CALCULUL ORGANOLOGIC

Blocul motor si chiulasa

Blocul de cilindri preia eforturile de explozie si fortele de inertie ale mecanismului biela
manivela. Conditia esentiala pe care trebuie sa o aiba un bloc este aceea de a asigura o
rigiditate maxima.
Blocul de cilindri se realizeaza prin turnare. In ce priveste constructia se recomanda ca
el sa fie realizat sub forma unui corp cu zabrele. Acestea vor fi constituite din nervurile piesei
turnate, iar peretii vor fi atat de subtiri cat permite tehnologia de fabricare.


1.Calculul cilindrului motorului
Se alege solutia constructiva cu camasa umeda.
74
5900
Calculul grosimii cilindrului
Grosimea cilindrului se determina considerindu-l ca un vas cu pereti subtiri supus la presiune interioara.
In urma calculului termic am obtinut:
D 88 : mm
S 82 : mm
pmax 12.08 : MPa
pmax 9.4 :
In continuare se adopta pentru fonta cenusie: Fc280
Pentru cilindrul din font t= 3859 [N/mm
2
].
t 59 :
N
mm
2
Fig. 1
Grosimea peretelui:
0.5 D
pmax
t
: 7.01 mm Se adopta 7 : mm
D1 D 2 + : D1 102 mm
Verificarea tensiunilor sumare:
Dmed
D D1 +
2
: mm Dmed 95 mm
Tensiunea de intindere in sectiunea transversala este
t 0.25 pmax
Dmed

: mm t 32 MPa
Tensiunea de incovoiere se calculeaza astfel
W

32
D1
4
D
4

D1
: W 46463.308 mm
3
Nmax 42781 : N h 27 : mm
p
g
- presiunea maxim a gazelor [N/mm
2
];
d - grosimea peretelui cilindrului [mm];
N
max
- forta normal pe peretele cilindrului [Nm];
h - distanta din P.M.I. pn la axa boltului [mm].
i
Nmax h
W
: i 24.86 MPa
t i + : 56.753 MPa
Tensiunea sumara totala nu trebuie sa depaseasca 59 MPa

2. Calculul pistonului
Calculul de rezistenta al pistonului se face dupa stabilirea principalelor sale dimensiuni pe baza
datelor statistice ale motoarelor existente si care s-au comportat bine in exploatare

Fig.2 Dimensionarea pistonului
lungimea pistonului: H 1.03 D : H 90.64 mm
lungimea mantalei: L 0.7 D : L 61.6 mm
inaltimea de protectie a segmentului de foc: h 0.09 D : h 7.92 mm
distanta dintre bosaje: b 0.39 D : b 34.32 mm
grosimea flancului: hc 0.045 D : hc 3.96 mm
grosimea capului: 0.15 D : 13.2 mm
inaltimea de compresie l1 0.62 D : l1 54.56 mm
diametrul interior di 0.76 D : di 66.88 mm
Verificarea capului pistonului:
Capul pistonului se verifica la rezistenta ca o placa circulara incastrata pe contur si incarcata cu o
sarcina uniform distribuita. Solicitarea capului pistonului e data de formula:
f 0.1875 pmax 1 ( )
di

,
2
: f 40.432 MPa af 90...200 MPa
d
i
- diametrul interior al capului pistonului [m];

rl
- efortul unitar(
a
=200300 10
5
[N/m
2
]);
p
gmax
- presiunea maxim a gazelor din cilindrul motorului [N/m
2
].
Verificarea sectiunii slabite:
Pistonul se verifica la compresiune in sectiunea A-A, deoarece forma constructiva, cu gauri in dreptul
segmentului de ungere, duce la slabirea acestei sectiuni
Dc 71.75 : mm diametrul pistonului in zona segmentului de ungere
Ac
Dc
2
4
: Ac 4043.279 mm
2
c pmax
D
2

4 Ac
:
c 14.14 MPa
Efortul unitar admisibil la compresie este ac=60-90 MPa
Verificarea mantalei:
Suprafata de frecare (ghidare) a pistonului se verifica la uzura
Nmax 42781 N
p
Nmax
D L
: p 7.892 MPa
Valoarea maxima a presiunii nu trebuie sa depaseasca 0.3....0.6 MPa
Determinarea diametrului pistonului la montaj:
Diametrul pistonului la montaj se determina in asa fel incit sa asigure jocul la cald necesar
functionarii normale
- pentru aliaje din aluminiu - pentru fonta
p 17.5 10
6
:
1
K
c 10.7 10
6
:
1
K
- pentru racirea cu apa Tc 373 : K temperatura cilindrului
Tp 200 : K temperatura pistonului
T0 288 : K
- jocul pistonului la partea superioara s 0.184 : mm
- jocul pistonului la partea superioara i 0.125 : mm
Dp
D 1 c Tc T0 ( ) + [ ] s
1 p Tp T0 ( ) +
: Dp 88.032 mm
Di
D 1 c Tc T0 ( ) + [ ] i
1 p Tp T0 ( ) +
: Di 88.091 mm
Calculul zonei port-segmenti
la incovoiere
d 81 :

i
2.88 pmax
Dp
2
d
2

hc

,
2
:
i
21.339 MPa
la forfecare

f
0.76 pmax
Dp
2

,
2
d
2

,
2

1
1
]

