c3.1 Tipologie 10 11arhitectura Locuire Oras

A
rhitectura
L O
ocuire
ras
cursul 3
TIPOLOGIE DE LOCUIRE
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
TIPOLOGIE DE LOCUINTE:
Tipologia: operatie de clasificare a locuintelor dupa anumite criterii (formale, tehnice, economice etc.), a carei finalitate este ordonarea realitatii in scopul intelegerii, a clarificarii diverselor ei aspecte puse in lumina de criteriile dupa care se face clasificarea. Se contureaza astfel tipuri; tipul esentializeaza acele trasaturi identificate ca importante dupa criteriul ales; nu este similar cu modelul/prototipul ca obiect repetabil asa cum este, ci din contra, este un obiect dupa care oricine poate concepe opere care sa nu semene intre ele. Daca criteriile n lucru pun accentul pe corespondenta dintre spatiu/forma si valorile culturale si sociale ale celor care produc formele, tipologia introduce implicit chestiuni calitative circumscrise de conceptul de locuire.
TIPOLOGIE DE LOCUIRE:
Tipologia pe care o vom discuta ramane o clasificare (dupa cateva criterii) a locuintelor, dar trebuie privita si ca o ilustrare a evolutiei constantelor si variabilelor limbajului arhitectural, ca o reflexie in lumea formelor a modului de locuire (a modului de viata); Se va pune accentul n mod special pe acele chestiuni calitative care fac diferenta dintre modurile de locuire in diversele tipuri care vor fi identificate.
ASUPRA SUBIECTULUI TIP/TIPOLOGIE SE VA REVENI ANUL URMATOR (ACP), EL COMPORTAND MULTE INTERPRETARI SI APLICATII IN PROIECTUL CONTEMPORAN
TIPOLOGIE
Pe de o parte, un obiect de arhitectura trebuie considerat in drepturile lui specifice, ca o entitate in sine. Ca orice alta forma de arta, el poate fi caracterizat printr-o conditie de unicitate. Din acest punct de vedere, el nu este reductibil la nicio clasificare; este irepetabil ca fenomen singular. Se pot recunoaste filiatii stilistice intre operele de arhitectura, ca si in alte arte figurative, dar ele nu implica o pierdere a singularitatii obiectului. Pe de alta parte, o opera de arhitectura poate fi vazuta ca apartinand unei clase de obiecte care se repeta, caracterizate, prin anumite atribute generale, ca o clasa de instrumente. De la prima coliba la constructia arhaica de piatra, arhitectura primitiva s-a conceput pe ea insasi ca o activitate similara cu alte mestesuguri, cum ar fi tesutul, olaritul, impletirea nuielelor si altele. Primul produs al acestei activitati, pe care retrospectiv l-am numit arhitectura, nu era diferit de o unealta: a construi o coliba primitiva cerea solutii la problema formei sau a "designului"/proiectarii similare ca natura cu cele implicate in impletirea unui cos, adica a producerii de obiecte folositoare. De aceea, ca si in cazul cosului sau a unui vas de lut, obiectul de arhitectura era menit sa fie repetabil. Toate schimbarile care s-au produs in acest caz erau particularitati care pot fi gasite in orice obiect artizanal de-a lungul timpului. In acest sens, unicitatea obiectului de arhitectura era negata. Din acest punct de vedere, o opera de arhitectura, o constructie, o casa, poate fi definita precum o barca, o oala sau un coif prin trasaturi formale care exprima probleme intinzandu-se de la productie la utilizare si care permit reproducerea. In acesti termeni, se poate spune ca esenta obiectului arhitectural sta in repetabilitatea lui. Chiar actul de a numi obiectele arhitecturale este un proces de tipizare, prin insasi natura limbajului. Identificarea unui element arhitectural ca, de exemplu, coloana, curte interioara sau o intreaga cladire, implica o intreaga clasa de obiecte similare, cu trasaturi caracteristice comune. Ceea ce inseamna ca limbajul insusi consimte implicit conceptul de tip. Atunci, ce este tipul? El poate fi cel mai usor definit ca o notiune care descrie un grup de obiecte caracterizate printr-o acceasi structura formala. Nu este nici o diagrama spatiala, nici media unei liste seriale. Este fundamental bazat pe posibilitatea de a grupa obiectele dupa anumite similaritati inerente care le sunt structurale. Se poate chiar spune ca tip inseamna actul de a gandi prin grupuri. (...) Pe masura ce aceasta gandire devine mai precisa, se pot introduce si alte niveluri de grupare, care descriu noi categorii de tipuri. In final, cladirile sunt denumite specific. Astfel, ideea de tip, care aparent exclude individualitatea, inseamna, de fapt, recursul la origini a fiecarei opere de arhitectura.
(n Opposition, September 1978, MIT Press; textul intreg se va relua la anul-curs ACP)
Rafael Moneo, On Typology
CRITERII (SELECTIVE) DE CLASIFICARE: A. Criterii extra-arhitecturale B. Criterii arhitectural-urbanistice C. Criterii arhitecturale [numai pentru cazul locuintei plurifamiliale]
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
prof. ana maria ZAHARIADE
A. Criterii extra-arhitecturale
1. De statut [conditia destinatarului]
a. Locuinta privilegiata b. Locuinta populara
banala / cu restrictii financiare / formeaza tesutul urban masa / valoare de inovatie data de modul de asamblare A SE REVEDEA CUSUL INTRODUCTIV reprezentativitate/fara restrictii financiare/se diferentiaza de tesutul urban/purtatoare de stil : experimente, manifest artistic
2. Finantarii [finantator si utilizator]

