Sunteți pe pagina 1din 12

S.

PASCU

REFERAT

2012

Cuprins

1. Istorie 1.1. nceputurile 1.2. Originea numelui 1.3. Dezvoltare 1.4. Faima 1.5. n Romnia 2. Stil de lupt 3. Tipuri de finalizare 4. Antrenamentele 5. Gradarea 6. Arta si filozofie in tehnicile de manipulare Bibliografie

2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 12

S. PASCU

REFERAT

2012

Jiu Jitsu Brazilian , cunoscut i ca BJJ, dup prescurtarea din limba englez (Brazilian Jiu Jitsu) sau Gracie Jiu Jitsu, este o art marial i un sport de contact care se bazeaz pe lupta la sol i care prin folosirea tehnicilor articulare i a strangulrilor l foreaz pe oponent s renune la lupt. Pe principiul folosirii ct mai eficiente a tehnicii i n special a prghiilor, n dauna atributelor fizice (greutate, for exploziv, alonj etc.), un practicant fr atribute fizice de excepie are anse de reuit ridicate n lupt, n faa unui adversar superior din punct de vedere fizic. Stilul a fost creat la nceputul secolului 20 de ctre familia Gracie, n Brazilia. BJJ-ul poate fi practicat pentru auto-aprare, pentru aspectul competiional (gi i no gi) sau pentru competiiile de arte mariale mixte (Mixed Martial Arts sau MMA).

1. Istorie
1.1. nceputurile
Mitsuyo Maeda (cunoscut i sub numele Conde Koma sau Count Combat n englez), un practicant japonez de judo i membru al Kodokan, a sosit n Brazilia pe 14 noiembrie 1914. Maeda plecase din Japonia n 1904, la ndemnul fondatorului judo-ului, Jigoro Kano, pentru a populariza aceast art marial. Pn la sosirea n Brazilia, Maeda cltorise n numeroase alte ri oferind demonstraii de judo i acceptnd provocri la lupt din partea practicanilor de lupte libere, box, savate etc. Japonezul era unul dintre cei mai proemineni practicani de judo ai Kodokan-ului i un specialist n lupta la sol. Exist surse care susin c BJJ-ul este un stil dezvoltat din Jujutsu japonez i c Maeda era un jujutsuka. Cu toate acestea, Maeda nu s-a pregtit niciodat n Jujutsu. n adolescen s-a antrenat n Sumo, dar, ulterior, auzind de succesul repurtat de Judo n confruntrile contra Jujutsu, a devenit un student al Kodokan Judo, sub tutela lui Kano. Maeda a fost promovat la centura neagr 7 Dan n 1940, anul premergtor morii sale.

S. PASCU

REFERAT

2012

1.2. Originea numelui


Atunci cnd Maeda a prsit Japonia, Judo-ul era cunoscut mai mult sub denumirea Kano Jiu Jitsu sau, generic, Jiu Jitsu. Astfel se explic de ce atunci cnd japonezul a sosit n Brazilia, alturi de colegul sau Satake, ziarele au folosit denumirea Jiu Jitsu, dei cei doi reprezentau Kodokan Judo. La sosirea n SUA a unora dintre membrii familiei Gracie, pentru rspndirea noii arte, aceasta a fost numit Gracie Jiu Jitsu. Denumirea ns a devenit marc nregistrat a lui Rorion Gracie (fiul cel mare al lui Helio) i, cu timpul, Brazilian Jiu Jitsu a fost denumirea care s-a mpmntenit. Cu toate acestea, n special pe filiera Helio a familei Gracie, Gracie Jiu Jitsu se axeaz pe aspectul auto-aprrii, fa de tendina competiional din ultimii ani a Jiu Jitsu brazilian. 1.3. Dezvoltare Maeda a fcut cunotin cu un influent om de afaceri brazilian, Gasto Gracie, care avea s-i ofere ajutorul su pentru a se integra n Brazilia. n 1917, Carlos, fiul lui Gasto, a asistat, la vrsta de 14 ani, la o demonstraie susinut de Maeda la Teatro da Paz i s-a hotrt s nvee Jiu Jitsu. Japonezul l-a acceptat ca student, iar Carlos avea s devin unul dintre cei mai de seam reprezentani ai Gracie Jiu Jitsu i unul dintre marii contributori la dezvoltarea stilului. n 1921, Gasto Gracie i ntreaga sa familie, s-au mutat n Rio de Janeiro. Carlos, atunci n vrst de 17 ani, a transmis bagajul su de cunotine frailor si Osvaldo, Gasto jr. i Jorge. Helio era prea tnr i avea o constituie prea fragil pentru a nva arta i datorit strii de sntate i fusese interzis participarea activ la antrenamente. Cu toate acestea, Helio a nvat Jiu Jitsu privindu-i pe fraii si. n lipsa frailor si de la sal, Helio a avut ocazia s acorde un antrenament privat unuia dintre elevi. Acestuia i-a plcut modalitatea de predare a lui Helio i a decis s se antreneze doar cu el. Cu timpul Helio a descoperit c trebuie s modifice tehnicile pe care fraii si le foloseau, pentru a se adapta lipsei lui de atribute fizice.
3