Dp
2

,
2
d
2

,
2

1
1
]

:
f
7.144 MPa

ech

i
2
4
f
2
+ :
ech
25.681 MPa
pme - presiunea medie efectiv
N
mm
2
pme 1.07 :
Efortul unitar admisibil la compresie este:
ac
= 200-400.10
5
[N/m
2
].
Pentru partea superioar a capului pistonului
l 25 : mm
l -distana de la fundul pistonului la generatoarea alezajului bol tului [mm].
d
1
d
2
0.02135
Dp
2
l
pme

,
: d
1
80.956 mm
Se adopt: d
1
81 : mm
l' 14 : mm
l'- distana dintre planul care delimiteaz zona port -segment si generatoarea alezajului
pentru bol t [mm].
d
2
d
2
0.0513
Dp
2
l'
pme

,
: d
2
80.812 mm
Se adopt: d
2
81 : mm
Calculul mantalei pistonului
p
sm
-presiunea specific pe mantaua pistonului.
A
ev
2
Dp
2
L : A
ev
17036.062 mm
2
Nmax 42781 N

Fig.3 Grosimea peretelui mantalei
N
mm
2
p
sm
Nmax
Dp L A
ev

: p
sm
3.684
N
max
- fora normal care actioneaz ntr-un plan perpendicular pe axa boltului [N];
L
N
- lungimea mantalei [m];
A
ev
- aria suprafeei evazate proiectat pe un plan normal pe axa boltului [m
2
].
p
sm
< 4,07,0.10
5
[N/m
2
] la motoarele de autoturisme
Grosimea peretelui mantalei, recpectiv diametrele interioare se
determin cu urmtoarele relatii:
-n planul axei boltului:
l
1
36 : mm
l
1
- distana de la partea inferioar a pistonului la axa bol tului [mm]
l
1
' - distanta de la partea inferioar a pistonului la planul n care se calculeaz grosimea
mantalei [mm].
a 88 :
b 68 :
Verificarea sectiunii slabite:
Pistonul se verifica la compresiune in sectiunea A-A, deoarece forma constructiva, cu gauri in
dreptul segmentului de ungere, duce la slabirea acestei sectiuni
Aa
a
2
b
2

( )

4
:
Aa 2450.442 mm
2
c pmax
D
2

4 Aa
: c 23.331 MPa
Efortul unitar admisibil la compresie este ac=20-40 MPa
d
4
d
2
0.00772
Dp
2
l'
1
pme

,
: d
4
80.979 mm
Se adopt: d
4
81 : mm
Calculul jocurilor segmentilor n canal:
Grosimea segmentului:
K 0.08 : constanta

a
53 :
N
mm
2
b
Dp
2
K
pmax
100

1

a
: b 3.48 : mm
t 5 :
p
gmax
- presiunea maxim din cilindru [daN/mm
2
]

a
- efortul unitar admisibil [daN/mm
2
]

a
= 5,56,5 [daN/mm
2
]
Distanta dintre segmant si umrul pistonului:
- pentru segmentul de foc:
- pentru ceilalti segmenti de compresie:
- pentru segmentul de ungere:
f
1
0.075 :
f
2
0.028 :
f
3
0.046 :
d
3
d
2
0.02135
Dp
2
l
1
pme

,
:
d
3
80.97 mm
d
3
81 :
l'
1
19 :
t - grosimea radial a segmentului [mm];
b - grosimea axial a segmentului [mm];
- coeficient de dilatare pentru materialul pistonului [1/
o
C];
T - temperatura segmentului de foc [
o
C].
j
1
f
1
t
1
b
p Tc Dp : j
1
0.062 mm
j
2
f
2
t
2
b
p Tc Dp : j
2
0.023 mm
j
3
f
3
t
3
b
p Tc Dp : j
3
0.038 mm
3. Calculul boltului
Proiectarea bolului trebuie s satisfac cerin tele privind obtinerea unei mase ct mai
reduse si o rigiditate sufiecient pentru func tionarea mecanismului motor.
Verificarea la uzura:
-se face calculand presiunile specifice de contact, care caracterizeaza conditiile de ungere, atit pentru piciorul bielei
cit si pentru umeri
db 0.26 D : db 22.88 mm
dbi 0.6 db : dbi 13.728 mm
l 0.88 D : l 77.44 mm
lb 0.34 D : lb 29.92 mm
lp 27 : mm j 1.1 : mm
b 29 : mm
Fig.4 Dimensionarea boltului
Presiunea pe suprafata piciorului bielei
Fmax 20235.33 : N Fmin 722.4 : N
t
1
5 : mm
t
2
5 : mm
t
3
5 : mm
Presiunea pe suprafata umerilor pistonului
pp
Fmax
2 db lp
: pp 16.378 MPa
Valorile calculate pentru presiunile specifice nu trebuie s dep seasc 2050 MPa
pentru piciorul bielei si 1535 MPa pentru loca surile din piston
Verificarea la incovoiere:
Efortul unitar maxim la incovoiere este
imax
Fmax l 0.5 lb + 4 j + ( ) 0.1
1.2 db
3
1
dbi
db

