Cursuri masaj

METODE DE RECUPERARE BFT IN ANCHILOZA DE SOLD

Anchiloza este suprimarea mibilitatii articulare prin organizarea exudatelor din cavitatea articulara inflamata sau prin sudarea extremitatilor osoase vecine, dupa avizarea chirurgicala.

I TITLUL LUCRARII DEFINITIE Anchiloza de sold: pierderea completa a miscarilor din articulatia coxo-femurala.

II ETIOPATOGENIE
In general alterarile cartilaginoase constituie un proces metabolic care incepe dupa 40 de ani si care adesea nu poate fi asimilat cu "imbatranirea? . In producerea leziunii cartilaginoase caracteristic anchilozelor sunt incriminati urmatorii factori: a) Factor mecanici alterarea cartilagiului poate fi produsa de o suprasolicitare datorita unei repartitii anormale a presiunii articulare, o hiperpresiune in anumite puncte.

b) Factori traumatici traumatismele importante ce determina fracturi, luxatii sau subluxatii antreneaza alterari ale cartilagiului sau repartitii noi de presiuni articulare

c)

Imbatranirea
odata cu inaintarea in varsta se produc perturbari endocrine, in conditiile acestei vitalitati scazute aparitia artrozelor este marcata, la aceasta con-tribuind si o vascularizatie scazuta

d) Factori inflamatori cronici dupa unele inflamatii sau infectii, cartilagiul articular poate fi alterat dezorganizat, inlocuit printr-un tesut cicatricial (TBC osteoarticular) poliartrita reumatoida determina frecvent leziuni la nivelul coxofemural care evolueaza cronic, progresiv prin stadiile de sinovita si capsulita si interesarea ligamentoasa, leziuni candrale si osteocandrale. procese inflamatorii urmate de fibroza si atrofie musculara determina o mobilitate redusa in perioada de recuperare, aparitia unui puseu agraveaza situatia si de multe ori se instaleaza anchiloza coxita care determina o anchiloza de cele mai multe ori, in flexie este uneori bilaterala determinand suprimarea mersului leziuni infectioase articulare ? artrita nespecifica sau specifica, tuberculoza panacocica, osteomielita, plagi articulare, reumatismul poliarticular anchilozant, toate duc la pierderea completa a mobilitatii articulare dand anchiloza la sfarsit, sinoviala si capsula articulara sunt ingrosate si aderente la tesuturile vecine cu osificari. Partile moi din jur (piele, muschi, vase, nervi) sunt atrofiate si retractate anchiloza de sold poate fi urmarea unei artoza coxo-femurale sau a unei malformatii congenitale la care se adauga tulburarile statice, traumatismele plus tulburarile vasculare sau endocrine.

III ANATOMIA PATOLOGICA

Tesutul cartilaginos normal este foarte activ, la nivelul sau avand loc urmatoarele procese: sinteza de ADN si a proteinelor

formarea substantei fundamentale care contine din abundenta mucopolizaharide fabricare fibrelor de colagen.

In artroze metabolismului cartilagiului este diminuat, sintezele amintite fiind deficitare. Rezulta organizarea exsudatelor din cavitatea articulara inflamata, osteoscleroza articulara, osteofibroza articulara marginala, alterari morfologice cartilaginoase.

IV. SIMPTOMATOLOGIE
Anamneza pacientului
Vom cere subiectului date privitoare la conditiile in care a aparut anchiloza (aici includem varsta, profesia si locul de munca). Apoi trecem la depistarea unor tratamente efectuate anterior, la efectele acestora asupra pacientului si rezultatele obtinute dupa care trecem la inspectarea starii pacientului in momentul prezentarii la control.

Faptul ca pacientul are dureri, trebuie mentionat caracterul durerii initiale, evolutia ca si influenta diferitelor tratamente. In ceea ce priveste durerea pentru care se prezinta la medic trebuie precizati urmatorii parametrii: severitatea durerii calitatea durerii perioada de producere a durerii cauzele agravante factorii ce usureaza durerea.

