Sunteți pe pagina 1din 577

flr,/A

sTorr sTIIl[TEI
\rI

I]1{ IYE RSA T,E

DESCENII}EI\TA OMULLJI
$r

SELECJ'IA SEXLiA[-A
D
I-i

Charles

Dsrroin

EDITURA ACADE}IIBI REPUBIJICII SOOTAI;ISTN RO}TAXTA


L96?

cu traducerile din umba rusi (NICOLAE BOTNARIUC), limba germand (ION T. TARNAVSCHI), linrba francez[ (\rASIt,D D. IIARZA) ;i cu tcxtul or,iginal (tON E. Ft-IIN).
Redactor responsabil

Tradusd din limba englezr (ELIGEN I,IARGUT,IUS) qi corrfmntati

acad. \TASILE

D. XIARZA

S1'UDIU CRITIC INTNODUCTIV


Dcscenilenla, omului gi selecli,a senuald,l este a opta oper5, darwinistd, traclusd, integral publicatd, pentru prima oard, in limba rom6,n5, de c5,tre Bditura Academiei Republicii ryi Socialiste Romd,nia 2. Lucrarea in limba englezd, ne-a fost procuratd, d,e dr. Pierre Jonesco, cd,ruia ii mulfurnirn c5,lduros pe aceast5, cale. Traclucerea s-a efectuat de acela;i colectiv ca qi celelalte opere clarwiniste ryi dupd, criteriile folosite constant pentru toate celelalte traduceri, incepind cu Ori,ginea spec,iilor. 'Iraducerea din limba englezd, a fost confruntatd, cu traclucerea in limba rus5,, efectuatd, tle un colectiv sub conducerea acad. E. M. Pavlovski qi publicatd, in Editura Academiei de rytiinle a II.R.S.S., Moscova, 1953. S-a confruntat cle asemenea cu traducerea d.in limba gernra,nf,, efectuat,d, de \r. Carus ryi cu cea in lirnba francezd, efectuatd, de Ddmond. Barbier s. Ca, ryi la celelalte traduceri, Editura Academiei Republicii Socialiste nomA,nia s-a st,rltluit, oit acea,stfl celebrs operd, cla,rwinisti, sl, fie publicatd, in cele mai bune condifii. Mullumim conclucerii etliturii, redacliei de biologie qi personalului tipografiei, care au lucrat la a,cest t.olttnt qi ca,re s-a,u strd,rluit sd, asigure ryi acestei opere condifii tehnice superioare. i\ful{,unrirn cd,ltluros tovrlrd,ryului academiciarr Miron l{icolescu, p}eryedintele Academiei ll,epuhlicii Soclialiste ll,om6,nia, pentru sprijinul dat cu ocazia publicd,rii acestei opere. f)a{,c priuirtcl pttblicarea lu,crdri,i. Descenden,la omului yi, selaclia 6n, Iegdturd, cu, ssxtrtl, a fost publicatd, in tlou:i edifii. Prima,, apd,rutd, la 24 februarie 1871 ,in2 500 cle exemplare, s-a epuiza,t foarte repede, fiincl necesard, o retipirire a 5 000 cle exemplare a. S-a pus problema unei a cloua ed.ifii a lucrdrii. Pe baza criticii f5,cute celei d.intli, Darrvin a inceput s5, lucreze la irnbund,ti,firea lucrd,rii incd, din toamna anului 18?3. Elaborarea ediliei a 2-a i-a impus ,,o munc[, grea cum n-a mai fd,cut toal,d, via!,a s&tt 5, care ,,1-a ucis pe jum5,tatett 6. Edifia
1 in litnba cnglczi in 1 901 dupl ed. a 2-a.
T'ltc L)esccrtt

of XIan ancl Selectiort

in

Rcluliort

to Ser, Londra, John llurrav,

reeclitatir

luj Tlrrbier

lui Calus a fost publicatl irr E. Sclrrveizerbart'sctrc \ferlagshandlung, Stuttgalt. Traducerea pnblical in Schleicirer lrrdlesn librilia C. Reinrvald, Paris. Spre deosebire de celelalte traduceri de operc darrviniste in lirnbe francezl'ale lui Barbier', socotinr cI traducerea de fa![ se depirteazl cel mai pulin
s-a

scriitonrl Il.'['rrdorarr.

2 Cclclaltc opere clarrliniste tt'acluse qi publicate in Ilditura Acadcrniei. in coleclia ,,Clasicii gtiinf ei universale", Ortginea speciilor (1958), Varia!iile animalelor Si plantelor sub influer(u domesticirii (1963), Efectele fecunddrii irtcruci;ate;i o.Ie autofecunddrii in regrutl uegetal, publicati inrpreund cu Diferitele dispozitiue cu ajutorul c(troraorhitleele sint fecundate de cdtre insecle (1964), Diferitele forme cle flori cle pe plante de aceea;i spe.cie, publicaLd lmpreunri ct Planle,le. insectiuore (19ti5), Aminliri despre de:uollarea 91indirii..ti caracterului nteu. Atttobioorafia (1962). In Erlitut'a t.inei'ctttltti s-a publicitt OtrLitoria untti rtutut'alr.sl 1n jurul lumii pe bordul nasului,,Ileegle" (195.9), tradusir de

sint:

3 'I'r'aducelea

dc original.

a Fr'. Dat'rvin, Life and Lelters of Charles Darwin (Londra, J. Nlulray, 1888, lucrare editatir in trei volume. Indicatiile privitoare la cd. 7 tr l)escenrlenfei... se glsesc in vol. III, p. 131). 5 lbitlem, p. 775 (scrisoarea cdLre I{uxley) qi p. 176 (scrisoarea cdtre editorul J. \Iun'ay). I lbidem, p. 131 (scrisoarea cirtre J. Hookcr').

STUDIU CRTTIC

2-a. predati ed.itorului in aprilie qi apSrut{, in septembrie 18?4 ?, socotit5, ca definitivf e& r1 fr-rst reeditatS, de mai multe ori. Dup5, aceastfi, etli$ie am efectuat qi noi traducerea. Date autobiogrnfiee prit:ind reilactarea acestei l,ucrd,ri de cdtre Darwin,. Datele autoiri,grirf ice 8 sint d.estul cle nunreroase. Din ele rezult5, cd din 183? -1838 Ch. Darwin qi-a l,u. problerna descend.enf.ei ornului din rnaimufee. Materialul privitor la descend.enfa ornului uu i-a strins cu intenfia de a-l publica t0, ci dorind si, adune probe care s5,-l convingi, pe el ilsugi asupra ipotezei cu privire la originea simian5, a umanitd,tii. Este interesant de subliniat intui$ia lui Darwin intr-un moment cind, autropologia abia se nd,qtea qi cind singurele elemente de sprijin ale ipotezei sale erau clasificafia omului printre primate fd,cutd, de Linn6

ii

Lamarck dup5, c&re str5,rnoqii omului trebuie c5,utafi printre maimufe. din corespond"enfa sa ,;i din Autobiograrfie 11, hot5,rir.ea lui Darwin de a-$i publica notele asupra d.escend,enfei omului a fost luatL in 186? -1868. Motivele care l-au determinat s5, publice aceast5, lucrare sint mai numeroase. Primul a fost acela cf, teoria sa asupra evolufiei s-a extins qi la om, prin lucrd,rile publicate in 1868 de cd,tre Iluxley rz ryi ln 1866 d.e lfaeckel 13. Aceste lucri,ri, remarcabile pentru timpul lor, an influenlat in bine pe Darwin, care afirma textual cd, hotflrirea pubticd,rii operei Descenden{a omului'. . . a fost luat5, ,,in momentul cincl ryi-a dat seama cf, rnulfi biologi acceptaser5, teoria s&" asupra evolufiei. Un al d"oilea motiv a fost, se pare, acela d.e a fi reugit sI, elaboreze teoria selecfiei sexuale, consideratl, d.e el ca motorul diferenfierii raselor umane, cum se va ar5,ta mai cleparto. Aceasta rezultS, din corespond.enfa sa clin 1867 qi tlin anii urm5,tori, in care teoria selecliei sexuale ocup5, un loc important fie sub forma cliscufiilor (d.e exemplu cu Wallace) 1a, fie sub forrna rugilmin.tilor de a-i completa ,;i verifica unele tlate privind animalele sau de a-i furniza dat'e suplimentare asupra triburilor intligenilor din ffirile coloniale 15. \'umd,rul oolrespontlenfilor r.oluntari ai lui Darwin este deosebit de rrrare ryi s-ar pI,rea c5, este mult mai rnare clecit cel al corespontlenfilor voluntari care l-au ajutat la clesi,virqirea lucr5,rilor Originea speci,i,lor, trrari,alia anim,alelor ,sd plantel,or sub influen,l,a domesticirii,, Iecundalia
Dup5, cum reiese orhideelor. 1867 a fost un an d.e cotiturd, pentru scrierea l)escertdenlei ornu,lui. . ., pentru dezvoll'itt'ea teoriei ,,selecfiei sexuale" qi tle asemenea qi pentru ,,expresia erno{,iilortt. I.la inceput Life antl Letters of. Charles Darwitt, p. 175-776. l)in Aulobiografia gi ,IurnaluI sau $i din coleclirr cle scrisori scrisc tl: Darrvin. Scrisolile salc au fosL coleclatc ;i lipit'itc dc fiul siu Francisc, ln Lif'e utd Lelters (citat mai sus) qi ln .illore Letters of Ch. I)arwin, ln ! r'olume, Londra, J. \Iurral', 1903. s ln Caietul de note al lui Clt. Danr.in, lrul)licat dc Acadcmia dc ,ltiinte din t-i.R.S.S., in datcle priyitoare
8
7 Fr'. I)arrvin,

qi afirmafia

lui

la attii 1837 rsi 1838, Darrviu se pronunla clc mai multe ori pcntru teoria descendenfei omului din mairnulele antrol.roitle ('ltttobiografia, p. 181-1.q2 (noti), dup[ S. L. Sobol, traclucitorul jurnalului Iui Darrvin in lirnba rusi). 10 In ztulohiografia Darrvin scrie : ,,Dupir cc nr5 convinsesem ci speciile slnt organisme care se pot rnodiitca. nti-a fost ctt tteputilt(i sir nu cretl c.[ ontul ]ru se supunc acclcia;i legi". I)arrvin afirmri c[ a arlullt note ..pcr-rtrtr propria sa satisfacfie. fdrti uici o inlenfic dc a le pulr]ica aqa de curincl..." (p. 150).
1l Ch. Darwin, Autobioqrufin, p. 150. 1: T. Ffuxlel', Tfte hlan's Place in Nafurc.

p. 150. Fr. Darwitt, Life and Lelters, rol. II[, p. 95 qi 100; scrisorilc lui Daru'in lui \Yallace, Fr. l{tiller gi A. de Condolle irr 1867 r'orbesc toate despre teoria selectiei sexuale. r:' Reddm aici clteva nune de corespondenti voluntari, citali mai des ln corespondenla sa sau ln l)rceet.. rlenla omultii..., flrd a tncerca sd-i enunrerlm pe toli: prof. Donders, Wo Brorvman, James Paget, clr. W. Ogle, dr. Chrichton Browne (Life and Letters, III, p. 134); Tagetmeier, Sainton, Walsh etc. (pentru anatomia qi fizio,ogia omului) ; J. Scott, Windrvood Reade g.a. (pentru subiectele privitoare Ia popoarele din India, Africa etc.);
adresate Crotclt, dr. Canfield, dr. Carus, lVIc. Neill (pentru mamifere); dr. Forsith l\{ajor (pentru paleontologia genului Bos) ; :'eserendul W. Kowalewskl, Harrison Weir, Yarell, Salvin, Gould g.a. (pentru p[sIri); dr. Gtinther g.a. (pentnr lre:ti) : dr. Blaclirvall;.a. (peutnr pdianjeni); Doubleday, Trimen, Wallace, C. Spence Bate, R. l\Iac t,achlan, F'. Smith, J. w, Douglas, G. R. Crotch, Butler (pentru irrsecte); G. Spence Bate, Fr. I'Iiiller q.a. (pent.ru crustacei) ctc.

.i alte

ls H.

Haecl<el,Generelle lllorpltologie, ed.

opere.

l. In *Introducerea" lrrcririi l)eseendenln...,I)atlin nrai

cnurner1

ra Atttobiografia,

SI'UDIU CRITIC

YII

Drrlwin irrl,enfionase ca, nol,ele $ale asuprn, ,,expresiei emofiilortt s5, le cond.ensezo intr'-utr cirpitcrl pe care si[-l publice in Descenclenlu, om,ului. . . Apoi, materialul penl,ru ,,cxpresia t,trurtiilor" clescind rnult qi divelsificindu-se, I)arwin s-a hotd,rlt sf,-i consaclc o lucrarc irltzlrte 16. '-['eoli:r, selecliei sexualc qi tr:oriile legate cle expresia crno!,iilor sint intirn conectate in opera lui Darwin. I)escend,enla omului gi selec{i,a senuuld, a fost redactat1, l,irrrp de 1,rei a,ni, dup5, cum aratd, insugi Ditrw"in in Ardobiografia sa ,,dar o parte din acest timp l-am pierdul, clin cauza bolii mele sau pentru preg5,tirea edifiilor noi ale altor lucrd,ri" l?. I:ucrarea lui Darwin asupra ,,expresiei emofiilor" a fost publicat5, in 1872, atlici, la urr an de la aparifia primei edilii a Descend,enlei. . . Din Autobi,ografie tnai rezultf,, cd, rnaterialul acluna,t pentru selec!,iu, sexualii, a fost publicat in intregime I8. Din datr:le autobiografice osi din corespond.en!5, reiese cd, elabol':u'ea lucr[rii Doscenomu,l,u.,i ,si selecli,a, senu,ald, ru cupiins c1ou5, etape. tTna inifialf,, c&re incepe den,!u, cu anii 1837-183E, adicd, la circa cinci ani dup5, cc incepuse sd, aclune materia,l pentru teoria selecfiei naturale. ilr acest timp, Darwin a c5,utat s5, se documeltteze ln problema tlescenrlenlei ornului d.in maimufe, perioadd, care a clurat pind, in 1867 -1868. Din acest rnoment incepe cea de-a doua perioad"d,, cind l)arrvin pune probleme pe care nu le atinseseld, pr:etlecesorii sd,i in sl,utlierea, d"escendenlei ornului. I)arwin a lucrat d.upd, un plan complex, in cilr:e era,lr incluse d.ovezile pe care se sprijinea teoria selec{,iei sexualete , problema cxlrresiei enro!,iilor 5i filialia omului din antropoide. Acest ea au fost problemele principale. pe llngf,, lr,lt,ele, pe care le votn expurre in paragrafele nrntltoilre ale acestui stud.iu. irrr.r,intc cle ?u terrnina acest paragra,f am rrleA s[, scoatern in evidenfd, atmosfera, Anglia de acurn un secol. Credinla religioasd, erzl udinc lnrd,cl5cinatd, ln rnomentul ointl din I)arrvin se hotd,rd,qte sf, publice Descenden{a ornuln'i. .. Itrn, era, sprijinil,5, tle uriaqul apalal; de stat al Imperiului errglez clin ull,imul pi,trar al secoluhri trecut, cle nurneroasele Ei foarte puternicele institulii religioase qi de influenla asupra maselor pe care o reprezenta educalia religioasi, in qcoli, in unir.ersiti,fi qi ln viala societd,fii. Biblia si et'a,nghelia se impunetl,tl lru lmnlai ournenilot c:lre nll cerceta,u fenomenele naturii, ci ryi oarnenilor tle qtiin!['. Nimeni rru l-a obligrlt pe .Darrvjn sd, scric Desoend,erula omului,. . . t lta, rnai clegrabfl, s-ar putea sti fi fost, carneni cale sd,-I fi sfd,tuit; sd, n-o facf,, 20. Cu atit nra,i rnult,, trebuie sd, admirtinr curajul lui Da,rrvin de a infrunta societatea englezd, $i pe biologii timpuiui s6u, partizani ai teologiei.
Darwin a atacat, in mod clelibcrat tezele creafioniste in problema d.escendenfei omului,

fiirrd con;tient cd, ,,mul!i oameni rror respinge ca deosebit de nereligioase concluziile la care a ajuns in aceasl,d, lucraret' 21. far in scrisoarea sa cd,tre reverend.ul John Brod.ie fnnes, fost r.icar al ltisericii anglicane clin Dorvn, el scrie : ,,l\f-am bucurat primind amabila dr'.
16 ,'r tttttbici,;1ru!'itt.

17 Ibident.
LE

1r, 1 5l

le f)trlrvin. irr scrisoalcir l)c calt: i-a adrcsut'o lui A. tlc Condolic la 6 iulic 1868, ii scric ci"t,,s-a hotlt'it sii sg rrrai tlislr.ezo rlirltir lrulrlical'ea I'qriui iilor urtirnulelor si plantelot'...", ltublicind uu scttrL studitt astllll'a dcsccttdcrrte.i orrrulrri. Sulticctul s-a ranrifict-rL irr nrrti ntnlte' suJriecte colaLerale (Fr. Daru'itt, Li[e tu'ttl l.,:Iters, tol. II I' p. 10t)). Dal la 2? febrtralic 1E67 Dalrvin ii scrie lui frr. i\.Iiillcr, ru3indu-l sd-i dea tlate asupla sclcclici sexuale la ircveltcbrate (crustacci) Si a mijloacelor tle atrac!.ie sexttalf la insecte (l'ife and I'etlers, III, p. 9it. 20 Chiar in farnilia sa, dupl moartea lui Darrvin, solia s-a opus ca fiul slu Francisc si publice in 'luto' biogrofio rdmasi c1e la solul ei capitolul privitor la religie. In acest capitol Darwin expune argumentat bazele sale, pe care el o nulllea ,,agnostici". Opozilia soliei lui Darlvin a fost eficienti"t, deo:tt'ece prima formir concep!.iei a Autobiografiei a apiinrl firir capiLolttl asrrpra religici.
2L l)escentlenlo

lbiden4 P' 1ir0.

onultti...,

crrtrr.

