Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
rhitectura
L O
ocuire
ras
cursul 3
TIPOLOGIE DE LOCUIRE
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
TIPOLOGIE DE LOCUINTE:
Tipologia: operatie de clasificare a locuintelor dupa anumite criterii (formale, tehnice, economice etc.), a carei finalitate este ordonarea realitatii in scopul intelegerii, a clarificarii diverselor ei aspecte puse in lumina de criteriile dupa care se face clasificarea. Se contureaza astfel tipuri; tipul esentializeaza acele trasaturi identificate ca importante dupa criteriul ales; nu este similar cu modelul/prototipul ca obiect repetabil asa cum este, ci din contra, este un obiect dupa care oricine poate concepe opere care sa nu semene intre ele. Daca criteriile n lucru pun accentul pe corespondenta dintre spatiu/forma si valorile culturale si sociale ale celor care produc formele, tipologia introduce implicit chestiuni calitative circumscrise de conceptul de locuire.
TIPOLOGIE DE LOCUIRE:
Tipologia pe care o vom discuta ramane o clasificare (dupa cateva criterii) a locuintelor, dar trebuie privita si ca o ilustrare a evolutiei constantelor si variabilelor limbajului arhitectural, ca o reflexie in lumea formelor a modului de locuire (a modului de viata); Se va pune accentul n mod special pe acele chestiuni calitative care fac diferenta dintre modurile de locuire in diversele tipuri care vor fi identificate.
ASUPRA SUBIECTULUI TIP/TIPOLOGIE SE VA REVENI ANUL URMATOR (ACP), EL COMPORTAND MULTE INTERPRETARI SI APLICATII IN PROIECTUL CONTEMPORAN
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
TIPOLOGIE
Pe de o parte, un obiect de arhitectura trebuie considerat in drepturile lui specifice, ca o entitate in sine. Ca orice alta forma de arta, el poate fi caracterizat printr-o conditie de unicitate. Din acest punct de vedere, el nu este reductibil la nicio clasificare; este irepetabil ca fenomen singular. Se pot recunoaste filiatii stilistice intre operele de arhitectura, ca si in alte arte figurative, dar ele nu implica o pierdere a singularitatii obiectului. Pe de alta parte, o opera de arhitectura poate fi vazuta ca apartinand unei clase de obiecte care se repeta, caracterizate, prin anumite atribute generale, ca o clasa de instrumente. De la prima coliba la constructia arhaica de piatra, arhitectura primitiva s-a conceput pe ea insasi ca o activitate similara cu alte mestesuguri, cum ar fi tesutul, olaritul, impletirea nuielelor si altele. Primul produs al acestei activitati, pe care retrospectiv l-am numit arhitectura, nu era diferit de o unealta: a construi o coliba primitiva cerea solutii la problema formei sau a "designului"/proiectarii similare ca natura cu cele implicate in impletirea unui cos, adica a producerii de obiecte folositoare. De aceea, ca si in cazul cosului sau a unui vas de lut, obiectul de arhitectura era menit sa fie repetabil. Toate schimbarile care s-au produs in acest caz erau particularitati care pot fi gasite in orice obiect artizanal de-a lungul timpului. In acest sens, unicitatea obiectului de arhitectura era negata. Din acest punct de vedere, o opera de arhitectura, o constructie, o casa, poate fi definita precum o barca, o oala sau un coif prin trasaturi formale care exprima probleme intinzandu-se de la productie la utilizare si care permit reproducerea. In acesti termeni, se poate spune ca esenta obiectului arhitectural sta in repetabilitatea lui. Chiar actul de a numi obiectele arhitecturale este un proces de tipizare, prin insasi natura limbajului. Identificarea unui element arhitectural ca, de exemplu, coloana, curte interioara sau o intreaga cladire, implica o intreaga clasa de obiecte similare, cu trasaturi caracteristice comune. Ceea ce inseamna ca limbajul insusi consimte implicit conceptul de tip. Atunci, ce este tipul? El poate fi cel mai usor definit ca o notiune care descrie un grup de obiecte caracterizate printr-o acceasi structura formala. Nu este nici o diagrama spatiala, nici media unei liste seriale. Este fundamental bazat pe posibilitatea de a grupa obiectele dupa anumite similaritati inerente care le sunt structurale. Se poate chiar spune ca tip inseamna actul de a gandi prin grupuri. (...) Pe masura ce aceasta gandire devine mai precisa, se pot introduce si alte niveluri de grupare, care descriu noi categorii de tipuri. In final, cladirile sunt denumite specific. Astfel, ideea de tip, care aparent exclude individualitatea, inseamna, de fapt, recursul la origini a fiecarei opere de arhitectura.