Starea prezenta
Examenul clinic obiectiv

trebuie facut sistematic si foarte minutios in pozitia culcat prin palpare atenta vom localiza sediul durerilor: - anterioare inghinale

- externe - trohanteriene apoi vom aprecia daca durerea este de tip inflamator sau de tip mecanic.

Masuram apoi cu atentie lungimea comparabila a membrelor inferioare: in timpul mersului schiopateaza in picioare: pozitie vicioasa, sprijinindu-se pe membrul inferior sanatos si tinand in usoara flexie membrul bolnav.

Daca examinam atent bolnavul observam: atrofia musculara, coborarea pliului fesier decubit dorsal ?limitarea miscarilor.

Bolnavul nu prezinta simptome generale.

V. CRITERII PENTRU SUSTINEREA DIAGNOSTICULUI

a) b) c) -

Examen clinic durerea ?la inceputul mersului, la efort prelungit deficit de mobilitate deficit de stabilitate tulburari de postura si mers redoare articulara. Examen radiologic osteofitoza, osteoscleroza, deformarea capului articular ca semn de debut Examen de laborator VSH negativ leucograma, electroforeza ?normale

lichid sinovial ?absent

La examenul subiectiv: bolnavul urca si coboara greu scarile, nu poate pune picior peste picior mers leganat.

VI. DIAGNOSTICUL Diagnosticul se face in functie de examenul radiologic.

VII. EVOLUTIA BOLII Este lenta si progresiva.

VIII. PROGNOSTIC vital ?este bun functional ?rezervat

IX. TRATAMENTUL Tratamentul urmareste insanatosirea "ad integrum? adica in totalitate , asemenea stari initiale. De aceea se folosesc toate metodele de recuperare: hidroterapia

masaj kinetoterapia electroterapie medicatii, regim alimentar, reglarea starii psihice si ridicarea moralului, integrarea in societate efectuarea tuturor metodelor ii ajuta pe bolnavi sa-si continue viata si sa-si ajute familia in toate imprejurarile.

Tratamentul profilactic Corectia tulburarilor statice ale soldului si a tulburarilor de la distanta.

Tratamentul curativ Tratamentul de baza este cel ortopedic care isi propune sa reduca incarcarea articulatiei si sa-I mareasca functia. Bolnavul trebuie sfatuit sa-si menajeze soldul prin evitarea mersului excesiv, necesitatea unor perioade de relaxare in timpul zilei, evitarea ortostatismului.

Tratamentul igieno-dietetic Trebuie prescris bolnavului un regim hipocaloric si sa i se explice ca un tratament medicamentos nu poate da rezultate atata timp cat persista un proces ponderal. Bolnavul trebuie sa evite mersul pe un teren accidentat, urcarea si coborarea scarilor; postura de baston in mana opusa soldului afectat; evitarea ortostatismului. Evolutia starii psihice Este foarte important sa-l convingem pe pacient sa nu se dea in laturi de la nici un tratament. Daca ii face rau tratamentul respectiv se intrerupe imediat, dar trebuie incercat orice pentru binele sau. Medicatia antiinflamatoare, antalgica

Constituie un adjuvant al masurilor ortopedice. Tratamentul de fond este tratamentul cu antialgice si antiinflamatoare, aspirina, fenilbutazona, indometacin. In cazul unor puseuri severe se recomanda infiltratii intraarticulare cu xilina si cortizon, saruri de aur care la inceputul bolii au efect terapeutic, miorelaxante, administrarea de clorozoxazona.

Tratament chirurgical Chirurgia ortopedica poate rezolva total sau partial: durerea deficitul de vascularizatie a capului femural suprafata portanta vectorii de presiune si tractiune stabilitatea mobilitatea articulara.