,
4

1
1
]

:
imax 15.657 MPa
imin
Fmin l 0.5 lb + 4 j + ( )
1.2 db
3
1
dbi
db

,
4

1
1
]

:
Fig.5 Schema de calcul a boltului
imin 5.59 MPa
In continuare se calculeaza efortul unitar mediu si amplitudinea eforturilor unitare
a
imax imin
2
: a 5.034 MPa
m
imax imin +
2
: m 10.623 MPa
Se verifica valoarea simax<sa=(250500 ) MPa

In continuare se calculeaza coeficientul de siguranta c2maxadm=(2...4)
k 1 : coeficientul efectiv de concentrare la sarcina variabila
0.8 : factorul dimensional
1.5 : coeficientul de calitate al suprafetei
340 : MPa rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere
0 1.5 : 0 510 MPa rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere
pb
Fmax
db lb
: pb 29.559 MPa
c2

k

,
a m +
:
c2 : 2.5
Verificarea la forfecare:
Efortul unitar de forfecare se calculeaza cu relatia urmatoare:

0.85 Fmax 1
dbi
db
+
dbi
db

,
2
+

1
1
]

db
2
1
dbi
db

,
4

1
1
]

: 73.987
adm=150-220 MPa otel aliat
Calculul la ovalizare:
In ceea ce priveste calculul la ovalizare se pleaca de la ipoteza ca boltul este incarcat cu o sarcina
distribuita sinusoidal. Pentru a corecta inexactitatile ipotezei rezultatele obtinute se majoreaza cu
coeficientul k
Solicitarile maxime apar la diametrul interior al boltului. Valorile acestor eforturi se calculeaza
astfel:
1,2,3,4,k sunt coeficienti care depind de raportul
dbi
db
1 15 : 2 12.6 : 3 10.5 : 4 13.5 : kov 1.38 :
1
Fmax
l db
1
2
: 1 85.655 MPa
2
Fmax
l db
2 : 2 143.9 MPa
2 143.9 MPa
3
Fmax
l db
3 :
4
Fmax
l db
4 : 4 154.178 MPa
Fig.6. Calculul la ovalizare
Fig.7.Calculul la ovalizare a boltului

2 0
0
:
0.333 coeficientul tensiunilor
Valorile maxime admisibile pentru
aceste eforturi sunt a=(150-300) MPa
. Calculul deformatiei de ovalizare:
max
0.09 Fmax
l 2.1 10
5

l
dbi
db
+
l
dbi
db

,
3
kov : max 0.0045 : mm
Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decit jocul radial la cald
1 0.0005db : 1 0.011
1
2
0.006 max

2

Calculul jocului la montaj:

ol - coeficientul de dilatare al materialului boltului
ol 12 10
6
:
1
k
al - coeficientul de dilatare al materialului pistonului
al 20 10
6
:
1
k
tb - temperatura boltului tb 423 : k
tp - temperatura pistonului tp 450 : k
t0 - temperatura mediului ambiant t0 293 : k

1 db ol tb t0 ( ) al tp t0 ( ) [ ] +
1 al tp t0 ( ) +
: 0.025 mm
4. Calculul segmentilor

In ansamblul lor segmentii realizeaza etansarea pe baza efectului de labirint, cu alte cuvinte
spatiile dintre segmenti permit destinderea treptata a gazelor si prelungesc drumul parcurs de
acestea. astfel in zona ultimului segment viteza de curgere si cantitatea de gaze scad pina la
valori practic neglijabile
Se considera o eficienta normala, daca presiunea gazelor dupa ultimul segment reprezinta 3-
4% din valoarea presiunii in cilindru, iar volumul de gaze scapate este cuprins intre 0.2-1% din
volumul incarcaturii proaspete admise in cilindri. Aceste valori se determina experimental
Calculul segmentului urmareste stabilirea urmatoarelor obiective: determinarea presiunii
medii elastice pentru stabilirea formei segmentului in stare libera si montata: determinarea celor
doua dimensiuni de baza a segmentului: verificarea eforturilor unitare ce apar in segment la
deschiderea lui astfel incat la montaj sa nu depaseasca valoarea admisibila:determinarea jocurilor
la rece si la cald precum si verificarea rosturilor la cald pentru a preveni impactul intre capete in
timpul functionarii.

