Sunteți pe pagina 1din 12

Conceptul de leadership se numara printre notiunile cu cea mai larga intrebuintare din terminologia militara impusa in ultimul timp.

Atunci cand folosim cuvantul leadership intr-o conversatie zilnica obisnuita ni-l imaginam adesea ca fiind echivalent pentru termenul conducere. In acceptia data de specialisti, el include o astfel de activitate, dar totodata si multe altele. De aceea, vom aborda conceptul de leadership din perspectiva a doua paradigme de gandire, pentru a-l defini in intreaga amplitudine conceptuala.

Sa luam paradigma interactionala: leadership-ul este un proces reciproc, tranzactional si transformational prin care indivizilor li se permite sa-si influenteze si sa-i motiveze pe ceilalti pentru promovarea scopurilor individuale si de grup. Din acest punct de vedere interactional,conceptul de leadership presupune un proces fluid si dinamic. El este un proces de urmarire a scopurilor adoptat in permanenta, organizeaza si motiveaza incercarile membrilor de a atinge scopurile individuale si de grup. Este deci o conducere bazata pe motivare si pe empatie. In ceea ce priveste paradigma comportamentala, leaderhip-ul se adreseaza atitudinilor, sentimentelor si

satisfactiei membrilor grupului. Aceasta paradigma poate fi abordata tot din doua perspective: 1) comportamentele de relatie, care implica intarirea moralului, cresterea coeziunii grupului, reducerea conflictelor interpersonale, stabilirea raportului lider/membru, precum si exprimarea grijii si consideratiei pentru toti membrii grupului. Este deci o conducere cu o pronuntata componenta psihologica. 2) comportamentele de lucru, in schimb se ocupa mai degraba de problema efectiva decat de satisfactiile personale ale membrilor grupului. Lideri trebuie sa conduca, sa indrume grupul in directia indeplinirii cu succes a scopului propus. Aspectelecheie ale leadership-ului de lucru pot fi definirea problemelor pentru grup, stabilirea unor retele comunicationale, oferirea unui feedback evaluativ, planificarea, motivarea actiunii, coordonarea actiunilor membrilor si facilitarea indeplinirii obiectivelor prin propuneri de solutii si indeplinirii atributelor. Este deci o conditie bazata pe formarea unor convingeri trainice. Punctul nostru de vedere in legatura cu aceasta problema, chiar daca nu este integrat intr-un model explicativ, poate fi valorificat din perspectiva teoretica. Teoriile de mai sus ofera perspective asupra leadership-ului, dar nu clarifica foarte mult. Ar trebui sa se acorde o mai mare atentie unei evaluari ale eficientei si stilului de leadership care sa nu duca la interpretari alternative. De asemenea, teoreticienii militari trebuie sa continue efortul de a integra diverse teorii ale leadership-ului in cadre mai coerente. Spunem acestea deoarece exista mai multi factori determinanti in manifestarea leadership-ului militar, fata de cel prezent in structuri civile, inclusiv caracteristicile fizice ale leaderului cum ar fi inaltimea greutatea, varsta si sexul; inteligenta trasaturile de personalitate, abilitatile cu privire la sarcini si gradul de participare. in armata, manifestarea leadership-ului depinde in mare masura de perceptiile pe care le au militarii fata de natura actiunilor militare. Daca in structurile civile varsta liderului, de exemplu, este un semn al intelepciunii, experientei si inteligentei; preferandu-se un lider care este mai in varsta, in armata se asociaza tineretea si inaltimea cu puterea de a influenta pe ceilalti, preferandu-se un lider care este mai tanar si mai energic. In esenta, leadership-ul reprezinta un proces dinamic de conducere in cadrul caruia deciziile se iau pe baza unei ascendente interactionale a liderilor militari, problemele abordate dezbatandu-se la diferite niveluri ierarhice ale structurilor militare pana se ajunge la unitate de vederi cu privire la solutionarea lor, dupa care se adopta deciziile eficiente. De asemenea, leadership-ul defineste pozitia de conducator, care imbina eficient doua sau mai multe trasaturi aratate mai sus. Astfel, o abordare interactionala a leadership-ului este cea mai apropriata mediului militar. Aceasta nu se reduce numai la aptitudini de a conduce, ci si la cadrul in care, liderul militar poate influenta pe ceilalti, motivandu-i in sensul atingerii obiectivelor individuale sau de grup. Informatii preluate din Conceptul de leadership, management, lider, manager la nivel NATO

Acasa

Sustinatori Internship LEADERS Prezentare Contact RSS feed

The Leadership Center



Leadership Filme Carti Dezvoltare personala Comunicare Coaching Inspiratie Evenimente

