c3.1 Tipologie 10 11arhitectura Locuire Oras

Arhitectura Locuire Oras

cursul 3

TIPOLOGIE DE LOCUIRE

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

TIPOLOGIE DE LOCUINTE:

Tipologia: operatie de clasificare a locuintelor dupa anumite criterii (formale, tehnice, economice etc.), a carei finalitate este ordonarea realitatii in scopul intelegerii, a clarificarii diverselor ei aspecte puse in lumina de criteriile dupa care se face clasificarea. Se contureaza astfel tipuri; tipul esentializeaza acele trasaturi identificate ca importante dupa criteriul ales; nu este similar cu modelul/prototipul ca obiect repetabil asa cum este, ci din contra, este un „obiect“ dupa care oricine poate concepe opere care sa nu semene intre ele. Daca criteriile în lucru pun accentul pe corespondenta dintre spatiu/forma si valorile culturale si sociale ale celor care produc formele, tipologia introduce implicit chestiuni calitative circumscrise de conceptul de locuire.

TIPOLOGIE DE LOCUIRE:

Tipologia pe care o vom discuta ramane o clasificare (dupa cateva criterii) a locuintelor, dar trebuie privita si ca o ilustrare a evolutiei constantelor si variabilelor limbajului arhitectural, ca o reflexie in lumea formelor a modului de locuire (a modului de viata); Se va pune accentul în mod special pe acele chestiuni calitative care fac diferenta dintre „modurile de locuire“ in diversele tipuri care vor fi identificate.

ASUPRA SUBIECTULUI TIP/TIPOLOGIE SE VA REVENI ANUL URMATOR (ACP), EL COMPORTAND MULTE INTERPRETARI SI APLICATII IN PROIECTUL CONTEMPORAN



TIPOLOGIE

Pe de o parte, un obiect de arhitectura trebuie considerat in drepturile lui specifice, ca o entitate in sine. Ca orice alta forma de arta, el poate fi caracterizat printr-o conditie de unicitate. Din acest punct de vedere, el nu este reductibil la nicio clasificare; este irepetabil ca fenomen singular. Se pot recunoaste filiatii stilistice intre operele de arhitectura, ca si in alte arte figurative, dar ele nu implica o pierdere a singularitatii obiectului.

Pe de alta parte, o opera de arhitectura poate fi vazuta ca apartinand unei clase de obiecte care se repeta, caracterizate, prin anumite atribute generale, ca o clasa de instrumente. De la prima coliba la constructia arhaica de piatra, arhitectura primitiva s-a conceput pe ea insasi ca o activitate similara cu alte mestesuguri, cum ar fi tesutul, olaritul, impletirea nuielelor si altele. Primul produs al acestei activitati, pe care retrospectiv l-am numit arhitectura, nu era diferit de o unealta: a construi o coliba primitiva cerea solutii la problema formei sau a "designului"/proiectarii similare ca natura cu cele implicate in impletirea unui cos, adica a producerii de obiecte folositoare. De aceea, ca si in cazul cosului sau a unui vas de lut, obiectul de arhitectura era menit sa fie repetabil. Toate schimbarile care s-au produs in acest caz erau particularitati care pot fi gasite in orice obiect artizanal de-a lungul timpului. In acest sens, unicitatea obiectului de arhitectura era negata. Din acest punct de vedere, o opera de arhitectura, o constructie, o casa, poate fi definita – precum o barca, o oala sau un coif – prin trasaturi formale care exprima probleme intinzandu-se de la productie la utilizare si care permit reproducerea. In acesti termeni, se poate spune ca esenta obiectului arhitectural sta in repetabilitatea lui. Chiar actul de a numi obiectele arhitecturale este un proces de tipizare, prin insasi natura limbajului. Identificarea unui element arhitectural ca, de exemplu, “coloana”, “curte interioara” sau o intreaga cladire, implica o intreaga clasa de obiecte similare, cu trasaturi caracteristice comune. Ceea ce inseamna ca limbajul insusi consimte implicit conceptul de tip.

