Introducere orala Tematica pe care o voi prezenta in cadrul acestui seminar constituie o exegeza la articolele 11 si 12 din crezul crestin

ortodox, si anume astept invierea mortilor si viata vesnica. Intrucat cu totii suntem familiarizati cu semnificatia si interpretarile ortodoxe ale acestor articole (prin prisma programei seminarului ortodox, respectiv a primilor 2 ani de facultate), voi face doar o scurta trecere in revista a unor comentarii-cheie ce focalizeaza articolele, prezentand un capitol din dogmatica Parintelui Dumitru Staniloae, urmand ca accentul sa fie pus pe o paralela intre conceptele de inviere si viata vestica ortodox, cu cele din ale mari religii ale lumii ce impart cu o similitudine notabila acest crez. Printre acestea se numara zoroastrismul, islamismul, religia mozaica (iudaismul).

1. Crestinismul ortodox

nvtura despre nvierea Domnului nostru Iisus Hristos se afl n centrul credinei cretine: "Dac Hristos n-a nviat, zadarnic este credina voastr", spune apostolul Pavel (I Corinteni 15, 17). In ceea ce priveste aceasta tema sunt multe cautari pentru explicarea ei, atat din partea credinciosilor cat si din partea necredinciosilor. nvierea morilor (gr. anastasis ton nekron, lat. resurrectio mortuorum) este o doctrin de credin cretin care se gsete n Simbolul ortodox de la Constantinopol (381) sub forma unei fgduine i ateptri : Atept nvierea morilor i viaa veacului ce va s vin>> (STOP). Pentru apostolul Pavel, argumentul nvierii morilor se bazeaz pe realitatea hristologic : Ne aflm nc i martori mincinoi ai lui Dumnezeu, pentru c am mrturisit mpotriva lui Dumnezeu c a Inviat pe Hristos, pe Care nu L-a nviat, dac deci morii nu nviaz. Cci dac morii nu nviaz, nici Hristos n-a nviat (I Corinteni 15, 1516).

Venirea lui Hristos, cauza prefacerii lumii i a nvierii morilor Dumitru Staniloae Evenimentele cuprinse n acest titlu sunt nvluite n cel mai adnc mister. Ele au caracter apofatic-pnevmatic. Prin ele se transcende planul existenei imanente. Ele se vor petrece oarecum

simultan. Lumea se va preface cu iueal de fulger. n acelai timp vor iei din snul pmntului transfigurat trupurile morilor pnevmatizate i trupurile vii se vor preface n trupuri nviate. Simultan va avea loc a doua venire a Domnului. Propriu-zis lumina trupului Lui nviat va preface chipul acesta al lumii i va fi cauza nvierii morilor. De aceea ziua n care au loc toate acestea se numete ziua Domnului. Cuvntul Sfntului Apostol Petru, c stihiile lumii vor arde (2 Pt. 3,10), este el nsui nvluit n mister. El poate s nsemne c lumea cea nou e anticipat de o descompunere a lumii actuale, dovedind c chipul lumii acesteia, care s-a adaptat vieii de dup cdere a oamenilor, trebuie s treac printr-o adevrat descompunere pentru a se nnoi, aa cum omul trebuie s treac prin moarte pentru acelai motiv1881. Dar acest act de consumare care precede apariia chipului nou al lumii trebuie s se produc cu iueal de fulger, cci Sfntul Apostol Pavel spune c cei vii se vor preface ntr-o clip (1 Cor. 15, 52), deci ntr-o clip va trebui s se petreac i prefacerea lumii i nvierea morilor. Desfacerea chipului actual al lumii va fi n acelai timp apariia ei ntr-un chip nou, efect care nu e propriu focului material. Arderea aceasta fulgertoare are o cauz superioar i are ca scop curirea lumii de zgura rului i o punere a ei ntr-o stare de transparent spiritual. Dar poate c arderea e o mbinare de cauze superioar i natural. Aceast prefacere a lumii are cauza oricum n apropierea Domnului de lume. Ea poate s fie exclusiv efectul luminii i al focului spiritual al trupului Domnului. Dar acesta poate provoca i un foc material. n cntrile de la Duminica Tomii se spune c coasta sau osul Domnului era de foc i Dumnezeu apr pe Toma de simirea lui. El poate fi simit de aceea ca foc mai ales de cei ri. Cu att mai mult iradiaz foc din ochii Domnului1892. n orice caz Domnul este cauza ultim a consumrii lumii vechi i a apariiei celei noi. Lumea creat e cuprins potenial n Persoana dumnezeiasc nentrupat. Cea transfigurat e cuprins n Persoana Cuvntului ntrupat i nviat n trup. Prin aceasta se afirm superioritatea de putere a persoanei fa de natur i dependena celei din urm de prima. Din cuvintele i din faa oricrei personae iradiaz o putere superioar care se datorete spiritului. Cu att mai mult iradiaz o putere din persoana Domnului. Dac lumea a fost creat prin cuvnt, acum e transformat prin lumina feei, a ochilor n care S-a mbrcat
1