L*t.

\.II

STUDIU CRITIC

c[, clrept vorbinrl, I]]-a,m mirat cd, tlr-. nu mf,, consid.e,rafi ca un blestel]]irt. c-rnclamnat la osinr15, vr:qnic.i, clulrii publicaleea ultimei tnele ci,rtit'2e. Publicarea cle cd,tre l)arn'in a, Descentlen{ei ontu,lui. . . a insetnn:r,t un ,,r,ct t1e rrrare rrttrilj ntoral" pentru r:rerrlea si|, sirsi;inr: \1'-. Le Glos Cialk 23. Cu aceasti, ocazic arn rloli sL l[tnurirn inctr un aspeg6 ]ergat, de er.itarea de citt'e Dalwiu a cliscriliei originii biologice a omului in Or'iginea specii,l,or. I)arrvitr reclh, in Autobtografin sa motivele care l-au fi,cut sf,, nu se oorrpe r1e clescendenf'a omului in acca,stii lucrerre folosind o singurd, frazirl qi anunle : ,,l'rin luclareu rnea s-ar face lumin:i asuprrr originii omului ryi istoriei sale"'r. Daru'in atrage astfel ateufia cititorilor ci, ornul nu este opet'u unui act d.e creafie, ci c[, el, ca ryi celekrlter specii, este rezull,atul unei lungi evolu!,ii a materiei. Darwin aratd, cI, accastd, frnzil, a fost scrisd, ,,pentru ca nici un orn cinstit sd, nu mi, acuze cii, imi ascuncl p[rerile. . . Pentru succesul cflrfii ar f i fosb inutil qi dd,undtor sf,, fac paracld, fX,rir sf,, acluc rlor.ezi cu pi'ivire la originc,a otnnlui 25tt. Lie Gros Clark di, o interpretare mai concretS, ezitfirii lui Durrvin clin 185E. trl afirm5, : ,,Pentrn a er.ita amestecul nejustificat al lrrejuclecd,!,i1or 26 in clisculiile asupla er-olnfiei speciilor ryi asuprii, selecfiei natur:rle, Darrvin nu s-a referit in Origirxea speci,ilor la proble.ma centrilli, a raportur:ilor clintre om qi restul lurnii organice" 27. intr-adev5,r, ni se pare c5, discutarea in acela;i timp a teoriei evolu{iei qi a originii ornului ar fi putut prejud.icia ambele concepfii, indepf,rtlncl pe biologi de la concepfia evolufionistf,,, care ryi fd,rd, ad.a,osul privitor la orn a dus la d.iscufii qi polemici extraorclinar d,e vii, lnd,elung prelungil,e, cu teologii qi cu unii biologi. Dars.in s-a ferit sf,, lupte deodati, pe doui, frontur"i : cel qtiinfific ryi cel religios. Tactica lui I)ar"rvin s-a clovedit justd,.
r{ii'isoAre, }-rer}trrl

-i

DIBHCTTI Darwin stucliazil,


ca,

DIt

|STUDTU
nsi

ir LUORAIirlA DIi l.ATa

.Haeckel, dor.czile a,ntlopologice, embr:iologice 6i cle anatornie cornpar:r,tI,. Aceasta, poate fi nurnitd, dilccfia, ist,olick a tlescenclentei omului. in plus, Darwin se ocupd, cle protllelll';r, form[rii ryi rinitfi,l,ii raselol ulna,ne dc pe pozi{irr, utdtd,fii biologice a speciei noastre. Aceasta este :l doua clirccfie dc st;udiu. A treia direclie cle stucliu, tot biologicil, estc &ceea privitonre la, evolufia, instinctelor, a,natomiei comparate a, creierului uman ryi al antropoidelor ", tu facull,d,filor urintale qi, rnai ales, a facultd,!,ilor afective la om ryi anirnale, aspectele parl,iculare pe care le-a luat simlul estetic la animale ryi lzr, triburile popoarelor d.in lilrile coloniale, f[cintl unele incursiuni in clomeniul qtiin!,elor sociale in privinfa esteticii, a ullol aspecte ale eticii ulrranc ryi a dezvoltd,rii familiei la popoarele coloniale. Latura biologicd, a a,cestei lucrflri se incheie cu incercaleA ltti l)arn'irr cle a d.enronstr:l c5, transformarea maimulei ln om qi forrnarea raselor runane sint (irijate mt'mai cle legi biologice : de seleclia natulali, ca gi d,e o lege biologic5, special5, selec{,ia sexuald,. Darwin erpune pe larg clate privitoa,re lit semnalele a,custice gi vizuale - mai puf,in la sernnalele
Cu acest revclentl Darrvin colabolase la lrull.c actc Iilarrl"r'o;ricc ln 1;arohia f)olvn (I.'r. I)arrvin, Life 1-10, scrisoarea Iui I)arrvin cltre J. Rrodic fnnes din 29 rnai 1E75). In accastl sclisrrare Darn'in face aluzie la Descendenlu omttlui. . . 23 Sir W. Le Gros Clark, I'\rc Studg of X'Ian's Descent, alticol publicat in lucrarea tl Century of Darutirt, :ditati de S. A. Bamett, Londra, Fleinernann, 1859, p. 175. 24 Ch. Darlin, Autobiogrctfia, p. t50.llraza Ia care face aluzie Darrvin se g:iseqte in Originea speciilor, p. 385,
22

qi lluxley

tnd I'etters..., vol. III, p.

rindul 4 de jos.
25
28

Autobiografia, p. 150. .i\supra originii omultri. e7 Le Gros Clarl<, op. cit., 1t, 173. 28 Paragraf scris tle l{uxley, clar iuLegrat clc l)arrvin

in

Descendenta

omului..., cap. IIL

STUDIU CRITTC

oifactir-e - la, animale qi intr-o md,surf,, ryi la orn - in raport cu procesul de reprod.ucere sexuul[. Aceasta este a patra direcfie de studiu. Se poate vorlri qii clespre o clirecfie filozoficfi,, cleoarece l)arrvin atluce at:gumentc rnateriale, biologice, cAre combat tezele crealionisto qi fixiste. in felul acesta evolulia lnmii organice, pe c:lre el o d"usese in Originea speciilor plnf,,la om, se complet'eazra prin Descen,tlen{a om,ulu,'i. . . ryi cu evolutia biologicf,, a, speciei noastre. Aceast,a ar f i a cincea clirecfie de stutliu 2e. PROI3IJEI\IA

FIIJIATIEI SPECIEI U}tA NI'

Argumentele biologice folosite cle Darrvin in d"emonstrarea filia!,iei speciei uluane se pot urm5,r:i mai bine clacI le grupd,rn de la inrud,irile cele mai inclep6rtate qi mergern treptat spre inrudirile cele mai apropiate cle om, a,dicd, clacfl mergem de la general spre special. Darwin incepe cu inrudirile dintre om qi mamifere, clemonstrind cd, instinctele, planul si nir.elul de organizafie, ca qi clezvoltarea embrionard, a omului, sint analoge cu cele rr.,le tn:ltnifelelor 30. Darrvin expune problema lnrudirilor dintre oln ,si mairnufe, reluincl nnele argumente folosite qi de Iluxley, clar dezvoltlndu-le mult mai mult. Dupd, culn se qtie, maimufele se impart in doud, mari grupe : platirinele qi catarinele. Primele sint caracteristice Asiei qi Africii, ultimele Arnericii. Darwin clemonstreazd, cil, prin caracterele sale, omul aparfine platirinelor, qi nu catirinilor 31. Itl conchid.e ci, cele d,oud, grupe trebuie sd, se fi separat tle rnult. Acesl, punct d.e vedere al lui Darrvin este considerat ca just. I)arwin admite ryi clezvoltd, teza,lui lfuxley cu privire la deosebirile mai rnari dintro nraimn{ele inferioare ,1i cele superioa,re clecit tlintre antropoide ryi om. insi, el cautd, aserrrilnfl,r.i int,re grupul I'ort,giduc-lor actuale qi on], mai ales in capitolele d"in Descendenla ontul'ui. . . consacrate selecliei sexuale. in stucliul si,u asupra selecfiei sexttale la, Pongidae, Darrvin se ocupd, cle mult,e 32. catact,cre llle acestr:ra, pe care le gd,sim qi la om qi altele prin care ele se cleosebesc de om
l!) ht uccsL stutliu ne voln oc:upa nurnai de problema filialiei speciei ulnalle Ei intr-o mdsur{ tnai nricri dr: leorier seleclici sexlalc. Nc propuneru s:i revenim in"r-un stucliu ulterior asupra problemei setnnalelor, relevatii cil: I)arwin iu cath'ul tcoriei se,lecliei sexuale. 30 C,rpitolul al Vl-lea, Descenrlenla omului... Vom inlelege nrai bine ntvoia pentru Darrvin de a atinge aceastd probleniir tlacii vorn reaminti cti pc vrenlea sa unii zoologi se striduiau si arate c[ omul se deosebeqte anatorrric de celclaltc lrnimalc. Ei au c[utat s[ pun[ de acord crealionismul cu sistematica gi in accst scop au propus crearca unui regn spccial pentru om, deosebit de regnul animal. 31 Afinnafiilc lui Darrvin sint clovedite Ei de faptul cd plnd ln zilele noastre llu s-au glisit in America urme ct,r,tc ale pyezeplei alirctrntropilor (Pitecantropttltti, Sinantropulttt, Ailantotroprrtrri gi a lui IIomo Ileidelbergensis). 1'oL lcgati- 6c prczenf.a plalitinelor in Africa, I)arwin discut:i qi problema leagirnului otnetlirii, pe care-l situeazii y_," uc"rt contile'nt. Argumeittul de bazi al acestei localizlri il vom arita mai departe. Dcscoperirea;luslraloltiihecinelor confirml aceasti ipotez[ cleductivi a lui Darrvin. Haeckel, pe baza aceleiagi argurnenta[ii ca 9i l)arwitt' ir sitrrat leagirnul onrenirii pc alia de rlspindire a urangutanilor din sud-estul Asiei. Descoperirea Pitccantropului ir dat ipotczei tot decluctive a lui Flaeckel o bazl. deosebit de valoroasi. S-ar pirea ci. ar exista o contrazicere irrtre leagrinul onrcnir.ii pr.econizat de Darwin qi cel presupus de Haeckel. Dar amlndou[ aceste locuri slnt situate in interiolul ariei 4e rtispindire a nraimulelor platirinc. Deocamdat[, cunogtinlelc noastre asupra Australopitlrccirne-|or sirrL inci irnpcrfecLe. IJnii antropologi consideri aeest grup ca pe un ram lateral al Drgopitlrccintte-lor' care ntl sc sitrrcazri pe !iniar llontittirtuc-lor. Alfii (Le Gros Clark) suslin cI Australopilhecinae-le ar avca alte legituri cn
12 Datr:le concurdante pli.iersc anatornia gi multc elemente de ctnbriologie, rudintetttcle, coulportametltul, rrlele instilcte, neapari!ia caracterelor de deosebire intre mascul qi fernel[ plnl la pubertate, agresivitatea Inasctl-

Iloninitrcu:-lt.

lilor ctc. (cap. XIX). Le Gros Clarli descrie caracterele care deosebesc Pongidae-le de om. Aceste caractere privesc organele g"nitrle, buzelc ro;ii ale omului, forma pieptului la fetneie, nudilatea corpului umali, dcnti{.ia, poii,tia corpului ln mers. Darlvin s-a ocupat de Centilia maimulelor gi a omului, firl insl si meargii prea adinc ln analiza asernlnirilor ;i a deoscbiriloi'. Le Gros Clark completeazi : incisivii gi molarii se aseamlni foarte rnul[ la Pongidac ;i la om. Atit doar cii incisivii, ca qi caninii, au suferit la om o reduclie progresivd, iar caninii iau forma spatulatl cuttoscttte pin:i azi'
Ei

"lcltuir,rc

c1 ceilalli dinfi o scrie neintreruptf,, Acest earactcr se reglseqte la toate Hominidae-lc

STUDII-I CIiITIC

I)itt'u itt lelt,'r-ti itnportarrla tlescopetirii Dryopithcr:tt,s-rllui, cale constituie o verigi,prinirt strttiiul filiaIiei a,rrtropoitlelor'ryiaotnului. Ace:rst[ p5,rere a fr-rst confirrnat:i prin spe,:iile ft,rile tle.scopelite rtrai tirziu 3r. D:irl-itr rr :tcol'da,t o miur'o ttenf,ic antr:opoideloi'. insi, rm f2lgsr gre;ealrr s[, der.ive ,lllll rlin atttlopoiderlc actuale. Ill ajungc sd, clemonstreze cu urgurnrrnte cat'e au rd,nrirs ttrinfirntirte pin'i in zilele noastle cd, prin anatornia, embriologia 31, bolilc ;i chiar slreciile ]',arirzite colnune, luin ruclimente ryi momentul cincl a,par, prin deosebirile tlintre nrasculul .i felttr:lrr adultd, ca qi prin alte caractere omul qi a,ntropoiclele sint amltele descendent,er ,1intr-un striirnoq comun, necunoscut incI 35. Darwin folose;l,e cunoqtinfele lui lluxley, exccpliontr,le liu a,cea perioadd,, in descrlielcir, rtuatol]Iiei cornpara,te il creielului prirnatelor qi omului. Dilr ploblemil, :lceasta estc intregitd, de Dar:win prin stutliul instinctelor qi facultd,filor mintale. In tlescifralea inmdirii antropoidelor cu omul, I)all.in acordii o mare pondere ltlobelor antropologice, oare cril,n inc[ foarte s5,race ln t'irnpul sd,u 3". $i ln aceastri problcrnf cl face unele tled.uc{ii care s-au dovedit a fi juste. Nu lipsesc nici elementele noi de sistematicir, din stutliul filia,fiiei omului. Ifnele -_ gl'eu cle infeles pentru vl'emezu noul,strd, -, ca :lcelea plivind alcd,tuirea, unui regn special pentru orn, an fost ursor respinse de l)arwin lrrin nerealismul lor. Au fost insi alte incercd,ri greqite d.e sisl,ernaticl care au trebuit sd, fie altfel comlli,tute. Aqa,, de exemplu, Owerr il incetcat s:i creeze un ord.in special pentru specia urnanf, folosind ca argurnent clezyolt,area extrem de irnport,antil, n creiemlui utnan. Darwin lespinge ryi aceste incercdri nefundate, tletttortstrintl cil dezvoltarea intr-adevdr foarte rnare a creierului utniln nu poate conl,rabalansa lllarea mulfinrel cte asernd,nd,ri ale al{,or pd,rfi ale corpr:lrti trrneneso cu prinrilfs}e, rlga incit uu exist5, nici o justificare Etiinf,ificfi pentru a situa omul lntr-un orclin tlistinct 37. Clasificarea maimufelor se face azi tlup5, criteriile stabilite d.e l)rlru'in, o&re qi in acetr,sti, plivinf,d, s-a dovcctit a fi un foarte bun sisternatioian 38. Nici un alt biolog inaintea sa, pentru a d,emonstra d.escentlenfa unei specii, nu a, folosi,t conco'ntitant date d.e anatomie cornparat5,, embriologie, antropologie, clate privitoare la instincte, la comportare, la facultd,file cerebrale etc. Pentru toate aceste mol,ive, putem consid,era, fd,rd, sd, greqim, ci, studiul lui Darrr.jrr asupra rnaimufelor ryi asullra descendenfei omului intrece priu valoarea sel tot ceeitr (io so scrisese in a,ceast5, epocil, referitor la acest,ea. ,[)sigur, pentru crrnoqtinfelo nousl re dc ztzi a,rgurnentele lui l)arrvin privind filiafia speciei urnare, intrate rle rnull, in llatrinoniul universal, nu mai au decit o valoare istoric5,. Metodologio folositd, de Darwin in l)escend,enla ornului. . . se rleosebeqte in unele privin!,c cle cea folositd,, de exemplu, ln operele sa,le asupra fecunda{,iei plantelor 3e. Astfel, Darwin
,-'iFala
irrcepinrl cu ,'luslralopitlrccus. NrrditaLca outultri t'trlrrczitrLi ut1 c:tt'itctt'f cal'c l.lu so gr:isc;ltr la rrici un alt arrtropoicl tlecit ln nrocl parfial (Legrrrrrcntul organelor geniLale, uneori piclea tlc pe fafir). lnsri Dat'tr'irr u cxplicitl rrrrtlitaLt.ir omrrluiprintcoriaseleclieiscxualp. Accasttiuplicarcat.eorieisale u fost. viucombiitut.a (ca1i. X\);inrrcslcncceptalii. 83 Antropologii din lara noastt'ir au adorat Ia Lcolia cit Ilotnittitrrtr:-lc ttu tlt:t'ir';i din ,f'ongirlrrc (pallro s:rs! nutir tle l,e Glos Olarli), cir ultirnele, ca qi pritnele, cl'.rrivit dirt l)ryol.ritltr:cidue. 3a Problcrnele eurbliologice;i problerna rttclitnenLarclor utt ritltas piuli uzi rtrguurcrrtrr tlc l.rrzri in filialia spcciilur (cap. VI). tis Cap. VI. 35 At'.csLca, pe Iinia archc-o:.;i ltcolntt'opilr,rr, sc l'ctluct'.urt la dorni r:rurrii alc onului dc Ncentltlthal llrl celui descoperit la NeanclerLhal 5i Al'c:clui tlesc.operit la Gil,rlalLar);i la un critniu clin neoloLic clcscopcrit intr'-u pegteri din Belgia pe flul'iul N{cuse.

