Sunteți pe pagina 1din 63

Arhitectura Locuire Oras

cursul 3

A rhitectura L ocuire O ras cursul 3 TIPOLOGIE DE LOCUIRE anul III / ALO 2010-11

TIPOLOGIE DE LOCUIRE

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

TIPOLOGIE DE LOCUINTE: Tipologia: operatie de clasificare a locuintelor dupa anumite criterii (formale, tehnice,

TIPOLOGIE DE LOCUINTE:

Tipologia: operatie de clasificare a locuintelor dupa anumite criterii (formale, tehnice, economice etc.), a carei finalitate este ordonarea realitatii in scopul intelegerii, a clarificarii diverselor ei aspecte puse in lumina de criteriile dupa care se face clasificarea. Se contureaza astfel tipuri; tipul esentializeaza acele trasaturi identificate ca importante dupa criteriul ales; nu este similar cu modelul/prototipul ca obiect repetabil asa cum este, ci din contra, este un obiectdupa care oricine poate concepe opere care sa nu semene intre ele. Daca criteriile în lucru pun accentul pe corespondenta dintre spatiu/forma si valorile culturale si sociale ale celor care produc formele, tipologia introduce implicit chestiuni calitative circumscrise de conceptul de locuire.

TIPOLOGIE DE LOCUIRE:

Tipologia pe care o vom discuta ramane o clasificare (dupa cateva criterii) a locuintelor, dar trebuie privita si ca o ilustrare a evolutiei constantelor si variabilelor limbajului arhitectural, ca o reflexie in lumea formelor a modului de locuire (a modului de viata); Se va pune accentul în mod special pe acele chestiuni calitative care fac diferenta dintre „modurile de locuirein diversele tipuri care vor fi identificate.

ASUPRA SUBIECTULUI TIP/TIPOLOGIE SE VA REVENI ANUL URMATOR (ACP), EL COMPORTAND MULTE INTERPRETARI SI APLICATII IN PROIECTUL CONTEMPORAN

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

TIPOLOGIE

Pe de o parte, un obiect de arhitectura trebuie considerat in drepturile lui specifice, ca o entitate in sine. Ca orice alta forma de arta, el poate fi caracterizat printr-o conditie de unicitate. Din acest punct de vedere, el nu este reductibil la nicio clasificare; este irepetabil ca fenomen singular. Se pot recunoaste filiatii stilistice intre operele de arhitectura, ca si in alte arte figurative, dar ele nu implica o pierdere a singularitatii obiectului.

Pe de alta parte, o opera de arhitectura poate fi vazuta ca apartinand unei clase de obiecte care se repeta, caracterizate, prin anumite atribute generale, ca o clasa de instrumente. De la prima coliba la constructia arhaica de piatra, arhitectura primitiva s-a conceput pe ea insasi ca o activitate similara cu alte mestesuguri, cum ar fi tesutul, olaritul, impletirea nuielelor si altele. Primul produs al acestei activitati, pe care retrospectiv l-am numit arhitectura, nu era diferit de o unealta: a construi o coliba primitiva cerea solutii la problema formei sau a "designului"/proiectarii similare ca natura cu cele implicate in impletirea unui cos, adica a producerii de obiecte folositoare. De aceea, ca si in cazul cosului sau a unui vas de lut, obiectul de arhitectura era menit sa fie repetabil. Toate schimbarile care s-au produs in acest caz erau particularitati care pot fi gasite in orice obiect artizanal de-a lungul timpului. In acest sens, unicitatea obiectului de arhitectura era negata. Din acest punct de vedere, o opera de arhitectura, o constructie, o casa, poate fi definita – precum o barca, o oala sau un coif – prin trasaturi formale care exprima probleme intinzandu-se de la productie la utilizare si care permit reproducerea. In acesti termeni, se poate spune ca esenta obiectului arhitectural sta in repetabilitatea lui. Chiar actul de a numi obiectele arhitecturale este un proces de tipizare, prin insasi natura limbajului. Identificarea unui element arhitectural ca, de exemplu, “coloana”, “curte interioara” sau o intreaga cladire, implica o intreaga clasa de obiecte similare, cu trasaturi caracteristice comune. Ceea ce inseamna ca limbajul insusi consimte implicit conceptul de tip.