a. Locuinta privata
este casa fiecaruia cu bani proprii sau prin scheme de imprumut rapporter = a aduce, fr. afacere prin vanzare sau inchiriere
c. Locuinta de raport
d. Locuinta subventionata locuinta sociala

subventionata din bani publici pentru categoriile defavorizate
3. Forma de proprietate
a. Locuinta individuala c. Locuinta co-proprietate d. Locuinta cu chirie

Legata de proprietatea in indiviziune forma mixta aparte: CONDOMINIUMUL relatie indirecta arhitect-beneficiar relatie directa arhitect-beneficiar
B. Criterii arhitectural-urbanistice
2. Criteriul referitor la inaltime 3. Criteriul privitor la tipul de acces
privind organizarea exterioara
1. Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare Vom urmari in mare:

- aparitia tipului si actualitatea lui (exemple veti mai avea si in curs) - unele chestiuni calitative legate de locuire pe care criteriul le aduce in discutie - anumite aspecte arhitecturale pe care e bine sa le stiti in aval de proiect
1. Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului

legat de densitate / indicatori diferiti de la o tara la alta / la noi, LEGEA 50/1991 defineste: POT (procentul de ocupare a terenului)= Sconstr la sol / Sparcelei x 100 CUT (coeficientul de utilizare a terenului) = Sdesfasurata / Sparcela
a. intensiv
caracteristica centrelor oraselor zona puternic urbanizata
b. extensiv
caracteristica periferiilor oraselor zona slab urbanizata
a. conform CIAM-urilor
2. Criteriul referitor la regimul de inaltime

-sub coroana arborilor = locuinta joasa -la nivelul coroanei arborilor = locuinta medie -peste coroana arborilor = locuinta inalta
c. conform uzantelor de proiectare in Romania d. conform documentelor MLPAT
-locuinta joasa = P, P+1 -locuinta medie < P+4 [limita de la care devine obligatorie introducerea unui ascensor] -locuinta inalta > P+4 [clasificare simplista si lipsita de sensuri urbanistice] -locuinta joasa = P, P+1 -locuinta inalta > P+2 [clasificare fundamentata istoric in concordanta cu fondul construit din Bucuresti] - < 5m - 5 10m - 10 15m - 15 25m - >25m
e. clasificare propusa de arh. Serban Criveanu
3. Criteriul referitor la tipul de acces la locuinta - pune in discutie aspecte calitative