'
1tt65.

37 38

3e

critic intloductiv" lir opcra lui Ch. Datr-in Diferite forme de flori... (Edit. Acitclcrnir.i Republicii Sociali:;te Rorniinia.

N{etodologia folosit'i

Le Gros Clarli, op. cit.

Capit. VII.

in aces{e opere a fost expusi cic V. D. }lArze ii I. 1'. 'farnavschi in ,,Stndirrl

lt. X-N\-).

STUDIU CRITIC

xt

foloseqte in aceast5, lucrare metoda cleductivfl, element r&r int'llnit in operele sale de rnaturitate {0. Metotla inductivo-ded.uctivd, nu este folositS, d.ecit parl;ial ryi nu in toatd, complexitateu ei. Aceasti, utilizare parfiald, socotim cd, se datoregte faptului cd, materialul nu se preteazd,la experimenti,ri c&r'e sI, scoatd, in eviden!5, factorii catzali qi efectele lor, ca in ca zul r.erificd,rilor ce s-au efectuat pe plante san in studiul variabilitd,tii animalelor sub influenla selecliei artificiale. Chiar probele embriologice foarte solid.e qi valoroase prezentau lacune mari in privinfa ontogeniei prirnatelor, datoritd, faptului cd, acurn o suti, de ani embriologia, d"eqi era mai clezvoltati, decit alte rytiinfe biologice, totuqi nu era decit la inceput, judecincl clupd, datele acumulate de atunci incoace. Pe cle alti, parte, nu se d.iferenfiase incf embriologia catnzalra, rarnurd, c&r'e pennite o amp15, -r'erificale a multor procese cle rJ.ezvoltare ryi a mecanisrnelor lor. Caracterele mairnufelor au fost grupate in trei categorii : anatomice, fiziologice qi psihice (instincte qi comportament etc.). Metoclologia in privin!:r, lor este foarte riguroasfl, qi concluziiLe, cele mai multe, au rf,,mas nemod,ificate de timp. De asemenea,, descrierea organelor d,e striclulalie la insecte, & unora d.intre aspectele jocului nupf ial la arl,ropode qi la p[sf,,ri, reprezint5, de fapt tot categorii logice bine definite. Aceste aspecte au conl,inuat sd, fie stucliate ryi tmbogd,fite ulterior ryi se g5,sesc expuse ,;i azi in multe tratate d.e zoologie. Observafiile filcute asupra deosebirilor clintre sexe, asemf,,ndrii puilor cu unul sau cu altul dintre sexe (mai ales cu femelcle) qi importanlei pubertil,fii in aparifia caracterelor sexuale secunclare, inflnenfa castrfi,r'ii prepubere arsupla aparifiei coa,melor la Cerui,dae qi alte asemenea fapte expuse ryi discutate de l)alu'iu in Descenclenla om,u,Iui. . . au de :r,serncnee) o mare valoare qi, grupate pe clase cle fenomene, ele pot dc asemenea constitui categorii de fapte analoge. Dar in amplele descrieri a,supra semnalelor legate cle procesul imperccherii sau de comportamentul multor specii in acele:r;i imprejurS,ri, aplicarea metoclei inductivo-deductive se clovedea anevoioasd,, printre altcle qi prin fa,ptul cd, nu se puteau folosi rnetode de observare, nici metode obiective d,e apreciere qi verificare a efectelor acestor mijloace asupra, vigorii Ei prolificitd,f ii oblinute prin selecfie sexuald'. De-a,bia in zilele noastre pcntru semnalclc auditive ryi r.izuale s-a ajuns in unele cazuri la md,surarea efectelor selec{,iei sexualeal. I)e a,ceea concluziile lui Darrvin in privinf,zl rolului ,1i extintlerii sistemului de semna,a0 Nletoda dcductivl este folositl tle Darrvin pcntru prirna oarl itr luclalea sa din tinere!.e asupra,recide corali". Darrvin vorbe;te despre folosirea metodei detluctive ln aceasti oper[ in Autobiografia sa: ,,Nici o alt{ Irrcrare de-a lnea nu am inceput-o intr-un spirit aEa dc deductiv ca pe aceasta. . . " (p. 108, rindurile 8 gi urm. dc sus). Iar mai tleparte, tot iu aceeaqi lucrare, Darrvin scrie cI numai la descrierea ,,recifilor de corali" el a folosit

filor

o ipotezir in prirna ei fornrulare, pe cind mai tirziu ipotczele iniliale au fost regulat ptrr{site sau modificate, ,.firi lntloialzi cir aceasla nr-a flcul sii nrr mai am incredcre in rationamentnl deductiv" (p. 160, rindulile 1gi 2 de jos). 'l'ottrgi, Darrvin a ruai folosiL nreLodzr cleducLivir. Aqa, de exenrplu, ln c.apitolul al VI-lea al l)escendenlei..., la paragraful ,,Locul dc nagtrrre :rl ornenirii", I)arwin factr trrnritorul rafionarrternt deducLiv: ,,ln toate nrarile regiuni ale globului, nriturifelcrltr vii se nplopic nrult de speciile clispimte care au triit ln acecaqi regiunc". Iiste foarte probabil cir Africa u fost locuitti altitdatri tle inaimufe dispirute. (Darrvin ciLeazra Drgopitlrccus\ foarte asettrdnltoarc cLr gorila ,;i cirnpanzcul. Oricum, acestc doul sJrecii sint. actualmente cele care se aplopie cel mai mult de specia unranir; csLc rnai probabil cri str[rnogii no;tri au trdiL pe continenlul african <lecit in alti parLe. De asemenea, speciilc ar:tua.le clc platirin(', caro au unele caracteLc ce se legdsesc gi la otn, tlSiesc uumai in l,umc:r Veche, qi nu in Lunrea Norli", rrnde nu s-a lgisil pini acurn nici un Arc:hentrop. l)escoperirea Australopittrcilor in sudttl Africii a rlat ulr ltou funclament ralionanrentului deductiv al lui Dlrrvin, dqi - cum arn arS.tat nrai lnainte - pozilia AustraIopithecinae-lor fali rle I'Iominae este inci irnperfect elucid ttri. a1 Redirn un singur exernplu : ln laboratorul lui J. Il. S. Haldane s-au ficut misuritori ale intensitdtii selecliei sexuale pe Drosophila subobscura. Au fost puse impreuni femele negre cu masculi galbeni, culoarea gi ritmica migclrilor in cursul jocului nuplial aclionind cu semnale indicatoare a deosebirilor dintre cele doud rase (Rendel) Ei s-a stabiliL cri numai 3o,to din femele depun oul fertilc. Femelcle negre rcsping ln mod activ masculii galbeni. (J. B. S. Ilaldane, paragraful ,,Sexual Selection", p. 131 -132, in cartea eclitatl de P. R. Bell Darwin's Btological lltork, Some uspects reconsidered, Nerv York, J. \\/illey & Sons, 1959).

\Ii

STUDIU CRII'IC

t;rl'. ituprecizii ryi oscilafii. l{u i se pute& cele lui Darwin s5, rezolve problema penajului si a condif,ionfi'rii sale hormonale, care a fost pusd, abia in zilele noastre. Se poate afirma L'a aceastd, problenrd, qi-a gd,sit doar acum o metodologie adecvatd, de studiu -* Di, implicit, rle i'ezolyare - tle;i mai prezint5, incd, lacune. DIm mai jos citsl:2 exemple. r\u fost cletectali la nevertebrate hormoni sexuali qi alli hormoni asemf,n5,tori cu cei t1e la vertebrate. in ambele grupuri s-4, urrnirit efectul castr5rii asupra clezvoltH,r:ii ot'ganelor copulatoare sau al caracterelor sexuille secundare. S-au obsen'at, de exemlrlu la crttstacei, efecte asemd,nd,toare cu cele descrise d.e l)arwin la, Ceraidae. La vertebrate, in special la pd,s5,ri qi mamifere, s-a studiat foarte intens problerna, conclifion5,rii hormona,le a penelor qi, respectiv, a pd,rului. S-a stabilit de mult existenfa a douf categorii de animale : prima este constituitd, din speciile sau variet5,file monomorfe -la care cele c1ou5, sexe nu ,se d.eosebesc prin catactere sexuale secundare nici inainte, nici tlupf,, matura,{,ia sexuilld,. A tloua categorie, dimorfele, cuprinde animalele care prezintd, tleosebiri in privinfa caracterelor sexuale secunclare dintre mascul gi femeld,, deosebiri orl,re, aDa cum a ard,tat l)arwin, apar in general in procesul cle maturafie sexuald. I-:a primele, la monomorfe, penajul ar fi condifionat in mod predominant d,e factorii intrinseci, genetici. irr a,cest grup ar intra multe pd,s5,ri qi mamifere care trd,iesc in perechi, degi nu in motl exclusiv. in al doilea Srupr pe ling5, factorii intrinseci, la condifionarea penajului s-ar adS,uga factorii horrnonali declanqatori sau modulatori, precum gi sistemul nervos central. Ace,lti factori c;apdutd, o mare preponderenfd, a$upla factorilor intrinseci. Aceste caractere clistinctive rupar deseori, dar nu exclusiv, ler, pd,s5,rile poligame. S-a stabilit la unele existenfa tipului neutru (P6zard), no{,iunea ,,treptei de rd,spuns" la acfiunea hormonald,; s-a stabilit la altele ircfinnea ferninizantf a hormonilor sexua,li (Gooclale, P6zard, Parhon, Zawadowshi, Cariclroit, Dornm, Sand. el,c.). fJ-au stabilit qi alte date int,eresante. Oele rnzli rnulte experienfe s-atr fd,cnt pe Galinaceac Si mar,i pufin pe I'asseri,forn?,es ryi Palrni,ped,ae, Pe ling5, hormonii sexuali s-a scos in evidenf'[, influenla horrnonilor hipotizuri, tiroiclieni ryi suprarenali, iar ilr rultimul timp ryi a celor epifizari. I)atele ilsupra, horrnonilor la nevertebrat,e (de cxemplu la insecte) qi asupra, contlifiond,rii horrnonale a penelor au ajuns aga de nunleroase, incit se lin colocvii sau simpozioane internalionale (cle exemplu, Simpozionul internafiona,l de la Brno din august 1966 asupra endocrinologiei insectelor), se scriu sinteze ,;i monografii (cle exemplu, P. P. Grassd Types m,orlthologi,ques du plumage, in Trai,td d,e Zoologie, vol. XY, Paris, lVlasson, 1950). Din toati, aceastl, importantd, masd, cle clate qi fapte rezultd, 1rrs5, cil incir, nu cunoaqtem cauzele biologice care duc la climorfismul sexual sau la absenfa lui. Deci d.in acest punct de veclere nu sintem mai avansali decit era Darrvin clncl a pus
aceastd, problem[.

ltzirt'e-'li1 alrinlalc plezintd,, pe lingf,, elernente rleosebit rle valoroase, unele greqeli cle interpre-

Pe clo altd, parte, calea pe care se merge nu c15, r5,spuns la problema riclicat,d, tle Darwin in Descend,ett{a ontu,lct,i. . ., d"acd, la speciile sau variet5,{,ile cu dimorfism sexual a,1larif,ia, ,,penajului cle lnx" (ca s5, nu vorbim d.ectt cle p[sd,ri) intr5,-salr nu-sub imperiul legii selecliei sexuale si, in acest car,, dacil,influenfa acestei fonne d"e selectic creqte vigoarea clescend.enfilor gi prolificitatea femelelor. Metoclologia folositil de Darwin privitor la semnale a avut p5,rfi pozitive qi negzrtive. Printre primele semnald,m lncerc&rea lui Darwin cle a determina formele pe care le ia,u semnalele qi rd,spindirea (generalitatea) fenomenului. Printre laturile negative ale metoclologiei sale se situeaz5, in primul rind faptul c5, cercetarea semner,lelor a fost limitatf cle el nrrnai la actul imperecherii, ceea ce a ingustat mult problema. Darwin are merit'ul incon-

STUDIU CRITIC

XIII

testabil de a fi atras atcnfia, a,supra importanlei sernnalelor ca rnijloc cle coumnicare intre animale sau asupra ,,schirnbului de informafii clinl,re indivizi" (P. Ma,rler) a2. Acoetsta este o laturd pozitivl a Descendenlei omului,. . ., d.arr a$a cum s-a vl,zut ulterior, comunicarea prin semnale nu se limiteazd, numai la manifestdri legate de actul imperecherii. Dle nu reprezintd, numai expresia reflexului innflscut de reproducere, materializatd, prin diferenlieri de orga,ne speciale qi prin comportament instinctual aclecvat acestui scop. Comunici,rile intre animale se stabilesc qi in alte domenii, cum sint cel de ap5,rare 43, de g5,sire a hranei etc. aa. Cu alte cuvinte, comunic5,rile clintre animale se manifestf qi ca materializd,ri ale altor reflexe fundamentale. Metoclologia folositd, cle Darwin ln cazlnl semnalelor nu a fost clecit parfial revelatoare a tuturor circumstanfelor cind animalele folosesc selnn.cLlele. De aceea Darwin nu a reugit sd, intuiascd, marea insemnd,tate a semnalelor qi nici trecerea cle la semnalele simple, reprezentate la maimule prin graiul nearticulat, la semnalele complexe, reprezentate la om prin graiul articulat. Aplicarea principiului gradafiei pe care l)arwin l-a mlnuit arya d,e bine in rezolvarea altor probleme d.e evolu!,ie, dezvoltarea cle la simplrr la complex a instinctelor inndscute, toate aceste metode nu an fost folosite decit foarte pulin in privinfa semnalelor si d,e loc in privinfa formd,rii graiului articulat, al ornuiu.i, dersi Darwin sesizeazd, just leg5,tura clintre semnale si instincte, ca qi dintre semnalele anirnalelor qi limbajul articulat al omului. I)e aserneneir,, el observil cS, animalele osi copilul se nasc clr tenclinfa de a emite sunete. Sernnalele caracteristice fiecd,rei specii se inva{,[, cia si lirnbrr, pentru orn. I)zr,rwin explicfl trecerea de la limbajul nearticulat la cel articulat pe baza, principiului folosirii sau nefolosirii pi,rfilor. I)esigur, coard.ele vocale ale stri,moqilor no;tri sinrieni trebuie sd, fi fost folosite din ce in ce mai d.es in timpul evolu!,iei lor spre specia urnan5,, deoarece o d.atd, cu tlezvoltarea muncii apd,reau incetul cu incetul elemente noi, care trebuiau ryi ele sd, fi influcnfat ginttirea qi dezvoltarea procesului cle vorbile a5. Lucrarea, lui Darwin rfi,nrine lacunar5, atit in aceastd, problemd,, cit qi in aceea a factorilor cauzali care alr influenlat trecerea cle la strfluroqul simian la omul actual. Considerarea selecliei sexuitle ca, factor cauzal in condifiile hoardei qi a societdtii oamenilor primitivi, nu este nici verosirnilf,,, ttit:i convingdtoare. Dnpd, piirerea lui llngels, ,,un anittlal lr,tit de deznrtrrirt cunr el'rr otntrl
"4specls reconsidererl, eclitat cle P. fir. Ilell. Iricl Yrirli. Scirnces liditions,.L \Yilley & Sons, l{ll-rl), p. 151. as l'larlt r relatcazi cir irn:rliza sernnalclor sorrorc enrise cle pisirri gi analizatc t:u rt,irrtolrrl srrnograftrlrri

{r P. XIarler,

I)euelolimertls

in llte Sludy rtf Arttntal Oon'numicatiott, lu .Darruin's I}iolrtrlicttl ll'orl.