Atunci, ce este tipul? El poate fi cel mai usor definit ca o notiune care descrie un grup de obiecte caracterizate printr-o acceasi structura formala. Nu este nici o diagrama spatiala, nici media unei liste seriale. Este fundamental bazat pe posibilitatea de a grupa obiectele dupa

anumite similaritati inerente care le sunt structurale. Se poate chiar spune ca tip inseamna actul de a gandi prin grupuri. (

ce aceasta gandire devine mai precisa, se pot introduce si alte niveluri de grupare, care descriu noi categorii de tipuri. In final, cladirile sunt denumite specific. Astfel, ideea de tip, care aparent exclude individualitatea, inseamna, de fapt, recursul la origini a fiecarei opere de arhitectura.

) Pe masura

Rafael Moneo, On Typology

(în Opposition, September 1978, MIT Press; textul intreg se va relua la anul-curs ACP)

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

CRITERII (SELECTIVE) DE CLASIFICARE: A. Criterii extra-arhitecturale B. Criterii arhitectural-urbanistice C. Criterii

CRITERII (SELECTIVE) DE CLASIFICARE:

A. Criterii extra-arhitecturale

B. Criterii arhitectural-urbanistice

C. Criterii arhitecturale [numai pentru cazul locuintei plurifamiliale]

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

A. Criterii extra-arhitecturale

1. De statut [conditia destinatarului]

A SE REVEDEA CUSUL INTRODUCTIV

a.

Locuinta privilegiata

reprezentativitate/fara restrictii financiare/se diferentiaza de tesutul urban/purtatoare de stil :

experimente, manifest artistic

b.

Locuinta populara

“banala/ cu restrictii financiare / formeaza tesutul urban – masa / valoare de inovatie data de modul de asamblare

2. Finantarii [finantator si utilizator]

a.

Locuinta privata

este casa fiecaruia – cu bani proprii sau prin scheme de imprumut

c.

Locuinta de raport

rapporter= a aduce, fr. – afacere prin vanzare sau inchiriere

d.

Locuinta subventionata – locuinta sociala

subventionata din bani publici – pentru categoriile defavorizate

3. Forma de proprietate

a.

Locuinta individuala

relatie directa arhitect-beneficiar

c.

Locuinta co-proprietate

Legata de proprietatea in indiviziune – forma mixta aparte: CONDOMINIUMUL

d.

Locuinta cu chirie

relatie indirecta arhitect-beneficiar

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice privind organizarea exterioara 1.   Criteriul referitor la modul de ocupare a

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

1. Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului 2. Criteriul referitor la inaltime 3. Criteriul privitor la tipul de acces 4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare

Vom urmari in mare:

- aparitia tipului si actualitatea lui (exemple veti mai avea si in curs) - unele chestiuni calitative legate de locuire pe care criteriul le aduce in discutie - anumite aspecte arhitecturale pe care e bine sa le stiti in aval de proiect

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

1. Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului

legat de densitate / indicatori diferiti de la o tara la alta / la noi, LEGEA 50/1991 defineste:

POT (procentul de ocupare a terenului)= Sconstr la sol / Sparcelei x 100

CUT (coeficientul de utilizare a terenului) = Sdesfasurata / Sparcela

a.

intensiv

caracteristica centrelor oraselor – zona puternic urbanizata

b.

extensiv

caracteristica periferiilor oraselor – zona slab urbanizata

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

2. Criteriul referitor la regimul de inaltime

a.

conform CIAM-urilor

- sub coroana arborilor = locuinta joasa

- la nivelul coroanei arborilor = locuinta medie

- peste coroana arborilor = locuinta inalta

c.

conform uzantelor de proiectare in Romania

- locuinta joasa = P, P+1

- locuinta medie < P+4 [limita de la care devine obligatorie introducerea unui ascensor]

- locuinta inalta > P+4

d.