Sf. Simeon Noul Teolog, Cuv. 45, ed. Siros, p. 21 2: Precum trupurile noastre cnd se desfac nu devin cu totul nimic, ci se nnoiesc iari prin nviere, aa i cerul i pmntul i toate cele din ele sau toat zidirea, fiindc s-a nvechit i s-a murdrit de pcatele noastre, se vor desface de ctre Fctorul Dumnezeu prin foc, adic se vor topi i se vor face noi i neasemnat mai strlucitoare de cum sunt acum 2 Sf. Isaac Sirul spune c artarea lui Hristos e foc pentru cei respini (Ed. Theotoke, Cuv. 84, p. 480-481).

Dumnezeu, pentru ca materia ei s fie fcut dup chipul materiei trupului nviat. Iar daca trupurile au fost nsufleite la nceput prin suflarea lui Dumnezeu cel nentrupat, ele nvie acum prin iradierea puterii ntregi a trupului Su nviat, care e Duhul Lui. Cci nu e neputincios Cel ce a constituit la nceput trupul din rna pmntului, ca, odat desfcut i ntors n pmntul din care s-a luat, dup hotrrea Creatorului, s-l nvie iari1903. Sfntul Simeon Noul Teolog spune ns pe de o parte c lumea se va preface la un semn al lui Dumnezeu, pe de alta, c se va preface ars de focul dumnezeiesc, deci nu de un foc material, natural 1914. Venind Domnul, pe de o parte arde chipul nvrtoat al lumii, pe de alta o nnoiete, adaptnd-o trupului Su nviat i trupurilor celor noi ale oamenilor, a cror nviere tot apropierea trupului Su nviat o va produce, prin puterea ce va iradia din el. Solidaritatea ntre apariia chipului nou al lumii i apariia trupurilor nviate o afirm Sfntul Simeon Noul Teolog astfel: Trupurile oamenilor nu trebuie s nvie i s devin nestriccioase nainte de nnoirea tuturor fpturilor. Si precum prima dat s-a zidit lumea nestriccioas i pe urm s-a plsmuit omul, la fel trebuie s se fac zidirea nestriccioas, ca mpreun cu ea s se nnoiasc i s se fac nestricacioase i trupurile oamenilor, ca s se fac iari duhovniceti i nemuritoare i s locuiasc ntr-o locuin nestriccioas, venic i duhovniceasc1925. Chipul actual al lumii este adaptat necesitilor de hran; n el materia e ntr-o prefacere necontenit. E un chip stpnit de legile desfacerii i recompunerii. E un chip pe care lumea l-a luat din pricina oamenilor, nu invers. De aceea zidirea ateapt descoperirea fiilor lui Dumnezeu, pentru ca s-i arate i ea adevratul chip (Rom. 8, 19). n chipul nnoit va domni numai micarea stabil a unei uniri tot mai mari. De aceea cnd trupurile oamenilor se vor preface, eliberndu-se de coruptibilitate, se va preface, n solidaritate cu ele, i chipul lumii. Iar cum trupurile nviate vor fi ca trupul nviat al lui Hristos, acest trup sau Duhul prezent n el n chip copleitor, e propriu-zis fora, aluatul care va preface dup asemnarea lui lumea ntreag. De aceea, se poate spune c a doua venire a Domnului n trupul cel nviat coincide cu prefacerea lumii i nvierea morilor, pricinuindu-le simultan. Cnd El va vrea s intre n solidaritate deplin pnevmatic-corporal - nu simplu i nedeplin duhovniceasc ca acum - cu lumea aceasta, ea se va preface dup chipul Lui. 193 6Deci
Sf. Ioan Damaschin, De fide orth., P.G., 94, 1220. Cuvnt etic I, n: Symon le Nouveau Thologien, Traits tholog. et. thiques, vol. I, p. 213, 215. 5 Idem, Cuv. etic I, n Traits tholog. et. thiques, p. 211 (ed. Siros, cuv. 45, p. 212).
3