,Srrnte

Ditt aceste scntnale, care se emit tot anul, numai unele sinI legate de procesul rcprotlucerii. Piiigoiul s.a. errrit. semnale de ingtiinlare asupra unui pericol (de exemplu asupra prezentei sau nuurai a rnirosului unei htrfni[.e in imediata apropiere), r,pentm ca toate prisirile din specia respectivi sri poat[ disptirea din regiunea untlt' a apinrt ttn dugmal{' (op. ci/., p. 17!)). Prin urrnare, chiar pentnr pislrile caro llrr tririt'sc ln cirrluri ;i nrr folrneazii pcrechi, interesele speciei primeaz:i. Nlijloacele de sernnalizare devin rnai cornplexe la marnifcrele sociale. Dupir Schneliel (1917, citat clupi Nlarler, p. 771), lupii care triiesc in grupe puternic organizate folosr.sc 2l tlc sernnale.. tlintre care 15 vizuale, restul olfactile qi tactile. La mairnu{.e, dupii C. R. Carpenter (1934, citat clupi .rtarler', p. 2C}:J), gi}ronul folose;te 13 semnale sonore, iar ntaimufa ulllitoare 15. aa l\Iarler redii dcosebiL cle bine interrela!iilc dintrcr condiIiile cle vialir, r'arirtatce ;i nunriinrl senrnalelor. Dupi acest autor, viala animalelor sllbatice, ,,gi in particular a pisiirilor', cste dominati de un nurnlr limit.at de f:rctori care coplegesc ln importanli pe to!i ceilalfi. Aceasta cste adcv[rab .,si pentru viafa lor socialii ;i pentru intcracliunile lor cu mediul extern. Astfel de acliuni, ea ajutorul altora pentru sesizarea pericohrlui (in special fa![ de tovard;ul de viafi gi falir de pui), ciutarea hranei, pistrarca contactului cu membrii aceleiagi sperrii qi deasupra tuturor reploducerea, toate acestea fac probabil rnai eficient sI posezi un vocabular mai restrins, dar care si poatl fi folosit ;i inleles din primul mornent", p. 203. a5 F. Engels, in Rolttl muncii tn procesul tle transformare a maimulei tn om (in K. Xlarx ;i F. Engels, Opere, vo!. 20, Bucuregti, 1964, p. 470-471), afirnrl : ,,Dominatia asupra naturii, care a inceput o clal"i cu dezvoltarea nriinii, cu munca, a llrgit cu fiecare lrou progres orizontul omului. El descoperea rnereu la obiectelc rlin naLurL insu;iri noi, necunoscnte pini atunci. Pe de alti parte, perfec!ionarea rnuncii contribuia irr mod necesar la o tot mai strinsir apropiere lntre menrbrii societirfii, lnmulfincl cazurile de intlajutol'are, cle colaborare gi ficlndu-l 1le fiecare intlivid st-r aibi conqtiinla limpede a utilitdfii acestei colabolirli. Pe scurt, oamenii in devenire au ajnns la un ptrnct cind au auutsd-;ispun(r cer.'a rrnul al[uir. Necesitatea ;i-a creat organul: laringele neclezvoltat al maimufei s-a Lransformat incet, dar sigur. ..".

arati ci vrabia americanir eurite 2l rlc

semnale, sfretlelugul 19, pitigoiul 21, cintezoiul urai 1-tu!irre (Nlarler', p. 20li).

S UDIU CRITIC

in prooesul clevenirii sale. . ., pentru a ieqi d"in animalitate, pentru arealiza cel mai m&r'e progres cunoscut in naturi,l favea] nevoie d.e un element in plus; incapacitatea de apd,rare a individului izolat' trebuia inlocuitd, prin puterea unitd, qi acliunea comunfl a hoardei. . . Toleranfa reciprocd, a masculilor adulfi, lipsa oricf,,rei gelozii au constituit. . . prima condif ic pentru formarea unor astfcl cte grupe mai mari qi durabile, singtrele in cadrul cf,,ror sc putea silvirgi transforma,re& animalului in om" {'j. Argumentalia lui Engels privitoare lit, rela{iile d.intre b[,rba!i qi femei este bazatd, ryi pe procesul evoluliei familiei, clescris cle I-i. Morgan. Nu i-a sc5,pat nici lui Darwin existenla actu ald, a nnor forme de c5s[torie in gruPr dar el a calificat-o drept un aspect cle desfrinare a femeilor, foarte rispinclit la popoarele sf,,lbatice. El nu a vduzttt, ln cd,sd,toria in grup dovada unei etape inc5, persistentX, la unele popoare, etap5, parcursi, qi dep5,;itd, de alte popoare +7. La primele problema selecliei sexuale nu a cf,,p[tat impoltanla pe care a cXpatat-o ulterior reciprocitatea alegerii qi importanla afectivd, pe care o :lre in cd,s[toria, monogamil, cind in aceasti, cls[torie - in ctttlrul evoluliei sociale intervine numai afecfiunea, ryi nu interestr cle orclin material. Ceea ce n-a reursit s5, sesizeze Darwin ca factori cauzali a reuqit s5, vadd, trngels. Pentru llngels, cei mai atpropiafi strLmoqi ai norytri trebuie sri fi fost neapflrat animale sociale. Transformarea lor s-a fd,cut prin creryterea gradatd, in complexitate a, interrelafiilor strinse cal'e s-au stabilit intre factorii bierlogici ryi cei sociali. In caclrul ultimilor, factorul-motor a fost munca. Ea a rtvnt un rol din ce in ce mai important, pe md,sura evoluf,iei forfelor cle prod,ucfie in cadml societd,fii omeneqti in continud, transformare. ,,Munca... este prima condi$ie de bazra a intregii viefi omeneqti, qi anume in asemenea grad, incit, intr-un anumit sens, trebuie s[ spunem cL munca l-a creat chiar pe om. . . '){8. Am cd,utat cu multd, atenfie in Descenclenla omulu'i. . ., in Autobi,ografi,n, ca ryi in corespondenla sa, elementele judecf,,fii logice care l-a fd,cut pe I)arwin si, asocieze folmaren raselor umane cu teoria selecliei sexuale, dar nu am gdsit nimic at'. I)esigur, nu-i putem reproga azi lui Darwin c5, n-a putut sesiza acum un secol toate aspectele unei probleme aga, cle cornplexe, cum este aceea & semnalelor deoa ece ryi geniilc au lirnitele lor, Tinem numa,i si, sulllinietn ci, aplicarea neaclecvatd, a teolitri selecrf iei semaltr irl (r\.oItt!,ir, slieciei llmane rttr irrfirml, r':rlilbilita,tea acestei terrrii, ci nr':rl,li nnrnn,i lln ,,r'a!,ionaurelrl; rle lelir,l,ie greryil,tt in prolrlentrr, descenden{,ei omuhri. .ln ult,imii a,tti, lrotrlerna serrrnalelor: lr fost reluat,fi. (-1u at:t.,irs lF, rtaazie s-n put,ut, tletuons1,rl cf,,, cel pufin in trnele cazuri, selecfia sexuali, reprezinl;5, nn ftinixnen legic, care nu a,re insf,, generalit;a,tea selecfiei natula,le. fmpi,rt;flqim felul de ra vecle:l a lui Haltla,ne, elupti cale ,,este lneil prea devreme ca sI, $punem clacd, select,ia sexuald, irre inrportanf,a pe cate i-o atribuie I)arwin sau dacf,, ea nu are chiar o importanfd, ,si nrai mare. \ru existfi, insil nici o incloiali asupra realitd,fii selecfiei sexuale".
rc F. Engels, Originea farniliei, a proprietdlii priuate gi a statului, ln I{. l\Iarx gi F. Engels, Opere, vol. 21, Bucuregti, Edit. politici, 1965, p. 40-41. 47 Darwin lnstr ln Descendenla omului... are nu numai fafd de clsitoria in grup, dar;i fa{d de muncitori gi de etica lor, ca gi despre femei, aprecieri de clasi cu totul nefundate gi nejuste. a8 F. Engels, .Rolu/ muncii..., in op. cit., p. 468. {e ln afara datelor din Descendenla omului, , ., am consultat scrisorile, deoarece ln corespondenli Darrvin lqi

expunea mai liber plrerile sale. ' lntre materialele rdrnase de Ia Darwin slnt tloui scrisori ale sale citre Wallacc, tlatintl din 1864 9i 186?, ln care vorbegte despre rolul selecliei sexuale ln formarearaselorumane, fdctnd afirmafii pe care nu lc algrrmenteazi. ln sct'isoarea din 28 mai (1864) adresati lui Wallace, Darwin afirmd : ,,Binuiesc etr un fel de selecfie sexuali. a cons-

tituit mijlocul cel mai puternic de forrnare a raselor" (F'r. Darlin, Life antl Lelters,III, p. 90-91). Aceeagi idee este reluati ln alttr scrisoare, tot c[tre Wallace, scrisd la 26 (1867) : ,,Eu cred cu tririe cri selecfia sexuali a fost principalul agent ln formarea raselor umane" (ibidem, p. 95).

STUDII] CRITIC

Xv

In paragraful urmiltor
cular ultimei.

ne propunem si, analizf,,m

qi selecfia sexuald,, incerctnd sd, ariltd,m ceea ce este comnn

interrelaliile dintre selecfia naturalS, intre ele qi ceea ce este parti-

SIi)TIECITA SI)XUAI]A

$I

SEI,ECTIA }TATIIRALA

Rearnintim din caracterele selecliei naturale numai ubicuitatea ei la toate organismele, pe orice treaptd, d"e clezvoltare, d.e asemene& caracterul ei util pentru specie. Rd,sptttnitire.Tn compa,ra!,ie cu seleolia naturald,, seleclia seruald, prezint5, o rd,spindire mai restrlns5,. Ea nu pare sd, se manifeste la microorganisme gi la celenterate, fie cd mult au sexele sepa,ral,e, fie c5, sint hermafrod.ite. I)e asemenea, selecfirr sexuald, nu cuplind.e nici nevertebratele hermafrod.ite ryi nici speciile riu monomorfism sexual. Chiar in rindul speciilor cu dimorfisln sexual ea nu este uniYersal rlispinditfl. Aparifia cert[, a selecliei sexuale tlin clescrierile lui Darwin si ale continuntorilor sX,i cont emporani ar 1r5,rea si, coincidd, cu cliferen{,ierea celornatelor. Cele mai clare cazuri cle selec.tie sexuali, s-au clescris la, artropoclele mai evolual,e: la pit"ianjeni ryi la inseete ca qi la vertebratele superioare : pds5,ri qi mamifere. Constatfl,rn rleci o concordanfii, lntre fortnele net exprimate tle seleclie sexua,lf,, nsi exist,en!,a runri nivel superior cle organizare a animalelor, a sisteniului nervos central qi & ceea ce nunrint azi ,,activitate nervoas5, superioard,". Il,ela!,iile clintr:e instincte si un element esenlial al selec!,ici serutle, semnalele, sint foarte bine eviclen!;iate in Descend'en(a om'u,lu'i... S-:lu subliniat d"e c5,tre l)arwin qi de alli biologi analogiile tsi deosebirile clintre selecfia naturalf,, qi cea, sexrur,li. Rearnintim c5, ultima act'ioneazil, dupf,, Darwin, intr-un fel mai pulin riguros decit primn (c;rp. at YIII-lea) qi masculul este mult mai mod.ificat d.eclt femela,. Seleclia sexuald, p&re s[, se rnanifeste rineori fd,rd, folos, ba chiar exptllre sltecilt, (rnerscnlii fluturilor qi p5,s5,rilor frurnos impodollifi sint observa{i ryi distruqi mai lllsor de d.u;rnanii lor.). Seleclia sexnali, mr d"epincle de vreo supelioritate in lupta pentru existen!;tr,, ci drxrr. rle losibilil,ate:l unol masculi tle u invinge alfi masculi (cap. XYIII reztttnrtt;). Cilract,er,ele rleost'lril;e llle mtrsculilor: iu caztrl tlirnorfismului s-Yrl:Il se l;t'ltttsttrit prirr fernele, clar ele tlevirr eviderrl;e numai la ttrasculi (ca,p. XVfTf). Selec!,in, serualil nu. ur. ac!;ionLr, concottrit,t-'nt; (ru selec!ilr, rt:ul;ttt'nlii, cllltl stts{,inea !Va,1l:.lcle, (ca,p. XI), cfl, ce nu pare sL fie orrt(:t;. .Dar:, rlupzi pd,rerea, noastr5,, rleosebireru ce& nt:li itrrport,ant;L itttrc itceste dotti, forme ele selec{,ie - arnbele clescoperite tle I)arwin - constl, in a,ceea cL ele lelrrezinti, fennmene cu totul diferil,e. Seleclia naturald, este cea mai general5, lege a lumii organice. Seleclia sexualfi, este nn fenomen limitat Ia animale. Microorganismele qi plantele, neverl,ehratele hermafrod.itet specii cu monornorfism sexual, amfibiile, marea majoritate a speciilor de peqtir specii care constituie familii d.e Ia eclozitrne (de exemplu, porumbeii q.a.), foarte multe, dacfl, nu majoritatea, speciilor cu fecuncla{,ie externd D.a. nu sint dirijate de seleclia sexuald,. Seleclia sexualil, jud.ecatd, prin oaracterele sexuale primare qi secundare) ar constitui 1n element suplimenta,r ln materializarea caracterului fundamental, general, al oric[,rui organism de a-rsi perpetua specia. In acest caz perpetuarea se efectueazd' prin proces sexual, iar selecfia sexualai este eviclenti, la speciile la care acest proces irnbracil, formele cele mai evoluate ca organe, comportament qi diferenfe intre sexe.

X.\'I

STUDIU CRITIC

festare ale selecliei natura,le sint cunoscute qi pot fi folosite de cresciitori in cadr.nl selr.gfiei artificiale. Mijloacele cle acfiune a,le selecliei sexuale abia in tirnpul nostru s-a viizlt cii {,i1 cle sfera reactivitd,fii qi sistemului endocrin care dirijeazl,toate manifest,iirile legal,e tle inlrgrecherea animalelor. Aceasta explicf poal,e de ce nu apare selec{;ia sexualzi lcolo 11rlc sisl t'mul nervos mr-i prezent (plante ryi protiste) sau unde este incd, insuficient rle clezvoltrt cri l:r celenterate ryi viermi. O alt5, cleosebire este cf, pe cincl selecfia naturalf, acfioneazd, asupra oric5,rei str.pctlr.i ,,si oric5,rei funcfii, selecfia sexuald, nu apare declt in cadrul reflexuhri funclamental cle lierpetuare a .speciilor. $i in acest caz numai in formele de perpetuarc prin proces sexlal. Dnpf,, pi,rerea noastrd, in teoria selecliei sexuale se scoate in eyiflenlri aparilia lnui element nour sub influenfa selecfiei naturale. Acest element nou este reprezentat cte sernn1le. Semnalele sint de naturi, foarte tliferitf,, : auditive, vizvale, olfactir.e, tactile. in ttltimul tirnp s-att de"scris la animale emiterea cle undc gi diferenliere de apar.itte selzoriale cle tipul radarului, eare recepfioneazri undele sonore sau a eelor care nu ial acenstii for:mil (de ex. la lilieci etc.). Emiterea senln&lelor este interpretatil de continuertorii contelnporani ai lli Jlrrrrvirr in acest domeniu c& tln mijloc tle comunicare intre inclivizi ;i cle informare asltpr.a 1ul,ur,or elementelor favorabile sau nefavorabile care apar in rnetliul lor de via],d, (se sernnaleazir, gd,sirea hranei, du;manii speciei, limitele teritoriului pe care s-a stabilit o turmzi sau o fanrilie etc.). Darrvin Are rneritul cle a fi atras atenfia, o c1at5, cu lansarea teoriei selec!,iei sexlale, ryi asupra unora tlin formele esenliale cle cornunicalie intre animale cu ajltorul septnalelor satl, mai exact, cu a,jutorul primului sistern de semnalizare t1 animalelol., a c5,ni sfer[ tlg acfirtne tlepfi;eryte mult limitele procesului sexual, dar il cleserr-e;1,e qi pe acesta.

Existd, de asemenea ryi alte deosebiri intre seleclia natural5, qi cezr sexua,l[,, peli1gd, cele setnnalate mai inainte. S5, nu uit5,m cd, seleclia naturalS, aclioneazd, in tot timpul ontogeniei pe cincl cea sexuald, numai din momentul atingerii maturitd,fii sexuale. llijloacele c1e mrni-

*
cotttrlttzie, f)asaattdenla omttltd;i seleclia seuualti este o operil tieoseltil,ri, cp lrrrll,g elemente pozitive. fnfluen!,a ei asuprt contemporanilor a fost foarte martr, chrar.6ac[, n1 toatt) ])1,olllemelc discutate de Darwin in aceastd, operd, au influenfat in mocl egal pe contemporrlnii $i pe continuatorii si,i. Iescendenla omu,Iu,i... figureazra azi in tezauml qtiinlei lniyer.sule ca o operii clasic5,. I:ncl'&r& conline multe laturi care pentm noi a1 azi o valoare istoricd,, fiincl dePd,qite de noile descoperiri stimulate intr-o milsurd, qi tle conlinutll acestei opere (cle exemplu in tlomeniul filialiei omului). Cealalt[, problemd,, qi anume aceea a semnalelor, si, legati, cle ea, i,eoria selec!,iei sexuale, a depdgit cu mult nivelul epocii in care a fost scris[. Ea a fd,cut o impresie foarte inegald, asupra contemporanilor gi continuatorilor sd,i. Teoria selecfiei sexuale a fost primitS, cu r[ceal5, de mulfi biologi. Yaloarea ei reald,, in special a semnalelor, se relevi, abia in zilele noastre, cind neurofiziologia qi l,ehnica au f5cut progrese suficient de mari ca s-o poatd, infelege qi clezvolta. Azi, primul sistem de semnalizare qi legd,turile sale cu cel cle-al doilea sistem de semnalizare, limbajul uman, sint nofiuni curente care credem noi - s-au dezvoltat 6in teoria semnalelor lui Darwin. $i din acest punct d.e vedere Darwin a fost un genial precursor, ale cf,,rui iclei sinl, valabile ryi in "trremea noastr6.
Acen. V. D. ltAnZA

' in

I*-{'^

# t, ,'ti "-:.-

PNI]EATA LA

EilITIA A

DOAA

d,ecursul retipd,ritu,rilor" cotuseailiae ale prirue'i ed'ili,i a lucrd,ri'i' de fald, publicatd 6tt, 1871, am fost 6tt md;urit, sd,,introCuc ntai multe corecturi'impsortante,'iar acum, deoarece a trecut utt, timp ntai 6,yudelungat, m,-am, strd,du,'it sd, Ttrofi,t de necruld,toarea tncercare la care

In,

a fost supusd, aceastd, earte

si m-am ltreaalat de toate cri.ti,ci,Ie care md s-au pd,rut itt'stificate.

