Sunteți pe pagina 1din 51

Proiectarea Sculelor Aschietoare

CUPRINS

A. Cutit de strung

Tema Proiectului ............................................................................................................................................... 4 Etapa 1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare ......................................................................................................................................................... 5 Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratementului termic pentru scula aschietoare ................... 6

Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi. 9

Etapa 4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea profilului sculei profilate. ............................................................................................................................... 12

Etapa 5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea masinii unelte .................................................................................................................................................. 14

Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta. .............. 22

Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a partii aschietoare a sculei. ............................................................................................................................... 23

Etapa 8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire ..................................................................................... 25

Etapa 9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor (abateri de

pozitie) si calitatea suprafetelor (rugozitati). ............................................................................................... 27

Proiectarea Sculelor Aschietoare

B. Brosa Tema Proiectului .............................................................................................................................................. 29 Etapa 1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare ........................................................................................................................................................ 30 Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare ................. 33

Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi. ............................................................................................................................................ 35

Etapa 4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea profilului sculei profilate. ............................................................................................................................... 43

Etapa 5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea masinii unelte. ................................................................................................................................................. 44

Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta. .............. 47

Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a partii aschietoare a sculei. ............................................................................................................................... 48

Etapa 8.Stabilirea schemei de ascutire-reascutire ....................................................................................... 49

Etapa 9. Conditii tehnice pentru brose ......................................................................................................... 50

Bibliografie ....................................................................................................................................................... 51

Proiectarea Sculelor Aschietoare

A. Cutit de strung

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta brazata pentru prelucrarea piesei, din materialul OL60, din figura de mai jos:

Di= 112 mm Df= 105mm li= 40 mm L= 170mm

Proiectarea Sculelor Aschietoare

1.Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare

Fig1.1 Schema de aschiere

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Tip scula aschietoare: cutit de stung cu placuta brazata Material de prelucrat: OL60, ale carui proprietati mecanice se gasesc in tabelul 1.1 Tab. 1.1 Caracteristici mecanice minime Duritatea Brinell max HB tractiune Alungirea la rupere Gatuirea la Rezistenta KCU 30/2 KCU 30/5 Limita de

laminata Starea 197 -

Kgf/mm2 Carbon de calitate *N-normalizat I -imbunatatit OL60 N I 36 40 62 66 18 17

% 35 36

Kgf/cm2 6 4,5 229 -

2.Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare Materialele utilizate in constructia sculelor aschietoare se impart, in functie de destinatie, in doua categorii si anume: -materiale pentru partea aschietoare a sculei; -materiale numai pentru partea de fixare si corpul sculei.

a)Alegerea materialului pentru partea de fixare si corpul sculei Tinand cont de solicitarea la rezistenta a sculei in timpul procesului de aschiere (marimea si dinamicitatea fortelor de aschiere), literatura de specialitate [1] recomanda ca materiale pentru partea de fixare si corpul sculei urmatoarele oteluri: -oteluri carbon obisnuite, STAS 500/2 - 68 -oteluri carbon de calitate si oteluri superioare pentru constructia de masini, STAS745-66 -oteluri aliate si oteluri aliate superioare pentru constructia de masini, STAS791 - 66
6

recoapta

curgere

rupere

la

Starea

Otelul

Marca

Starea*

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Pentru corpul cutitului se alege OLC45, a caror caracteristici sunt date in tabelul 2.1 Tab.2.1 Marca Starea* Caracteristici mecanice minime Duritatea Brinell max HB tractiune Alungirea Limita de KCU30/2 KCU30/5 Rezistent la rupere la rupere Gatuirea curgere laminata recoapta Tab.2.2 Marca Forjare
0

Starea

Kgf/mm2 OLC45 N I *N-normalizat I-imbunatatit 36 40 62 66 18 17

% 35 36

Kgf/cm2 6 4.5

229 -

b) Tratamentul termic al sculelor Cand partea aschietoare a sculei este executata din otel carbon pentru scule sau otel aliat pentru scule, iar partea de fixare (coada sculei) din OLC45 sau din alt otel cu procent mediu de carbon se impune sa se faca mai intai calirea partilor de fixare ale sculei, urmand ca la calirea partii aschietoare sa se faca de fapt si revenirea partii de fixare, iar la revenirea partii aschietoare sa se realizeze uniformizarea duritatii sculei. Tratamentul termic pentru corpul sculei se exemplifica in tabelul urmator:

Recoacere de inmuiere
0

Normalizarea
0

Cementarea
0

Revenirea
0

Revenirea
0

racire

racire

racire

racire aer sau ulei

Starea 550650

a la

197

racire aer

1100OLC45 850

680700 cuptor

830850 aer -

830850

Proiectarea Sculelor Aschietoare

c) Alegerea materialului pentru partea aschietoare a sculei

Partea aschietoare a sculelor se executa din material care satisfac prin proprietatile lor fizicomecanice si structural urmatoarele cerinte: -duritate superioara duritatii materialului aschiat; -termostabilitate ridicata; -rezistenta ridicata la uzura la rece; - rezistenta ridicata la uzura la cald; -calitati mecanice (i, c, r) superioare; -prelucrabilitate buna; -economicitate.