Aceste obiective se realizeaza prin diverse tipuri de operatii de la simplele osteotomii pana la protejarea totala. Interventiile recuperatorii ale soldului pot fi precoce, corectoare asa cum sunt: buterul, osteoplastic, osteotomia, artroplastiile si artrodeza; se mai pot face alungiri de tendoane.

Fizioterapia Este ramura medicinii generale care foloseste ca scop terapeutic agentii fizici, naturali sau artificiali. Varietatea mare a acestor agenti fizici si modul lor diferit de aplicare si actiune a dus la dezvoltarea mai multor ramuri: electroterapia, hidroterapia, masaj si mecanoterapie, kinetoterapia si gimnastica medicala, balneoterapia, helioterapia, talasoterapia, pneumoterapia si inhalatiile.

In afara acestora, fizioterapia include toate procedeele care folosesc agenti fizici artificiali (electricitatea, apa, masajul). Balneologia care in trecut se limita la "invatatura despre bai? se , ocupa astazi cu toti factorii din statiunile balneoclimaterice folosite in scop terapeutic (ape minerale, namoluri, clima). Balneologia este legata de o serie de specialitati: hidroterapia, chimia balneochimica, microbiologia, climatologia.

Hidroterapia Baia kinetoterapeutica sau baia cu miscari este o baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Se efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple ? cu apa la temperatura de 360-370 Celsius si mai rar 380. Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5 min., este lasat linistit. Dupa aceea tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile, toate miscarile posibile. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului. Se incepe cu degetele membrului inferior de parte opusa, apoi pe rand se imprima miscari si celorlalte articulatii; se trece la membrul inferior de aceeasi parte. Manevrele se continua apoi la membrele superioare, intai cel de partea opusa, apoi cel de aceeasi parte, pornindu-se tot de la degete. La urma se trece la mobilizarea trunchiului si la miscari in articulatiile capului si ale coloanei cervicale. Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5 min. Dupa aceea bolnavul sta in repaos, dupa care este invitat sa repete, singur miscarile imprimate de tehnician. Durata baii este de 20-30 min., dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca. Se poate executa si pe segmente limitate in vane mici corespunzatoare. Mod de actiune Factorii pe care se bazeaza efectele kinetoterapeutice sunt: factorul termic si factorul mecanic. baii

Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corporale, conform legii Arhimede. Baile cu flori de musetel sau de menta Mod de preparare: se ia o cantitate de 500 g -1000 g flori de musetel sau 300 g ? 500 g foi de menta necesare pentru pregatirea unei bai complete. Se face infuzie (se oparesc) intr-o cantitate de 3 ? 5 l de apa fierbinte, se strecoara printr-o panza deasa, iar lichidul obtinut este turnat in apa baii, care capata culoarea ceaiului si un miros placut. Mod de actiune. Substantele aromatice din baie au un efect sedativ asupra sistemului nervos.

Elecroterapie Curentul diadinamic Prin acest curent se obtine o inlaturare rapida a durerilor, o actiune trofica marcata mai ales asupra celulitelor, efect dinamogen asupra musculaturii striate si un efect resorbtiv al edemelor si exudatelor. Tehnica de aplicare Curentul diadinamic se aplica pe tegument prin intermediul electrozilor. Alegerea lor si modul de aplicare depind de scopurile urmarite. Avem grija sa umezim bine materialul spongios elastic sau tesatura hidrofila cu care lucram. Inainte de a da drumul la aparat trebuie sa controlam ca toate butoanele sa fie puse la 0, sa corespunda tensiunea cu cea aretelei electrice cu care lucram, sa aiba legatura cu pamantul. Bolnavul simte o usoara furnicatura si fine intepaturi: a) In mod obisnuit, daca medicul nu prescrie o alta medicatie, vom incepe cu difazatul fix (D.F.) de 100 timp de 15-20 sec., durata necesara pentru adaptare, dupa care conductibilitatea electrica tegumentului ajunge la un maxim;

b)