Presiunea medie elastica:

Fig. 8 Schema de calcul a segmentului
Fig.9 Curba de repartitie a repartitie a presiunii
segmentuli pe oglinda segmentului
g_elast coeficient care depinde de forma epurei de presiune a segmentului
E 1.2 10
5
: MPa g_elast 0.196 : S0 6 : t 5 : mm
pe
0.425
3 g_elast
E
S0
t
D
t
1

,
3
D
t

: pe 0.271 MPa
pe=0.1..0.4 MPa segmenti de compresie
Realizarea unei anumite repartitii a presiunii segmentului asupra oglinzii cilindrului impune o
curbura variabila a fibrei medii a segmentului in stare libera. trasarea fibrei medii a segmentului in
stare libera se poate face luind in consideratie deplasarile relative radiale si unghiulare.
Tensiunea la montarea pe piston:
La montaj prin desfacerea segmentului in sectiunea opusa capetelor apar tensiuni unitare maxime
care trebuie calculate pentru a preveni ruperile
In sectiunea periculoasa C-C va apare momentul
incovoietor
'max
2
p
E
1
1
3 g_elast ( )
S0
t

D
t
1

,
2

1
1
1
1
1
]
: 'max 235.097 MPa
Valorile admisibile pentru 'max=400...450 MPa
. Grosimea radiala t:
kn 1.742 : a 30 : MPa
x 0.5 0.815
a
kn pe
+ : x 22.125 : t
D
x
: t 4 :x=D/t=22-24 pentru D=50-100 mm
Tensiunea maxima:
max
0.2 kn
3 g_elast ( )
E
S0
t
D
t
1

,
2
: max 16.143 MPa
Tensiunea maxima admisibila max=300-450 MPa
. Jocul la capetele segmentului in stare calda:
'3 0.0015D : '3 0.132 mm
Jocul la capetele segmentului :
3 0.003 D : 3 0.264 mm
5. Calculul bielei
In timpul functionarii biela este solicitata de fortele de presiune a gazelor si de fortele de inertie
variabile ca marime si sens. Datorita acestor forte, biela este solicitata la compresiune, intindere
si incovoiere transversala
Calculul piciorului bielei
Dimensiunile principale ale piciorului bielei se iau orientativ conform datelor din literatura de
specialitate
Ochiul bielei este solicitat la intindere de forta de inertie a ansamblului pistonului, la
compresiune de forta de presiune a gazelor.
Pentru a efectua calculele de rezistenta se considera piciorul bielei ca o bara curba incastrata in
regiunea de racordare C-C cu corpul bielei.
Forta de inertie se considera ca actioneaza uniform repartizara pe jumatatea superioara
apiciorului bielei
p 3.2 :
m - coeficient care depinde de metoda de montaj a segmentului
diametrul exterior al piciorului: de 1.6 db : de 36.608 mm
grosimea radiala a piciorului: hp 0.2 db : hp 4.576 mm
grosimea radiala a bucsei: hb 0.08 db : hb 1.83 mm
Fig..10 Dimensionarea piciorului bielei
Masa pistonului:
Masa bielei:
Masa piciorului:
Masa capului:
Masa capacului de biela:
Raza manetonului:
Unghiul de incastrare:
Forta de intindere:
mp 0.45 : Kg
mb 0.72 : Kg
m1b 0.275 mb : m1b 0.198 Kg
m2b 0.725 mb : m2b 0.522 Kg
mcp 0.3 m2b : mcp 0.157 Kg
r 40.5 10
3
: m
c 120

180
:
n 5600 :
rot
min

1
3.6
: Fjp mp r
n
30

,
2
1 + ( ) : Fjp 8008.592 N
Modulul de elasticitate al materialului bielei: EOl 2.2 10
5
: MPa
Aria sectiunii piciorului: Ap 120 : mm
2
Latimea piciorului bielei: a 27 : mm
Raza corespunzatoare fibrei medii: rm 15 : mm
Solicitarea de intindere:

Fig.11.Solicitarea de intindere a bielei
M0 Fjp rm 0.00033c 0.0297 ( ) : M0 7778.01 : Nm
N0 Fjp 0.572 0.0008 ( ) : N0 4574.508 N
Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare sint:
Mi M0 N0 rm 1 cos c ( ) ( ) + 0.5 Fjp rm sin c ( ) cos c ( ) ( ) :
Mi 28654.883 Nm
Ni N0 cos c ( ) 0.5 Fjp sin c ( ) cos c ( ) ( ) + :
Ni 3182.716 N
Tensiunile in sectiunea de incastrare in fibra interioara si exterioara sint:
Kb 1 : in cazul in care nu exista bucsa in piciorul bielei
Grosimea radiala a piciorului:
h_p 4.6 : mm
ie 2 Mi
6 rm h_p +
h_p 2 rm h_p + ( )
Kb Ni +

1
1
]
1
a hp
: ie 174.53 : MPa
Tensiunile trebuie sa se incadreze in intervalul 150-450 MPa
Solicitarea de compresiune:

Fig.12. Solicotarea de compresiune a bielei
Piciorul bielei, asa cum s-a precizat este solicitat si la compresiune de forta Fc.
Fc
D
2

4
pmax Fjp : Fc 49163.368 N
In ipoteza ca aceasta se repartizeaza dupa o lege sinusoidala pe jumatatea inferioara a piciorului
bielei, se vor obtine niste eforturi unitare de compresiune in fibra interioara si exterioara cu o varitie
precizata.
In sectiunea de incastrare C-C va apare un moment incovoietor M'c calculabile cu urmatoarele
relatii:
M'0 Fc rm 0.0011 : M'0 811.196 Nm
N'0 Fc 0.003 : N'0 147.49 N
ii 2 Mi
6 rm h_p
h_p 2 rm h_p ( )
Kb Ni +

1
1
]
1
a hp
:
ii 332.41 : MPa
Mc M'0 N'0 rm 1 cos c ( ) ( ) + Fc rm
sin c ( )
2
c

sin c ( )
1

cos c ( )

,
:
Mc 6797.359 Nm
Eforturile de compresiune in piciorul bielei vor fi:
-in fibra exterioara
ce
1
a hp
2 Mc
6 rm h_p +
h_p 2 rm h_p + ( )
kov Nc +

1
1
]
: ce 59.397 : MPa
-in fibra interioara
ci
1
a hp
2 Mc
6 rm h_p
h_p 2 rm h_p ( )
kov Nc +

1
1
]
: ci 87.737
MPa
Intervalul pentru valorile admisibile ale tensiunilor de comprimare 150-300 MPa
- Calculul deformatiei:
Deformatia produsa piciorului bielei sub actiunea fortei de inertie se determina astfel:
N/mm
2
EOl 2.2 10
5
:
I
a h_p
3

12
: I 219.006

8 Fjp rm
3
c 90 ( )
2

10
6
EOl I
: 0.035 mm
Nc 654.727 N
Nc N'0 cos c ( ) Fc
sin c ( )
2
c

sin c ( )
1

cos c ( )

,
+ :
Calculul corpului bielei.
Calculul la intindere si compresiune:
Calculul corpului bielei se face in cel putin doua sectiuni : in sectiunea mediana I-I, iar daca
sectiunea variaza pronuntat in lungul corpului bielei se face calculul si pentru sectiunea II-II
Corpul bielei este solicitat la intindere compresiune si flambaj
Efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :
Fig.13. Schema de calcul a corpului bielei
mj m1b mp + ( ) : mj 0.648 kg
-pentru sectiunea I-I
F mj r
n
30

,
2
1 + ( ) : F 11532.372 N
Fcp
D
2

4
pmax mj r
n
30

,
2
1 + ( ) : Fcp 45639.588 N
A 294 : mm
2
aria sectiunii care se calculeaza
Efortul unitar de compresiune si efortul unitar de intindere se calculeaza astfel :
c 23.331 MPa
c
Fcp
A
: i
F
A
:
adm=150-300 MPa
i 69.766 : MPa
Calculul la flambaj:
In sectiunea I-I forta Fc poate provoca flambajul bielei. Eforturile la flambaj in cele doua
plane
sunt aproximativ egale pentru dimensiuni ale sectiunilor judicios alese ; considerand corpul
bielei ca o bara articulata la capete eforturile de flambaj sunt:
f 1.1
Fcp
A
: f 170.76 MPa
adm=150-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranta:
1t 340 : MPa 1 : 0.8 : 0.12 : 0.7 :
max f : min i :
a
max min
2
: a 50.497 MPa
m 10.623 MPa
m
max min +
2
:
200300 N/mm
2
pentru biele din otel aliat
c
1t

,
a m +
: c 2.4 : c recomandat 2-2.5
Calculul capului bielei.
Capul bielei se verifica la intindere sub
actiunea fortei de inertie
Ipotezele de calcul sunt :
-forta de inertie se repartizeaza
pe capac dupa o lege sinusoidala.
-sectiunea periculoasa se afla in
dreptul locasurilor suruburilor de biela
-capul bielei este o bara curba continua,
capacul fiind montat cu strangere.
-cuzinetii se deformeaza impreuna cu
capacul bielei preluind o parte din efort
proportional cu momentul de inertie al
sectiunii transversale.
In aceasta situatie efortul unitar de
intindere infibra interioara este :
Fig.14. Calculul capului bielei
Fjc r
n
30

,
2
mp m1b + ( ) 1 + ( ) m2b mcp ( ) + [ ] : Fjc 16621.658 N
-momentul de inertie al capacului:
-momentul de inertie al cuzinetului:
-aria sectiunii capacului:
-aria sectiunii cuzinetului:
-momentul de rezistenta al capacului:
-distanta dintre axele suruburilor bielei:
Icp 5716.66 : mm
4
Ic 32.55 : mm
4
Acp 350 : mm
2
Ac 62.5 : mm
2
Wcp 816.66 : mm
3
lp 60 : mm
t
0.023 lp
1
Ic
Icp
+