Prin tema proiectului s-a ales ca material, pentru partea aschietoare, placuta din carbura metalica P20, ale caror caracteristici se dau in Tab.2.3

Tab.2.3 Grupa de utilizare ISO si STAS P20 URSS T14K8 78 14 Producator Marca Compozitia chimica WC TiC [%] 8 TaC C0 Prop. fizico - mecanice Duritate H 89,5 RA Rezist. la incovoiere Kgf/mm2 115 Mn/mm2 1150

Utilizaer Prelucrari de degrosare si finisare: strunjire ,frezare, gaurire, alezare, largire. Viteze de aschiere mijlocii si avansuri mijlocii. Prelucrarea otelului, otelului turnat si fontei maliabile cu aschii lungi.

Proiectarea Sculelor Aschietoare

3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi. Parametrii geometrici ai partii aschietoare a sculei sunt: unghiurile partii aschietoare (unghiul de asezare , unghiul de degajare , unghiul de atac k, unghiul de inclinare a taisului , unghiul la varf , unghiul de aschiere si unghiul de ascutire ); forma fetei de asezare, forma fetei de degajare, forma taisurilor, raza de racordare a varfului dintelui r, raza de bontire a taisului , canalele de fragmentare longitudinal si lateral a aschiei, fatetele si parametrii sectiunii rezistente a partii aschietoare.

a) Alegerea dimensiunilor corpului cutitului Tipul cutitului este prezentat in figura 3.1, iar in tabelul 3.1 sunt date principalele dimensiuni ale acestuia.

Fig.3.1

Tab.3.1 B [mm] 20 H [mm] 20 L [mm] 140 l [mm] m [mm] 15 a [mm] k [] 45


0

k [0] 45

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Lungimea L se calculeaza cu relatia : L = (57)H b) Alegerea tipului si dimensiunilor placutei

Dimensiunile placutei se stabilesc in functie de latimea B a corpului cutitului si de modul de pozitionare a acesteia in locasul corpului cutitului.

Placuta aleasa este prezentata in figura 3.2, ai carei dimensiuni principale se gasesc in tabelul 3.2.

Fig.3.2

Tab.3.2 Forma tip a placutei A 16 l t [mm] 10 6 s r [0] 6

10

Proiectarea Sculelor Aschietoare

c) Alegerea parametrilor geometrici optimi pentru partea aschietoare a cutitului

In figura 3.3 se prezinta parametrii geometrici ai partii aschietoare, ce are fata de degajare plana cu fateta scurtata pentru prelucrarea fontelor si a otelurilor pe sisteme MUSDP de rigiditate medie.

La prelucrarea cu aschii continue se recomanda folosirea spargatoarelor de aschii.

Fig.3.3

In tabelul 3.3 se dau valorile parametrilor geometrici ai partii aschietoare.

Tab.3.3 N [0] 12 N [0] 15 [0] 5 lf [mm] 0,2

Lungimea fatetei de degajare este influentata de marimea avansului astfel: pentru un avans s 0,3 mm/rot lf = 0,2 mm; pentru un avans s > 0,3 mm/rot lf = 0,5 0,8 mm.

11

Proiectarea Sculelor Aschietoare

4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea profilului sculei profilate.

Calculul paramerilor geometrici ai sculelor se refera la stabilirea formei dimensiunilor si unghiurilor partilor aschietoare in diferite plane secante, functie de parametrii geometrici optimi, elementele constructive-dimensionale ale sculei si dimensiunile piesei de prelucrat.

In figura 4.1 se poate vedea pozitionarea unghiurilor constructive ale partii aschietoare , in diferite plane secante.

Fig.4.1

12

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Pentru calculul unghiurilor constructive ale partii aschietoare avem urmatoarele date initiale: k = 450 unghi de atac principal; k= 450 unghi de atac secundar;
= 12 unghi de asezare; = 15 unghi de degajare; = 5.

Relatiile de calcul si valorile unghiurilor calculate sunt date in tabelul 4.1

Tab.4.1 Formula de calcul tg x = tg N sink - tg cosk tg y = tg N cosk + tg sink ctg x = ctg N sink - tg cosk ctg y = ctg N cosk + tg sink Valoarea unghiului [0] x = 7,27 y = 14,10 x = 17,02 y = 16,44

13

Proiectarea Sculelor Aschietoare

5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea masinii unelte.