(n Opposition, September 1978, MIT Press; textul intreg se va relua la anul-curs ACP)
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
CRITERII (SELECTIVE) DE CLASIFICARE: A. Criterii extra-arhitecturale B. Criterii arhitectural-urbanistice C. Criterii arhitecturale [numai pentru cazul locuintei plurifamiliale]
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
A. Criterii extra-arhitecturale
1. De statut [conditia destinatarului]
a. Locuinta privilegiata b. Locuinta populara
banala / cu restrictii financiare / formeaza tesutul urban masa / valoare de inovatie data de modul de asamblare A SE REVEDEA CUSUL INTRODUCTIV reprezentativitate/fara restrictii financiare/se diferentiaza de tesutul urban/purtatoare de stil : experimente, manifest artistic
c. Locuinta de raport
3. Forma de proprietate
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
B. Criterii arhitectural-urbanistice
2. Criteriul referitor la inaltime 3. Criteriul privitor la tipul de acces
B. Criterii arhitectural-urbanistice
a. intensiv
caracteristica centrelor oraselor zona puternic urbanizata
b. extensiv
caracteristica periferiilor oraselor zona slab urbanizata
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
B. Criterii arhitectural-urbanistice
a. conform CIAM-urilor
-locuinta joasa = P, P+1 -locuinta medie < P+4 [limita de la care devine obligatorie introducerea unui ascensor] -locuinta inalta > P+4 [clasificare simplista si lipsita de sensuri urbanistice] -locuinta joasa = P, P+1 -locuinta inalta > P+2 [clasificare fundamentata istoric in concordanta cu fondul construit din Bucuresti] - < 5m - 5 10m - 10 15m - 15 25m - >25m
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
B. Criterii arhitectural-urbanistice
a. acces individual, nemediat, din spatiul public la locuinta, prin diferite spatii deschise divers caracterizate c. acces obligat printr-un alt spatiu comun inchis (casa scarii/lift), care mediaza trecerea de la spatiul public la apartament.
Daniele Marques Huser Dreilindenstrasse, Lucerna, Elvetia, 1999
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
B. Criterii arhitectural-urbanistice
privind organizarea exterioara
a. locuinte unifamiliale
[acces direct, grad de izolare mare, independenta functionala] [acces mediat vertical si orizontal, grad de izolare mic, independnta functionala relativa]
c. locuinte plurifamiliale
c. locuinta comunitara
[unele functiuni se externalizeaza din apartamente si devin comune si/sau propun o coabitare institutionalizata pentru diferite motive]
-familisterul, falansterul -locuinte in campusuri -inchisori, manastiri -locuintele unor comunitati sectante
B. Criterii arhitectural-urbanistice
B. Criterii arhitectural-urbanistice
a. locuinte unifamiliale
[20-40-80 loc/ha]
Haus Rudin, Herzog & de Meuron, Leymen, Elvetia, 1997 prof. ana maria ZAHARIADE
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
a. locuinte unifamiliale
[20-40-80 loc/ha]
mare amploare odata cu critica dezvoltarii pe inaltime sta la baza extensiei urbane actuale (tocmai prin asocierea cu un criteriu de status)
Sprawl urban - oriunde anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
a21.
Locuinte zona Cotroceni, Bucuresti anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
a22.
Parcelarea Trinitatii, Marcel Janco, Bucuresti, 1937 anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
Locuinte ieftine Vatra Luminoasa, Horia Creanga, Bucuresti prof. ana maria ZAHARIADE
a22.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
a22.
asociate pe orizontala - pe doua laturi insiruite [parter sau pe mai multe niveluri]
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
a22.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
a22.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
a22. asociate pe orizontala pe trei laturi locuinta covor [densitati mai mari- cam 200 loc/ha]
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
a23.
asociate pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [3-4 laturi] - derivate din insiruite si din covor
[400-600 loc/ha]
a23.
asociate pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [3-4 laturi] - derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha] DE AICI PLEACA SI STUDIUL UNOR TIPURI HIBRIDE: INTERMEDIARE, LOW RISE-HIGH DENSITY (a se revedea si exemplele din cursul care va relua aceasta zona de cautari).
