Sunteți pe pagina 1din 18

Exercitii semestrul II 2011 Contabilitate 1.

O societate cumpara pe data de 1 noiembrie 2006 un certificate de depozit cu scadenta la 3 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea certificatului este de 80000 Ron iar rata anuala a dobanzii este de 15%, calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 0.75% iar certificatul este pastrat pana la scadenta. Care este valoarea intrarii de numerar la scadenta? a. 80000 Ron b. 82377.5 Ron c. 83000 Ron d. 83622.5 Ron Rezolvare Dobanda pentru cele 3 luni: 80.000 lei * 15% / 12 luni * 3 luni = 3.000 lei Comisionul de ridicare: 83.000 lei * 0.75% = 622,50 lei Valoare intrarii de numerar la scadenta = 83.000 622,50 lei = 82.377,50 lei 2. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani i amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei. Rezolvare Primirea imprumutului 5121 = 162 20.000 Achizitionarea utilajului % = 404 24.800 2131 20.000 4426 4.800 Plata utilajului 404 = 5121 24.800 Inregistrarea cheltuielilor cu dobanzile care se capitalizeaza 2131 = 1682 5.000 Plata dobanzii 1682 = 5121 5.000 Inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea in primul an: 20.000 + 5.000 = 25.000 / 10 = 2.500 lei/an 6811 = 2811 2.500 3. La nceputul lunii o societate prezint urmtoarele solduri: 371 Mrfuri 14.875 lei; 378 Diferene de pre la mrfuri 2.500 lei; 4428 Taxa pe valoare adugat neexigibil 2.375 lei. n cursul lunii se achiziioneaz mrfuri n valoare de 5.000 lei, TVA 24%. ntreprinderea practic un adaos comercial de 25% i ine evidena mrfurilor la pre de vnzare cu amnuntul. n cursul lunii se vnd mrfuri de 17.850 lei. S se efectueze nregistrrile contabile. Rezolvare: Achizitia de marfuri

% = 401 6.200 371 5.000 4426 1.200 Inregistrarea adaosului comercial 371 = % 2.750 378 1.250 4428 1.500 Vanzarea de marfuri 5311 = % 17.850,00 707 14.395,16 4427 3.454,84 Descarcarea gestiunii cu marfurile vandute K = (2.500 + 1.250)/(14.875 - 2.375+ 6.250) * 100 = 3.750 / 18.750 * 100 = 20% 14.395,16 * 20% = 2.879 lei % = 371 17.850,000 607 11.516,16 378 2.879,00 4428 3.454,84 4. ntreprinderea Alfa avea n stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc. n cursul lunii au avut loc urmtoarele operaii: -3.11.N achiziie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura); -5.11.N achiziie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 24%; -10.11.N vnzare mrfuri 350 buc la preul unitar de 20 lei, remiz 5%, scont de decontare 2%, TVA 24% (factura); - 15.11.N se primete un rabat de 20% pentru achiziia care a avut loc la data de 5.11.N (factur ulterioar); - 25.11.N achiziie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24% (factura); - 27.11.N vnzare 300 buc la preul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura) - 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar). Se cere: 1)s se contabilizeze operaiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, tiind c pentru descrcarea de gestiune se utilizez LIFO; 2)s se ntocmeasc fia stocului; 3)s se prezinte informaia n Contul de profit i pierdere. Rezolvare 1. Inregistrarea contabila a aperatiunilor: - Achizitie la 03.11. (200 * 12) * 10% = 2.160lei % = 401 2.678,40 371 2.160,00 4426 518,40 - Achizitie la 05.11. (300 * 15) = 4.500 % = 401 5.580 371 4.500