Stabilirea parametrilorregimului de aschiere se face tinand seama de felul si destinatia sculei aschietoare proiectate, de materialul partii aschietoare, materialul piesei de prelucrat, rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP si de conditiile tehnice impuse piesei de prelucrat.

a) Calculul regimului de aschiere Parametrii regimului de aschiere pentru cutitele de strung sunt adancimea de aschiere t, avansul de aschiere s si viteza de aschiere v. Adancimea de aschiere t, este determinate de adaosul de prelucrare A, fiind limitata ca valoare de rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP, de numarul de treceri care trebuie sa fie cat mai mic si de precizia dimensional si calitatea de suprafata impusa piesei de prelucrat.

Astfel pentru sisteme tehnologice de rigiditate medie si mica adancimea de aschiere pentru degrosare este t 5 mm, iar pentru finisare t 1 mm.

Relatia pentru calculul adaosului de prelucrare este: A = Di - Df [mm] Unde: Di diametrul initial al semifabricatului; Df diametrul final al piesei de executat. Penru limitarea eforturilor si marirea durabilitatii sculei adaosul de prelucrare se inlatura printr-un numar de i treceri, iar adancimea de aschiere se determina cu relatia: [mm]

14

Proiectarea Sculelor Aschietoare

In tabelul 5.1 sunt date valorile parametrilor din relatiile de mai sus, cat si valoarea adoptata a adancimii de aschiere.

Tab.5.1 Di Df A [mm] 112 105 7 3,5 2 i t

Avansul de aschiere s, este determinat in primul rand de tipul cutitului si destinatia lui. Astfel pentru cutitele de degrosare valorile avansului depind de felul cutitului, materialul partii aschietoare, materialul de prelucrat, rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP si adancimea de aschiere adoptata.

Pentru conditii medii de lucru s =0,3 0,75 [mm/rot]

Se adopta: s = 0,224 [mm/rot] Viteza de aschiere v, este determinata de durabilitatea sculei, avansul s, adancimea t, proprietatile materialului de prelucrat, parametrii geometrici ai partii aschietoare si prezenta lichidului de raciere-ungere.

15

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Relatia de calcul penru cutitele de strung este:

[m/min]

Unde: v viteza de aschiere; - coeficient al vitezei (se stabileste conform [1] pag.307 tab.132); T durabilitatea sculei aschietoare; t adancimea de aschiere; s avansul de aschiere; , tab.132); HB duritatea Brinell a materialului aschiat; n exponent al duritatii HB, n = 1,75 pentru HB > 130; k1 coeficient ce tine seama de sectiunea transversal a corpului cutitului; k2 - coeficient ce tine seama de valoarea unghiului de atac principal k; k3 coeficient ce tine seama de valoarea unghiului de atac secundar k; k4 - coeficient ce tine seama de valoarea razei de racordare r din varf; k5 - coeficient ce tine seama de natura materialului partii aschietoare; k6 - coeficient ce tine seama de natura materialului de prelucrat; k7 - coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului; k8 - coeficient ce tine seama de starea stratului superficial al semifabricatului; k9 - coeficient ce tine seama de forma fetei de degajare. Coeficientii k1.. k9 sunt determinati conform lucrarii [1] pag.310 tab.136 - exponent al adancimii t, respective al avansului s (se stabilesc conform [1] pag.307

16

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Valorile parametrilor si coeficientilor, cat si valoarea vitezei din relatia de mai sus se dau in tabelul urmator: Tab.5.2 Parametrul Valoarea 242 T m t 90 0,125 2 0,18 s 0,224 0,2 HB n k1 k2 k3 k4 k5 k6 k7 k8 k9 v 165 1,75 0,96 1 1,03 0,79 1 1 1 1 1 179,75 [U.M] [m/min] [mm] [mm/rot] [m/min]

17

Proiectarea Sculelor Aschietoare

b) Calculul fortelor de aschiere In figura 5.1 este prezentata actiunea fortelor de aschiere in sistemul de axe rectangular.

Fig.5.1 Calculul componentelor fortei de aschiere pe cele trei directii ale sistemului rectangular, se face cu urmatoarele relatii:

Unde: fortele pe cele trei directii x,y,z; - coeficienti ai fortelor ce tin seama de tipul cutitului(se stabilesc conform [1] pag.315 tab.141); t adancimea de aschiere; s avansul de aschiere; - coeficienti ai adancimii respective ai avansului de aschiere (se stabilesc conform [1] pag.316 tab.143); - coeficienti ai duritatii Brinell (se stabilesc conform [1] pag.316);
18

Proiectarea Sculelor Aschietoare

- coeficienti de corectie (se stabilesc conform [1] pag.316-318) Valorile parametrilor si a coeficientilor, cat si valoarile fortelor din relatiile de mai sus se dau in tabelele urmatoare:

Tab.5.3 t 27,9 mm 2 1 s mm/rot 0,224 0,75 HB 165 0,35 1 1 0,79 0,85 0,93 kgf 67,75

Tab.5.4 t 0,0027 mm 2 1,2 s mm/rot 0,224 0,75 HB 165 2 1 1 0,5 0,7 0,52 kgf 10

Tab.5.5 t 0,021 mm 2 1,2 s mm/rot 0,224 0,65 HB 165 1,5 1 1 1 0,68 0,56 kgf 14,72

19

Proiectarea Sculelor Aschietoare

c) Calculul puterii de aschiere

Puterea necesara procesului de aschiere se calculeaza cu relatia: [CP] sau [kw] Unde: v viteza de aschiere; Fz componenta principala a fortei de aschiere.

In tabelul 5.6 sunt date valorile parametrilor si a puterii necesare. Tab.5.6 Fz [kgf] 67,75 v [m/min] 179,57 [kw] 1,98

Masina unealta se alege functie de puterea necesara la motorul de actionare al lantului cinematic pentru miscarea principal. Puterea necesara se calculeaza cu relatia de mai jos:

, cu = 0,8 0,95

Rezulta puterea necesara la motorul de actionare: Nm = 2,2 [kw]

20

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Se alege ca masina-unealta strungul SN400 cu urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltimea intre varfuri: 200 [mm]; Distanta intre varfuri: 750, 1000, 1500, 2000 [mm]; Diametrul maxim al materialului prelucrat din bara: 45 [mm]; Numarul de rotatii ale arborelui principal: 24; Gama de rotatii ale arborelui principal: 12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58; 76; 96; 120; 150; 185; 230; 305; 380; 460; 480; 600; 610; 765; 955; 1200; 1500 [rot/min]; Numarul de avansuri: 60; Gama de avansuri transversal: 0,046; Puterea motorului de antrenare: 7,5 [kw]; Greutate: 20002800 [kg].

Functie de caracteristicile masinii unelte se stabileste turatia de lucru cu relatia: [rot/min] Unde: n turatia de lucru; v viteza de aschiere; D diametrul semifabricatului.

Rezulta valoarea turatiei teoretice: nt = 510,34 [rot/min] Din gama de turatii a masinii unelte se alege turatia economica: ne = 480 [rot/min]

21

Proiectarea Sculelor Aschietoare

6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta.

Pentru cutitele normale de strung sistemul de pozitionare-fixare care raspunde tuturor cerintelor de rigiditate si universalitate privind reglajul positional in raport cu piesa prelucrata este prezentat schematic in figura 6.1.

Fig.6.1

Dimensiunile de baza ale suportului port-cutit sunt date in tabelul urmator: Tab.6.1 L0 H0 [mm] 130 25 25 30 B0 l

22

Proiectarea Sculelor Aschietoare

7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionarefixare si a partii aschietoare a sculei.

In conformitate cu sistemul de pozitionare-fixare adoptat, verificarea la rezistenta si rigiditate a corpului cutitelor se face utilizand schema din figura 7.1

Fig.7.1 Avand in vedere modul de insumare a eforturilor in sectiunea de incastrare, verificarea la rezistenta se face: la incovoiere si compresiune:

la torsiune:

Efortul rezultant se determina cu relatia:

Unde: fortele pe cele trei directii x,y,z; B, H latimea respective inaltimea cutitului; l - lungimea cutitului in consola; e distanta de la axa de simetrie a corpului cutitului pana la punctual de actiune a fortei Fz; coeficient ce tine de valoarea raportului H/B si se alege din tabelul 204 [1] pag.416;

23

Proiectarea Sculelor Aschietoare

In tabelul 7.1 sunt date valorile parametrilor din relatiile de mai sus. Tab.7.1 Fz [kgf] 67,75 Fx [kgf] 14,72 Fy [kgf] 10 H [mm] 20 B [mm] 2 l [mm] 30 e [mm] 10 0,208

In urma calculelor rezulta: = 1,88 [kgf] < a = 2436 [kgf] max = 0,12 [kgf] < a = 1720 [kgf] rez = 1,89 [kgf] < a = 2436 [kgf] Verificarea la rigiditate se face cu relatia: [mm] Unde: E- modul de elasticitate al materialului piesei; I= momentul de inertie;

fa = 0,1 [mm] pentru degrosare; fa = 0,05 [mm] pentru finisare; Rezulta sageata efectiva: fa = 0,1 [mm]

24

Proiectarea Sculelor Aschietoare

8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire.

In cazul cutitelor armate cu placate dure, ascutirea fetei de asezare se face mai intai la un unghi +(48)0 cu piatra abraziva din electrocorindon si apoi se executa ascutirea placutei la unghiul folosind piatre abrasive din carbora de siliciu.