,
Wcp
0.4
Acp Ac +
+

1
1
1
]
:
0.085 MPa
adm=160-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranta:
Coeficientul de siguranta pentru ciclul pulsator:
c 2
1t
max 1 + ( )
: c 2.6 : c recomandat 2.5-3
Calculul deformatiei:

0.0024 Fjc lp
3

EOl Icp Ic + ( )
: 0.0035 : 0.005 < ( ) mm
Calculul suruburilor de biela
Suruburile de biela sunt solicitate la intindere de forta initiala Fsp si de forta de inertie a
maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra planului
de separatie dintre corp si capac.
Pentru a asigura strangerea necesara cuzinetilor, forta de strangere initiala a suruburilor
trebuie sa fie mai mare decat forta de inertie care revine unui surub

Fig.15 Schema de determinare a coeficientului de sigurant a suruburilor de biel
Experimental s-a stabilit = 0,150,25 z 2 : 0.15 :
- este constanta care ine seama de elasticitatea sistemului
Fi Fjc : Fi1
Fi
z
: Fi1 12600.36 : N
Fsp 2 Fi1 : Fsp 25200.72 N
Fs Fsp Fi1 + : Fs 27090.774 N
Tinand seama de fortele ce solicita suruburile de biela, acestea se dimensioneaza in functie de
solicitarea la intindere si se verifica la oboseala
Diametrul fundului filetului se determina astfel:
cc 2 : coeficient de siguranta
c1 1.3 : factor ce tine seama de solicitarile la torsiune
c2 1.2 : factor ce tine seama de curgerea materialului
c 1200 : limita de curgere a materialului suruburilor
ds cc
4

c1
c2

Fs
c
: ds 7.892i mm
Diametrul partii nefiletate
d's cc
4

Fs
c
: d's 7.582i mm
Calculul coeficientului de siguranta:
Aria surubului la diametrul fundului filetului: As
ds
2

4
: As 49.914 : mm
2
max
Fs
As
: min
Fsp
As
:
max 542.749 MPa min 504.883 MPa
m
max min +
2
: v
max min
2
:
Pentru ciclul de solicitare de tip pulsator, coeficientul de siguranta se determina astfel:
5.2 : 0.85 : 1.2 : 0.2 :
1
600 : MPa
c

1

,
v m +
: c 2.981 c recomandat 2.5-4
7. Calculul arborelui cotit
Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la presiune
specifica si incalzire, la oboseala si la vibratii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti.
. Verificarea fusurilor la presiune si incalzire
Pentru apreveni expulzarea peliculei de lubrifiant dintre fusuri si cuzinet trebuie sa se limiteze
presiunea maxima pe fusuri.
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se calculeaza astfel;
Fig.16 Dimensionarea arborelui cotit
diametrul fusului maneton: dm 0.52 D : dm 45.76 mm
dp 0.68 D : dp 59.84 mm
diametrul fusului palier:
lungimea fusului maneton: lm 0.76 dm : lm 34.778 mm
lungimea fusului palier: intermediare lp 0.78 dp : lp 46.675 mm
extreme lp 0.8 dp : lp 47.872 mm
latimea bratului: b 2 dm : b 91.52 mm
grosimea bratului: h 0.32 dm : h 14.643 mm
m 523.816 MPa v 18.933 MPa
Rmmax 20258.9 : N -forta maxima ce incarca fusul maneton
Rpmax 25704.52 : N -forta maxima ce incarca fusul palier
pmmax
Rmmax
dm lm
: pmmax 12.73 MPa ppmax
Rpmax
dp lp
:
ppmax 8.973 MPa
Presiunea specifica medie conventionala pe fusurile manetoane si paliere se determina cu relatiile:
Rmm 6449.4 : N
Rmm si Rpm reprezinta mediile aritmetice ale valorilor
fortelor care incarca fusurile paliere si manetoane
Rpm 10408.62 : N
pm
Rmm
dm lm
: pm 4.053 MPa
pp 16.378 MPa
pp
Rpm
dp lp
:
Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui ciclu simplificat si acesta se refera la
determinarea coeficientului de uzura.
1.06 :
Km pm
dm n
60

,
3
: Km 3414559.149
Kp pp
dp n
60

,
3
: Kp 4834884.988
a 31 :
Verificarea prin aceasta metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai regimului
hidrodinamic de ungere.
Verificare la oboseala.
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea calculul
impune adoptarea unor scheme simplificate de incarcare si deformare care considera arborele
cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu numarul coturilor. Calculul
se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele ipoteze simplificatoare:
a) fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme.
b) reazemele sunt rigide si coaxiale.
c) momentele de incovoiere in reazeme se neglijeaza.
d) fiecare cot lucreaza in domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de incovoiere si de
torsiune si a fortelor variabile ca semn.
e) In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune egal cu suma momentelor
coturilor care preced cotul de calcul
Calculul fusului palier la oboseala.
Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece lungimea
fusului este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si in aceste conditii se renunta la
verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara a arborelui cotit sunt solicitate
la momentede rasucire mai mici decat acelea ce actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a
arborelui si mai ales asupra fusului final, deoarece in acesta se insumeaza momentele medii
produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare cilindru in parte, ceea ce
implica insumarea momentelor de torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.
Fig.17.Calculul. fusului palier la oboseala
Mpmin 454.68 : Nm Mpmax 631.69 : Nm Wp
dp
3