Acasa Trasaturile liderului militar

Scris de

Trasaturile liderului militar


Etichetate cu: altruism entuziasm initiativa Integritate

Welcome Googler! If you find this page useful, you might want to subscribe to the RSS feed for updates on this topic.
You were searching for "leadeship militar". See posts relating to your search
Powered by WP Greet Box WordPress Plugin

O serie de trasaturi ale liderilor, din punct de vedere militar, insa multe din aceastea sunt valabile si in viata organizatiilor ce isi doresc un progres continuu. 1. ALTRUISM (Generozitate, altruism, marinimie). Nici un subordonat nu va respecta un lider care isi atribuie merite pentru o treaba bine facuta si invinuieste pe ceilalti cand rezultatele sunt slabe. Liderul trebuie sa puna interesele celorlalti inaintea intereselor sale. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie sa: - obtii ce este mai bun pentru subordonatii tai in functie de circumstante; incerci sa intelegi problemele subordonatilor (personale si profesionale); pui confortul, placerile si recreerea subordonatilor in prin plan; in camp tu vei manca intotdeauna in urma subordonatilor; acorzi subordonatilor increderea ta pentru o treaba bine facuta si asigura-te ca recompensele date de superior vor fi atribuite militarului sau militarilor care le merita Exemple: a) Ca lider asigura-te ca toti membrii subunitatii au mancat inaintea ta iar daca apa este insuficienta vei imparti apa pe care o ai tuturor asigurandu-te ca si ceilalti subordonati procedeaza in acelasi mod; b) Daca militarii au nevoie de instructiuni suplimentare, ca lider vei afecta o parte din timpul tau liber rezolvarii acestor probleme. 2. CUNOSTINTE intelegerea stiintei si artei; gradul de informare a unei persoane, cunostintele sale profesionale si intelegerea subordonatilor. Demonstrand cunostintele dobandite castigi respectul si increderea subordonatilor. Ca lider trebuie sa dezvolti un program de inoculare a cunostintelor, ce trebuiesc acumulate de catre subordonati. Studiezi si citesti nu numai pentru a fi la curent cu schimbarile din viata militara ci si pentru a fi informat zilnic cu probleme de interes general. Pentru imbunatatirea cunostintelor poti urma diferite cursuri, poti studia manuale de specialitate sau poti citi articole din diferite publicatii pe teme diverse. O importanta sursa de imbogatire a cunostintelor provine din discutii cu persoane mai in varsta ce au o experienta mai mare de viata. Puneti intrebari acestor persoane ori de cate ori aveti ocazia.

Amintiti-va un lucru: inainte sa poti invata pe altcineva sa faca un anumit lucru, tu trebuie sa fi primul care sa stie sa faca acest lucru. 3. CURAJ recunoasterea fricii, pericolului sau a situatilor critice, infruntarea acestora cu calm si fermitate. Curajul, controlul mental si fizic a fricii este esential in actul de conducere. Curajul este calitatea mentala de recunoastere a fricii; in plus permite actionarea cu calm si fermitate in situatii de criza. Curajul este calitatea mintii care iti ofera autocontrol si iti permite sa accepti responsabilitati in situatii deosebite. Arati curaj fizic cand in fata pericolelor continui sa-ti indeplinesti misiunea. Curajul fizic inseamna de asemenea controlul propriilor emotii. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie sa: pui interesele de serviciu inaintea celor personale; cauti si sa fi gata sa accepti responsabilitati; vorbesti pe un ton calm si nu exagera pericolul si greutatile; ramai ferm pe deciziile corecte chiar si in fata acelor care contesta aceste decizii; recunoaste frica dar controleaza-ti emotiile; 4. CONDUITA este maniera in care o persoana se comporta. Un bun comportament lasa o impresie buna in orice ocazie. Prin conduita ta stabilesti un standard pentru egalii tai, superiori si subordonati. infatisarea, tinuta ta trebuie sa exprime incredere, vitalitate si energie. Hainele si echipamentul tau trebuie sa fie elegante, curate si intretinute tot timpul. Tonalitatea vocii si actiunile tale trebuie sa fie controlate tot timpul.Ca lider trebuie sa cunosti cateva lucruri care ridica moralul trupei: - trebuie sa cunosti situatiile dificile si sa nu arati ingrijorat la aparitia acestora; cand te adresezi militarilor foloseste propozitii scurte si cuprinzatoare; nu te adresa cu superioritate si sarcasm militarilor; O cuvantare vulgara, pierderea frecventa a stapanirii de sine, o fire irascibila arata o lipsa de incredere in sine pe care militarii o pot sesiza cu usurinta. La aceasta ei reactioneaza cu resentiment si chiar cu insubordonare. (Evitati sa criticati toti subordonatii pentru o greseala facuta de cativa dintre ei, cei nevinovati te vor detesta.). In conduita ta trebuie sa existe demnitate, un bun control al actiunilor si emotiilor. Controlul emotional arata ca te poti descurca foarte usor in toate situatiile. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie; controlati-va in permanenta vocea, gesturile si expresia fetei; demonstrati calm, sinceritate si intelegere in toate situatiile; controlati-va emotiile, in acest fel nu veti fi stapaniti de acestea ; vorbiti simplu si direct; nu va mustrati subordonatii in prezenta subordonatilor lor; observati si studiati liderii care se bucura de o buna reputatie in conduita; cere cele mai inalte standarde atat de la tine cat si subordonatilor tai; evitati folosirea unui comportament grosolan, profanator si vulgar. 5. DREPTATE acordarea de recompense si pedepse in conformitate cu faptele savarsite. Liderul trebuie sa fie impartial. Sentimentele personale, emotiile si prejudecatile nu trebuie sa influenteze luarea unei decizii. Cand trebuie sa faci dreptate trebuie sa fii cinstit, consecvent si prompt. O singura decizie nedreapta lezeaza reputatia si duce la pierderea respectului subordonatilor. Fiecare militar trebuie privit ca o individualitate si tratat cu respect. Dreptatea nu implica numai acordare pedepselor ci si acordarea recompenselor pentru o treaba bine facuta. Folosirea dreptatii in recunoasterea unui efort remarcabil duce la