conform documentelor MLPAT

[clasificare simplista si lipsita de sensuri urbanistice]

- locuinta joasa = P, P+1

- locuinta inalta > P+2

e.

clasificare propusa de arh. Serban Criveanu

[clasificare fundamentata istoric in concordanta cu fondul construit din Bucuresti]

-

- 5 – 10m

- 10 – 15m

- 15 – 25m

- >25m

< 5m

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

3. Criteriul referitor la tipul de acces la locuinta - pune in discutie aspecte calitative

ale parcursului de la spatiul public/mai anonim al orasului la spatiul privat al locuintei

a.

acces individual, nemediat, din spatiul public la locuinta, prin diferite spatii deschise divers caracterizate

c.

acces obligat printr-un alt spatiu comun inchis (casa scarii/lift), care mediaza trecerea de la spatiul public la apartament.

Daniele Marques Häuser Dreilindenstrasse, Lucerna, Elvetia, 1999

Häuser Dreilindenstrasse , Lu cerna , Elvetia, 1999 anul III / ALO 2010-11 / catedra de

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere

a.

locuinte unifamiliale

DISCUTIE: coeficientul de urbanitate]

[acces direct, grad de izolare mare, independenta functionala]

!

c.

locuinte plurifamiliale

[acces mediat vertical si orizontal, grad de izolare mic, independnta functionala relativa]

grad de izolare mic, independnta functionala relativa] c. locuinta comunitara [unele functiuni se externalizeaza
grad de izolare mic, independnta functionala relativa] c. locuinta comunitara [unele functiuni se externalizeaza

c. locuinta comunitara

[unele functiuni se externalizeaza din apartamente si devin comune si/sau propun o coabitare institutionalizata pentru diferite motive]

- familisterul, falansterul

- locuinte in campusuri

- inchisori, manastiri

- locuintele unor comunitati sectante

manastiri -   locuintele unor comunitati sectante Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856 anul III /
manastiri -   locuintele unor comunitati sectante Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856 anul III /

Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere ] !

a.

locuinte unifamiliale

a1. izolate a2. asociate

[20-40-80 loc/ha]

a2.1.

pe verticala

a2.2.

suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate pe orizontala

- pe o latura – gemene/cuplate

- pe doua laturi

– grupate pavilionar in jurul unei curti – insiruite [parter sau duplexuri]

- pe trei laturi – locuinta covor

[200 loc/ha]

a2.3.

pe orizontala si verticala

- pavilionar suprapuse [~4 laturi]

- derivate din insiruite si din covor

LOCUINTE LOW-RISE / HIGH-DENSITY LOCUINTA INTERMEDIARA

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

[400-600 loc/ha]

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere]

!

a.

locuinte unifamiliale

a1. izolate

(habitat pavilionaire, logement plain-pied)

[20-40-80 loc/ha]

Villa Farnesina, Baltassare Peruzzi, Roma, 1508

Haus Zuckerkandl, Walter Gropius, Jena, Germania, 1928
Haus Zuckerkandl, Walter Gropius, Jena, Germania, 1928

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

Haus Rudin, Herzog & de Meuron, Leymen, Elvetia, 1997

prof. ana maria ZAHARIADE

a.   locuinte unifamiliale a1. izolate (habitat pavilionaire, logement plain-pied) [20-40-80 loc/ha] mare amploare

a.

locuinte unifamiliale

a1. izolate (habitat pavilionaire, logement plain-pied)

[20-40-80 loc/ha]

mare amploare odata cu critica dezvoltarii pe inaltime sta la baza „extensiei“ urbane actuale (tocmai prin asocierea cu un criteriu de status)

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

“Sprawl“ urban - oriunde

prof. ana maria ZAHARIADE

a21. asociate pe verticala - doua apartamente suprapuse pe acelasi lot anul III / ALO

a21.

asociate pe verticala - doua apartamente suprapuse pe acelasi lot

pe verticala - doua apartamente suprapuse pe acelasi lot anul III / ALO 2010-11 / catedra
pe verticala - doua apartamente suprapuse pe acelasi lot anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