de |ndatorat rntui mare vtu,md.r de corespondenli, Ttentru 'ilumd,ru,l surpri,nzd,tor cte fuStte :si r.tbseraal,ii ,ineclzte pe c&re mi le-au com,u,nicat. Acestea au fost at4t d,e ntttlte, 6nci,t 'tnt, anl fost 6tt md;tu'd, sii Ie .folosesc clecit pe cele 'mai 'im,pot'tante, aneuittd o listd, a acestora,, prec,u,yn ;'i a corectd,r''ilor mai,'i'mportante. S-au, introdus ci,teua ilu,stral'i'i n'oi,, i ar palru, ditttre clesene\e tter,-iti, au, fost lnloeu,'ite d,e altele mai bune, enecutate dupd' natu,rd' Sint de
asemenea, entrem

de cd,tre dl. T. Jtr/. lToort. 'f'rebu,,ie sd, atr"n,g1 /in, mod sltecial nten{i,ct osrrf)ra ci[ort,a obseraali,'i, pe care Le clatorez amahil:itdli,i ptrof. Ilunley (add,u,gatc ca, su,pl'iment la sfi'r1itttl pd'rli,i I), asupra naturii difere,iiltlor ilintre cre'ieraLl, uman gi, eel al rnui'irtu,lelor su'per'ioare. Mi,-a pd,r'ttl deosebi,t de bi,tte s(r Ttrezinl, aceste obseraali'i, deoar"ece 6tt, ult'imti, ci'tr'iua ani au, apd,rut pe corutinent ntai, multe lucrd,r"i, asu,pra acestu,,i sttbiect ;i 'irnltortnn{a lor a fost, 6n, unele cazuri, consi' derabil enageratd, de critre au,tor'ii, de Ttoytular'izare. Prof,it de aceastd ocaz,ie ltetttru a obserua cd, d,eseori eri,ticii rnei Ttresu,pun cd, atri'bu'i toate mod,i,ficdrite struetrtr'i,i corporate gi, capacltdlii mintu,le ent:lusi,a selecliei, naturale ale ,u,no?' astJet (le uarialii, care si,ttt ad,eseu derzurnite sltotit&ne, pe c/tnd, ch'iar 6n pr't''ma ed'ili,e a Originii speciiior , enl t.tfi,mn,at 6n tnotl d,istittct cri o m,are greutate trebtt'ie atribui'td, efectelor mo.ytenite ale .fohsirii y,i, nefolosi,r',i'i, i,n tegd,t'urd, afit cu corpu'\, c6t gi cu mi,ntea. Am, atr'ibu'it, d,e asernenea, o o&recfire rnodi,fi,care ac{itm,i,i, d'ir"ecte ;'i Ttrelungite a cond'i{ii,Ior mocl'ifi,cate d'e

aiald. !l'rebu,i.e sd, se !iu,d, searna 6ntr'-o oa?'ec&re mdsur"ci gi, cle reaer"s'iuru'i stt'tt'cturaler in'ttmpld,toare 1 gi, ntt, trebu'ie sd u,,itdm nic,i ceea 0e &rn nurn'it a'estere ,,cot"elat'i1tii,", futlekgAnd prin' aceasta cd d'i,ferite pd,rli ale organi,za!'iei, si,nt legu,te /i,rttre ele tn,tr-un mod o&Fecut"ftL necunosc'ut g,i civ, atwtci c|rut! tnta tlitr, pd,r!,i aaria,zd, ta fel fac pi altele; gi' tlacd IA tt'rta, di'tt, ele uaria!'i,ite se acntruuleazd, 1tr',irt, selec{ie, alte gtd,rli aor fi modifi,eate. S-a spus apoi de m,a'i rnulli, ct'it,ic,i, ttttnrc,i c|nd anl co'ttstatat cd ntul,te detal:ii struatnrale nu pot fi erptlieate la om gtrin, selecli,e naturalii, cd am iin;entat, seleeli,a senuuld,; anl prezentat totrt;i, o sch'i{d, clestul de alard, a acestui prfurciytitt,/i,tt, printa edili,e a Originii speciilor, afilnfi,'nd acolo cd, acesta este apli,eabil gi, la om. Acest subdeet at seleeli,e'i senuale a fost lratat An moil amd,nun,{it tn, ltr,erarea de fald, rl,iit sim1tlul ,inotia crY perrtru prinul tlill,ri rni s-a, ltrezent,at aici ocazin de a o face. Am, fost

)
'intpresionat, (selecli,a)
cd,

PREFATA I,A EDJTIA A DOUA

mul,te d'intrc crit'icile pe junud,tate faaorabil,e &supra, selecliei senuale se asemd"nau cu, cele ca,re au fost forrnu,late Anceptut asupra selec{'ie'i ,naturu,Ie, cu,m stnt aeelea du,pd, care

ar erpli,ca nunl&i u,tr, m,ic ,tturnd,r de detnlii,

/i'itsiir, cu, s'igu,ranld, cd,

seleolia tttt poate

fi

i,n mds'ura tn, care am folosit-o eu,. Conain,gerea, nlc& anr,pra puterii salec(lci semuale rtinti,ne nezal',"t(ltcinatd,l este 6nsii ltrobabil sau chiar a'proape sigu,r't,t"t'trt,o,i rntilte ditttt'e conclttziile mele aor fi gdsite tdtertor gregi,te ; in, 1trirnu, tratare a, u,'nxti stftiect clt greu poate sd fi,e altfel. Atunci cind natu,ral'istii, se uor .fi familiurieat cu i,deea selec!'iei senuale, aceasttt, aa J'i, creil, mtr,lt ma'i larg acceptatti, fiintl de pe o"ailtn depl,in, 5i .fuz,orabil naceptatd, rie ctitre mai nruIte autoritd,li, eom,Ttetente.
apl,i,catd,

Dolr.r, Ber:kenlrrnr, Iient, seplembrie Prima crlitie, 21 tebnrarit: Editi:r a rlou:t, septeinllrie
1871. 1871.

13i 1.

SUNIAIi
PaE.

INTIlODUCERE

PARTE,\

nEscENDEl$TA SAU ORTGTNEA Ol\rULUr Cap itolul

DOVI\D.\ DESCENDENTEI OT\IULUI DIN'I'R-O IIOR}IA INITERIO,,\RA


NaLut'a dovczii in legiLuli cu ot'iginea onrului - Stluctuli omologe la or1 gi animalclc infe'ioar.e Dit'ct'sc puncLe de corcsportdcn!.5 - Dezvoltare - Stnrcturi ruc-limentare, rnugchi, ol'gane sclzoriale, plr, ouse, organc t'eproducitoarc otc. htrpot'taula accsLor trei nrali clase dc faptc asupl.a origipii orlului

15

Capitolul

aI If -lea

DI]SPRU IIODUL DIJ DI'ZVOL'I'ARE A O}IUI,l--I DINI'II-O I]ORIIA TXT'TiTIIOAIIA Valiabilitatea corpultti i;i a rninlii Ia om Illeclitate Cauze alc variabilit:itii -- Legile variaf.iei sinL acelcagi la onr 5i la animalelc itrferioare Acfiunea dircctii a condiliilor de YiaIii .- I]fectcle sporirii folosirii r;i nefolosil'ii pdrf.ilor' Dezvoltare oprit[ Rc,versiulle \ra1ialie corelatl Iiitrnul cle crcgterc -Obstacolc in cre;t'-rro - Selcclie natttral[ - Omul, anirnalul cc.l rnai dorninant din lume - Iprpor[anfa structur.ii salc corporalc - Cauzele cal'e au concltts la pozifia sa verticali Iloclificlri consecutive ale sLructurii Ilcducct'ca m:ilirnii caninilor - Dimcnsiunea sporitii gi fornra ruodificalir a cralillui - Nuclitatca - Abscnta cttzii - Starca de lipsi dc apiirare a omului

31

Capitolul

a,

I III-leir

c0}IP'\Ii,\TIII lxrnu FAcl.rJ-TAJ'It,E TIINT'ALII ALE or{ut,t,ll $I .\t,tj ,\N6tALtjLoIt 1NI.-E11to;\}tE Deosebirea imens[ dinlle capaciLaLea rnintali a unei maimule supcrioare gi a silbaticului cel mai infcrior' * Anumite instincle cornllne - trrnolii - curiozitate - Imitatic - r\tenlie - llernoric - hnaginalie Pr:rfitittc - imbunltilire progresivir - Unelte ;i arme folosite dc alirnalg - Abstraclie, congtiinfa de sine Vot'Ltil'c - Sirn!nl frumosttlui - Clccliu.tir in Dumnezrru, factoLi spiriLrrali ; superstiJii

61

Capitolul
Sim!.ul moral

al IY-lea

coltP,\IidTlti IN'rRE F'\(lut,1'A'l'Il-tt IIINTALE ALE otn-rt-Lrl $t ALU ANtlIAl-ELoIi INF.gl1IoAIlj contintture - Propozi[ie funclanrenlali - Calitirlile aninralelor socialc - Origilea sociabilit[lii - Otnul, uIr animal social - InsLincLele sociale mai durabilc int,ing alte ins[incte tnai puf.in persistente Nurnai virttrlile socialc luate in seaml de sllbaLici Virtul.ile egocentrice doblnclite intr-tttr slacliu mai tarcliv de dezvollatc a omului InsemnirLaLea juclecifii de c[tre membrii aceleia;i comuttiLitli, a comportdrii [iutliviclului] Transrniterea tenclinfclor morale Rezumat LupLa dinlre insLincte coutrarii

gz

SUMAII,

Capitolul
DESrRE DEZVoLTAREA

al V-lea
$I MoRALE Iw oricuRs(n, t'rrrpLiRILoR

recultATILoR

INTELEcTUAT,E

PRIMITIVE $I CIVILTZATE, gi
morale

Progresul facult[filor intelectualc prin seleclie naturali - Importanla imitaliei - Facultdli sociale Dezvoltarea lor ln limitele aceluiagi trib Selcclia natural[ influenleazi natiunile civilizatc Dovada ctr naliunile civilizate au fost clndva barbare

Capitolul
DESPRE AFINITATII-E

al YI-lea
$I
GENEALOGIA ON'IULUI

Pozilia omului ln seria animali - Sistemut g.r,.alugic natural - Caractere tle adaptarc de micd - Diferite mici puncte de ascrninarc lntre om gi Quadrumatra - Rangul ornului in sistemul nalural Locul de nagtere gi vechirnea omului - Absenfa vcrigilor fosile - Stadiilc inferioare ale genealogiei omului, deduse, ln primul rlnd, din afinitilile sale gi, in al doilea rlnd, din structura sa - Starca androgini l"impurio a vertebratelor - Concluzii
valoare

Capitolul

al VII-lea
gi

DESPRts RASEI-E UMANIJ

contra considertrrii aqa-numitelor rase umane ca specii clistiucte - Subspecii - Monogeniqti gi poligeniqti Convergenta earactcrelor - Numcroase puncte de asemS.nare corporale gi mintale lntre celc rnai distincle rase umane - Starea omului clnd s-a risllindit pentru prima dati pe pimint - Fiecare rasd. nu se trage dintr-o singuri pereche - Extinctia raselor - Fornarea raselor * Efcctele lncrucigirii - Slaba influen[i a acflunii directe a condifiilor de via!{ - Influenla neinsemnati s:lu rrulI a selcctici naturale - Seleclia scxual[

Natura gi valoarea caracterelor de spccie - Aplicarea lor la rasele umane - Argumente pcntru

143

PARTEA a

II-a

SEI,ECTIA SEXUAI-,A

Capitolul

al YIII-lea

PRINCIPIILU SELECTIUI SEXUALE


Caractere sexuale secundare - Selecf.ia scxuald - l\lodul de acfiune - Exceclentul de masculj - In general numai masculul este modificat prin seleclie sexuald - Ardoarea masculului - Variabilitatea masculului - Alegerea exercitatd de cltre femeli - Seleelia sexuall comparati cu cea naturali Eredltatea la perioade corespunzdtoare de via![, la anotimpuri corespunzltoare din an qi limitati de sex Raporturile dintre diferitele forme de ereditate - Motivele pentru care unul din sexe qi tineretul nu slnt modificali prin selcclic sexuali - Suplirnent asupra numirulul proporlional al celor dou[ sexe ln tot rcgnul animal - Proportia sexelor ln leg{turi cu selec}ia naturall
Poligarnie

177

Capitolul
CARACTERE SEXUALI] SECUNDARE

al IX-lea

LA

CLASELE INFERIOARE ALE REGNULUI ANI]\,IAL

Lipsa acestor caractere la clasele cele mai inferioare - Culori vii - Mollusca - Annelidae - Crusputernic dezvoltate; dimorfism; colorit; caractere care nu se doblndesc tnainte de maturitate - Piianjeni, colorit legat de sex; stridulalia masculilor - lllgriapoda
tacea, caractere sexuale secundare

217

SUMAR

Capitolul

al X-lea

CANAC'U]RI] SEXUALE SECUI'{DARE LA INSEC'TE


Struct.liri variate ale masculilor servind la apucarea femelelor - Diferenle intre sexe' a ciror insemrritale nu este inlelcasl - Difcrenla de dimcnsiunc lntre sexe - Thgsunura - Diptera - Hemiptera - Homofoartc variate ptera, aptitgclini muzicale numai la masculi - Orthoptera, instrumentele muzicalc ale masculilor, ca strtrcturi; agresivitate; coloril - Irleuropleru, deosebiri sexuale dc colorit. - Hgmenoptera, agresivitatc gi colorit - Coleoptera, colorib ; previzutc cu courile mati, se pare ca un ortrament ; ltrptc ; organe stridulatoare comune ln general ambelor sexe

229

Capitolul

a,

I XI-lea

INSECTE - corttirtucLre. ORDINUt, LEPIDOPTERA

(FLUTURI DH Zr ;r DIr NOAI'}TE)

Jocul nupfial la flLrturi - Lupte - Ticiit - Culori colnunLr atrtbt:lor sexe sau ntai strilucitoarc la masculi - lixernple leclaLorate acliunii ctirecte a contlifiilor clc via![ - Culori adaptate tn la lcpidoptere - Variavedcrea protecliei - Culorilc flutulilor tle noaptc - Etalarca - Capacitatca dc pelcepere bilitatc - Cauzele deosc5irii clc culoare clint.re mascLrli qi fcmele - trIirnetism, flulurii femeli mai viu strf,Iucitor colorati cieclt cei rnascu!i - Cllori vii la omizi - Rezumat qi obscrvalii finalc asupra caracLerelor sexuale sccundttre la iuscctc - Pisiri'i qi insectc cotttpalatc intre clc

253

Capitolul

al XII-lea

CARACTDRT] SIIXLT'\LE SECUNDAI1E LA PE$TI, AIII.IBII $I IiEI'TILE


Irl-r$1'I : .Iocul nupl,ial .;i lrrptelo rnasculilor - Dirnertsiuuca rnai mare a femelclor - Nlasculi, culori vii qi anexe ornanentalc ; alte caractere citrclate - Culolile qi apcnclicile cioblnditc de masculi nttmai ln perioada reploclucerii - Peqti cu arnbele sexe strllucitor coltx'atc - Culori protectoare - Culorile mai pufin aspectuoase ale femelei nu pot fi explictrte pe baza principrului protcc!icr - Pegti tnasculi care construiesc cuiburi qi au grijd de icre qi puiet. Al\,IFItllI : Deosebiri slructurale gi dc colorit intrc sexe - Olgane vocale. REPTILE : Chelonieni - Clococlilieni - $erpi, in unelc cazuri cr-rloliL clc proteclic - $opirle ; luptele lor - Apcndici ornamentali - Deoscbiri structuralo ciurluLe intrc scxt: - Ctrlot'i - l)cosebiri scxuale aproape tot atit dc mari

calaplsdri..

..