Simultaneitatea apariiei Domnului i a nvierii trupurilor se vede i din aceea c unii scriitori bisericeti, urmnd lui Matei 25, 32, spun c nti va fi artarea Domnului i apoi

reintrarea deplin pnevmatic-corporal a lui Hristos n solidaritate cu lumea, e o reintrare prin Duhul, de Care e plin trupul Lui nviat. Acesta va fi evenimentul Cincizecimii universale i de suprem putere. Apariia lui Hristos i prefacerea lumii nseamn o ridicare a lumii ntr-o stare transfigurat de Duhul care este n Hristos, sau o extensiune deplin a Duhului, de Care este plin El, asupra lumii. Duhul nu va mai lucra atunci n mod ascuns n lume, ca acum, ci i va arta efectul lucrrii i la vedere. Strlucirea de pe Tabor se va extinde asupra lumii ntregi. Lumea va fi atunci Taborul generalizat. Viaa dumnezeiasc din trupul lui Hristos va umple lumea ntreag. Dar aceasta nu va fi fiina divin, ci lumina i slava ce pornesc din ea ca plintatea energiilor necreate. Prin aceasta zidirea ntreag devine pnevmatic, incoruptibil, ndumnezeit, transparent, dei pentru a se face capabil de o astfel de nnoire trebuie s moar forma actual a lumii, dup cum trebuie s se strice forma actual a trupului pentru a nvia ntr-o form capabil de a fi vas deplin al Duhului dumnezeiesc. Aceasta va da o frumusee nenchipuit lumii.

Care este realitatea trupului nviat, innd seama de dualitatea naturii umane trup-suflet ? n general, prin nvtura despre nvierea morilor, cretinismul rsritean a vrut s pun n valoare ideea c moartea nu este o pierdere sau o aneantizare a persoanei i personalitii omului, ci o trecere spre o existen unic cu Dumnezeu spre vesnicie. n acest sens, condiia natural a trupului se pstreaz, dar corupia n sens de disoluie a disprut. Adic trupul rmne ca substan material, dar funciile lui exercitate de simuri sunt covrite de facultile spiritului. De asemenea, sufletul exist ca substan diferit i este nemuritor, dar el particip la slava lui Dumnezeu mpreun cu trupul. Mai bine-zis, trupul este absorbit de sufletul spiritualizat, iar acesta este covrit de energiile divine necreate. Este vorba de o fptur nou (II Cor. 5, 17), de un trup duhovnicesc nviat : Aa este i nvierea morilor : se seamn trupul ntru stricciune, nviaz ntru nestricciune ; se seamn ntru necinste, nviaz ntru slav se seamn ntru slbiciune, nviaz ntru putere ; se seamn trup firesc, nviaz trup duhovnicesc(gr. soma pnevmatikos) (I Cor. 15, 4244).

nvierea oamenilor la judecat (Theophanes Kerameus, hom. 10, P.G., 132, col. 397).