Locuinte zona Cotroceni, Bucuresti prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala - pe o latura – gemene/cuplate Parcelarea Trinitatii, Marcel Janco, Bucuresti,

a22.

asociate pe orizontala - pe o latura – gemene/cuplate

a22. asociate pe orizontala - pe o latura – gemene/cuplate Parcelarea Trinitatii, Marcel Janco, Bucuresti, 1937
Parcelarea Trinitatii, Marcel Janco, Bucuresti, 1937
Parcelarea Trinitatii, Marcel Janco, Bucuresti, 1937

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

Locuinte ieftine Vatra Luminoasa, Horia Creanga, Bucuresti prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite ( terraced houses ) anul

a22.

asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite (terraced houses)

- pe doua laturi – insiruite ( terraced houses ) anul III / ALO 2010-11 /
- pe doua laturi – insiruite ( terraced houses ) anul III / ALO 2010-11 /

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite [parter sau pe mai multe

a22.

asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite [parter sau pe mai multe niveluri]

doua laturi – insiruite [parter sau pe mai multe niveluri] anul III / ALO 2010-11 /
doua laturi – insiruite [parter sau pe mai multe niveluri] anul III / ALO 2010-11 /
doua laturi – insiruite [parter sau pe mai multe niveluri] anul III / ALO 2010-11 /

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite anul III / ALO 2010-11

a22.

asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite

a22. asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite anul III / ALO 2010-11 /
a22. asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite anul III / ALO 2010-11 /

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite anul III / ALO 2010-11

a22.

asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite

a22. asociate pe orizontala - pe doua laturi – insiruite anul III / ALO 2010-11 /

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

/ ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
/ ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. pe doua laturi - insiruite asociate pe orizontala anul III / ALO 2010-11 /

a22.

pe doua laturi - insiruite

asociate pe orizontala

a22. pe doua laturi - insiruite asociate pe orizontala anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor [densitati mai mari- cam 200

a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor [densitati mai mari- cam 200 loc/ha]

– locuinta covor [densitati mai mari- cam 200 loc/ha] anul III / ALO 2010-11 / catedra
– locuinta covor [densitati mai mari- cam 200 loc/ha] anul III / ALO 2010-11 / catedra
– locuinta covor [densitati mai mari- cam 200 loc/ha] anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

/ ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
/ ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor anul III / ALO 2010-11

a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor

asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor anul III / ALO 2010-11 / catedra
asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor anul III / ALO 2010-11 / catedra
asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor anul III / ALO 2010-11

a22. asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor

asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor anul III / ALO 2010-11 / catedra
asociate pe orizontala pe trei laturi – locuinta covor anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

a23. asociate pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [3-4 laturi] - derivate din insiruite

a23.

asociate pe orizontala si verticala

- pavilionar suprapuse [3-4 laturi]

- derivate din insiruite si din covor

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

[400-600 loc/ha]

Cartierul Grant/Bucuresti din cercetarea doctorala (in lucru) a Irinei Calota

prof. ana maria ZAHARIADE

a23. asociate pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [3-4 laturi] - derivate din insiruite

a23.

asociate pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [3-4 laturi] - derivate din insiruite si din covor

[400-600 loc/ha]

DE AICI PLEACA SI STUDIUL UNOR TIPURI HIBRIDE:

INTERMEDIARE, LOW RISE-HIGH DENSITY

(a se revedea si exemplele din cursul care va relua aceasta zona de cautari).

exemplele din cursul care va relua aceasta zona de cautari). anul III / ALO 2010-11 /
exemplele din cursul care va relua aceasta zona de cautari). anul III / ALO 2010-11 /
exemplele din cursul care va relua aceasta zona de cautari). anul III / ALO 2010-11 /

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere

DISCUTIE: coeficientul de urbanitate] !

b. locuinta plurifamiliala - blocul / imobilul de apartamente

b1. izolate – imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL „TURN“/“PUNCT“

b2. asociate

Pot fi:

OMOGENE: DIN „TRONSOANE“ [cultura rationalista] NEOMOGENE: DIN IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

b21.