Atunci, ce este tipul? El poate fi cel mai usor definit ca o notiune care descrie un grup de obiecte caracterizate printr-o acceasi structura formala. Nu este nici o diagrama spatiala, nici media unei liste seriale. Este fundamental bazat pe posibilitatea de a grupa obiectele dupa

anumite similaritati inerente care le sunt structurale. Se poate chiar spune ca tip inseamna actul de a gandi prin grupuri. (

ce aceasta gandire devine mai precisa, se pot introduce si alte niveluri de grupare, care descriu noi categorii de tipuri. In final, cladirile sunt denumite specific. Astfel, ideea de tip, care aparent exclude individualitatea, inseamna, de fapt, recursul la origini a fiecarei opere de â^r^hⁱ^tê^c^tû^râ^.

) Pe masura

Rafael Moneo, On Typology

(în Opposition, September 1978, MIT Press; textul intreg se va relua la anul-curs ACP)



CRITERII (SELECTIVE) DE CLASIFICARE:

A. Criterii extra-arhitecturale

B. Criterii arhitectural-urbanistice

C. Criterii arhitecturale [numai pentru cazul locuintei plurifamiliale]



A. Criterii extra-arhitecturale

1.   De statut [conditia destinatarului]

A SE REVEDEA CUSUL INTRODUCTIV

a.  

Locuinta privilegiata

reprezentativitate/fara restrictii financiare/se diferentiaza de tesutul urban/purtatoare de stil :

experimente, manifest artistic

b.

Locuinta populara

“banala” / cu restrictii financiare / formeaza tesutul urban – masa / valoare de inovatie data de modul de asamblare

2.   Finantarii [finantator si utilizator]

a.  

Locuinta privata

este casa fiecaruia – cu bani proprii sau prin scheme de imprumut

c.  

Locuinta de raport

“rapporter” = a aduce, fr. – afacere prin vanzare sau inchiriere

d.  

Locuinta subventionata – locuinta sociala

subventionata din bani publici – pentru categoriile defavorizate

3.   Forma de proprietate

a.  

Locuinta individuala

relatie directa arhitect-beneficiar

c.  

Locuinta co-proprietate

Legata de proprietatea in indiviziune – forma mixta aparte: CONDOMINIUMUL

d.  

Locuinta cu chirie

relatie indirecta arhitect-beneficiar




privind organizarea exterioara

1.   Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului 2.   Criteriul referitor la inaltime 3.   Criteriul privitor la tipul de acces 4.   Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare

Vom urmari in mare:

- aparitia tipului si actualitatea lui (exemple veti mai avea si in curs) - unele chestiuni calitative legate de locuire pe care criteriul le aduce in discutie - anumite aspecte arhitecturale pe care e bine sa le stiti in aval de proiect





1.   Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului

legat de densitate / indicatori diferiti de la o tara la alta / la noi, LEGEA 50/1991 defineste:

POT (procentul de ocupare a terenului)= _S_c_o_n_s_t_r _l_a _s_o_l / _S_p_a_r_c_e_l_e_i x 100

CUT (coeficientul de utilizare a terenului) = _S_d_e_s_f_a_s_u_r_a_t_a / _S_p_a_r_c_e_l_a

a.  

intensiv

caracteristica centrelor oraselor – zona puternic urbanizata

b.

extensiv

caracteristica periferiilor oraselor – zona slab urbanizata





2. Criteriul referitor la regimul de inaltime

a.  

conform CIAM-urilor

-  sub coroana arborilor = locuinta joasa

-  la nivelul coroanei arborilor = locuinta medie

-  peste coroana arborilor = locuinta inalta

c.  

conform uzantelor de proiectare in Romania

-  locuinta joasa = P, P+1

-  locuinta medie < P+4 [limita de la care devine obligatorie introducerea unui ascensor]

-  locuinta inalta > P+4

d.  

conform documentelor MLPAT

[clasificare simplista si lipsita de sensuri urbanistice]

-  locuinta joasa = P, P+1

-  locuinta inalta > P+2

e.  

clasificare propusa de arh. Serban Criveanu

[clasificare fundamentata istoric in concordanta cu fondul construit din Bucuresti]

-

-   5 – 10m

-   10 – 15m

-   15 – 25m

-   >25m

  < 5m





3. Criteriul referitor la tipul de acces la locuinta - pune in discutie aspecte calitative

ale parcursului de la spatiul public/mai anonim al orasului la spatiul privat al locuintei

a.  

acces individual, nemediat, din spatiul public la locuinta, prin diferite spatii deschise divers caracterizate

c.  

acces obligat printr-un alt spatiu comun inchis (casa scarii/lift), care mediaza trecerea de la spatiul public la apartament.