ale parcursului de la spatiul public/mai anonim al orasului la spatiul privat al locuintei
a. acces individual, nemediat, din spatiul public la locuinta, prin diferite spatii deschise divers caracterizate c. acces obligat printr-un alt spatiu comun inchis (casa scarii/lift), care mediaza trecerea de la spatiul public la apartament.
Daniele Marques Huser Dreilindenstrasse, Lucerna, Elvetia, 1999
4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere
a. locuinte unifamiliale
DISCUTIE: coeficientul de urbanitate]
[acces direct, grad de izolare mare, independenta functionala] [acces mediat vertical si orizontal, grad de izolare mic, independnta functionala relativa]
c. locuinte plurifamiliale
c. locuinta comunitara
[unele functiuni se externalizeaza din apartamente si devin comune si/sau propun o coabitare institutionalizata pentru diferite motive]
-familisterul, falansterul -locuinte in campusuri -inchisori, manastiri -locuintele unor comunitati sectante
Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere [legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere ]

a1. izolate [20-40-80 loc/ha] a2. asociate a2.1. pe verticala suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate a2.2. pe orizontala - pe o latura gemene/cuplate - pe doua laturi grupate pavilionar in jurul unei curti insiruite [parter sau duplexuri] - pe trei laturi locuinta covor [200 loc/ha] a2.3. pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [~4 laturi] - derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha]
LOCUINTE LOW-RISE / HIGH-DENSITY LOCUINTA INTERMEDIARA

[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere]
a1. izolate (habitat pavilionaire, logement plain-pied)
[20-40-80 loc/ha]
Villa Farnesina, Baltassare Peruzzi, Roma, 1508
Haus Zuckerkandl, Walter Gropius, Jena, Germania, 1928
Haus Rudin, Herzog & de Meuron, Leymen, Elvetia, 1997 prof. ana maria ZAHARIADE
a1. izolate (habitat pavilionaire, logement plain-pied)
[20-40-80 loc/ha]
mare amploare odata cu critica dezvoltarii pe inaltime sta la baza extensiei urbane actuale (tocmai prin asocierea cu un criteriu de status)
Sprawl urban - oriunde anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
a21.
asociate pe verticala - doua apartamente suprapuse pe acelasi lot
Locuinte zona Cotroceni, Bucuresti anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
a22.
asociate pe orizontala - pe o latura gemene/cuplate
Parcelarea Trinitatii, Marcel Janco, Bucuresti, 1937 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
Locuinte ieftine Vatra Luminoasa, Horia Creanga, Bucuresti prof. ana maria ZAHARIADE
a22.
asociate pe orizontala - pe doua laturi insiruite (terraced houses)
a22.
asociate pe orizontala - pe doua laturi insiruite [parter sau pe mai multe niveluri]
a22.
asociate pe orizontala - pe doua laturi insiruite
a22.
asociate pe orizontala - pe doua laturi insiruite
a22. asociate pe orizontala pe doua laturi - insiruite
a22. asociate pe orizontala pe trei laturi locuinta covor [densitati mai mari- cam 200 loc/ha]
a22. asociate pe orizontala pe trei laturi locuinta covor
a22. asociate pe orizontala pe trei laturi locuinta covor
a23.
asociate pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [3-4 laturi] - derivate din insiruite si din covor
[400-600 loc/ha]
Cartierul Grant/Bucuresti din cercetarea doctorala (in lucru) a Irinei Calota

a23.
asociate pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [3-4 laturi] - derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha] DE AICI PLEACA SI STUDIUL UNOR TIPURI HIBRIDE: INTERMEDIARE, LOW RISE-HIGH DENSITY (a se revedea si exemplele din cursul care va relua aceasta zona de cautari).