32
:
Wp 21036.556
pmin
Mpmin10
3

Wp
: pmin 21.614 pmax
Mpmax10
3

Wp
: pmax 30.028
_1 180 :
pa
pmax pmin
2
: MPa
0.8 :
pm
pmax pmin +
2
: MPa
x 2.5 :
0 1.8 _1 : r
2 _1 0
0
:
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia:
Cp
_1
x

,
pa r pm +
: Cp 2.218
Calculul fusului maneton la oboseala
Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un cot ce
se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece sectiunea momentelor
maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de siguranta se determina separat
pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta Reactiunile din reazeme se
determina din conditia de echilibru a fortelor si momentelor. Este convenabil ca fortele ce
actioneaza asupra fusului sa se descompuna in doua directii: una in planul cotului cealalta
tangentiala la fusul maneton.
Calculul fusului maneton la torsiune se face pe baza urmatoarelor relatii:
Fig.18. Calculul fusului maneton la oboseala
Mtmax 507350 : Nm Mtmin 2596 : Nm
Wpm

16
dm
3
: Wpm 18814.294 mm
3
max
Mtmax
Wpm
: max 26.966
min
Mtmin
Wpm
: min 0.138
1.9 : r 0.7 : r 0.09 : t 0.7 : _1 160 :
a
max min
2
: m
max min +
2
:
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:
C
_1

t r

,
a r m +
: C 3.006
Calculul fusului maneton la incovoiere se face pe baza urmatoarelor relatii:
Mimax 485623 : Nm Mimin 9376 : Nm
Wm

16
dm
3
: Wm 18814.294 mm
3
max
Mimax
Wm
: max 25.811 MPa
min
Mimin
Wm
: min 0.498 MPa
2 : r 0.7 : r 0.08 : 0.8 : _1 280 :
a
max min
2
: m
max min +
2
:
Fig.19. Calculul fusului maneton la
incovoiere
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:
C
_1

,
a r m +
: C 4.5 : Coeficienul de siguranta global:
Cm
C C
C
2
C
2
+
: Cm 3.2 :
cadm 3...3.5
Calculul bratului arorelui cotit.
Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune, incovoiere si
torsiune.Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in mijlocul laturii mari a
sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere
Tensiunea totala se calculeaza astfel:
Fig.20. Calculul bratului arborelui cotit
Bzmax 74433 : Bzmin 62324 :
max Bzmax
6 a
b h
2

1
b h
+

,
: max 761.03 MPa
min Bzmin
6 a
b h
2

1
b h
+

,
: min 637.223 MPa
m
max min +
2
: a
max min
2
:
m 699.127
1.15 : 0.1 : x 1.5 : _1 480 :
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de incovoiere este dat de relatia:
Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune
K 0.27 : Tmax 10294.59 : N Tmin 4569.67 : N
max
0.5 a Tmax
K b h
2

: max 30.115 MPa

min
0.5 a Tmin
K b h
2

: min 13.368 MPa

m
max min +
2
: a
max min
2
:
x 2 : t 0.1 : t 1.1 :
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea la torsiune este dat de relatia:
Ct
_1
x
t

,
a t m +
: Ct 4.23 :
Coeficientul de siguranta global:
Cbr
C Ct
C
2
Ct
2
+
: Cbr 2.552
C
_1
x

,
a m +
:
C 3.2 :
8. CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE


Parametri principali ai distributiei.
Fig.21 Dimensionarea supapei
daa 0.49 D : daa 43.12 mm - diametrul talerului supapei de admisie
de 0.42 D : de 36.96 mm - diametrul talerului supapei de evacuare
dca 0.865 daa : dca 37.299 mm - diametrul canalului de admisie
dce 0.865 de : dce 31.97 mm - diametrul canalului de evacuare
0.24 dca : 8.952 mm - diametrul tijei supapei admisie
Viteza de curgere a gazelor prin canal:
Wm
S 10
3
n
30
: Wm 15.307
m
s
Wca
D
2
dca
2

( )
i
Wm : Wca 45.205
m
s
Wce
D
2
dce
2

( )
i
Wm : Wce 62.918
m
s
Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:
- admisie 70..90 m/s
- evacuare 80..100 m/s
Aria sectiunii efective de trecere:
Aca