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
B. Criterii arhitectural-urbanistice
[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere
pe o latura - rezulta niste blocuri mai mari cu doua intrari/scari pe doua laturi in formule - liniare - inchise, tip insula b23. pe trei laturi - tronsoane in T - in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional ex. Parisul Haussmannian
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
B. Criterii arhitectural-urbanistice
[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b. locuinta plurifamiliala
b1. izolata imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT (DISCUTIE: valoarea de reper si in reatie cu natura)
b. locuinta plurifamiliala
ex. Balta Alba: COMPOZITIE DIN IMOBILE TURN, IMOBILE DIN DOUA TRONSOANE, IMOBILE DIN MAI MULTE TRONSOANE IN DESFASURARI LINIARE (DREPTE SAU FRNTE)
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
b. locuinta plurifamiliala
b1. Izolate (TURN) b22. asociate in formule liniare ex. taierea Caii Grivitei ilustreaza in acelasi timp confruntarea dintre blocuri si tesutul traditional
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] b22. pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] b21. pe o latura Ex: Imobilul Elena Ottulescu arh. Horia Creanga
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate OMOGENE b21. pe o latura Ex: Imobilul Malaxa, blvd. Magheru arh. Horia Creanga
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] b22. pe doua laturi in formule inchise, tip insula liniare
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [orasul traditional] b22. pe doua laturi in formule liniare exemplu tronson
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [cultura rationalista] b22. pe doua laturi in formule liniare exemplu tronson
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE b22. pe doua laturi - in formule liniare
Bucuresti
Brasilia
Paris
prof. ana maria ZAHARIADE
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE b22. pe doua laturi - in formule liniare exemplu: studii revista Arhitectura, anii 70
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate OMOGENE - incercari de rupere a omogenitatii b22. pe doua laturi in formule liniare cuplare a tronsoanelor prin balcoane
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] - in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional ex. Parisul Haussmannian - secXIX
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian - ocupare intensiva
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
b2. asociate b23. pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] ex. Parisul Haussmannian
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
ex. Bucuresti-sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX b2, asociate pe doua si pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
IMOBILUL DE LOCUINTE / BLOCUL / TRONSONUL UNITATEA LOCATIVA: APARTAMENTUL ACCESUL COMUN: CASA SCARII SI CAJA LIFTULUI =ELEMENTUL CEL MAI PROBLEMATIC
a. c. d.
[pot exista si doua scari, una principala si una de serviciu, pentru acelasi imobil]
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
1. dupa pozitia scarii
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
1. dupa pozitia scarii
b.
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
1. dupa pozitia scarii
b. detasata
Turnuri de locuinte, Mecanoo, Stuttgart, Germania, 1992
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
1. dupa pozitia scarii
c. detasata
Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania, 2000
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament
a. apartamente la palier Lohbach, Baumschlager & Eberle, Innsbruck, Austria, 2000
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
c. apartamente pe cursiva
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament
c. apartamente pe cursiva
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament
c. apartamente pe cursiva
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament
c. apartamente pe cursiva
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament
d. apartamente pe coridor Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
d.
apartamente pe coridor Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament
e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier Unite dHabitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
C. Criterii arhitecturale
2. dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament
e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier Unite dHabitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
Incercarea de a proiecta spatii ale convivialitatii, cu statut semi-public, si spatii intermediare ntre public si privat.
SPATIILE INTERMEDIARE sunt totdeauna locuri definite prin trasaturile lor geometrice, dar si prin senzatii, prin modul in care sunt traite si folosite. Ele prezinta trasaturi de granita, de liziere care separa dar si unesc. Pragurile sunt n acelasi timp exterior si interior, au nuante care le pot transforma in spatii specializate sau, din contra, le permit sa ramana n ambiguitate, fara sa le defineasca total. Ele au rar forme consacrate. Imprecizia lor explica tocmai nevoia de a profita de caracterul si de conditiile contextului, care este si el in schimbare; deci putem vorbi de forme asociate timpului. In anumite momente, forma lor poate fi considerata constanta, desi greu de definit. Spatiile comune, cu statut semi-public, pot prin ele nsele sa constituie un atu, un element de atractivitate n favoarea locuintei colective: un spatiu creator de urbanitate, un necesar spatiu mpartasit/folosit mpreuna, nu un spatiu care trebuie redus la maximum n favoarea suprafetei apartamentelor. SUNT O ZONA DE CAUTARI. SUNT O ZONA DE EXPLORAT (LA SEMINARII)
Azi, faptul de a locui n oras ar trebui sa fie un plus n raport cu locuirea individuala inafara. Pariul spatiilor intermediare va reusi atunci cnd locuitorii vor putea sa afirme aceasta!
A SE REVEDEA CURSUL INTROTIV + anul III / ALO 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultateaIrina, Sub fereastra mea nfloreste un tei, n ACUM ana maria ZAHARIADE prof. 4 Repere bucurest De citit:Tulbure de arhitectura / UAUIM