Universitatea Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Finante Banci

~~Lucrare de sinteza~~

Practica la o societate bancaraPiraeus Bank Romania

Student:

CUPRINS Capitolul I GENERALITATI ALE SISTEMULUI BANCAR

1.1.1. Coordonate actuale ale activitatii bancare 1.1.2. Noile trasaturi caracteristice activitatii bancare 1.1.3. Noul sistem informatic bancar Capitolul 2 2.1. PREZENTAREA PIRAEUS BANK ROMANIA S.A.

Prezentarea bancii INSTRUMENTE DE PLATA LA PRIB

Capitolul 3 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5. 3.2. 3.3. 3.3.1. 3.3.2. 3.3.3.

Conturi curente Deschiderea conturilor curente Flux operational Functionarea conturilor Administrarea conturilor curente Extrasul de cont Operatiuni cu numerar Operatiuni prin virament Ordinul de plata Cambia Biletul la ordin

3.4. Carduri emise de Piraeus Bank Romania S.A. 3.4.1. Carti de credit 3.4.2. Carti de debit Capitolul 4 4.1. 4.1.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7. 4.7.1. 4.7.2. 4.7.3. 4.7.4. OPERATIUNI DE CREDITARE LA PIRAEUS BANK ROMANIA S.A.

Creditul caracterizare generala Continut si trasaturi Clasificarea creditelor Formele creditului bancar Functiile creditului bancar Rolul creditului bancar in economia de tranzitie Ce este analiza creditului Conditii generale de creditare ale bancii Piraeus Bank Romania in limita impusa de BNR Principii generale Analiza si aprobarea creditelor Garantiile creditelor Produse de creditare oferite de Piraeus Bank Romania S.A.

Capitolul 5 5.1. 5.2. 5.3. 5.3.1. 5.3.2. 5.3.3.

RISCUL IN ACTIVITATEA DE CREDITARE

Riscul bancar Riscul de creditare Gestiunea globala a riscului de creditare Principii de gestionare a riscului de credit Indicatori ai riscului de creditare Finantarea riscului

STUDIU DE CAZ

Capitolul 1. GENERALITATI ALE SISTEMULUI BANCAR 1.1 Coordonate actuale ale activitii bancare 1.1.1 Noile trsturi caracteristice activitii bancare si noul sistem informatic bancar Pe fundalul trecerii de la era informaiei la cea a comunicaiei, schimbrile profunde ce au revoluionat aceast lume se nscriu firesc n micarea vast, ce afecteaz toate sectoarele de activitate, iar relaiile directe, clasice dintre client i banc, prezinta schimbari structurale, att la nivelul coninutului ct i al formei concrete de realizare. Accesul la informaii sau diverse servicii bancare prin telefon, internet, telebanking vor schimba natura raporturilor dintre banc i clienii si, cat si dezvoltarea reelelor de comunicaii vor elimina treptat ghieul clasic. n fapt, asistm la nlocuirea bncilor cu ghiee numeroase, cu o armat de funcionari i multe dosare i hrtii cu bncile n ntregime informatizate, accesibile pe reea 24 de ore din 24, din orice col al lumii, capabile s furnizeze orice serviciu specializat n secunda urmtoare. Dac la prima vedere imaginea pare uor exagerat, dinamica schimbrii n unele sectoare bancare, semnele deja vizibile ale noului din activitatea marilor bnci, concurena exercitat de filialele unor bnci-lideri mondiali justific preocuparea fireasc a profesionistului din domeniu de a ti cum va fi i de a pregti munca sa din viitorul ce tinde s devin prezent ntr-un ritm accelerat. Aceasta, cu att mai mult cu ct parcursul spre "banca viitorului" nu e acelai n toate rile lumii, particularitile evoluiei sistemului bancar din fiecare ar fiind, n mod firesc, ancorate n dinamica i specificitatea din sistemul economic naional; comun e ns n toate cazurile profunzimea i amploarea schimbrii. Spre exemplu, dezvoltarea tentacular a telecomunicaiilor a schimbat profund sistemul de lucru i n bncile elveiene, n care discreia n domeniul folosirii banilor este proverbial, astfel, asistm la o nmulire i diversificare rapid a serviciilor oferite clientelei de bncile elveiene prin telefon, videotext sau chiar acces de la ecranul personal, cuplat la un modem. Aceast reacie adaptiv e rspunsul la tendina european n materie de servicii oferite clientelei: o legtur personalizat, confidenial i eficient.

Varietatea serviciilor oferite zi i noapte e bogat: obinerea de informaii privind contul personal la vedere, deschiderea unui cont ipotecar, lansarea unui ordin de virament, efectuarea de plasamente, negocierea n direct a unui credit. Cele mai multe servicii sunt oferite n condiiile n care clientul are de pltit o tax telefonic i un abonament lunar ce variaz ntre 12 i 20 de franci elveieni, n funcie de banc. nc din 1994, Credit Suisse deschide prima banc prin telefon din Europa destinat firmelor mici i mijlocii. Pe lng contul curent, firma client a acestei bnci beneficiaz de un cont de plasament de tip "Cashbox", n care disponibilitile de pn la 100.000 de franci elveieni sunt remunerate la o rat de dobnd preferenial. Sistemul Minitel este destinat utilizrii de ctre persoane fizice i societi comerciale care efectueaz zilnic un numr mai redus de operaiuni bancare. Aparatul Minitel, nchiriat de pot la fel ca un telefon obinuit prevzut cu un monitor i o tastatur, este legat de ordinatorul bncii prin reeaua telefonic normal. Aceast legtur permite clienilor s dialogheze direct i imediat cu ordinatorul bncii pentru a primi informaii sau pentru a transmite ordine. Sistemul Transpac e destinat clienilor care efectueaz un volum zilnic mai mare de operaiuni i crora sistemul Minitel nu le ofer satisfacie datorit lentoarei i absenei memoriei de stocare a informaiilor, utiliznd microordinatorul clientului legat de banc prin reeaua Transpac i avnd ca avantaje viteza sporit i posibilitatea utilizrii programelor informatice (de exemplu cel de gestiune a casieriei). Banca grupului Rothschild ofer clientelei programele informatice Tresor care permit obinerea de informaii bancare speciale. Aceeai banc ofer terminalul de buzunar, Bancovox, cu ajutorul cruia se pot obine prin telefon, direct de la ordinatorul bncii, informaii orale, diverse, pronunate de sintetizatorul de voce al ordinatorului. Acelasi terminal, permite la orice or i n orice punct de pe glob, transmiterea de ordine de virament sau de executare a unor tranzacii de burs. Banque Nationale de Paris ofer prin serviciul Madic posibilitatea obinerii de informaii din peste 100 de ri. Banca Societe Generale utilizeaz sistemul Progestel prin Minitel. Banca francez C.I.O. propune sistemul Tele CIO Affaires prin Minitel sau prin ordinator. Reuita i ncrederea n aceste sisteme sunt asigurate prin sisteme sofisticate de parole de acces codificate care s nu permit furtul sau indiscreia n materie de date, informaii i operaiuni bancare.

Dac "banca virtual" a devenit realitate n SUA, unde ghieele aproape c au disprut, un studiu realizat de o firm britanic de consultan privind managementul strategic n 80 de bnci europene, precizeaz c din acestea 65% ofereau deja la sfritul anului 1996 servicii bancare prin telefon, iar 95% au declarat c au n vedere introducerea pn n anul 2004 a acestora. Segmentul de clientel vizat e reprezentat de tineri dinamici care apreciaz mult posibilitatea de a obine sau efectua viramente i pli fr s se mai deplaseze la banc, toate aceste schimbri fiind imposibile fr o schimbare profund n informatica bancar. Vechile sisteme greoaie i centralizate sunt tot mai mult nlocuite cu lucrul n reea flexibil i multipolar ce acord mai mult autonomie utilizatorilor. n acelai timp, n raport cu cerinele realitii se constat preocuparea de a identifica acel sistem ct mai armonios i eficient care cuprinde o diversitate de ci i canale de circulaie a banilor i datelor: telefon, fax, carduri, automate bancare etc. Reorganizarea sistemelor de prelucrare a lucrrilor repetitive, creterea productivitii muncii, dispariia ghieelor au determinat ca numeroase posturi de lucru s dispar. Spre exemplu, n Elveia pn n anul 2006 aproximativ 20.000 de lucrtori din domeniul serviciilor bancare au fost disponibilizai ca urmare a restructurrii posturilor de lucru. Reelele informatice existente i baza de date cu care sunt dotate bncile, fac ca decizia de a renuna la soluia privind grefarea noilor funcii pe sistemele existente n favoarea sistemelor mai suple i flexibile de tip server-client s fie dificil de luat. Cu alte cuvinte, bncile se vd nevoite s abandoneze treptat sistemul de a centraliza datele n funcie de cont-vzut ca unitate de baz- i s le centreze n funcie de client (care poate deine, la aceeai banc, unul sau mai multe conturi). 1.1.2. Noul sistem informatic bancar Nu numai mbuntirea i nmulirea serviciilor oferite clienilor determin mutaii profunde n sistemul informatic bancar. Evenimentele din "viaa" societii bancare-reorganizri structurale, nfiinarea de filiale, dar mai ales fuziunea a dou sau mai multe bnci, ridic inevitabil problema organizrii sistemului informatic al noilor entiti. Experiena din rile europene a evideniat trei principale forme de organizare a sistemului informatic.

Tabel nr. 1 Forme de organizare ale sistemului informatic Nr. Curent 1. 2. 3. Forme de organizare ale sistemului informatic Opiunea pentru unul din sistemele utilizate i extinderea lui la celelalte bnci care fuzioneaz Adaptarea sistemelor nainte de unificarea bncilor Integrarea sistemelor n prima form considerat, sistemele de prelucrare a datelor din bnci, de la o zi la alta sunt eliminate i nlocuite cu cel al uneia din bncile care fuzioneaz. ntreg sistemul de prelucrare a datelor e rapid operaional la nivelul noii entiti realizate prin fuziune, se realizeaz tratarea uniform a datelor dar personalul operativ din bncile care au asimilat noul sistem au probleme de adaptare la lucru, schimbarea fiind foarte rapid. Cea de-a doua form de reorganizare a sistemului informatic are n vedere cuplarea bncilor pe calculatoare comune, dar fiecare pstrnd direcia n planul informatic i n gestiunea prioritilor, sistemele fiind treptat apropiate printr-un efort de construcie comun, obinndu-se n final un sistem unic. Cea de-a treia form de reorganizare s-a impus n condiiile unor realiti specifice, de exemplu nevoia de a gsi o soluie pentru holdingul format din 98 de bnci regionale elveiene ce operau cu 66 de sisteme diferite de tratare a datelor. Arhitectura cea mai potrivit, ca i programele pentru viitoarea entitate sunt cumprate de la societi specializate de ctre bncile ce vor fuziona n perioada premergtoare acesteia, astfel incat naterea noii bnci se rezum n acest caz, n plan informatic, la o simpl asamblare a unor pri perfect armonizate. Impactul automatizrii funciilor repetitive produce mutaii profunde i asupra numrului posturilor, a structurii posturilor i n mod deosebit asupra posturilor puin specializate din bnci. Chiar dac modernizarea modului de lucru i introducerea tratrii automate a datelor nu nseamn obligatoriu suprimarea corespunztoare a numrului locurilor de munc, de cele mai multe ori lucrtorul bancar e confruntat cu schimbarea coninutului muncii sale de zi cu zi. Calculatorul a permis, la nceput, prelucrarea mai rapid a datelor precum i difuzarea imediat a datelor mai multor utilizatori. Chiar crearea i dezvoltarea unor produse financiare sofisticate privind gestionarea riscului, nu ar fi fost posibil fr utilizarea acestuia.

Apariia bancnotelor i a sistemelor care le deservesc, lucrul n sistem server-client i accesul acestuia din urm, personalizat i automat, la o serie de servicii bancare, automatizarea traficului de pli, sunt numai cteva exemple care s explice dispariia sau eliminarea drastic a unor posturi tradiionale. n acest plan, restructurarea e sinonim cu apropierea de client; dac o serie de operaii, clientul le poate face acas sau la locul de munc prin calculatorul personal, el are nevoie tot mai mult de un interlocutor profesionist capabil s-l ajute n plasarea economiilor sale n diferite produse financiare, n ar i-n afara ei, gestionarea disponibilitilor n valut, gestionarea rezervelor pentru plata mai trziu a instruirii copiilor sau a unei indemnizaii la pensionare, pentru operarea la burs sau reprezentarea specializat a intereselor de acionar. Bancherul clasic trebuie s-i prseasc biroul individual i izolat i s lase loc profesionistului care se mic cu mult abilitate i uurin n multitudinea divers i complex a serviciilor, produselor i schemelor financiare din slile de consiliere pentru clieni. Adaptarea societii bancare la realitatea extrem de complex i dinamic presupune mereu schimbri, uneori extrem de profunde la nivel organizaional, tehnic, al profilului profesional. Economia de pia presupune n mod necesar existena unui sistem bancar care s asigure mobilizarea tuturor disponibilitilor monetare ale economiei i orientarea lor temporar n desfurarea de activiti economice eficiente. Prin activitatea desfurat de bnci, de colectare de resurse financiare concomitent cu plasarea acestora spre unitile care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea ndeplinesc un rol important de intermediere bancar. n acest sens, creditul devine instrument activ n stimularea dezvoltrii economiei, prin intermediul lui ncurajndu-se aciunea anumitor fenomene, n funcie de obiectivele urmrite a se realiza. Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acordare a acestuia are o importan major, aici intervenind funcia bncii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente. n angajarea resurselor lor, bncile se confrunt cu o serie de riscuri: -riscul de nerambursare; -riscul lipsei de lichiditate; -riscul variaiei ratei dobnzii pe pia; -riscul de capital; -riscul repatrierii capitalului n condiiile creditrii externe (riscul valutar i riscul de ar).

Acordnd credite banca i asum mai multe tipuri de riscuri, acestea fiind determinate fie de calitatea celui care face mprumutul, fie de evoluia economic general, fie de structura general a bncii. Se cunoate faptul c performana bancar are dou dimensiuni: rentabilitate i risc, iar managementul bancar urmrete maximizarea performanelor bancare prin armonizarea urmtoarelor obiective: maximizarea rentabilitii bncii, minimizarea expunerii la risc i ncadrarea n normele de calitate i comportament prudenial. Considerarea tuturor riscurilor este un fapt necesar i important pentru fiecare banc, dar n condiiile amplitudinii procesului de recreditare, cunoaterea, evitarea i prevenirea lor este de o deosebit relevan la nivel naional. Capitolul 2. 2.1. Prezentarea bancii Piraeus Bank Romnia si-a nceput activitatea n Romnia n anul 2000, prin deschiderea de sucursale n tara si n Bucuresti. Un prim obiectiv important a fost atragerea persoanelor cu pregatire si experienta n domeniu, capabile sa mbratiseze valorile si viziunea bancii si sa contribuie n mod decisiv la implementarea acestora. Anul 2001 a adus pentru Piraeus Bank consolidarea pe piata de profil, prin nfiintarea departamentului de corporate banking (pentru persoane juridice), lansarea cardurilor VISA si a serviciilor de express banking. n perioada 2002-2003, banca a nregistrat o crestere importanta prin dezvoltarea segmentului de corporate banking si lansarea creditelor ipotecare pentru persoanele fizice. Piraeus Bank va furniza produse si servicii inovatoare, care satisfac dorintele clientilor corporativi, de retail si ale persoanelor fizice cu statut financiar ridicat din Romania. Produsele si serviciile vor fi oferite intr-un mediu prietenos si modern, de catre o forta de vanzari bine pregatita, dinamica si orientata spre rezultate. Piraeus Bank isi va valorifica solida sa reputatie de banca sigura si bine cunoscuta si, prin extinderea prezentei sale fizice, isi va consolida angajamentul si continua sa contributie la economia Romaniei. PREZENTAREA PIRAEUS BANK

Piraeus Bank Romania ofera toate serviciile pe care le poate opera o banca comerciala fiind in masura sa satisfaca cerintele clientilor cu operativitate, la un nivel calitativ superior si cu multa seriozitate. Operatiuni curente in lei Operatiuni valutare Operatiuni.documentare -Acreditive -Incasso-uri Schimb valutar Casete de valori CAPITOLUL 3 3.1. INSTRUMENTE DE PLATA LA PIRAEUS BANK de simple si import documentare si la de import si export export

- Scrisori de garantie

Conturi Curente

Contul curent se deschide la o singura unitate operativa a bancii, acolo unde clientul si-a exprimat dorinta de a efectua operatiunile. Nu pot fi deschise n evidenele bancii mai multe conturi curente pentru aceeai valut aceluiai client. Codificarea clientului ( codul atribuit acestuia n structura contului) va fi unic i se va regsi n toate celelalte conturi deschise acestuia (cont de depozit, cont de credit, etc.).

3.1.1.Deschiderea contului curent

Banca deschide conturi curente urmatoarelor categorii de clieni:

Persoane Fizice Rezidente

a) ceteni romni rezideni b) cetenii strini rezideni vor prezenta c) persoane fizice nerezidente d) persoane juridice rezidente: - Regii autonome, companii si societati nationale - Societati comerciale cu capital majoritar de stat - Societati comerciale cu capital privat - Persoane fizice autorizate - Asociatii familiale - Cabinete / societati de avocatura, notariale, medicale private, etc - Organizatii si fundatii nonprofit - Asociatii de proprietari - Asociatii de locatari - Asezaminte religioase

Persoane Juridice Straine Rezidente

Persoane Juridice Nerezidente Tipuri de conturi curente :

- pentru persoane rezidente: - conturi curente - n lei - conturi curente - n valuta - pentru persoane nerezidente : -conturi curente - n lei de tip A si de tip B; -conturi curente - n valut.

3.1.2. Fluxul Operational

Pentru deschiderea unui cont curent, clientul, trebuie s completeze i s prezinte la unitatea bncii unde solicit deschiderea contului documentaia de deschidere a contului curent . Documentele sunt cele mai sus mentionate. 1)Clientul completeaz formularul Cerere pentru deschidere cont curent ; 2)n cazul deschiderii contului curent de ctre alt persoan, pe baza unei procuri speciale, Formularul Cerere pentru deschidere cont curent se semneaz de titular sau de printe pentru minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani, curatori pentru persoanele puse sub curatel sau tutori pentru persoanele aflate sub tutel. Persoana fizic, titular de cont curent, poate desemna la deschiderea contului sau ulterior, cel mult doi mputernicii, care s poat dispune efectuarea de operaiuni n contul curent.

3.1.3. Functionarea Contului Curent Reguli Generale

n conturile curente se pot efectua operaiuni n numerar si prin virament . Aceste operaiuni se fac la cererea i din dispoziia titularului sau a persoanelor mputernicite, dup caz, care rspund de legalitatea i realitatea operaiunilor dispuse, sau automat de catre banca (comisioane,rate si dobanzi de credit, dobanzi aferente depozitelor detinute de clienti etc.) Conturile curente funcioneaz n urmtoarele condiii: -se crediteaz cu valoarea sumelor ncasate n numerar sau prin virament, precum i cu valoarea dobanzilor, cuvenite pentru sumele depuse n depozite (la scadenele stabilite sau

la lichidarea depozitului) cu suma reprezentnd dobnda la vedere, aferent soldurilor creditoare ale contului curent;
-se debiteaz cu valoarea sumelor dispuse de client (pe baz de OPH, OPHT file cec, BO, cambia, etc.) sau a celor decontate automat de banc( rate si dobanzi cf contractelor de credit, cu comisioanele corespunztoare operaiunilor efectuate, etc. ) -soldurile conturilor curente pot fi numai creditoare. Documentele pe baza carora se efectueaza operatiunile in conturile curente sunt in principal, urmatoarele: 1)pentru operatiunile de incasari in lei: -in numerar: Formular Depunere numerar ; -prin virament: ordin de plata ;cec; bilet la ordin; cambie; 2)pentru operatiunile de incasari in valuta: -in numerar: Formular Depunere numerar ; -prin virament: mesaj SWIFT; dispozitie de transfer;

3)pentru operatiunile de plati in lei: -in numerar: Formular Ridicare numerar ; -prin virament: ordin de plata (insotit, dupa caz, de borderou, facturi,contracte, alte documente justificative); borderou insotitor pentru: cec, bilet la ordin, cambie; 4)pentru operatiunile de plati in valuta: -in numerar: Formular Ridicare numerar ; -prin virament: DPE/dispozitie de transfer; mesaj SWIFT. Identificarea clientilor Operaiunile de depuneri i pli din conturile curente se efectueaz dup verificarea identitii persoanelor care solicit efectuarea lor. 1)Actele de identitate solicitate clientilor persoane fizice la efectuarea operaiunilor sunt urmtoarele: buletinul de identitate/ carte de identitate/adeverin de identitate; carnet de identitate pentru ceteni strini cu domiciliul in Romania paaport pentru nerezideni sau permis de sedere temporara, aflate in termenul de valabilitate. 2)Pe lng actul de identitate, atunci cnd este cazul, solicitantul plii trebuie s mai prezinte imputernicire valabila data de titularul de cont sau de autoritatea competenta . Documentele solicitate reprezentantilor clientilor persoane juridice la efectuarea operatiunilor sunt actele de identitate ale acestora, care trebuie sa corespunda cu cele aflate in dosarul juridic. Administratorul de cont va verifica identitatea persoanei si conformitatea semnaturii cu specimenul din baza de date a bancii.

3.1.4. Administrarea Conturilor Curente

Banca este obligat s execute ordinele clientului (titularului), in limita disponibilitilor din cont si daca acestea nu sunt blocate (hotrre judectoreasc definitiv, alte dispoziii primite n scris de la organele abilitate prin lege). Administrarea conturilor curente presupune si efectuarea urmatoarelor operatiuni: -creditarea conturilor curente cu valoarea dobanzii datorate clientelei, aferent soldurilor creditoare (contul curent i conturile de depozit), operaiune ce se efectueaz lunar (contul curent) sau cnd este cazul, n funcie de scadena sau lichidarea depozitelor; -creditarea conturilor curente cu valoarea creditelor acordate clientelei de unitile bncii, operaiune ce se efectueaz de ofierul de credit in urma aprobarii dosarului de credit si cu toate sumele incasate de client pe baza documentelor justificative aferente. -debitarea conturilor curente cu: valoarea comisioanelor cuvenite bncii, valoarea ratelor i dobnzilor datorate bncii provenite din creditele acordate clientelei. -eliberarea / remiterea extraselor de cont mpreun cu documentele justificative pentru toate operatiunile din contul curent se face la solicitarea clientului. Banca poate efectua fara acordul titularului de cont urmatoarele operatiuni: -plati la scadenta pentru sume datorate bancii; alte angajamente asumate anterior fata de banca de catre titularul de cont; -stornarea operatiunilor efectuate eronat de catre banca, inclusiv dobanzile si comisioanele aferente sumelor stornate; -plati pe baza de titluri executorii definitive, in cadrul procedurii de executare silita, prin poprire pe cont, cu viza oficiului juridic;

Dobanzi si Comisioane Nivelul dobanzilor practicate de banca pentru soldurile in lei si valuta existente in conturile curente, va fi comunicat periodic prin reglementari interne. Nivelul dobanzii se poate modifica in functie de evolutia dobanzilor pe piata financiar - bancara. Formula de calcul a dobanzii este: Sc * P * Nz D =--------------------------- unde : 100 Sc P Nz D = disponibilul existent n cont (soldul creditor al contului) = rata dobnzii n vigoare aferent perioadei de calcul = numrul de zile calendaristice efective n care nu s-au modificat soldul sau rata dobanzii = dobanda calculata aferenta

Pentru deschiderea contului curent si pentru operaiunile efectuate n contul curent, banca percepe comisioane. Comisioanele se ncaseaz prin debitare automat din contul curent al clientului. Nivelul comisioanelor pentru conturile curente, se stabilete i se percepe pentru fiecare tip de operaiune, n funcie de caracteristicile acesteia. Nivelul comisioanelor este stabilit i actualizat periodic de ctre Consiliul de Administratie n funcie de costurile generate de deschiderea i administrarea acestui produs i de comisioanele pe piata bancara. Lista comisioanelor este comunicat unitilor din subordine de ctre centrala bncii. 1) Banca efectueaz o serie de operaiuni care sunt exceptate de la comisionare, astfel: -nregistrarea dobnzilor, comisioanelor (inclusiv cele provenind din alte conturi ale clientului deschise la Piraeus Bank Romania.); -virarea soldurilor conturilor nchise din oficiu; -transferul total sau parial de sume din contul curent ntr-un alt cont curent al clientului titular. -acordri i rambursri de credite prin/n conturile separate de mprumut n coresponden cu contul curent. 2) Banca poate stabili i alte operaiuni exceptate de la comisionare.

3.1.5. Extrasul de cont

Extrasul de cont este emis i eliberat de ctre banc la cererea clientului, contra cost conform tarifelor i comisioanelor practicate de banc. Prin coninutul su, extrasul de cont, reflect soldul iniial, toate intrrile i ieirile de fonduri dispuse de clientul bncii - n numerar si prin virament - inclusiv plata comisioanelor ctre banc, pentru serviciile fcute precum i soldul final al contului curent respectiv. Extrasul de cont se semneaz i tampileaz de ctre administratorul de cont si se elibereaz clientului. Odat cu eliberarea la cerere a extrasului de cont sunt predate clientului i documentele care au stat la baza efecturii operaiunilor in contul curent.

3.2. Operatiuni cu numerar

Activitile specifice operatiunilor cu numerar, in cadrul sucursalelor/agentiilor Piraeus Bank Romania, sunt urmtoarele:

- operaiuni de depunere a numerarului n lei i valute de ctre persoane fizice i juridice, rezidente i nerezidente; - operaiuni de ridicri de numerar lei i valuta ctre persoane fizice i juridice, rezidente i nerezidente; - operaiuni de schimb valutar ale persoanelor fizice rezidente i nerezidente - remiteri/alimentari de numerar la/de la alte bnci, inclusiv BNR. Pentru neregulile constatate la verificare i numrare (falsuri, bancnote deteriorate, etc.) se va ntocmi proces verbal de constatare a existentei bancnotelor deteriorate si/sau false. Operaiunile de ridicare a numerarului n lei i valute de ctre persoane fizice rezidente i nerezidente cuprind: - ridicri numerar din conturile curente - ridicri numerar din contul de credit card - ridicri numerar prin serviciile: Western Union. Operaiunile de depunere a numerarului n lei/ valuta cuprind: -depuneri n conturi curente -depuneri n conturile de credit card -depuneri n contul RomTelecom, Connex etc. -alte operaiuni n condiiile legii Depunerea de numerar in contul curent se poate efectua de ctre: -persoane mputernicite pe cont; -persoane nemputernicite pe cont: Operaiunile de ridicare a numerarului n lei/valute de ctre persoane juridice rezidente i nerezidente cuprind: - ridicri numerar din conturi curente; - ridicri numerar din contul de credit card. Operaiunile de ridicare numerar din contul curent se vor efectua pe baza de fila cec, completata de ctre client. Ridicarea de numerar se poate efectua de ctre: -persoane mputernicite pe cont cu drept de semntura; -persoane mputernicite pe cont fara drept de semntura,delegai/imputerniciti,cu prezentarea filei cec-semnata i stampilata de persoana cu drept de semntura: Conform reglementarilor n vigoare (cu completrile i modificrile ulterioare) platile cash ctre persoanele juridice se vor efectua zilnic n limita a 10.000 lei excepie fcnd urmtoarele: -plata salariilor i altor drepturi de personal -alte operaiuni de pli ale persoanelor juridice cu persoane fizice (cumprri, contractri de animale vii i produse agricole de la productorii particulari, achiziii materiale refolosibile i deeuri, cheltuieli deplasare) - pentru cumprarea, contractarea de animale vii i produse agricole precum i a materiilor prime(lemn)de la productorii particulari persoane fizice, se va cere ca la ridicarea numerarului, s prezinte borderou de achiziie pentru astfel de produse, suma nscrisa n borderou fiind mai mare sau cel mult egala cu suma solicitata. - pentru achiziionarea materialelor refolosibile i deeuri de la persoane fizice, se va solicita att autorizaia de colectare cat i borderoul de achiziie *plata dividendelor: - pentru eliberarea de numerar reprezentnd dividende, clientul va prezenta tellerului n copie documente justificative conform legislaiei n vigoare. *ridicri numerar n baza contractului de mprumut al firmei, care va fi certificat (ca data, continut etc) la un cabinet avocatial sau notarial. Operaiuni de schimb valutar sunt tranzacii constnd n cumprarea i vnzarea de valuta contra monedei naionale, de ctre persoanele fizice rezidente i nerezidente. Prin punctul de schimb valutar a bncii se pot efectua urmtoarele operaiuni: -cumprare de valuta convertibila sub forma de numerar contra lei de la persoane fizice rezidente i nerezidente, cu respectarea prevederilor Regulament valutar;

-vnzare de valuta convertibila sub forma de numerar contra lei persoanelor fizice rezidente, n conformitate cu prevederile Regulamentului valutar; -vnzare de valuta convertibila sub forma de numerar contra lei persoanelor fizice nerezidente, n limita sumei n lei evideniate ca fiind schimbata anterior n baza unui buletin de schimb valutar sau n limita sumei n lei evideniate ca fiind retrasa, n baza unui document de retragere,de pe un card de credit sau debit de la bancomat sau ghieul unei bnci. Tellerii vor putea efectua schimburile valutare numai la prezentarea n original a buletinului de identitate sau a paaportului de ctre persoana care dorete s vnd sau s cumpere valuta. In absenta acestor acte de legitimare nu se vor efectua schimburi valutare. Se pot efectua operaiuni de vnzare de valuta convertibila sub forma de numerar contra lei persoanelor fizice strine care au dobndit un drept legal de edere n Romnia. Deintorii de permise de edere provizorie (1an/5ani) sau permanenta n Romnia sunt considerate din punct de vedere valutar persoane rezidente.

3.3. Operaiuni prin virament

Operaiunile prin virament reprezint orice operaiune realizata de banca prin contul unui client al sau, att de plat ct i de ncasare, rezultat n urma unei operaiuni comerciale sau necomerciale . ncasrile i plile prin virament n / din contul curent se efectueaz pe baza instrumentelor de plat fr numerar i n special pe baza ordinelor de plat . Ordinele de plat sunt dispoziiile necondiionate date bncii de ctre emitent (titularul de cont), prin care se pune la dispoziia unui beneficiar o anumit sum de bani din contul su curent. Beneficiarul sumei poate avea contul curent deschis la Piraeus Bank Romania. sau la o alt banc. Pentru ordinele de plat emise i prezentate la banc de clienii titulari de conturi curente, administratorul de cont are obligaia de a urmri existena urmtoarelor meniuni obligatorii : -suma de plata (in cifre si litere); -numele sau denumirea beneficiarului, dup caz, i numrul contului acestuia deschis la unitatea bancar a beneficiarului; -numele pltitorului, numrul de cont al acestuia din care se solicit efectuarea plii; -denumirea unitii bancare unde este deschis contul pltitorului; -denumirea unitii bancare unde este deschis contul beneficiarului; -semntura titularului si tampila (atunci cand aceasta exista); explicatia operatiunii de plata; Persoanele fizice / juridice pot ordona plati prin virament din conturile curente deschise la unitatile operative PIRB cu respectarea legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne, avand la baza, dupa caz, documentele care justifica plata si pentru care se intocmesc, in functie de operatiunile efectuate: ordin de plata, cec, bilet la ordin, cambie pentru plati in lei; dispozitie de transfer pentru plati in valuta pe teritoriul Romaniei; Dispozitie de Plata Externa pentru plati externe. 1) Persoanelor fizice / juridice nerezidente pot utiliza disponibilitatile din conturile in lei (de tip A si de tip B) numai pentru plati in lei, pe teritoriul Romaniei. 2) In limita soldului existent in cont, clientul poate solicita efectuarea platilor cu respectarea legislatiei in vigoare si a reglementarilor interne. 3) Completarea documentelor si efectuarea operatiunilor de plati se fac cu respectarea prevederilor Regulamentului BNR privind operatiunile valutare si a celorlalte acte normative, in vigoare la data efectuarii operatiunii. Platile prin virament se pot efectua atat la sucursalele PIRB unde are deschis contul curent clientul sau la oricare alta unitate operativa PIRB, atat de persoane fizice , cat si juridice. Pentru verificarea specimenelor de semnaturi , se va folosi copia transmisa prin fax de

sucursala PIRB care a deschis contul si la care se afla dosarul cu actele de deschidere de cont curent ale clientului respectiv; Platile prin virament din contul curent al persoanelor juridice in contul curent al persoanelor fizice se face in mod obligatoriu prin prezentarea documentelor justificative legale (contracte, conventii sau alte intelegeri bilaterale de vanzare-cumparare sau prestari de servicii, devize de fundamentare a lucrarilor efectuate sau a serviciilor prestate, balante de verificare, bilantul contabil etc.). Dup identificarea persoanei care dispune plata, administratorul de cont verific corectitudinea completrii documentului precum i dac sunt ndeplinite condiiile de onorare a plii prin virament, astfel: -existena disponibilului n cont; -soldul contului dup efectuarea plii i reinerea comisioanelor s se ncadreaze n limita minim admis prin reglementrile n vigoare; -autenticitatea specimenelor de semnturi. Toate operaiunile de plat prin virament solicitate la ghieele bncii, sunt precedate de verificarea fcut de administratorul de cont, care primete de la clieni ordinele de plat. Dac toate condiiile sunt ndeplinite, administratorul de cont procedeaz la prelucrarea documentelor in aplicatia informatica in vederea efecturii plilor prin virament solicitate.

3.3.1.Ordinul de plata
Ordin de plat - o instruciune necondiionat, dat n orice form de emitent instituiei receptoare, n mod direct sau prin intermediul unui sistem de pli, n scopul punerii la dispoziia unui beneficiar a sumei de plat indicate n ordinul de plat, prin creditarea unui cont al acestuia deschis la instituia destinatar sau, dup caz, prin eliberarea sumei respective n numerar, n condiiile n care: a) instituia receptoare dispune de fondurile corespunztoare sumei de bani prevzute n ordinul de plat fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin ncasarea n numerar a sumei respective de la emitent; b) instruciunea nu prevede c plata trebuie s fie efectuat la cererea beneficiarului;

Continutul ordinului de plata Ordinul de plat trebuie s includ urmtoarele elemente obligatorii: a) identificarea ca ordin de plat; b) identificarea pltitorului, prin nume/denumire i cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la instituia iniiatoare, codul IBAN atribuit centralei ori unitii teritoriale a instituiei iniiatoare sau, dup caz, codul BIC) ori doar prin nume/denumire, n cazul n care pltitorul nu are cont deschis la instituia iniiatoare; c) identificarea beneficiarului, prin nume/denumire i cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la instituia destinatar, codul IBAN atribuit centralei ori unitii teritoriale a instituiei destinatare sau, dup caz, codul BIC) ori prin nume/denumire i adres, n cazul n care beneficiarul nu are cont deschis la instituia destinatar; d) identificarea instituiei iniiatoare, prin denumirea centralei sau, dup caz, a unitii teritoriale i/sau codul BIC, n cazul n care pltitorul difer de instituia iniiatoare; e) identificarea instituiei receptoare, prin denumirea centralei sau, dup caz, a unitii teritoriale i/sau codul BIC, n cazul n care beneficiarul difer de instituia receptoare;

f) suma i denominarea sumei; g) data emiterii ordinului de plat, care trebuie s fie unic, posibil i cert; h) elementul sau elementele care s permit verificarea autenticitii ordinului de plat de ctre instituia iniiatoare. 2) n cazul plilor efectuate n relaia cu Trezoreria Statului, ordinul de plat va conine n plus urmtoarele elemente obligatorii: a) codul de identificare fiscal al pltitorului; b) codul de identificare fiscal al beneficiarului; c) numrul de eviden a plii, alocat de Agenia Naional de Administrare Fiscal; d) numrul ordinului de plat dat de pltitor; e) referine privind coninutul economic al operaiunii; f) data debitrii contului pltitorului de ctre instituia iniiatoare (care se va completa de ctre instituia iniiatoare). 3) Elemente suplimentare: a) exprimarea n litere a sumei prevzute n ordinul de plat; b) data plii, care reprezint ziua bancar n care pltitorul dorete ca fondurile s fie puse la dispoziia beneficiarului de ctre instituia destinatar, n cazul n care aceast dat este prevzut de pltitor; c) referine privind coninutul economic al operaiunii care a generat ordinul de plat, n cazul plilor interbancare; d) ordinul expres al pltitorului ca instituia iniiatoare s execute ordinul de plat printr-un anumit sistem de pli sau printr-o anumit instituie intermediar; e) codul de identificare fiscal al pltitorului, n cazul plilor interbancare. 4) Ordinele de plat introduse de instituii n sistemele de pli vor satisface i cerinele prevzute n regulile sistemelor respective. 5) n cazul ordinelor de plat care iau forma unor mesaje electronice de plat transmise prin sisteme de pli, datorit restriciilor impuse de utilizarea unor mesaje electronice standard, numele/denumirile titularilor de conturi i, dup caz, adresele acestora pot fi trunchiate de instituii n momentul completrii mesajelor electronice aferente. Trunchierea se va realiza prin metode stabilite prin convenie ncheiat ntre instituii. Metodele de trunchiere trebuie s asigure un grad adecvat de siguran n interpretarea informaiilor trunchiate i vor fi aduse de instituii la cunotin clienilor, n scris.

3.3.2.Cambia
Cambia este un titlu de credit sub semnatura privata care pune in legatura in procesul crearii sale 3 persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Cambia, ca instrument de plata si ca titlu de credit, a avut de-a lungul secolelor un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului european si mondial. O caracteristica principala este Transferabilitatea cambiei reprezinta procesul prin care cambia poate fi transmisa de la o persoana la alta. Emiterea i forma cambiei Cambia cuprinde: -denumirea de cambie trecut n nsui textul titlului i exprimat n limba ntrebuinat pentru redactarea acestui titlu. -ordinul necondiionat de a plti o sum determinat. -numele aceluia care trebuie s plteasc (tras). -artarea scadenei. -artarea locului unde plata trebuie fcut. -numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut. -artarea datei i a locului emiterii. -semntura celui care emite cambia (trgtor).

Cambia fr artarea scadenei este socotit pltibil la vedere. Cambia care nu arat locul unde a fost emis se socotete semnat n locul artat lng numele trgtorului. Dac n cambie sunt artate mai multe locuri de plat, posesorul cambiei o va putea prezenta pentru acceptare sau plat la oricare din aceste locuri. Cambia poate fi la ordinul trgtorului nsui. Ea poate fi tras asupra trgtorului nsui. Ea poate fi tras pentru contul unui ter. Cambia poate fi pltit la domiciliul unui al treilea, fie n localitatea unde trasul domiciliaz, fie n alt localitate. Dac n cambie nu se prevede de ctre tras c plata se va face la domiciliul celui de al treilea, se presupune c ea va fi fcut de acesta din urm. ntr-o cambie pltibil la vedere sau la un anume timp de la vedere, trgtorul poate stipula c suma va fi productoare de dobnd. n orice alt cambie aceast stipulaiune se socotete nescris. Cifra dobnzii va trebui s fie artat n cambie; n lipsa acestei artri stipulaiunea se socotete nescris. Dobnda curge de la data emisiunii cambiei, dac o alt dat nu este artat. Dac ntr-o cambie suma de plat este scris n litere i n cifre, n caz de deosebire, suma de plat este cea scris n litere. Dac suma de plat este scris de mai multe ori, fie n litere, fie n cifre, n caz de deosebire, suma de plat este suma cea mai mic. Dac cambia poart semnturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnturi false sau semnturi ale unor persoane imaginare, ori semnturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau n numele crora ea a fost semnat, obligaiile celorlali semnatari rmn totui valabile. Orice semntur cambial trebuie s cuprind numele i prenumele sau firma celui care se oblig. Este totui valabil semntura n care prenumele este prescurtat sau artat numai prin iniial. Cine pune semntura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea mputernicirea de a lucra, e inut personal n temeiul cambiei i, dac a pltit, are aceleai drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeai regul se aplic reprezentantului care a depit mputernicirea sa. Orice persoan se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dac mandatul este conceput n termeni generali n ce privete dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii. Trgtorul rspunde de acceptare i de plat. El poate s se descarce de rspunderea de acceptare; orice clauz prin care se descarc de rspunderea de plat se socotete nescris. Dac o cambie, necompletat la emitere, a fost completat fr a se ine seam de nelegerile intervenite, neobservarea acestor nelegeri nu va pute fi opus posesorului, afar numai dac acesta a dobndit cambia cu rea credin, sau dac a svrit o greeal grav n dobndirea ei.

3.3.3. Biletul la ordin

Biletul la ordin cuprinde: - denumirea de bilet la ordin trecut n nsui textul titlului i exprimat n limba ntrebuinat pentru redactarea acestui titlu; - promisiunea necondiionat de a plti o sum determinat; - artarea scadenei; - artarea locului unde plata trebuie fcut; - numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut;

- artarea datei i a locului emiterii; - semntura emitentului. Titlul cruia i lipsete vreuna din condiiunile artate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afar de cazurile artate n alineatele ce urmeaz. Biletul la ordin a crui scaden nu este artat, este socotit pltibil la vedere. n lipsa unei artri speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plat i n acelai timp loc al domiciliului emitentului. Biletul la ordin nu arat locul unde a fost emis, se socotete semnat n locul artat lng numele emitentului. Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziiunile privind cambia pltit de un an al treilea sau ntr-o localitate alta dect aceea a domiciliului trasului. Emitentul unui bilet la ordin este inut n acelai mod ca acceptantul unei cambii. Biletele la ordin pltibile la un anume timp de la vedere, trebuiesc prezentate spre viz emitentului n termenele fixate. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datat se constat prin protest,a crui dat servete ca punct de plecare pentru termenul de la vedere.

3.4. Carduri emise de Piraeus Bank Romania.

Cartea de Credit PIRB Piraeus Bank SA emite Carti de Visa cu utilizare internationala. Variantele de emitere pentru persoane fizice sunt urmatoarele : - Visa Card Standard; - Visa Card Gold; Variantele de emitere pentru persoane juridice sunt urmatoarele : - Visa Card Business. Cardurile de credit PIRB au o utilizare internationala, putand fi utilizate pentru achizitii de bunuri, servicii si/sau retrageri de numerar atat in Romania, cat si in strainatate . Cardurile de credit PIRB pot fi utilizate atat in mediu electronic, on-line, ceea ce presupune prezenta unui terminal electronic, ATM sau punct automat de vanzare (POS), cat si in mediu manual, off-line, cu ajutorul unui imprinter. Banca ofera urmatoarele servicii conexe : Atat Cardul de Credit cu utilizare Internationala,Mastercard, emis de Piraeus Bank Romania pentru persoanele fizice, in variantele sale Standard si Gold, cat si Cardul de Credit Business emis pentru persoanele juridice, pot fi activate si dezactivate pentru efectuarea tranzactiilor pe Internet, la solicitarea clientului. Aceasta optiune permite detinatorului, sa utilizeze acelasi card pentru retrageri de numerar, achizitionare de bunuri si servicii si Internet, fara ca acesta sa opteze pentru achizitionarea unui alt card care sa poate fi utilizat exclusiv pentru tranzactii pe Internet. Acest serviciu, este oferit de catre banca PIRB, pentru a pune la dispozitia clientilor sai o autonomie de utilizare a cardului pentru mai multe tipuri de tranzactii, in functie de optiunile fiecarui posesor. Banca emite carduri suplimentare pentru posesorii de carduri PIRB, acestia putand desemna persoanele (dar nu mai mult de tre) pentru care doresc emiterea unui card suplimentar. Banca poate efectua alimentarea contului de card din contul curent deschis la PIRB, la solicitarea clientului, fara ca acesta sa fie nevoit sa vina la banca ori de cate ori aceasta operatiune este necesara.

Ridicarea de numerar din contul de card direct de la casierille PIRB sau de la bancomatele bancii Cartea de Debit PIRB Piraeus Bank Romania pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele tipuri de carduri de debit : - Visa Electron (pentru persoane fizice); - Visa Business Standard (pentru persoane juridice); - Visa Business Business Gold (pentru persoane juridice); Cardurile sunt instrumente de plat electronic, respectiv suporturi de informaie standardizate, securizate i individualizate, care permit deintorilor s utilizeze disponibilitile bneti proprii aflate ntr-un cont deschis pe numele acestora la emitentul cardului, n vederea efecturii uneia sau mai multora dintre urmtoarele operaiuni : a) retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele de numerar i/sau ATM, de la ghieele emitentului / instituiei acceptante sau de la sediul unei instituii, obligat prin contract s accepte instrumentul de plat electronic, respectiv ncrcarea si descrcarea unitilor valorice n cazul monedei electronice; b) plata bunurilor achiziionate i/sau serviciilor prestate de comercianii acceptani i/sau emiteni (ex. plata serviciilor prestate de companii n domeniul telefoniei mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune i internet sau de ctre ali furnizori de utiliti), precum i plata obligaiilor ctre autoritile administraiei publice, reprezentnd impozite, taxe, amenzi, penaliti, etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS, ATM sau prin alte medii electronice; c) transferul de fonduri ntre conturi.

Capitolul 4. 4.1.

OPERATIUNILE DE CREDITARE

Creditul caracterizare generala Creditul sau relaia de credit reprezint o categorie important a relaiilor economice

de pia. Operaiunile economice din care decurge aceast relaie sunt: vnzarea de mrfuri sau prestarea de servicii a cror plat urmeaz s se fac la o dat ulterioar, numit scaden i acordarea de mprumuturi n bani unor persoane fizice sau juridice pe o perioad determinat. Conceptul de credit se poate confunda n practica monetar financiar cu banii i cu finanele. Putem spune c banii i finanele au ns funcii care le asigur relativa independen

i de aici orice identitate ntre cele trei noiuni: bani finane credit duce la concluzii incompatibile cu adevrul tiinific i cu practica monetar financiar. Creditul se poate transforma fie n bani, fie n finane, numai n cadrul rotaiei de ansamblu a mijloacelor materiale i monetare. Trebuie reinut faptul c, n timp ce finanele presupun capitaluri deja formate, care se acumuleaz, creditul reprezint un efect al proceselor economice, n urma crora apar capitaluri temporar disponibile. n literatura de specialitate, romn i strin, definiia creditului i accepiunile care i se dau sunt destul de diferite. Un prim mod de a defini creditul i poate cel mai simplu, este acela prin care creditul este o form special de micare a valorilor, vnzare de mrfuri cu plata amnat sau cu transferarea temporar de moned cu titlu de mprumut. Creditul , n esen, reprezint schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Deci n definirea creditului apar trei accepiuni: 1) existena unor disponibiliti la unii ageni economici i acceptarea de a fi cedate (mprumutate) altor ageni economici (debitori); 2) pierderea temporar a unor drepturi ale celui care mprumut i instituirea altor drepturi pentru cel mprumutat; 3) obligativitatea mprumutului de a restitui mprumutul la un termen numit scaden, nsoit n mod obligatoriu de dobnd.

4.1.1. Coninut si trsturi Pe msur ce societatea se dezvolt, acest concept ncorporeaz tot mai multe trsturi i atribute; aa se i explic faptul c el este considerat cnd capital, cnd bani, cnd finane. Ali gnditori afirm c el (creditul) reprezint circulaia capitalului de mprumut. Aceste neconcordane i au originea i n faptul c nu exist un mod unitar de gndire n ceea ce privete geneza creditului i nici a surselor de formare. Dup unii, apariia de capitaluri temporar libere s-ar datora modului cum circul, se uzeaz i se recupereaz fondurile (capitalurile) fixe; alii ntrevd unele nesincronizri ntre producie i circulaie, ntre aprovizionare i producie, chiar plata salariilor la intervale diferite colaborat cu depunerile n

conturile bancare ale disponibilitilor pe care le dein diferii ageni economici, populaia formeaz una din sursele creditului bancar. n concepia prestigiului monetarist romn, profesor Victor Slvescu, creditul i operaia de credit constituie acest fapt economic atunci cnd este vorba de cedarea unei sume de bani efectuat la un moment dat din partea unui subiect economic n folosina altui subiect economic, cu obligaia pentru acesta din urm de a restitui mai trziu la un termen fixat suma primit plus o sum de bani care se cheam interes sau dobnd. Creditul sau relaiile de credit presupun anumite relaii bneti de repartiie, prin intermediul crora se mobilizeaz disponibiliti bneti, temporare, urmnd s fie folosite pentru acoperirea unor nevoi temporare. Trsturile caracteristice creditului, ca relaie economic, sunt urmtoarele: 1) creditul aduce n planul relaiilor economice dou subiecte distincte: creditorul cel care d cu mprumut sau vinde pe credit i are de primit o valoare la scaden i debitorul cel care primete mprumutul sau marfa i trebuie s restituie suma primit sau s plteasc, la scaden, valoarea bunului primit. 2) rambursabilitatea lui la o dat reciproc convenit, denumit scaden. Promisiunea de rambursare, element esenial al raportului de credit presupune riscuri i necesit angajarea unor garanii. 3) termenul de rambursare ca trstur specific a creditului are o mare varietate; la termene foarte scurte (24 ore se practic ntre bnci pe pieele monetare) i ncheindu-se cu termene de la 30 la 50 ani i chiar 100 ani (n soluii recente pentru mprumuturile privind construirea de locuine). Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate ntreprinderilor sau pentru creditele de consum este caracteristic rambursarea integral la scaden, iar pentru creditele de consum este caracteristic rambursarea integral la scaden, iar pentru creditele pe termen mijlociu i lung, rambursarea ealonat, adic pe parcurs, la termene stabilite, lunare, trimestriale, odat cu prile cuvenite pentru dobnzi se ramburseaz i o parte din mprumut (principal). 4) creditul purttor de dobnd, concretizat n suma de bani pltit de debitor, pentru creditul primit. Sub aspectul stabilitii, dobnda poate fi fix, atunci cnd nivelul ei nu se modific pentru toat perioada de creditare i variabil (sensibil), care se modific anual sau chiar la intervale mai scurte (de cteva luni) ca msur de protecie a creditorului sau debitorului mpotriva pierderilor ce ar putea rezulta din caracterul rigid al nivelului dobnzii pentru o perioad de timp ndelungat. Dobnda este n mod firesc comun cu conceptul de capital i cu elementele timp i risc. n sens restrns, dobnda este suma ce revine proprietarului la

rambursarea sumei mprumutate sau preul folosirii capitalului i totodat remunerarea riscului pe care l implic mprumutul respectiv. 5) creditul are o garanie real (material) atunci cnd un bun existent poate fi vndut n cazul nerambursrii creditului sau garanie personal, n cazul n care este suficient angajamentul personal al debitorului. 6) tranzacia acordarea creditului; creditul poate fi consimit n cadrul unei tranzacii unice: acordarea unui mprumut, vnzarea unei obligaiuni, angajarea unui depozit. Consimirea tranzaciei, respectiv acordarea creditului, este un act de mare importan, n vederea cruia creditorul trebuie s-i asigure buna informare i documentare pentru evitarea riscului. n acest sens bncile i creeaz un cadru propriu de informare i documentare sau apeleaz la agenii specializai care studiaz capacitatea de plat i respectiv potenialul economic al firmelor. 7) consemnarea i transferabilitatea sunt de asemenea caracteristici ale creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, n marea lor majoritate, prin nscrisuri, instrumente de credit, a cror form de prezentare implic aspecte multiple i difereniate, esenial n aceste instrumente este obligaia ferm a debitorului privind rambursarea mprumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plti suma angajat. Transferabilitatea instrumentelor de credit i deci transferul acordurilor de credit de la un beneficiar la altul (de la un creditor la altul) este n primul rnd o expresie a lichiditii portofoliului de creane, posibilitatea fiecrui creditor de a transforma creane n bani, potrivit unei necesiti sau unei noi opiuni. n practica bancar transferabilitatea are un loc important, deoarece permite asigurarea utilizrii fluxurilor fireti de constituire i de utilizare a capitalurilor temporar disponibile mobilizate de ele, urmnd ca ntr-o etap urmtoare s recurg la concursul altor fluxuri de capital existente sau create de banca de emisiune i alte bnci, prin operaii de recreditare. 4.2. Clasificarea creditelor Creditul a cunoscut i cunoate numeroase forme, aprute pentru a rspunde ct mai bine necesitilor resimite de agenii economici n diferite mprejurri, deci creditul s-a dezvoltat i s-a diversificat continuu, n prezent manifestndu-se printr-o mare varietate de forme. Creditul poate fi grupat pe baza mai multor criterii: dup forma de proprietate a debitorului, dup durata acordrii, dup modalitatea de garantare, dup destinaia sa, dup domicilierea creditorului, dup participanii la relaiile de credit, etc.

a) Dup forma de proprietate a debitorului (destinatarului creditorului), creditul poate fi: privat i public. Creditul privat se acord persoanelor particulare, ntreprinderilor private persoanelor fizice i/sau juridice pe baz de efecte de comer, iar creditul public se acord statului i societilor de drept public, pe baz de bonuri de tezaur. b) n funcie de durata pentru care se acord creditul, acesta poate fi: pe termen scurt: pn la un an se folosete pentru activitatea economic curent; -pe termen mijlociu (de la 1 an pn la 5 ani); -pe termen lung peste 5 ani se utilizeaz ndeosebi pentru investiii. Exista i credite fr termen, cum sunt operaiunile de credit n cont curent, practicate atunci cnd raporturile dintre creditor i debitor se caracterizeaz prin continuitate i mare frecven. c) Din punct de vedere a modalitii de garantare a creditului, acesta poate fi personal (se acord pe baz de ncredere personal) i real (se contracteaz pe baza unei garanii). Garaniile sunt, la rndul lor, de mai multe feluri, definind prin ele i felul de credit. n acest sens exist: credit pe amanet cnd garania const dintr-un bun mobiliar; credit lombard n care garania const n hrtii de valoare, respectiv din efecte private sau publice; credit ipotecar (credit pe ipotec) cnd creditul este garantat de bunuri imobiliare (pmnt, construcii, cldiri). Din enumerarea acestor categorii de credit se observ c existena multora dintre ele vizeaz diminuarea sau chiar nlturarea riscului de nerambursare a mprumutului. d) Dup scopul urmrit de debitor, deci dup destinaia sa creditul poate fi: de consum, acordat gospodriilor, menajelor, pentru susinerea nevoilor de consum; de producie, solicitat pentru susinerea, modernizarea i potenarea activitii de producie, a vieii de producie, a vieii economice n general. Creditul de consum presupune transferuri de venituri dintr-o perioad n alta, venituri viitoare sunt aduse n prezent pentru sporirea consumului personal. Scopul creditului de producie este de a pune direct n micare activitatea unei uniti economice. n cazul creditului de producie, mprumutul nseamn transmiterea de capital, suma fiind utilizat pentru sporirea capitalului propriu al ntreprinderii. e) n funcie de posibilitatea prevzut de creditor de a avea sau nu dreptul de a solicita debitorului su rambursarea anticipat a creditului pe care i l-a acordat, creditul poate fi denunabil (caz n care i rezerv dreptul de a cere rambursare de expirare a termenului de scaden, cu un aviz prealabil) i nedenunabil (cnd, cel puin pentru creditor, nu s-a prevzut o asemenea posibilitate). Acordnd un credit denunabil mprumutatorul se asigur pentru situaia

n care ar apare semne vizibile ca debitorului ncep s-i mearg ru afacerile, putnd n acest caz solicita rambursarea imediat a sumei mprumutate, naintea falimentului celui mprumutat. f) O alt clasificare a creditelor se poate face dup felul cum creditul este domiciliat n ar sau n strintate, putem vorbi de credit intern, respectiv credit extern. Cnd creditorul este un guvern, ca personificare juridic a unui stat avem de a face cu un credit guvernamental. n literatura de specialitate s-au conturat urmtoarele sfere de cuprindere ale creditului care exprim proveniena, modul de garantare i de rambursare, destinaia mprumutului i agenii economici care intervin (de obicei bncile finanatoare i solicitanii de credite, adic agenii n funciune): creditul comercial, creditul bancar, creditul obligatoriu, creditul ipotecar, creditul de consum. * Creditul comercial este forma cea mai reprezentativ a creditului n economia de pia. Aceast form de credit const n acordarea lui reciproc de ctre agenii economici activi cu prilejul vnzrii mrfurilor cu plata ulterioar, fr intervenia unei verigi intermediare. * Creditul bancar reprezint cea mai extins form de credit. El poate fi acordat att de bnci ct i de instituii financiare i de credit i acoper orice scop al debitorului n condiii stabile cu banca. Deci, putem spune c exist o varietate de credite bancare care se deosebesc ntre ele dup obiectul creditului, dup garania oferit, dup sezonalitate. * Creditul obligatoriu. n cadrul acestui credit intervin relaiile ntre unitile economice i instituii, n calitate de debitori care emit obligaiuni i deintorii de obligaiuni, n calitate de creditori, care i avanseaz capitalul n scopul obinerii unor venituri sigure sub form de dobnzi. * Creditul ipotecar intervine ca o relaie ntre creditori diferite bnci i debitori posesorii de proprieti imobiliare n vederea acordrii unui astfel de credit rolul de garanie material l constituie proprietatea de care dispune agentul economic mprumutat. * Creditul de consum este o form a creditului pe termen scurt i mijlociu de care pot beneficia persoane individuale fiind destinat pentru acoperirea costurilor, bunurilor i serviciilor de care beneficiaz prin reeaua de comercializare i servicii, sau pentru recreditarea creanelor contractate n acest scop. 4.3. Formele creditului bancar La baza formrii creditului bancar stau disponibilitile devenite temporar libere n urma rotaiei de ansamblu a fondurilor participante la procesele economice (producie, circulaie,

repartiie, consum), ct i depunerile la bnci ale diferiilor ageni economici, instituii i populaie. Creditul bancar poate fi acordat att de bnci ct i instituiile financiare i de credit i acoper orice scop al debitorului n condiiile stabilite cu banca. Deci, exist o varietate de credite bancare care se deosebesc ntre ele dup obiectul creditului, dup garania oferit, dup sezonalitate. Participanii la angajarea creditului bancar sunt pe de o parte bncile care apar n calitate de creditori, iar pe de alt parte, diferii ageni economice care solicit credit, n calitate de debitori. n raporturile de credit cu banca se pot angaja i persoane care nu au calitatea de ageni economici. Raporturile de credit ale agenilor economici cu bncile sunt de regul, reciproce. Pe de o parte agenii economici avnd conturi deschise la bnci formeaz depozite care pot fi folosite de acetia ca resurse, iar pe de alt parte, bncile acord credite agenilor economici pentru nevoile de producie curente sau cu recuperare ulterioar pentru investiii. Esenial n aceste raporturi este faptul c unul dintre parteneri este banca, iar relaiile dintre banc i partener se desfoar pe temeiul valorificrii capitalurilor disponibile i realizarea de profituri, n principal sub forma de dobnzi. Sfera acestui credit s-a lrgit foarte mult, pe msura dezvoltrii, societii, ajungnd s reprezinte una dintre cele mai uzuale modaliti i forme de creditare, ntre altele i prin faptul c bncile dispun de active deosebit de mari pe care urmresc s le valorifice pe calea dobnzilor n urma mprumuturilor ce le contacteaz ntr-un volum tot mai sporit agenii economici activi. Extinderea creditului pe termen lung a devenit o caracteristic a creditului bancar n etapa actual. O amploare fr precedent o nregistreaz creditele acordate pentru prestri de servicii. Principalele credite acordate de bnci sunt avansurile n cont curent, linia de credit (cele dou tipuri de credit sunt considerate drept credite implicite) i creditele pentru stocuri (considerate credite explicite). Avansurile n cont curent sau creditele de cas (sau trezorerie) reprezint raporturile de credite ntemeiate pe o deplin cunoatere a activitii ntreprinderii, fr a fi consemnate prin nscrisuri relative la fiecare angajament. Aceste credite de fapt nu sunt garantate formal. Ele sunt menite s satisfac necesitile curente privind acoperirea cheltuielilor de producie cu caracter imprevizibil i greu de localizat, n obiecte care s reprezinte o garanie veridic.

Aceste credite nu au stabilite termene de rambursare. De regul, acordarea de astfel de credite este ntemeiat pe depozite compensatorii. Funcia acestor depozite decurge, ntr-un sens, prin faptul c ntreprinderile i pstreaz toate disponibilitile n conturile de la banc, ceea ce permite bncii s acopere necesitile unor ntreprinderi prin nsi redistribuirea depozitelor n cont curent constituite de alte ntreprinderi. Pe de alt parte, existena permanent a depozitelor compensatorii nseamn pentru o banc o reducere a resurselor utilizate, iar pentru ntreprindere un mijloc de pstrare a solvabilitii. O alt caracteristic a acestor credite este i faptul c acestea neavnd la baz nscrisuri, nu au posibilitatea de recreditare, bazndu-se pe principalele resurse ale bncii. De aici i nivelul dobnzii mai ridicat, dar stabilit de regul, n mod obinuit de utilizarea suplimentar pentru remunerarea bncii, a unui comision. Sistemul general de acordare care a cptat o larg circulaie este linia de credit, n condiiile creia se stabilete limita maxim a creditului acordat n acest cadru. ntr-o form primar, aceast linie de credit confer ntreprinderii un credit provizoriu, ntruct banca poate cere oricnd acoperirea debitului. O form mai favorabil ntreprinderii este linia de credit confirmat, pe baza unui acord scris sau un contract n care posibilitatea de acordare a creditului se menine pentru o perioad stabilit n contract. Linia de credit revolving implic utilizarea curent a acestui mod de obinere de fonduri de ctre ntreprinderi, ntruct rambursrile efectuate, reducnd nivelul creditului, permit n etapele ulterioare, obinerea unor noi credite, n limitele stabilite, deoarece, potrivit condiiilor acestui acord, posibilitatea de creditare se rennoiete. Creditele de pn aici, strns legate de necesitatea activitii de producie, asigur ntreprinderii un aflux de capital circulant care este folosit de aceasta potrivit necesitilor sale i liberului su arbitru, fr a se motiva utilizarea lui, putnd fi caracterizat prin aspectul su general, implicit. O serie de alte credite bancare, de care pot beneficia ntreprinderile necesit, vis a vis de bnci o motivare clar i o condiionare a utilizrii lor i adesea garantare. Astfel, dup modul de angajare i folosin, ele pot fi caracterizate ca explicite. Creditele explicite pot fi n ansamblul lor considerate drept credite pentru stocuri. ntre aceste credite de producie sezonier cunoscute sub denumirea de credite de companie, ce sunt menite s asigure resursele necesare n cazul irebularitii ciclului de aprovizionare producie vnzri, de exemplu: producia de conserve, blnuri, etc. Aceste credite sunt garantate cu mrfurile aflate n procesul de producie sau de circulaie.

4.4.

Funciile creditului bancar Creditul bancar realizeaz dou funcii: cea de redistribuire a fondurilor temporar

disponibile si cea de emisiune monetar. 1) Funcia de redistribuire. n activitatea de creditare bncile folosesc nu numai fonduri lor proprii ci i un nsemnat volum de fonduri atrase de la teri, cum ar fi: disponibilitile existente n conturile clienilor bancari, diverse plasamente pe termen scurt efectuate de ntreprinderi i instituii. n acest fel, prin intermediul bncilor se mobilizeaz disponibiliti bneti temporar existente la anumite categorii de ageni economici, urmnd a fi utilizate credite pe termen scurt, pentru acoperirea unor nevoi temporare la ali ageni economici, realizndu-se astfel o redistribuire temporar a unei mari pri a disponibilitilor existente la un moment dat n economie.

2) Funcia de emisiune presupune o alt latur a creditului bancar prin care se realizeaz lrgirea creditului i anume pe calea crerii de mijloace bneti suplimentare. Funcia de emisiune a creditului este indispensabil ntr-o economie n care activitatea economic n cretere solicit un volum sporit de mijloace bneti. Politica de credit al bncilor constituie totodat i politic de emisiune, ntruct creditul acordat de bnci este sursa unor mijloace bneti suplimentare pentru agenii economici, contribuind la realizarea unei corelaii ntre masa banilor n circulaie i nevoile productive. Dac pulsul de mijloace bneti cerut de dezvoltarea economic nu poate fi acoperit prin funcia de redistribuire a creditului, el poate fi completat prin lrgirea creditului pe calea crerii de noi mijloace bneti. EXEMPLU:O depunere la banc de 10 ron (100.000 lei), de ctre un client bancar oarecare poate provoca o lrgire a posibilitilor de creditare ale bncilor, mult peste aceast sum atras iniial, n felul urmtor. n conformitate cu prevederile legale, banca primitoare a depunerii iniiale de 10 ron (100.000 lei) este obligat s pstreze lichid un anumit procent din aceast depunere, iar restul poate fi utilizat pentru acordarea unui credit, depunndu-l n cont la o banc spre fructificare; la rndul ei, aceast a doua banc poate pstra lichid procentajul legal, iar restul poate fi utilizat pentru un nou credit, unei alte bnci, .a.m.d. cu alte cuvinte, depunerea

iniial de 10 ron (100.000 lei) este multiplicat, injectndu-se n economie, sub form de credit, o sum cu att mai mare cu ct circuitul se repet de mai multe ori. Aceast cifr se numete multiplicatorul creditului i ilustreaz creterea mai mare a masei banilor n circulaie dect depunerea iniial. Pentru ca emisiunea de mijloace bneti prin intermediul creditului s contribuie efectiv la creterea economic, se impun ns cteva condiii i anume: rezultatele marf ale activitii creditate s aib desfacere asigurat i s nu ngroae stocurile nevandabile; s existe condiii, precum for de munc, materii prime, utilaje, ca activitatea creditat s se desfoare efectiv; creditele s se ramburseze la timp, ceea ce presupune nu numai stingerea obligaiilor debitorului, dar inclusiv rezultatele favorabile n activitatea creditat care s permit constituirea surselor pentru rambursarea creditelor. Nerealizarea acestor condiii mai sus enumerate face ca suplimentarea mijloacelor bneti s nu-i ating scopul i s degenereze ntr-un dezechilibru inflaionist n economie.

4.5.

Rolul creditului bancar n economia de tranziie Pentru ca rolul creditului s se exercite n mod efectiv i eficient, manifestndu-i la

maximum avantajele i diminund la maximum pericolele i dezavantajele, este necesar ntrunirea mai multor condiii obiective i subiective pe care le putem grupa n cinci mari categorii: A) Condiii de ordin juridic, legal referitoare la existena unui cadru juridic, a unor legi care s reglementeze cu precizie, fr echivoc, msurile de protecie acordate contractelor ncheiate ntre creditor i debitor, procedurile de coerciie fa de debitorii recalcitrani, modul de lichidare a operaiunilor de credit ajunse n litigiu, astfel nct s creasc ncrederea agenilor economici i s se limiteze riscurile. B) Condiii de ordin instituional, infrastructural constnd n existena unui sistem de instituii i organisme solide, bine concepute, cu atribuii clare n efectuarea operaiunilor de credit, dar i n exercitarea controlului asupra modului cum sunt respectate aceste atribuii.

C) Condiii de ordin social politic, referitoare la existena cadrului general de linite i pace social i politic, de stabilitate i continuitate macroeconomic, ct i la regimul politic existent i atitudinea lui fa de economie, fa de libera iniiativ, fa de pia. Este evident c un climat social caracterizat prin convulsii ntre diferite categorii sociale, un regim politic ubred, contestat, o politic economic oscilant sau opiuni i atitudini nesigure, fr perspective clare, vor afecta elementul esenial creditului, ncrederea, descurajnd att economisirea prin intermediul instituiilor specializate, ct i apelul la credite sau acordarea lor. D) Condiii de ordin economic legate de situaia de ansamblu a economiei naionale, de perspectivele ei, dar i de conjunctura economic a momentului pe plan intern i internaional are importan situaia resurselor existente n economie la dispoziia agenilor economici, accesul la acestea, structura economiei naionale, situaia pieei de mrfuri, a pieei capitalurilor. E) Condiii de ordin psihologic referitoare nu numai la ncredere ca suport hotrtor al creditului, ci i la comportamentul agenilor economici, a ntreprinztorilor, dar i a populaiei n ansamblul ei. Nu putem face abstracie de nclinaiile diferitelor grupuri sociale despre economisire sau consum, spre investiii sau tezaurizare, de atitudinile populaiei n raport cu libera iniiativ, care in de tradiii, de religie, de nivelul de cultur i de educaie, de profesiunea i poziia social a fiecruia. Restaurarea aparatului bancar, a celui financiar, formarea proprietii private i absorbirea de ctre procesele economice care deruleaz n perioada de tranziie la economia de pia, au transformat creditul ntr-una din prghiile cheie, cu contribuie notabil la nfptuirea marilor deziderate ale reformei. Concepia cu privire la credit, la formale i funciile lui, este supus unui proces n centrul cruia se situeaz promovarea acestei prghii n buna funcionare a mecanismului complex al economiei. n cadrul economiei de pia creditul are o foarte mare rspndire, el reprezentnd un mod de finanare a necesarului de resurse n completarea celor proprii, iar n anumite cazuri poate constitui sursa unic de finanare. Considerm c sunt mai puin importante formele pe care le mbrac creditul n etapa actual, dac el se acord pe termen scurt, mediu sau lung. Esenial este scopul n care sunt utilizate creditele n etapa actual, etapa de tranziie. Bncile n ara noastr, radical restructurate, chiar dac i-au compartimentat sfera de aciune pe domenii diferite: aprovizionare, producie, investiii, comer exterior, ageni economici de toate felurile, ele alctuiesc un adevrat circuit interbancar de natur s

alimenteze i s sprijine ntreaga activitate a economiei naionale, dar i totodat, s asigure cadrul necesar unei circulaii monetare stabile. Exprimnd prin nsi natura lui amnare plii produselor, lucrrilor, serviciilor, creditul se nscrie ca una din instituiile cele mai puternice ale perioadei de tranziie, n sensul c las posibilitatea agenilor mprumutai s-i creeze condiiile necesare desfurrii unei activiti eficiente. n felul acesta, direct sau indirect, veniturile bugetului de stat sunt orientate n alte direcii ale dezvoltrii economice, lsnd cmp larg de aciune resurselor monetare temporar disponibile n economie. A utiliza creditul n mod raional i eficient constituie un puternic factor de diminuare a fenomenului inflaionist i chiar de lichidare treptat a acestuia. Creditul bancar i n general activitatea bncilor implicate n toat activitatea vieii economice constituie un domeniu deosebit de propice nu numai pe plan economic, dar i social, politic al perioadei de tranziie. Politica n domeniul creditului a devenit una din principalele mijloace de aciune asupra conjuncturii economice. Politica de credite este chemat s prentmpine necorelaiile i eventualele dezechilibre care ar putea s apar. Dac se consider c economia se afl n faa supranclzirii, creditarea prea intens putnd antrena creterea preurilor i amplificarea inflaiei, statul poate interveni pentru temperarea creterii, printr-o politic de credit restrictiv, prin ridicarea ratei dobnzilor, prin ridicarea nivelului rezervelor bancare i prin alte decizii i msuri corespunztoare. Nu trebuie omise nici problemele riscurilor presupuse de utilizarea creditului care, neluate n considerare, pot provoca prbuirea n lan a sistemului bancar, cu consecine inimaginabile pe plan economic, social i politic. Orict de puse la punct ar fi tehnicile bancare de lucru, evidenele i sistemul informaional, orict de bune ar fi normele metodologice i legislaia care reglementeaz acest sector vital, dac prghia creditului nu se implic puternic n fenomenele i procesele proprii economiei de pia, nu se vor putea obine efectele acontate, ba mai mult creditul se transform ntr-o frn a acestora. Este avantajos i raional, de exemplu, ca n perioada de vrf de activitate s se foloseasc credite pe termen scurt pentru acoperirea necesarului suplimentar de cheltuieli, urmnd ca ele s se ramburseze n perioada cu activitate mai redus cnd nceteaz necesitile suplimentare.

De asemenea este necesar ca pentru realizarea unei creteri economice s se apeleze la credite dect s se atepte o perioad ndelungat pn cnd s-ar putea forma fondurile proprii corespunztoare pe seama capitalizrii beneficiilor. Folosind creditele, agenii economici ctig timp n lupta de concuren, pot s-i adapteze operativ activitatea n conformitate cu cerinele pieei i printr-o activitate eficient i creeaz i mijloacele necesare pentru rambursarea ratelor scadente i plata dobnzilor. Procesele de creditare din economie vor fi n permanen supuse perfecionrii i modernizrii, subordonate relaiilor dintre bnci i ceilali ageni economici instituindu-se ntrun vast proces de cooperare, cu rezultate benefice pentru ntreaga via a rii. 4.6. Ce este analiza creditului Scopul analizei creditului este reprezentat de evitarea pierderilor din profit, sau in afaceri din cauza datoriilor nerecuperabile, adica din cauza acordarii de credite unor clienti care nu ramburseaza datoria, sau din cauza neacordarii de credite unor clienti potentiali buni. In opinia oamenilor de stiinta care s-au ocupat de-a lungul anilor de studiul fenomenului creditarii, intrbarile esentiale la care este indicat sa se gandeasca analistul de credite sunt: 1. Doreste banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant de credit?

Aceasta intrebare trimite la o apreciere a caracterului si a reputatiei respectivului solicitant . 2. Trebuie ca banca mea sa faca afaceri cu acest solicitant?

Aceasta necesita o evaluare a calitatilor sale ca om de afaceri sau de manager. 3. Cat de mare sa fie creditul de care are nevoie solicitantul (si nu cat ar dori el)?

Aceasta necesita o evaluare a scopului si modului de utilizare a creditului. 4. Poate societatea comerciala sa ramburseze imprumutul?

Aceasta necesita o evaluare a fluxului de numerar viitor al societatii comerciale, precum si a riscului creditului. 5. Ca ultima posibilitate,din ce alte surse poate fi rambursat creditul, in cazul in care

societatea comerciala nu va putea sa faca acest lucru?

Aceasta necesita o evaluare a garantiei. Datorita nivelului inalt al indatorarii raportate la capitalul bancii, constituirea creditului nu admite erori. Intregul personal din sistemul de gestionare a creditelor si mai ales analistii de credite trebuie sa actioneze conform celor mai inalte standarde. Daca deprinderile profesionale si tehnicile nu au la baza o cultura serioasa privind creditele, nu vor putea fi evitate, in cazul luarii deciziei de creditare, capcanele obisnuite. O banca poate deveni rapid neprofitabila sau chiar insolvabila, ca urmare a unor decizii necorespunzatoare privind creditele, care au ca rezultat active neperformante. Sistemul de gestionare al creditelor pune accentul pe analiza profesionala a cererilor pentru credite si determinarea solvabilitatii. 4.7. Conditiile generale de creditare ale bancii Piraeus Bank Romania in limita 4.7.1. Principii generale Pct.1. Potrivit prevederilor Legii nr 58/1998 privind activitatea bancara, republicata, bancile isi desfasoara intreaga activitate in conformitate cu regulile unei practici bancare prudente. Pct.2. Operatiunile de aprobare si acordare a creditelor au la baza prudenta bancara, ca principiu fundamental ce caracterizeaza intreaga activitate de creditare a bancii. Pct.3. Activitatea de creditare a persoanelor fizice se bazeaza, in primul rand, pe identificarea si evaluarea cat mai exacta a capacitatii de plata a solicitantilor. Pornind de la capacitatea de plata a solicitantului, banca va stabili volumul creditului posibil de contractat si perioada de creditare. Pct.4. Toate operatiunile de credit si de garantie, conform prevederilor Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, republicata, se consemneaza in documentele contractuale din care trebuie sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii. Pct.5. Conform art.79, alin.(2) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, republicata, contractele de credit bancar, precum si contractele de garantii constituite in scopul garantarii creditului bancar, sunt titluri executorii. Pct.6. La acordarea creditelor, banca urmareste ca solicitantii sa prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenta. In acest scop, banca cere ca imprumutatii sa prezinte, in toate cazurile, garantii. Garantiile constituite trebuie sa acopere creditul si dobanzile aferente, intr-o proportie prevazuta in procedurile de lucru specifice fiecarei categorii de credit. (reale si/sau personale),

impusa de BNR

Pct.7. Creditele se acorda pentru destinatia stabilita prin contractele de credit, aceasta cerinta fiind obligatoriu a fi respectata de catre imprumutati. Utilizarea creditului pentru alta destinatie decat cea aprobata, da dreptul bancii sa intrerupa creditarea si sa solicite rambursarea anticipata a creditului in sold. Pct.8. Rambursarea anticipata a oricaror sume datorate in cadrul creditului se poate efectua cu acordul prealabil al bancii, pe baza cererii scrise a imprumutatului, prin diminuarea corespunzatoare a soldului creditului ramas, numai dupa plata dobanzilor si a comisioanelor (dupa caz) datorate de la ultima scadenta si pana in ziua curenta. In acest sens, ofiterii de credite vor recalcula rata lunara totala de rambursat si/sau numarul de rate ramase de rambursat, intocmindu-se un nou grafic de rambursare. Pct.9. Banca acorda credite persoanelor fizice pe seama resurselor proprii si a celor atrase, in conformitate cu prevederile din programul de credite si a resurselor de acoperire ale acestora. Pct.10. Creditele vor putea fi acordate de succursale in limita competentelor stabilite de Consiliul de Administratie. Pct.11. In conformitate cu prevederile art.71 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, republicata, creditele pentru personalul propriu, pot fi aprobate numai in conditiile stabilite de reglementarile Bancii Nationale a Romaniei, in baza unor norme speciale.

4.7.2. Analiza si aprobarea creditelor SECTIUNEA I : ANALIZA PRELIMINARA A SOLICITARILOR DE CREDITE Pct.12. La primirea unei solicitari de credit, ofiterul de credite cere persoanei fizice informatiile necesare pentru a constata daca se incadreaza in conditiile ce trebuie indeplinite in vederea obtinerii unui credit. Pct.13. Pe baza acestor informatii, ofiterul de credit face o apreciere preliminara a posibilitatii acordarii creditului si prezinta clientului documentele ce trebuie completate de catre acesta. Pct.14. Cererea de credit (Anexa 1), impreuna cu documentatia completa se inregistreaza in registrul de evidenta al compartimentului credite. SECTIUNEA II :VERIFICAREA DOCUMENTATIEI DE CREDIT

Pct.15. Ofiterul de credit se asigura ca solicitantul a prezentat toate documentele necesare analizei de credit ; astfel, in vederea intocmirii dosarului de credit, solicitantul trebuie sa prezinte urmatoarele documente: 15.1. cerere de credit (anexa 1); 15.2. actul de identitate (BI/CI) al solicitantului creditului si al membrilor familiei acestuia (daca este cazul); actele necesare pentru identificarea societatii comerciale la care solicitantul este actionar/asociat (certificat fiscal, certificat constatator, actele constitutive ale societatii, cu modificarile ulterioare)- unde este cazul; Nota: In situatia in care solicitantul creditului locuieste la alta adresa decat domiciliul inscris in actul de identitate, iar acest act nu poarta nici viza de flotant se va solicita contractul de inchiriere (sau de comodat), vizat de Administratia Financiara, sau titlul de proprietate al solicitantului, in cazul in care acesta detine mai multe proprietati; 15.3. documente care atesta veniturile nete lunare realizate de catre solicitantul creditului: a. pentru salariati: adeverinta de salariu (Anexa 2), insotita de unul dintre urmatoarele documente: copie de pe carnetul de munca, respectiv primele trei si ultimele doua pagini, avizateconform cu originalul, semnate si stampilate de catre reprezentantul angajatorului; sau copia contractului individual de munca inregistrat la Inspectoratul teritorial de munca, avizata conform cu originalul, semnata si stampilata de catre reprezentantul legal al angajatorului; se va prezenta si declaratia pe proprie raspundere a solicitantului ca nu are carnet de munca. Nota: in situatia in care solicitantul creditului este si administratorul societatii dovada venitului realizat se va face cu copie dupa statul de plata ; in situatia in care angajatorul a barat/taiat sau a modificat in adeverinta de venit paragrafele referitoare la obligarea angajatorului de a infiinta poprire si/sau de a anunta creditorul in anumite situatii, ofiterii de credit au obligatia de a verifica telefonic la angajator modificarea efectuata de acesta si vor certifica verificarea prin semnarea adeverintei de venit; pentru angajatii din armata, politie sau alte unitati speciale cu statut similar, pentru care nu se elibereaza copii de pe cartea de munca, se poate accepta numai adeverinta de salariu dar care trebuie insotita de o declaratie a solicitantului, pe propria raspundere, ca detine legitimatie de serviciu vizata la zi ; aceasta declaratie va fi avizata pentru conformitate si semnata de ofiterul de credit, dupa ce a vazut legitimatia de serviciu a solicitantului;

pentru salariatii institutiilor financiar-bancare, la constituirea dosarului de credit se pot accepta adeverinte de salariu pentru imprumutat/garant in care se mentioneaza ca salariul net lunar este de peste ___ RON / USD / EUR. Pentru aceste persoane, se pot accepta copii dupa cartile de munca sau contractele individuale de munca ce nu cuprind valoarea salariului de baza, dar sunt vizate conform cu originalul de reprezentantul legal al angajatorului. b. pentru persoane fizice autorizate / liber profesionisti: b.1. decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul in curs, sau declaratia de venit global pentru anul anterior, privind venitul din activitati independente comerciale si/sau din profesii liberale, insotite de urmatoarele documente: - certificatul fiscal eliberat de administratia financiara, din care sa rezulte venitul net obtinut in anul anterior, sau decizia de impunere finala eliberata de administratia financiara, referitoare la venitul net obtinut in anul anterior solicitarii creditului; - codul fiscal atribuit sau certificatul de inregistrare fiscala eliberate de Directia Generala a Finantelor Publice judeteana, a municipiului Bucuresti sau de Administratia Financiara locala; b.2. actele specifice de autorizare a exercitarii profesiei (pentru persoane fizice autorizate / liberi profesionisti) si dovada spatiului pentru sediu; c. pentru pensionari: ultimul talon de pensie (din luna curenta sau luna anterioara solicitarii creditului) si decizia de pensionare din care sa rezulte ca nu este pensionat pe caz de boala; d. documentatia pe care solicitantii, actionari/asociati ai unei societati comerciale o vor prezenta sucursalelor in vederea obtinerii de credite, trebuie sa cuprinda: -hotararea AGA din care sa rezulte venitul net realizat din repartizarea dividendelor societatii; -documentatia necesara in vederea deschiderii unui cont curent la PIRB SA, (potrivit Normelor nr.10/2003 deschidere conturi, cu modificarile si completarile ulterioare) de catre societatea comerciala la care solicitantul este actionar/asociat; -declaratie pe proprie raspundere privind aspectele nefinanciare ce caracterizeaza activitatea societatii; -ultimul bilant contabil incheiat, vizat de Administratia Finantelor Publice: Situatia patrimoniului, Rezultatele financiare si balanta de verificare aferenta acestuia ; -balanta de verificare incheiata pentru luna anterioara solicitarii creditului; -orice alte documente necesare, solicitate de banca; e. Documentatia pe care solicitantii de credit, membrii ai Consiliilor de Administratie la societati comerciale, trebuie sa o prezinte, va cuprinde urmatoarele :

-Hotararea A.G.A. din care sa rezulte numirea in aceasta functie, indemnizatia lunara si perioada pentru care are acest mandat ; -Declaratia de venit global si decizia de impunere finala eliberata de administratia financiara, referitoare la venitul net obtinut in anul anterior solicitarii creditului, din care sa rezulte indemnizatia specificata la aliniatul precedent. - certificat constatator/consultare RECOM privind societatea comerciala la care solicitantul este membru in Consiliu de Administratie. Nota: Creditul nu se poate acorda decat pe durata mandatului de membru al Consiliului de Administratie. 15.4. documente care atesta realizarea altor venituri (ex: contracte de inchiriere, conventii civile), cu caracter de permanenta pe intreaga perioada de creditare, insotite de decizia de impunere pentru plati anticipate pe anul in curs sau finala pentru anul anterior; 15.5. pentru familia(sot/sotie precum si parintii/copiii care locuiesc si gospodaresc impreuna cu solicitantul) solicitantului de credit adeverinta de salariu sau alt document care sa ateste venitul lunar realizat, precum si certificatul de casatorie/nastere; in cazul in care se iau in calcul numai veniturile solicitantului nu se mai solicita aceste documente familiei acestuia; 15.6. graficul de rambursare aferent altor contracte de credit indiferent de creditor, precum si contractele de credit card, in care solicitantul sau membrii familiei acestuia au calitatea de imprumutat; 15.7. chitantele de plata si/sau facturi privind utilitatile (energie electrica, telefon, etc.), ale lunii precedente solicitarii de credit, aferente domiciliului din actul de identitate; 15.8. acordul de consultare CRB si/sau a Biroului de Credite, intocmite in cate trei exemplare, de catre solicitantul creditului, precum si de catre familia acestuia (unde este cazul); 15.9. acordul de consultare CRB pentru societatile comerciale la care solicitantii sunt actionari/asociati; se va consulta si CIP; 15.10. pentru creditele garantate cu ipoteci se vor solicita urmatorele documente: actul de proprietate asupra imobilului si incheierea de intabulare a dreptului de proprietate, raport de evaluare a locuintei/terenului intocmit conform Normelor proprii de evaluare, documentatia cadastrala; Pct.16. Pe baza documentelor prezentate, ofiterul de credite verifica urmatoarele : 16.1. daca solicitantul creditului persoana fizica salariata sau autorizata, liber profesionist, actionar/asociat, membru in Consiliul de Administratie indeplineste cumulativ urmatoarele conditii de eligibilitate : a. sunt persoane rezidente in Romania (au domiciliul stabil pe teritoriul tarii); sau pensionar-

b. au varsta cuprinsa intre 22 si 65 de ani; c. domiciliul stabil / flotant este in municipiul Bucuresti (sau Judetul Ilfov) sau in judetele in care isi desfasoara activitatea sucursalele PIRB.; exceptie fac solicitantii care garanteaza creditul cu depozit colateral sau cei pentru care exista acordul prealabil in scris al societatii de asigurare cu care s-a incheiat polita de asigurare privind riscul de neplata a ratelor de credit; d. vechimea la ultimul loc de munca este de minim 3 luni; e. sunt angajate cu contract de munca pe perioada nedeterminata (sau determinata in conditiile in care perioada contractului de munca excede cu minim 6 luni perioada de creditare), sunt liber-profesionisti sau persoane fizice autorizate, actionari / asociati, membrii in Consiliul de Administratie sau sunt pensionari (exceptie pensionarii pensionati pe caz de boala); f. angajatorul este infiintat de cel putin 12 luni; g. venitul net lunar pe familie este de minim 1.200 RON (echivalent), conform adeverintelor de salariu / ultimului talon de pensie / declaratiei de venit global sau deciziei de impunere pentru plati anticipate pentru anul in curs / deciziei de impunere finale pentru anul anterior/ hotararii AGA privind repartizarea dividendelor ; h. venitul net lunar al solicitantului este de minim 600 RON (echivalent), conform adeverintelor de salariu / ultimului talon de pensie / declaratiei de venit global sau deciziei de impunere pentru plati anticipate pentru anul in curs / deciziei de impunere finale pentru anul anterior / hotararii AGA cu privire la repartizarea dividendelor ; i. la data consultarii Centralei Riscurilor Bancare si/sau a Biroului de credite, solicitantul creditului si membrii familiei sale nu au credite restante in sold; j. solicitantul creditului nu figureaza in "lista neagra" furnizata de asigurator ; k. nu inregistreaza datorii restante privind plata utilitatilor (telefon, energie electrica, etc.); l. solicitantul creditului obtine minim 15 puncte pe baza scoringului de apreciere a bonitatii; 16.2. Conditiile de eligibilitate ce trebuie indeplinite cumulativ de catre agentii economici la care solicitantii de credite sunt actionari/asociati: a. sunt constituiti potrivit legii de cel putin 12 luni; b. au capital social varsat potrivit statutului; c. desfasoara activitati legale potrivit actului de infiintare si statutului de functionare; d. au deschise conturi curente la una din sucursalele bancii ; e. se incadreaza in categoria de performanta financiara A sau B;

f. nu figureaza in CIP cu incidente majore in ultimele 6 luni si nici nu sunt in interdictie bancara la momentul solicitarii; g. isi dau acordul pentru consultarea CRB si nu figureaza cu plati restante mai mari de 15 de zile; h. prezinta soldul angajamentelor din conturile deschise la alte societati bancare; i. au inregistrat profit, potrivit ultimului bilant contabil vizat de administratia financiara. 16.3. In situatia in care solicitantul creditului se afla in litigiu, ofiterul de credit va solicita in scris punctul de vedere al consilierului juridic, privind implicatiile acordarii creditului persoanei in cauza (se detaliaza in referatul de credit). Pct.17. Verificarea documentatiei presupune urmarirea unor aspecte legate de forma (validitate, semnaturi, stampile, nume in clar, toate campurile completate, fara taieturi, stersaturi, modificari, etc.) si de continutul acesteia (verificarea corelatiei dintre informatiile cuprinse in documentele prezentate ex:salariul indicat in adeverinta de salariu (Anexa 2) se verifica cu ultima inregistrare din cartea de munca si cu cererea solicitantului). Pct.18. Ofiterul de credit intocmeste scoringul de apreciere a bonitatii clientului (Anexa 3) si va accepta in vederea creditarii numai persoanele fizice care acumuleaza minim 15 puncte ; deasemenea se vor ajusta veniturile cu coeficientii de ajustare (prevazuti in Anexa 3a) in functie de gradul de certitudine si de caracterul de permanenta ale categoriilor de venituri realizate de solicitant. Pct.19. Informatiile inscrise in documentele prezentate bancii cu privire la situatia patrimoniala a solicitantului, respectiv identitatea si caracteristicile bunurilor ce urmeaza a fi constituite drept garantii vor fi verificate de ofiterii de credite faptic, la locul unde se afla acestea, pentru a constata starea fizica si conditiile de intretinere si pastrare a acestora. Aceasta verificare se va efectua inclusiv pentru bunurile care se afla in proprietatea unui fidejusor, iar constatarile vor fi consemnate intr-un referat privind felul si starea garantiilor. SECTIUNEA III CATEGORII DE CREDITE SI TERMENE DE CREDITARE Pct.20. Creditele se acorda pe termen scurt, mediu sau lung in functie de perioada de

rambursare a acestora, precum si in RON,USD,EUR. Pct.21. Banca poate acorda clientilor sai, persoane fizice, urmatoarele categorii de credite: CATEGORII DE CREDITE Credite pe termen scurt pana la un an Avans Valuta

I.

1. 1.1. 1.2.. 1.3. 1.4. II. 1. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 2. 2.1. 2.2.

Credite consum personal Credite pentru nevoi personale Credite pentru achizitionarea de autoturisme noi Credite pentru achizitionarea de bunuri

0% Min. 25% Min.

RON, EUR RON, EUR RON, EUR RON, EUR

USD, USD, USD, USD,

25% Credite pentru achizitionarea de bunuri prin societatile 0 % comerciale specializate Credite pe termen mediu intre 1 si 5 ani Credite consum personal Credit pentru nevoi personle Credite pentru achizitionarea de autoturisme noi Credite pentru achizitionarea de bunuri

0% Min. 25% Min.

RON,USD, EUR RON, EUR RON, EUR RON, USD, USD, USD,

25% Credite pentru achizitionarea de bunuri prin societatile 0 %

comerciale specializate EUR Credite pentru investitii imobiliare Credite pentru teren si/sau constructie realizata sau care Min 25% RON, urmeaza a fi realizata EUR Credite pentru reabilitarea,modernizarea, consolidarea sau Min 25% RON, extinderea unei constructii sau pentru viabilizarea unui EUR teren Credite pe termen lung intre 5 si 15 ani Credite consum personal Credite pentru nevoi personale

USD, USD,

III. 1. 1.1. 2. 2.1. 2.2.

0%

RON, EUR

USD,

Credite pentru investitii imobiliare Credite pentru teren si/sau constructie realizata sau care Min 25% RON, urmeaza a fi realizata EUR Credite pentru reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau Min 25% RON, extinderea unei constructii sau pentru viabilizarea unui teren EUR

USD, USD,

SECTIUNEA IV

ANALIZA DE CREDIT

Pct.22. Determinarea veniturilor nete lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, se face in vederea dimensionarii concrete a creditului (volum, rata lunara, perioada de creditare) potrivit Modelului de Calcul din tabelul de mai jos. Pct.23. Venituri totale certe cu caracter de permanenta (rd.1) sunt reprezentate de veniturile nete obtinute de solicitant care fac obiectul documentatiei de credit, definite la pct.15 din prezentele norme (adeverinte de salariu, etc.) Pct.24. Veniturile totale certe ajustate (rd.2) se calculeaza prin aplicarea coeficientilor din Anexa 3a cu privire la caracterul de permanenta al acestora, la veniturile totale certe, cu caracter de permanenta. Pct.25. Veniturile nete lunare ca baza de calcul a angajamentului de plata lunar pentru creditul RIB (rd.5) vor fi calculate ca diferenta intre veniturile totale certe ajustate in functie de caracterul de permanenta (rd.2) si angajamentele de plata de alta natura dacat cele decurgand din contracte de credit(intretinere,tel.,etc), rd. 4. Pct.26. Angajamentele totale de plata lunare, reprezinta valoarea maxima ce poate fi platita de solicitant, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din contractele de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, valoare astfel calculata incat sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia. Astfel angajamentul total de plata lunar (rata PIRB, rd.6), se va calcula aplicand un procent de 40% la venitul net lunar(rd.5) si scazand din rezultat angajamentele la alte banci. Pct.27. Fata de conditia prevazuta la pct.26, la acordarea creditelor trebuie respectate si urmatoarele limite : a. Angajamentele de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din credite de consum, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu vor depasi 30% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia. Astfel angajamentul total de plata lunar (rata PIRB, rd.7), se va calcula aplicand un procent de 30% la venitul net lunar(rd.5) si scazand din rezultat angajamentele din credite de consum la alte banci. b. Angajamentele de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din credite pentru investitii imobiliare, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu vor depasi 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

Astfel angajamentul total de plata lunar (rata PIRB, rd.8), se va calcula aplicand un procent de 35% la venitul net lunar (rd.5) si scazand din rezultat angajamentele din credite de investitii imobiliare de la alte banci. La fiecare tip de credit (consum sau investitii imobiliare) se vor respecta obligatoriu ambele conditii: 40% si 30%, respectiv 40% si 35% din venitul net. Angajamentele totale de plata lunare acceptate de PIRB reprezinta suma cea mai mica rezultata din comparatia celor doua limitari respectiv din comparatia rd. 7 cu rd. 6 sau rd.8cu rd.6.

Model de calcul Solicitantul 1 Venituri totale certe cu caracter de permanenta 2 Veniturile totale certe ajustate (rd 1 * coef. Ajustare) 3 Cheltuieli financiare lunare * (din rate de credit si alte costuri aferente acestora). 4 Cheltuieli lunare curente (intretinere, telefon etc.) 5 Venit net lunar rd 2 rd 4 6 Angajamentele totale de plata lunare - Rata PIRB(principal + dobanda+alte costuri) 40% * rd 5-rd.3 7 Angajamentele totale de plata lunara din credite de consum Rata din PIRBrd.5(principal+dobanda+alte costuri)30% ratele de credite de consum Membrii familiei acestuia Total familie **

de la alti creditori 8 Angajamentele totale de plata lunara din credite de investitii imobiliare - Rata PIRB (principal +dobanda+ alte costuri)35% rd.5 ratele de credit de de investitii la alti imobiliare

creditori *inclusiv facilitatile de creditare la care nu sunt stabilite scadente lunare(carduri).Suma se va stabili in functie de prevederile din contract luandu-se in calculul cheltuielilor financiare lunare cca 5% ca suma minima de plata, aplicata la creditul acordat pe card(dupa caz). ** nu se vor lua in calculul veniturilor totale ale familiei, veniturile membrilor de familie care sunt si garanti. Pct.28. Ofiterul de credit intocmeste graficul orientativ de rambursare asa cum doreste clientul fie cu rate de credit egale, fie cu rate totale (principal+dobanda+alte costuri) egale, pe un numar de luni ce nu depaseste perioada de creditare maxima aferenta fiecarei categorii de credit. Ofiterul de credit va anexa la referatul de credit graficul orientativ de rambursare. Pct.29. Perioada de creditare cuprinde: a. perioada de tragere (utilizare) - este intervalul de timp, de la data stabilita prin contract pentru prima tragere si pana la data la care poate fi efectuata ultima tragere, pe baza de documente justificative si cu respectarea perioadei prevazute la fiecare categorie de credit; b. perioada de gratie - intervalul de timp pentru care imprumutatul nu plateste (ramburseaza) rate de credit, dar achita dobanzile datorate, este de maxim 12 luni; c. perioada de rambursare - intervalul de timp, de la data prevazuta in contract pentru restituirea primei rate a creditului pana la data stabilita pentru rambursarea ultimei rate. Perioadele mentionate la literele a, b si c vor fi convenite cu solicitantul, in limita celor prevazute pentru fiecare categorie de credit in parte si vor incepe de la data semnarii contractului de credit. Avansul solicitat de banca se stabileste in functie de tipul creditului iar modul de constituire al acestuia este prevazut in procedurile de lucru specifice fiecarei categorii de credit. Pct.30. Volumul creditului poate fi:

30.1. egal cu suma solicitata de client numai daca rata lunara (principal+dobanda+alte costuri) este mai mica (cel mult egala) decat suma maxima ce poate fi rambursata lunar (determinata conform Sectiunii IV); 30.2. mai mic decat suma solicitata de client, daca rata lunara (principal+dobanda+alte costuri) rezultata din calcul si aferenta sumei solicitate este mai mare decat suma maxima ce poate fi rambursata lunar; in aceasta situatie, volumul creditului se determina prin incercari succesive, pana cand rata lunara devine egala cu suma maxima ce poate fi rambursata lunar. Pct.31. Verificarea documentatiei si analiza de credit se finalizeaza cu intocmirea referatului de credit, care trebuie sa cuprinda toate informatiile (furnizate de documentele prezentate de client) necesare in luarea deciziei de creditare. Pct.32. Modelul orientativ al referatului de credit este prezentat in Anexa 4 si va fi personalizat de catre ofiterul de credit in functie de categoria de credit si de situatia concreta a clientului analizat. SECTIUNEA V :COMPETENTELE DE APROBARE A CREDITELOR Pct.33. Aprobarea unui credit se poate face la nivelul Comitetului de Conducere al Sucursalei, sau in Centrala PIRB (de catre Directia Analiza si Acordare Credite, Comitetul de Credite, Comitetul de Directie sau de Consiliul de Administratie), in functie de competentele stabilite si expunerea totala a bancii fata de debitorul analizat. Pct.34. In situatia in care aprobarea creditului se face la un nivel superior de competenta, propunerea de credit trebuie insusita si avizata de toate nivelele anterioare de competenta. Referatele de credite neinsusite la un anumit nivel de competenta nu vor mai fi inaintate spre analiza nivelului de competenta superior. Pct.35. Creditele de valoare mare, respectiv peste 200.000 Ron, se vor aproba numai de Consiliul de Administratie. Pct.36. Aprobarea propunerilor de credit in alte conditii decat cele cuprinse in prezentele Norme Metodologice si in Procedurile de lucru specifice fiecarei categorii de credit se poate da numai de catre Consiliul de Administratie al bancii si numai in cazuri bine justificate si cu respectarea prevederilor BNR. Pct.37. Nivelul valoric al competentelor se aproba de catre Consiliul de Administratie al PIRB si se comunica prin Scrisoare Circulara. Pct.38. Daca creditul si cele mai mari trei rate de dobanda sunt garantate integral cu depozit colateral constituit la PIRB se considera ca sunt indeplinite toate conditiile de eligibilitate

specifice fiecarei Proceduri de Lucru. In acest caz nu se mai incheie polita de risc de neplata si nu se mai constituie alte tipuri de garantii. Pct.39. Creditele garantate integral (principal + cele mai mari trei dobanzi) cu depozit colateral, in Ron sau valuta, se vor aproba de Comitetul de Conducere al Sucursalei, indiferent de suma. SECTIUNEA VI :CONTRACTUL DE CREDIT Pct.40. Contractul de credit (Anexa 5) reprezinta documentul juridic incheiat intre banca si imprumutat prin care se consfinteste acordul de vointa al celor doua parti privind drepturile si obligatiile rezultate din relatia de creditare. Pct.41. Intocmirea contractului de credit a. La intocmirea contractului de credit, se vor completa elementele cunoscute si aprobate privind volumul creditului, perioada de creditare (numarul total de rate), perioada de tragere, rata anuala a dobanzii, comisioane, data angajarii creditului si ziua din luna la care urmeaza a fi efectuate rambursarile, avand in vedere: data platii salariului; modalitatea de plata (prin depunere in numerar sau prin virament); data la care clientul se obliga sa efectueze prima plata a dobanzii si rambursarea ratei nu va fi mai tarziu de 30 zile de la data convenita pentru angajarea creditului; in situatia in care clientul beneficiaza de perioada de gratie, in aceasta perioada se va plati numai dobanda, iar prima rata se va stabili in prima luna dupa expirarea perioadei de gratie. b. In contractele de credit care se incheie de banca cu clientii sai pot fi introduse si alte clauze specifice privind modul de acordare, utilizare, garantare si rambursare a creditelor, din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii si care sa duca la diminuarea riscului in activitatea de creditare. c. Contractele de credit se redacteaza pe computer si nu se admit modificari, stersaturi, clauze care nu fac obiectul contractului respectiv si care pot conduce la interpretari eronate sau la pierderea drepturilor ce decurg din contract. d. Contractul de credit se intocmeste intr-un numar de exemplare care sa asigure 2 exemplare pentru banca si cate un exemplar pentru fiecare din celelalte parti semnatare. Toate exemplarele contractului sunt exemplare originale, fiecare din ele avand aceeasi putere juridica. e. Toate contractele trebuie verificate si avizate de consilierul juridic inaintea semnarii lor de catre conducerea Sucursalei si imprumutati, potrivit reglementarilor interne.

Pct.42. Incheierea contractului de credit a. Contractele de credit si actele aditionale vor fi inregistrate de catre ofiterii de credit in Registrul contractelor de credit (Anexa 12a). Registrul va fi unic pe sucursala si se va pastra la departamentul credite. b. Contractul de credit se semneaza de toate partile din contract: persoanele autorizate care reprezinta sucursala, imprumutat si girantul (fidejusorul) acestuia, daca este cazul. c. Fiecare exemplar al contractului de credit, actului aditional si al contractului de garantie trebuie semnat de catre imprumutat, fidejusor si ofiterul de credite pe fiecare fila a acestuia si a anexelor, aplicandu-se stampila bancii. d. Ofiterul de credit retine doua exemplare originale si inmaneaza fiecarei parti semnatare cate un exemplar. Un exemplar original al contractului de credit si actele aditionale ulterioare se pastreaza la dosarul de credit. Al doilea se pastreaza fie in tezaur fie in dulapuri metalice la care au acces numai persoanele desemnate de conducerea sucursalei. e. Este interzisa deschiderea contului de credit si acordarea efectiva a vreunei sume din creditul solicitat inainte de aprobarea creditului, semnarea contractelor de credit si de garantie, constituirea garantiilor in sistemul informatic. Pct.43. Modificarea contractului de credit. a. Orice modificare a clauzelor unui contract de credit, ulterioara incheierii acestuia, se va putea face numai pe baza unui act aditional (Anexa 6) ; b. Actul aditional se incheie intr-un numar de exemplare care sa asigure doua exemplare originale pentru banca si cate unul pentru fiecare din celelalte parti semnatare. Pct.44. Valabilitatea contractului de credit a. Contractul de credit inceteaza de drept la expirarea duratei pentru care a fost incheiat, daca imprumutatul a achitat toate obligatiile sale fata de banca; b. Daca se inregistreaza credite si dobanzi restante, contractul de credit ramane in vigoare pana la data recuperarii integrale a creantelor bancii ; c. Contractul de credit produce efecte juridice pana la finalizarea ultimului act de recuperare a creditului, dobanzilor si comisioanelor, inclusiv prin executarea silita.

SECTIUNEA VII :INTOCMIREA CONTRACTELOR DE GARANTIE Pct.45. Dupa incheierea contractului de credit, inaintea termenului prevazut pentru punerea la dispozitie a creditului aprobat, ofiterul de credite parcurge urmatoarele etape: a. verifica indeplinirea conditiilor preliminare punerii la dispozitie a creditului; b. contractele de garantie mobiliara si imobiliara vor fi redactate de ofiterul de credite si avizate de consilierul juridic, pe baza prevederilor din referatul de credit aprobat, a clauzelor din contractul de credit si a informatiilor specifice rezultate din documentele puse la dispozitie de catre proprietarii de drept ai bunului; c. contractele de garantie vor fi inregistrate de catre ofiterii de credit in Registrul contractelor de garantie (Anexa 12b). Registrul va fi unic pe sucursala si se va pastra la departamentul credite; d. pentru contractele de garantie imobiliara (ipoteci), conducerea sucursalei va desemna 2 persoane (dintre care de regula una este consilierul juridic), care, impreuna cu proprietarii de drept ai bunurilor, vor proceda la incheierea in forma autentica a contractului de ipoteca la sediul notarului public, contract ce va fi intabulat la ANCPI- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara din raza teritoriala in care se afla situat imobilul; e. la dosarul de credite se va depune copia incheierii judecatorului din care rezulta admiterea cererii de inscriere a contractului de ipoteca in cartea funciara, precum si un extras de informare emis de ANCPI- OCPI; f. contractele de garantie reala mobiliara (gajurile cu si fara deposedare) sunt inregistrate la Arhiva Electronica a Garantiilor Reale Mobiliare de catre persoana mandatata de directorul sucursalei/agentiei, de regula consilierul juridic; g. contractele de garantie se incheie intr-un numar de exemplare care sa asigure doua exemplare originale pentru banca si cate unul pentru fiecare din celelalte parti semnatare. Un exemplar original al contractului de garantie se pastreaza la dosarul de credit, iar al doilea se pastreaza la tezaurul sucursalei. SECTIUNEA VIII :ASIGURAREA BUNURILOR ACCEPTATE IN GARANTIE

Pct.46. In scopul diminuarii riscului in activitatea de creditare, banca va solicita beneficiarilor de credite sa asigure bunurile aduse in garantie la societati de asigurare - reasigurare agreate de PIRB. Pct.47. Imprumutatul trebuie sa prezinte ofiterului de credite politele de asigurare in original, cesionate in favoarea PIRB, in termen de cel mult 30 de zile de la achizionarea bunului din credit, obligatie care trebuie sa fie consemnata si in contractul de credit. Pct.48. Suma asigurata trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea creditului si a dobanzilor aferente, calculate potrivit procedurilor de lucru specifice fiecarei categorii de credit. Pct.49. Perioada pentru care se asigura bunurile admise in garantie trebuie sa fie cel putin egala cu perioada de creditare. In situatia in care polita de asigurare se incheie pentru perioade de 1 an, imprumutatul isi asuma obligatia de a reinnoi polita ajunsa la scadenta si a o prezenta bancii in termen de 5 zile de la expirarea acesteia (clauza ce se va inscrie in contractul de credit). Pct.50. Daca bunurile admise in garantie au fost asigurate inaintea aprobarii creditului, banca poate accepta polita de asigurare, cu respectarea conditiilor referitoare la cesionarea si valoarea acesteia. Pct.51. Tipurile de asigurari, care se incheie pentru bunurile acceptate in garantie, sunt: a. pentru bunuri imobile: incheiere de polite pentru calamitati naturale, evenimente de forta majora si cazuri fortuite; b. pentru bunuri mobile: incheiere de polite pentru furt, accidente, avarii, incendii, inundatii etc; in cazul automobilelor, acestea vor fi asigurate printr-o polita de asigurare tip "CASCO"; Pct.52. Exceptie de la asigurare fac terenurile ipotecate in favoarea bancii. Pct.53. Politele de asigurare in original vor fi pastrate la banca pe toata durata creditarii pana la rambursarea integrala a creditului si a dobanzilor aferente. Ofiterii de urmarire credite urmaresc in permanenta reinnoirea politelor, achitarea de catre imprumutat a primelor de asigurare, precum si mentinerea unei valori asigurate cel putin egala cu suma imprumutului ramas de rambursat si a dobanzilor aferente. In situatia in care imprumutatii nu vor prezenta, in termenele prevazute, politele pentru reinnoirea asigurarii, banca este in drept sa declare exigibila intreaga creanta. SECTIUNEA IX OPERATIUNI ULTERIOARE APROBARII CREDITELOR Pct.54. Dupa aprobarea documentatiei de credit si intocmirea contractelor de credit si a contractelor de garantii, si introducerea datelor in sistem, intregul dosar de credit va fi predat

ofiterului de urmarire si recuperare, pe baza Notei de predare primire intocmita de ofiterul de credit. Pct.55. Dosarul va fi numerotat si va contine un OPIS in care se vor inscrie toate documentele continute. SECTIUNEA X DOBANZI SI COMISIOANE

Pct.56. Dobanda datorata de client se calculeaza pe baza ratei anuale a dobanzii, in functie de tipul creditului: a. Rata anuala a dobanzii curente de baza (Radcb) pentru creditele curente la care serviciul datoriei (pentru rate de credit si/sau dobanzi) inregistreaza o intarziere de pana la 15 zile; b. Rata anuala a dobanzii curente majorate (Radcm) pentru creditele curente la care serviciul datoriei (pentru rate de credit si/sau dobanzi) inregistreaza o intarziere de peste 15 zile; c. Rata anuala a dobanzii la creditele restante (Radcr) pentru creditele restante, incepand cu prima zi de inregistrare a restantei. Nota: Nivelul Radcb si modul de calcul al Radcm si Radcr este comunicat separat prin Scrisoare Circulara si se calculeaza conform programului informatic. Pct.57. Dobanda anuala efectiva (DAE): a. definitie: costul anual efectiv al creditului, reprezentand costul platit de solicitantul creditului format din: dobanda creditului, taxele si comisioanele (de risc, de gestiune etc.), politele complementare, exprimat procentual. b. Formula de calcul, conform Legii nr. 289/24 iulie 2004, este: K=m K'=m' AK A'K' \ = \ / (1+i)tK / (1+i)tK' K=1 K'=1 Unde K = numrul de ordine al unui mprumut; K' = numrul de ordine al unei rambursri sau al unei pli a cheltuielilor; AK = valoarea mprumutului pentru numrul de ordine K; A'K' = valoarea unei rambursri sau a unei pli a cheltuielilor pentru numrul de ordine K';

 = semnul care indic o nsumare; m = numrul de ordine al ultimului mprumut; m' = numrul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei pli a cheltuielilor; tK = intervalul, exprimat n ani i fraciuni de ani, ntre data mprumutului nr. 1 i data mprumuturilor ulterioare de la nr. 2 la m; tK' = intervalul, exprimat n ani i fraciuni de ani, ntre data mprumutului nr. 1 i data ratelor de rambursare sau a plilor cheltuielilor de la nr. 1 la m'; i = dobnda anual efectiv care poate fi calculat (fie algebric, fie prin aproximri succesive, fie printr-un program pe calculator) atunci cnd ceilali termeni ai ecuaiei sunt cunoscui prin contract sau n alt mod. Nota: procentul DAE rezultat va fi inscris in contractul de credit in mod obligatoriu. Pct.58. Comisioanele practicate sunt cele reglementate prin Circulare si Scrisori Circulare emise de Centrala bancii. SECTIUNEA XI GRAFICUL SI RAMBURSAREA CREDITELOR

Pct.59. Scadenta este termenul la care obligatia devine exigibila si trebuie platita de catre debitor. Daca ziua scadentei este o zi nelucratoare, atunci datoria devine exigibila in prima zi lucratoare ce urmeaza acesteia. Pct.60. Se va evita, pe cat posibil, stabilirea scadentelor in ultimele zile ale lunii. Pct.61. Rambursarea creditelor si plata dobanzilor se face la scadentele convenite cu imprumutatul si consemnate in graficul de rambursare, care reprezinta anexa la contractul de credit. In situatia in care, la scadenta, imprumutatul detine in contul curent disponibilitati in alta valuta decat aceea de acordare a creditului, banca este autorizata, prin contractul de imprumut, sa efectueze schimbul valutar necesar achitarii datoriilor scadente utilizand cursul de schimb RIB din ziua scadentei. SECTIUNEA XII MODIFICAREA SCADENTEI CREDITELOR Pct.62. Pe parcursul derularii creditului, in situatia in care imprumutatul intampina probleme la rambursarea creditului, datorate unor cauze temporare (pierderea temporara a locului de munca si angajarea in alt loc de munca, invaliditatea temporara a imprumutatului survenita in timpul

derularii creditului etc.), poate solicita modificarea scadentei sau a sumei ratei lunare, prin una din urmatoarele modalitati: a. amanarea modificarea unei scadente intermediare (rata), rata respectiva fiind achitata inaintea urmatoarei scadente intermediare; b. rescadentarea reprezinta operatiunea de modificare a scadentelor la o data viitoare fata de aprobarea initiala precum si a cuantumului ratei; c. reesalonarea este operatiunea prin care soldul creditului ramas de rambursat se prelungeste sau se amana toate scadentele ratelor intermediare si finale sau se modifica cuantumul acestora, cu depasirea termenului initial aprobat fara a se putea depasi termenul maxim de creditare prevazut pentru fiecare tip de credit. d. prelungirea reprezinta stabilirea termenului final de rambursare dincolo de termenul initial de rambursare a creditului, dar fara a depasi termenul final specific fiecarui tip de credit. Pct.63. Modificarea datei scadentei (amanare, rescadentare, reesalonare, prelungire) se solicita in scris de catre imprumutat, cu cel putin 15 zile lucratoare inainte scadentei. Pe baza cererii clientului si a constatarilor proprii ale ofiterului de administrare credit, acesta intocmeste o "Nota de Recomandare" pe care o inmaneaza directorului sucursalei, prin care recomanda variante de rezolvare a situatiei in care se afla imprumutatul. Ofiterul de credite in baza "Notei de Recomandare" va analiza si propune una din variantele specificate la pct.62. Pct.64. Aprobarea propunerii facute de ofiterul de credite se face de catre organul care a aprobat creditul, indiferent de natura solicitarii. Dupa aprobarea si introducerea datelor in sistem, ofiterul de credite va returna dosarul de credite ofiterului de administrare credit in vederea gestionarii creditului in noile conditii aprobate. Pct.65. Acest circuit al documentelor intre cei doi ofiteri (de credit si de administrare credit) se va repeta ori de cate ori se va produce un eveniment in derularea normala a creditului care necesita analiza si aprobare. Pct.66. Pentru creditele reesalonate banca va percepe dobanda majorata, comunicata prin Circulara separata, incepand cu ziua aprobarii reesalonarii imprumutului respectiv, aplicata la intregul sold ramas de rambursat.

4.7.3. Garantiile creditelor

Pct.67. La acordarea creditelor, banca va urmari ca persoanele fizice sa prezinte credibilitate pentru rambursarea lor la scadenta. Pe langa garantiile morale, banca va solicita garantarea integrala a imprumutului si a dobanzilor aferente cu veniturile realizate de catre solicitanti, precum si cu garantii reale si personale. Pct.68. Tipuri de garantii ce pot fi admise de banca: a. depozitul colateral (Anexa 7), constituit pe o perioada cel putin egala cu perioada de creditare, pentru care banca bonifica dobanda aprobata de Consiliul de Administratie si comunicata separat prin Scrisoare Circulara; b. ipoteca de rang I asupra bunurilor imobile ce se cumpara din credit (Anexa 8), sau aflate in proprietatea solicitantului (Anexa 9) sau a girantilor (fidejusiune); c. ipoteca de rang II asupra bunurilor imobile deja ipotecate (rang I) in favoarea RIB, atunci cand valoarea acestor bunuri imobile este suficient de mare ca sa acopere datoria totala (credite existente si solicitate, inclusiv dobanzile aferente) a imprumutatului, sau in cazul preluarii unor credite de la alte banci; d. garantie reala mobiliara fara deposedare (Anexa 10) si cu deposedare (Anexa 11); e. cesiunea drepturilor de incasat din politele de asigurare (complementar); f. fidejusiunea (cautiunea) cand proprietarul depozitului colateral sau al imobilului ipotecat / bunului mobil gajat este alta persoana decat imprumutatul ; g. girant cesiunea veniturilor lunare nete realizate de un girant se solicita obligatoriu pentru garantarea creditelor acordate pensionarilor, alaturi de celelalte tipuri de garantii solicitate in procedurile de lucru specifice; exceptie fac cei pensionati din cadrul MAN, MAI sau altor institutii unde varsta de pensionare este de 50 ani, care nu vor prezenta girant. h. Calitatea de fidejusor/girant poate fi indeplinita de orice persoana fizica, daca: - indeplineste conditiile prevazute la procedurile de lucru specifice fiecarei categorii de credit, pentru beneficiarii de credite (exceptie fidejusorul ipotecar); - accepta in solidar cu imprumutatul rambursarea imprumutului si a dobanzilor, in cazul neplatii creantei de catre imprumutat si renunta la beneficiul discutiunii si diviziunii (conditii ce trebuie prevazute si in contractul de credit). Pct.69. In situatia in care creditul este garantat cu ipoteca, imobilul respectiv trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. sa se afle in circuitul civil; b. constructiile sau terenurile ipotecate sa fie situate de regula in intravilan; c. sa se afle in proprietatea imprumutatului sau a fidejusorului;

d. nu vor putea fi admise drept garantii bunuri imobiliare aflate in zone rurale sau orasenesti care nu prezinta interes pentru cumparatori, care sunt degradate, sau sunt realizate din materiale fara durabilitate in timp; e. sa fie evaluat conform Normelor de evaluare proprii. Pct.70. Garantia reala mobiliara cu deposedare poate fi constituita de imprumutat numai asupra unor bunuri mobile, aflate in proprietatea sa exclusiva sau a unui girant-fidejusor, de volum mic si valori mari, aflate in stare buna de conservare, care se vor pastra in tezaurul bancii (titluri de valoare etc.). Pct.71. Valoarea acceptata de banca, pentru bunurile care constituie obiectul garantiei creditelor acordate persoanelor fizice este valoarea justa stabilita prin Normele proprii de evaluare. Pct.72. Gradul de acoperire cu garantii este precizat in procedurile de lucru specifice fiecarei categorii de credit. Pct.73. Asigurarea directa a bancii impotriva riscului de neplata a ratelor de credit se efectueaza prin contractele de asigurare incheiate de Centrala PIRB cu societati de asigurare agreate de banca si se suporta de catre client. Pct.74. Procedura privind asigurarea bancii impotriva riscului de neplata se comunica printr-o Circulara separata. Pct.75. Complementar politei de asigurare a riscului de neplata, beneficiarul creditului trebuie sa incheie si polite de asigurare specifice (de accidente, de asigurare a bunurilor, CASCO, etc.). Pct.76. Garantiile acceptate de banca pentru creditele acordate persoanelor fizice vor fi inregistrate in conturile in afara bilantului Garantii primite de la clientela, la valoarea acceptata de banca. Soldul contului reprezinta angajamente de garantie existente primite de la clientela, aferente creditelor in sold. 4.7.4. Produse de creditare oferite de Piraeus Bank Romania

Tipurile de produse de creditare acordate persoanelor fizice sunt urmatoarele: 1. Credite pentru consum personal. Banca acorda credite pentru consum personal fara a avea nevoie de dovada cumpararii unui bun. Creditul se adreseaza tuturor persoanelor fizice, pentru acoperirea necesitatilor curente de consum personal, inclusiv procurare de bunuri de folosinta indelungata, amenajari locuinte. Conditiile de acordare sunt urmatoarele: 1.Moneda:RON,EURsauUSD;

2. Volumul creditului poate fi maxim 20.000 EUR (echivalent) stabilit in functie de: a)ratalunaradeterminata b)perioadadecreditare c)degarantiileoferite 3.Perioadadecreditare: a) pentru creditele pana la 5.000 EUR(echivalent), inclusiv, perioada de creditare poate fi de pana la maximum 5ani(60luni) b) pentru creditele pana la 20.000 EUR(echivalent), inclusiv, dar nu mai mici de 5.000 EUR (echivalent), perioada de creditare poate fi de pana la maximum 10 de ani(120luni) 4. Garantii: imprumutatul poate garanta creditului solicitat numai cu veniturile nete realizate sau/si cu garantii reale imobiliare 2. Credite pentru cumpararea, construirea de locuinte, terenuri, case de vacanta 1.Destinatia.creditului.poate.fi : a) achizitionarea, construirea, reabilitarea, consolidarea si extinderea imobilelor (locuintesi/sau.case.de.vacanta); b) efectuarea unor lucrari pentru asigurarea cu utilitati a locuintei: electricitate, apa, canalizare,gaze,telefon c) achizitionarea de teren si construirea de locuinte /case de vacanta. 2.Moneda:RON/USD/EUR 3. Avans: minim 25% din valoarea locuintei / terenului / devizului general / contravaloarea contractului de executie a lucrarilor; dovada avansului se face prin: a)antecontractul.de.vanzare.cumparare; b) depunerea banilor in contul curent al solicitantului de credit(extrasul de cont); c) procesul verbal de receptie partiala a lucrarii, insotit de un referat de constatare faptica a stadiului lucrarii, intocmit de ofiterul de credit, in urma vizitei efectuate. 4. Volumul creditului este de maxim 75% din valoarea imobilului pentru achizitionarea caruia se solicita creditul si/sau din valoarea devizului estimativ (planului de finantare), dar nu mai mult de 150.000 EUR. 5.Perioada.de.creditare: 6.1. Pentru creditele a caror suma nu depaseste 10.000 EUR (echivalent), inclusiv, perioada de creditare poate fi de pana la maxim 5 ani (60 luni); de un ofiter de credite RIB

6.2. Pentru creditele a caror suma nu depaseste 100.000 EUR (echivalent), inclusiv, perioada de creditare poate fi de pana la maxim 10 ani (120 luni); 6.3. Pentru creditele a caror suma nu depaseste 150.000 EUR(echivalent), inclusiv, dar nu mai mici de 100.000 EUR, perioada de creditare poate fi de pana la maximum 15ani(180luni); 3. Creditul pentru achizitionarea de autoturisme noi. Aceste credite sunt destinate cumpararii de autoturisme noi. Moneda:RON,EURsauUSD; Volumul creditului este de maxim 75% din valoarea autoturismului, dar nu mai mult.de:15.000EUR(echivalent). Avans : minim 25% din valoarea estimata a autoturismului ce urmeaza a fi achizitionat; Perioada.de.creditare:pana.la.5ani(60luni). Garantii : veniturile nete lunare realizate de catre solicitantul/girantul creditului si gaj fara deposedare asupra autoturismului achizitionat din credit 4.Creditul.pentru.achizitionare.de.bunuri

Acest credit se acorda pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata (aparate electronice si electrocasnice, tehnica de calcul, componente IT, mobilier, etc.). Nu face obiectul acestui credit achizitionarea de autoturisme. Conditiile de acordare sunt urmatoarele: 1.Moneda:RON; 2. Volumul creditului este de maxim 75% din valoarea (inclusiv TVA) a bunurilor ce urmeaza a fi achizitionate, dar nu mai mult de 10.000 EUR (in echivalent); 3. Avans : minim 25% din valoarea bunului ce urmeaza a fi achizitionat; 4.Perioada.de.creditare:pana.la.5.ani.(60luni); 5.Garantii: a) polita de risc de neplata, incheiata cu societati de asigurare-reasigurare agreate de:P. R.I.B.; b) cesiunea veniturilor nete lunare realizate de catre solicitantul/girantul creditului; c) polita de asigurare a bunului obiect al creditului; d) gaj fara deposedare asupra bunului achizitionat din credit;

Capitolul 5. RISCUL IN ACTIVITATEA DE CREDITARE 5.1. Riscul bancar

Prin notiunea de risc se intelege probabilitatea de producere a unui evenimnt cu efecte negative pentru subiect. Particularizand aceasta notiune, se inteleg acele evenimente a caror producere implica pentru banca chetuieli suplimentare,riscurile bancare prezentandu-se sub forma unui conglomerat de iscuri, deoarece o cauza poate produce mai multe tipuri de riscuri bancare, iar pe de alta parte riscurile sunt nu numai efect, ci si cauza. Realizarea unei clasificari a riscurilor bancare este binevenita, acest lucru putand oferi o imagine clara asupra problemelor cu care se confrunta bancile. Fara a avea pretentia unei clasificari standard, vom incerca sa realizam o structurare a acestei problematici, dupa cum urmeaza: Clasificarea riscurilor dupa cauza care produce evenimentul cu efecte adverse: 1. riscuri pure: acele evenimente care genereaza intotdeauna pierderi; fie tin de mediul in care opereaza banca fara a avea insa vreo legatura cu specificul activitatii bancii si care nu pot fi controlate; 2. riscuri de afaceri: care duc si la pierderi si la castiguri; acestea presupun producerea unor evenimente cauzate de dorinta bancii de a obtine un profit mai mare, dar se stie ca asigurarea unei rentabilitati maxime implica un risc mai mare; Clasificarea riscurilor dupa tipul lor: 1. riscuri financiare, care se pare ca au cea mai mare pondere: a. risc de creditare b. risc de lichiditate c. risc de piata d. risc isc de solvabilitate 2. riscuri de prestare: a. risc operational b. risc strategic

c. riscul produselor noi d. riscul tehnologic 3. riscuri ambientale: a. riscul legal b. riscul de frauda c. riscul concurential Toate aceste riscuri pot afecta pozitia unei banci si anume: expunerea unei banci la risc reprezinta valoarea anticipata si, de regula, actualizata a tuturor cheltuielilor pe care le poate genera producerea unui risc. Aceasta expunere la risc este foarte importanta pentru gestiunea riscurilor bancare. Controlarea riscurilor bancare este foarte importanta din punct de vedere al conducerii bancii, managementul bancar avand trei obiective principale. rentabilitate (maximizarea avantajelor actionarilor) minimizarea efectelor negative incadrarea in prevederile bancare

Ca parte componenta a managementului bancar, gestiunea riscurilor bancare urmareste minimizarea acestora, deoarece ele nu pot fi niciodata eliminate complet. La nivelul conducerii bancii trebuie sa se adopte si sa se actualizeze decizia globala privind strategia gestiunii riscurilor bancare, respectiv minimizarea riscurilor ar duce la minimizarea expunerii la risc, fapt ce ar avea ca efect reducerea cheltuielilor suplimentare ale bancii si deci o crestere a profitului bancar. La nivel macroeconomic apare riscul sistemic si anume probabilitatea ca intrarea in incapacitate de plata a unei banci sa aiba efecte in lant in sistemul bancar, crearea unei crize de lichiditate care poate duce cu usurinta la fenomene de panica bancara sau financiara, moment in care se poate produce prabusirea sistemului bancar. In acest context apare interesul autoritatii bancare, cu rol de supraveghere si control, care impune si urmareste respectarea unor norme de comportament prudential bancar. Gestiunea globala a iscurilor bancare exprima capacitatea bancii de a evalua, controla si finanta riscurile la care este expusa. In procesul de gestiune a riscurilor bancare se pot distinge urmatoarele etape: identificarea riscurilor bancare

 localizarea iscurilor bancare evaluarea riscurilor bancare controlul riscurilor bancare finantarea riscurilor bancare

5.2.

Riscul de creditare

Angajand resursele proprii sau cele atrase intr-o operatiune de creditare, bancile se confrunta cu mai multe riscuri ce pot apare in decursul perioadei de avansare a fondurilor, cum ar fi: a) riscul pierderii de capital sau al insolvabilitii b) riscul imobilizrii sau al lipsei de lichiditate c) riscul modificarii dobnzii pentru resursele mobilizate d) riscul eroziunii capitalului prin inflaie e) riscul repatrierii capitalului in condiiile creditrii externe (riscul valutar si riscul de ara) Pentru a evita situaiile neplacute generate de efectele producerii riscurilor enumerate mai sus si mai ales in condiiile amplitudinii procesului de recreditare, cunoaterea, evitarea si prevenirea acestor riscuri este de o mare importan. a) riscul insolvabilitii se manifesta prin neplata la scadena, ca urmare a nendeplinirii, de catre client, a contractului de credit. Ca urmare, banca se poate confrunta, fie cu o pierdere definitiva de capital, fie cu o recuperare partiala si trzie a sumelor investite ca urmare a actiunii in instantele de judecat. De regula, sumele obtinute din recuperari se folosesc pentru alimentarea fondurilor de rezerva. In ambele cazuri, insolvabilitatea prejudiciza interesele bancii. Cresterea proportiilor creditului duce in mod inevitabil la cresterea riscului de insolvabilitate, prin aceea ca in rndul debitorilor pot exista un numar maimare de persoane potential insolvabile. O miscare in sens contrar a dimensiunilor creditului, respectiv restrangere, va conduce la o analiza mult mai atenta a posibililor debitori, la o selectare mult mai riguroasa a acestora, fapt ce va produce o diminuare a numarului de clienti cu solvabilitate indoielnica. In prevenirea si evitarea insolvabilitatii se constituie masuri la nivel macroeconomic, astfel incat, prin normele de functionare bancara, se urmareste asigurarea unei pozitii de

echilibru a bancii in relatiile cu clientii, in asa fel, incat sa pareze efectele de insolvabilitate si la le minimizeze urmarile. Dintre aceste norme se pot aminti: obligatia unui capital minim o anumita rata de acoperire a riscurilor, exprimata in raport inntre fondurile proprii nete si creditele acordate, ponderate dupa pragul lor de risc (8% potrivit normei Cooke) o rata de diviziune a riscurilor care limiteaza, in functie de fondurile proprii ale bancii, dimensiunile creditului ce poate fi acordat unui singur client, astfel incat falimentul unuia dintre clienti sa nu afecteze esential echilibrul bancii. b) riscul lipsei de lichiditati lichiditatea bancara este primordial o calitate a bancii ce decurge din optimizarea operatiunilor bancare curente. Este de dorit o echilibrare intre efectele angajarii bancii fata de furnizorii de resurse, in principal deponenti, titularii depozitelor si alte surse necesare pentru acoperire. Riscul lipsei de lichiditate reprezinta pentru banci o chestiune de costuri. Prin operatiunile curente, banca primeste fluxuri de moneda centrala in mod gratuit, efect al serviciilor bancare desfasurate pentru clienti: prin operatiunile de depuneri de numerar facute de clienti pentru conturile lor, cand acestea sunt preponderente fata de solicitarile clientilor de numerar din conturi, pentru banca efectul fiind acela de crestere a depunerilor de moneda efectiva; prin cedarea catre alte banci sau catre organele de reglementare valutara a detinerilor de valuta aflate in conturile sale sau ale clientilor, cand operatiunea se efectueaza la solicitarea acestora, in acest caz avand loc o alimentare a contului clientului, in timp ce banca inregistreaza o crestere a depozitelor in moneda centrala. Preintampinarea riscului de lichiditate devine o preocupare centrala a bancilor comerciale, aceasta manifestandu-se pe de o parte, prin crearea de rezerve, iar pe de alta parte, prin corelarea echilibrata a operatiunilor pasive cu cele active. Sistemul rezervelor minime obligatorii instituit din grija de a asigura o lichiditate minima, consta in obligatia bancii care constituie depozite, sa consemneze in conturile sale deschise la banca centrala o suma dimensionala, prin cote procentuale invigoare. Aceasta obligatie creeaza bancii o situatie deosebita, pe de o parte, prin crearea unei rezerve minime,

posibilitatea de acordare a unor credite se diminueaza si, corespunzator si beneficiile rezultate din plati in numerar, fie prin dispunerea de plati in contul tertilor prin intermediul altor banci, vor fi prompt satisfacute pe seama depozitelor pe care banca le are la banca centrala. Referitor la corelarea operatiunilor pasive cu cele active, asigurarea lichiditatii presupune un raport optim intre natura, caracterul si durata de utilizare a resurselor de creditare si destinatia lor in procesul de creditare. In general in activitatea desfasurata de banci in acest sens se manifesta doua tendinte diferite. Pe de o parte goana dupa profit impinge banca spre o angajare majora a resurselor, tinzand spre limita superioara de utilizare a acestora, iar pe de alta parte perspectiva funesta a incetarii platilor ca efecte al lipsei de lichiditate orienteaza bancile spre limite inferioare ale acestei angrenari. c) riscul modificarii dobanzii pentru resursele mobilizate (risc de piata) Banca ar trebui sa incerce sa castige cat mai mult din dobanzi, cu cheltuieli cat mai mici si incercand o stabilizare a marjei dobanzii bancare. Prin gestiunea riscului de piata s-a inteles, la inceput, gestiunea marjei dobanzii bancare, care este o gestiune corelata a creditelor (obtinerea de venituri) cu depozitele (efectuarea de cheltuieli). In prezent se are in vedere o gestiune largita a marjei dobanzii, deoarece prin largirea considerabila a serviciilor bancare (indeosebi asa numitele operatiuni extrabilantiere), pot interveni si alte venituri si cheltuieli. Prin riscul de piata se intelege riscul de variatie a ratei dobanzii, risc ce exprima probabilitatea ca marja dobanzii bancare sa fie afectata negativ de variatia dobanzii pe piata. Acest risc nu a constituit mereu o problema, cel putin, atat timp cat dobanzile au fost plafonate. Managementul bancar urmareste maximizarea profitului, asadar se incearca prevederea miscarilor pietei in functie de care sa actioneze banca. Sensibilitatea bancara e determinata de urmatorii factori:

1.Factori endogeni: a) politici de creditare prin tipurile de credite promovate (cu dobanzi fixe sau variabile), esalonarea scadentelor in timp b) structura activelor si pasivelor bancare din punctul de vedere al sensibilitatii la variatia dobanzii pe piata c) sursele imprumutate (in ce conditii se obtin aceste resurse) d) strategia manageriala e) accesul bancii la piata (in functie de talie)

Acesti factori pot fi controlati, influentati, optimizati de conducerea bancii. 2. Factori exogeni a) conditiile economice generale b) nivelul ratelor dobanzii Prin metodele utilizate de banci pentru gestionarea riscului de piata amintim gestiunea gap-urilor (ecarturilor), durata si restructurarea bilantului. In ceea ce priveste ecarturile, prin aceasta metoda se urmareste gruparea elementelor de activ si pasiv in functie de sensibilitatea lor. Exista doua modele in acest sens: 1. gestiunea clasica a gap-ului are in vedere anticiparea din timp si corect a miscarii ratei dobanzii pe piata si gestionarea ecartului in directia necesara pentru maximizarea marjei; 2. gestionarea gap-urilor grupate in acest caz se grupeaza pozitiile sensibile pentru scadentele mijlocii si lungi, urmarindu-se echilibrarea acestora (gap=0), iar apoi atentia se concentreaza asupra elementelor cu scadenta scurta, ca in cazul gestiunilor clasice. Referitor la restructurarea bilantului, putem aprecia ca este principala modalitate de protectie a bancii fata de riscul de piata, aceasta protectie presupunand introducerea/renuntarea la instrumente noi in structura activelor si pasivelor. Mai recent au aparut noi instrumente de gestionare a acestui risc, precum: acordurile de rata dobanzii la termen reprezinta piata monetara echivalenta contractului valutar la termen. Rata dobanzii la acordurile de rata va fi garantata, dar neputand fi imbunatatita ulterior; optiunile ratei dobanzii instrument similar cu acordurile de rate la termen, doar ca o optiune a ratei dobanzii este un contract ce ofera cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia de a fixa rata dobanzii la un anumit imprumut sau depozit, pentru o suma convenita, pentru o anumita perioada de timpsi la un anumit moment in viitor. Cumparatorul nu are nici o obligatie de a lua cu imprumut sau de a da cu imprumut bancii respective. Clientul plateste o prima pentru a se asigura impotriva riscului ratei dobanzii, iar in schimb, banca convine sa garanteze o anumita rata fix a dobanzii daca acest lucru este cerut de client ; FLOORS al ratei dobanzii ofera cumparatorului o rata minima garantata la depozit, prin intermediul unui contract cu banca, care in schimbul unei prime

platite in avans, convine sa ramburseze orice scadere a ratei dobanzii de la rata convenita; Swap-urile ratei dobanzii este schimbul de dobanda legata de plati in aceeasi valuta dintr-o rata fixa intr-o rata fluctuanta sau vive-versa. Singura miscare de fonduri este un transfer net al platilor ratei dobanzii intre cele doua parti. d) riscul eroziunii capitalului prin inflatie Aceasta se manifesta ca risc doar cand scade puterea de cumparare, ca urmare a unui proces inflationist. In situatia de aparitie a acestui risc, rata dobanzii reale este mai mica decat zero (dobanda real negativa), fiind posibil sa nu se recupereze nici titlul investit. Ca urmare a acestui fapt se poate genera si un risc de reinvestire, in cazul unei inflatii, aparand situatii deosebite cu efecte directe asupra activitatii bancii. In timpul inflatiei se ieftineste creditul, intrucat toate obligatiile ce decurg din imprumuturi (ratele de rambursare si dobanzi) devin tot mai ieftine, pe masura ce inainteaza procesul inflationist. In conditiile unei inflatii moderate, capitalurile depunatorilor sunt supuse unoei eroziuni lente. Problema recuperarii eroziunii capitalului prin dobanzi reale se pune mai tarziu, introducerea metodelor in acest sens, facandu-se de regula cu intarziere. Astfel ca, in general creditorii sufera o eroziune efectiva a capitalurilor lor aflate sub forma de depuneri la banci. Banca trebuie sa se protejeze pe ea si sa incerce prin serviciile pe care le ofera sa asigure si protejeze si proprii sai clienti. Pentru minimizarea riscului eroziunii capitalului prin inflatie, se impune folosirea de catre banca a instrumentelor cu dobanzi variabile. e) riscul repatrierii capitalului in conditiile creditarii externe riscul valutar este definit de posibilitatea inregistrarii unor pierderi in cadrul unui acord de credit datorita fluctuatiei curuslui valutei de contract in momentul acordarii creditului si acela al rambursarii acestuia. Acceptiunea de risc vizeaza in acest caz doar variatia nefavorabila a fluxului, putand rezulta din aceasta variatie a cursului valutar avantaje pentru una din parti. La modificarea cursului valutar avem urmatoarele situatii: daca valuta se apreciaza, banca in calitate de creditor inregistreaza un castig din diferenta de curs intre cele doua momente; daca valuta se depreciaza, banca inregistreaza o pierdere egala cu diferenta dintre cursuri la cele doua momente.

Bancile apar in calitate de intermediari pe pietele financiare, asumandu-si un risc valutar fata de care va lua masuri de prevedere, incheind o multitudine de operatii de hedging la termen exprimate in mai multe valute, in asa fel incat pierderile inregistrate ca urmare a deprecierii unor valute, sa poata fi recuperate prin aprecierea altor valute.

3.3.

Gestiunea globala a riscului de creditare 5.3.1. Principii de gestionare a riscului de credit

Conducerea bancii trebuie sa stabileasca un raport optim intre rentabilitate si risc si tinand cont de situatiile dificile create de producerea diferitelor riscuri ce se manifesta la nivelul societatilor bancare, sa incerce minimizarea globala a riscului prin apelarea la doua principii cel aldivizarii si cel al limitarii riscului. a) principiul divizarii riscului Acest pirncipiu are in vedere elementul structural al portofoliului de credite, obiectivul fiind o structura diversificata, pentru reducerea unor riscuri specifice asupra bancii. Diversificarea portofoliului reprezinta o cale de optimizare a performantei bancare, fenomen ce urmareste doua scopuri principale: pe de o parte minimizarea riscului pe de alta parte mentinerea si cresterea nivelului de profit existent. Pentru cazul creditarii firmelor, divizarea riscului vizeaza: o forma de proprietate o destinatia creditului o marimea creditului o scadenta creditului (termen scurt, mediu sau lung) o sectorul de activitate (cat mai multe ramuri de activitate) o divizare geografica (teritoriala) Cea mai mare parte a elementelor specifice divizarii riscului in cazul creditarii firmelor se intalnesc si la creditarea persoanelor fizice, unde trebuie remacata totusi contradictia intre divizare si specializare. Prin divizare, banca urmsi dezavantajele fareste o cat mai mare diversitate a propriilor clienti. Astfel, inspectorii/ofiterii de credite sunt pusi in situatia de a nu putea fi in masura, ca la analiza unui dosar de credit sa anticipeze toate riscurile ce pot apare, datorita necunoasterii pozitiei fnanciare reale a solicitantului sau a domeniului in care

potentialul debitor activeaza. Tocmai in aceasta rezida contradictia de care aminteam anterior, faptul ca diversificand portofoliul de credite reducem, evident, riscurile, dar este posibil ca, dintr-o suficienta obiectiva privind cunoasterea unor noi categorii de debitori, intre acestia sa se strecoare si unii potentiali insolvabili. Ramane ca, managementul bancar, respectiv conducerea bancii sa gaseasca un drum optim de actiune, cantarind cu atentie avantajele fiecareia dintre laturi (divizare si specializare). 5.3.2. Indicatori ai riscului decreditare Indicatorii riscului de creditare, sunt indicatori de analiza statistica, ce ofera informatii legate de activitatea bancii din trecut, ei fiind calculati la nivel intern in scopul determinarii expunerii la risc a bancii. Indicatorii de risc se calculeaza si de autoritatea bancara si chiar de creditorii bancii , iar informatiile utilizate in acest sens se preiau din bilant si contul de profit si pierdere. Exista mai multe grupe de indicatori: a) indici de structura In cadrul acestoa se calculeaza mai multe raporturi intre posturile bilantiere bancare si anume: active riscante / total active credite / total active credite pe termen scurt / total credite credite pe termen mediu si lung / total credite credite in valuta / total credite credite in lei / total credite credite de calitate medie / total credite pierderi credite / total credite b) indici de dinamica Acesti indici se pot calcula si pentru posturi de activ si pentru posturi de pasiv, cu cat dinamica lor este mai mare, cu atat riscul este mai mare, urmarindu-se: dinamica activelor totale (cum a crescut bilantul bancii) dinamica portofoliului de credite dinamica fondurilor de rezerva dinamica pierderilor din credite

Valoarea tuturor indicatorilor grupati in aceasta categorie este subunitara.

c) indici de corelatie intre activele si pasivele bancare La acesti indicatori de corelatie dintre active si pasive se pot calcula: credite totale / fonduri proprii fonduri de rezerva / total credite fond de rezerva / pierderi din credite

Analiza indicatorilor trebuie facuta din cat mai multe puncte de vedere, comparatii cu indicii calculati in perioadele anterioare precum si cu valoarea acestora la alte banci cu profil similar. 5.3.3. Finantarea riscului Aceasta finantare presupune acoperirea pierderilor legate de activitatea de creditare. Semnalarea abaterilor de la procesul de creditare normala se face prin nerespectarea scadentei (in cea mai mare parte a cazurilor) si prin control intern. Bancile utilizeaza in general doua strategii privind tratamentul abaterilor de la procesul de creditare: 1) tratament care are la baza interventia prompta, lucru ce presupune incadrarea clientului aflat in culpa, intr-o alta categorie in functie de natura si gravitatea abaterii si prelevarea concomitenta din profit a resurselor necesare pentru alimentarea fondului de rezerva, iar creditul se renegociaza ulterior cu clientul. 2) Tratament circumspect, ceea ce inseamna ca abaterile sunt semnalate si sunt contactati clientii. Banca urmareste sa vada daca factorii care au condus la aceasta situatie nu sunt temporari. Dupa ce se stabileste marimea si cauza abaterii se verifica existenta si marimea garantiilor, tipul agentului economic, tipul creditului si are loc, de regula, o renegociere a creditului, lucru ce poate insemna: Reasezarea scadentelor Remanierarea ratelor dobanzii Suplimentarea garantiilor Schimbarea formei si destinatiei creditului Anularea totala / partiala a creditului prin trecerea lui la pierderi, lucrul cel mai adesea urmat de declansarea procedurii de recuperare a garantiilor. Finantarea riscurilor se realizeaza prin constituirea rezervelor bancare, rezerve care se creaza in functie de politica de creditare a bancii, calitatea portofoliului de credite si eventual de normele legale in vigoare.

Piraeus Bank Romania are in vedere ca expunerea la risc este o conditie pentru a fi profitabila pe piata bancara interna, in aceste conditii banca actionand pe toate caile pentru reducerea la maxim a expunerii la risc urmarind totodata mentinerea unei profitabilitati care sai asigure o pozitie puternica pe piata concurentiala. Banca porneste de la ideea ca nu poate accepta riscuri individuale care nu pot fi masurate sau a caror consecinta finala previzibila ar putea periclita pozitia sa pe piata. Principiul pe care Piraeus Bank Romania l-a adoptat este acela ca gestionarea riscurilor sa se organizeze in directiile in care se asuma riscurile respective, iar activitatea generala de gestionare a lor sa fie supravegheata de catre un Comitet de Risc si de Comitetul de Gestionare a Activelor si Pasivelor. STUDII DE CAZ 1. Exemplu de creditare a unei persoane fizice Acordarea unui credit de nevoi personale fara garantii materiale la banca Piraeus Bank Romania pe numele de Preduna Petre Alexandru in suma de 10.000 Eur, pe o perioada de 10 ani . Pentru inceput potentialului client i se inmaneaza o serie de formulare tipizate, ce trebuiesc completate cu date exacte: Cererea de deschidere de cont curent Cerere de credit de nevoi personale CRB + BC + formulare de prelucrare date

Ofiterul de credit solicita clientului persoana fizica o serie de documente in copie si unele in original, cum ar fi: Adeverinta de salariu de la locul de munca al clientului Copie dupa cartea de munca a clientului Buletin/Carte de identitate in original si copie

In baza acestor formalitati ofiterul de credite al bancii deschide contul curent, aplicand un comision de rigoare, dupa care verifica in CRB daca acesta are credite restante sau intarzieri (nu trebuie sa depaseasca mai mult de 30 de zile). Se intocmeste Scoring-ul (Anexa nr. ) si se mai verifica adeverinta de salariu pe Romtelecom si resurse umane si daca totul este in regula se

intocmeste referatul si se opreste comisionul aferent de verificare a bazelor de date din CRB si BC. In cadrul intrunirii Comitetului de Credit si Risc se aproba, pe ordinea de zi, Referatul (Anexa nr.), in baza caruia se intocmeste Contractul de Credit (Anexa nr.), pe care clientul il citeste cu mare atentie, pentru a putea fi semnat de ambele parti contractante. Daca totul este agreat de ambele parti, atat banca cat si client, se semneaza Contractul de Credit, dupa care solicitantului ii este acordat creditul in sistem, se introduc garantiile, cesiune adeverinta de salariu si polita de risc de neplata. Clientului i se da o copie a graficului de rambursare si o copie a Contractului de Credit in original. Anexa 1

CALCULEAZA DAE

Sucursala Nr de inregistrare _____/__________ CERERE DE CREDIT PENTRU PERSOANE FIZICE I. DATE DE IDENTIFICARE 1. SOLICITANTUL CREDITULUI -

______________________

Nume

si

prenume

____________________________________, nascut in localitatea_____________ la data de __________ legitimat cu de____________________ la BI / CI Seria____ Nr___________, eliberat data de ____________, C.N.P.

__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, cetatenia ______________, cu domiciliul actual in localitatea ________________, str. _______________________ nr____, bloc_____, sc____, et___, ap____, judet(sector)___, tel. acasa _____________ ; casatorit, necasatorit. Profesia de baza__________________, functia actuala______________________, tel. servici ___________.

2. SOTUL

MEMBRII

FAMILIEI

Nume

si

prenume

____________________________________, nascut in localitatea_____________ la data de __________ legitimat cu de____________________ la BI / CI Seria____ Nr___________, eliberat data de ____________, C.N.P.

__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, cetatenia ______________, cu domiciliul actual in localitatea ________________, str. _______________________ nr____, bloc_____, sc____, et___, ap____, judet(sector)___, tel. acasa _____________ ; casatorit, necasatorit. Profesia de baza__________________, functia actuala______________________, tel. servici ___________.

3. GIRANTUL

CREDITULUI

Nume

si

prenume

____________________________________, nascut in localitatea_____________ la data de __________ legitimat cu de____________________ la BI / CI Seria____ Nr___________, eliberat data de ____________, C.N.P.

__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, cetatenia ______________, cu domiciliul actual in localitatea ________________, str. _______________________ nr____, bloc_____, sc____, et___, ap____, judet(sector)___, tel. acasa _____________. Profesia de baza__________________, functia actuala______________________, tel. servici ___________.

4. SOCIETATEA COMERCIALA la care solicitantul este actionar/asociat sau membru C.A.: Nume __________________________________, Capital Social___________________, Data infiintarii _____________, participare la capital________________, Obiect de activitate__________

INFORMATII FINANCIARE

Tip venit

Solicitantul creditului

Sotul

/membrii Total familie familiei

Total venituri

Tip cheltuiala1

Solicitantul creditului

Sotul / membrii Total familie familiei

Total cheltuieli Sume restante rezultate din cheltuielile enumerate mai sus _________________________, reprezentand__________________________________________________________________ ____. III. LITIGII

Nr

Natura litigiul ui

Calitatea in Instanta proce s

Stadiul litigiului

Observatii

IV. SOLICITAREA
1

se inscriu ca rubrici distincte : rate leasing / credite la banci / calitatea de girant / rate CAR / rate pentru bunuri cumparate in sistem de rate / alte datorii catre terti / debite catre organele sau institutiile de stat etc

Va

rog

analiza

posibilitatea in pe (litere),

acordarii suma o de perioada

unui de

credit _____

de ani

tipul (cifre) pentru

_________________________________ _______________________

______________

___________________________________________________________________________ V. GARANTII PROPUSE Tipul garantiei Proprietar Date de identificare Valoare

VI. MENTIUNI SPECIALE 1. Sunt / nu sunt ruda si/sau afin de gradul I cu nici un salariat PIRB sau cu alte persoane aflate in relatii speciale cu PIRB ___________________________. Numar persoane fara venituri, aflate in intretinere : ____ 2. Situatia spatiului locativ (domiciliul): a. b. c. d. e. f. chirie / locuieste impreuna cu parintii casa la curte zona rurala / garsoniera zona oraseneasca apartament in bloc / casa la curte zona oraseneasca apartament in bloc zona centrala / rezidentiala apartament in vila / casa la curtezona centrala /rezidentiala vila zona centrala/ rezidentiala

Declaratie: Declar pe propria raspundere, cunoscand prevederile art.292 din Codul Penal privind falsul in declaratii, ca, la data prezentei, toate informatiile din cerere precum si din documentele anexate sunt reale.

____________________________________ __________________ (Nume, prenume)

_____________________ (Semnatura) (Data)

ANEXA 2 ADEVERINTA DE SALARIU

SC_________________________

Tel. / fax ____________________ Nr.inreg. _______ / ____________

ADEVERINTA DE SALARIU2 SC _______________________________ cu sediul in localitatea

_________________, str __________________________ nr ___ judetul (sectorul)___ inmatriculata la Registrul Comertului sub nr ______________ C.U.I. ___________, infiintata la data de __/__/________, avand un capital social subscris si varsat de _______________ lei, reprezentata legal prin: ________________________________ in calitate de _______________ si prin _________________________________, in calitate de __________________, adeverim prin prezenta ca : Domnul/Doamna_______________________________, legitimat cu BI / CI Seria____ nr___________, C.N.P. __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, este angajat cu contract individual de munca nr.____ din data de ___/___/______ pe perioada _____________3. prezent indeplineste functia societatea noastra de ____ ani si ____ luni. La data eliberarii prezentei, salariul brut (de incadrare plus sporuri lunare permanente) este de ________________ RON iar salariul net, corespunzator salariului brut, realizat in luna precedenta (_________) a fost de __________________ RON . In prezent inregistreaza retineri pe statul de plata pentru achitarea altor debite, in suma de __________________ lei, de natura __________________________________.
2 3

In

de __________________ si are o vechime neintrerupta in

Nu se admit adeverinte de salariu cu modificari, stersaturi, taieturi sau campuri necompletate. Se completeaza cu perioada de angajare (determinata / nedeterminata etc).

Salariatul / societatea se obliga sa vireze lunar, respectiv la data de ______ ale fiecarei luni, ratele scadente (credit +dobanda+ alte costuri) potrivit contractului de imprumut sau actelor aditionale semnate de angajatul nostru. Ne obligam sa informam banca in scris asupra oricaror modificari care intervin in contractul de munca al salariatului nostru (desfacerea contractului de munca, pensionare, transfer etc.). Subsemnatul (subsemnatii), in calitate de reprezentant (reprezentanti) legal al/ai societatii, declaram pe proprie raspundere, cunoscand prevederile art.292 din Codul Penal privind falsul in declaratii, ca, la data prezentei, toate informatiile din prezenta adeverinta de salariu sunt conforme cu realitatea si ca am/avem calitatea de reprezentant/reprezentanti legali ai societatii. S-a eliberat prezenta pentru a-i servi la Piraeus Bank Romania., Sucursala __________________, in vederea contractarii ( ) / garantarii ( ) unui imprumut. Semnaturi reprezentanti legali si stampila societatii4

1._________________________________ (functia) _____________________________________ __ (Nume, prenume Semnatura)

2______________________________ L.S. (functia) _________________________________________ __ (Nume, prenume Semnatura)

Anexa 3

Se va inscrie in clar numele, prenumele si semnatura.

SCORING5 de apreciere a bonitatii solicitantului de credit PREDUNA PETRE

Nr . Cr t 0 1

Criteriul
1 Venit net lunar (echiv.EUR)

Apreciere

Punctaj

2 150 200 EUR 201 300 EUR 301 400 EUR 401 500 EUR peste 500 EUR societate in comandita simpla societate cu raspundere limitata regii autonome ; societati pe actiuni institutii publice (invatamant, sanatate, cultura, administratie publica locala si centrala) liber profesionist institutii financiar - bancare si guvernamentale 1 3 5 7 10 1 2 4 5 6 7

Tipul societatii la care lucreaza/ a lucrat in cazul pensionaril or/sau este actionar/as ociat /membru C.A. Functia actuala/ ultima functie avuta in cazul pensionaril or Perioada lucrata la ultimul loc de munca Situatia spatiului locativ

muncitor calificat muncitor specialist / studii medii Actionar/asociat societate comerciala director - firma proprie liber profesionisti studii superioare expert,specialist studii superioare Presedinte,Director G-ral, Director Executiv 3 luni 1 an 1 an 2 ani 2 ani - 5 ani 5 ani - 8 ani Peste 8 ani chirie / locuieste impreuna cu parintii casa la curte zona rurala / garsoniera zona oraseneasca apartament in bloc / casa la curte zona oraseneasca

1 2 4 5 6 7 8 1 3 5 7 9 1 2 4

Se completeaza de catre ofiterul de credite.

Persoane fara venituri, in intretinere TOTAL PUNCTAJ

apartament in bloc zona centrala / rezidentiala apartament in vila / casa la curtezona centrala /rezidentiala vila zona centrala/ rezidentiala Mai mult de 3 3 2 1 0

5 7 10 1 2 3 4 5

Intocmit, Ofiter Credite, (Nume, prenume) (Data)

Piraeus Bank Romania Sucursala Bucuresti Anexa 4

(Semnatura)

REFERAT DE CREDIT nr.1140/15.05.2009

I. Date de identificare Nume si prenume C.N.P. Cetatenia Adresa Telefon acasa/serviciu Angajator Vechimea (ultimul loc munca) Profesia Solicitant credit PREDUNA PETRE ALEXANDRU 1771014424521 Romana Buc.Sos.Iancului nr.12,bl.115.sc.A,et.9,ap.47 653.56.02 SC RIB SA de 7ani si 6 luni Functionar Administrativ Sotul / Sotia

Functionar Administrativ Functia Cod grup apartenenta la Constituie grup ca angajat grup : SC PIRB SA Nr.persoane in intretinere -

II. Solicitarea clientului Categoria de credit Volumul creditului Destinatia creditului Costul integral al obiectivului finantat prin credit Avansul clientului Perioada de creditare Perioada de gratie Garantii propuse Credit nevoi personale 10.000EUR Credit nevoi personale 120 luni 1.Venituri nete din salarii conform adeverinta de salariu nr.114/22.02.2008 eliberata de SC PIRB SA , pe numele de Preduna Petre Alexandru in suma de 1280 RON 2. Polita asigurare de risc de neplata incheiata cu BCR Asigurari 3.Polita asigurare de accidente persoane nr. ACC ( c ) 002 din 27.01.2008

III. Verificarea documentatiei de credit 1. Documentatia prezentata de salariatul PIRB este completa si intocmita in conformitate cu prevederile Normei Metodologice, privind creditarea salariatilor PIRB SA.

2. Consultarea CRB : In urma consultarii CRB d-nul Preduna Petre Alexandru calitate de solicitant
(imprumutat) nu figureaza cu restante sau intarzieri la creditele in sold la data de 05.05.2009. 3.Verificarea faptica a garantiilor propuse de solicitantul creditului : Solicitantul creditului este angajat SC PIRB SA conform adeverintei de salariu nr. 114/29.04.2009 eliberata de SC PIRB SA , pe numele de Preduna Petre Alexandru in suma de 1280 RON

IV. Analiza de credit

Solicitantul 1 2 Venituri totale certe cu caracter de permanenta Veniturile totale certe ajustate (rd 1 * coef. Ajustare) Cheltuieli financiare lunare * (din rate de credit si alte costuri aferente acestora). Cheltuieli lunare curente (intretinere, telefon etc.) Venit net lunar rd 2 rd 4 Angajamentele totale de plata lunare (principal + dobanda+alte costuri) 40% * rd 5-rd.3 Angajamentele totale de plata lunara din credite de consum (principal +dobanda+alte costuri)30% din rd.5- ratele de credite de consum de la alti creditori Angajamentele totale de plata lunara din credite de investitii imobiliare (principal +dobanda+ alte costuri)35% rd.5 ratele de credit de investitii imobiliare de la alti creditori 1280Ron 1280 Ron

Membrii familiei acestuia 0

Total familie ** 1280Ron 1280 Ron

3 4 5 6

0 0 1280Ron Rata PIRB 109 Eur(echiv.369 Ron <= 512Ron Rata PIRB 109Eur (echiv.369Ron <= 384Ron

0 0

0 0

Rata PIRB 109Eur(echiv.369 Ron) <=448 Ron

*inclusiv facilitatile de creditare la care nu sunt stabilite scadente lunare(carduri).Suma se va stabili in functie de prevederile din contract luandu-se in calculul cheltuielilor financiare lunare cca 5% ca suma minima de plata, aplicata la creditul acordat pe card.

** nu se iau in calculul veniturilor totale ale familiei, veniturile membrilor care sunt si garanti.

A) Conditionari privind rata de credit:

1.

Total cheltuieli privind rate de credit de consum + rata de credit de consum PI.R.B.. 30% la venitul net ajustat ; Rata PIRB 109Eur (echiv.369Ron <= 384Ron Total cheltuieli privind rate credit imobiliar + rata de credit imobiliar P.I.R.B. 35% la venitul net ajustat realizat ; Rata PIRB 109Eur(echiv.369 Ron) <=448 Ron Total cheltuieli privind rate de credit (alte contracte de credit, contracte de leasing,contracte de cumparare de bunuri cu plata in rate, indiferent de creditor ) + rata de credit consum/imobiliar P.R.I.B 40 % la venitul net ponderat realizat. Rata PIRB 109 Eur(echiv.369 Ron) <= 512Ron

2.

B) Suma maxima ce poate fi rambursata lunar de solicitantul de credit este de 384 Ron/113Eur/150 Usd (conform calculului de plafon aferent creditului de nevoi personale ),luandu-se in calcul urmatoarele :

a) 30% din venitul net lunar personal al solicitantului reprezinta suma de 384Ron b) 40% din venitul net lunar personal al solicitantului reprezinta suma de 512Ron

C) Posibilitatea de garantare a creditului 1. Venituri nete din salarii conform adeverinta de salariu nr.114/29.04.2008 eliberata de SC PIRB SA , pe numele de Preduna Petre Alexandru in suma de 1280 RON. 2. Polita asigurare de risc de neplata incheiata cu BCR Asigurari 3.Polita asigurare de viata (complementara )

VII. Propunerea privind acordarea creditului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Categoria de credit Destinatia creditului Volumul creditului Perioada de creditare Perioada de tragere Perioada de gratie Radcb Comisioane Garantii 1. Venituri nete din salarii conform adeverinta de salariu nr. nr.114/29.04.2009 eliberata de SC PIRB SA , pe numele de Preduna Petre in suma de 1280 RON. 2. Polita asigurare de risc de neplata incheiata cu BCR Asigurari 3.Polita asigurare de viata (complementara ) Credit de nevoi personale Consum personal 10.000 Eur 120 luni Max. 30 zile de la acordare 5.5%dobanda fixa pe primii 3 ani si variabila pentru urmatorii ani 0

Ofiter credite semnatura data 05.05.2009

S-a avizat de catre Comitetul de Conducere al Sucursalei in data de _________ Functia Nume Prenume Semnatura S-a aprobat de catre Directia Analiza si Acordare Credite in data de _________ Functia Nume Prenume Semnatura Director Director Sef Contabil Consilier Juridic

PIRAEUS BANK ROMANIA Sucursala Giurgiului CONTRACT DE CREDIT pentru persoane fizice Nr. 1069/15.05.2009 Art.1. Intre partile contractante:

Anexa 5

PIRAEUS BANK ROMANIA S.A. Sucursala Giurgiului, inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. J40/3799/1999, C.U.I 13316464, cu sediul in Bucuresti,Sos. Giurgiului nr.67,sector 4, reprezentata prin director .. si contabil sef .., denumita in continuare bancasi D-L PREDUNA PETRE ALEXANDRU legitimat cu CI seria RR, nr.191747 eliberat de sectia 9 la data de15.02.2002, C.N.1771014424521 cu domiciliul in Bucuresti,sos.Iancului nr.12,bl.115,sc.A,et.9,ap.47, denumit(a) in prezentul contract imprumutat; a intervenit prezentul contract de credit in urmatoarele conditii: Art.2 Categoria si volumul creditului Banca acorda imprumutatului un credit de nevoi personale, in suma de 10.000Eur(zecemii). Art.3 Destinatia creditului Creditul va fi utilizat pentru urmatoarea destinatie: 3.1 Disponibil pentru acoperirea nevoilor de consum personal. Art.4 Utilizarea creditului 4.1 Disponilbilul pentru acoperirea nevoilor de consum personal Art.5 Perioada de creditare: Creditul se acorda pe o perioada de 10ani (120luni). Art.6 Perioada de tragere: Creditul se poate trage intr-un termen de 30 zile de la data semnarii contractului. Art.7 Scadentele creditului 7.1. Scadenta finala a creditului este data de 15.05.2019 7.2. Scadentele intermediare sunt la data de 15 a fiecarei luni, data la care imprumutatul ramburseaza ratele de credit prevazute in graficul de rambursare (anexa la prezentul contract de credit) si plateste dobanda datorata. 7.3. In situatia in care data scadentei intermediare/finale este o zi nelucratoare, data noua a scadentei este urmatoarea zi lucratoare. Art.8 Dobanda 8.1. La data incheierii prezentului contract rata anuala a dobanzii curente de baza (Radcb) este de 5.5% pe an. 8.2. Dobanda datorata de client se calculeaza in functie de Radcb, soldul zilnic al creditului si numarul efectiv de zile dintre doua scadente (28,29 ,30 sau 31 de zile). 8.3. Rata anuala a dobanzii ce se plateste de imprumutat este de 5.5% fixa pentru primii trei ani si variabila pentru urmatorii ani, respectiv 50% din dobanda curenta de baza la persoane fizice pe termen scurt, imprumutatul acceptand modificarea acesteia (majorarea, micsorarea) de catre banca oricand in perioada creditarii. Noul procent de dobanda va fi comunicat imprumutatului printr-o notificare, fara a fi incheiat un act aditional. Daca, in termen de 10 zile de la primirea notificarii, imprumutatul nu ramburseaza integral creditul in sold si

dobanda aferenta, banca considera ca noul nivel al dobanzii a fost acceptat tacit de catre imprumutat. 8.4. La soldul zilnic al creditului curent, incepand din a 16-a zi de restanta, banca va calcula si va percepe dobanzi majorate. Rata anuala a dobanzii curente majorate (Radcm) este Radcb+0.6 puncte procentuale. 8.5. La soldul zilnic al creditului restant, banca va percepe dobanzi penalizatoare (Radcr), calculate din prima zi de restanta. Rata anuala a dobanzii penalizatoare este de Radcm + 1.5 puncte procentuale. 8.6. DOBANDA ANUALA EFECTIVA (DAE): 5.56%; Art.9 Garantiile asiguratorii 9.1. Imprumutatul se obliga sa garanteze creditul acordat plus dobanzile si comisioanele aferente cu urmatoarele garantii 6: veniturile nete salariale lunare realizate de imprumutat, in suma de 1280lei, conform adeverintei de salariu nr.114/29.04.2009 emisa de SC PIRB SA; 9.2. Garantii complementare ale imprumutatului : cesiunea drepturilor de incasat din polita de asigurare de viata/deces (sau similare) nr. ACC (c) 002 din 27.01.2006 incheiata cu BCR Asigurari S.A.; 9.3. Imprumutatul se obliga sa nu instraineze sau sa foloseasca bunurile achizitionate din credit si garantiile mentionate, pentru garantarea oricarei alte obligatii catre o alta societate bancara sau oricare alta persoana fizica sau juridica, pana la rambursarea integrala a tuturor datoriilor rezultand din prezentul contract. Art.10.Asigurare 10.1. Imprumutatul se obliga sa asigure bunurile aduse in garantie la o institutie sau societate de asigurari pe toata perioada de creditare, pana la plata integrala a sumelor datorate in cadrul prezentului contract. 10.2. Imprumutatul se obliga sa cesioneze in favoarea bancii sumele cuvenite cu titlu de despagubire din contractele de asigurare incheiate si se obliga sa predea bancii politele de asigurare in original sau copie certificat de ofiterul de credit, in termen de cel mult 30 de zile ; politele se vor pastra la banca pana la data rambursarii integrale a datoriilor ce rezulta din prezentul contract. 10.3. In termen de 5 zile de la expirarea politelor de asigurare a bunurilor acceptate in garantie, imprumutatul se obliga sa prezinte ofiterului de credit noile polite de asigurare, in original, sau copie certificat de ofiterul de credit cesionate in favoarea bancii. 10.4. In cazul in care imprumutatul nu reinnoieste politele de asigurare la termen, banca este in drept sa declare exigibila intreaga creanta si sa o recupereze integral. Art.11 Rambursarea imprumutului si plata dobanzilor 11.1. Rambursarea creditului si plata dobanzilor datorate se face in valuta in care a fost acordat creditul. 11.2. Imprumutatul se obliga sa asigure alimentarea contului curent in valuta creditului acordat, astfel incat in ziua scadenta din fiecare luna, pe intreaga perioada de creditare, banca sa poata incasa dobanda datorata si rata de credit aferenta scadentei respective. 11.3. La data scadentei intermediare, banca este autorizata de imprumutat sa preia din contul curent al acestuia dobanda datorata si rata de credit scadente. 11.4. Imprumutatul autorizeaza banca, ca in situatia in care la data scadentei acesta nu are disponibil in contul curent deschis in valuta de acordare a creditului, dar are disponibil in celelalte conturi curente deschise la banca, sa efectueze schimbul valutar necesar achitarii dobanzilor datorate si ratelor scadente utilizand cursul de schimb PIRB din ziua scadentei. 11.5. Volumul ratei de credit scadente este cel inscris in graficul de rambursare, anexa la prezentul contract, si este datorat la data scadentei intermediare. 11.6. Volumul dobanzii datorate se stabileste de banca la data scadentei prevazute in grafic, calculata la soldul zilnic al creditului, functie de numarul de zile efectiv inregistrate de la ultima data la care aceasta a fost achitata.
6

11.7. Creditul va putea fi rambursat si cu anticipatie daca imprumutatul adreseaza in acest sens o cerere bancii si depune in contul curent suma pe care doreste sa o achite in avans. In functie de soldul creditului ramas de rambursat se va intocmi un nou grafic de rambursare. 11.8. Rambursarea cu anticipatie a creditului se poate face numai dupa achitarea integrala a dobanzilor calculate pana la data rambursarii anticipate si a datoriilor restante inregistrate de client. 11.9. Nerambursarea la scadenta a ratei de credit da dreptul bancii sa procedeze conform punctului 8.4. si 8.5. 11.10. Daca in urmatoarele 30 zile de la trecerea la restanta, imprumutatul nu achita integral datoria sau nu se prezinta la banca pentru a explica motivele intarzierii in plata creantelor restante si nu solicita bancii reesalonarea datoriilor restante, sucursala declara exigibila intreaga creanta. In aceasta situatie, intregul credit ramas nerambursat va fi inregistrat la credite restante, pentru care banca calculeaza dobanzi penalizatoare. 11.11. Ordinea de recuperare a creantelor bancii este urmatoarea: -comisioane -dobanzi indoielnice -dobanzi restante -creante atasate creditelor indoielnice -creante atasate creditelor restante -credite indoielnice -credite restante -creante atasate curente -credite curente 11.12. Orice modificare intervenita in elementele de calcul ale ratei lunare totale de rambursat (suplimentarea imprumutului, achitarea anticipata, amanarea la plata etc.), alta decat cea prevazuta la art.8.3., va conduce la intocmirea unui nou grafic de rambursare si, dupa caz, a unui act aditional, care vor fi aduse la cunostinta imprumutatului, direct la sediul bancii cand imprumutatul semneaza noul grafic si actul aditional sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In acest din urma caz, daca imprumutatul nu se prezinta la banca pentru rambursarea creditului si dobanzilor in termen de 10 zile, noul grafic de rambursare si actul aditional se considera acceptate tacit de imprumutat fara indeplinirea altor formalitati. Art.12 Raspunderea pentru nerambursarea la scadenta a imprumutului Orice intarziere in rambursarea ratelor de credit, a dobanzilor si comisioanelor aferente tipului de credit, atrage dupa sine plata dobanzilor penalizatoare. In cazul in care la scadentele stabilite nu sunt rambursate ratele de credit si nu sunt achitate dobanzile aferente, banca va comunica imprumutatului si girantilor acestuia, printr-o scrisoare recomandata, consecintele ce decurg din contractul de imprumut, urmare nerespectarii obligatiilor asumate. Daca in termen de 30 de zile de la data scadentei, imprumutatul sau girantul nu achita rata totala de rambursat, banca este indreptatita sa procedeze la recuperarea creantelor sale pe calea executarii silite, prin valorificarea garantiilor asiguratorii sau a oricaror alte bunuri aflate in proprietatea imprumutatului si girantilor lui. Art.13 Imprumutatul se obliga 13.1.-sa respecte intocmai prevederile prezentului contract; 13.2.-sa foloseasca creditul primit numai in scopul pentru care a fost acordat (sa urmareasca respectarea destinatiei creditului); 13.3.-sa respecte termenul convenit pentru utilizarea creditului; 13.4.-sa prezinte documentele solicitate de banca privind bunurile achizitionate din credit si garantiile asiguratorii ; 13.5.-sa permita bancii verificarea documentelor prezentate, precum si a bunurilor ce constituie garantia creditului; 13.6.-sa restituie bancii creditul si dobanzile in ratele si la termenele scadente prevazute in contractul de credit;

13.7.-sa nu ipotecheze, gajeze, inchirieze sau instraineze bunurile achizitionate din credit si cele aduse in garantie fara acordul bancii, asigurind totodata integritatea si conservarea lor corespunzatoare pana la rambursarea integrala a creditului; 13.8.-sa asigure bunurile achizitionate din credit si cele aduse in garantie, pana la rambursarea integrala a creditului si a tuturor sumelor rezultate din prezentul contract si sa cesioneze in favoarea bancii drepturile de incasat din politele de asigurare; 13.9.-sa restituie bancii cheltuielile efectuate pentru recuperarea creditului, dobanzilor si comisioanelor neachitate la scadenta; 13.10.-sa instiinteze banca in maxim 5 zile lucratoare de aparitia unor situatii de forta majora, care-l pun in imposibilitatea de executare a obligatiilor ce decurg din prezentul contract. Art.14 Banca are dreptul: 14.1.-sa anuleze sau sa reduca cuantumul creditului aprobat dupa un termen de preaviz de 5 zile calendaristice, care va fi comunicat in scris imprumutatului in situatia in care acesta a furnizat bancii date nereale pentru obtinerea creditului; 14.2.-sa verifice respectarea conditiilor in care s-a acordat creditul, existenta si integritatea garantiilor asiguratorii pe toata perioada creditarii; 14.3.-sa recupereze pe calea executarii silite sumele datorate de catre imprumutat in baza prezentului contract, daca acesta a fost reziliat sau in situatia in care imprumutatul nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin semnarea prezentului contract; 14.4.-sa incaseze din conturile imprumutatului, conform art.11 si art.16, obligatiile scadente rezultate din prezentul contract, cu prioritate fata de alte datorii ale acestuia, cu exceptiile prevazute de lege. 14.5.-sa foloseasca, in relatia sa cu tertii, date despre imprumutat, numai in vederea recuperarii sumelor restante, datorate de catre acesta in baza prezentului contract. 14.6 sa declare exigibila intreaga creanta, in conditiile in care imprumutatul nu respecta obligatiile asumate prin prezentul contract. Art.15 Litigii 15.1. Orice neintelegere decurgand din prezentul contract va fi solutionata de parti pe cale amiabila, 15.2. In cazul in care nu se va putea ajunge la un acord pe cale amiabila, partile convin ca neintelegerile sa fie solutionate de instantele judecatoresti. Art.16 Clauze speciale 16.1. Imprumutatul consimte sa se retina din contul curent cu id.78 deschis la PIRAEUS BANK ROMANIA SA Sucursala Giurgiului, sumele necesare pentru achitarea ratelor si dobanzilor corespunzatoare contractului de imprumut incheiat cu PIRAEUS BANK ROMANIA SA Sucursa Giurgiului si mandateaza banca sa le vireze in contul curent nr. RO11ROIN1000000780061292 pana la achitarea integrala a creditului. In situatia in care intr-unul din conturile imprumutatului, enumerate anterior, nu se gasesc fonduri suficiente pentru acoperirea datoriilor fata de banca ale imprumutatului(datorii izvorate din prezentul contract de imprumut), Banca are dreptul sa debiteze oricare cont al imprumutatului, din cele enumerate anterior, pentru acoperirea integrala a datoriilor sale. 16.2.Imprumutatul se obliga sa asigure integral, in oricare din conturile sale enumerate mai sus, fondurile necesare rambursarii sumelor de plata datorate in temeiul prezentului contract. 16.3. Imprumutatul este de acord cu neacceptarea de catre Banca a debitarii partiale a oricaruia din conturile sale in cazul in care disponibilul este insuficient, urmand ca de indata ce contul va fi alimentat, Banca sa debiteze contul pana la concurenta sumei datorate. 16.4. In cazul in care Imprumutatul isi va schimba locul de munca pe perioada derularii contractului de imprumut, se obliga ca in termen de 5 zile de la prezentarea la noul loc de munca, sa informeze PIRB si sa depuna la PIRB o adeverinta de salariu, emisa si semnata de reprezentantii autorizati ai noului loc de munca si un angajament de plata. 16.5. In cazul in care Imprumutatul a incetat sa mai aiba calitatea de salariat PIRB, acesta accepta pentru creditul aflat in sold la acea data aplicarea conditiilor de dobanzi, asigurari si comisioane aplicabile persoanelor fizice (conform prevederilor circularelor in vigoare la acea data). Banca va instiinta imprumutatul asupra acestor modificari printr-o notificare scrisa transmisa prin posta la adresa acestuia mentionata in prezentul contract.

16.6.In cazul in care Imprumutatul inceteaza sa aiba calitatea de salariat PIRB, ca urmare a unei decizii unilaterale din partea PIRB, cauzata de prejudicii aduse de salariat acestora, Banca va solicita rambursarea anticipata a creditului contractat si dupa caz declansarea procedurii de executare silita. Pe perioada cuprinsa intre data la care imprumutatul a incetat sa mai aiba calitatea de salariat PIRB si data la care debitul a fost recuperat integral de catre banca, dobanda calculata la soldul creditului va fi dobanda practicata de banca pentru persoanele fizice. Art.17 Alte clauze 17.1. Relatiile reciproce dintre partile contractante sunt supuse principiului bunei-credinte. 17.2. La expirarea termenelor pentru plata oricaror sume din prezentul contract, imprumutatul este de drept in intarziere, fara vreo alta formalitate. 17.3. PREZENTUL CONTRACT CONSTITUIE TITLU EXECUTORIU, CONFORM ART. 120 DIN ORDONANTA DE URGENTA NR 99/2006 PRIVIND INSTITUTIILE DE CREDIT SI ADECVAREA CAPITALULUI . 17.4. Modificarea clauzelor prezentului contract poate fi facuta prin acordul ambelor parti, pe baza unui act aditional; 17.5. Prezentul contract de imprumut intra in vigoare la data semnarii lui de ambele parti, dar nu mai inainte de primirea la banca a documentelor de constituire a garantiilor asiguratorii, precum si a celorlalte documente prevazute in contract. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de 3 exemplare, din care 2 pentru banca si un exemplar pentru imprumutat, astazi, 05.05.2009.

PIRAEUS.BANK Sucursala Giurgiului Director ____________ (nume,prenume) (semnatura) Contabil Sef __________ (nume,prenume) (semnatura) Intocmit, Ofiter Credit _____________ (nume, prenume) (semnatura) Avizat consilier juridic __________ (nume, prenume) Avizat PIRAEUS BANK S.A. BUCURESTI

Imprumutat Preduna Petre Alexandru (nume, prenume) __________ (semnatura)

CALCULEAZA DAE

comision risc comision viata

GRAFIC DE RAMBURSARE ORIENTATIV

Nume solicitant: Prenume solicitant: Credit propus: Nr.total rate (luni): Radcb D.A.E.

comision administrare comision analiza comision CIP + CRB total comisioane flat

PREDUNA PETRE 10.000 120 5,50 5,56% t

Sold cont credit: Rata anuala a dob. (%) Nr.rate lun.achitate Rezulta nr.total rate: Nr.rate ramase ramb

10.000 5,50 0 120 120

egale (Payment)? (C/T)

Data tragerii

Data primei scadente planificate

zi (1-31) luna (1-12) an (xxxx)

5 5 2009
05.05.2009

zi (1-31)
luna (1 - 12) an (xxxx)

15 5 2009
15.05.2009

Data ultimei scadente:

15.05.2019

Nr. ratei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Data calendaristica a scadentelor 15.05.2009 15.06.2009 15.07.2009 15.08.2009 15.09.2009 15.10.2009 15.11.2009 15.12.2009 15.01.2010 15.02.2010 15.03.2010 15.04.2010 15.05.2010 15.06.2010 15.07.2010 15.08.2010 15.09.2010 15.10.2010 15.11.2010 15.12.2010 15.01.2011 15.02.2011 15.03.2011 15.04.2011 15.05.2011 15.06.2011

Rata totala estimata 84 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109

din care

Rate de credit egale 63 63 63 64 64 64 64 65 65 65 66 66 66 67 67 67 67 68 68 68 69 69 69 70 70 70

Dobanda estimata 21 46 45 45 45 44 44 44 43 43 43 43 42 42 42 41 41 41 40 40 40 40 39 39 39 38

Sold cont credit 9.937 9.874 9.811 9.747 9.684 9.620 9.555 9.490 9.425 9.360 9.294 9.228 9.162 9.096 9.029 8.962 8.894 8.826 8.758 8.690 8.621 8.552 8.483 8.413 8.343 8.273

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

15.07.2011 15.08.2011 15.09.2011 15.10.2011 15.11.2011 15.12.2011 15.01.2012 15.02.2012 15.03.2012 15.04.2012 15.05.2012 15.06.2012 15.07.2012 15.08.2012 15.09.2012 15.10.2012 15.11.2012 15.12.2012 15.01.2013 15.02.2013 15.03.2013 15.04.2013 15.05.2013 15.06.2013 15.07.2013 15.08.2013 15.09.2013 15.10.2013 15.11.2013 15.12.2013 15.01.2014 15.02.2014 15.03.2014 15.04.2014 15.05.2014 15.06.2014 15.07.2014 15.08.2014 15.09.2014 15.10.2014 15.11.2014 15.12.2014 15.01.2015 15.02.2015 15.03.2015 15.04.2015 15.05.2015 15.06.2015 15.07.2015 15.08.2015 15.09.2015 15.10.2015 15.11.2015 15.12.2015

109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109

71 71 71 72 72 72 73 73 73 74 74 74 75 75 75 76 76 76 77 77 77 78 78 78 79 79 80 80 80 81 81 81 82 82 82 83 83 84 84 84 85 85 86 86 86 87 87 88 88 88 89 89 90 90

38 38 37 37 37 36 36 36 35 35 35 34 34 34 33 33 33 32 32 32 31 31 30 30 30 29 29 29 28 28 28 27 27 26 26 26 25 25 25 24 24 23 23 23 22 22 21 21 21 20 20 19 19 19

8.202 8.132 8.060 7.989 7.917 7.845 7.772 7.699 7.626 7.552 7.478 7.404 7.330 7.255 7.179 7.104 7.028 6.951 6.875 6.798 6.720 6.643 6.565 6.486 6.407 6.328 6.249 6.169 6.088 6.008 5.927 5.846 5.764 5.682 5.599 5.516 5.433 5.349 5.265 5.181 5.096 5.011 4.926 4.840 4.753 4.666 4.579 4.492 4.404 4.316 4.227 4.138 4.048 3.958

81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120

15.01.2016 15.02.2016 15.03.2016 15.04.2016 15.05.2016 15.06.2016 15.07.2016 15.08.2016 15.09.2016 15.10.2016 15.11.2016 15.12.2016 15.01.2017 15.02.2017 15.03.2017 15.04.2017 15.05.2017 15.06.2017 15.07.2017 15.08.2017 15.09.2017 15.10.2017 15.11.2017 15.12.2017 15.01.2018 15.02.2018 15.03.2018 15.04.2018 15.05.2018 15.06.2018 15.07.2018 15.08.2018 15.09.2018 15.10.2018 15.11.2018 15.12.2018 15.01.2019 15.02.2019 15.04.2019 15.05.2019 TOTALURI:

109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 109 12.999

90 91 91 92 92 92 93 93 94 94 95 95 95 96 96 97 97 98 98 99 99 99 100 100 101 101 102 102 103 103 104 104 105 105 106 106 107 107 108 108 10.000

18 18 17 17 16 16 16 15 15 14 14 13 13 13 12 12 11 11 10 10 9 9 9 8 8 7 7 6 6 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1 0 2.999

3.868 3.777 3.686 3.594 3.502 3.410 3.317 3.223 3.130 3.035 2.941 2.846 2.750 2.654 2.558 2.461 2.364 2.266 2.168 2.069 1.970 1.871 1.771 1.671 1.570 1.468 1.367 1.264 1.162 1.058 955 851 746 641 535 429 323 216 108 0

Ofiter credit 15.05.200 9 (Nume, prenume) (Semnatura) Data

Controlul financiar-bancar

Institutul American al Contabililor Publici Autorizai (AICPA) prezint auditul ca pe o examinare ordinar a situaiilor financiare, efectuat de un contabil public autorizat, n vederea exprimrii unei opinii cu privire la corectitudinea cu care aceste documente prezint.situaia financiar, rezultatele operaiunilor efectuate i schimbrile intervenite n situaia financiar a organizaiei, n conformitate cu principiile contabile general acceptate (Standardul de Audit nr. 1). n Romnia, Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar (cu modificrile ulterioare)7 prezint auditul financiar ca activitatea de examinare, n vederea exprimrii de ctre auditorii financiari, a unei opinii asupra situaiilor financiare, n conformitate cu standardele de audit, armonizate cu standardele internaionale de audit i adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romnia. Exist, aadar, trei definiii date auditului financiar din care rzbate un filon comun, i anume c acesta reprezint o activitate de examinare a situaiilor financiare, de ctre o persoan competent sau autorizat (francezii nu au dat msura competenei), pentru formularea unei opinii asupra corectitudinii cu care aceste documente prezint situaia financiar a organizaiei, att static, ct i n dinamic. i pentru ca aceast opinie s fie motivat, se folosesc i reperele n funcie de contabile general acceptate sau standardele de audit. n afara diferenelor stilistice date, probabil, de trsturile naionale (unii fiind mai riguroi n exprimare, iar alii mai lirici), transpare i o alt diferen: n Frana s-ar prea c aceast activitate este ncredinat comisarilor de conturi (persoane abilitate s efectueze controlul legal al conturilor societilor comerciale), n SUA numai contabilii publici autorizai pot s desfoare activiti de audit, iar n Romnia - auditorii financiari. Astfel, primele dou definiii vdesc apropierea dintre audit financiar i controlul contabil. n schimb, n a treia definiie apare o categorie distinct de specialiti, iar pentru a nelege la ce se refer aceast categorie este necesar analiza activitilor pe care acetia le pot desfura, prezentate n acelai act normativ: activitatea de audit financiar, de audit intern, de consultan financiar contabil i fiscal, de asigurare a managementului financiar contabil, de expertiz contabil, de evaluare, activiti de reorganizare judiciar i lichidare.

78

Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 75/1999 a fost aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 133/2002, apoi modificat prin Ordonana Guvernului nr. 67/2002, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 12/2003

Definiia auditului intern dat de ctre Institutul Auditorilor Interni (IIA): Auditul intern este o activitate independent, de asigurare obiectiv i de consultan menit s adauge valoare i s mbunteasc operaiunile unei organizaii. Acesta sprijin o organizaie s i realizeze obiectivele, aducnd o abordare sistematic i disciplinat n evaluarea i mbuntirea eficacitii procesului de management al riscului, de control i de conducere. i legislaia romneasc n materie preia aceast definiie, n forme mai concentrate sau mai detaliate. Astfel, n legislaia privind auditul financiar apare urmtoarea definiie: Auditul intern reprezint activitatea de examinare obiectiv a ansamblului activitilor entitii economice n scopul furnizrii unei evaluri independente a managementului riscului, controlului i proceselor de conducere a acestuia. Exist o multitudine de definiii date auditului, dar nu n accepiunea sa general,ci pe componente ale sale.Astfel,Compania Naional a Comisarilor de Conturi din Frana d definiia auditului financiar:examinarea realizat de un profesionist competent i independent de organizaie,n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra regularitii,sinceritii i imaginii fidele a conturilor anuale ale ntreprinderii. Auditul intern trebuie s acopere toate activitile bncilor, inclusiv activittile sediilor secundare din ara i strintate, avnd ca obiectiv imbuntirea activitii instituiei de credit.
Din punctul de vedere al controlului intern, n identificarea i evaluarea riscurilor trebuie s fie analizai att factorii interni (complexitatea structurii organizatorice, natura activitilor bncii, modificri organizatorice, calitatea personalului i fluctuaia acestuia etc), ct i factorii externi (fluctuaii n mediul economic, modificri n mediul concurenial bancar, nnoirea tehnologic etc) care pot avea un impact negativ asupra atingerii intelor de performan i asupra atingerii obiectivelor controlului intern. Acest demers se deosebete de procesul de gestionare a riscurilor, axat de obicei, pe strategii pentru gsirea cii de mijloc ntre profit i risc n diferite domenii ale bncii, i are ca obiectiv asigurarea concordanei controlului intern al bncii cu natura, complexitatea i riscurile activitii desfurate de aceasta. Identificarea i evaluarea riscurilor trebuie s acopere toate riscurile cu care banca se confrunt att la nivel de ansamblu al bncii, ct i la toate nivelurile organizatorice ale acesteia. Procesul trebuie s aib un

caracter continuu, adic s aib n vedere att riscurile ataate activitilor prezente, ct i pe cele aduse de apariia unor noi activiti sau cele nou aprute/determinate n legtur cu operaiunile deja derulate, iar procedurile de control trebuie modificate astfel nct s se adapteze la riscurile nou aprute. De exemplu, n cazul apariiei unui nou produs, banca trebuie s analizeze noul instrument financiar i tranzaciile de pia asociate i s evalueze riscurile implicate. Determinarea ntregii diversiti de probleme ce nsoete adoptarea unui nou produs (adesea fcut prin metoda scenariilor) trebuie s-i gseasc contraponderea n msuri adecvate de control. Procesul de evaluare a riscurilor se adreseaz att aspectelor

cuantificabile, ct i aspectelor necuantificabile ale riscurilor i trebuie s pun n balan costul implicat de controlul riscurilor i beneficiile pe care acesta le poate aduce. Totodat, acest proces include i determinarea caracterului controlabil sau necontrolabil al riscurilor; n ceea ce privete riscurile controlabile, banca trebuie s stabileasc dac accept acele riscuri sau modul n care le contracareaz prin msuri de control; n cazul riscurilor care nu pot fi controlate, banca trebuie s decid dac le accept, dac le elimin sau dac reduce nivelul activitilor afectate de riscurile respective. Norma B.N.R. nr. 17/2003 impune ca evaluarea riscurilor s se realizeze de ctre specialiti din cadrul bncii care nu au responsabiliti n realizarea performanei comerciale i financiare8, pentru a nu permite apariia unei situaii de conflict de interese, dar aceasta presupune ca specialitii care fac evaluarea s aib experien relevant n derularea activitilor ce fac obiectul evalurii riscurilor. n practic s-a observat c managementul bncilor nclin, de multe ori, n favoarea unor operaiuni cu randament ridicat, fr a evalua corect riscurile asociate acestor tranzacii i nu aloc suficiente resurse pentru a monitoriza i evalua expunerile la risc. Totodat, s-a constatat c multe dintre pierderile nregistrate s-au datorat neactualizrii procesului de evaluare a riscurilor odat cu schimbarea mediului de afaceri.

Art. 13, Norme nr. 17/2003 privind organizarea i controlul intern al activitii bncilor, administrarea riscurilor semnificative, precum i organizarea i desfurarea activitii de audit intern n cadrul bncilor

Activitile de control intern trebuie astfel concepute i derulate nct s asigure acoperirea riscurilor identificate i evaluate, ca parte integrant a activitilor zilnice. Activitile de control trebuie definite pentru fiecare nivel organizatoric al bncilor i implic dou etape: stabilirea politicilor i procedurilor de control i verificarea respectrii politicilor i procedurilor de control.

Controlul bancar operativ curent este perceput ca o activitate de autocontrol asupra operaiunilor bancare, efectuat de fiecare lucrtor bancar sub stricta supraveghere a efilor de birouri i compartimente. Controlul bancar operativ curent se exercit asupra operaiunilor efectuate de banc n relaiile cu clienii i se organizeaz n unitile operaionale i la Central n compartimente n care se efectueaz asemenea operaiuni. Controlul bancar operativ curent se exercit asupra documentelor care se refer la : operaiuni dispuse de clienii n relaiile cu persoane juridice sau fizice care au conturi deschise la alte uniti ale Bncii; operaiuni care intervin ntre clieni i Banc, privind acordarea de credite, alte.faciliti i alte genuri de operaiuni. Organizarea i regulile dup care se exercit controlul bancar operativ curent se stabilesc prin normele aprobate de Consiliu de Administraie. Prin norme se stabilesc i funciile n a cror atribuii intr exercitarea controlului operativ curent, precum i rspunderile persoanelor care l efectueaz. Organizarea controlului bancar operativ curent se face la unitile operaionale prin decizie a directorilor, iar la Central prin ordin al Preedintelui, prin care se vor stabili persoanele care exercit controlul bancar operativ curent. Conducerile unitilor operaionale mpreun cu efii compartimentelor n care se primesc documente de la clieni privind operaiuni care trebuie executate i cu efii compartimentelor n care se intocmesc documente care privesc relaii ntre banc i clieni, rspund de organizarea i exercitarea controlului bancar operativ curent. Acest tip de control se organizeaz i se exercit n cadrul unitilor teritoriale i centrala bncii n momentul efecturii operaiunilor bancare pentru clienii bncii cu respectarea strict a normelor aprobate pentru fiecare sector de activitate.

A. Controlul bancar operativ asupra operaiunilor de creditare n cadrul controlului privind creditele pe termen scurt, mediu i de control cu caracter special. Un prim obiectiv de control cu caracter general rezid n verificarea documentaiei depus de clieni pentru acordarea de credite (cerere de credit, celelalte documente prevzute de normele de creditare la fiecare credit n parte, inclusiv avize i acorduri, fia clientului, fia de analiz pentru aprobarea creditului, referatul cu motivul de respingere a cererii de credit etc.). Acest obiectiv este dus la ndeplinire de ctre ofierul de credite, ntlnit mai nou sub denumirea de consilier clientel, care verific i rspunde de aceast operaiune. Cererea de credit trebuie nregistrat n banc i completat cu toate datele i informaiile prevzute de formular la care s fie anexate toate documentele prevzute de normele de creditare, funcie de natura creditului, necesare verificrii i analizei creditului solicitat. Persoana juridic i/sau fizic care a solicitat creditul trebuie s aib cont de disponibiliti deschis la unitatea bncii. Se analizeaz evoluia activitii clientului i a relaiilor cu banca n perioada de la deschiderea contului i pn la data solicitrii acordrii creditului n vederea cunoaterii activitii i a corectitudinii n desfurarea operaiunilor bancare, urmrind obligatoriu existena de conturi la alte bnci i creditele obinute de la alte bnci, situaia acestora i a plii dobnzilor. Creditul solicitat trebuie s aib o destinaie precis ce se ncadreaz n categoriile de credit prevzute de normele bncii; s aib modaliti concrete i reale de asigurare a rambursrii; s ndeplineasc condiiile, termenele, nivelele maxime i restriciile valorice prevzute pentru fiecare tip de credit; s se ncadreze n politica i strategia de creditare a bncii, pe toat durata de creditare. Datele i informaiile cuprinse n cererea de credit trebuie s fie reale i s aib la baz raportri financiar-contabile i alte documente oficiale (balana de verificare, bilan contabil, bilan fiscal, raportri la organele fiscale etc.). Solicitantul creditului trebuie s aib capacitate managerial, relaii i reputaie pe pia, potenial economico-financiar, prezent i de perspectiv, care asigur rambursarea la timp a creditului. Indicatorii de performan financiar s ncadreze mprumutatul n categoriile A, B sau C, stabilite potrivit normelor de creditare ale bncii. Dup verificarea tuturor acestor aspecte, lung se disting obiectivele de control cu caracter general, obiective de control cu caracter particular i obiective

ofierul de credite ntocmete Fia clientului" stabilind i nivelul de competen pentru aprobarea acestuia, Fia de analiz pentru aprobarea creditului" sau, dup caz, referatul cu prezentarea motivelor de respingere", pe care le prezint conductorului compartimentului de credite pentru verificare i nsuire. Termenul de executare a acestor verificri este stabilit de conductorul compartimentului de credite, nscris pe cererea de credit la primirea n banc a acesteia, dar nu mai mult de 5 zile lucrtoare n cazul n care creditul este de competena sucursalei, filialei sau ageniei. Obiectivele de control cu caracter particular sunt clasificate n funcie de tipul de credit acordat de ctre unitatea bancar. Spre exemplu, la creditele pentru descoperire de cont, ofierul de credite verific, pe lng obiectivele cu caracter general, i urmtoarele aspecte : Beneficiarii de credite s fie clieni ai bncii, ai cror indicatori de performan financiar s se ncadreze n categoriile A i B; Creditele acordate anterior pentru descoperirea de cont s fie rambursate integral; Imprumutatul s nu fi nregistrat n ultimele trei luni credite restante pentru descoperire de cont pe o perioad mai mare de 10 zile calendaristice. Obiectivele de control cu caracter special au n vedere verificarea respectrii condiiilor ncheiate cu diverse instituii publice, bnci sau organisme internaionale pentru utilizarea unor resurse puse la dispoziia bncii. Controlul bancar operativ curent asupra operaiunilor de creditare pe termen scurt vizeaz descoperirea unor nereguli, precum: nu se respect coninutul cadru al contractului de credit, conform manualului de creditare; nu sunt adugate clauze speciale la contractul de creditare cu privire la condiiile de rambursare a creditelor, dobnzile practicate, garaniile creditului nu sunt conforme cu normele de lucru sau sunt incomplete; calcularea greit a dobnzilor, nerespectndu-se procentele de dobnzi stabilite prin acte normative i circularele bncii; nu s-a luat n calcul numrul de zile efective din lun (30 de zile indiferent de numrul de zile calendaristice, iar anul de 360 de zile); pentru calcularea dobnzii s-a luat alt procent dect cel stabilit pentru categoria de credit respectiv; nu s-au luat n calcul comisioanele privind gestionarea creditului, comisioanele de neutilizare a creditului, comisioanele de efectuare a plilor din credite;

 biletele la ordin nu s-au ntocmit corect pentru creditul acordat; nu s-au trecut la restane creditele nerambursate la termenul stabilit prin contractul de rambursare a creditului; la creditele restante nu s-au calculat dobnzi penalizatoare; s-au calculat eronat provizioanele specifice de risc, urmare a ncadrrii greite n categoria de bonitate a agenilor economici; credite acordate n numerar productorilor agricoli individuali care nu au fost justificate n termen de 30 de zile de la acordare. Controlul bancar operativ curent privind corectitudinea ntocmirii documentelor Reflectarea contabil n conturile de bilan i n cele n afara bilanului are loc pe baza documentelor ntocmite de titularii de cont i de personalul bncii. Titularii de cont emit documente de cas i de decontare numai pe formulare tipizate, completndu-le cu toate elementele prevzute n formular. Documentele, prezentate n mai multe exemplare, trebuie ntocmite o singur dat la indigo, astfel ca textul s fie acelai pe toate exemplarele. Documentele titularilor de cont ageni economici, trebuie s prezinte tampila unitii, ct i semnturile persoanelor autorizate s efectueze operaiunile n cont. Grupa operativ de la ghieu va verifica fiecare document primit de la titularul de cont pentru a observa dac documentele sunt adresate bncii respective. Serviciul de contabilitate, care reflect operaiunile ordonate de titularii de cont i cele stabilite de banc, ntocmesc note de contabilitate. Notele contabile se numeroteaz zilnic ncepnd cu primul numr din numerele atribuite de eful serviciului de contabilitate pentru fiecare grup. Nu este permis corectarea datelor din documentele de banc emise de titularii de cont, aceste documente devenind nule. n acelai timp, documentele de decontare fr numerar care prezint corectri de sum, la denumire titular, la codul conturilor, nu se primesc la banc. Personalul bncii poate s rectifice numai codul contului, dac se constat c acesta s-a nregistrat greit. n dreptul rectificrii, fcut cu o linie i deasupra fiind scris codul corect, va semna persoana care a corectat, ct i controlorul care a verificat operaiunea. Documentele primite de la alte uniti ale bncii care prezint unele lipsuri sunt supuse analizei efului serviciului de contabilitate, care hotrte ce msuri trebuiesc luate pentru operaiunea ordonanat prin documentul respectiv. n cazul n care documentele

de banc sunt semnate de angajai noi, pe lng semntura acestora este necesar i semntura efului de grup. Specimenele de semnturi ale angajailor bncii care aparin grupelor operative, ca de exemplu a persoanelor care au dreptul la prima semntur, se comunic casieriei. Specimenele de semnturi ale.gestionarilor de bunuri materiale, alii dect casierii, se comunic grupei de contabilitate. Specimenele de semnturi ale personalului de contabilitate sunt pstrate de ctre eful serviciului de contabilitate i se rennoiesc anual. Ele au acelai regim ca i operaiunile proprii ale bncii.
1.Controlul.bancar.n.procesul.de.creditare Societile bancare au ca principal obiect de activitate acordarea de credite agenilor economici organizai avand la baz principiul prudenei bancare, ca principiu fundamental de politic bancar. Controlul bancar se manifest n toate fazele procesului de creditare i anume: programarea creditelor, analiza bonitii i evaluarea riscului creditului, aprobarea i acordarea creditelor, verificarea utilizrii i garaniei creditelor, scadenarea i rambursarea creditelor. 1.1.CONTROLUL.BANCAR.N.ETAPA.PROGRAMRII.CREDITELOR n etapa programrii creditelor, controlul bancar vizeaz, cu prioritate, core-larea deplin a volumului creditelor, cu necesitile de credite ale agenilor economici, clieni poteniali ai bncii, n funcie de masa monetar structurat pe componentele sale principale: resurse i plasamente. Programarea creditelor se face trimestrial, pe ansamblul activitii de creditare pe termen scurt, mediu i lung, pentru toi clienii, indiferent de forma de organizare i natura capitalului. n acest scop, Compartimentul de sintez i trezorerie din cadrul sucursalelor judeene a unei societi bancare analizeaz evoluia resurselor i plasamentelor fa de programul stabilit pe trimestrul n curs i face propuneri pentru trimestrul urmtor. Volumul total de credite pentru agenii economici cu contul deschis la unitile bncii se coreleaz cu resursele de creditare, determinndu-se necesarul sau surplusul de resurse pe totalul sucursal, care se definitiveaz n Comitetul Director al acesteia, iar dup aprobare se remite letric Direciei de Sintez, Trezoreriei i Titluri din centrala bncii. Dup aprobare, acest organism defalc prevederile programului de credite pe termen scurt i, separat, pentru cele pe termen mediu i lung. Creditele repartizate sucursalelor se transmit prin comunicri de plafoane, existnd posibilitatea unor redistribuiri n funcie de evoluia real a derulrii creditelor. n aceast faz a procesului de creditare, controlul bancar se manifest n msura n care operaiunile respective se ncadreaz n politica general a bncii, n directivele de pruden i eficien ale BNR i mbrac, mai ales, forma controlului.financiar.preventiv.

1.2. CONTROLUL BANCAR N ETAPA ANGAJRII (SOLICITRII) UNUI CREDIT Pentru cunoaterea i evaluarea situaiei economico-financiare, prezent i de perspectiv a clienilor, precum i pentru aprecierea riscului bancar n activitatea de creditare, societile bancare trebuie s-i asigure baza de informaii asupra fiecrui client, pe care trebuie s o actualizeze.periodic. Principalele.surse.de.informaii.sunt: -informaiile.provenite.de.la.clieni; -informaiile.din.evidenele.bncii; -informaiile.din.surse.exterioare. n vederea acordrii de credite, banca trebuie s fac investigaii pentru cunoaterea clienilor.si,urmrind,n.special,urmtoarele.aspecte: -capacitatea.managerial: -experiena.n.domeniu; -existena n echipa de conducere a cel puin unei persoane calificate pe probleme financiarcontabile; -relaiile.i.reputaia.pe.pia: -se stabilete reputaia clientului -se verific modul n care n cadrul i ramurii, angajeaz subramurii obligaiile i a localitii; fa de teri; clientul

-se face evaluarea prezenei pe pia a produselor i a serviciilor prestate. -rezultatele.financiare: -analiza.bilanului.contabil; -analiza.contului.de.profit.i.pierdere; -analiza.fluxului.de.ncasri.i.pli; -fia.clientului. Creditele se acord la cererea agenilor economici care ndeplinesc urmtoarele condiii: -sunt.constituii.conform.legii; -desfoar activitii specifice, eficiente i legale, potrivit actului de nfiinare i statutului de funcionare; -ndeplinesc.indicatorii.de.bonitate; -prezint garanii materiale i morale pentru utilizarea eficient a creditului i rambursarea integral.la.scaden.a.acestuia; -au.deschise.conturi.la.unitile.teritoriale.ale.bncii; -posed.capital.social.vrsat.potrivit.statutului; -accept.clauzele.negociate.nscrise.n.contractul.de.credite. 1.3. CONTROLUL BANCAR N ETAPA ANALIZEI BONITII CLIENILOR Dobndirea ncrederii presupune cunoaterea detaliat a clienilor pentru formarea convingerilor bncii cu privire la situaia patrimonial i financiar; reputaia privit prin

calitatea produselor i serviciilor executate; relaiile cu partenerii; calitile morale i profesionale.ale.conductorilor.unitii. Bonitatea clientului se stabilete cu ajutorul indicatorilor ce o definesc i exprim capacitatea acestuia de a-i achita obligaiile care urmeaz s i le asume prin semnarea contractului de credite.

Politica de marketing dezvoltat de Piraeus Bank

Poziionarea bncii pe piaa bancar Marketing-ul instituional reflect principalele aspecte pe care le vizeaz comunicarea la nivel de banc, n scopul definirii identitii acesteia. Este evident c extrem de important apare comunicarea care se realizeaz att la nivel de banc, n ceea ce privete relaia managerisubordonai, ct i la nivelul comunicrii pe care o are personalul bncii cu exteriorul clienii si, acionarii, furnizorii. Zmbetul de pe buze al personalului i atmosfera plcut i cordial din interiorul bncii sunt elemente eseniale ale programului de marketing bancar. n ceea ce privete comunicarea la nivelul bncii, aceasta are ca obiectiv primordial asigurarea unei bune circulaii a informaiei n banc. Multe instrumente ale marketing-ului pot fi folosite n comunicaia cu propriul personal, la fel de bine ca i n comunicaia cu clienii externi. Comunicaia intern de la conducerea bncii ctre propriul personal joac un rol vital n meninerea i dezvoltarea culturii ntreprinderii, bazat pe valori specifice n prestarea serviciilor, a imaginii pe care aceasta o reprezint n societate. Planificarea corect a eforturilor interne de marketing este cu att mai necesar n marile bnci, cu multe filiale, plasate uneori la mari distane, cteodat chiar n jurul lumii. Chiar dac angajaii lucreaz departe de sediul central, ei au nevoie de a pstra legatura cu tot ce este nou n banc, noi orientri, schimbri n oferta de servicii, noi iniiative. Comunicaia intern este destinat, de asemenea, formrii i meninerii unui spirit de echip, de a ncuraja adoptarea unor noi metode de lucru, calitativ superioare. Obiectivele comunicaiei interne includ asigurarea eficient i satisfctoare a livrrii serviciilor; formarea i meninerea unor relaii de munc productive i armonioase; crearea i meninerea ncrederii, respectului i loialitii angajailor. Instrumentele de comunicare cele mai

utilizate sunt scrisorile interne i revistele; reele interne de televiziune; casete video; Intranetul (reeaua intern de web i e-mail, neaccesibil publicului general); ntlniri personale; campanii promoionale avnd ca int propriul personal i care utilizeaz panouri, premii, diferite programe speciale. n ceea ce privete comunicarea cu mediul extern, aceasta vizeaz n primul rnd relaia care se stabilete cu clienii, acionarii i asociaii, furnizorii, bncile concureniale, statul. Un obiectiv esenial al marketing-ului instituional l reprezint creterea activitii prin mbogirea reelei de vnzri. Acest obiectiv cade, cu precdere, n sarcina funcionarilor bncii care trebuie s urmreasc creterea vnzrilor de produse i servicii bancare. Funcionarii bncii trebuie s cunoasc gama produselor i serviciilor oferite, caracteristicile acestora, costurile, termenele de plat sau de rambursare. Personalul bancar trebuie s fie activ, s rspund prompt i n cunotin de cauz la orice ntrebare pus de client; Asigurarea unor metode de distribuie care s prezinte un nivel consistent i acceptabil al serviciului;

Politica de marketing dezvoltat de Piraeus Bank la nivel de serviciu i produs Produsul bancar este destinat clientului, fiind definit n raport de acesta, i furnizat de banc ca instrument pentru satisfacerea cerinelor consumative ale clienilor. Produsele bancare sunt imateriale, ele fiind recipiente bancare ale consumului financiar al clientului. Furnizarea produsului bancar ctre client presupune efectuarea unui ansamblu de operaiuni bancare i nebancare. Un produs bancar este cerut iniial de un client i generat printr-o nlnuire de operaiuni bancare. Serviciile reprezint componente ale produselor generate de operaiunile pe care banca le realizeaz n contul clienilor, sau ansambluri de operaiuni ne-furnizoare de produse bancare, destinate satisfacerii unor cerine neutre sau complementare produselor bancare; n acest caz, situaia patrimonial a bncii nu este, n mod obligatoriu, afectat imediat de oferta serviciilor. n acest sens, de exemplu, executarea unui ordin de virament, ncasarea unui cec, introducerea unui titlu la burs sunt servicii. Procesul de segmentare a pieei bancare este asemntor oricrui proces de segmentare a pieei, n care se pot descoperi poteniali clieni. Principalele etape ale segmentrii pieei bancare sunt:

- evaluarea bazelor de date existente, att din punct de vedere cantitativ ct mai ales calitativ ; - identificarea pieei int, orientarea ctre clieni persoane fizice, persoane fizice autorizate sau persoane juridice; - definirea segmentelor i a criteriilor de segmentare; - explotarea segmentrii informarea persoanelor implicate n activiti comerciale i a celor aflte n relaie direct cu clienii; - poziionarea i adaptarea gamei de produse i servicii oferite n funcie de ateptrile fiecrui segment de pia; actualizarea componenei segmentelor; - mbogirea bazei de date i reanalizarea pertinenei n timp a criteriilor de aparten la segmentel diferite. Concurena din ce n ce mai puternic din sistemul bancar autohton determin instituiile de profil s apeleze la strategii de marketing care mai de care mai atrgtoare, menite s atrag clieni. Canalele de distribuie reprezint totalitatea modalitilor ce permit clienilor/nonclienilor s aib acces la informareprezint totalitatea modalitilor ce permit clienilor/nonclienilor s aib acces la informaii i la produsele i serviciile bncii. Rolul canalelor de distribuie const n facilitarea gestionrii relaiei banc-client. Ca soluii complementare la reeaua de uniti, n cadrul canalului de distribuie clasic folosit de ctre bnci, au fost identificate: internetul i reeaua de telefonie fix. Gama de produse i servicii bancare se modific continuu, la nivelul bncii nregistrndu-se permanent crearea de noi produse bancare, dezvoltarea i diversificarea produselor bancare existente, precum i abandonarea altora. Dezvoltarea sistematic de ctre banc a noilor produse i servicii bancare implic parcurgerea urmroarelor etape: - definirea rolurilor strategice ale bncii; - analiza produselor existente; - explorarea unor variante de noi produse bancare; - evaluarea perspectivelor noilor produse; - analiza exhaustiv a noilor produse n contextul activitii bncii; - crearea produsului i testarea acceptabilitii.

Competitivitatea noilor produse bancare depinde de trei parametri eseniali:

- eficiena, care presupune costuri reduse, concureniale, specializarea produsului, oportunitatea vnzrii sale; - servicii complementare, oferite clientului odat cu produsul bancar, precum: garanii, asisten de specialitate etc.; - modaliti adecvate de contractare a vnzrii noului produs, precum oferirea produsului n cadrul unui pachet de produse. Publicitatea este intreprins pentru a promova noile produse /servicii sau pentru a menine succesul celor existente. Publicitatea produselor/ serviciilor este adesea ntreprins ca rspuns la competiia n creterea n partea altor ofertani. n realizarea publicitii, trebuie acordat o atenie deosebit comunicrii avantajelor produsului/ serviciului ctre potenialii clieni. Este foarte important s se fac diferena ntre produsul/serviciul oferit de ctre Piraeus Bank,cruia i se face reclam,i serviciile concurenilor, evideniind punctele forte ale acestuia.
Conceptul.de.marketing Termenul provine de la verbul to market, care nseamn a realiza tranzacii pe pia, respectiv a cumpra i a vinde Aceast definiie este ns incomplet, marketingul desemnnd mult mai mult dect aceste dou activiti. Punctul de plecare n definirea conceptului l reprezint definiia dat de Asociaia American de Marketing, conform creia marketingul presupune realizarea activitilor economice care dirijeaz fluxul de bunuri i servicii de la productor la consumator sau utilizator. Punctul slab al acestei definiii e acela c se pornete de la client i nu de la produsele financiare care urmeaz a fi desfcute. O optic acceptat, mai cuprinztoare, este cea a lui Philip Kotler ntr-o lucrare mai recent : Merketingul este un proces social i managerial prin care indivizi i grupuri de indivizi obin ceea ce le este necesar i doresc prin crearea,oferirea i schimbul de produse avnd o anumit valoare n noua viziune, marketingul reprezint a concepie modern, concretizat ntr-un ansamblu coerent de activiti practice, ce urmresc satisfacerea cerinelor efective i poteniale ale consumatorilor sau utilizatorilor cu maximum de eficien. bancar. Marketingul bancar, component de baz a strategiei bancare, permite adoptarea unei politici orientate ctre urmtoarele chestiuni: -studierea necesitilor clienilor i satisfacerea preferinelor acestora; -urmrirea unei rentabiliti sporite prin satisfacerea dorinelor clienilor la costuri reduse; -cointeresarea angajailor bncii, prin cunoaterea i contientizarea de ctre acetia a importanei marketingului bancar; -asumarea de ctre banc a unei responsabiliti sociale, prin promovarea unor servicii n concordan cu mediul i comunitaea n care instituia i desfoar activitatea Se poate spune astfel c marketigul bancar reprezint manangemetul proceselor care duc la satisfacerea necesitilor financiare ale clienilor ntr-o manier profitabil pentru banc Marketingul bancar preia concepia i cadrul general al marketingului bunurilor. Ca i marketingul bunurilor, cel bancar este ndreptat spre satisfacerea cerinelor efective i poteniale ale consumatorului(utilizatorului) cu maximum de eficien Prezint dou componente eseniale, cercetrile de marketing i politicile de marketing, al crei element fundamental este mixul de marketing Dar, spre deosebire de mixul tradiional, care cuprinde preul, produsul, promovarea i plasamentul, pentru sectorul bancar sunt menionate dou elemente noi ale mixului de marketing : personalul i premisele fizice aspectele fizice ce nsoesc activitile de prestare a serviciilor .

Cu ani n urm bancherii cunoteau puine lucruri despre marketing i manifestau prea puin interes fa de acest domeniu. Nu aveau nevoie de reclam pentru conturile, economiile i seifurile lor. Cldirea unei bnci, amintind de templele greceti, era menit s impresioneze publicul prin imaginea ei care inspira solidaritate i importan. Interiorul bncii era auster i funcionarii de la ghiee nu zmbeau.dect.rareori. Biroul persoanei care rspundea de mprumuturi era n aa fel amenajat nct clientul statea pe un scaun aezat mai jos n faa unui birou impresionant.Fereastra biroului se afla n spatele funcionarului respectiv, n aa fel nct soarele s se reverse asupra clientului dezarmat, care ncearca.s.explice.de.ce.i.este.necesar.un.mprumut. Aceasta era, n general, imaginea unei bnci nainte de era marketingului. Termenul de marketing e foarte utilizat i are semnificaii diferite. La modul general, marketingul se va defini ca un ansamblu de aciuni viznd adaptarea ofertei unei ntreprinderi la nevoile agenilor ce exprim cererea. Marketingul bancar se refer deci la aciunile ntreprinse prin bnci pentru a satisface nevoile clientelei lor. Nu trebuie totui s se neleag c marketingul bancar este o transformare pur i simplu a metodelor de marketing ale ntreprinderilor industriale i comerciale ctre firmele bancare. Marketingul bancar constituie un element original al marketingului general i dei obiectivele sunt identice demersul i metodele sunt diferite: nu se poate concepe n acelai mod marketingul produselor alimentare l cel al produselor bancare, pentru c, comportamentul consumatorilor fa de aceste.produse.este.diferit.

Relatia client banca din perspectiva bancii Piraeus Bank a reuit s i consolideze un portofoliu extins de clieni, care acoper tot spectrul consumatorilor de servicii financiar-bancare: clieni corporativi, de retail i persoane fizice cu statut financiar ridicat din Romnia. Noua viziune a Bncii prevede orientarea dinamic a ntregii activiti spre client, creterea ponderii segmentelor de clientel medii i de vrf i fidelizarea acestora. Plecnd de la ideea: Calitatea deschide drumul spre succes, Piraeus Bank a avut ca principal obiectiv crearea unor noi procese i proceduri interne prin care s faciliteze promovarea calitii i creterea gradului de satisfacie a clienilor. De asemenea, analiza cerinelor i ateptrilor clienilor a condus la redefinirea portofoliului de produse i servicii n conformitate cu noile exigene. Opiniile clienilor n legtur cu serviciile oferite i cu modul n care au fost tratai au nceput s fie monitorizate i constituie principalul obiect al analizelor efectuate de Banc n zona calitii, a produselor i serviciilor oferite. Conduita personalului n relaia cu clienii, precum i consilierea acestora de la primul contact pn la sfritul tranzaciei, se bazeaz acum pe deplina cunoatere a cerinelor i ateptrilor clienilor.Noi resurse vor fi investite n cursuri, materiale de standarde de calitate, cursuri on-

line dezvoltate pe Intranet, sumare de proceduri speciale pentru uniti, cursuri de coaching i de dezvoltare a abilitilor profesionale pentru managerii de uniti. Concurentei actuale devine necesara orientarea acestora n primul rnd spre mentinerea client ilor existenti, obiectiv realizabil prin ndeplinirea cerintelor de satisfacere a client ilor si doar ulterior, spre atragerea altora noi. Aceasta condit ie s-a impus ca urmare a constatarilor.referitoare.la.nivelul mult mai ridicat al costurilor de atragere a noilor clienti n co mparatie cu cele ale ment inerii clientilor existenti. De aceea, n orice societate financiara mentinerea fondului de clienti devine o parte cruciala a strategiei de marketing. Prin urmare, tendinta institutiilor financiare este de orientare spre serviciile de relatie (sau serviciile cu caracter continuu - presupun o relatie de durata cu societatea financiara prestatoare, de exemplu contul curent) n detrimentul serviciilor singulare ( sau serviciile o singura.data nu presupun n mod obligatoriu o continuitate n timp a relat iilor clientului cu banca,de.exemplu.schimbul.valutar). Ca rezultat a necesitat ii consolidarii relatiei cu clienti, devine din ce n ce mai evident, faptul ca fiecare are rolul sau de jucat, iar calitatea serviciilor prestate trebuie sa fie la cel mai nalt standard pentru asigurarea continuitatii relat iilor. De aceea asigurarea standardelor de calitate a.serviciilor.depinde.de.multe.aspecte,cum.ar.fi: - cunostintele, aptitudinile interpersonale, motivatia si personalitatea persoanei care presteaza serviciul; -mprejurarile.n.care.este.asigurat.serviciul; -perceptia.si.caracterul.clientului.care.primeste.serviciul; - responsabilitatea confidentialitatii care se refera la importanta activitatii de administrare, protectie.si.consiliere.financiara.a.clientului; - fluxul informational n dublu sens, care conduce la obtinerea de informatii cu privire la operatiunile curente ale clientilor putndu-se determina posibilitati de vnzare ncrucisata.