cresterea moralului. Pentru imbunatatirea acestei trasaturi trebuie: - cauta sa determini prejudecatile din atitudinile tale mentale si elibereaza-te de acestea; invata sa fii impersonal cand trebuie sa acorzi pedepse si recompense. Fii total impartial cand indeplinesti aceste indatoriri; cauta sa afli cat mai multe despre fiecare caz in parte; invata din deciziile luate de comandantii ce au o buna reputatie; studiaza comportamentul uman si invata permanent despre natura umana; fii onest cu tine insuti, lauda si recompenseaza subordonatii care merita; nu trebuie sa fii cunoscut ca un comandant ce imparte numai pedepse. 6 ENTUZIASM afisarea unui interes sincer, exuberantei in indeplinirea sarcinilor de serviciu. Trebuie sa abordezi cu optimism si cu hotarare toate misiunile pentru a face o treaba cat mai buna. Entuziasmul este contagios. Demonstrand entuziasm in salile de clasa si la antrenamente dezvolti armonia, relatii stranse si succesul subunitatii. Pentru dezvoltarea entuziasmului trebuie: explicati de ce misiunea trebuie indeplinita; intelege, cunoaste si crede in munca ta; abordeaza toate misiunile cu optimism si cu atitudinea pot sa o fac ; crede in misiunea ta indiferent care este aceasta. 7. HOTARARE abilitatea de a lua decizii cu promptitudine si anuntarea acestora intr-o maniera clara si cu fermitate. inainte de a lua o decizie trebuie sa fii sigur ca ai toate informatiile necesare. in lupta, un plan bun care este executat la timp este intotdeauna mai bun decat un plan maret executat in graba. Hotararea este in mare o problema de practica si experienta. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie: formati-va obiceiul de a privi o problema din mai multe unghiuri; invata din greselile altora; atunci cand iei o decizie verifica mai intai daca aceasta este corecta; discuta cu oamenii si obisnuieste-te sa ai conversatii logice si clare. 8. INITIATIVA pe scurt initiativa reprezinta sa faci ceva fara a ti se spune(din proprie initiativa). Ca subofiter trebuie sa dezvolti atat propria initiativa cat si a subordonatilor tai. Dezvolti increderea si respectul printre subordonatii tai atunci cand iei o decizie prompta la aparitia unei situatii noi. Pentru imbunatatirea acestei calitati incredinteaza misiuni subordonatilor tai, in concordanta cu puterile si experienta acestora, dar nu le spune cum sa o indeplineasca decat daca acestia iti cer extrainformatii. incredintand sarcini subordonatilor tai nu numai ca dezvolti initiativa, dar te si degrevezi de acestea pentru a face altceva. O alta fata a initiativei este puterea de anticipare. Mai pe scurt este abilitatea de a prevedea anumite situatii inainte ca acestea sa apara. Aceasta calitate iti ofera sansa de a planifica evenimentele, de a fi pregatit sa faci fata unor situatii noi. Este mai usor sa previi un incendiu decat sa-l stingi. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie: dezvolta si mentine o stare fizica si psihica alerta; cauta sa indeplinesti misiuni fara sa ti se ordone; practica o gandire si o planificare anticipativa; anticipeaza situatiile inainte ca acestea sa apara si trebuie sa ai deja un plan pregatit pentru situatii noi. 9. INTEGRITATE este calitatea onestitatii absolute, sinceritatii depline, a verticalitatii caracterului si principiilor morale.Ca lider trebuie sa ai o integritate morala de necontestat. Onestitatea, simtul datoriei si principiile trebuie plasate deasupra tuturor celorlalte calitati. Integritatea se dezvolta prin urmatoarele