pe o latura - rezulta niste blocuri mai mari cu „doua intrari/scari“

b22.

pe doua laturi in formule

- liniare

b23.

pe trei laturi

- inchise, tip insula - tronsoane in T- in formule inchise, tip insula, prin ocuparea

intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional

ex. Parisul Haussmannian

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice

privind organizarea exterioara

4. Criteriul privind gradul de individualitate/asociere

[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere

coeficientul de urbanitate] !

b.

locuinta plurifamiliala [imobilul de apartamente, blocul]

constituita istoric – Roma Antica insula

blocul] constituita istoric – Roma Antica insula anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
blocul] constituita istoric – Roma Antica insula anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b. locuinta plurifamiliala b1. izolata – imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT (DISCUTIE: valoarea
b. locuinta plurifamiliala b1. izolata – imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT (DISCUTIE: valoarea
b. locuinta plurifamiliala b1. izolata – imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT (DISCUTIE: valoarea
b. locuinta plurifamiliala b1. izolata – imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT (DISCUTIE: valoarea

b. locuinta plurifamiliala

b1. izolata – imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT (DISCUTIE: valoarea de reper si in reatie cu natura)

(DISCUTIE: valoarea de reper si in reatie cu natura) ex. Bucuresti: imobile turn Floreas c a

ex. Bucuresti: imobile turn Floreasca (1966)

ex. Paris: la tour Montparnasse (1969-1972)

ex. Bucuresti:

turnul de la Piata Palatului (1963-65)

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b. locuinta plurifamiliala b1. izolate – imobilul liber pe toate partile ex. Balta Alba: COMPOZITIE
b. locuinta plurifamiliala b1. izolate – imobilul liber pe toate partile ex. Balta Alba: COMPOZITIE

b. locuinta plurifamiliala

b1. izolate – imobilul liber pe toate partile

ex. Balta Alba: COMPOZITIE DIN IMOBILE TURN, IMOBILE DIN DOUA TRONSOANE, IMOBILE DIN MAI MULTE TRONSOANE IN DESFASURARI LINIARE (DREPTE SAU FRÂNTE)

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b. locuinta plurifamiliala b1. Izolate (TURN) b22. asociate in formule liniare ex. taier ea Ca
b. locuinta plurifamiliala b1. Izolate (TURN) b22. asociate in formule liniare ex. taier ea Ca

b. locuinta plurifamiliala

b1. Izolate (TURN) b22. asociate in formule liniare

ex. taierea Caii Grivitei ilustreaza in acelasi timp confruntarea dintre blocuri si tesutul traditional

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate b22. NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] pe doua laturi in formule inchise,

b2. asociate

b22.

NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare

Locuinte colective sec. XVII, Hamburg

tip insula liniare Locuinte colective sec. XVII, Hamburg anul III / ALO 2010-11 / catedra de
tip insula liniare Locuinte colective sec. XVII, Hamburg anul III / ALO 2010-11 / catedra de

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

/ ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] b21. pe o latura Ex: Imobilul Elena

b2. asociate

NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

b21. pe o latura Ex: Imobilul Elena Ottulescu arh. Horia Creanga

pe o latura Ex: Imobilul Elena Ottulescu arh. Horia Creanga anul III / ALO 2010-11 /
pe o latura Ex: Imobilul Elena Ottulescu arh. Horia Creanga anul III / ALO 2010-11 /

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate OMOGENE b21. pe o latura Ex: Imobilul Malaxa, blvd. Magheru arh. Horia Creanga

b2. asociate

OMOGENE

b21. pe o latura Ex: Imobilul Malaxa, blvd. Magheru arh. Horia Creanga

latura Ex: Imobilul Malaxa, blvd. Magheru arh. Horia Creanga anul III / ALO 2010-11 / catedra
latura Ex: Imobilul Malaxa, blvd. Magheru arh. Horia Creanga anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate b22. NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] pe doua laturi in formule inchise,

b2. asociate

b22.

NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare

pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare anul III / ALO 2010-11 / catedra
pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

/ ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate b22. OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [orasul traditional] pe doua laturi in formule liniare

b2. asociate

b22.

OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [orasul traditional]

pe doua laturi in formule liniare exemplu tronson

exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70

tronson exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
tronson exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
tronson exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate b22. OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [cultura rationalista] pe doua laturi in formule liniare

b2. asociate

b22.

OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [cultura rationalista]

pe doua laturi in formule liniare exemplu tronson

exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70

tronson exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
tronson exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
tronson exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE b22. Bucuresti pe doua laturi - in formule liniare

b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE

b22.

Bucuresti

pe doua laturi - in formule liniare

Brasilia
Brasilia

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

Paris

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE pe doua laturi - in formule liniare b22. exemplu:
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE pe doua laturi - in formule liniare b22. exemplu:
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE pe doua laturi - in formule liniare b22. exemplu:

b2. asociate

OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE pe doua laturi - in formule liniare

b22.

exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70

b22. exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
b22. exemplu: studii revista „Arhitectura“, anii ´70 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate OMOGENE b22. pe doua laturi in formule liniare Gifu Kitagata Apartments , Jap

b2. asociate OMOGENE

b22.

pe doua laturi in formule liniare

b2. asociate OMOGENE b22. pe doua laturi in formule liniare Gifu Kitagata Apartments , Jap onia

Gifu Kitagata Apartments, Japonia Sejima und Nishizawa

2000

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate OMOGENE - incercari de rupere a omogenitatii b22. cuplare a tronsoanelor prin balcoane

b2. asociate

OMOGENE - incercari de rupere a omogenitatii

b22.

cuplare a tronsoanelor prin balcoane

pe doua laturi in formule liniare

tronsoanelor prin balcoane pe doua laturi in formule liniare anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

/ ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] - in
b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] - in

b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]

- in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional

ex. Parisul Haussmannian - secXIX

in orasul traditional ex. Parisul Haussmannian - secXIX anul III / ALO 2010-11 / catedra de

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian

b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian - ocupare intensiva

traditional] ex. Parisul Haussmannian - ocupare intensiva anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
traditional] ex. Parisul Haussmannian - ocupare intensiva anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian

b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian

DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria &

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei
ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei
ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei
ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei
ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei

ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale (locuinte colective)

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare

IMOBILUL DE LOCUINTE / BLOCUL / TRONSONUL UNITATEA LOCATIVA: APARTAMENTUL ACCESUL COMUN: CASA SCARII SI CAJA LIFTULUI =ELEMENTUL CEL MAI PROBLEMATIC

1.

dupa pozitia scarii

a.

centrala

 

c.

la fatada

d.

detasata

[pot exista si doua scari, una principala si una de serviciu, pentru acelasi imobil]

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament

numai cu acces vertical

a.

apartamente la palier

apartamente accesibile prin palier

b.

apartamente la jumatati de nivel

cu acces vertical si orizontal

c.

apartamente pe cursiva

acces prin spatii comune orizontal

d.

apartamente pe coridor

e.

caz special: strada interioara a lui Le Corbusier

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 1.   dupa pozitia scarii a. centrala – cladire punct modalitati de

C. Criterii arhitecturale

1. dupa pozitia scarii

a. centrala – cladire punct

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare

interioara a locuintelor colective / plurifamiliare anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria &

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare 1.   dupa

C. Criterii arhitecturale

C. Criterii arhitecturale modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare 1.   dupa
C. Criterii arhitecturale modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare 1.   dupa

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare

1. dupa pozitia scarii

a.

centrala

/ plurifamiliare 1.   dupa pozitia scarii a. centrala anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 1.   dupa pozitia scarii b. modalitati de organizare interioara a locuintelor

C. Criterii arhitecturale

1. dupa pozitia scarii

b.