Fig.8.1 Cunoscand unghiurile N, N, k, k, , ascutirea fetei de asezare principale se face folosind pentru pozitionarea cutitului in raport cu piatra abraziva unghiurile k, y, x. Pentru ascutirea fetei de asezare secundare se folosesc pentru reglaj unghiurile k, y, x. Pentru ascutirea pe fata de degajare se folosesc pentru reglarea pozitiei cutitului in raport cu piatra abraziva unghiurile k, x, y.

25

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.8.2

Pentru fata de asezare se recomanda folosirea partii frontale a unei pietre oala, iar pentru fata de degajare partea exterioara a unei pietre cilindrice.

26

Proiectarea Sculelor Aschietoare

9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor (abateri de pozitie) si calitatea suprafetelor (rugozitati).

Stabilirea conditiilor tehnice pentru sculele aschietoare se refera la urmatoarele:

fixarea conditiilor pentru care proprietatile aschietoare ale sculei (durabilitatea, rezistenta la uzura, proprietatile mecanice) se mentin la nivelul valorilor proiectate;

fixarea abaterilor limita pentru elementele constructiv-dimensionale tinand seama de necesitatea realizarii economice a sculei, fara a influenta insa negative calitatile aschietoare ale acesteia si aspectul suprafetei prelucrate.

Dintre conditiile tehnice ce se trec pe desenul de executie cele mai importante sunt urmatoarele:

materialul partii aschietoare, corpului si partii de fixare a sculei; tratamentul termic final si duritatea in unitati HRc pentru diferitele parti ale sculei; abaterile la unghiurile constructive; abaterile la dimensiunile liniare ale sculei; bataile radiale si axiale ale taisurilor active; semene de calitate pentru suprafetele active ale sculei; rugozitatea pentru suprafetele partii de pozitionare-fixare a sculei; rugozitatea pentru suprafetele libere ale sculei; parametrii regimului de aschiere limita si descrierea incercarii sculei; aspectul exterior al sculei;

Valorile abaterilor dimensionale, de pozitie reciproca si calitate a suprafetelor se determina conform [1] pag.424-426 tab.204, 205, 206, 207.

27

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Abateri pentru unghiurile constructive Tab.9.1 Unghiul

Valoarea [0] 12 15 5 45 45

Abaterea [0]
1 2 1 2 1

k k Abateri pentru inltimea H H= [mm]

Pentru latimea B abaterile limita corespund fie abaterile semifabricatului (cazul cutitelor neprelucrate prin aschiere), fie ajustajului je6 (cazul cutitelor cu suprafata corpului prelucrata prin aschiere). Abateri pentru lungimea totala L, a cutitelor L = 1403 [mm] Abaterile pentru raza de racordarea varfului partii aschietoare trebuie sa fie <0,3 [mm] Abateri admisibile pentru locasurile cutitelor armate cu placute dure, pentru H=20 [mm] sunt: pentru lungimea locasului 0,5 [mm] pentru latimea locasului 0,4 [mm] pentru raza de racordare 0,5 [mm]. Rugozitatile diferitelor suprafete ale cutitelor se dau in tabelul urmator: Tab.9.2 Tipul suprafetei cutitului Suprafata de asezare Suprafata de degajare Fatetele partii aschietoare Suprafata de pozitionare (de reazem) Suprafate libere
28

Ra 1,6 1,6 0,10,4 6,3 6,3

Rz 6,3 6,3 0,81,6 25 25

Proiectarea Sculelor Aschietoare

A. Brosa

TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze o brosa pentru executarea alezajului piesei din materialul OL60, din figura de mai jos:

29

Proiectarea Sculelor Aschietoare

1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare Brosarea este operatie de prelucrare prin aschiere a unor suprafete interioare cu o scula de mare productivitate brosa. Aceasta poate fi considerata ca fiind formata din mai multe cutite de rabotat asezate succesiv. Broa este o scul achietoare cu mai muli dini aflai la distan de un pas i poziionai unul fa de altul, pe direcia avansului de prelucrare, la distana az numit suranlare pe dinte. Dimensiunea az reperezint mrimea avansului care se realizeaz n acest caz prin construcia sculei achietoare i nu pe cale cinematic.