ORAL: Acestea au fost notiuni introductive ale invataturii crestin-ortodoxe privitoare la inviere si viata vesnica, prin punerea in lumina a unor concepte graite de capi ai bisericii ordotoxe, relevante pentru o mai profunda intelegere a articolelor din crez. Vom continua cu zoroastrianismul, o religie straveche persana ce dateaza dinaintea crestinismului, din care vom afla in mod surprinzator o serie larga de doctrine aproape identice cu cele ale crestinismului. 2. Motivul invierii si tematica vietii vesnnice in alte religii a. Zoroastrianism Zoroastrismul este un sistem filosofic initiatic si o religie straveche care au fost intemeiate si propovaduite de profetul Zarathustra (sau Zoroaster) in Persia, in antichitate , incepand cu secolul VI i.Hr. Punctele cardinale ale dogmei persane sunt asemanatoare cu cele ale crestinismului : exista un singur dumnezeu, Ahura Mazda, atotputernic, imuabil si incogniscibil, creatorul Universului , al adevarului si al ordinii, aflat in antiteza cu Angra Mainyu ( sau Ahriman) raul, haosul si dezordinea. Conflictul dintre cele doua divinitati ajunge sa cuprinda intreg Universul iar omenirea care beneficiaza de liber arbitru are un rol activ in desfasurarea acestuia: prin fapte bune, credinciosii asigura fericirea generala si impiedica propagarea haosului si a raului. In cele din urma, Creatorul bun il va invinge pe Ahriman, moment in care timpul se va opri iar Universul va cunoaste un process de reinnoire: toate sufletele se vor reuni cu Ahura Mazda in Paradis. Acel moment final, eshatologic, cunoscut in zoroastrism drept Frashokereti; este doctrina unei finale reconstructii a Universului cand raul va fi distrus si toate celelalte vor intra intr-o perfecta comuniune cu Ahura Mazda; venirea unui Mantuitor, Saoshyant, care prin sacrificul sau , va invia mortii, va purufica Universul si va aduce Paradisul. Numerosi istorici ai religiilor considera ca religiile abrahamice (crestinismul , iudaismul si islamul) au imprumutat numeroase idei din zoroastrsism in crestinism, legatura dintre stravechea religie a lui Zarathustra si Iisus se face direct : cei trei magi de la Rasarit (preoti persani) vin, calauziti de Stea, la Iisus, identificandu-l cu Saoshyant. De altfel, in textile sacre persane, precum Denkard, asemanarile dintre Mantuitorul Iranian si cel crestin nu se opresc aici: Zarathustra profeteste ca Saoshyant se va naste dintr-o fecioara si ca va trai aproximativ 30 de ani. Despre invierea corpurilor in zoroastrism, Mircea Eliade scria: Cu prilejul fiecarui An Nou se primesc vesminte noi, tot astfel cum la sfarsitul vremii Ohrmazd le va da celor inviati vesminte stralucitoare. Innoirea universala si invierea trupurilor vor avea loc, ca

urmare a sacrificiului implinit de Saoshyant. Resurectia si indestructibilitatea corpurilor reprezinta o dezvoltare indrazneata a gandirii eshatologice a lui Zarathustra. Religie predominant in Persia antica, zoroastrianismul incepe sa fie persecutat de musulmani in evul Mediu;initiatii zoroastrieni rezista pana in secolul XVII.7 Ceea ce atrage atentia in religia zoroastra este ritualul inmormantarii, care consta in izolarea corpului decedatului in ceea ce persii numesc turnul tacerii, dupa ce a fost anterior spalat, imbalsamat si invelit intr-o panza alba, carat apoi pe o targa. Odata abandonat in turn, cadavrul este lasat spre a fi devorat de vulturi, acestia avand un rol important in finalizarea ritualului. Ei considera ca doar prin aceasta metoda corpul neinsufletit este restituit universului fara a murdari focul, apa sau pamantul, vulturii realizaand o purificare a cadavrului in timpul digestiei. ORAL: Dupa cum am observat, similitudinile sunt frapante, diferentele dintre aceste doua religii constand doar in cele de nume, datare istorica, ritualul inmormantarii si evident de ordin dogmatic.