Reducem cu 1-2 mA intensitatea si trecem la un curent monofazat fix (M.F.) de 50, timp de 15-20 sec. In acest interval de timp crestem intensitatea cat se poate de mult, pana aproape de pragul senzatiei neplacute. Este faza de adaptare a sensibilitatii; La sfarsitul celor 30-40 sec. se poate trece la curent diadinamic modulat cu lunga perioada (P.L.), fara sa mai fie nevoie sa acordam o atentie deosebita intensitatii curentului.

c)

O alta metoda este aceea de trece direct la un curent cu perioada scurta (P.S.) timp de 30 sec., in care timp reglam intensitatea pana la un maxim tolerabil si apoi trecem la curentul modulat cu P.L. Durata tratamentului este un factor important in terapia cu diadinamice. In general nu este nevoie sa se prelungeasca o sedinta peste 4-5 min. In aplicatiile curente obisnuite se fac 6-8 sedinte, urmate de o pauza de 6-10 zile dupa care eventual se poate incepe o a doua serie de 6-8 sedinte. Undele scurte ( U.S.) Tehnica de aplicare Pentru ca rezultatele sa fie cat mai bune, in terapia cu unde scurte trebuie sa efectuam procedura cu multa atentie. La aplicare U.S. trebuie sa se urmareasca: bolnavul, electrozii si aparatul. Bolnavul este culcat pe o canapea de lemn cu saltea de burete de cauciuc. Canapeaua sau patul sa nu aiba piese mari metalice, deci evitam canapelele cu arcuri, cele cu somiere sau paturile de fier. Tinand seama de faptul ca U.S. trec peste tesatura de bumbac, lana sau naylon, nu este cazul sa dezbracam complet bolnavul atunci cand lucram pe regiuni limitate si cu doze slabe. Se recomanda dezbracarea atunci cand administram doze puternice, care ar putea provoca o transpiratie abundenta. Tegumentele trebuie intotdeauna sterse, deoarece picaturile de apa supraincalzite ar putea sa dea arsuri. Trebuie inlaturate toate obiectele metalice de pe bolnav, deoarece decentreaza campul electric si ar putea provoca arsuri la locul de contact al metalului cu tegumentul (ceas, chei, inele, bratari etc.). Aparatele gipsate pot sa ramana pe bolnav tinand seama de faptul ca razele trec prin ele. Bolnavul este rugat sa pastreze aceeasi pozitie in tot timpul procedurii, deoarece la fiecare miscare se modifica rezonanta, aparatul

se dezacordeaza si scade intensitatea curentului din circuitul bolnavului, diminuandu-se astfel efectul. Ultrasunetul (U.U.S.) Tehnica de aplicare Este important sa se cunoasca modul in care se executa corect prescriptia medicala. La tehnica de aplicare, vom urmari in timpul procedurii manipularea proiectorului (capul emitator) si manevrarea aparatului. In capul emitator este asezat cristalul piezoelectric care genereaza undele ultrasonice. Aceste sunt proiectate in linie dreapta sub forma unui fascicul, perpendicular cu suprafata de emisie a localizatorului. Deoarece propagarea U.U.S. se face numai in solide si lichide, este necesar ca, intre proiector si tegument, sa nu existe nici un strat (nici chiar subtire) de aer, care ar putea sa opreasca transmiterea undelor spre bolnav. Pentru aceasta este nevoie de un contact intim intre suprafata emitatoare a proiectorului si tegument, care se realizeaza fie printr-o solutie vascoasa (cum este cea de ulei de parafina: gelatina 10% sau glucoza), fie un strat de apa degazeificata, fie cu vaselina simpla sau un alt unguent. Tratamentele se pot efectua aplicand capul emitator: 1) prin contact direct asupra tegumentului, cand folosim o solutie vascoasa; 2) la distanta, sub apa, indirect, cand intre tegument si proiector exista un strat de apa de o grosime de cativa cm (regiunea bolnava si proiectorul fiind suspendat intr-un vas cu apa). Ceasul semnalizator ne indica durata procedurii care va fi intre 310 min. Se incepe in general cu sedinte de scurta durata, care pot sa fie prelungite in functie de toleranta si reactia bolnavului. Se va evita mersul in gol al aparatului. Dozele utilizate sunt date de intensitate si durata procedurilor. Se folosesc in general doze mici. Bolnavul nu are voie sa inregistreze subiectiv nici un fel de senzatie. Daca apare durerea periostala, se va reduce intensitatea sau se trece la U.U.S. cu impulsuri. Incepem de obicei cu intensitate mica (0,1-0,2 W/cm2) si durata scurta (3-4 min.), pentru ca in masura in care aceste doze sunt bine tolerate, sa crestem intensitatea in mod normal pana la doza totala pe