4
dca
2

( )
: Aca 1029.71 mm
2
Ace

4
dce
2

( )
: Ace 739.824 mm
2
Viteza de curgere a gazelor pentru hmax:
h 0.21 dca : h 7.833 mm
h 8 : inaltimea maxima de ridicare a supapelor 45 :
Asamax h dca cos

180

,
h sin

180

,
cos

180

,
2
+

,
:
Asamax 733.943 mm
2
Asemax h dce cos

180

,
h sin

180

,
cos

180

,
2
+

1
1
]
:
Asemax 639.249 mm
2
Wsa Wm
D
2

4 Asamax i
: Wsa 63.423
m
s
Wse Wm
D
2

4 Asemax i
: Wse 72.817
m
s
i 2 :
numarul supapelor de admisie si evacuare
Determinarea profilului camei
Se foloseste o cama profilata dupa metoda polinomiala, care considera pentru fiecare portiune a camei
o variatie a acceleratiei de tip polinomial avind termenii polinomului de grade corespunzatoare unei
progresii aritmetice.
a 6 : p a 2 + : q p a + : r q a + : s r a + : hm 0.008 :

n
30
: 0 90

180
: 90

180
89

180
, 90

180
.. :
Cp
2 q r s
p 2 ( ) q p ( ) r p ( ) s p ( )
: Cq
2 p r s
q 2 ( ) q p ( ) r q ( ) s q ( )
:
Cr
2 p q s
r 2 ( ) r p ( ) r q ( ) s r ( )
:
Cs
2 p q r
s 2 ( ) s p ( ) s q ( ) s r ( )
:
C2
p q r s
p 2 ( ) q 2 ( ) r 2 ( ) s 2 ( )
:
hs ( ) hm 1 C2

0

,
2
+ Cp

0

,
p
+ Cq

0

,
q
+ Cr

0

,
r
+ Cs

0

,
s
+

1
1
]
:
vs ( ) hm

0
2 C2

0

,
p Cp

0

,
p 1
+ q Cq

0

,
q 1
+ r Cr

0

,
r 1
+ s Cs

0

,
s 1
+

1
1
]
:
as ( ) 2 C2 p p 1 ( ) Cp

0

,
p 2
+ q q 1 ( ) Cq

0

,
q 2
+ r r 1 ( ) Cr

0

,
r 2
+
s s 1 ( ) Cs

0

,
s 2
+
...

1
1
1
1
1
]
hm

2
0
2
:
Se recomanda urmatoarele valori ale vitezelor pentru regimul puterii maxime:
- admisie 70..90 m/s
- evacuare 80..100 m/s
0
4.5 10
3

9 10
3

Ridicarea camei
hs ( )

180

5
0
5
Viteza
vs ( )

5 10
3

0
5 10
3

1 10
4

Acceleratia tachetului
as ( )

Calculul de rezistenta al pieselor mecanismului.

Masele reduse ale mecanismului.
La calculul fortelor de inertie ale mecanismului de distributie,masele tuturor elementelor aflate
in miscare se inlocuiesc cu o masa redusa ,,md,, dispusa pe axa supapei.
Se adopta: m'
d
40
gm
cm
2
:
Calculul arcurilor supapei.
Arcurile trebuie sa mentina supapa inchisa si sa asigure legatura cinematica intre ea si cama
cand fortele de inertie tind sa desprinda tachetul de pe cama, la orce regim de functionare.
Forta minima a arcului (F0) se deternina din conditia nedeschiderii supapei de evacuare la
depresiunea din cilindru
pr 1.2 10
5
: N/m
2
- presiunea in cilindru in timpul evacuarii
kr 2 : - coeficient de rezerva
Fga
dca 10
3

( )
2

4
pr ( ) : Fga 131.118 N
F0 23 : Fmax kr F0 : Fmax 46
Dimensiunile arcului
Dr 0.9 dca : Dr 33.569 mm
Diametrul sarmei
1.24 :
500 : N/mm
2
- rezistenta admisibila pentru otelul de arc
d
8 Fmax Dr

: d 3.123 mm
Numarul de spire active:
G 8.1 10
4
: N/mm
2
- modulul de elasticitate transversal
ir
G d Fmax
Dr
: ir 5.152 :
i ir 2 + : i 7.152 - numarul spirelor active
Pasul arcului este:
min 0.6 : mm - jocul minim intre spirele arcului
t d
Fmax
ir
+ min + : t 5.251 : mm
Calculul arborelui de distributie.
Fig. 21. Dimensiunile arborelui de distributie
Fr 15.6 : Fjmax 6566.59 : N Fg 38041.59 : N
l1 35 : mm b 28 : mm
Ft Fr Fjmax + Fg + ( ) : Ft 44623.78 N
0.418
Ft E
b r
: 1292.576 N/mm
2
Sageata de incovoiere
l 116 : mm d 20.5 : mm
f 6.8
Ft l1
2
1 l1
2
+
( )

E l d
4
( )

: f 0.185 mm