Daniele Marques Häuser Dreilindenstrasse, Lucerna, Elvetia, 1999





4.   Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere

a.  

locuinte unifamiliale

DISCUTIE: coeficientul de urbanitate]

[acces direct, grad de izolare mare, independenta functionala]

!

c.  

locuinte plurifamiliale

[acces mediat vertical si orizontal, grad de izolare mic, independnta functionala relativa]

c. locuinta comunitara

[unele functiuni se externalizeaza din apartamente si devin comune si/sau propun o coabitare institutionalizata pentru diferite motive]

-  familisterul, falansterul

-  locuinte in campusuri

-  inchisori, manastiri

-  locuintele unor comunitati sectante

Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856






[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere ] !

a.  


a1. izolate a2. asociate

[20-40-80 loc/ha]

a2.1.

pe verticala

a2.2.

suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate pe orizontala

- pe o latura – gemene/cuplate

- pe doua laturi

– grupate pavilionar in jurul unei curti – insiruite [parter sau duplexuri]

- pe trei laturi – locuinta covor

[200 loc/ha]

a2.3.

pe orizontala si verticala

- pavilionar suprapuse [~4 laturi]

- derivate din insiruite si din covor

LOCUINTE LOW-RISE / HIGH-DENSITY LOCUINTA INTERMEDIARA


[400-600 loc/ha]





[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere]

!

a.  


a1. izolate

(habitat pavilionaire, logement plain-pied)

[20-40-80 loc/ha]

Villa Farnesina, Baltassare Peruzzi, Roma, 1508

Haus Zuckerkandl, Walter Gropius, Jena, Germania, 1928


Haus Rudin, Herzog & de Meuron, Leymen, Elvetia, 1997


a.  


a1. izolate (habitat pavilionaire, logement plain-pied)

[20-40-80 loc/ha]

mare amploare odata cu critica dezvoltarii pe inaltime sta la baza „extensiei“ urbane actuale (tocmai prin asocierea cu un criteriu de status)


“Sprawl“ urban - oriunde


a21.

asociate pe verticala - doua apartamente suprapuse pe acelasi lot


Locuinte zona Cotroceni, Bucuresti prof. ana maria ZAHARIADE

a22.

asociate pe orizontala - pe o latura – gemene/cuplate

Parcelarea Trinitatii, Marcel Janco, Bucuresti, 1937


Locuinte ieftine Vatra Luminoasa, Horia Creanga, Bucuresti prof. ana maria ZAHARIADE

a22.

asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite (terraced houses)



a22.

asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite [parter sau pe mai multe niveluri]



a22.

asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite



a22.

asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite



a22.

pe doua laturi - insiruite

asociate pe orizontala



a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor [densitati mai mari- cam 200 loc/ha]



a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor



a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor



a23.

asociate pe orizontala si verticala

- pavilionar suprapuse [3-4 laturi]

- derivate din insiruite si din covor


[400-600 loc/ha]

Cartierul Grant/Bucuresti din cercetarea doctorala (in lucru) a Irinei Calota


a23.

asociate pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [3-4 laturi] - derivate din insiruite si din covor

[400-600 loc/ha]

DE AICI PLEACA SI STUDIUL UNOR TIPURI HIBRIDE:

INTERMEDIARE, LOW RISE-HIGH DENSITY

(a se revedea si exemplele din cursul care va relua aceasta zona de cautari).







DISCUTIE: coeficientul de urbanitate] !

b. locuinta plurifamiliala - blocul / imobilul de apartamente

b1. izolate – imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL „TURN“/“PUNCT“

b2. asociate

Pot fi:

OMOGENE: DIN „TRONSOANE“ [cultura rationalista] NEOMOGENE: DIN IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

b21.

pe o latura - rezulta niste blocuri mai mari cu „doua intrari/scari“

b22.

pe doua laturi in formule

- liniare

b23.

pe trei laturi

- inchise, tip insula - tronsoane in “T” - in formule inchise, tip insula, prin ocuparea

intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional

ex. Parisul Haussmannian







coeficientul de urbanitate] !

b.  

locuinta plurifamiliala [imobilul de apartamente, blocul]

constituita istoric – Roma Antica insula



b. locuinta plurifamiliala

b1. izolata – imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT (DISCUTIE: valoarea de reper si in reatie cu natura)

ex. Bucuresti: imobile turn Floreasca (1966)

_e_x_. _P_a_r_i_s_: _l_a _t_o_u_r _M_o_n_t_p_a_r_n_a_s_s_e ₍₁₉₆₉_-₁₉₇₂₎

ex. Bucuresti:

turnul de la Piata Palatului (1963-65)




b1. izolate – imobilul liber pe toate partile

ex. Balta Alba: COMPOZITIE DIN IMOBILE TURN, IMOBILE DIN DOUA TRONSOANE, IMOBILE DIN MAI MULTE TRONSOANE IN DESFASURARI LINIARE (DREPTE SAU FRÂNTE)




b1. Izolate (TURN) b22. asociate in formule liniare

ex. taierea Caii Grivitei ilustreaza in acelasi timp confruntarea dintre blocuri si tesutul traditional



b2. asociate

b22.

NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare

Locuinte colective sec. XVII, Hamburg



b2. asociate


b21. pe o latura Ex: Imobilul Elena Ottulescu arh. Horia Creanga



b2. asociate

OMOGENE

b21. pe o latura Ex: Imobilul Malaxa, blvd. Magheru arh. Horia Creanga



b2. asociate

b22.


pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare



b2. asociate

b22.

OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [orasul traditional]

pe doua laturi in formule liniare exemplu tronson

exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70



b2. asociate

b22.

OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [cultura rationalista]

pe doua laturi in formule liniare exemplu tronson




b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE

b22.

Bucuresti

pe doua laturi - in formule liniare

Brasilia


Paris


b2. asociate

OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE pe doua laturi - in formule liniare

b22.




b2. asociate OMOGENE

b22.

pe doua laturi in formule liniare

Gifu Kitagata Apartments, Japonia Sejima und Nishizawa

2000



b2. asociate

OMOGENE - incercari de rupere a omogenitatii

b22.

cuplare a tronsoanelor prin balcoane

pe doua laturi in formule liniare



b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

- in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional

ex. Parisul Haussmannian - secXIX



b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian - ocupare intensiva



b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian



ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE



C. Criterii arhitecturale (locuinte colective)

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare

IMOBILUL DE LOCUINTE / BLOCUL / TRONSONUL UNITATEA LOCATIVA: APARTAMENTUL ACCESUL COMUN: CASA SCARII SI CAJA LIFTULUI =ELEMENTUL CEL MAI PROBLEMATIC

1.

dupa pozitia scarii

a.  

centrala

c.  

la fatada

d.  

detasata

[pot exista si doua scari, una principala si una de serviciu, pentru acelasi imobil]

2.   dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament

numai cu acces vertical

a.

apartamente la palier

apartamente accesibile prin palier

b.

apartamente la jumatati de nivel

cu acces vertical si orizontal

c.

apartamente pe cursiva

acces prin spatii comune orizontal

d.

apartamente pe coridor

e.

caz special: strada interioara a lui Le Corbusier



C. Criterii arhitecturale

1.   dupa pozitia scarii

a. centrala – cladire punct







a.

centrala





b.


la fatada





b.

detasata

Turnuri de locuinte, Mecanoo, Stuttgart, Germania, 1992





c.

detasata

Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania, 2000




2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

a.  

apartamente la palier

Lohbach, Baumschlager & Eberle, Innsbruck, Austria, 2000




2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament

c. apartamente pe cursiva




2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament


Am Lazaret, Bendict Tonon, Potsdam, Germania, 2000















d. apartamente pe coridor

Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003



d. apartamente pe coridor

Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003





e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier

Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952





e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier

Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952



In cazul locuitei colective, cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Adecvarea tipurilor la diversitatea modurilor de viata

Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale (cautarea unor tipologii „hibride“ între locuinta plurifamiliala si cea individuala) Incercarea de a proiecta spatii ale „convivialitatii“, spatii intermediare între public si privat

Ruperea monotoniei si lipsei de personalizare a „barelor“ Mixitatea, diversitatea, flexibilitatea apartamentelor

Reabilitarea blocurilor si a cartierelor de blocuri

Folosirea locuintei colective ca instrument de regenerare a orasului

TOATE PUN IN DISCUTIE „SPATIUL ÎNTRE“ SI RELATIA CU ORASUL



In alegerea individual vs. colectiv:

cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale

Cautarile tipologice de tip LOW RISE-HIGH DENSITY au acest sens si cauta formule hibride de habitat colectiv care propune organizari apropiate de casa individuala (prin anumite calitati spatiale, de scara, de acces, de spatiu exterior privat etc.), dar si de imobilul de apartamente (prin modalitatea de organizare, densitate, caracter compact etc.)

(A SE VEDEA IN CURSURILE URMATOARER)

LOCUINTA INTERMEDIARA = cautarile la nivelul locuintei sociale dn Franta anilor 1972-78: o scara apropiata de casa individuala, acces individual analog celui pavilionar, astfel incat sa se creeze un „prag“ si „un marcaj personal“, un spatiu privat exterior, un simulacru de gradina individuala. In general, notiunea s-a extins mai ales asupra:

refuzul casei scarii in forma uzuala; (multiplicarea scarilor care sa deserveasca cat mai putine

apartamente; utilizarea cursivelor); (2) atentie particulara acordata spatiilor de tranzitie, „pragurilor“,spatiilor folosibile in comun si insusite ca

atare de catre utilizatori etc.

ATENTIE DEOSEBITA LA PROIECTAREA „SPATIILOR INTERMEDIARE“

(1)  



Incercarea de a proiecta spatii ale „convivialitatii“, cu statut semi-public, si spatii intermediare între public si privat.

SPATIILE INTERMEDIARE sunt totdeauna locuri definite prin trasaturile lor geometrice, dar si prin senzatii, prin modul in care sunt traite si folosite. Ele prezinta trasaturi de granita, de liziere care separa dar si unesc. Pragurile sunt în acelasi timp exterior si interior, au nuante care le pot transforma in spatii specializate sau, din contra, le permit sa ramana în ambiguitate, fara sa le defineasca total. Ele au rar forme consacrate. Imprecizia lor explica tocmai nevoia de a profita de caracterul si de conditiile contextului, care este si el in schimbare; deci putem vorbi de forme asociate timpului. In anumite momente, forma lor poate fi considerata constanta, desi greu de definit. Spatiile comune, cu statut semi-public, pot prin ele însele sa constituie un atu, un element de atractivitate în favoarea locuintei colective: un spatiu creator de urbanitate, un necesar spatiu împartasit/folosit împreuna, nu un spatiu care trebuie redus la maximum în favoarea suprafetei apartamentelor.

SUNT O ZONA DE CAUTARI. SUNT O ZONA DE EXPLORAT (LA SEMINARII)

Azi, faptul de a locui în oras ar trebui sa fie un plus în raport cu locuirea individuala inafara. Pariul spatiilor intermediare va reusi atunci când locuitorii vor putea sa afirme aceasta!

(Catherine Furet, interviu)(

A SE REVEDEA CURSUL INTROTIV +


De citit:Tulbure Irina, Sub fereastra mea înfloreste un tei, în ACUM 4 Repere bucurest


In alegerea individual vs. colectiv:

cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Incercarea de a proiecta spatii ale„convivialitatii“, cu statut semi-public, si spatii intermediare între public si privat.

UN SPATIU DE ARTICULATIE (NU A APARUT CA ATARE IN ACEASTA TIPOLOGIE DE LOCUIRE, DAR CARE ESTE O PROBLEMA-CHEIE IN PROIECTUL CONTEMPORAN)

« Nu se insista suficient asupra ideii tari ca orice proiect trebuie sa aiba grija de relatiile dintre persoane, institutii, comert, loisir; adica tocmai aceasta articulatie care este viata; iar habitatul este totdeauna legat de viata. (…) ARHITECTUL trebuie sa gaseasca sensul articulatiei dintre: un invidivid si altul, locuinta si spatiul inconjurator, ansamblul orasului, ziua si noaptea. (…) Aceasta « unitate » structurala înseamna în aceeasi masura si mentinerea unei unitati de sens, a unei coerente arhitecturale care integreaza functiuni, practici de locuire si estetica. Aceasta unitate nu inchide spatiul asupra lui ci îl deschide catre alte posibilitati de articulare, astfel încât putem afirma ca aceasta articulare nu e niciodata terminata. (…)

« A lucra asupra articulatiilor înseamna a lucra asupra a ceea ce da esenta golului; orice articulatie face vizibil ceea ce

articuleaza, dar se ascunde pe ea însasi. Arhitectul trebuie sa stie ca orice locuitor trebuie sa gaseasca în proiect ceea ce cauta, dar fiind constient de faptul ca oamenii nu stiu exact ce cauta. Spatiul de locuit nu este apropriabil decât daca poate fi transformat de oamenii care il locuiesc. Arhitectul trebuie sa lucreze la opera sa si in sensul propriei distrugeri ». (Bernard Salignon, Quest-ce qu’habiter? , 1995)



Mult mai mult decât documente.

c3.1 Tipologie 10 11arhitectura Locuire Oras

Încărcat de

Informații document

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

c3.1 Tipologie 10 11arhitectura Locuire Oras

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

Documente similare cu c3.1 Tipologie 10 11arhitectura Locuire Oras

Titluri conexe

a.	Locuinta privilegiata
	reprezentativitate/fara restrictii financiare/se diferentiaza de tesutul urban/purtatoare de stil :
	experimente, manifest artistic
b.	Locuinta populara

a.	Locuinta privata este casa fiecaruia – cu bani proprii sau prin scheme de imprumut
c.	Locuinta de raport
c.	“rapporter” = a aduce, fr. – afacere prin vanzare sau inchiriere
d.	Locuinta subventionata – locuinta sociala

a.	Locuinta individuala
a.	relatie directa arhitect-beneficiar
c.	Locuinta co-proprietate
c.	Legata de proprietatea in indiviziune – forma mixta aparte: CONDOMINIUMUL
d.	Locuinta cu chirie

a.	conform CIAM-urilor
	-  sub coroana arborilor = locuinta joasa
	-  la nivelul coroanei arborilor = locuinta medie
	-  peste coroana arborilor = locuinta inalta
c.	conform uzantelor de proiectare in Romania
	-  locuinta joasa = P, P+1
	-  locuinta medie < P+4 [limita de la care devine obligatorie introducerea unui ascensor]
	-  locuinta inalta > P+4
d.	conform documentelor MLPAT
	[clasificare simplista si lipsita de sensuri urbanistice]
	-  locuinta joasa = P, P+1
	-  locuinta inalta > P+2
e.	clasificare propusa de arh. Serban Criveanu

a.	acces individual, nemediat, din spatiul public la locuinta, prin diferite spatii deschise divers caracterizate
c.	acces obligat printr-un alt spatiu comun inchis (casa scarii/lift), care mediaza trecerea de la spatiul public la apartament.

a2.1.	pe verticala
a2.2.	suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate pe orizontala
	- pe o latura – gemene/cuplate
	- pe doua laturi – grupate pavilionar in jurul unei curti – insiruite [parter sau duplexuri]
	- pe trei laturi – locuinta covor	[200 loc/ha]
a2.3.	pe orizontala si verticala

b21.	pe o latura - rezulta niste blocuri mai mari cu „doua intrari/scari“
b22.	pe doua laturi in formule	- liniare
b23.	pe trei laturi - inchise, tip insula - tronsoane in “T” - in formule inchise, tip insula, prin ocuparea

1.	dupa pozitia scarii	a.	centrala
		c.	la fatada
		d.	detasata

numai cu acces vertical	a.	apartamente la palier
apartamente accesibile prin palier	b.	apartamente la jumatati de nivel
cu acces vertical si orizontal	c.	apartamente pe cursiva
acces prin spatii comune orizontal	d.	apartamente pe coridor
acces prin spatii comune orizontal	e.	caz special: strada interioara a lui Le Corbusier