suprafata capului de 10-15 W si la o durata medie de 5-6 min., aceste cifre putand sa fie depasite de la caz la caz. Numarul si ritmul sedintelor sunt variabile. In majoritate se fac sedinte la 2-3 zile, in afara cazurilor particulare. Nu este necesar sa se depaseasca de 4-6 sedinte, atunci cand nu se constata nici o ameliorare. In procesele cronice se fac aplicatii locale in serii de 10-15 sedinte zilnic sau la 2 zile, urmate de o pauza de 2-3 saptamani. Pentru cresterea eficacitatii U.U.S. este bine sa se asocieze si alte proceduri fizioterapice, in care caz se va face o singura procedura/zi. In asociere cu U.S., intensitatea U.U.S. va fi redusa la ? -1/3 din doza. Alegerea frecventei potrivite are importanta, pentru ca sa se poata introduce energia ultrasonica la diverse profunzimi. O frecventa de 500800 KHz permite patrunderea pana la o profunzime de peste 6 cm. Frecventa de 1000 KHz ajunge la cca 3-6 cm, iar frecventa peste 1500 KHz are o actiune superficiala sub 3 cm profunzime.

Masajul in anchiloza de sold Masajul este o combinatie de manipulatii, de prelucrari mecanice multiple, aplicate sistematic asupra organismului, cu mana sau cu aparate special construite, in scopuri terapeutice sau igienice. Aceste prelucrari, care se executa in majoritatea cazurilor cu ajutorul mainilor (manipulatii), constau din diferite forme de neteziri, apasari, framantari, stoarceri, frictiuni, vibratii, scuturari sau lovituri usoare sau mai puternice numite manevre de masaj. Masajul trebuie adaptat la o caracteristica anatomica a regiunii, evolutia bolii starea prezenta a bolnavului, sexul, varsta si starea psihica a bolnavului. Actiunea fiziologica a masajului

Este flexoral gambei pe coapsa, rotator. Ei sunt strabatuti de vena si artera femurala.

Tehnica masajului in anchiloza de sold

In primul rand inainte de inceperea masajului ne vom asigura ca nu exista contraindicatii, atat in ce priveste leziunile cutanate, indiferent ca este vorba de o plaga infectata, un furuncul sau o infectie tumorala necunoscuta de bolnav, ce pot fi tumori benigne sub forma de lipom sau pot ascunde un cancer al pielii, o metastaza. In acest caz recomandam bolnavului sa se adreseze unui medic pentru precizarea diagnosticului. Inainte de efectuarea masajului maseurul se va spala pe maini si va avea grija sa se execute masajul numai pe o piele ingrijita. Pentru executarea in bune conditii a masajului sunt necesare: 1) o banca sau o bancheta confectionata din lemn sau metal, cu o rezematoare mobila pentru cap, si care trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: lungimea 1,95 cm inaltimea 72-75 cm latimea 60-65 cm 2) 3) un scaun cu o speteaza scurta, pentru a manipula usor asupra cefei, umerilor si asupra partii superioare a spatelui si toracelui; cateva scaune rotative pentru pacienti si maseuri.