S. PASCU

REFERAT

2012

mpreun cu fraii si, Helio a continuat s modifice tehnicile i pentru a dovedi eficiena acestora a disputat lupte fr reguli (vale tudo, precursoare ale MMA-ului actual) sau cu reguli reduse, mpotriva practicanilor din alte stiluri.

1.4. Faima
Jiu Jitsu brazilian a ajuns faimos la nivel mondial la nceputul anilor '90, atunci cnd fiul lui Helio, Royce Gracie, a ctigat primul, al doilea i al patrulea Ultimate Fighting Championship (UFC), competiie cu reguli limitate n stil eliminatoriu, ce opunea practicani din cele mai diferite stiluri, fr categorii de greutate sau limit de timp. De cele mai multe ori, Royce a luptat mpotriva unor adversari mai masivi, ce practicau stiluri precum: box, shoot-fighting, karate, judo, tae kwon do, kickbox, lupte libere etc. De atunci, BJJ-ul a devenit o necesitate pentru majoritatea lupttorilor de MMA i a adus o importan covritoare luptei la sol.

1.5.n Romnia
Jiu Jitsu Brazilian a nceput s fie practicat n mod organizat n Romnia ncepnd cu luna decembrie a anului 2004, atunci cnd Tudor Mihi a pus bazele clubului Absoluto, n Bucureti. La scurt timp au fost organizate primele seminarii cu practicani romni de BJJ, din afara rii, precum John Pop i fraii Vali Doczi i Marius Doczi. n anul 2006, Absoluto a organizat primul seminar de talie internaional, mpreun cu Eddie Kone, centura maro sub Royler Gracie i reprezentant al organizaiei RGDA (Royler GracieDavid Adiv) n Europa. Kone a continuat s viziteze constant Romnia pentru seminarii i n luna aprilie a anului 2007, Absoluto a devenit singurul clubul reprezentant al familiei Gracie n Romnia, prin afilierea la organizaia RGDA. ncepnd cu anul 2006, n Romnia a luat fiin Organizaia Romn de Jiu Jitsu Brazilian (ORBJJ), condus de Robert Mund i afiliat la organizaia Behring Jiu Jitsu. n Romnia au fost organizate mai multe competiii de Jiu Jitsu brazilian, iar la Cupa Romniei la BJJ, ediia 2007, au participat peste 50 de practicani din diferite stiluri de
4

S. PASCU

REFERAT

2012

arte mariale, precum judo, jujutsu, kempo, sambo, lupte libere, lupte greco-romane etc. Personaliti ale artelor mariale sau sporturilor de contact romneti care au practicat sau practic Jiu Jitsu Brazilian: Ionu Atodiresei, Adrian Buda, Andrei Buda, Anatolie Tolea Ciumac, tefan Dediu, Daniel Ghi, Eugen Preda, Ciprian Sora, Marius Ti etc.

2. Stil de lupt
Jiu Jitsu brazilian se bazeaz pe ducerea luptei la sol i folosirea tehnicilor articulare i/sau a strangulrilor pentru a finaliza lupta. Premisa de la care pleac este aceea c atributele fizice, precum greutatea, fora exploziv, alonja etc. pot fi mult mai uor negate n lupta la sol. Sportul permite folosirea unui arsenal numeros de tehnici de proiectare. Din momentul n care adversarul este la pmnt, practicantul este interesat de obinerea unui control ct mai bun, mbuntirea poziiei fa de adversar i finalizarea acestuia printr-o tehnic ce folosete principiul prghiilor.

3. Tipuri de finalizare
Majoritatea finalizrilor sunt grupate n dou categorii: articulare i strangulri. Tehnicile articulare implic izolarea unui membru al adversarului i crearea unei prghii prin folosirea propriului corp pentru a fora una dintre articulaiile acelui membru peste limitele sale de rezisten la presiune sau torsiune. Strangulrile se mpart la rndul lor n dou categorii: respiratorii i circulatorii. Tehnicile de finalizare respiratorii implic blocarea traheei adversarului prin exercitarea de presiune. Folosirea unei astfel de tehnici poate duce la imposibilitatea adversarului de a mai respira, fiind necesar realizarea unei trahectomii. Tehnicile de finalizare circulatorii implic blocarea uneia sau ambelor carotide prin exercitarea de presiune. Meninerea acestei tehnici mpiedic circulaia sngelui ctre creier, iar adversarul i va pierde cunotina. n sparring i competiii, presiunea este mrit
5

S. PASCU

REFERAT

2012

gradual pentru a-i oferi partenerului de antrenament sau adversarului posibilitatea de a renuna la lupt. Renunarea la lupt este indicat fie verbal, fie prin lovirea repetat a propriului corp, a solului sau a adversarului. Un alt tip de finalizare, mai rar ntlnit este cel compresiv. n acest caz, muchii adversarului sunt supui presiunii unui membru (de obicei piciorul, n dreptul tibiei sau antebraul), rezultnd o durere acut. Acest tip de finalizare poate duce la o serioas vtmare a muchiului sau la hiperextinderea unei articulaii.

4. Antrenamentele
Jiu Jitsu brazilian pentru competiii se axeaz pe finalizri fr folosirea loviturilor. Aceast situaie permite practicanilor simularea perfect a unei situaii de lupt, n special n sparring. Jiu Jitsu brazilian pentru autoaprare se axeaz pe finalizri fr folosirea extensiv a loviturilor. Acestea din urm sunt folosite fie pentru a pregti ducerea luptei la sol, deschiderea de oportuniti sau finalizare n lupta la sol. De asemenea, instructorul principal sau secundar ar putea sa arate o secventa de miscari sau o finalizare pe care o va imparti in componente mai usor de asimilat...de exemplu kimura posibil incepe prin pozitionare la sol, extinderea si priza pe brat etc.

5. Gradarea
Practicanii de Jiu Jitsu brazilian sunt gradai prin centuri. Acestea sunt, n ordine cresctoare a nivelului de cunotine: albe, galbene, portocalii i verzi (sub 16 ani) albe, albastre, mov, maro i negre (16 ani i peste). Standardele pentru gradare variaz de la un club la altul, dar aspectul pe care majoritatea instructorilor l urmrete este: dovedirea cunotinelor tehnice n situaii de sparring sau competiie. Cunotinele sunt evaluate dup numrul de tehnici asimilate i eficiena acestora n situaiile menionate. aspectul estetic. Jiu Jitsu brazilian este un stil extrem de personal, iar practicanii sunt ncurajai s-i adapteze tehnicile nevoilor lor fizice. Scopul final este eficiena i nu

S. PASCU

REFERAT

2012

Competiiile joac de foarte multe ori un rol important n gradare, pentru c dau posibilitatea instructorului s aprecieze nivelul propriilor elevi, n faa celor de aceeai gradaie ai unui alt club. Sunt multe situaiile cnd promovrile sunt fcute dup participarea cu succes la o competiie. O alt situaie n care un practicant este promovat, se ntmpl atunci cnd respectivul finalizeaz constant partenerii de antrenament de acelai grad cu al su i poate face sparring de la egal la egal cu unul sau mai muli dintre partenerii de la gradul superior. Competiiile ntre cluburi i importana acordat gradrii este un alt aspect esenial pentru meninerea standardelor n Jiu Jitsu brazilian i, totodat, elimnarea posibilitii gradrii necuvenite. Este extrem de redus numrul cluburilor care practic examenul de centur, iar acesta, n afara aspectului practic (demonstrarea tehnicilor, sparring-ul etc.), poate conine o prob oral i/sau scris. Majoritatea cluburilor (n special n afara Braziliei) folosete sistemul treselor, pentru a avalua progresul n cadrul unei anumite centuri. Tresele pot ajunge pn la 4, a cincea nsemnnd deja trecerea la centura superioar

6. Arta si filozofie in tehnicile de manipulare


In arta de manipulare cat si in arta de ju-jitsu exista o armonie perfecta, deoarece amandoua se bazeaza pe: CUNOASTERE, COMUNICARE, EMPATIE, DISTRAGEREA ATENTIEI, INSELATORIE SI CONTROL. In ju-jitsu nu este posibila folosirea nici unei tehnici fara cunoasterea perfecta a adversarului. Fiecare om are un "calcai al lui Ahile", o bresa in zidul de aparare, o tehnica ce nu o stapaneste, o deplasare defectuoasa, un moment de neatentie, relaxare, sau una sau mai multe lovituri slabe. Ca si in manipulare, aceasta bresa poate fi un punct slab, de regula un sentiment de nesiguranta, o emotie, in unele cazuri o mica placere secreta. Oricare ar fi acest punct
7

S. PASCU

REFERAT

2012

vulnerabil, odata ce l-ai descoperit il poti transforma intr-un atu pe care sa-l folosesti in favoarea ta. In ju-jitsu se spune ca trebuie sa mergi la lupta atunci cand esti sigur ca ai sa invingi. La fel si in manipulare. Trebuie sa fii pregatit cunoscand fiecare etapa care urmeaza. Comunicarea are un rol primordial in tot ceea ce facem, cu atat mai mult in jujitsu si manipulare. Pentru a invinge, trebuie sa fii profesionist. Trebuie sa urmarim cu atentie gesturile si semnalele pe care le emit in mod inconstient adversarii sau tintele, bazandu-ne pe faptul ca, intr-un procent de 75%, comunicarea este nonverbala si doar 25% verbala. Cercetatorii au descoperit peste 7.000 de semne ale mimicei fetei in comunicarea nonverbala care tradeaza cele mai mici detalii ale finteii umane. Dupa cum spunea Sigmund Freud :"Nu exista muritor in stare sa tina un secret. Daca buzele ii sunt pecetluite, flecareste cu varful degetelor;adevarul ii iese la iveala prin toti porii." Atat cei care practica ju-jitsul cat si cei care practica manipularea pot ajunge sa impresioneze prin mestesugul lor, iar acesta nu este decat un mijloc pentru atingerea scopului. Formula comunicarii in manipulare este identicacu tehnica de aparare si atac din ju-jitsu , fin reprezentata astfel:

S. PASCU

REFERAT

2012

Tori (reprezentand emitatorul), va ataca avand constiinta unei victorii sigure. Acesta se manifesta violent asupra unui punct, numai ca rolurile se inverseaza. Uke ( reprezentand receptorul) devine emitator( Tori), iar de aici pana ala controlul adversarului nu mai aste decat un pas foarte mic. Tori( emitatorul ) avea senzatia ca va castiga, ca e stapan pe tehnicile sale, ca victoria apartine intr-u totul? Raspuns : nimic mai fals! In aceasta comunicare sau atac Uke (receptorul) a devenit empatic, un lucru foarte important de a vedea prin ochii celuilalt, de a te armoniza cu atacantul sau in cazul manipularii grupul care trebuie manipulate sau al membrilor sai. In lupta de ju-jitsu , importanta este distragerea atentiei daca Tori(emitatorul) este in echilibru si stapan pe situatie, pregatit fizic cat si psihic, Uke(receptorul) trebuie sa dea impresia invers, ca este slab, nepregatit, o victima usoara. In acest fel, captezi atentia, afectiunea, iar rezultatul atacului nu va mai fi acelasi. Cand obligi pe cineva sa actioneze, tu esti cel care stapaneste situatia. Este intotdeauna mai bines a-ti determine dusmanul sa vina la tine, ocazie cu care isi abandoneaza propriile sale planuri, ademerindu-l cu momeli irezistibile, si apoi, fulgerator, vine atacul. "Razboinicii priceputi ii fac pe ceilalti sa vina la ei, nu se duc dupa dansii. Acesta este principiul golului si al plinului, al alteritatii si sinelui. Cand ii determine pe dusmani sa vina la tine, se golesc de forta; atata vreme cat nu te duci tu la ei, forta ta continua sa te umple. A ataca golul cu plinul este ca si cum ai arunca cu pietre in niste oua". - Zhang Yu (Arta razboiului) In timpul luptei sau a manipularii nu lasa situatia sa scape de sub control, determinandu-l pe celalalt sa joace cu cartile pe care le servesti tu. Oamenii se controleaza si manipuleaza mai bine atunci cand au impresia ca au libertatea de a alege. Numai astfel se vor simti stapani pe situatie , desi in realitate nu sunt altceva decat marionete ale caror sfori se afla in mana ta. In aikido este important ca strategia sa nu
9

S. PASCU

REFERAT

2012

poata fi descifrata, forma sa fie ascunsa si miscarile neasteptate, astfel ca, pentru dusman pregatirea contraatacului sa nu fie cu neputinta. Ceea ce-i ingadui unui aikidoka bun sa cucereasca victorii fara sa sufere infrangeri, este faptul de a avea o intelepciune insondabila si un mod de actiune care sa nu lase urme. Invulnerabil este numai informalul. Inteleptii se ascund in adancul insondabilului, astfel ca sentimentele lor sa nu poata fi descifrate. Ei actioneaza insensibil astfel ca hotarele formei lor san u poata fi incalcata. Definindu-ti personalitatea si dezvaluindu-ti planurile, devii vulnerabil, in loc sa-ti precizezi pozitia, fii insensibil si insesizabil. Cea mai buna modalitate de a te apara este sa fii fluid si lipsit de forma, asemenea apei. Nu paria niciodata pe stabilitatea sau durabilitatea situatiei prezente. Totul este supus schimbarii. Ca suport pentru cele afirmate imi amintesc o celebra fabula: "Leul, camila si vulpoiul.": <<Un leu alerga dupa o camila fiindu-i foame, iar alaturi de el alerga si prietenul sau, vulpoiul. La un moment dat, ajung la o prapastie, peste care camila reuseste sa sara cu usurinta, ajungand pe partea cealalta. Leul, in ultima clipa, se opreste la marginea prapastiei, realizand ca nu poate sa o sara. Ajungandu-l din urma, prietenul sau vulpoiul, caruia ii era la fel de foame, crezand ca va manca ceva daca leul va prinde camila,ii spuse leului : Leule, prietene, tu care esti regele animalelor, cel mai maret , cel mai puternic si mai de temut dintre animale, sigur poti sari prapastia!(cu toate ca si vulpoiul si leul erau constienti ca nu o pot sari). Atunci leul spuse ca sigur o poate sari si el, si va ajunge camila pentru a o omori si a o manca. Facandu-si un lan puternic, leul sari dar nu a ajuns pe marginea cealalta a prapastiei, cazand in aceasta si muri. Vulpoiul vazand acestea, a coborat usor, linistit si manca din prietenul sau timp de o luna de zile. Inselarea adversarului este urmatorul pas pana la control. "Fa pe prostul ca sa-l prinzi pe prost". Da impresia ca esti mai slab decat adversarul tau. "Descopera punctual slab al fiecaruia, aceasta este arta de a-i imboldi vointa la actiune. Este nevoie mai degraba de iscusinta, decat de hotarare. Trebuie sa stii cum sa-l
10

S. PASCU

REFERAT

2012

iei pe orice om in parte. Fiece act de vointa are o cauza care depinde de inclinatia fiecaruia. Toti oamenii sunt idolatri, unii idolatrizeaza faima, altii interesul propriu, cei mai multi placerea. Iscusinta consta in a cunoaste acesti idoli pentru a te folosi de ei. Daca afli motivul de capetenie al actiunilor unui om, este ca si cum ai obtine cheia vointei lui." - Baltasar Gracian(1601 1658) Nimanui nu-i place sa fie luat drept prost. Tot farmecul este sa dai impresia victimelor tale ca ar fi inteligente, chiar mai mult de atat, ca te-ar depasi in intelepciune. Odata ce l-ai convins de acest lucru, nu vor banui nici un chip ce pui la cale. Japonezii au o zicala: " Daca vrei sa omori un leu, pune-ti o masca de porc". Vanatorii, inainte stiau ca daca puneau o piele de porc isi acopereau nasul cu un rat si imitau guitatul si maraitul acestui animal, leul cel puternic crede ca ii iese in cale un biet ramator, bucurandu-se dinainte de castigul unei mese, fara prea mare efort. Numai ca cel care rade la urma este vanatorul. Aceasta masca a porcului face minuni cu oameni aroganti si excesiv de siguri pe ei insisi, asemenea leului. Exact ca in manipulare, in ju-jitsu ultima etapa este infrangerea adversarului si a controla situatia. In aceasta lupta Tori(emitatorul) devine Uke(receptorul) dar prea tarziu, pentru ca este invins. Ca si in manipulare, iti duci tinta acolo unde vrei. Samurai pe vremuri, pe campul de lupta, duceau lupta pana la capat, nelasand raniti, stiind ca un dusman ranit poate deveni periculos. Cele mai eficiente tehnici de ju-jitsu cat si de manipulare se bazeaza pe crearea unei aparente de normalitate obiectiva, prin controlul informatiei, urmarindu-se tot timpul FEED-BACK-ul. Pentru a ascunde realitatea si obiectivele sale, atat ju-jidoka cat si manipulatorul apeleaza frecvent la analogii, farse, exploateaza cele mai ascunse temeri si dorinte ale individului, vine in intampinarea nevoilor emotionale ale acestuia pentru a-l cuceri si mai apoi, subjuga.

In concluzie, manipulati si evitati a fi manipulat


11

S. PASCU

REFERAT

2012

BIBLIOGRAFIE
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jiu_jitsu_brazilian 2. http://www.takedaclub.ro/articole/ju-jitsu-arta-si-filozofie-in-tehnicile-de-

manipulare

12