practici si obiceiuri: - fii onest si demn de incredere tot timpul, nu numai cu tine insuti ci si cu ceilalti. Nu ascunde niciodata adevarul; declaratiile facute trebuie sa fie concise si reale. Nu spune superiorilor tai doar ceea ce crezi ca ei ar vrea sa auda. Spune ceea ce trebuie spus dar foloseste tactul; ramai ferm in convingerile tale, chiar daca acestea sunt nepopulare; pune serviciul si onestitatea inaintea tuturor celorlalte lucruri. 10. INCREDERE- siguranta indeplinirii corespunzatoare a indatoririlor. Un lider de incredere este unul care duce la indeplinire cu usurinta orice misiune, folosind intreaga sa capacitate. Acest lider nu accepta esecul cautand intotdeauna cai de rezolvare a oricarei probleme, indiferent de complexitatea acesteia. Pentru a inspira incredere trebuie sa sprijine deciziile comandantilor; aceasta nu inseamna o supunere oarba ci mai degraba un inalt simt al datoriei. Trebuie sa pui indatoririle militare inaintea celor personale. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie: evitati scuzele si fii onest in relatiile cu colegii; indeplineste misiunile incredintate indiferent de dificultatea acestora; fii intotdeauna prompt in indeplinirea misiunilor folosind intreaga ta capacitate de munca; fii atent cand faci promisiuni , iar daca le-ai facut respecta-ti cuvantul dat pentru a-ti pastra o buna reputatie. 11. JUDECATA capacitatea de a cantari faptele si de a lua decizii intelepte si oportune in concordanta cu acestea. Cand te confrunti cu o situatie noua cere sfaturi inainte de a lua o decizie. Nu este un lucru degradant sa pui intrebari. Este jenant sa iei o decizie slaba din cauza fricii de a cere ajutor. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie: antrenati-va in evaluarea situatiilor; anticipati situatiile care cer luarea deciziilor pentru a fi pregatit la aparitia acestora; evitati luarea deciziilor in graba. 12. LOIALITATE devotament fata de tara, armata, unitatea din care faci parte, superiori, subordonati, familie si fata de principiile tale. Demonstrand loialitate castigi respectul si increderea superiorilor cat si subordonatilor deopotriva. Loialitatea inseamna protejarea subordonatilor de orice abuz, dar asta nu inseamna protejarea acestora cand gresesc. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie : fii gata sa aperi subordonatii de orice abuz; nu face niciodata aluzii suparatoare sau dezaproba ordinele superiorilor in fata subordonatilor; facand asta ei nu vor mai respecta nici ordinele tale; sprijina ordinele comandantilor din toata inima; transmiteti mai departe ordinele superiorilor ca si cum ar veni din partea dumneavoastra; nu discuta problemele personale ale subordonatilor cu altii; pastreaza-le confidentiale lupta pentru tara ta, armata, unitatea ta, pentru camarazii tai care sunt acuzati pe nedrept si pentru familie; nu critica superiori in fata inferiorilor; nu discuta problemele de serviciu in afara unitatii; fi loial superiorilor si subordonatilor tai. 13.REZISTENTA vigoarea psihica si fizica masurata prin puterea de rezistenta in fata durerii, oboselii,

