ROMANTISMUL

Cuvantul romantism provine din francezul romantism.Romantismul este un current literar ce a aparut in Germania si Anglia, tari in care traditia clasica era mai putin puternica, si s-a extins apoi treptat in Franta si restul Europei, precum si dincolo de ocean, fiind percedat de preromantism, current literar care , la sfarsitul secolului al XVIII-lea , cultiva afectivitatea ca raspuns la rationalismul clasic si illuminist al timpului.Temele favorite ale preromantismului erau natura(prezenta in poeziile lui James Thompson), ruinele ca punct de plecare al meditatiei elegiac pe tema fiind doar traduceri timpului (Fracnois Volney) miturile nationale (in poemele lui James Macpherson, pe care si le prezenta ca din creatia unui legendar brad celtic, Ossian) iubirea si realizata in ultimele decenii visul (prezente cu precadere in scrierile lui Jean-Jacqus Rousseau).Tot preromantica este si miscarea literara germana ale secolului al XVIII-lea numita Sturm und Drang( furtuna si avant) si care afirma primatul sensibilitati (Deviza era sentimental este totul),proslavirea originalitatii si pasiunea creatoare. Figura centrala a literaturii preromantice este Prometeu, vazut ca un simbol al superioritatii celui care lupta pentru libertatea spiritului,impotriva orcarui tip de constrangeri. Daca in cele mai multe dintre literaturile europene trecerea la romantism s-a produs linistit, ca urmare a erodarii interesului pentru temele specific clasicismului, dar si a saturarii gustului public care nu mai accepta constrangerile regulilor si mai ales obligatia respectarii unitatii de timp si de loc, in Franta, unde traditia clasica era mult prea puternica, disputa dintre classicism si romantism a fost mai indelungata si mai indarjita, fiind marcata de doua momente importante: Prefata lui Victor Hugo la drama Cromwellpubilcata in 1827 si batalia pentru piesta Hernani din 1830.In Prefata la drama Cromwell, considerata un manifest literar al curentului, Victor Hugo proclama deviza Nu exista reguli, nu exista modele, nu exista altele decat legile generale ale naturii care privesc arta intreaga sip e cele speciale care ,pentru fiecare compozitie rezulta conditiile de existent propuse fiecarui subiect in parte.