271

Calritolul

al XIIf -lea

CAII.\CTERI' SEXUAI,E SECUNDAR]] LA PASARI


Deosebiri sexualc - Lcgca luptei - Arme spcciale - Organe vocalc - l\fuzici instrutnentald Acrobafii ;i darrsuri nupliale - Porloabe permanente ;i sezonicro - Ndpirliri anuale duble gi simple-Etalarea
podoabelor de

citrc

masculi

293

Czrlritolul

a,

I XIV-leil

PAS..\RI - cr,ttttitturtrt.
Alegelca exercital5 de ctitre fcnlel[ - D lurala jocului nup{ial - Pislri neimperecheatr' - Facultdli qi gust pen[ru frumos - Prefclinli sau an tipatie aritat[ dr: femeli pentru anumi{i masculi - Variamintale bilitate la pisiri - Varialii ttncori brttqLe - I-egile varialiei - Forrnare de oceli - Gradaliile caracterelor Cazrrl pltrnului, al fazanulr'i Argr'ts Ei lJrosiicte

329

SUMAR

Ctr,pit;

olul

u,

1 XV-1ea

I'ASARI -

crtnlirtuurc

Disculii asupra cauzelor <'latolitii

cS,rora rnasculii unor specii si atnbele sexe ale altor specii siut
361

viu colorate - Despre ereditatea linritati cle sex, dupi curn estc aplicati la difclitc confonna!ii ;i la pt'najul viu colorat - Corelatia dintre forntele cuibdritu!ui gi cololit * f)icldclc'a penajulLri nupfial in timpul iernii

Ca,pitolul

al XVf-lea,

t'AS^i,Rt - tonrlu:ii
Penajul pisririlor nettratttlc itr t'aitolt cu cr-il'acterul penajultti cclr-rr rloui srrxc in stanr adultri - $ase categorii dc cazuri - Dcosebili sexunlc dintlc inasculii uirol specii indeaproapc inrudite sau reprczcntative Femcla ia caracterele tnasculului - Relalia tlintlc pcnrjul lnrilor in laport cu ptnajul de varl gi de iarnir al aclulfilor ._ Despre sporirca frurnuselii la ptisr"ililc clin lumea intltagri -. Coloritul proLcctor - Plsiri coloratc birtitor la ochi - Noutatea apt'eciat:i - Rczr,rrn;rtul cc!'-ir putru c:apitolc despre piisriri

:i77

Clapitolul
Legea

al X\rII-iea

CAIIAOTERELI' SEXI-IAI,I] SECUNDARI] I,A }TA}iIFERE


Ia rnasculi - [{oLivu] ribscnlei armclor la femeld-Arrnc comune inijial tlobinclite dc m:rscul - Alte utiliziri ale urlor ascmenea arme - Marea lor. importauld - Talia tnai llrare a masculului - Irlijloace dc aplrarc - Desple prefcrinla arilattr dc fiecare sex Ia impereclterea patmpedelor

atnbelor sexe, totugi

luptci - Arnte spccialt:,linritate

40S

Capitolul

a,I X\rIII-1ea

CARACTERELII SEXUALE SECUNDARE LA ]\{A}IIF-EIIE - contintrqre


Vocc - I)arLicularit:ili sexunlc rtrrnarcatrilc la foci - Nlilos - Dezvoltarea plrului - Crrloarca p[rului gi a pielii - Cazul anormal al lemcrlei care cste uriri funpoclobiti dccit masculul - Cnloarea gi ornamentele datot'ate selec[iei sexuale - Culoarea clobinditri in scol) de protccfie - Culoarea, cu toatc cii este comund

atnbelor sexe, cste aclcsea datoliLi sclecfici sl-rualrr - I)cspre dispari{ia pelelor qi dungilor la patrulredelc adultc - Dcsprc culorile qi ornanrentcle cvuclrumunclor - llezumat

425

P.\RTEA

a III-a

sEr,DcTrA SEXUALA

iX TEGaTUBA

CU OIUUL $r CONCLUZTTB

Ca,lritolul
Deosebili lntle

al XIX-lea
O,\t

C'\Ii,\C'fERtrLli SIiXLTALE SIICUNDARE LA

in determillarea cdsitoriilor la orn * Atenlia clati de silbatici femcrii -Tencllnfa de a exagera fiecarc particularitate naturalai

ambelor sexe

Legea

bilbat qi ferneic - Cauzele unol aserlrenea deosebiri gi ale anumitor caractere comune luptei - Dcosebii-i ale facultililor mint.ale ;i ale vocii - Despre influenla frumuse{ii
potloabelor

- Ideile lor desprc

frumuselea

451

SUMAR,

Capitolul

al XX-lea

CARACTERE SEXIIT\Ltr SECUNDARII LA OfI - continuare


Despre cfectele selecfiei continuate a fenrelelor dupi un critcriu de frunrusele diferit la fieeare rasi Despre cauzele care stinjenesc seleclia sexuali la naliunilc civilizate qi silbatice - Condiliile favorabile selecliei sexuale ln timpurile primitive - Dcspre modul cum seleclia sexuali aclioneazi asupra omului - Despre faptul cir la triburile silbatice femeia are o oarecarc putere de a-gi alege solul - Absenla pirului de pe corp Ei clezt'ollarca birbii - Culoarea pielii - Rezurnal

47J

Capitolul

al XXf -lea

REZLTITA'I' GENTIRAI- St CONCLLTZIE Concluzia principal[ estc cir ourul se trage clintr-o formi inferioari oarecare Modul de clezvol- Facult:I{i intclectuale gi morale Seleclie sexuali * Observalii finalc .

tare

Genealogia omului

491

NOTTi SUPLINTENI.AITi\

503
5U7

INDEX

TNTRODUCEITT)
\ratura lucl:lr'ii clc fa!5, va fi cel mai bino inl,rrlcasi, prirrl,r-o scurtfi, pre-,zentaro a moclului cum am aju,ns sd, o scriu.Timp d.e mulli ani am strins note in legd,tur'6 cu originea sau clcscgnclenta ornului, fd,rd, rrrco intentie cle a publica ceva a,qupra ac<l stui subiecl,, ci mai curind cu hot5,rirca de a nu publica, deoarece cre'clearn c5, ln acest fcl nu aq face clecit s5, aclaug l:a prejuclec5,fite pcti'ivnice vede'lilor m.ele. ii-ni p5,rea srrficicnt s5, indic tn prirna ed"ilie a lucr5rii mele O'r'iyfinea speci,ilor cd, prin aceastri lucrare ,,se ya face iuminh asupxa originii omului ;i a istcrir-ri lui", ceea ce implic[, inclnd.erea omului imprerinir cu alte orgzurisme in oricc conclazie generald, in leg[turir, cumodul apariliei sale clc Pirnint. Acurn fproblerna] se prezint[ sub nn aspect cu totu.l diferit. Atunci clnii rin na,ttri'iilist cnrl its1,o Cari Yogt cuteaz6, sL spuud,, in discursul si'.,l ca prcqeclinte al fnstitutului Nrr!,ional clin Genovia (1869), ,porsonne, cn Europe au moins, ntose plus soutenir la cr6ation ind6pend.ante et do toutes pidces, d"es espdces", este evid.ent c[ cel pu,tin un malel, num5,r d"e naturaliqti trebuie sL aclmjtd cil, speciile sint descend"en!,ii rnccLificali ai altor speciiI si aceasta se aplic5, in special tinerilor naturaliqti care se ridio[,. ]fajoritatea este d.e acord cn actiunca selecliei naturale ; cu toatc c[ unii suslin cu tlirie cd, am exagerat foa,r'te tnull, r.inportanta ei, viitornl va clecitl<-' d.ac5 au clrepl:ate. Din neforicire, nrulfi rlintrc conduc5torii ruai bf,trini qi onorabili ai g tiinlelor naturalc-r lic rnai opun incir, evoluliei sub orice fcrn'5,. Oa urmare a ipotezelor ad"cptate acurn cle rna,jcritatea naturaligiilur qi carej ca gi in orice alt caz, vor fi urnlate clo altelecare nu.qint clenaturi ql,iinlificd,, am fost inclemnat s5,-nii coordonez nc,tele, pentru a-mi da, seanra in" co rndsur5, concluziile g.:ncrale la calre arn ajuns in lucrS,rile mele an1;erioare sint aplicabile la onl. Aceasta pirr:r'rt cu at;lt ri.lai dc dorit cu cit nu a,m rlplicat nicioclatir, in morl inten,tionat ac*ste ipoteze ulloi specii luatH, izolat. Atunci cind. iur lirniti,m itten!,ia la o formri Gilrecarc, siritern lipsi!,i clo argunlentelc puternice d.ecluse rlin natura afinitX,lilor care Leag[, inrpreurr5, grupo iiitregi dc orgrunisrne, $i anume rd,spindirell lor geografic5, in tirnpurile t rccute ;i prezente qi succesiunea lor geologicir. Utmeazd, sd, fie examinate structura ornologi,, d.ez.roltarea ernbrionarh, ca qi organele nrd"imentare ale speciei asupra c5,reia este incL'eptatd, aten,tia noastr5,, fie cd, este vorba d.c orn, fie de r.reun animal I 1ns5,, c1up5, cit mi se pare, aceste mari categorii cle fa,pter acl"uc o dovad"d, arnpli,;i concluclontd, ln favoarea teoriei evolu{iei

II\TRODlICI]RE

treptate. Sprijinul puternic cledus din cclclaltc tr,rgurnentc trcbuie, toturyi, avut permanent in ved.cre. Ilnicul obicct zrl acestei lucri,ri este cle a oxa,mina, mai lntii, claci onnr 1, oa oricare alti, specie, se tragc dintr-o form5, preexistentri oare care; in al cloilea rind", rnod.ul si,u de dezvoltare, iar in al treilea rincl valoarea cleosebirilor dintre a'ga-numitele rase umane. Deoarece md,voi lirnita la aceste puncte, nu va fi necesar sir, descriu in dct,aliu deosebirile d.intre cliferitele rase -- un subiect vast, cirre :r fo,qt, tliscutat pe larg in numeroase lucriri cle valoare. Marea vechimc a omrrlui a, fosl, tlemonstra,tl, rccerrt prin str5ctuinf,ele unui ilIru'o uurnir,r' cle oarneni cnrinernj i, incepincl cu cll. Boricher de Pcrthes : ryi aceusta csl,c baza indispensabili, pentru a infele,ge originca iia,. Voi socoti, drl aceea, acr:a,sl,I, conchlzie ca valabilti ryi voi indruma pc cititolii rnei cltre aclmirabilele trat,ate ale lui Sir Charles Lyell, Sir Irubbock qi ale a,ltora,. $i nu voi avea osa,zia clecit sd, m5, refer la gradul c1c cleosebire dintre om ryi maimulele antropomorfe, cleoarece, dup5, pdrerea speciali;tilor celor mai compet,enfi, prof. Fluxley a arltat in mod. conclud"ent c5, prin toabc caracl,erele vizibile omul se d"cosebcrste mai pu!,in cle niaimu!,elc supcrioare clecit sr-'clcosebesc acestea clo reprezentan!,ii inferiori ai aceluia;i orclin al primatelor. Aceastir, Iucrare nu cuprind.e aproa.pe nici un fapt original in legir,turir crl omul, insd,, deorlreccr concluziile la care an:r" ajuns dupd, ce Am intocmit o primi red.aetare mi s-a,ll pd,rut interesante, m-Arn gindit c5, ek: ar putea interesa $i pe alfii. S-a a,firmat deseori ;i cu toatd, certituclinea ci, originea omulni nu va, pntea, fi niciodatd, cunoscutd,, insir ignoranta cucereryte mai cles increclerea clecit rytiin,ta; cei care', qtiu pulin, si nu cei care qtiu mult, afirmi, categoric c5, rytiinla nn va putea niciodati, rezolva o problem5, sau alta. I{u este citu;i ele pulin nou6 concluzia ci, ornul rlescind"e, irnpreunzi cu alte specii, dintr-o form5" sirfveche, inferioar5, d.isp[rutzi. Lamarck a ajuns cle mult la aceastl concluzie, care a fost recent sus{'inut5, cle ntai mulli naturaliqti ryi filozofi, eminenfi, ca d.e exemplu tl"e e5,tre Wallace, I{uxley, I-ryell, Vogt, Lubboek, Biichrrer, Rolle' etc., qi in special de cd,tre lfzi,ckel. PL' lingfi, marea s& lucra're, Gener"elle MorTthologie (1866), acest d"iu urirrii, naturalist a publicat recent (1368), o datd, cu a doua edilie in 1870, qi lucrarea Natiirlieh,c Schitpfungsgeschiehte, in care d"iscutf,, pe larg genealogia omului. Ilac5, aceastir carte nr fi ap5,rut inainte ca studiul meu si, fi fost scris, eu nu 1-a; mai fi terminat, probabil, nicioclatri. Aproapc toate concluziile la care am ajuns le gilsesc confirinate dc c[,t'r'e acest naturalist, ale cd,rui cuno;tinle asupra, rnultor pun-cte stnt rnult mai complete deeit ale mele. Ori de cite ori am ad[ugat vreun fapt sau vreo ipotezd, din scrierilc prof. Ild,ckelr &ffi ard,tat in text sursa respectiv[ ; alte afirma,fii le-arn l6sat afa cum erAu in manuscrisul meu, referinclu-mi, ocazional,, in notele infrapaginale. la lucrii,rile sale, ca o confirrnare a punctelor rnai incltielnictl sau mai interesante.
1Deol'rreccltrcrtirilcpr'irrrilclt'att|ot'irrttrtri!i-sitttal.iL1rttitr:Ltlr:l.erIi,t'tliilacrr;ts[i1lt'olIlllll|l. rl': ltine cunoscute tltr ltt voi tlll lillrrrilc ; tleoat'ccr itt;;-i a pulrlir:aL (,,A1ntra1io t!-rllit Sltc. fl. l{1t.", }Iotlctta, irl,.'celor din urmii sitrL tnai puJiu cuttosctttc in Anglia, rr. tS1) u Jrrcr*r,e lrarIc cirrtlatL ils.i)l.n ct',acLrrrclor
traclrrsI in francezi sub titlul
1titi7,

:;,,1;:'#;l:T;-,i;'T"ff;::'ilfi:."":: f:"i,:i,i;i.:l', """1""'"'l avi'lr'lr l:*n'1":: *.""*""" "':n.'r'['i o 'trrLir Ittcrlrt'c a ioilt nrtiriicatir (1869) cle citti'rr t]t" Ii't'attctrsco
: Confiratrce .srri' ia Tluiorie Oirutl l'ftcttt dttpit Durutinienne. 1869. Der nlenscit tm 7.ichte rles D;rr&tirt, Barrago, cil Iit]ill itl linlb:r iLalianri schen Leltre, 1865, rle dr. I'. Iiolle. Nu v..-ri iilcercu sir dau cltipul- Iui Drt.ltnezeu ct fost {ticrtt tle Qsernelrcu rktpri cltipttl lL f elin!c lrrrntt'u Lo!i irttlrtlii cAre att nr-lopt.rrL acelaqi nmintu!ci.

'trrli-

lNTRODUCtrEE

Tirnii c1e rrir-rl!,i ani ind pflrezl foarte probabil ca seleclia sexuali, s[, fi jucat rol important in diferentierea raselor umane, ins5, in Ori,g'inea speci,ilor (eclifia un fr p. 1$9) rn-am mullumit s5 ni[, refer numai ia aceast5, pzirere.Atunci cincl a trebuit sir aplic aceastil ipotezd la, orn, am consiclerat ca inclispensabil sii trat,ez ini,regul subiect irr iliiiilnunt 2. ,lii consecin!*, piirira, a c-ioua, a iucrlrii c1e fa\ra, tra1,incl clespre seleclia sexriail'r, a fost erxtinsil in lnod consirk.lailil ln compa,ratie cu prima pa,rte, lucl'u cAre nu s-a putul, evita. Avusesem intenlia s5, erdarig la voiLrr:rul d.e fatri un sturliu asupra expresiei tiiferiteior ernolii la oni ;ri la, animalele inferioare. Cu mulli ani in urm[, ol]era admir:rbild, a lui Sir Charles Bell rni-a atras a,ti,ntia, asupr:I, rrcrrstui subiect. '\cest ilustru anatomist afirrnil cir oinul ost;t inzest,rat cn anumif.,i inu;ciri clestina,ti exclusiv expr:imeirii ernoj,iilor sale. l)eoarece aci'st punct c1e ved"ere este cvielerrt opus p[rerii c5, omul se trage dintr-o nltir formii lnferioar5, arn conside'rai, rlecesar s[-l erariiinez. Arn clorit tle asemeneA sL stabilr'sc in co rn[suri einotiile "sint cxpririi*i,e in acelaryi fel la diferitele rase lrtllane. l)in ctrtTza: volurnului lucr"ilrii tis ftrJ.ir, eril crezut de cuviintl, c.-r, este ntei bitre sii ptrblic st.'glarat sl;rrcliul asrlTx"i-l rir pr'psi6ri erno,tiilor.

Illicliel zr fosl singulul auLor cnle, alunci cint] ginii speciilor ii virzuse deplina sa irnpot'tant[; gi acest a apinrt pcnlnr prima rlatI ar:r'asL[ lucrare, discutastr lucru l-a fiicnt in difei'i tele sale lucriili, intr'-un mod foarte subit'cttrl sclecIiei sexualc qi caic tle ]ir publicarea Ori- contileLenl.
e Prof.

PARTBA I

Descendenta

sau originea omului

CAPITOLUL

DOVAIIA IIEScENDENTEI oMUIuI DINTR-o FoRM,{. INFEIIIoARI ..:;::l:1,;,i,'jYliH;i::: 'l,.l,l,,li

oui,,,o,,TJ'HJ,:::'""ji,I:l'J1;li","J'%:"

rttdimentare, mu;chi, orgarre senzoriale, pirr, oase, organe reproduc{loAre (rlr.:. - Ilrrportania acestor lrri ntari clase de fapte asupre oliginii onrului.

Cine d,oregte si, decid[, clac[, omul este clescend.entul nrod"ificat al v]eunei forme preexistente va cerceta, probabil, mai intli dacl6, ornul vafiazra, orictt d.e pufin, ca structurd, corporall qi ca facult5,fi mintale i $i, dac[ este asa, r,a c[,uta, si, afle tl.acd, variafiile sint transmise descend.enfilor sd,i in confornftate ctl legiltt care pred.omin5, la anirnalele inferioare. Apoi, in misura in care ignoranla noastr5, ne permite sd, iud.ec5m , dacd' variafiile sint rezultatul acelorary L carze generale qi dac5, sint guvernate d.e aceleagi legi generale oa in cazul altor orga,nisrne; cle exern4o, d,e corela,tie, cle efeetele rnorytenite ale lntrebuin!5,rii si neintrebuinfI,rii eto. Este ornul supus aceloraqi diforrnitd,fi ca, tezaltat al rlezvrtltlrii sista,te, al rluplicl,rii pd,rfilor etc, qi prqzirrtf el in weuna clin anomaliile saJe o l'evelsiunt-. la vreun t,i1r tle strucburt"r, anterioar[,,;i strd,veche oarecate1' S-ar putea, natural, I)une c1e asemenea intrebarea d.acti omul a clat narytere t ail atitea llltt-. animale, Ia varietd,fi ryi subrase, cleosebind.u-se numai pulin una de alta, sau la rinsc d.eosebinclu-se atll rle mult inclt s6, trebuiascfi, sd, fie consid.erate ca specii inrloielnice ? Curn sint rflspindite asemeneA lase pe intregul glob ;i cum reacfion eazh ekr reciproc in prirn:.t, qi nrrnd,toarele generalii cind. se incruciq eazd,? Tot af & ryi cu multe zr,lt,e puncte. Cercet5,t'orul ajunge apoi la problema important5,, anume dacfl omul tind"e sI, se lnmulfeasc[, intr-un ritm atit cle rapid lncit sL duci, uneori la lupte grele pentru existenli $i, ln consecinli,, la faptul cd, variafiile utile corporale sau mintale se pS,streazd', iat cele vftX,m5,toare se elimin5,. Se inlocuiesc reciproc rasele sau speciile d.e oameni, oricare ar fi termenul folosit, arya lncit ln cele clin urrni, unele dispar ? DupL cum este evident pentru majoritatea lor, tuturor acestor lntreb5,ri trebuie s5, li se dea un ri,spuns afirmativ. Este ins5, mai nimerit, ca qi In cazal animalelor inferioare, str, amind,m citva timp diferitele consid.erafii la care ne-am referit aici pi s[,
3=:c.t+o

I6

DESCENDENTA OIUULUI

veclern mai

intii in ce rnd,sur5, structura corporal[, a omului prezintl urrne, mai mult sau mai pulin clare, ale descendenlei sale dintr-o formd, inferioari, oarecare. in capitolele urmdtoare se vor exarnina facult[,tile mintale ale omului in comparalie cn eele ale anima,lelor. inferioar.e.