Ca regula de igiena de care trebuie sa tina seama maseurul inafara de spalatul pe maini mai sunt: taierea unghiilor, fara ceasuri si inele pe mana in timpul executarii masajului, spalarea mainilor dupa fiecare masaj; cearceaful folosit de client sa fie individual si curat etc..

Tehnica masajului coxo-femural

Bolnavul este asezat in decubit ventral si incepem mai intai cu articulatia opusa cu netezirea cu ambele palme de o parte si de alta a muschilor fesieri pana la creasta iliaca. O alta netezire este netezirea pieptene care se face pe muschii fesieri, care sunt bine dezvoltati.

Se face apoi framantarea cu o mana pornind de la partea inferioara a fesierilor paravertrebrali-lombari pana la T12

Cursuri masaj pentru spate

Netezire initiala: Simultane lungi Simultane scurte Alternative lungi: - mana dupa mana pe acelasi hemitorace - pe hemitorace diferit Alternative medii Alternative scurte Frictiune: Pe reperele osoase : - liniar pe splina scapulei - pe hemitorace diferit Circular concentric si excentric cu marginea cubitala a mainii Combinat cu radacina mainii, cu marginea cubitala a mainii, cu regiunea hipotenara si cu toata palma Framantat: In cuta pe loc cu priza medie pe trapez si pe marele dorsal In cuta deplasabila (in val) intre police si index Tapotamentul: Tocat cu marginea cubitala, cubito-dorsal si cubito palmar a mainii

Batatorit cu palma in cupa sau ventuza si cu pumnul cubital In manunchi de nuiele cu degetele flectate si usor abduse Plescait si lipait Vibratii: Se executa cu o singura mana (antebratul flectat pe brat la 90 grade si mana flectata pe antebrat la 90 grade) sau cu doua maini Presiuni: Simple : mersul ursului Asociate cu miscari respiratorii Asociate cu vibratii Netezire finala:

Alternative scurte
Alternative medii Alternative lungi Simultane scurte Simultane lungi Se executa cu ritm si intensitate scazuta

Masajul tendonului ahilean

Netezire:

Liniara cu varful dejetelor pe tendon

In cleste cu priza mica

Alternativ mana dupa mana cu marginea cubitala si cu primul spatiu inter-digital Frictiune: Liniara cu varful degetelor si in cleste Transversala in ferastrau Perimaleolara Framantat: Cu priza mica intre police si index Ciupiri Netezire finala Invers ca la netezirea initiala

Masajul rotulei
Netezire: In spic pe langa rotula Frictiune: In capac cu mana in caus Circulara pe reperele osoase Mobilizarea rotulei: Se mobilizeaza rotula intre police si medium si cu indexul se misca sus-jos si stanga-dreapta
Netezire finala

Masajul piciorului
Netezire: Cu pumnul pe fata plantara Cu mana in caus pe fata dorsala Frictiune: Liniara pe spatiile metatarsiene si intermetatarsiene Circulara pe fata plantara
Presiuni

Framantat:

Scuturatul spatiilor metatarsiene

Rulat Cu priza mica pe partea laterala a fetei plantare
Tractiuni

Scuturari Mobilizari Netezire finala

Masajul fesier
Netezire:

In triunghi

Simultane scurte transversale Frictiune: Cu varful degetelor pe creasta iliaca Circular cu pumnul si cu palma Combinata pe masa musculara Framantat: In cuta pe loc Cu pumnul Tapotament: Tocat cu marginea cubitala, cubito-dorsala si cubito palmara a mainii Batatorit cu palma in cupa sau ventuza si cu pumnul cubital + pe ambele fese cu pumnul si cu 1/3 inferioara a antebratului Vibratii:

Pe sacru
Netezire finala

Masajul abdomenului
Netezire: In triunghi Simultane scurte transversal Frictiune: Liniara pe rebord costal

Circulara cu toata palma pe abdomen Framantat:

In cuta pe loc pe partea laterala a abdomenului

In cuta deplasabila pe abdomen Intre marginile cubitale Tapotament: Tocat tangetial cu varful degetelor Racait Percutat
Balotat

Vibratii: La ficat si eventual la vezica

Netezire finala

Masajul toracelui
Netezire: Simultane lungi (de jos in sus) Alternative lungi si medii Frictiune: Circulara pe articulatia sternoclaviculara si sternocostala Liniara pe clavicula

Cumarginea cubitala sau cu radacina mainii pe omoplati Framantat: In cuta pe loc pe pectoral Tapotament: Tocat tangential Batatorit in cupa Percutat Vibratii:

Netezire finala
!!! obs: toate manevrele vor evita areola mamara si glanda mamara tapotamentul nu se executa pe zona cordului

Masajul membrului inferior (partea posterioara)

Netezire:

Simultane lungi
Alternative lungi Alternative medii Alternative scurte Netezire sacadata cu priza in bratara ! Se evita zona poplitee Frictiunea: Aceleasi ca la spate

Cu varful degetelor perimaleolar Framantat: In cuta pe loc Serpuit cu priza circulara si policele paralele Circular cu priza in bratara Tapotament: Tocat cu marginea cubitala, cu partea cubito-palmara si cubito-dorsala a mainii Batatorit cu palma in cupa Plescait Lipait Percutat In manunchi de nuiele
Pensari: cupriza mare
Ciupiri

Rulat si cernut

Vibratii Presiuni Tractiuni in ax si scuturari Netezire finala

Masajul membrului inferior (partea anterioara)

Netezire:

Simultane lungi Alternative lungi Alternative medii Netezire sacadata Frictiune: Circulara cu varful degetelor perimaleolar Liniara pe creasta tibiala Framantat: In cuta pe loc Serpuit Circular Tapotament: Tocat Batatorit Plescait Lipait Manunchi de nuiele
Ciupiri si pensari

Rulat si cernut Vibratii Presiuni Tractiuni si scuturari Netezire

Cursuri de masaj
MASAJUL FRUNTII
Pozitia subiectului e relaxata, sezand cu capul pe pieptul maseurului. Netezire simultan cu radacina mainii alunecand apoi palma si degetele, transversal spre muschii temporali; degetele sunt deschise la plecare; degetul mic aluneca pe deasupra pleoapei superioare, pe toata suprafata ei, apoi pe musculatura temporala cu usoara presiune pana spre ceafa. Nu pe ureche. Frictiuni la nivelul boselor frontale cu buricul degetelor; degetul inelar este sub spranceana; degetul mic este lipit de inelar, iar indexul de medius; miscarile sunt concentrice si excentrice cu insistenta; se trece pe frunte in continuarea liniei nasului spre ureche; la nivelul cozii ochilor frictiunea se executa cu eminenta hipotenara cu miscari largi si cu presiune; aceleasi manevre de frictiune si la intoarcere spre bosele frontale. Framantatul nu se face. Neteziri de incheiere

Masajul fesier
Neteziri in triunghi; in clepsidra; transversal. Frictiuni pe tuberozitatea ischiatica cu varful degetelor; pe marele trohanter cu pumnul palmar sau cubital; se fac si articulatiile sacroiliace. Framantatul cu priza mare; alternativ sau simultan; cu pumnul. Tocat cubital; cubito-palmar; cubito-dorsal; cu treimea inferioara a antebratului. Batatorit in cupa; cu pumnul cubital si palmar; manevre de racait liftat.

Dintre manevrele secundare putem folosi rulatul.

MASAJUL CEFEI

Pozitia de lucru Cea mai relaxanta pentru subiect este pe bancheta calare cu fruntea sprijinita in podul palmelor, maseurul se afla in spatele subiectului.

Netezirile Cu mainile incepand de la occipital de-a lungul cefei coborand cu o usoara presiune pana in dreptul vertebrei C7. Cu mainile de sub urechi, palmele paralele cu tavanul, se face pronatia antebratului coborand cu o usoara presiune pe umeri.