stresului si muncii in conditii grele. Rezistenta ca si curajul are doua parti distincte. Rezistenta fizica inseamna sa nu renunti in fata durerii si oboselii. Rezistenta psihica este capacitatea de a gandi corect in situatii de stres, oboseala sau durere. Demonstrand rezistenta castigi respectul subordonatilor. Lipsa acestei trasaturi poate fi inteleasa ca o lipsa de curaj iar tu nu mai poti fi un exemplu demn de urmat. Pentru dezvoltarea acestei trasaturi trebuie sa: eviti excesele care duc la scaderea rezistentei fizice si psihice; iti pastrezi forma fizica si sa mentii un regim de alimentar corect; inveti sa suporti disconfortul preluand misiunile dure din punct de vedere fizic; iti impui sa studiezi chiar atunci cand esti obosit; duci la indeplinire toate misiunile indiferent de dificultatea acestora. 14. TACT - abilitatea de a lucra, de a te intelege cu ceilalti fara sa-i jignesti sau sa provoci neintelegeri inutile. Mai pe scurt tactul este capacitatea de a spune si de a face lucrul potrivit la momentul potrivit. Trebuie sa te folosesti de tact atat in relatia cu superiorii cat si in cea cu subordonatii. Pentru a folosi cu succes tactul, trebuie sa fii amabil, politicos pentru ca vei fii rasplatit cu aceeasi politete. Politetea poate fi inteleasa gresit , ca un semn de slabiciune, mai ales de militarii lipsiti de experienta. Toate ordinele date vor fi indeplinite, dar cele date cu amabilitate vor fi duse la indeplinire cu placere. Chiar si in situatiile de urgenta cand ordinele se dau rapid, acestea se vor da pe un ton cald, politicos. Tactul devine foarte important cand avem de infruntat criticile subordonatilor. Lipsa tactului poate priva militarii de initiativa. Critica trebuie facuta intr-o maniera care va puncta slabiciunile subordonatilor, dar in acelasi timp trebuie sa-i indemnam pe acestia sa aiba mereu initiativa. Pentru a dezvolta aceasta trasatura trebuie: fii chibzuit; analizeaza actiunile superiorilor care au o buna reputatie in randurile militarilor; fii tolerant si rabdator, iar daca ai gresit corecteaza-te; foloseste regula de aur: Ce tie nu-ti place altuia nu-i face . Ca un corolar al acestei problematici prezentam ,,Cursul scurt de teorie a conducerii apartinand lui John Adair (Effective leadership, Sandbook, 1988): Cele mai importante sase cuvinte: Sunt de acord ca am gresit! Cele mai importante cinci cuvinte: Sunt mandru de voi toti! Cele mai importante patru cuvinte: Care este parerea voastra? Cele mai importante trei cuvinte: Va rog frumos ! Cele mai importante doua cuvinte: Va multumesc ! Cel mai important cuvant: Noi ! Cel mai putin important cuvant: Eu ! Rolul, ratiunea de a fi a conducerii este aceea de a face ca, prin intermediul activitatii, lucrurile sa evolueze in directia necesara si in ritmul dorit. Scopul general al activitatii de conducere consta in crearea si mentinerea unor conditii favorabile atingerii obiectivelor puse in fata organizatiei. TRASATURI DE PERSONALITATE ALE LIDERULUI MILITAR. ELEMENTE DE VALORIFICARE A REZULTATELOR DIN FISA DE CUNOASTERE PSIHOLOGICA LA NTOCMIREA FISEI DE APRECIERE ANUALA
George Marius Gdea* Georgiana Strmbeanu**

Lucrarea de fata ? propune sa identifice acele caracteristici de personalitate ce pot fi considerate si predictori ai succesului activitatii de conducere. Av? in vedere factorii ce pot influenta nd personalitatea umana, dintre care si specificul profesional, am realizat, plec? de la caracteristicile nd

specifice mediului militar, un portret model al comandantului militar, care sa serveasca drept instrument de selectie, dar si de apreciere a cadrelor. Pentru aceasta am utilizat doua esantioane de subiecti, militari si civili, carora le-am aplicat varianta prescurtata a C.P.I-ului . Rezultatele obtinute ne confirma ipotezele si ne ? ndeplinesc obiectivele propuse. H.Mowrer1 afirma ca personalitatea se constituie ? mod unic pornindu-se de la rolurile jucate. n Bogardus2 vede in rol un factor de integrarea a personalitatii. Indiferent de ipostaza sub care se manifesta, individul se exteriorizeaza esential prin actiune, prin activitate si ca factor activ concureaza la finalitatea sociala. Dintre toate rolurile pe care le joaca individul pe scena vietii, cel care-l tine angajat aproape toata viata ? aria sa este rolul profesional. "Numai evaluarea persoanei la locul de munca poate da o n cunoastere corecta a acesteia".[Sutcu T.Farcas, 1982]3 Mediul militar, prin natura lui genereaza o realitate psihosociala si educationala specifica. Prin acest mediu se desemneaza "totalitatea elementelor ce compun armata ca organizatie sociala" [M. M? nzat, 1993]4 . Principalele particularitati ale mediului militar sunt: -limitarea considerabila a libertatii de actiune la perimetrul institutiei militare si in folosul acesteia; -spiritul de lucru preponderent in echipa; -solicitari profesionale cu caracter de noutate; -relatii interumane bazate decisiv pe ierarhizare - pe de-o parte - si cooperare, pe de alta parte; -statute si roluri precis reglementate; -cod propriu de comportamente, diferit de cel civil in primul r? prin rigurozitate; nd -sistem de comunicare si valori morale specifice; -comunitate de scopuri; -activitate cu un ? nalt grad de solicitare fizica si psihica; -conditii de instruire adaptate formarii individului ca luptator (conditii care ? ncearca sa reproduca fidel solicitarile c? mpului de lupta modern); -regim de munca si de viata strict dirijat si controlat; -grad ? nalt de complexitate a tehnicii si armamentului (cu efect asupra permanentizarii pregatirii efectivelor); -misiuni cu ? nalt grad de pericol si risc [M. M? nzat, 1993]5 . Pregatirea militara - ? sens larg - ca si activitate foarte complexa vizeaza modelarea personalitatii n militarului, instruirea si educarea lui pentru a desfasura activitati "pe timp de pace" dar si "pe timp de razboi". I. Particularitati psihologice individuale si grupale generate de activitatile de tip militar. Notam doar c? teva dintre trasaturile esentiale ce caracterizeaza personalitatea militarului ? n ansamblu, trasaturi care privite ca si "capacitati/abilitati" sunt relevate la nivelul obiectivelor generale ale procesului de instruire militara: -rezistenta fizica si capacitate crescuta de efort fizic; -mobilitate psihica ? nalta; -reactivitate generala prompta; -ansamblu instrumental - operational (aptitudini si deprinderi militare generale/specifice) largit; -capacitate mare de orientare spatiala; -memorie audio-vizuala dezvoltata; -spirit de observatie dezvoltat; -eficienta decizionala; -capacitate ridicata de rezolvare a problemelor atipice; -flexibilitate ? nalta a g? ndirii; -capacitate de creatie; -capacitate de autocontrol si autocenzura, stap? nire de sine; -spirit de ordine si disciplina; -capacitate de executare eficienta a misiunilor, s.a. Toate aceste "elemente" sunt, ? fond, "calitati" necesare adaptarii optime la situatii riscante, n caracterizate printr-un ? nalt grad de incertitudine. Comandantul, potrivit acestei conceptii, trebuie sa cumuleze mai multe competente: - conducator de oameni si organizatii militare; - specialist militar; - luptator; - educator;