Fig. 1.1 Bro circular de ntindere

30

Proiectarea Sculelor Aschietoare

a) Schema de aschiere Schema de brosare se diferentiaza dupa directia suprainaltarii pe dinte fata de adaosul de prelucrare. Din acest punct de vedere, broarea poate fi: dup profil, prin generare i progresiv. Aceste scheme de achiere vor influena, att construcia broei, ct i procesul de achiere Tip scula aschietoare: brosa cilindrica

Fig. 1.2 Schema de brosare

31

Proiectarea Sculelor Aschietoare

b) Materialul de prelucrat

Material de prelucrat: OL60, ale carui proprietati mecanice se gasesc in tabelul 1.1

Tab. 1.1 Marca Clasa de calitate Gradul de dezoxidare Limita de curgere [kgf/mm2] Profile pline OL60 1 K 31,4 (32) Profile fasunate 30,4 (31) Table Benzi 29,4 (30) Rezistenta de rupere la tractiune [daN/mm2] 60,8...70,6 (60...72)

Tab. 1.2 c [daN/mm ] 66


2

HB 165

0,4

32

Proiectarea Sculelor Aschietoare

2. Alegerea materialului si stabilirea tratementului termic pentru scula aschietoare a) Alegerea materialului pentru partea de pozitionare - fixare si corpul sculei innd seama de solicitarea la rezisten a sculei n timpul procesului de achiere (mrimea i dinamicitatea forelor de achiere), literatura de specialitate recomand pentru partea de fixare i corpul sculei urmtoarele materiale: - Oeluri carbon obinuite; - Oel carbon de calitate i oeluri superioare pentru construcia de maini; - Oeluri aliate i oeluri aliate superioare pentru construcia de maini. Tab. 2.1 Marca OLC 45 C 0,042 0,5 Mn 0,5 0,8 Compozitia chimica [%] S P max 0,045 max 0,04 Fe rest

Tab.2.2 Caracteristici mecanice minime Duritatea Brinell max HB tractiune Alungirea la Gatuirea la Rezistenta rupere KCU 30/2 KCU 30/5 Limita de

laminata

Kgf/mm2 Carbon de calitate *N-normalizat I -imbunatatit


33

% 18 17 35 36

Kgf/cm2 6 4,5 229 197 -

OL60

N I

36 40

62 66

recoapta

curgere

Starea

rupere

la

Starea

Otelul

Marca

Starea*

Proiectarea Sculelor Aschietoare

b) Alegerea materialului pentru partea aschietoare Partea activa a brosei se va executa din otel rapid Rp3 avand urmatoarele caracteristici conform STAS 7382 80 Tab. 2.3 Marca C 0,7 0,8 Mn 0,45 Si 0,2 ...0,4 Compozitie chimica [%] Cr Mo W V Ni 17,5 - 19,5 3,6...4,4 max 0,6 max 0,4 1 1,4

P max 0,025

S max 0,02

Fe rest Tab.2.4 61 - 63

Rp3

Caracteristici mecanice minime Marca Rp3 Starea calire Limita de rupere la compresiune [Mpa] 103 Limita de rupere la incovoiere [Mpa] 103 Duritatea HRC

c) Tratamentul termic Partea activa din otel rapid Rp3 va fi supusa unui tratament termic preliminar si a unui final

Tratamentul termic preliminar este recoacerea de inmuiere la 820 850 in vederea prelucrarilor de degrosare. Dupa degrosare se impune recoacere de detensionare la temperaturi de

600 650

, pentru evitarea deformarii ulterioare a schulei sub influenta tensiunilor interne.

34

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Dupa prelucrarea de finisare se aplica sculei tratamentul termic de calire, la calire, la

temperaturi de 1250 1290 , cu racire in baie izoterma avand temperatura de 500 550 Incalzirea in vederea calirii trebuie efectuata in trepte, cu mentinerea constanta a temperaturii la 450

600

, 850

sau/si 1050

. Incalzirea si racirea se fac in bai de saruri: pentru

temperaturi de 450 600

se recomanda folosirea eutecticului ternar SrCl2 + NaCl + KCl,

pentru mentinerea la temperatura de 850 se foloseste amestecul de BaCl2 + NaCl, iar pentru incalzirea finala se recomanda ca mediu aCl2 in amestec cu dezocidanti. Racirea se face in baie de saruri, in trepte.

3. Stabilirea elementelor constructive dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi a) Calculul adaosului de prelucrare

Fig 3.1 Adausul de prelucrare


35

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Formula de calcul

Unde:

Lp = 1,35 d0 diametrul initial al alezajului A adaosul de prelucrare Dnom diametrul final Lp lungimea gaurii brosate

Tab.3.1 [mm] Lp [mm] 56,7 A [mm] 0,6 [mm] 41,4

b) Numarul de dinti Numrul de dini ai broelor se determin funcie de mrimea adaosului total de prelucrare i de valoarea grosimii de achiere pe dinte, innd seama totodat i de necesitatea existenei unui anumit numr de dini pentru calibrare. Formula de calcul