Data 1.11 3.11 5.11

10.11 25.11

27.11

4426 1.080 - Vanzare de marfuri la 10.11 (350 * 20) = 7.000 Calcul remiza 5%: 7.000 * 5% = 350 Calcul Scont de decontare 2%: 6.650 * 2% = 133 Valoarea neta este 6.517 lei 5311 = % 8.081 707 6.517 4427 1.564 Concomitent se inregistreaza si descarcarea de gestiune cu marfurile vandute valoarea 5.040, astfel: 300 * 15 = 4.500 50 * 10.8 = 540 607 = 371 5.040 - Rabat 20% pentru achizitia de pe 05.11: 4.500 * 20% = 900 401 = 609 900 4426 = 401 216 - achizitie la 25.11: (150 * 20) = 3.000 5% * 3.000 = 2.850 % = 401 3.534 371 2.850 4426 684 - vanzare la 27.11: (300 * 25) = 7.500 4111 = % 9.300 707 7.500 4427 1.800 Concomitent se inregistreaza descarcarea de gestiune: 4.470 150 * 19 = 2.850 150 * 10.8 = 1.620 607 = 371 4.470 2. Fisa stocului Stoc Initial Intrari Iesiri Stoc final 100 * 10 = 1.000 100 * 10 = 1.000 200 * 10.8 = 2.160 100 * 10 = 1.000 200 * 10.8 = 2.160 300 * 15 = 4.500 100 * 10 = 1.000 200 * 12 = 2.400 300 * 15 = 4.500 300 * 15 = 4.500 100 * 10 = 1.000 50 * 10.8 = 540 150 * 10.8 = 1.620 150 * 19 = 2.850 100 * 10 = 1.000 150 * 10.8 = 1.620 150 * 19 = 2.850 150 * 19 = 2.850 10010 = 1.000 150 * 10.8 = 1.620 3.. Contul 121 Debit Credit 05.11 = 900

10.11 = 6.517 10.11 = 5.040 25.11 = 7.500 25.11 = 4.470 TSD = 9.510 TSC = 14.917 SDC = 5.407

5. ntreprinderea Alfa deine o cldire evaluat la valoarea just de 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibil este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia s vnd cldirea n anul N+1. Ca urmare activul va fi reclasificat n categoria stocurilor de mrfuri. La 31.12.N se estimeaz c valoarea realizabil net a acestui stoc este de 75.000 lei. Se cere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile aferente exerciiului N. Rezolvare: a) Potrivit prevederilor OMFP 3055/2009, cldirea rmne clasificat la imobilizri corporale pn la data vnzrii i va fi vndut ca un activ imobilizat, neafectnd cifra de afaceri i marja comercial cu ctigul/pierderea din vnzare (n cazul vnzrilor de imobilizri corporale, ctigurile/pierderile din vnzare vor fi imputate n contul de profit i pierdere la poziiile Alte venituri din exploatare/Alte cheltuieli din exploatare. b) Inregistrarile contabile aferente exercitiului N anularea amortizrii cumulate: 2812 = 212 30.000 realizarea transferului: 251= 212 90.000 realizarea rezervei din reevaluare: 105= 1065 10.000 la 31.12.N, efectuarea testului de depreciere a imobilizrii deinut pentru vnzare: Valoarea contabil = 90.000 lei Valoarea just minus costurile de cesiune = 75.000 lei Pierdere din depreciere = 90.000 75.000 = 15.000 lei 681 = 205 15.000 n bilanul anului N, la active circulante se va prezenta pe o poziie distinct care poate fi creat dup stocuri, activul nostru deinut pentru vnzare evaluat la 75.000 lei (sold 251-sold 295). 6. ntreprinderea Alfa majoreaz capitalul social prin aport n natur. Aportul const ntr-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data vrsrii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominal a unei aciuni este de 100 lei. Se cere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile. Rezolvare:

a) Conform articolului 224 alin. 3 din OMFP 3055/2009 nu reprezinta castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii, diferentele de curs valutar dintre momentul subscrierii actiunilor si momentul varsarii contravalorii acestora, acestea fiind recunoscute la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. b) Inregistrari contabile: Capitalul subcris nevarsat 456 = 1011 45.000 Aportul 2111 = 456 50.000 Diferenta de curs valutar 456 = 765 5.000 Capitalul subscris varsat 1011 = 1012 45.000 7. Societatea Comercial X deine un capital social de 150.000 u.m.n divizat n 15.000 de aciuni. Se decide majorarea capitalului social prin emiterea a nc 2.000 de aciuni noi la o valoare de emisiune de 13 u.m.n/aciune. Aciunile sunt nominative iar contravaloarea lor se depune n numerar n contul de la banc astfel: - 80% odat cu subscrierea, cnd se depune integral i prima de capital, - diferena de 20% dup 60 de zile. Pe seama valorii nominale a aciunilor emise se majoreaz capitalul social, iar primele sunt ncorporate la alte rezerve. Rezolvare: Valoarea unei actiuni: 150.000 / 15.000 = 10. Rezulta o prima de capilat de 3 lei/ actiune Capitalul subscris nevarsat 456 = % 26.000 1011 20.000 1041 6.000 Depunerea a 80% din aport 5311 = 456 20.800 Tracerea la alte rezerve a primei de capital 1068 = 1041 6.000 Depunerea diferentei 5311 = 456 5.200 Capitalul subscris varsat 1011 = 1012 20.000 ` 8. n vederea diminurii capitalului social, Societatea Comercial A rscumpr 1000 de aciuni proprii la o valoare de rscumprare de 25 u.m.n/aciune. tiind c valoarea nominal este egal cu 25 u.m.n/aciune s se nregistreze n contabilitate toate operaiunile aferente. Plata se face din cont bancar. Rezolvare: Rascumpararea actiunilor proprii

109 = 5121 25.000 Anularea actiunilor proprii rascumparate 1012 = 109 25.000 9. Societatea Comercial X achiziioneaz un program informatic la preul de 100.000 u.m.n, plus TVA 24%. Durata de via util 3 ani. Dup doi ani de utilizare n care este amortizat liniar se vinde programul informatic la preul de 70.000 u.m.n (inclusiv TVA). Se ncaseaz prin contul de la banc. Rezolvare: Achizitionarea programului informatic % = 401 124.000 208 100.000 4426 24.000 Plata furnizorului 401 = 5121 124.000 Amortizarea inregistrata anual: 100.000/3 = 33.333 lei 6811 = 2808 33.000 Amortizarea din cei 2 ani = 66.666, valoarea ramasa neamortizata 33.334 lei Vanzarea programului informatic 4111 = % 86.800 7583 70.000 4427 16.800 Concomitent, descarcarea gestiunii cu programul vandut % = 208 100.000 2808 66.666 6583 33.334 Incasarea contravalorii creantei 5121 = 4111 86.800 10. Cu ocazia inventarului de control gestionar se constat lipsa unui utilaj a crui valoare de intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizat 13.000 u.m.n, iar valoarea de pia 8.000 u.m.n, fr TVA. Se imput gestionarului i se reine din salariu. Rezolvare: Imputarea lipsei 428 = % 9.920 7588 8.000 4427 1.920 Descarcarea gestiunii cu bunul lipsa % = 2131 20.000 2813 13.000 6588 7.000 Incasarea valorii imputate 5311 = 4281 9.920 Audit

1. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare 2. O misiune de audit statutar are drept obiectiv : a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare b) exprimarea de catre auditor a unei opinii c) certificarea situatiilor financiare 3. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerent. Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul exerciiului la nivelul conducerii; presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate); natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate); factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile; situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile anterioare sau estimri; vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri; nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului. 4. Elemente probante in audit- prezentare si exemplificare. Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri: controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor; proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii. n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale.

Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i regulamentare de ctre intreprindere i anume: regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale; reguli de pruden; regulile referitoare la inventarieri; reguli de inere a registrelor i a contabilitii; existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii; pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz. Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie. Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru ai forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantion statistic. Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor n cauz; adecvarea controlului intern; natura activitilor realizate; existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii intreprinderii; situaia financiar a intreprinderii. Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil. Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare. Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori. Tipul de informaie disponibil. n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la: conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative? funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada? n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie: de existen: controlul intern exist? de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace?

de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se sprijine pe el? n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determinedac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare: de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat; de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat; de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele importante au fost menionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar; de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau o cheltuial aparin perioadei; de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului contabil aplicabil. Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei. Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv. 5. Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost numit auditor statutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti formula? Vom prezenta o opinie cu rezerve. Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast

dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Consultanta 1.O entitate dispune de urmtoarele informaii: - venituri totale 550.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei; - cheltuieli totale 600.000 lei, din care cheltuieli cu ajustrile pentru deprecierea investiiilor financiare pe termen scurt 75.000 lei. Se cere: a) calculul rezultatului brut, rezultatului impozabil, impozitului pe profit i a rezultatului net; b) interpretarea rezultatelor. Rezolvare Rezultatul brut se calculeaza ca diferenta intre venituri totale si cheltuieli totale Rezultatul brut = 550,000 600,000 = -50,000 Rezultatul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile Rezultatul impozabil = 550,000 -600,000 + 75,000 (cheltuielile cu ajustarile sunt nedeductibile fiscal) = 25,000 Impozitul pe profit = 25,00 * 16% = 4,000 Rezultatul net = rezultatul brut impozitul pe profit = -50,000 4,000 = -54,000 lei 2. Se consider urmtoarele date: - capitalul social al unei ntreprinderi este de 250.000 lei, iar mrimea rezervelor legale existente 10.000 lei; - pe parcursul exerciiului financiar N s-au nregistrat venituri totale de 1.100.000 lei, din care venituri neimpozabile 20.000 lei, iar cheltuielile totale (altele dect cele cu impozitul pe profit) sunt n sum de 800.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 30.000 lei. Se cere: a) mrimea rezervelor legale care se constituie pentru anul N; b) calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit i a rezultatului net n situaia constituirii numai rezervelor legale determinate la punctul precedent. Rezolvare: Rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana cand aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. Profitul brut = 1.100.000 800.000 = 300.000 Maxim deductibil din capitalul social subscris si varsat20%: 250.000 * 20% = 50.000 Profitul contabil inainte de impozitare = Venituri totale cheltuieli totale = 1.100.000 800.000 = 300.000 lei Rezerva de repartizat in anul N 300.000 * 5% = 15.000 Profitul impozabil = Venituri totale cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile rezerva legala = 1.100.000 800.000 20.000 + 30.000 15.000 = 295.000

Impozitul pe profit = rezultatul impozabil * 16% = 295.000 * 16% = 47.200 Rezultatul impozabil = rezultatul brut impozitul pe profit = 300.000 47.200 = 252.800 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri: 1 venituri salariale 850 lei; 2 ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente. 3 150 lei reprezentnd cadou cu ocazia Patelui. 4 Salariatul nu are nici o persoan n ntreinere. S se stabileasc salariul net. Rezolvare: Reinerile datorate de asigurai sunt doar cele aferente salariului de baz brut, deoarece att cadourile cu ocazia srbtorilor n limita sumei de 150lei, ct i ajutoarele de nmormntare sunt sume neimpozabile, astfel : Cas 10,5% = 89 lei, CASS5,5% = 47 lei, somaj 0,5% = 4 lei, impozit pe salar = (850 140 250 )*16% = 74 lei. Salariul net = 850 140 74 + 1470 = 2.106 lei 4. S se calculeze i nregistreze n contabilitate impozitul pe profit pe baza urmtoarelor date: 1 Venituri totale: 1.200.000 lei, din care: - venituri din vnzarea produselor finite: 800.000 lei; - venituri din vnzarea ambalajelor: 200.000 lei; - venituri din reluarea unor ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale: 30.000 lei; - venituri din vnzarea investiiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei; 1 Cheltuieli totale: 700.000, din care: - cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei; - cheltuieli cu salariile: 300.000 lei; - cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei; - cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei; - cheltuieli cu investiiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei; - cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate: 23.000 lei. Rezolvare: Cifra de afaceri = 800.000 + 200.000 = 1.000.000 lei Venituri neimpozabile = 30.000 lei Venituri impozabile = 1.200.000 30.000 = 1.170.000 lei Cheltuieli deductibile = 700.000 Profit impozabil = 1.200.000 700.000 30.000 = 470.000 lei Impozit pe profit datorat = 470.000 x 16% = 75.200 lei n contabilitate se va nregistra : 1 - impozitul pe profit de plat 2 691 = 4411 75.200 lei 3 - virarea impozitului pe profit 4 4411 = 5121 75.200 lei 5 - nchiderea contului de cheltuieli 6 121 = 691 75.200

5. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal. Rezolvare 90 * 0,3840 = 34,56 90 * 0,2000 = 18,00 TVA facturat = 52,56 * 24% = 12,61 lei Studii de fezabilitate 1. Ce reprezint durata de viat a unui proiect investitional? 2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilittii economico-financiare, proiectele investitionale? Dezvoltati pe scurt.

Evaluare economica si financiara a intreprinderii 1. Activul net corectat, prin metoda substractiv, se determin dup formula: a) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare; b) activul reevaluat corijat total datorii; c) activul reevaluat corijat obligatiile financiare. 2. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000 Expertiza contabila 1. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Sunt abateri disciplinare urmatorele fapte: Comportamentul necuvincios fata de membrii Corpului ,reprezentantii Min. Fin. sau fata de alti participanti la reunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului Absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica profesionala a expertilor contabili si contabili autorizatidin Romania referitoare la publicitate Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie:expert contabil sau contabil autorizat Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului professional

Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei Fapta membrului Corpului de a nu depune in termenul stabilit la filiala care apartine fisa pt personae fizice sau juridice Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesionala Declaratii necomforme realitatii , in relatiile cu Corpul si cu tertii 2. Care sunt rspunderile experilor contabili? In exercitarea profesiei , expertii contabili si contabilii autorizati , raspund disciplinar,administrative, civil sau penal, dupa caz potrivit legii. 3. Ce fapte pot atrage rspunderea disciplinar a experilor contabili? 1) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala de expert contabil. 2) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional. 3) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile. 4) efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei , legal acordata. 5) ncalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor 1. n ce constau operaiunile efectuate n situaia dizolvrii societilor comerciale? Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii comerciale: 1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; 2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, pe formatul prevazut in reglementarile respective; 3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;

4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.); 5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti; 6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere); 7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare: 7.1. Calcularea si virarea impozitului pe profit/venit Profitul impozabil in cazul dizolvarii/lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, potrivit dispozitiilor Codului fiscal privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii. In cazul microintreprinderilor platitoare de impozit pe venit, la momentul inceperii actiunii de dizolvare/lichidare, impozitul pe venit se calculeaza luandu-se in calcul: veniturile evidentiate in creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de venituri, cu exceptia celor inregistrate in grupa 78 Venituri din provizioane, si veniturile rezultate din anularea datoriilor si majorarilor la bugetul de stat, luandu-se in calcul si veniturile din lichidarea patrimoniului. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, acestea fiind tratate in conformitate cu prevederile Codului fiscal privind impozitul pe dividende. Acelasi tratament se aplica si rezervelor constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea, in conformitate cu actele normative in vigoare, a disponibilului in devize, daca legea nu prevede altfel. In cazul divizarii si fuziunii societatilor comerciale, precum si al dizolvarii unei societati comerciale cu asociat unic ce atrage transmiterea universala a elementelor de activ si de pasiv ale societatii catre asociatul unic, fara lichidare, nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul brut, daca sunt inregistrate in aceleasi conturi la societatea care preia elementele respective. 7.2. Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe dividende Se determina, se retine si se vireaza impozit pe dividende dupa ce a fost calculat impozitul pe profit/venit, pentru urmatoarele elemente: profit obtinut in urma operatiunii de lichidare a societatilor comerciale; capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferente provenite din reeva-luarea imobilizarilor si a stocurilor, potrivit legii, sume inregistrate la rezerve din diferente de curs valutar etc.); capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.); capitaluri proprii (activ net), constituite in conformitate cu prevederile legale, fara ca sumele cuprinse in capitaluri sa fie evidentiate in prealabil la venituri (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferente de curs valutar din evaluarea disponibilitatilor in valuta, diferente din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subventii pentru investitii etc.).