b. Islamism

Urmatoarea religie pe care o vom aduce in discutie este islamismul, fondat n secolul al VII-lea n peninsula Arab, pe teritoriul actual al Arabiei Saudite, de ctre profetul Muhammad i bazat pe textul religios cunoscut sub numele de Coran. Pe parcursul timpului s-a rspndit pe un larg teritoriu care se ntinde n Europa, Asia i Africa de Nord. Centrul religios se afl n oraele sfinte Mecca i Medina. La randul sau, islamismul atribuie o mare semnificatie vietii dupa moarte, acest lucru fiind dovedit si de frecventa din Coran al termenului al akhira (viata de apoi), el intalnindu-se de 113 ori. Conform Coranului, la moarte, sufletul este separat de trup de ingerul mortii, Izrail. Izrail este un inger cu doi ochi unul in fata celalat in ceafa. Exact inainte de clipa mortii, Izrail se arata muribundului, ii infasca sufletul si pleaca din casa lui, lasand in urma pe cei apropiati mortului sa-l planga si sa-l jeleasca, Similar cu crestinismul si budismul, religia Islamului imparte mortii intre credinciosi si pacatosi. Pentru cei drepti si curati separarea are loc fara dureri, in timp ce sufletele pacatosilor sunt
7

http://en.wikipedia.org/wiki/Zoroastrianism

despartite cu violenta si suferinta.. La scurt timp dupa moarte, persoana virtuoasa este intampinata in mormant de ingeri cu fete stralucitoare ca Soarele, in schimb cei pacatosi sunt intampinati de creaturi infricosatoare si respingatoare. In timp ce credinciosul are parte de matase si mosc, pacatosul are parte de carbuni incinsi si panza de sac. Mormantul credinciosului se transforma intr-o gradina verde pe cand cel al pacatosului este plin de serpi cu sapte capete. Religia islamica a preluat de la stravechii ervrei ideea ca mortii au o existenta si dupa moarte, de aceea cei ce mureau, erau ingropati impreuna cu obiecte de uz casnic, mancare si bautura, sau chiar se ridicau corturi langa morminte. Coranul nu furnizeaza informatii cu privire la existenta in morminte dar, termenul de Barzakh mormant, bariera apare in cateva locuri din Coran, ceea ce a determinat multi invatati musulmani sa afirme ca exista o perioada de ragaz al muritorului din mormant, intre moartea totala si invierea generala. Coranul continua traditia ebraica si zorastrista a credintei intr-o inviere generala a trupului Maad si o Zi a Judecatii pentru intreaga omenire. Se spune ca ora aleasa pentru Invierea generala a omenirii este tinuta secret muritorilor, cu toate acestea se vor arata cateva semne care vor vesti apropierea momentului. Acestea sunt aparitia Anticristului (Al-Dajal), intoarcerea Lui Hristos si sosirea celui indrumat Al Mahdi. Al Dajal, va veni dintr-o insula indepartata. Are un singur ochi si literele KFR, care inseamna kafir (necredincios) , imprimate pe frunte. Va fi un urias calare pe un magar mare alb. Anticristul va semana distrugere pretutindeni, dar nu va putea intra in Mecca si Medina pentru ca sunt protejate de ingeri. Domnia sa va dura 40 de zile. Al Mahdi, Cel Just Indrumat, va fi cel care va pune capat domniei Anticristului, potrivit siitilor. Conform Shiah Al-Mahdi este un descendent al profetului Mahomed. Conform unei traditii siite, Provincia Khurasan din nord-estul Iranului este locul unde s-a aratat pe Pamant, Al-Mahdi. Multe semne vor anunta Invierea Generala, de la aparitia lui Gog si Magog, rasaritul soarelui de la apus, venirea Fiarei care va insemna toti oamenii pe fata, pana la aparitia unor eclipse in Peninsula Arabica. Momentul Invierii Generale este precedat de Arhanghelul Israfil care va suna de trei ori din trambita.La prima suflare, cea a consternarii, toate creaturile din cer si de pe pamant vor fi cuprinse de groaza, pamantul se va cutremura si Soarele se va intuneca.