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliare

la fatada

a locuintelor colective / plurifamiliare la fatada anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
a locuintelor colective / plurifamiliare la fatada anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 1.   dupa pozitia scarii b. detasata Turnuri de locuinte, Mecanoo ,

C. Criterii arhitecturale

1. dupa pozitia scarii

b.

detasata

Turnuri de locuinte, Mecanoo, Stuttgart, Germania, 1992

Turnuri de locuinte, Mecanoo , Stuttgart, Germania, 1992 anul III / ALO 2010-11 / catedra de

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 1.   dupa pozitia scarii c. detasata Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania,
C. Criterii arhitecturale 1.   dupa pozitia scarii c. detasata Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania,
C. Criterii arhitecturale 1.   dupa pozitia scarii c. detasata Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania,

C. Criterii arhitecturale

1. dupa pozitia scarii

c.

detasata

Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania, 2000

Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania, 2000 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria
Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania, 2000 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la
C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la

C. Criterii arhitecturale

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

a.

apartamente la palier

Lohbach, Baumschlager & Eberle, Innsbruck, Austria, 2000

Baumschlager & Eberle, Innsbruck, Austria, 2000 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria &

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la

C. Criterii arhitecturale

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament

c. apartamente pe cursiva

modalitati de acces la apartament c. apartamente pe cursiva anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la

C. Criterii arhitecturale

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament

c. apartamente pe cursiva

Am Lazaret, Bendict Tonon, Potsdam, Germania, 2000

cursiva Am Lazaret, Bendict Tonon, Potsdam , Germania, 2000 anul III / ALO 2010-11 / catedra

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la

C. Criterii arhitecturale

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

c. apartamente pe cursiva

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

/ ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la

C. Criterii arhitecturale

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

c. apartamente pe cursiva

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la

C. Criterii arhitecturale

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

d. apartamente pe coridor

Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

d. apartamente pe coridor Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade , Cambridge, USA , 2003

d. apartamente pe coridor

Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003

Hall, Steven Holl, Timothy Bade , Cambridge, USA , 2003 anul III / ALO 2010-11 /
Hall, Steven Holl, Timothy Bade , Cambridge, USA , 2003 anul III / ALO 2010-11 /
Hall, Steven Holl, Timothy Bade , Cambridge, USA , 2003 anul III / ALO 2010-11 /

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la

C. Criterii arhitecturale

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier

Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952

Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille , Franta, 1952 anul III / ALO 2010-11 / catedra de
Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille , Franta, 1952 anul III / ALO 2010-11 / catedra de
Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille , Franta, 1952 anul III / ALO 2010-11 / catedra de

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale 2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la

C. Criterii arhitecturale

2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier

Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952

Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria
Unite d´Habitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

In cazul locuitei colective, cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Adecvarea tipurilor la diversitatea modurilor de viata

Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale (cautarea unor tipologii „hibride“ între locuinta plurifamiliala si cea individuala) Incercarea de a proiecta spatii ale „convivialitatii“, spatii intermediare între public si privat

Ruperea monotoniei si lipsei de personalizare a „barelor“ Mixitatea, diversitatea, flexibilitatea apartamentelor

Reabilitarea blocurilor si a cartierelor de blocuri

Folosirea locuintei colective ca instrument de regenerare a orasului

TOATE PUN IN DISCUTIE „SPATIUL ÎNTRE“ SI RELATIA CU ORASUL

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

In alegerea individual vs. colectiv:

cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale

Cautarile tipologice de tip LOW RISE-HIGH DENSITY au acest sens si cauta formule hibride de habitat colectiv care propune organizari apropiate de casa individuala (prin anumite calitati spatiale, de scara, de acces, de spatiu exterior privat etc.), dar si de imobilul de apartamente (prin modalitatea de organizare, densitate, caracter compact etc.)

(A SE VEDEA IN CURSURILE URMATOARER)

LOCUINTA INTERMEDIARA = cautarile la nivelul locuintei sociale dn Franta anilor 1972-78: o scara apropiata de casa individuala, acces individual analog celui pavilionar, astfel incat sa se creeze un „prag“ si „un marcaj personal“, un spatiu privat exterior, un simulacru de gradina individuala. In general, notiunea s-a extins mai ales asupra:

refuzul casei scarii in forma uzuala; (multiplicarea scarilor care sa deserveasca cat mai putine

apartamente; utilizarea cursivelor); (2) atentie particulara acordata spatiilor de tranzitie, „pragurilor“,spatiilor folosibile in comun si insusite ca

atare de catre utilizatori etc.