Pentru elementele de capital propriu (activ net), constituite din profitul net (rezerva statutara, alte rezerve, profitul net realizat in exercitiile precedente a carui repartizare a fost amanata etc.), se calculeaza si se vireaza numai impozit pe dividende; 8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2; 9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii comerciale, in functie de: a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate; b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c) cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 2. Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea X conform bilaului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: 1 Cldiri 20.000.000 lei 2 Amortizarea cldirilor 12.000.000 lei 3 Materii prime 2.000.000 lei 4 Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei 5 Clieni 2.500.000 lei 6 Clieni inceri 500.000 lei 7 Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei 8 Conturi la bnci 600.000 lei 9 Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei 10 Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei 11 Capital subscris vrsat 5.000.000 lei 12 Rezerve 1.000.000 lei Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului. Rezolvare : Vanzare imobilizarilor corporale - vanzare cladiri

461

% 10.710.000 7583 9.000.000 4427 1.710.000 - incasare contravaloare cladire 5121 = 461 10.710.000 - descarcare gestiune % = 212 20.000.000 2812 12.000.000 6583 8.000.000 Vanzarea materiilor prime - trecerea la marfuri a materiilor prime 371 = 301 2.000.000 - materii prime vandute 411 = % 1.713.600 707 1.440.000 4427 273.600 - incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411 1.731.600 - descarcarea gestiune 607 = 371 2.000.000 - anularea ajustarii materiilor prime 391 = 7814 400.000 Clienti - incasarea clieniilor / scont acordat % = 411 2.500.000 5121 2.450.000 667 50.000 - incasarea clientilor incerti 5121 = 4118 240.000 - trecere la cheltuieli a clientilor incerti neincasati 654 = 4118 260.000 - anulare ajustarii clientilor 491 = 7814 200.000 Furnizori - plata furnizorilor / scont acordat 404 = % 6.000.000 5121 5.800.000 767 200.000 Anularea provizionului 151 = 7812 1.000.000 Inregistrarea cheltuielilor de lichidare 628 = 5121 520.000

Regularizare tva 4427 = 4423 1. 983.600 Plata tva 4423 = 5121 1. 983.600 Inchiderea conturilor de venituri % = 121 12.040.000 707 1.440.000 767 200.000 7812 1.000.000 7814 400.000 7583 9.000.000 Inchiderea conturilor de cheltuieli 121 = % 1.083.0000 607 2.000.000 628 520.000 654 260.000 6583 8.000.000 667 50.000 Impozit profit datorat (12.040.000 10.830.000 =1.210.000 x 16% = 193.600 ) 691 = 441 193.600 Inchiderea contului 691 121 = 691 193.600 Plata impozit profit 441 = 5121 193.600 Bilantul inainte de partaj elemente de activ valori 1, conturi la banci 7.016.400 elemente de pasiv valori cap.social 5.000.000 rezerve legale 1.000.000 total cap proprii 6.000.000 profit din lichidare 1.016.400 total pasiv 7.016.400

2, total activ 7.016.400

Analiza si diagnostic financiar contabil 1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii.

Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut

u.m. 2000 30000

Producia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit

1000 10000 1200 7000 3000 1500 1400 1000