- ofiter cetatean. Ansamblul competentelor, se finalizeaza in trei ipostaze esentiale ale existentei si actiunii cadrului militar a fi - a sti - a face". Acest a fi - a sti - a face" ? ntruchipeaza personalitatea comandantului, personalitate considerata o rezultanta a mai multor factori, ? ntre care familia, scoala si societatea au un rol deosebit. ? ntr-o exprimare generica, comandantul trebuie sa g? ndeasca si sa actioneze eficient si creativ pentru asigurarea securitatii nationale si sa coopereze adecvat ? structurile de securitate n internationala. Orice organizatie oric? de structurata ar fi ea, oric? de clar i-ar fi conturate responsabilitatile nu t t poate sa-si realizeze obiectivele si sa functioneze eficient fara coordonarea si controlul actiunilor, atribute ce revin exclusiv conducerii. Definita de Fayol drept un ansamblu de activitati ? ntreprinse ? vederea atingerii aceluiasi obiectiv, conducerea se refera la cinci activitati esentiale: a prevedea, n a decide, a comanda, a coordona, a controla. Sintetiz? nd, functiile liderului militar constau ? : mentinerea organizatiei la parametrii functionali n optimi, predictia asupra evolutiei evenimentelor, luarea deciziilor, planificarea si organizarea activitatii, ? ncadrarea personalului, ? nsruirea si motivarea acestuia pentru ? ndeplinirea obiectivelor, controlul asupra calitatii si promptitudinii ? ndeplinirii ordinelor. Ca o consecinta imediata a acestei conceptii, se contureaza orientarea investigatiilor spre descoperirea caracteristicilor de personalitate, care pot fi considerate predictori ai succesului ? n activitatea de conducere. ? scopul cunoasterii psihologice a trasaturilor de personalitate definitorii si caracteristice pentru n fiecare persoana a fost elaborata FISA PSIHOLOGICA PENTRU CADRELE MILITARE SI PERSONALUL CIVIL si transmisa ? proiect unitatilor pentru a fi aplicata. n Scopul acestei lucrari este de a gasi elemente din fisa psihologica care sa poata fi valorificate ? n procesul de selectie a personalului propus pentru ? ncadrare ? functii de conducere si determinarea n acelor trasaturi care sa se constituie ? predictori ai unui comportament eficient si de a realiza un n profil al unui lider eficient. Stogdill6 (1948) ? ? n ncercarea de a identifica trasaturile specifice liderului, realizeaza o lista a acestora incluzand: fluenta verbala, originalitatea, ambitia, sociabilitatea, capacitatea de a se face placut si spiritul de cooperare. Autorul considera ca acestea sunt cele mai relevante atribute ale personalitatii unui lider, dar subliniaza ? acelasi timp ca prezenta acestora nu ofera o garantie a n succesului liderului. Pe langa aceste trasaturi Stagdill identifica si o serie de caracteristici de personalitate care le sprijina pe primele: un grad ridicat de activism, originalitate, dominanta, confidentialitate, sociabilitate, responsabilitate, adaptabilitate si capacitatea de realizare. II. Obiective 1. Evidentierea unor trasaturi de personalitate distincte pentru liderul militar care pot fi masurate cu ajutorul C.P.I. si care pot fi valorificate ? procesul de selectie si numire a cadrelor militare ? n ntro functie noua. 2. Pornind de la necesitatea aprecierii dupa criterii c? mai obiective a liderului militar vom ? t ncerca sa izolam din Fisa de apreciere anuala a cadrelor variabilele care sa poata fi masurate cu ajutorul C.P.I. III. Ipoteze 1. Presupunem ca exista trasaturi de personalitate specifice liderului militar. 2. Presupunem ca exista o corelatie semnificativa ? ntre rezultatele caracteristicilor de performanta ale cadrelor militare din fisa de apreciere anuala a cadrelor si rezultatele din fisa psihologica pentru cadrele militare si salariati civili. IV. Metodologia cercetarii Pentru investigarea structurii de personalitate am utilizat varianta prescurtata a C.P.I. din

Metodologia privind cunoasterea si asistenta psiholgica a cadrelor militare si personalului civil. V. Descrierea lotului de subiecti Probele au fost aplicate pe un lot de 32 de ofiteri (comandanti militari) cu v? rste cuprinse ? ntre 30 si 41 de ani, cu experienta ? domeniul conducerii si un alt lot format din 33 de persoane din n societatea civila cu v? rste cuprinse ? ntre 29 si 42 de ani, fara experienta ? domeniul conducerii. n VI. Prezentarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele obtinute de noi ? urma aplicarii variantei prescurtate a CPI-ului, au scos in evidenta n urmatoarele doua caracteristici ca fiind semnificative pentru lideri: dominanta si realizarea prin conformism. Comparand rezultatele obtinute dintre militari cu celalalt esantion folosit in experiment, s-au remarcat scoruri ridicate si la responsabilitate si socializare. Singura trasatura la care nu s-au remarcat diferente semnificative de scor, ? ntre esantioane, a fost scala de flexibilitate. Inflexibilitatea liderilor militari, este explicata de Campbell 7 prin necesitatea adaptarii si ? nsusirii de catre militari a unui sistem destul de rigid. Cu toate acestea, autorul atrage atentia asupra faptului ca societatea este ? ntr-o permanenta miscare, iar noile tendinte ce pun accent pe sensibilitatea interpersonala, pe creativitate si diplomatie ar trebui sa devina instrumente esentiale pentru operatiile de mentinere a pacii. Pentru a verifica ipotezele cercetarii am utilizat analiza statistica a principalelor valori centrale: media, mediana, modulul, dispersia, abaterea standard. Acestea sunt relativ apropiate valoric, descriind o distributie relativ normala cu o usoara asimetrie spre dreapta. Tabelul 1. Rezultatele statistice pentru factorii de personalitate Cadre militare Statistics

Scale/ Indicatori N Media Mediana Modul Deviatia standard Personal civil Statistics

DO 32 36.5625 39.0000 39.00 5.7526

AC 32 31.8125 33.0000 33.00 2.3201

Scale/ Indicatori N Media Mediana Modul Deviatia standard

DO Valid 33 29.7273 30.0000 30.00 6.4191

AC 33 29.2424 28.0000 28.00 3.8489

Figura 1. Histogramele de frecvente ale scalelor de dominanta, si realizare prin conformism pentru militari si civili Militari

Salariati civili

Am identificat ? fisa de apreciere anuala a cadrelor militare c? n teva carcateristici de performanta ale ofiterilor ? evaluarea carora se pot folosi rezultatele din testul C.P.I. n 1. Capacitatea de conducere-vizeaza trasaturile de personalitate si abilitatile de conducere a oamenilor si organizatiilor militare. Se are ? vedere daca ofiterul evaluat: n - demonstreaza responsabilitate fata de subordonati -conduce cu fermitate si se conduce dupa principii