Strttt:tura, r,or'porald, a omulu,i,.- Itrste bilc clrroscut cil onrul cste copsbruit clupd, acelaqi tip sar ntodel genet'Al ca ;i alte mamifere. 'Ioate oasele clin scheletul sd,u pot fi comp arate cu oasele corespunzi,toare ale nraimufei, Iiliacului sau focii. La fel este.qi cu muqchii, nervii, vasele sanguine qiviscerele s'ale. Creierul, cel mai important dintre toal,e organele, este supus aceleiaqi legi, c1up5, culn arati Ifuxley ;i al!,i anatomiqti. Bischoff ', ostil acestor ved"eri acimite 'cI, fiecare fisnrd, gi cuta, importa,nt[ din creierul omului isi are ilnalogul siru ln cel a]. nra,ngutanqlui ; el atlaugil insii, cX in nici una clin perioad.eler lor de clezvoltare creierii loi 1r1 corespnncl perfect, qi nici nu ne-am putea arytepta la o concordanfd, perfectil, cleoarece ln acest can facrtltai,liE rnintale ale ornului ;i uranguL,anuiui -ar fi fost acelea;i. Yulpian 2 observ5, : ,,Les cliff6rences r6elles q.ui existenl, eritre I'errc6plale rle I'honlrne et celui des singes sup6rieurs sont bien minimes. Il ne faut pa,s se faire tl'illusions ir cet 6gard". I-r'homme est bien plus prds cles singes anthropomorphes par les caractdres anatomiques de son cerveau que ceux-ci ne ]e sont non seulement des autres mammifdres, mais m6me d.e certains quatlrumanes, cles guenons etcles rnacaques". (,,I)iferenfele reale care existd, intre encefalul ornului qi cel al maimufelot' antropomorfe sint destul d.e mici. Nu t'rebuie s5, ne facem nici o iluzie in . aceasti, privin!5,. Omul este mult mai aproape cle maimulele antropomorfe pr:in caracterele anatomice ale ereierului sd,u clecit sint acestea nu nurnai de rreleialte mamifere ci chiar d.e anumite cvad.rumane, d.e maimufe qi de macacit,). Ar fi insd, de prisos si, mai dau aici alte detalii asupra concordd,nfei dintre om ryi tnamiferele superioare in structura creierului ,;i a tuturor celorlalte pd,rfi ale corpului. Ar tnerita totuqi sH, indic citeva puncte, nu clirect sau eviclent legate d"e structur5,, prin care aceastd, concord.anlra sau inrudire este ard,tatd, ln mod. vd,d.it. Omul este apt sd, primeasc5, de la animalele inferioare qi sf,, le transmitir, a,nurrtite boli, ca turbarea, variola, rS,pciuga, sifilisul, holera, herpesul etc. 3 qi aeest fapt dovede;te mult rnai clar sl,rinsa asemlnare a clintre lesuturile qi singeie lor, priu st;ructura ryi cornpozilia lor finri, decit prin comparalia lor Ia cel mai brru rnieroscop sau cu ajutorul celei rnai bune ana,lize chimice.Mairnnf,ele slnt expuse la rnnlte din aceleu,qi boli necontag'ioase la care sintem expupi ryi noi ; astfel, Renggr nr care a observat' Cebus &aarae timp lnd.elungat qi cu toatil atenlia in lara lui
p. 96. lui Glatiolet qi ;i '\elly, ln leglturi cu creierul vor fi discutate de prof. Iluxltry in suplintentul la care m-am rcferit ln prefa[a rtcestei edifii. 2 Lec. sur Ia Ph11s., 1866, p. 890, dupi cnm este citat tlc til. Dally, L'Ordre rles Primates et Ie Transformisme, 1liti.3, p' 29. ' 3 Dt'. W. Lauder l,indsay a tralat acesb subiect cu o oarecare am[nuttfime ln ,,.fountal of Nlental Science", iLrlie 7871, gi ln ,,Edinburgh Veterinary Review",
Colrcluziile acestui atttor, precunr
erle
i

1 Gr'oss/rilnruindungen des Metnclrcn, 1868,

4 lntr-o revist[ (,,Bribish Quarterly Revietv", octombrie 1871, p. a7\ s-a critical cu mult[ severitate qi dispref ceea ce an1 spus lici; deoarece nu arn folosit lnstr ternrenul identitate, nu vid ci ag fi gregiL ln mocl grat'. Dupi mine existi o analogie puternicl, lntre aceeagi infeclie sau conLagiune car.e procluce acelaqi rezultat sau foarte mult aseminitor, la doui animale distincle
qi examinarea a rloul lichide distincte cu acelagi reactiv
chirnic. 5 Naturge.scltichte 1830, p. 50.

der Siiugethiere uln

Paraguag,

Ltlie 1858.

STRUCTI':RI ANALOGE

t7

de baqtinI,, ,a constatat cd, eI este expus La cat'arr GU simptomele obipnuite, care, atunci clnd. este recurent, duce la tuberculozd' Aceste maimufe sufereau de *. Cind asernenea de apoplexie, de inflamafia intestinelor qi de cataract[, le cad. ctinlii d.e lapte, d,eseori maimulele rnai tinere mor d.e febr5,. Iledicarnentele au produs asupra lor acelaqi efect ca ;i asupra noastrd,. lllulte specii cle maimule au un gust pronunlat pentru ceai, cafea,pi bi,uturi alcoolice; ele fumeazil'de asernenea cu plicere ", d.upd, cum am vrazut personal. Brehm afirmf,, cd, indigenii clin nord-estul Africii captureazd, mandrilii sd,lbatici expunind vase cu bere tare, care li imbatf,,. El a vd,zvt in aceast5, stare citeva clintre animalele pe care le linea in captivitate qi a d.at o clescriere plini, d.e haz a cornport[,rii lor gi a strlmbd,turilor

toat[, mila : atunci cind li s-a oferit bere sau vin, s-au lnclepf,,rtat d.ezgustafi' ins5, savurau zearna de lflmlie?. I)upL ce s-a imbd,tat' cu coniac, o maimufi, americani,, Ateles, nu s-a niai atins de el pi astfel s-a d.ovedit mai lnfeleaptd, decit mulli oameni. Aceste fapte neinsernnate d.oved.esc clt de asem5,ni,tori trebuie si, fie nervii gustativi la maimufe qi la onr qi clt de similar este influenlat intregul lor sistem nervos. Omul este lnzestrat cu pamzili interni, care determini, uneori efecte fatale, qi este chinuit cle parazili externi, care aparlin cu to,tii aceloraryi genuri sau familii 8. Omul ca, cei care infect'eazd, alte mamifere, iar ln cazlul rliei de aceleaqi specii s, acelei legi misterioase care este supus, ca pi alte rnamifere, p5,sd,ri qi chiar insecte determind, anumite procese normale - ca gestafia, maturafia qi durata diferitelor boli - sd, urmeze perioad.ele lunare. R[,nile sale se cicatrizeazil prin acelaqi proceg d.e vind.ecare, iar cioturile lfl,sate d.upd, amputarea rnembrelor sale, mai ales ln timpul perioad.ei embrionare timpurii, au uneori aceeaqi eapacitate clc regene' rare ca qi animalele cu mult inferioare to . fntregUl proces al acelei funcliuni extrem de importante, reproclucerea speciei este izbitor de asemind,tor la toatc mamiferele, cle la primul act al jocului nup,tial al masculului 11 pini, la naqterea gi hrd,nirea puilor. lfalmulele se nasc ln aproape aceearyi stare neputincioasi, ca ryi propriii noqtri copii qi, laanttmit'e genuri,
de scarlatini

lor bizare. Dimineh,fa uund,toare rnanrlrilii erau foarte indispuqi qi deprimafi ; tqi lineau cu amlncloufl, rniinile capul, care ii d.rirea gi aveau o expresie vreclnici, de

6 Aceste gusturi sint comune cltorva anitnale situate mnlt mai jos pe scara evolu[iei. Dl. A. Nicols m[ infor-

r Maimu[elt'. antropotnot'fc pot. sii sc intbolttiiveascl ;i de poliomielitii, boli caracteristice omttltti. Iile au accletrti grupuri sanguine ea ;i omul (lf. trad.).

subiecL. 10 Anr prczclntat rlot'rttlrr

ltt aceastit privilili ltr lttcrat'ea

nlea \'ariation of AnimuLs nrttl Plattls nnder f)ontesticalion, vol. II, p. 15;i se mai poate lnc[ adiuga la aceasta. LL Mares e diuersis generibus Quadrutnanorutn .sirte
dubio tlignoscuttt femitrus lruntanus a nmribus. f'rirnunt, credo odoratu, postea aspectu. DI. Youatt, qui diu in llortis Zoologicis (Bestiariis) medicns animaliurtt erut, uir in rebus obserttanrlis cattltts et slgar, lnc ntilti cerlissinrc
probauit et utratores ediustlem loci et

meaz[ ci a finut ln Queensland, Australia, trei indivizi

din specia Phaseolarclus cinereus invltati ln vreun fel oarccarc, au doblncliL ttn gttst proruuntat pentru rom gi pentru tutun. ? Brelrm, Thierleben, 1864, vol. I, p. 75 gi 86. f)espre Ateles, p. 105. Pentru alte afirmafii analoge, vezi p. 25
qi

gi c[, firi si fi fost

calii et ninislris

W. Lauder Lindsay, ,,Edinburgh Vet. Rcvie\Y", iulie 1858, p. 13. 0 ln legiturl cu insectele, vezi dr. Laycock, On a General Law of Yital Periodicitg, ,,British Association",
1842. Dr. l\Iacculloch, ,,Silliman's North American Journal of Science", vol. XVII, p. 305, a v[zttt un cline suferind rle febr{ recurenttr. Voi reveni Inai jos asllpra acesttti

107. E Dr.

eonfitmauerunl. Sir Andrew Smillt et Breltm notabant idem in Cgnocephalo. /llaslrissfmus Cuuier eliarn narrat multa de hac rc, que ut opiner nihil turpius potest indicari enint Cgnocephalum quendant in futore incidere
inter omnia hominibus et Quurlrumunis communia, Narcut
uspectu

feminarum aliquarum, sed nequaqum accendi tanto furore

ab

omnibus. Semper eligebat iuniores,


gestuque,

et

dignoscebat in

turbd et arluocabat uoce

Ls

DESCENDE,NTA ONlLlLU

I,

se tleose!*qg ca aspect cle adul!,i tot atlt de mult ca qi copiii no;tri d"e p5,rintii Ior a.dul!i" . Ilnii autori au susfinut, ca o d.eosebire important[, cir, ln cazalbmuliri copiii ajung la maturitate la o virst5, mult mai inaintat5, decit la oricare animall tlaci, privim insl, la rasele urlane carc locuiesc in !6ri tropicale, deosebir.ea nu t'ste atit cle rnare, d"eoarece se credc cd, urangutanul nu este aclult clc la vir.sttr, cle zece pinil-la cincisprezece Ani'3. B5,r'batul se cleosebepte cle ferneie pril talier, forfi, corporal5,r pilozitate etc., precum qi prirt rninl,e, clupi, cum se cleosebesc cele d"ouX, sexe la rnulte rnamifere. A$a lncit concorclanla dintre structura generalii,, d"intre structula firy, a,tesuturilor, dinl,re cornpozifirt, chiriiicd, qi clintre copst,itufia omului ryi a animalelor superioare, rnai ales arnaimulelor antroponrorfe, cstc extrem

ptlii

c1e

apropiatir,.

Plr!1tt tnai tirzie, al,unci cind extrernitl,tile slnt dezvoltate, ,,picioareic qipirlelor ;i ale rnamiferelor _- rlupd, cum observi, renumitul von Baer -, aripile qi picioarele pdsdrilor, c^ rsi miinile qi picioarele omului provin toate din aceeaqi formd, f 1nclamentali,". Dupd, cllm spune prof. Ifuxley la, ,,embrionul uman prezintd, cleosebir.i pr'9nunfate fa!6' cle embrionul de maimufI, nurnai pe treptele rnai tirzii ale dezr,'olt[,rii sale, pe cincl acesta d.in urmi, se d.eosebegte cle embrionul de ciile in d.ezvoltareft sa tot atit cle mult ea qi embrionul d,e om. Oriclt de surprin zd,toare poate apd,rea aceastd, afirma,tie, ea poate fi demonstratd, ca adevfiratil|), Deoarece unii clintre c,ititorii mei poate cri nu au vilzut nieioclal;l, vreun desen al unui-embrion, anr prezentat' aici (fig. 1) un ernbrion de om qi unul rle ciine, aproximativ la acelaryi stadiu timpuriu de dezvoltare, reprod,us,. c.i grijd, din dou[, lucriri d.e o exactitate neincloielnie5, 15. I)upir, afirmaliile de mai sns ale unor autorit[!,i atlt tle eonrpeteu1g, ar fi tlcr prisos s[ aclaug lrn trum5,r cle d.etalii lrnprumutate, penl;nl a arifta cir, embriolul tlnlii,ll seamfnir, lucleaproflpe cu cel al llltor rnamiferc. S-ar. pu{,eil t6tu;i add,ug:r, ciu ernbrionul tttnatt searntitrir, tle asemenea prin niai multe tr5,s5,turi strlctlrale ou innllmitrr fonne inferioaret adultc.I)c exemplu, inirna exisl,[, nrui intli caun sirnplu Yas care pulseazd, l excreliile sint evacuate printr-un canal cloacal, iar eoccisul prcrt'mineazft oa () coad[ atlevfiratl,, ,,prelunginrhr-se eonsic]erabil clincoio clc picioaAccastii obscrvalic a fost ficuti in legilulri cu ;i cu mainrulelc antropomorfe de cltre (icoffroy Sainl"-IIilaire qi cle F. Cuvier,.Elisl. N,'/. de.s )farnmifires, vol. f, L824. ru lfuxlev, Il[an's Pluce in liulure, 1863, p. li.l. la Van's Place in Nalrrre, 18613, p. 67. l5 llrlbrionul urnun (fig. de sus) este clupl Ecker
()yrncephulus
(.Icrrrre.,- Plt11s.,
12

I)esuoltat'ca etnbr'ion,urd,. _- Ontul se dezvoltfl d,intr-un ovul, cu rln diametru cle.aproxigiativ {J,25 lnm, cale nu se deosebeqte in nici o privin!.i, cle ovulele altor. anirnaje. Intr-o perioad.S, foarte l,impurie, embrionul lnsuqi aproape cL nl se poate d.istinge de cel al altor reprezenl,anfi ai grupului vertebraielor. in aceastd, perioad[, arterele slnt in forrn5, cle crose, ca ryi cind. ar d"uce singele la bronhii, care nu sint prezente Ia vertebratele superio?te, cu toate cd, fantele branhial^e de pe laturile gitnlui incd, mai rrirnin (fig: 1, I Di g), marcincl pozifia lor inifial5,. int*-d perioadi,

mirrit. Dmbrionul ciinelui

esl.e rlrrllli Risclroff, Entruicl:-

lungsgeschichte des Hurtde-Eies, 1845,

tab. XI, fig. 42, b.

Acest desen este m[r.it dc cinci ori, embrionul avlnd virsta de 25 de zile. Viscerele au i'ust, onrise. iar anexelc
uterine nefigurate ln arnbele desene. Aceste dtscne nti-atr fost irrdicate de prof. I{uxley, clin a cirui lucrare, Man,s Place in Nalure, ant luat. ideea de a le prezetrta. IJtickel a dat de asernenea desene analogo ln lut.rerelr sa Scftdpfunqsgescltichte.

1851-1859, tab. XXX, fig. 2).

AccsL

ernlil'itrn estc lrrng clt ),9 mm, aga inciL desenrrl este mult.