DISCUTIE: coeficientul de urbanitate]
b. locuinta plurifamiliala - blocul / imobilul de apartamente

b1. izolate imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT b2. asociate Pot fi: b21. b22. OMOGENE: DIN TRONSOANE [cultura rationalista] NEOMOGENE: DIN IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]
pe o latura - rezulta niste blocuri mai mari cu doua intrari/scari pe doua laturi in formule - liniare - inchise, tip insula b23. pe trei laturi - tronsoane in T - in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional ex. Parisul Haussmannian

coeficientul de urbanitate]
b. locuinta plurifamiliala [imobilul de apartamente, blocul]
constituita istoric Roma Antica insula
b. locuinta plurifamiliala
b1. izolata imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT (DISCUTIE: valoarea de reper si in reatie cu natura)
ex. Bucuresti: imobile turn Floreasca (1966)
ex. Paris: la tour Montparnasse (1969-1972)

ex. Bucuresti: turnul de la Piata Palatului (1963-65)

b1. izolate imobilul liber pe toate partile
ex. Balta Alba: COMPOZITIE DIN IMOBILE TURN, IMOBILE DIN DOUA TRONSOANE, IMOBILE DIN MAI MULTE TRONSOANE IN DESFASURARI LINIARE (DREPTE SAU FRNTE)
b1. Izolate (TURN) b22. asociate in formule liniare ex. taierea Caii Grivitei ilustreaza in acelasi timp confruntarea dintre blocuri si tesutul traditional
b2. asociate NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] b22. pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare
Locuinte colective sec. XVII, Hamburg
b2. asociate NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] b21. pe o latura Ex: Imobilul Elena Ottulescu arh. Horia Creanga
b2. asociate OMOGENE b21. pe o latura Ex: Imobilul Malaxa, blvd. Magheru arh. Horia Creanga
b2. asociate NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] b22. pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [orasul traditional] b22. pe doua laturi in formule liniare exemplu tronson
exemplu: studii revista Arhitectura, anii 70
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [cultura rationalista] b22. pe doua laturi in formule liniare exemplu tronson
exemplu: studii revista Arhitectura, anii 70
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE b22. pe doua laturi - in formule liniare
Bucuresti
Brasilia
Paris
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE b22. pe doua laturi - in formule liniare exemplu: studii revista Arhitectura, anii 70
b2. asociate OMOGENE b22. pe doua laturi in formule liniare
Gifu Kitagata Apartments, Japonia Sejima und Nishizawa 2000
b2. asociate OMOGENE - incercari de rupere a omogenitatii b22. pe doua laturi in formule liniare cuplare a tronsoanelor prin balcoane
b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] - in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional ex. Parisul Haussmannian - secXIX
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian - ocupare intensiva
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian
ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE
C. Criterii arhitecturale (locuinte colective)
modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare
IMOBILUL DE LOCUINTE / BLOCUL / TRONSONUL UNITATEA LOCATIVA: APARTAMENTUL ACCESUL COMUN: CASA SCARII SI CAJA LIFTULUI =ELEMENTUL CEL MAI PROBLEMATIC
1. dupa pozitia scarii
a. c. d.
centrala la fatada detasata
[pot exista si doua scari, una principala si una de serviciu, pentru acelasi imobil]
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament

numai cu acces vertical apartamente accesibile prin palier cu acces vertical si orizontal acces prin spatii comune orizontal a. b. c. d. e. apartamente la palier apartamente la jumatati de nivel apartamente pe cursiva apartamente pe coridor caz special: strada interioara a lui Le Corbusier
C. Criterii arhitecturale
a. centrala cladire punct

a. centrala
b.
modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare la fatada
b. detasata
Turnuri de locuinte, Mecanoo, Stuttgart, Germania, 1992
c. detasata
Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania, 2000
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament
a. apartamente la palier Lohbach, Baumschlager & Eberle, Innsbruck, Austria, 2000
c. apartamente pe cursiva
Am Lazaret, Bendict Tonon, Potsdam, Germania, 2000
d. apartamente pe coridor Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003
d.
apartamente pe coridor Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003
e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier Unite dHabitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952
e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier Unite dHabitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952
In cazul locuitei colective, cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Adecvarea tipurilor la diversitatea modurilor de viata Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale (cautarea unor tipologii hibride ntre locuinta plurifamiliala si cea individuala) Incercarea de a proiecta spatii ale convivialitatii, spatii intermediare ntre public si privat Ruperea monotoniei si lipsei de personalizare a barelor Mixitatea, diversitatea, flexibilitatea apartamentelor Reabilitarea blocurilor si a cartierelor de blocuri Folosirea locuintei colective ca instrument de regenerare a orasului TOATE PUN IN DISCUTIE SPATIUL NTRE SI RELATIA CU ORASUL
In alegerea individual vs. colectiv: cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale
Cautarile tipologice de tip LOW RISE-HIGH DENSITY au acest sens si cauta formule hibride de habitat colectiv care propune organizari apropiate de casa individuala (prin anumite calitati spatiale, de scara, de acces, de spatiu exterior privat etc.), dar si de imobilul de apartamente (prin modalitatea de organizare, densitate, caracter compact etc.) (A SE VEDEA IN CURSURILE URMATOARER) LOCUINTA INTERMEDIARA = cautarile la nivelul locuintei sociale dn Franta anilor 1972-78: o scara apropiata de casa individuala, acces individual analog celui pavilionar, astfel incat sa se creeze un prag si un marcaj personal, un spatiu privat exterior, un simulacru de gradina individuala. In general, notiunea s-a extins mai ales asupra: (1) refuzul casei scarii in forma uzuala; (multiplicarea scarilor care sa deserveasca cat mai putine apartamente; utilizarea cursivelor); (2) atentie particulara acordata spatiilor de tranzitie, pragurilor,spatiilor folosibile in comun si insusite ca atare de catre utilizatori etc. ATENTIE DEOSEBITA LA PROIECTAREA SPATIILOR INTERMEDIARE
Incercarea de a proiecta spatii ale convivialitatii, cu statut semi-public, si spatii intermediare ntre public si privat.
SPATIILE INTERMEDIARE sunt totdeauna locuri definite prin trasaturile lor geometrice, dar si prin senzatii, prin modul in care sunt traite si folosite. Ele prezinta trasaturi de granita, de liziere care separa dar si unesc. Pragurile sunt n acelasi timp exterior si interior, au nuante care le pot transforma in spatii specializate sau, din contra, le permit sa ramana n ambiguitate, fara sa le defineasca total. Ele au rar forme consacrate. Imprecizia lor explica tocmai nevoia de a profita de caracterul si de conditiile contextului, care este si el in schimbare; deci putem vorbi de forme asociate timpului. In anumite momente, forma lor poate fi considerata constanta, desi greu de definit. Spatiile comune, cu statut semi-public, pot prin ele nsele sa constituie un atu, un element de atractivitate n favoarea locuintei colective: un spatiu creator de urbanitate, un necesar spatiu mpartasit/folosit mpreuna, nu un spatiu care trebuie redus la maximum n favoarea suprafetei apartamentelor. SUNT O ZONA DE CAUTARI. SUNT O ZONA DE EXPLORAT (LA SEMINARII)
Azi, faptul de a locui n oras ar trebui sa fie un plus n raport cu locuirea individuala inafara. Pariul spatiilor intermediare va reusi atunci cnd locuitorii vor putea sa afirme aceasta!
A SE REVEDEA CURSUL INTROTIV + anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultateaIrina, Sub fereastra mea nfloreste un tei, n ACUM ana maria ZAHARIADE prof. 4 Repere bucurest De citit:Tulbure de arhitectura / UAUIM
(Catherine Furet, interviu)(
In alegerea individual vs. colectiv: cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Incercarea de a proiecta spatii aleconvivialitatii, cu statut semi-public, si spatii intermediare ntre public si privat.
UN SPATIU DE ARTICULATIE (NU A APARUT CA ATARE IN ACEASTA TIPOLOGIE DE LOCUIRE, DAR CARE ESTE O PROBLEMA-CHEIE IN PROIECTUL CONTEMPORAN)
Nu se insista suficient asupra ideii tari ca orice proiect trebuie sa aiba grija de relatiile dintre persoane, institutii, comert, loisir; adica tocmai aceasta articulatie care este viata; iar habitatul este totdeauna legat de viata. () ARHITECTUL trebuie sa gaseasca sensul articulatiei dintre: un invidivid si altul, locuinta si spatiul inconjurator, ansamblul orasului, ziua si noaptea. () Aceasta unitate structurala nseamna n aceeasi masura si mentinerea unei unitati de sens, a unei coerente arhitecturale care integreaza functiuni, practici de locuire si estetica. Aceasta unitate nu inchide spatiul asupra lui ci l deschide catre alte posibilitati de articulare, astfel nct putem afirma ca aceasta articulare nu e niciodata terminata. () A lucra asupra articulatiilor nseamna a lucra asupra a ceea ce da esenta golului; orice articulatie face vizibil ceea ce articuleaza, dar se ascunde pe ea nsasi. Arhitectul trebuie sa stie ca orice locuitor trebuie sa gaseasca n proiect ceea ce cauta, dar fiind constient de faptul ca oamenii nu stiu exact ce cauta. Spatiul de locuit nu este apropriabil dect daca poate fi transformat de oamenii care il locuiesc. Arhitectul trebuie sa lucreze la opera sa si in sensul propriei distrugeri . (Bernard Salignon, Quest-ce quhabiter? , 1995)