Tab.3.2 [mm/dinti] [mm/dinti] 0,02 0,015 [mm] 0.2


36

[dinti] 10

[dinti] 7

Zc [dinti] 5

Z [dinti] 22

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Z numarul total de dinti

c) Pasul dintilor Pasul dintilor de degrosare

Fig. 3.2 Formula de calcul

Tab.3.3 m = 1,25...1,5 1,5 Lp [mm] 56,7 pdeg [mm] 12 pfin [mm] 9

Elementele constructiv dimensionale pentru canalele de cuprindere a aschiilor si pentru dinti

37

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Tab.3.4 p [mm] 12 fl [mm] 4 Dimensiunile dintilor brosei Sd [mm] Lp [mm] K R[ ] 8 2,2 0,02 56,7 h [mm] 4 r[ ] 2

h inaltimea dintelui p pasul K coeficien d) Parametrii geometrici optimi ai broselor Tab.3.5 `Unghiul de degajare - pentru dinti de degrosare - pentru dinti de finisare-calibrare 15 5 Tab.3.6 `Unghiul de asezar - pentru dinti de degrosare - pentru dinti de finisare-calibrare 3 1

e) Elementele constructive ale broselor

38

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.3.3

d1 partea de prindere a brosei d2 - partea gatuita a brosei d4 partea de ghidare din fata d6 partea de ghidare posterioara l1 lungimea de prindere a brosei l2 lungimea partii gatuite a brosei l3 lungimea conului de ghidare l4 lungimea partii de ghidare din fata lcd lungimea cozii brosei las lungimea partii de aschiere lc lungimea partii de calibrare lactiva lungimea partii active a brosei l6 lungimea partii de prindere posterioara (din spate

Coada Brosei

39

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.3.4

Tab.3.7 Dimensiuni ale partii de prindere a unei brose cu coada cilindrica dinitial nominal d1 abaterea limita e8 nominal d2 abaterea limita c11 d4 nominal -0,5 -1,0 b2 abaterea limita e8 c l1 l2 l3 l4 r1 r2

-0,050 -0,089

-0,120 -0,280

-0,050 -0,089 1,5

41,41

160

0,4

1,6

36

28

36

31

32

32

20

Partea Gatuita Formula de calcul


40

30

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Tab.3.8 [mm] 41,4 [mm] 38 l2 [mm] 35

Lungimea l2 este o cota libera

Conul de ghidare Lungimea l3 este lasata la aprecierea proiectantului l3 = 15 [mm]

Partea de ghidare din fata Formula de calcul d4 = d1 - 0,05 [mm] l4 = (0,7...1) Lp [mm] Tab.3.9 [mm] 41,4 Lp [mm] 56,7 d4 [mm] 41,41 l4 [mm] 50

d1 diametrul initial d4 partea de ghidare din fata Lp lungimea piesei l4 lungimea partii de ghidare din fata Lungimea Cozii Brosei

41

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Formula de calcul

lcd = l1 + l2 + l3 + l4 + (10...15) [mm] l1 lungimea de prindere a brosei l2 lungimea partii gatuite a brosei l3 lungimea conului de ghidare l4 lungimea partii de ghidare din fata lcd lungimea cozii brosei Tab.3.10 l1 [mm] 160 l2 [mm] 35 l3 [mm] 15 l4 [mm] 50 lcd [mm] 260

Lungimea partii de aschiere

Formula de calcul

las = Zdeg

pdeg + Zfin pfin

Tab.3.11 Zdeg [dinti] 10 Zfin [dinti] 7 pdeg [mm] 12 pfin [mm] 9 las [mm] 183

Lungimea de calibrare Formula de calcul

42

Proiectarea Sculelor Aschietoare

lc = Zcal

pfin Tab.3.12

Zcal [dinti] 5 Lungimea activa Formula de calcul

pfin [mm] 9

lc [mm] 45

lactiva = las + lc Tab.3.13 las [mm] 183 Partea de ghidare posterioara Formula de calcul l6 = (0,7...1) Lp lc [mm] 45 lactiva [mm] 228

l6 = 56 [mm] Lp lungimea piesei l6 lungimea partii posterioare de ghidare Lungimea Brosei

L = lcd + las + lc + l6 Tab.3.14 lcd [mm] 260 las [mm] 183 lc [mm] 45 l6 [mm] 56 L [mm] 544

4. Calculul parametrilor geometrici constructivi n planele tehnologice. Determinarea profilului sculelor profilate

43

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig 4.1

Tab. 4.1 [ ] 3 [] 15 p [mm] 12 h [mm] 4 fl [mm] 4 R[ ] 8 r [] 2

5. Calculul regimului de achiere, a forelor i momentelor de lucru i alegerea mainii unelte

44

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Date initiale Tab.5.1 b [mm] 42 b latimea aschiei Sd avansul pe dinte Viteza de aschiere Formula de calcul Sddeg [mm / dinte] 0,02 Sdfin [mm / dinte] 0,015