-are abilitati specifice managementului 2. Capacitatea actionala-reflecta ? ndem? narea de a ? ntreprinde o actiune, de a pune ? aplicare un n plan sau un program, de a exercita influenta asupra oamenilor si actiunilor, de a antrena oamenii si resursele ? scopul dorit. n 3. Capacitatea de adaptare-implica modul de a actiona cu calm si stap? nire de sine si de a avea rezultate maxime ? conditii de mediu schimbatoare si generatoare de stap? n nire si stress. 4. Initiativa-semnifica abilitatea de a ? ndrazni si ? ntreprinde ceva din ? ndemn propriu, de a propune, organiza sau ? ncepe o actiune, antren? dupa sine si pe altii. nd 5. Comportamentul-implica evaluarea ansamblului manifestarilor ? mediul militar, referitoare la n relatiile cu ceilalti, conduita zilnica, respectul reciproc si tinuta. Cercetarile efectuate asupra liderilor militari au ajuns reusit sa coreleze rezultatele unor scale ale C.P.I. care sa se constituie ? predictori importanti ai unor lideri eficienti. n Astfel, Lord, DeVader si Alliger8 (1986) realizand o cercetare cu privire la dominata, au ajuns la concluzia ca at? dominanta c? si masculinitatea se coreleaza semnificativ cu perceptiile liderului. t t Spencer9 (1986) a demonstrat ca scorurile obtinute la dominanta sunt indicatori predictivi ai asumarii rolului de lider. Smith si Foti10 (1998) studiind dominanta ca trasatura de pesonalitate au surpins relatia dintre dominata, inteligenta, autoeficienta si rolul de lider. Hogan, Raskin si Fozzini 11 (1990) au descoperit ca persoanele care au functii de lider, ? cadrul n Departamentului de Politie au obtinut scoruri ? nalte la trasaturile: inteligenta, ambitie si capacitatea de a se face placut. Gough (1990)12 a demonstrat ca acele criterii care sunt esentiale pentru un lider coreleaza semnificativ cu urmatoarele caracteristici: capacitate de statut, dominanta, empatie si independenta, scale folosite din CPI. Morrow si Stern13 (1990) au descoperit ca indivizii care au obtinut performante notabile, la exercitiile din cadrul centrului de evaluare a managementului, cunoscuti ca lideri ai grupurilor de discutii au obtinut scoruri ? nalte la dominanta (ascendenta), inteligenta si sociabilitate. Sigur ca responsabilitea este o variabila ce concura la succesul conducerii, ? nsa ? mediul militar n realizarea prin conformism, prin raportarea la un sistem de norme foarte precis- si de ce sa nu recunoastem, destul de rigid- este absolut necesara. VII. Concluzii Profilul liderului militar eficient se caracterizeaza prin: echilibru emotional, capacitate de relationare interpersonala, sociabilitate, siguranta de sine, lipsa inhibitiilor, responsabilitate, ? ncredere ? n fortele proprii, motivatie pentru activitati intelectuale, dominanta, capacitate de statut, independenta, empatie, prezenta sociala, orientare spre rezolvarea sarcinii. Aceasta schitare a unei liste de trasaturi necesare ? ntr-o functie de conducere si apoi validarea ei, duc la un rationament circular: ? relatia functii de conducere-? n nsusiri personale, cauza si efectul ? si schimba permanent locurile. Un individ devine lider, primeste o functie de conducere datorita unui ansamblu de ? nsusiri personale. ? colectiv, aceste calitati ? propulseaza ? prim plan fiind persoana n l n potrivita pentru rolul respectiv. Intr? ? acest rol, individul ? dezvolta aceste calitati devine mai nd n si implicat ? problemele grupului. Altfel spus, o functie de conducere nu ratifica doar un echipament n psihologic existent, ci este totodata si formativa, deoarece activitatea este terenul ? care se n manifesta cineva, se dezvaluie si se formeaza ? acelasi timp. n

Bibliografie 1. Campbell, D.P. (1991), Manual for the Campbell Leadership Index", Minneapolis: National Computer Systems. 2. Cpt.Ciobanu,T. Ion Personalitatea si cunosterea ei", www.actrus.ro 3. Farcas, V.(1982), Aprecierea persoanei", Editura Albatros, Bucuresti 4. Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), "Personality and Military Leadership", Canadian Forces Leadership Institute. 5. Stogdill,R.M. (1974), Handbook of Leadership", New York: Free Press

6. Specificul educatiei militare", www.actrus.ro

* Capitan psiholog, U.M. 02222 Bucuresti ** Psiholog, U.M. 02222 Bucuresti 1 Mowrer, H apud Cpt.Ciobanu,T. Ion Personalitatea si cunosterea ei", www.actrus.ro 2 Bogardus apud Cpt.Ciobanu,T. Ion Personalitatea si cunosterea ei", www.actrus.ro 3 Farcas, V.(1982), Aprecierea persoanei", Editura Albatros, Bucuresti 4 M? nzat, M apud Specificul educatiei militare", www.actrus.ro 5 idem3 6 Stogdill,R.M. (1974), Handbook of Leadership", New York: Free Press 7 Campbell, D.P. (1991), Manual for the Campbell Leadership Index", Minneapolis: National Computer Systems. 8 Lord, DeVader si Alliger apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), "Personality and Military Leadership", Canadian Forces Leadership Institute. 9 Spencer apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), "Personality and Military Leadership", Canadian Forces Leadership Institute. 10 Smith si Foti apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), "Personality and Military Leadership", Canadian Forces Leadership Institute. 11 Hogan, Raskin si Fozzini apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), "Personality and Military Leadership", Canadian Forces Leadership Institute. 12 Gough apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), "Personality and Military Leadership", Canadian Forces Leadership Institute. 13 Morrow si Stern apud Pike, H, Hills. A si MacLennan, R, (2002), "Personality and Military Leadership", Canadian Forces Leadership Institute.