Mult mai mult decât documente.

c3.1 Tipologie 10 11arhitectura Locuire Oras

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

c3.1 Tipologie 10 11arhitectura Locuire Oras

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

A

Rafael Moneo, On Typology

prof. ana maria ZAHARIADE

2. Finantarii [finantator si utilizator]

d. Locuinta subventionata locuinta sociala

a. Locuinta individuala c. Locuinta co-proprietate d. Locuinta cu chirie

prof. ana maria ZAHARIADE

privind organizarea exterioara

1. Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului

4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare Vom urmari in mare:

privind organizarea exterioara

1. Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului

prof. ana maria ZAHARIADE

privind organizarea exterioara

2. Criteriul referitor la regimul de inaltime

c. conform uzantelor de proiectare in Romania d. conform documentelor MLPAT

e. clasificare propusa de arh. Serban Criveanu

prof. ana maria ZAHARIADE

privind organizarea exterioara

3. Criteriul referitor la tipul de acces la locuinta - pune in discutie aspecte calitative

prof. ana maria ZAHARIADE

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

DISCUTIE: coeficientul de urbanitate]

Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere [legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere ]

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

a1. izolate (habitat pavilionaire, logement plain-pied)

Villa Farnesina, Baltassare Peruzzi, Roma, 1508

Haus Zuckerkandl, Walter Gropius, Jena, Germania, 1928

a1. izolate (habitat pavilionaire, logement plain-pied)

asociate pe verticala - doua apartamente suprapuse pe acelasi lot

asociate pe orizontala - pe o latura gemene/cuplate

asociate pe orizontala - pe doua laturi insiruite (terraced houses)

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

asociate pe orizontala - pe doua laturi insiruite

prof. ana maria ZAHARIADE

asociate pe orizontala - pe doua laturi insiruite

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala pe doua laturi - insiruite

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala pe trei laturi locuinta covor

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala pe trei laturi locuinta covor

prof. ana maria ZAHARIADE

Cartierul Grant/Bucuresti din cercetarea doctorala (in lucru) a Irinei Calota

prof. ana maria ZAHARIADE

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

b. locuinta plurifamiliala - blocul / imobilul de apartamente

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

b. locuinta plurifamiliala [imobilul de apartamente, blocul]

constituita istoric Roma Antica insula

prof. ana maria ZAHARIADE

ex. Bucuresti: imobile turn Floreasca (1966)

ex. Paris: la tour Montparnasse (1969-1972)

ex. Bucuresti: turnul de la Piata Palatului (1963-65)

b1. izolate imobilul liber pe toate partile

prof. ana maria ZAHARIADE

Locuinte colective sec. XVII, Hamburg

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

exemplu: studii revista Arhitectura, anii 70

prof. ana maria ZAHARIADE