Frictiunea Se face asupra insertiilor trapezului pe occipital cu mainile sprijinite la nivelul lor. La baza gatului se fac miscari circulare concentrice si excentrice. In zona cefei frictiunea se face in foarfece cu doua degete (index si medius), mainile fiind petrecute una dupa alta. In rest se face frictiune tenara si hipotenara.

Framantatul Se executa pe intreaga musculatura a cefei sau pe fiecare trapez in parte. Pozitia subiectului este in fata executantului. Se executa sub forma de cuta rulata intre police si restul degetelor.

Tapotamentul

Pe occipital se face periat, de-a lungul gatului se face plescait, iar de la C7 spre umeri se face tocat si se poate face si cu pumnul.

Vibratiile La nivelul insertiilor pe coloana vertebrala cervicala si foarte important in broasca occipitala. Se face efleurajul de incheiere si foarte important mobilizarile pasive ale cefei.

MASAJUL CALOTEI CRANIENE

Pozitia pacientului este relaxanta, sezand cu sprijin al capului pe palme, cu coatele fixate pe bancheta. Maseurul este situat in fata subiectului. Netezire serpuit cu intreaga suprafata a mainii de la nivelul frontalului incepand, pana la ceafa, alunecand cu o usoara presiune, iesind intre omoplati; se executa de cateva ori. Frictiune pe toata suprafata calotei cu buricele degetelor sub forma de miscari concentrice, excentrice atat cat permite suprafata; se face cat mai larg, nu se freaca pielea; degetele mari reprezinta sprijinul ce se muta de la nivelul atlasului, al axisului si nucleul lui Arnold. Framantat nu se face. Tapotament

lovituri in picaturi de ploaie cu buricele degetelor simultan cu ambele maini; fiecare deget cade unul dupa altul, incepand cu degetul mic, terminand cu cel mare. Neteziri de incheiere

MISCARI DE MASAJ
1. Miscari de vibratie plana Pozitie de plecare: palmele pe masa cu fata in jos, degetele lipite. Se executa vibratia din antebrat. Se pot exersa si pe genunchi. 2. Miscari de vibratie in opozitie Pozitie de plecare: palmele din antebrat. Se deplaseaza palmele spre lateralul genunchiului. 3. Pianotat Pozitie de plecare: mainile lipite cu palma in jos pe marginea mesei. Degetele pe masa. Se executa lovituri usoare, ritmice, asemanatoare cu lovirea clapelor de pian. 4. Evantai sau arpegiu Pozitie de plecare: degetele cat se poate de departate (evantai). Se executa miscari de evantai pe partile laterale ale genunchiului. 5. Palmist Pozitie de plecare: varfurile indexului, mijlocului si inelarului lipite, degetul mic si policele departate in jos. Se executa miscari de palmare lovind usor si rapid dintr-o parte in alta a genunchiului. Pozitie de plecare: degetele lipite. Se executa miscari de palmuire rapide si situate cu toata palma fara sa producem vacuum. 6. Miscari de frictiune Pozitie de plecare: se executa miscari circulare, falangele se misca succesiv dintr-o parte in alta a genunchiului. Mana executa o miscare de rotatie din incheietura. 7. Miscari de tapetare cu dosul falangelor Pozitie de plecare: degetele indesite. Se executa miscari de lovire usoara si treptat cu intensitate mai mare. 8. Ciocanele Pozitie de plecare: pumnii stransi. Se executa miscari de lovire situata cu baza pumnilor. Mana se misca din articulatie. 9. Framantari (petrissage) Pozitie de plecare in functie de regiunea corporala unde se executa. 10. Ciupituri Tesutul cutanat se prinde intre police si index+inelar si se executa ciupituri superficiale. Pielea si tesutul subcutanat se prinde intre index si celelalte 4 degete si se executa ciupituri profunde