca. 2.300 milioane euro, reprezentand un ritm de crestere, fata de 2005, de 15%. Analizand tendinta importurilor si vanzarilor de vehicule din ultima perioada, nu este greu de estimat ca, in cifre relative, leasing-ul, pe de o parte, va scadea pe segmentul auto, si, pe de alta parte, va creste pe segmentele echipament industrial si imobiliar. ALB considera ca, anul 2006 aduce, prin OG 28/2006 sansa de a se afla cifrele reale ale pietei de leasing, in special datorita standardizarii raportarilor catre BNR, cat si datorita procesului de autorizare a firmelor de leasing, de catre BNR. Membrii ALB spera, de asemenea, c Parlamentul Romaniei va vota textul final al Legii de modificare a OG 51/1997, asa cum a fost el negociat anul trecut, dar in corelare cu OG 28/2006. Codul Fiscal este un alt text de lege care trebuie sa primeasca votul legislativului, cu amendamentele convenite, privitor la definitia leasing-ului operational si financiar, cat si la tratamentul fiscal(deductibilitatea) al provizioanelor de risc, impuse de OG 28/2006. Fata de cele prezentate si prin interpretarea globala a prevederilor legale aplicabile operatiunilor de leasing, dincolo de unele neclaritati si inadvertente, se poate aprecia totusi ca legea romana raspunde necesitatilor esentiale de functionare a acestor tehnici de finantare. De
Pagina 57 din 59
altfel, dezvoltarea rapida a operatiunilor de leasing in ultimii 3 ani este de natura sa confirme aprecierile noastre si functionalitatea actualelor reglementari.
Dictionar de leasing
CIP (despre valoarea unui bun) - conditie de livrarare prin care vanzatorul plateste frahtul pentru transportul bunului la destinatia cuvenita si efectueaza asigurarea pentru acoperirea riscului de pierdere sau deteriorare a bunului in timpul transportului. (CARRIAGE AND INSURANCE PAID TO traducere: fraht si asigurare platite pana la ...). DDP (despre valoarea unui bun) - conditie de livrare prin care vanzatorul isi indeplineste obligatia de livarare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului, la locul cuvenit din tara importatoare. Vanzatorul trebuie sa suporte toate riscurile si costurile, inlcusiv taxele vamale, alte taxe si speze legate de livrarea bunului vamuit pentru import (DELIVERED DUTY PAID traducere: livrat taxe vamale platite) LEASING FINANCIAR - operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii: 1) riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing; 2) partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; 3) utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare ( piata ) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata. Perioada de folosire a bunului in sistem leasing acopera cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar daca, in final, dreptul de proprietate nu este transferat. LOCATOR - persoana juridica care transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, adica utilizatorului; finantator LOCATAR - persoana fizica, juridica sau persoana fizica autorizata care beneficiaza de dreptul de folosinta asupra unui bun ce apartine locatorului si care poate opta pentru cumpararea bunului; utilizator
Pagina 58 din 59
RATA DE LEASING (redeventa) - in cazul leasing-ului financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca VALOARE REZIDUALA - valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator. Aceasta valoare nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului VALOARE DE INTRARE - valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre furnizor, respectiv costul de achizitie
Pagina 59 din 59

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Clark Tom Leasing Finance, a II-a editie, 1990, pag. 14

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

furnizate de membrii ASLR rezulta ca

cel mai important segment al

echipamente industriale birotica, tehnica medicala imobiliare office

reprezinte cel al autovehiculelor.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

capitalului lichiditatilor impotriva uzurii

propriu; firmei; morale; costurilor; fiscale;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Patulea V. Riscul Contractului in Operatiunile de Leasing, Revista Dreptul, 2002

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

o TVA aferenta partii de capital (dobanda nefiind purtatoare de TVA )

-2p -1p +1p +2p +3p +4p

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

RENTABILITATE Re < 0% 0% < Re < 10% 10% < Re < 30%

ROTATIA ACTIVELOR Rac < 5 5 < Rac < 10 Rac > 10

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dobanzi aferente creditelor

Cp 4364 * 100 = *100 = 93,30% Tp 4677

Pn 145 * 100 = *100 = 3,54% Cs 4100

Rotatia activelor circulante = Rac 2 puncte Rac = CA 3869 = = 7,78rotatii / an Ac 497

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ob + C + I + D 284 * 100 = * 100 = 6,07% Ta 4677

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Combustibil: 0,6 l/km250000 km/an1 euro/l = 150000 euro/an