ATENTIE DEOSEBITA LA PROIECTAREA „SPATIILOR INTERMEDIARE“

(1)

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

Incercarea de a proiecta spatii ale „ convivialitatii“, cu statut semi- public , si spatii

Incercarea de a proiecta spatii ale convivialitatii“, cu statut semi-public, si spatii intermediare între public si privat.

SPATIILE INTERMEDIARE sunt totdeauna locuri definite prin trasaturile lor geometrice, dar si prin senzatii, prin modul in care sunt traite si folosite. Ele prezinta trasaturi de granita, de liziere care separa dar si unesc. Pragurile sunt în acelasi timp exterior si interior, au nuante care le pot transforma in spatii specializate sau, din contra, le permit sa ramana în ambiguitate, fara sa le defineasca total. Ele au rar forme consacrate. Imprecizia lor explica tocmai nevoia de a profita de caracterul si de conditiile contextului, care este si el in schimbare; deci putem vorbi de forme asociate timpului. In anumite momente, forma lor poate fi considerata constanta, desi greu de definit. Spatiile comune, cu statut semi-public, pot prin ele însele sa constituie un atu, un element de atractivitate în favoarea locuintei colective: un spatiu creator de urbanitate, un necesar spatiu împartasit/folosit împreuna, nu un spatiu care trebuie redus la maximum în favoarea suprafetei apartamentelor.

SUNT O ZONA DE CAUTARI. SUNT O ZONA DE EXPLORAT (LA SEMINARII)

Azi, faptul de a locui în oras ar trebui sa fie un plus în raport cu locuirea individuala inafara. Pariul spatiilor intermediare va reusi atunci când locuitorii vor putea sa afirme aceasta!

(Catherine Furet, interviu)(

A SE REVEDEA CURSUL INTROTIV +

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

De citit:Tulbure Irina, Sub fereastra mea înfloreste un tei, în ACUM 4 Repere bucurest

prof. ana maria ZAHARIADE

In alegerea individual vs. colectiv:

cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:

Incercarea de a proiecta spatii ale„convivialitatii“, cu statut semi-public, si spatii intermediare între public si privat.

UN SPATIU DE ARTICULATIE (NU A APARUT CA ATARE IN ACEASTA TIPOLOGIE DE LOCUIRE, DAR CARE ESTE O PROBLEMA-CHEIE IN PROIECTUL CONTEMPORAN)

« Nu se insista suficient asupra ideii tari ca orice proiect trebuie sa aiba grija de relatiile dintre persoane, institutii, comert, loisir; adica tocmai aceasta articulatie care este viata; iar habitatul este totdeauna legat de viata. (…) ARHITECTUL trebuie sa gaseasca sensul articulatiei dintre: un invidivid si altul, locuinta si spatiul inconjurator, ansamblul orasului, ziua si noaptea. (…) Aceasta « unitate » structurala înseamna în aceeasi masura si mentinerea unei unitati de sens, a unei coerente arhitecturale care integreaza functiuni, practici de locuire si estetica. Aceasta unitate nu inchide spatiul asupra lui ci îl deschide catre alte posibilitati de articulare, astfel încât putem afirma ca aceasta articulare nu e niciodata terminata. (…)

« A lucra asupra articulatiilor înseamna a lucra asupra a ceea ce da esenta golului; orice articulatie face vizibil ceea ce

articuleaza, dar se ascunde pe ea însasi. Arhitectul trebuie sa stie ca orice locuitor trebuie sa gaseasca în proiect ceea ce cauta, dar fiind constient de faptul ca oamenii nu stiu exact ce cauta. Spatiul de locuit nu este apropriabil decât daca poate fi transformat de oamenii care il locuiesc. Arhitectul trebuie sa lucreze la opera sa si in sensul propriei distrugeri ». (Bernard Salignon, Quest-ce qu’habiter? , 1995)

anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE