1.

1 BILANTUL - INSTRUMENT DE ANALIZA A ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI

Cuvntul echilibrul evoca ideea de armonie intre elementele unui sistem, iar in domeniul financiar aceasta nseamna armonizarea resurselor cu nevoile. nsa, resursele si utilizarile evidentiate n bilant conduc la multiple conceptii referitoare la echilibrul financiar. Doua dintre acestea, care vor fi prezentate in acest capitol, sunt abordarea patrimoniala si abordarea functionala. Ambele studiaza modalitatile de realizare ale echilibrului financiar la un moment dat, determinnd astfel o analiza financiara statica.
Bilantul este principalul instrument de reflectare a echilibrului financiar, de evidentiere materiala a modului de echilibrare al capitalurilor propii si mprumutate. Elaborarea lui are drept criteriu :

pentru activ : gradul de lichiditate a elementelor de activ, al capacittilor de a se transforma in numerar ; pentru pasiv : gradul de exigibilitate, timpul ct sursa ramne la dispozitia intreprinderii.

Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti, n vederea constituirii unei structuri de productie. n bilant, se nscriu mai nti activele mai putin lichide ( cu perioada cea mai mare de recuperare ) : imobilizarile necorporale ( brevete, licente, marci de fabrica si comerciale, studii, etc.) corporale ( terenuri, cladirii, masini, utilaje, instalatii etc. ) si financiare ( participatii, titluri cumparate etc. ). Acestea se numesc alocari ( nevoi sau mbunatatiri ) permanente, stabile datorta rotatiei lente a capitalurilor. Urmeaza activele circulante ( stocuri, creante, lichiditati ), mult mai lichide dect imobilizarile, numite alocari ( nevoi, nrebuintari ) citrice, temporare. Pasivul bilantului reflecta, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta a capitalurilor proprii si mprumutate. n functie de criteriul mai sus mentionat, se nscriu mai nti capitaluriule propii provenite de la asociati, apoi cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare ( rezerve, profit nerepartizat ) si din surse publice (subventii, provizioane reglementate si alte fonduri. Aceste elemente nu sunt exigibile dect n situatie de faliment, de aceea se numesc resurse permanente ( stabile ). Tot aici se nscriu mprumuturi contractate pe termen lung. Datoriile pe termen scurt ( credite, furnizori, decontari ), sunt cele mai exigibile si de aceea se numesc resurse ciclice ( temporare ). Pregatirea datelor din bilantul contabil n vederea realizarii analizei onduce la urmatoarea configuratie a bilantului financiar:

Bilantul financiar
Tabel 1.1.1

ACTIV = UTILIZARI

PASIV = RESURSE

* Activ imobilizat net ( mai mare de * Capital social un an ) * Rezerve * Profit net nerepartizat
* Provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mari de un an

* Datorii cu scadente mai mari de un an * Activ circulant net ( mai mic de un * Datorii cu scadente mai mici de un an ) an stocuri creante - clienti titluri de plasament disponibilitati furnizori salariati stat bancii, etc.

Pe orizontala, schema bilantului, redata mai sus are doua parti: partea de sus ( utilizari, respectiv capitaluri permanente ) care reflegta structura financiara prin stabilitate elementelor care l compun si partea de jos ( utilizari, resurse temporare ) care evidentiueaza conjuctura ciclului de activitate.
Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe ntre durata mijloacelor de finantare corespunzatoare, bilantul financiar pune n evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv nevoile permanente, de alocare ale fondurilor banesti vor fi acoperite capitaluri permanente, n deosebi din capitaluri propri, n timp ce nevoile temporare, n mod normal, finantate din resurse temporare. Nerespectarea regulilor de finantare va determina o situatie de dezechilibru financiar. Cele doua parti ale bilantului financiar, prezentnd elemente de activ n corespondenta cu cele de pasiv, reflecta echilibru financiar pe termen lung, partea de sus, iar partea de jos surprinde echilibru financiar pe termen scurt.

Realizarea sau nerealizarea echilibrului financiar la nivelul unei firme este evidentiata cu ajutorul unor indicatori, ca de exemplu: fondul de rulment nevoia de fond de rulment trezoreria neta

 capacitatea de autofinantare

1. Fondul de rulment
Cu ct resursele permanente sunt mai mari dect necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti cu att ntreprinderea dispune de o marja de securitate financiara, care-i permite sa faca fata, fara dificultate, diverselor riscuri pe termen scurt; garanteaza solvabilitatea ntreprinderii si asigura conservarea unei anumite autonomii, chiar n cazul de probleme comerciale sau la nivelul ciclului financiar al exploatarii ( reducerea temporara a vnzarilor, ntrzierea platilor de catre clienti, accelerarea platilor catre furnizori, etc. ). Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi rulat pentru renoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcar si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la nfaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt. Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe formule, nsa doua dintre ele prezinta interes deosebit : fond de rulment net sau permanent fond de rulment propiu a) Fondul de rulment permanent, constitue un fond de rulment lichidate sau fond de rulment financiar ( FRF ), si poate fi stabilit prin doua modalitatii: I. 1. FRF = CAPITALURI PERMANENTE ( excluznd amortizarile si provizioanele) - UTILIZRI PERMANENTE ( n valoare neta ) 2. FRF = CAPITALURI PERMANENTE ( plus amortizarile si provizioanele) - UTILIZRI PERMANENTE ( n valoare bruta )

n aceasta ipostaza , fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente degajata de etajul superior al bilantului pentru a acoperii nevoi de finantare din partea de jos a bilantului. n functia de marimea celor doua mase bilantiere din partea de sus a bilantului financiar, pot fi puse n evidenta urmatoarele trei situatii : FRF > 0 ( capitaluri permanente > activ imobilizat net )

n acest caz, cnd fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune n evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la nfaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

FRF < 0 ( capitaluri permanente < activ imobilizat net )

Valoarea negativa a fondului de rulment financiar evidentiaza faptul ca o parte din resursele temporare au fost folosite pentru finantarea unor nevoi permanente, contrar principiului de finantare. Aceasta situatie genereaza un dezechilibru financiar, care este mai mult sau mai putin periculos n functie de activitatea desfasurata de ntreprinderea respectiva. FRF = 0 ( capitaluri permanente = activ imobilizat net )

Aceasta situatie mai putin probabila implica o armonizare totala a structurii a structurii resurselor cu necesitatile de alocare a acestora ( se asigura echilibrul maselor bilantiere de aceeasi durata ). Stabilirea fondului de rulment financiar pe baza maselor bilantiere din etajul superior al bilantului financiar pune in evidenta influenta structurii de finantare asupra constituirii fondului de rulment financiar. II. FRF = ACTIV CIRCULANT NET ( cu lichiditate mai mica de un an ) - DATORII MAI MICI DE UN AN sI PASIVE DE TREZORERIE

n aceasta accepetiune, fondul de rulment financiar evidentieaza surplusul activelor circulante nete n raport cu datoriile temporare, sau parte activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt. Se evidentiaza urmatoarele trei situatii: FRF > 0 ( activ circulant net > datorii pe termen scurt, deci capitaluri pemenente > activ imobilizat net ) Activele circulante transfomabile n lichiditatii ntr-un termen scurt vor permite, pe lnga rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, degajarea lichiditatilor excedendare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila sub aspectul solvabilitatii sale. FRF < 0 ( activ circulant net < datorii pe termen scurt, deci capitaluri pemenente < activ imobilizat net )

Situatia n care activele circulante transformabile n lichiditati sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt reflecta la prima vedere o stare de dezechilibru, o situatie defavorabila sub aspectul solvabilitatii ntreprinderii. nsa daca scadenta medie a activelor circulante este mai apropiata decat datorilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat si n conditiile unui fond de rulment negativ. Este cazul ntrprinderilor cui activitate comerciala. FRF = 0 ( activ circulant net = datorii pe termen scurt, deci capitaluri pemenente = activ imobilizat net ) n aceasta ipostaza, cel mai putin probabila, activele circulante acopera strict datoriile pe termen scurt, fara posibilitatea degajarii unui excedent de lichiditate. Aceasta a doua abordare a fondului de rulment evidentiaza problema solvabilitatii ntreprinderii; indicatorul fond de rulment capata semnificatia unui excedent de lichiditatii potentiale, sau marja de securitate fata de riscurile activitatii economice. b) Fondul de rulment propiu

FR propriu = CAPITALURI PROPII - IMOBILIZRI NETE Rezultatul negativ al acestei relatii de calcul, denumit fond de rulment mprumutat, refegla masura ndatorarii pe termen lung, pentru finantarea nevoilor pe termen scurt. FR mprumutat = FRF - FR propriu O valoare pozitiva a fondului de rulment propriu asigura un anumit grad de autonomie, de libertate n luarea deciziilor privind dezvoltarea ntreprinderii. Datorita valorii informative deosebite a acestui indicator care face legatura ntre cele doua parti ale bilantului, cei mai multi analisti consider fondul de rulment important indicator lichiditate - exigibilitate.

2. Necesarul de fond de rulment

Necesitatiile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite, n cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare ( datorii de exploatare : furnizori, salariati, etc. ). Diferenta dintre necesitatiile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de

exploatare este numita necesarul de fond de rulment. Ea este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt a echilibrulibtului dintre necesarul si resursele din capitaluri circulante ( al exploatarii ). NECESARUL DE FOND DE RULMENT = UTILIZRI TEMPORARE ( exclusiv disponibilitatile ) - RESURSE TEMPORARE ( exclusiv credite bancare pe termen scurt ) Daca acest necesar de fond de rulment este pozitiv, el reprezinta un surplus de utilizari temporare n raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Aceasta situatie poate fi considerata normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si creantelor. n caz contrar necesarul de fond de rulment poate reflecta un decalaj nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare. Daca necesarul de fond de rulment este negativ, atunci el semnifica un surplus de resurse temporare n raport cu utilizarile corespunzatoare de capitaluri circulante. El poate fi apreciat pozitiv, daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate. Astfel, aceasta nu poate fi dect consecinta unor ntrruperi temporare n aprovizionarea si renoirea stocurilor.

Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de urmatorii factori : natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare; nivelul de activitate; structura exploatarii ( de ponderea consumurilor provenind de la terti n CA ); durata de rotatie a activelor si pasivelor; sezonalitatea activitatii; reglementarile legale privind termenele de plata;

modul de organizare si asigurare a gestiunii ntrprinderii.

Necesarul de fond de rulment cunoaste fluctuatii importante n timpul desfasurarii ciclului de exploatare, nsa el are o componenta stabila. Aceasta trebuie finantata din resurse stabile, adica capital propiu sau mprumuturi pe termen lung si mediu. ntr-o maniera generala, cu ct ciclul de exploatare este mai lung, cu att decalajul dintre fluxuri este n detrimentul ntreprinderii, cu att creste necesarul de fond de rulment. n conditiile unei structuri date a ciclului de exploatare necesarul de fond de rulment depinde de nivelul de activitate; deci, daca cifra de afaceri creste, necesarul de fond de rulment nregistreaza aceasi tendinta. n practica, la o structura data a ciclului de exploatare, se constata ca raportul dintre NFR si CA e relativ constan, avnd o rata de variatie rar superioara a 10-15 %. Legatura strnsa intre NFR si CA este datorata faptului ca nivelul vnzarilor impune detinerea de stocuri, acordarea unor credite-clienti, respectiv obtinerea unor credite funizor.

3. Trezoreria neta
TREZORERIA NET = FOND DE RULMENT - NECESARUL DE FOND DE RULMENT a) Trezoreria neta pozitiva este rezultatul ntregului echilibru financiar al ntreprinderii, a desfasurarii unei activitati eficiente, si se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti n conturi bancare si n case. Aceasta situatie favorabila se concretizeaza ntr-o mbogatire a trezoreriei, o abundenta de lichiditati care-i permit rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, precum si efectuarea unor plasamente eficiente si sigur, cu alte cuvinte, ntrprinderea se bucura de autonomie financiara pe termen scurt. Existenta unei trezoreri nete pozitive n cadrul mai multor exercitii succesive evidentiaza o rentabilitate economica ridicata. b) Trezoreria neta negativa reflecta un dezechilibru financiar la ncheierea exercitiului contabil, dependenta ntreprinderii de resursele financiare externe. n acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite. Aceasta situatie limiteaza autonomia financiara pe termen scurt, insa ea nu reprezinta neaparat o stare de insolvabilitate.

c) Trezoreria neta nula corespunde unei situatii de echilibru perfect asigurat al trezoreriei. Fondul de rulment financiar poate asigura finantarea integrala nevoii de fond de rulment, deci ntreprinderea poate evita dependenta sa fata de resursele de trezorerie. Se remarca dependenta trezoreriei de variatia nevoii de fond de rulment respectiv a decalajelor ntre ncasarile creantelor si platile datoriilor scadente. Astfel o ntreprindere rentabila nu are n mod automat si o trezorerie neta pozitiva, aceasta din urma depinznd de variatiile necesitatilor de finantare, si mai departe, de variatiile de scadeta a ncasarilor si a platilor. Din analiza evolutiei trezoreriei de la un exercitiu la altul, se desprinde un indicator cu o deosebita putere de sinteza, denumit cash-flow, care reprezinta cresterea trezoreriei nete pe perioada exercitiului analizat. CASH-FLOW = TN1 - TN0 Cash-flow-ul revine actionarilor sub forma de dividente de ncasat si/sau profit de reinvestit n ntreprinderea lor. n conditiile constantei necesarului de fond de rulment, cash-flow-ul ar fi egal cu profiturile nete si amortizarile acumulate si ar exprima disponibilitatea monetara efectiva pentru dezvoltarea si prosperitatea ntreprinderii. Un cash-flow pozitiv reprezinta o crestere a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, care determina o mbogatire a activului real, o majorare a averii propietarilor. Un cash-flow negativ reflecta o situatie inversa.

4. Capacitatea de autofinantare
Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea ntreprinderii, la sfrsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividentele datorate) si sa finateze investitiile de expansiune (partea din profit repartizata pentru constituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau rennoire (prin amortizari) din exercitiile viitoare.

Capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la veniturie si cheltuielile gestiunii curente suscesibile de a sa transforma, imediat sau la termen, n fluxuri de trezorerie.Capacitatea de autofinantare poate fi determinata prin doua metode: deductiva si aditionala.

a)

Metoda deductiva

Capacitatea de autofinantare este calculata ca diferenta ntre veniturile ncasabile (corespunzatoare unor ncasari efective sau viitoare) si cheltuieli platibile (corespunzatoare unor plati efective sau viitoare). Punctul de plecare este exedentul brut al exploatarii la care se adauga toate veniturile susceptibile de a fi ncasate (de exploatare, financiare, exceptionale)si se scad toate cheltuielile susceptibile de a fi platite.
CAF = (Venituri ncasabile-Venituri din cesiuni) - Cheltiueli platibile

CAF = (EBE+ Alte venituri ncasabile fara venituri din cesiuni) Alte cheltuieli platibile
Excedentul brut al exploatarii

+ Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor) - Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate) + Venituri exceptionale (fara venituri din cesuinea elementelor de activ, cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului si reluari asupra provizioanelor exceptionale) Cheltuieli exceptionale (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate si amortizari si provizioane exceptionale calculate)

= CAPACITATEA DE AUTOFINANARE a exercitiului b) Metoda aditionala

Aceasta metoda pune n evidenta elemente contabile , neregenerabile de fluxuri monetare, antrenate de calculul capacitatii de autofinantare.n procedeul aditional se porneste de la rezultatul net al exercitiului, la care se adauga cheltuieli calculate (amortizari si provizioane) neplatibile la o anumita scadenta si se scad veniturile calculate (reluari asupra provizioanelor).n masura n care capacitatea de autofinantare nu tine cont de operatiile de gestiune curenta, operatiile exceptionale de capital (veniturile din cedarea activelor)vor fi excluse din calcul.
Rezultatul net al exercitiului

+ Amortizari si provizioane (de exploatare, financiare, exceptionale) calculate Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor Venituri din cesiunea elementelor de activ cedateoane financiare calculate)

+ Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate

= CAPACITATEA DE AUTOFINANARE a exercitiului

Surplusul financiar degajat n cursul exerciiului de ansamblu operatiilor de gestiune (CAF) nu va avea dect un caracter potential daca nu este sustinut de mijloace financiare effective. Acest aspect este confirmat sau infirmat de variatia de trezoreriei nete pe baza bilantului sau pe baza fluxurilor financiare.
Capacitatea de autofinantare dupa distribuirea dividentelor reprezinta autofinantarea globala (totala). Aceasta pune n evidenta aptitudinea reala a ntreprinderii de a se autofinanta. Autofinantarea reflecta bogatia retinuta de ntreprinderea nsasi si constituie o resursa interna destinata acoperirii nevoilor de finantare ale exercitiului viitor. Autofinantarea este determinate de cresterea resurselor obtinute din propria activitate si care vor ramne n

mod permanent la dispozitia ntreprinderii pentru finantarea activitatii viitoare. Autofinantarea ofera numeroase avantaje ntreprinderii, printer care mentionam:
constituie o sursa sigura, independenta si stabila de finantare;

apara libertatea de actiune a ntreprinderii; confera ntreprinderii un mare grad de libertate privind alegerea investitiilor; permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respective a rentabilitatii financiare; reprezinta factorul hotartor n deschiderea accesului la piata de capital si atragerea capitalului extern.

Legatura dintre rezultatul exercitiului si fondul de rulment

Rezultatul exercutiului, concretizat n profit sau pierdere, caracterizeaza toate laturile activitatii economice financiare si exceptionale ale unei ntreprinderi. Maximizarea profitului constituie premisa realizarii obiectivului strategic de perspectiva al orcarei firme - sporirea valorii patrimoniale. Rezultatul exercitiului, alaturi de capitalul social intra n structura capitalului propriu, deci a resurselor permanente. Rezulta deci ca n cele din urma rezultatul exercitiului este o componenta a fondului de rulment financiar, iar cresterea sau scaderea rezultatului exercitiului va determina variatia n acelasi sens a fondului de rulment financiar. Apreciat ca indicator de risc limitat( la solvabilitate), existenta unui fond de rulment financiar pozitiv, ramne conditia imperativa financiare considerate aprioric sanatoasa de mprumutatorii institutionali.

1.2 REGULI PRIVIND MENINEREA ECHILIBRULUI STRUCTURILOR FINANCIARE ALE NTREPRINDERII

Echilibrul financiar patrimonial se fundamenteaza pe trei reguli principale: regula echilibrului financiar minim; regula ndatorarii maxime; regula finantarii maxime.

a) Regula echilibrului financiar minim presupune ca resursele utilizate pentru finantarea activelor sa ramla dispozitia ntreprinderii pe durata unei perioade ce trebuie sa corespunda, la minim, aceleia de imobilizare. Avnd n vedere decalajele care se pot produce n categoria elementelor mai mici de un an, din bilant, ntreprinderea trebuie sa prevada o marja de securitate, sub forma fondului de rulment - lichiditate pozitiv. b) Regula ndatorarii maxime priveste ndatorarea pe termen lung si mediu. Pentru analiza patrimoniala, datoriile pe termen scurt joaca doar rolul de acoperire a unui decalaj momentan, datorat unui fenomen sezonier sau conjectural. n fapt, ndatorarea la termen variaza ntre doua limite :
Prima limita : Suma datoriilor la termen nu trebuie sa depaseasca suma capitalurilor proprii.

Aceasta limita poate fi exprimata si cu ajutorul raportului 50/50 , adica datoriile pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaseasca 50% din capitalurile permanente. A doua limita : Suma datoriilor pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaseasca autofinantarea medie aferenta unei perioade de trei ani. c) Regula finantarii maxime este, de fapt, o aplicatie practica a primelor doua reguli. Pentru fiecare operatie de investitie, angajata de ntreprindere, recurgerea la ndatorare pe termen nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din valoare investitiei prevazute. Acest procent poate fi cuprins ntre 50 si 75% din valoarea investitiei fara TVA. Analiza patrimoniala prezinta anumite limite privind sfera de cuprindere a problemelor evidentiate, ct si beneficiarii rezultatelor analizei. Astfel, analiza lichiditate-exigibilitate evidentiaza, n principal, riscul de insolvabilitate, cu interes deosebit pentru creditori si banci, n detrimentulriscului de exploatare, una dintre preocuparile majore ale conducerii ntreprinderii. Analiza patrimoniala acorda putina importanta aspectelor privind rentabilitatea mijloacelor economice si perspectivele de cresrtere ale ntreprinderii.

1.3 ECHILIBRUL FINANCIAR FUNCIONAL

Indicatorul central al analizei patrimoniale, fondul de rulment, ar trebui apreciat n functie de specificul ntreprinderii, de natura activitatii, si de nevoile financiare ale ciclului de exploatare. ntuct modelul de analiza evidentierea influentelor diferitilor factori asupra fondului de rulment, echilibrul financiar lichiditate-exigibilitate nu poate fi dect aparent. Aceasta a condus la un nou model de analiza (analiza functionala), centrat pe o notiune dinamica ce poate fi dimensionata n raport de activitate al ntreprinderii(nevoia de fond de rulment pentru exploatare.

A. Bilantul functional
Construireabilantului functional presupune clasarea diferitelor posturi n functie de apartenenta la diferitele cicluri: de investitii, de exploatare, de finantare, de trezorerie. Ciclul de investitii cuprinde ansamblul deciziilor luate pe linia achizitionarii unor active ce ramn la dispozitia ntreprinderii o perioada de timp. Ciclul de exploatare (aprovizionare-productie-stocare-vnzare), cuprinde att un flux fizic (de produse, respectiv de marfuri), ct si un flux financiar (intrare si iesirede moneda). Ciclul de finantare cuprinde ansamblul operatiunilor dintre ntreprinderi si proprietarii de capital(actionarii si creditorii). El permite ca ntreprinderea sa faca fata decalajului dintre fluxul de lichiditate de intrare si iesire, provocat de ciclul de exploatare.

Structura bilantului functional

Tabel 1.3.1

ACTIV

PASIV

Active aciclice sau active stabile Resurse aciclice sau resurse stabile (AS) (RS) Active ciclice din exploatare (ACE) Resurse ciclice din exploatare (RCE)

Active ciclice din afara exploatarii Resurse ciclice din afara exploatarii (ACAE) (RCAE) Trezoreria de activ (TA) Trezoreria de pasiv (TP)

Ciclul de investitii - finantare

Tabel 1.3.2

ACTIV

PASIV

Active imobilizate (la valoarea bruta) Capitalurile proprii (minus dividentele de plata) + Imobilizarile n leasing (la valoarea de origine ) Provizioanele de orice natura + Cheltuieli de repartizat Amortizarile (inclusiv imobilizarilor n leasing) amortizarea

+/- diferentele de conversie aferente primele de rambursare a obligatiunilor Total resurse aciclice (stabile) RS)

Total active aciclice (stabile) AS

Ciclul de exploatare ia n considerare elementele legate direct si exclusiv de realizarea ciclului operational de aprovizionare, stocare, productie, vnzare ce se desfasoara n maniera permanenta si continua.

Ciclul de exploatare
Tabel 1.3.3

ACTIV

PASIV

Active imobilizate (la valoarea bruta) Capitalurile proprii (minus dividentele de plata) + Imobilizarile n leasing (la valoarea de origine ) Provizioanele de orice natura + Cheltuieli de repartizat Amortizarile (inclusiv amortizarea

imobilizarilor n leasing) +/- diferentele de conversie aferente primele de rambursare a obligatiunilor Total resurse aciclice (stabile) RS)

Total active aciclice (stabile) AS

Alte elemente de activ si de pasiv chiar daca nu sunt legate de procesul de exploatare, ele sunt supuse unei rennoiri frecvente n cadrul activitatii. Este cazul unor creante si datorii diverse.

Elemente n afara exploatarii

Tabel 1.3.4

ACTIV
Creante n afara exploatarii -

PASIV
Datorii din afara exploatarii

creante din vnzarea de active Venituri nregistrate n avans din afara exploatarii alti debitori

Titluri de plasament Cheltuieli nregistrate n avans din afara exploatarii Total active ciclice din afara Total resurse ciclice exploatarii (ACAE) exploatarii (RCAE)

din

afara

Elemente de trezorerie
Tabel 1.3.5

ACTIV
Disponibilitatii (n banca si n casa) Credite curente

PASIV

Soldul creditor la banca Efecte scontate neajunse la scadenta (integrate n creantele de exploatare) Trezoreria de pasiv

Trezoreria de activ

Rolul bilantului functional n analiza financiara este nu numai de a permite aprecierea vulnerabilitatii structurii financiare a ntreprindereii reflectata de evolutia trezoreriei nete, dar si de a exprima independenta dintre structura financiara a ntreprinderii si natura activitatii sale.

B. Analiza functionala pe baza fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment

Resursele utilizate pentru finantarea activelor trebuie sa ramna n ntreprindere pentru o perioada de timp cel putin egala cu durata lor de viata. Dupa aceasta regula, resursele stabile servesc la finantarea activelor aciclice stabila, n timp ce datoriile finanteaza activele circulante, ciclice. n realitate, n practica economica nu exista o simetrie ntre datoriile exigibile si activele lichide.De aceea, din motive de securitate financiara, resursele stabile brute ale unei ntreprinderi servesc pe de o parte pentru finantarea activelor stabile, durabile, brute, iar pe de alta parte pentru finantarea unor nevoi ciclice legate de exploatare. 1. Indicatorul calculat pe baza bilantului functional este fondul de rulment net global, definit ca acea parte a resurselor aciclice ( stabile ), alocata pentru finantarea activelor ciclice.
FRNG poate fi calculat :

a) pornind de la pasiv : FRNG = Resurse stabile (RS ) - Active stagile (AS ) b) pornind de la activ : FRNG = Active ciclice ( AC+ACAE+TA ) - Datorii de functionare.

( RCE+RCAE+TP) Avnd n vedere faptul ca resursele stabile sunt formate din resurse stabile propii ( de origine interna si externa ) si resurse stabile mprumutate n structura FRNG se disting doua componente : partea formata numai din capitaluri propii si asimilate si parte formata din resurse mprumutate. n aceste conditii : FRNG = Fondul de rulment propiu + Fondul de rulment strain Cauzele variatiei fondului de rulment Fondul de rulment se modifica datorita variatiei posturilor de activ, respectiv de pasiv implicate n determinarea lui.

Crestera FRNG se poate realiza fie prin sporirea resurselor stabile, fie prin reducerea activelor durabile. a) sporirea resurselor stabile poate fi rezultatul unor decizii pe linia : - cresterii aportului asociatiei ( numerar sau natura ); - cresterii rezultatului exercitiului; - obtinerii de subventii; - cresterii n situatii justificate a provizioanelor; - cresterii datoriilor financiare. b) reducerea justificata a activelor imobilizate. Reducerea FRNG poate fi determinata de : a) scaderea resurselor stabile prin: - distribuirea de dividente; - nregistrarea unor pierderi;

- reintegrarea subventiilor pentru investitii; - anularea provizioanelor reglementate; - scaderea amortizarilor; - rambursarea datoriilor; - reducerea sau anularea diferentelor de conversie pasiv, etc. b) cresterea activelor imobilizate brute. Nivelul fondului de rulment trebuie apreciat n functie de doua imperative contradictorii: solvabilitatea si eficacitatea. Imperativul solvabilitatii obliga ntreprinderea sa-si asigure mijloacele financiare necesare achitarii datoriilor scadente. n aceste conditii, ntreprindrea este tentata sa-si asigure un fond de rulment suficient de ridicat, pentru a putea face fata n orice moment platilor scadente. Dar, n conditiile caracterului limitat, restrictiv al resurselor, fiecare ntreprindere cauta sa le utilizeze ct mai eficient cu putinta. Capitalurile permanente sunt purtatoare ale unui cost si ca atare se impune utilizarea lor rationala, adica folosirea unei parti ct mai mari din resursele stabile pentru a marii capacitatile de productie. Satisfacerea imperativului eficacitatii conduce la minimizarea fondului de rulment. n practica economica, ntreprinderile realizeaza de regula un compromis ntre cele doua imperative. 2. Necesarul de fond de rulment reprezinta suma necesara finantarii decalajelor n timp ntre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie legate de activitatea de exploatare : NFR = Nevoile de finantare generate de operatiunile ciclice Resursele generate de operatiunile ciclice Necesarul de fond de rulment are doua componente: necesarul de fond de rulment pentru exploatare ( NFRE ), si necesarul de fond de rulment din afara exploatarii ( NFRAE ). NFR = NFRE + NFRAE

Necesarul de fond de rulment pentru exploatare reprezinta acea parte a activelor ciclice de exploatare care nu este acoperita prin resurse de aceasi natura ( ciclice ) si care trebuie finantata din resursele durabile ale ntreprinderii: NFRE = Active ciclice din exploatare - Resurse ciclice din exploatare Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii corespunde acelor active utilizate n ciclul din afara exploatarii, care nu sunt finantate cu resurse ciclice si care trebuie acoperite cu capitaluri permanante. NFRAE = Active diverse - Resurse diverse
1.4 TABLOUL DE FINANARE - SITUAIE A ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI

Bilantul confera o viziune statica asupra structurii financiare, iar contul de profit si pierdere o viziune dinamica asupra activitatii. nsa nici bilantul, nici contul de rezultate nu permit obtinerea unei viziuni dinamice asupra structurii financiare, adica asupra evolutiei acestei structuri. Instrumentul care raspunde acestor cerinte si multor altora este tabloul de finantare. Tabloul de finantare evidentieaza variatia trezoreriei nete rezultata din confruntarea variatiei fondului de rulment net global cu variatia nevoii de fond de rulment pentru exploatare si n afara exploatarii. Tabloul de finantare furnizeaza informatii privind evolutia globala a trezoreriei, ca rezultanta a echilibrului financiar, fara a evidentia aportul fluxurilor financiare legate de exploatare, de finantare, sau de elemente exceptionale. Aceste informatii sunt oferite de tablourile fluxurilor financiare, respectiv de tabloul plurianual al fuxurilor financiare care evidentieaza trezoreria la nivelul economic, financiar si exceptional, ct si de tablou explicativ al variatiei trezoreriei care analizeaza fluxurile de trezorerie rezultate din activitatea curente, de investitii si de finantare.

A. Tabloul de finantare " nevoi - resurse " reflecta fluxurile de resurse financiare stabile ( permanente ) si cele pe termen scurt ( ciclice,

temporare ), fiind astfel un instrument principal al gestiunii financiare pentru analiza si previziunea variatiei fondului de rulment si a varitiei trezoreriei nete. Prima parte a tabloului de finantare analizeaza modul cum s-a realizat, n dinamica, echilibrul structural ntre elementele stabile ale bilantului ( utilizari si resurse stabile ), iar a doua parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment n asigurarea echilibrului functional ntre elementele ciclice ale bilantului ( utilizari si resurse ciclice ) si al echilibrului monetar dintre ncasari si plati. Ecuatia fundamentala, pe care o explica tabloul de finantare este urmatoarea: Variatia fondului de rulment = Variatia nevoii de fond de rulment + Variatia trezoreriei nete Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua faze : 1. determinarea variatiei fundului de rulment, ca urmare a modificarii structurii capitalurilor ( n partea superioara a bilantului ) determinarea variatiei trezoreriei nete, ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment ( partea de jos a bilantului ), articulata cu variatia fondului de rulment.