Tab.5.2 Km 1,4 T [min] 130 Cv 12 m 0,62 y 0,62 V [m / min] 3,42

Fortele la brosare Formula de calcul

Tab.5.3 az [mm/dinte] 700 0,1 d [mm] 41,4 5 0,93 0,85 x [N] 19039,53

Puterea necesara Formula de calcul

45

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Tab.5.4 [N] 19039,53 Verificarea la rezistenta si rigiditate Formula de calcul [m/min] 3,42 [kw] 10,63

Unde :

Fmax = Fz

Tab.5.5 Fmax [N] 19039,53 d2 [mm] 38 [mm2] 19 Fz [N] 19039,53 [mm/N] 300 [mm/N] 16,78

d2 - partea gatuita a brosei - aria partii gatuite a brosei

Alegerea masinii unelte Formula de calcul

46

Proiectarea Sculelor Aschietoare

- Se allege

Masina de brosat orizontala TIP7520 pentru brosarea interioara

Tab.5.6 Caracteristici tehnice P n Efortul maxim de brosare Limitele de viteza ale cursei active Viteza cursei moarte Lungimea maxima si minima a cursei active Greutatea masinii L Gabaritul masinii B H 19,7 1000 20 0,6 - 6 20 1600 si 230 3000 6700 1030 1300 U.M [kw] [rot/mm] [tone] [m/min] [m/min] [mm] [kg] [mm] [mm] [mm]

6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta.

47

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.6.1

1. Brosa 2. Adaus de prelucrare 3. Piesa 4. Dispozitiv 5. Flansa masinii 6. Pene 7. Bucsa cu schimbare rapida

7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionarefixare si a partii aschietoare a sculei. Pentru brosele de intindere verificarea la rezistenta si rigiditate se reduce la verificarea relatiei , in care reprezinta efortul de intindere (tractiune) din sectiunile slabite ale corpului si partii de fixare a brosei (sectiunea din dreptul golului primului dinte si sectiunea cozii in dreptul locasului pentru falcile de apucare).
48

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Verificarea cozii brosei Formula de calcul

Unde :

Fmax = Fz - efortul unitar efectiv [N/mm2] Fz forta de aschiere [N] Tab.5.5 Fmax [N] 19039,53 d2 [mm] 38 [mm2] 19 Fz [N] 19039,53 [N/mm2] 300 [N/mm2] 16,78

d2 - partea gatuita a brosei - aria partii gatuite a brosei - efortul unitar efectiv [N/mm2] Fz forta de aschiere [N] A aria sectiunii periculoase = 400 N/mm2 pentru otel rapid si canale pentru aschii mici ( Brosele de compresiune nu necesita verificari la rezistenta si rigiditate Pentru brosele destinate destinate prelucrarilor exterioare se impune numai verificarea elementelor sistemului de pozitionare fixare. )

8. Stabilirea schemei de ascutire si reascutire pentru fixare

49

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.6.1 Ascutirea Broselor

9. Conditii tehnice pentru brose

Brosele fiind scule de mare precizie , tolerantele pentru diametrul de dispunere a dintilor de degrosare si pentru diametrul de dispunere a dintilor de degrosare si pentru diametrul de dispunere a dintilor de finisare si calibrare (se stabilesc conform [1] tab.213,214 pag. 435);
50

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Diametrul partii de ghidare din fata si spate se executa dupa ajustajul jd2 iar diametrul cozii si al degajarilor brosei dupa ajustajul je4 respectiv je7. Bataia radiala a dintilor de finisare si a partii de ghidare din sparte trebuie sa fie mai mica decat valoarea absoluta a tolerantei la diametrul in zona considerata (maximum 0,05 mm). Pentru dintii de calibrare nu se admite bataie radiala iar pentru portiunile degrojate ale brosei bataia admisa este de maximum 0,2 mm. Tab.9.1 Parametru Avansul pe dinte Sd Lungimea totala L Partea finisare - calibrare Inaltimea h Lungimea cozii lcd Lungime parte ghidare l4 Lungimea de calibrare lc Parte de ghidare posterioara l6 Dintii de calibrare Z Dintii aschietori [] Unghiul de degajare Unghiul de asezare 15 3 0,03...0,05 Dimensiune niminala [mm] 0,02 544 4 260 50 45 56 1 0,005 +0,3 - 0,015 Abaterea

Rugozitatea suprafetelor de asezare si degajare se ia egala cu Ra =1,63,2

Bibliografie

51

Proiectarea Sculelor Aschietoare

1. Sef. De lucrari Ing. Mircea Cosmnca Scule aschietoare - indrumar de proiectare - Ed. Institutul politehnic Iasi , 1972

2. Dr. Ing. Constantin Minciu Brosarea Vol. I si II - Ed.Tehnica Bucuresti , 1989

52