La cea de-a doua suflare, a examinarii, toate fiintele umane vor muri. Aceasta moarte universala va dura 40 de ani si la sfarsitul ei vor fi ploi torentiale. Apoi se va produce cea de-a treia strigare a Invierii cand intreaga omenirii va invia din morti. ORAL: In cazul acestei religii asemanarile cu crestinismul sunt mai putine, insa se disting credinta in viata de dupa moarte, precum si a unui anticrist, care va fi biruit de care un mantuitor, fapt in umra caruia oamenii isi vor gasi locul in armonie cu Dumnezeu. ORAL: A treia religie si ultima este iudaismul
c. Iudaism

Potrivit iudaismului, viata omului este un dar al lui Dumnezeu, care primeste semnificatie valorica in clipa in care ea devine un raspuns la chemarea lui Dumnezeu. Daca individul evita sa implineasca vointa divina, el cade prada robiei impulsurilor personale egoiste si ajunge la autodistrugere, fiindca numai prin supunere fata de vointa divina poate omul sa-si asigure viata indelungata. Desi credinta in inviere nu este expusa in mod explicit in psalmi, unii teologi au incercat, si pe drept cuvant, sa explice anumite texte in acest sens. Dar eu, in nevinovatia mea, voi vedea fata Ta. Cum ma voi trezi, ma voi satura de chipul Tau. De aceea inima mea se bucura, sufletul meu se veseleste si trupul mi se odihneste in liniste. Caci nu vei lasa sufletul meu in lacasul mortilor, nu vei ingadui prea iubitul Tau sa vada putreziciunea. Imi vei arata cararea vietii. Inaintea fetei Tale sunt bucurii nespuse si desfatari vesnice in dreapta Ta. Ziua Iui Yahve sau ziua maniei este manifestarea sau aratarea lui Yahve in plenitudinea maretiei sale. Dupa Ieremia, toate popoarele vor fi judecate pentru ca apoi sa devina partasi ai imparatiei lui Iahve. Profetul Miheia reia aceasta idee fara a largi ideea generala si fara a da detalii. In Apocalipsa lui Baruch, probabil sub influenta crestina, este acceptata invierea atat a celor buni si rai din cadrul poporului Israel, cat si a neamurilor. Dupa Talmud, numai cei drepti vor invia, desi ocazional se accepta ca dreptii dintre neamuri vor invia si ei. Singurul loc in Vechiul Testament, unde avem o descriere a Judecatii celor morti, este in cartea profetului Daniel: Multi din cei ce dorm in tarana pamintului se vor scula : unii pentru viata vesnica si altii pentru ocara si rusine vesnica.!!!

Dupa moarte, sufletul nu este anihilat, iar trupul ramane doar simpla tarana neinsufletita pentru ca la inviere sa participe si el la rasplata divina, prin unirea finala cu sufletul in vederea vietii vesnice. Fiindca sheolul este supus unei transformari esentiale, fe unde era considerat doar loc al celor morti, el devine identificat cu Gheena, loc de tortura, de unde a fost imprumutata si ideea crestina de iad. Conceptia despre sheol indicata in aceste versete sugereaza o noua perspectiva asupra naturii omului in conceptia iudaica. Dupa moarte, sufletul traieste. Ceea ce trebuie retinut referitor la viata viitoare, dupa conceptia iudaica, este ca accentul se pune indeosebi pe rasplata viitoare a faptelor omului. Iudaismul a pus accentul, secole de-a randul, pe viata de aici si de acum si, intr-o masura mai mica, pe viata viitoare.

In concluzie, ceea ce se evidentiaza in urma prezentarii de mai sus consta in certitudinea realitatii invierii trupului si cea a vietii vesnice, care nu apare ca idee izolata doar in cadrul crestinismul ortodox, ci este un crez fundamental ce sta la baza omenirii, sustinut colateral si unanim, in forme diferite, si de catre alte religii importante ale lumii.