2.

Prin intermediul tabloului de finantare se evidentieaza fluxurile de resurse financiare mobilizate de ntreprindere : din autofinantare si din vnzari de active ( interne ); din aport de capital si din mprumuturi ( externe );

si utilizarea acestor resurse financiare pentru : investitii; plata dividentelor; mprumuturilor si, eventual restituirea

rambursarea capitalurilor proprii.

Tabloul de finantare
Tabel 1.4.1 UTILIZRI RESURSE Capacitatea de autofinantare Dividente dattorate n exercitiul precedent (platite) Cesiunea sau reducerea elementelor de activ Achizitionarea elementelor de activ Reducerea capitalurilor proprii Rambursarea datoriilor financiare
Cresterea fondului de rulment I. VARIAIA FONDULUI DE RULMENT NET GLOBAL

Cresterea capitalurilor proprii Cresterea datoriilor financiare

Cresterea stocurilor exploatare Cresteri alti debitori

si

creantelor

de Reduceri de exploatatare

stocuri

si

creante

de

Reduceri alti debitori Cresterea datoriilor de exploatare Cresterea datoriilor n afara exploatarii
Cresterea necesarului de fond de rulment

Reducerea datoriilor de exploatare Reducerea datoriilor catre alti creditori

II. VARIAIA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT III. VARIAIA TREZORERIEI NETE B. Tablourile fluxurilor financiare au rolul de a explica fluxurile financiare care antreneaza variatia trezoreriei, fiind centrate pe conceptul de excedent de trezorerie si nu pe notiunea de echilibru financiar. Fluxurile privind investitiile, operatiile financiare sau alte elemente sunt regrupate dupa prioritati, si reflecta, de la caz la caz fie resurse suplimentare, fie nevoie de trezorerie. n consecinta, metodologia elaborarii tablourilor este diferita, dar variatia trezoreriei este rezultanta acelorasi fluxuri. Exista diferite tablouri prezentnd fluxuri financiare pe mai multe exercitii succesive regrupate n mai diverse maniere n functie de importanta conceptuala a lor, ct si de cerintele utilizatorilor. tabloul fluxurilor de trezorerie;

tabloul plurianual al fluxurilor financiare; tabloul explicativ al variatiei trezoreriei.

Tabloul fluxurilor de trezorerie apreciaza ntr-o logica financiara si globala coerenta deciziilor strategice luate de ntreprindere. Structurar tabloului se fundamenteaza pe urmatoarea logica financiara: Tabloul urmareste n primul rnd, sa evidentieza capacitatea ntreprinderii de a genera trezoreria din ntreaga sa activitate. Trebuie apoi sa se constate n ce masura conducerea ntreprinderii are posibilitatea de a conserva n totalitate sau partial, aceasta trezorerie. Intereseaza deci marimea prelevarilor obliatorii care afecteaza aceasta trezorerie ca si partea care ramane la dsispozitia conducatorilor ntreprinderii, reprezentand fluxul de trezorerie disponibil. Se cerceteaza modul de utilizare a trezoreriei ramasa la dispozitia ntreprinderii n special pentru finantarea investitiilor, evidentiindu-se astfel logica deciziilor de investitii luate de conducatorii ntrprinderii. n cazul n care trezoreria disponibila este suficienta pentru acoperirea investitiilor nete care au fost arbitrajele efectuate de conducatorii ntreprinderii pentru procurarea noilor resurse stabile ? Tabloul fluxurilor de trezorerie Tabel 1.4.2 EXPLICAII Excedent brut global - Variatia nevoii de fond de rulment A = EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL - Cheltuieli financiare Impozit pe profit N-2 N-1 N

Dividente platite n cursul exercitiului

- Rambursari de mprumuturi financiare B = FLUX DE TREZORERIE DISPONIBIL ( dupa prelevariile obligatorii ) Investitii interne si externe ( corporale, necorporale, financiare ) Subventii pentru investitii primite

+ Variatia altor imobilizarii n afara exploatarii - Cesiunea imobilizarilor C = INVESTIII NETE Cresterea sau reducerea capitalului + mprumuturi financiare noi D = APORTURI LA RESURSELE STABILE ( aporturi externe ) E = VARIAIA TREZORERIEI : ( B + D ) - C = Variatia disponibilitatilor - Variatia creditelor bancare curente