RUDIMENTE

19

rele ruclirnentarc') t6. I,a, embriouul tuturor vertebratelor care respirir, aer', atturuiter glancle, clenumitc corporcr 1:Voltfian,(tr *, corespund" rinichilor peqtilor rnaturi qi aclioneazh ca acerytia ". Chiar irrtr-o perioad.S, embrionarf tirzie se pot observzi, asem6,nd,ri izbitoare lntre orn ryi animalele inferioare. Ilischoff spuno ci, la sflrqitul lunii a ryaptea, circunr.olufiile creierului la un fetus ulnArr ating.aproape acela,pi stadiu de dezvolta,rc ca la un pavian adult tu. Dup[, curn observ5, prof. Owen'", clegetnl rnilre cle la picior, ,,care formeazi, punctul de sprijin in stalionare ryi iu mer:s, este poal,e particularitatea cea mai caracteristicir, a strucl,urii la omtt, insii, la un ernblion lung tk'aproximatir'2,5 crrt prof. Wytrran to iL ccttt"statat ,,c5, degetul lnare cle la picior est,o rrreri scurt cloclt,celc.laltc ;i,in loc silfie pilralerlcuolo, proenri-

Itig. 1. Stinga, ernltrion uutan, dupi Echer' ; drcapta, cel al unui ciine, dupi Bischoff. a, Lobii anteriori, emisferele cerebrale; D, Creieml mi.ilociu, corpora quadrigemilta. Creierul posterior ; c, Cereltel, mctlulltt oblottorda; d, Ochi; e, Urechi; f, plirnul arc viscer"al; g, al tloilea arlc visceral; /t, coloirrra vcr.tcbmlit ;i rnrrqchii itr pt'occsrrl dezvoltr-rrii; z, extlt'rniLi!ile alltclioalc; /i, t'xll'crtritir!ilt' ltostet'ioalc ; /, coada sau c:occix. trettz1, intr-tur unghi la!,ir, de partt'a latela,l5, a piciorului, core$puuzllrcl astfel sl,5,rii permanente a acestei pi,rfi la cvadrumanc". \bi incheia ou ull citat din l{uxley ", care, clupzi ce se lntreab[, d.ac[, omul se na$te intr-alt fel clecit ciinele, pasi,rea, broasca, sau perytele, spune : ,,Nici un molnent nu poate exista ind.oial[ asupra r6spunsulli ; cu siguranlh cd, felul originii ryi fazele timpurii ale dezvolt[rii otnului sin[ identice cu cele ale anima,lelor imed.iat precedente pe scara evoluliei : f5,r:i ind.oiald, cI, in aceastfi, privin![ el este cu mult rnai aproape de maimule declt rttaimulele de ciinett. ' Ruil,i,merfie. -- Cu t oatc c[, acest subirct rur cste rnai important deoil, ultimelrr 22. It]-u st: poate irrclica nici unul clou[,, rlin d.iferite rnotive' vA fi tratat aici rnai pe larg
16

Prof. \\"5'tuau itr ,,Proc. of Amcrican Acercl' of

p. 185.

Sciences", 1860, vol.

lV, p. 77,

1? Owen, Anatomg of Vertebrcrfes, vol. I, p. 533. La Die Grosshirnwindungen des n'Ienschen, 1868,

'

Corpul

lui Wolff sau mezonefros (Nota barl).


p.
95.

o ciorni a acestui capitol iuaiute de a fi citit o carte valoroasd, Caratteri rudimettali in ordine
22 Scriscsem

2r JIan's Pluce in Nrzlrtre, P.

65.

rs :lnalom11 of Vertebrales, vol. II' p. 553. 20 ,,Proc. Soc. Nat. IIist.", lJttstou, 1863,

vol. lXt

all'origine dell'uomo (,,Annuario clella Sclc. cl. Nat.", Moclena, 1867, p. 81) de G. Canestritti, petrtru a cdrui lucrarc sln L foartc itrcliltorat. FIIckcl a sct'is cliscutii

DESSENDE}ITA OMULUI

dintre animalele superioare care nu ar avea oarecare pdrli ln stare rld.imentard, si omul rlu constituie o exceplie la aceast5, regul5,. Organele ruclimentare trebuie distinse d.e cele care sint ln stare ndscind,S, cg toate c5 in unele cazuri distinclia tlu este uqoar[. Primele slnt sau absolut inutile, ca de exemplu mamelelemamiierelor mascule sau incisivii rumegd,toarelor, care nu ies niciodat5, din gingii, sau sint cle un folos atit de neinsemnat posesorilor lor actuali, incit cu greu s-e poate presupune cd, ele s-au clezvoltat.in condifiile exist_ente in prezent. in aceastd, irltimlstare, organcle nu slnt strict rudimentare, ins5, tind in acest sens. Pe de alt6,parte, cu toate cd nu sint complet dezvoltate, organele ln sta,re n[scincl,i, sint de mare folos posesorilor lor qi sint capabile de a se dezvolta mai d,eparte. Organele rudiment,aie slnt foarte Yariabiler ceea ce este in parte d"e infeles, d"eoarece sint inutile sau aproape inutile ryi, in consecinfdt nu mai sint supuse selecliei naturale. Deseori ele hispar. Atunci cincl aceasta se intimpl6, ele sint totuqi apte s[, reaparS, uneori prin re11ersiune, fapt care meriti, toat5, atenfia. Dupd, cit se pare, factorii principali care fac ca organele s5, devinl, rudimenttr,re par sL fi fost nefolosirea in acea perioad6 a vie,tii in care organul trebuia sd, fie in special folosit (mai ales in timpul maturitfifii), precumorytenirea tn perioa,d.a corespunzd,toare a viefii. Termenul ,,nefolosirelt nu sc $i referf,, numa,i la acf,iunea red,usi, a muqchilor, ci includ.e ryi afluxul sc5,zut d,e singe spre o pa,rte sau un organ, datoritfi, faptului ci, acesta este supus la mai pujine alterde presiune sau cil, ln yreun fel oareoare, devine rareori activ. Se pot 1a1_!,c. int'ilni, totuql, la unul d.in sexe, rud.irncntele acelor p6,r!i care sint prezente irr rnod. nornral la cel[lalt sex ; $i, d.up5, cttm l'om vedea uiterior, asemenea rudimente au apd,nrt d.eseori intr-un mod. diferit de cele la care ne-am referit aici. fn unele cnzuti; existi, olgane carc au fost red"use cu ajutorul selecfiei natura,le rleoarece clevetriserfl dfl,un6toare speciei in condilii d.e viafd, modificate. Procesul tlc red"ucere este probabil deseori ajutat d.e cele doui, principii, anume compensaf,ia $i economia de creqtere; ins5, cu greu se pot inlelege fazele mai iirzji d.e red,_ueere, d"p6 ce nefolosirea a fdcut tot ce i se poate pe drept atribui, qi cind avantajul _ob.fillt prin economia de creqtere este foarte *ic ,'. Suprimarea completf qi definitiv[ a unei p[r!i, acum inutilfl ;i rnult red.usi, ca dimensiune, in care caz nici oompensalia .si nici economia nu pot intra in joc, este po?.te inteligibilfl cu ajutorul ipotezei pangenezei. Deoarece problema organelor rttdimentare & fost in intregime discutatd, qi itustratfl ln lucrd,rile mele- anterioare'*, nu mai cste nevoie s5 rnai ad.aug aici ceva in leg5,tur5, cu ca. Rudirnentc a diferiti mrlDchi au fost observate in multe pi,rfi ale corpului omenesc !i, iar o serie cle rnuqchi, care cle regul[, sint prezenli li, uirele aniniale inferioa"c, sJ intilnesc uneori la orn intr-o stare consid.erabil red"usd,. Oricine trebuie sd, fi
atlurirabile asupra intrcgului acest subiect sub titlul de Dgsteleologg, ln lucrririle sale Gcneralle lllorphologlic Si
S

25 De cxcmplu, tll. Richarcl (,,Annales clcs Seicnces Nat.", seria a 3-a, Zoolog., 7852, vol. XVIII, p. 13)

clto pfungsgeschichte

Citcva critici bune asupra acestui subiect au fost prezentate de cltre d-nii llurie Ei l\,Iivart in ,,Transact. Zoolog. Soc.", 1869, vol. VII, p. 92. ra Yariution of Animuls anrl Plants uruler Domesticalion, vol. II, p. 317 Ei 397. \'ezi cle ascmenca Origitr rrf .Spccrrs, cd. a V-a, p. 535.

23

descrie qi ilustrcazi rudimente a ceea ce se numeq;te ,,le muscle p6dieux de la main", care, dupd el, estc uneori ,,infiniment petit". Un alt mugchi, numit ,,le tibial posti:rieur", lipse;te ln general cornplet de la mln[, lnsi aparc din timp ln tirnp, ln stare rnai mult sau mai pulin luclimentarli.

RUDIMENTE

2l

observat capacitatea multor animale, mai ales a cailor, de a-si miqca sau incre{i pieleal aceastd, miqcare este efectuatd, de cd,tre panniculus calnosus *. Resturi ale acestui muqchi in stare eficientf,, se pot glsi in d.iferite p5,rfi ale corpului nostru; de exemplu, mu;chiul de pe frunte prin care se ridicd, sprincerrele. Platysma mioydes, care este bine dezvoltat pe glt, aparf,ine acestui sistem. Prof. 'Iurner din lld.inburgh a, descoperit lntimpld,tor, d,upl, cum mi, informe azia, fascicule musculare in cinci situa,tii diferite, anume ln axile, aproape de scapule etc., carc trebuie consid.eyate toate ca aparlinind sistemului pannicu,ltts, El a arii,tat de asemenea e'; cf,, muqchiul sternal sau sternali,s brutoru,m, care nu estc o prelungire a lui reetus ctbdominal'is,lnsd, este ind.eaproape inrudit cu panniculus, a api,rut ln proporlie d.e aproximativ trei la suti Ia mai bine de 600 de caclavre : el adaugd, c5, acest rnuqchi ofer5, r:ur excelent exemplu al afirma,tiei c[ structuri intimpll,toare qi rud.imentare variazd' in alc5,tuirea lor". IInele persoane au capacitatea dcr a-$i contracta murychii superficiali cle pe cregtetul capului, si aceqti muqchi sint intr-o stare variabill, qi partial rudinrentar[,. Dl. r\. d.e Cand.olle mi-a cornunicat un e,az curios d.e persisten,t5, lnd.elungatd, sau ereclitatea acestei aptitudini, precurn Di a dezvoltd,rii ei neobiqnuite. El cunoaqte o familie in care un nrembru, capul fa,miliei de azi, putea s5, arunce, in tinere,te, mai multe ci,rfi grele c1e pe cap numai prin miqcarea pielii capului qi a clqtigat pariuri cxecutincl acest tur de for,t[. Tatd,l, unchiul, bunicul qi cei trei fii ai sli aveau qi ei aceearyi aptitucline in a,celasi grad neobirynuit. Familia s-a separat mai inainte in rloufl ramuri cu opt generafii, asa lncit capul ramurii de mai sus este vflr in al ryaptelca gr:ad cu capul celeilalte ramuri. Acest v[r irrdep5,rtat locuieryte intr-alti, part,e a }'ran!ei Fi, fiind" intrebat clacd, poseclir, nceeaqi facultate, $i-a arltat irnetliat aptitudinea. Acest caz oferil un bun exemplu, arfl,tind cit c1e persistent5, poate fi transmiterea unei faculti,!,i cornplet, inutile, provenit5, pr:obabil dc la strtimoqii nogl,ri inclep6rtnli, pe iumd,tate umani, deoarece multe maimu,te tlu ;i folosesc des posibilitatea tlc a-Di tni;cit ugot' pielea, capului inainte qi lnapoi '7. I{urychii externi, care serrr(,sc sL rui;te urechea exterioard,, precun} ryi oei interni, care mi;c5, rliferitele plrfi, sint intr-o stare rud.irnentarh la om qi aparlin cn tolii sistemului pann,icnlus; de asernenea, ei vafiazd, ca dezvoltare sau cel pulin ca funcfie. Am yrazut, un om care putea sd,-ryi tragd, irrtreaga ureche sprc fa!f,, alli oameni $i-o pot trage in sus, iar a,ltul ryi-o putea trage lnapoi !8 I rlin ceea ce.mi-a spus una d.intre persoanele acestea esto probabil ci, cei mai rnulf,i dintrc noi, atinglndu-ne cleseori urechile qi lndreptinclu-ne atenlia asuprlt, lor, am putea, prin exercif,ii repetate, reciqtiga o oarecare capacitate de rni;cale. Capacitatea d,e a ciuli qi a d.irija pavilionul urechilor ln orice clirecf,ie este , frarra ind.oial6, de cel mai mare folos multor animale, d.eoarece in acest fel eler iqi dau sea,nta t1e d.ireclia pericolului ; rrrl unr aazit lns[, niciodat[, o rn6rturie suficientd,r ca tln om se aine aceastii, capacitate, singura care i-ar putea fi cle folos. intregul pavilion exterior [al urechii] poate fi consid"erat ca urr ruclirnent, impreuni, cu d.iferitele cute si proeminenle (helix qi antihelix, tragus qi antitragus etc.)r care
21 Yezi lucrarea mea Eapt'ession of the Emotions in r trIngchiul pielos al calului (Nota trad.), Prof. W. Tumer, ,,Proc. Royal Soc. Ilclinburgh", fuIan and Animals, 7872, p. 144. 1866-1867' p' ,,"'u..?,L"'i:::'"i.T"f;iJill111i lT:,n:#J:'il'F,i. 20

65'

22

DESCENDTTNTA OMULUI

la animalele inferioare int[,resc $i susfin urecbea cind este ciulitri, f[ri a ad6uga mult la greutatea ei. Toturyi, unii autori presupun c5, la pavilionul urechii carti|"i"t- servegte pentru a transmite vibraliile c5,tre nervul acustic, ins[ dl. Toynbee:',, -subiectj clupd, ce a strlns toate dovezile cunoseute in legflturd, cu acest conchid.e c5' pavilionul exterior nu erste' cle nici tln folos bine clefinit. flrechile cirnpanzeului ;i ale ruangutanului sint uimitor de asem6nitoare cu ale omului, iar mu;chii corespunzdtori sint de asemenea numai foarte pulin clezvoltafi :ro. Pa'znicii.cl_e la grldina zoologicfl m-au a,sigurat c5, aceste animale nu-qi nrirycd, ryi nu ciulesc niciodatd, urechiler ana incit, in ceea ce prive;to funcfia,, ele sint intr-o stare tot atit de rutlimentarf;, ca ryi cele ale omului. I{u putenr splnc) de ce acest,e anitnale t etu pi s_tribunii omului, si-au pierdut capacitatea de a-qi ciuli urechile. Poate c5, cle;i aceast5, ipotez[, nu mi, satisface, clatoritfl obiceiurilor lor arboricole ryi marii lor puteri ele nu erau clecit pu!'in expuse per:icolelor, aqa incit tirnp indelungat nu ryi-au mi;cat ureehile decit pn!,in ;i astfel pi-au pierdut treptat capacitatea de a, le rni;ca. Acesta ar fi un caz paralel cu cel al pzi,si,rilor mari ;i grele ) care, trfiincl pe insule oeeanice, nlr au fost cxpuse a'tacului animalelor d"e pracld, ryi, in consecinfI,, si-a,u pierdut capacit atea de a-$i folosi aripile pentru a se salva prin zbor. rncapaeitatea omului qi a mai multor rna'imule de a-$i miryca urechile este totuqi parlial compensa,td, prin uryurinf'a cu care i;i pot nripca capul in pla,n orizontal, asa incit sir prindzi sunete d.in toate clirecf,iile,. S-a afirmat ci, numai urechea omului are un lob, ins5, un nrdiFig. 2. - f-rrcchc untanir tnodclat[ qi desenatti cle rnent al acestuia poate fi gi,sit la gorilfl ,,' $i, dupf, cum am dl. \Yoolnct'. u; \'lrful aflat de la prof. Preyer, adesea el lipse;te la negri. procurine nt..
Dl. W'oolner, renumitul sculptor, md informea,zd, d espre o particula,ritate la urechea extern[, pc care a observat-o rnic[ d.eseoli atit la blrbali, cit si la femei ryi cle a c6rei mare insemnd,tate r-qi-a dat searra.. Atenlia i-a fost mai tntii atrasi cle acest subiect pe cincl lucra Ia sculptura lui Puck *, clruia ii fdcusc urechi ascuf,ite. El a fost astfel ind.emnat s[ examinezc urechile la cliferite maimule ;i, ulterior, cu mai maro atenlie pe cele cle om. Particularitatea const6 intr-un mic virf bont care proemirtea,zia d"in marginea incloit[ sprc interior sau htlix. Atunci cind" este prezent, cl este dezvoltat la nastere ryi, dupl, prof. Ludwig I[eyer, este mai frect'ent la birrbat decit la ferneie. D]. Woolner a ficrrt un mode,l exaet al unei a,semenea urechi qi mi-a trirnis d.esenul a,lflturat (fig. 2). Aeest virf nu numa,i c[, proemineazh in interior spre centrul urechii, ci d.eseori pulin inspre exterior fa.t'd, d"e planul urechii, arya incit s5, fie vizibil a,tunci cind capul este privit direct dirr fa!d, sau clin spate. El variazd, ca md,rime qi pulin ca pozilie, fiind situat oeYa rnai sus san mai jos ; iar uneori aparo pc una din urechi qi nu pe cealaltl,. Acea,st* proeminenf'[ nu se gise;te numa,i la genul uman, deoarecc) am observat-o
30 Plof. ,\. Eur, rlc 'I'. Toynbcc, Ii.ft.S., llacalistcr, ..,:\nuals and llag. of Nat. p. 12. Prof. Prcycr, un distins fiziolog, mI infor- Flistor;,", 1871, vol. VlI, p.342. 31 Dl. St. George ]Iivart, Elententarg Anatomg, 7878, nttazii cit a experimeutat in ultirnul tirnp in lcglturi cu lunclia pavilionului urechii qi a ajtrns lu aproape aceeu;i p. 396. r Un spiriduq rr"rutlcios, care aparc tn !'rsal unei concluzie ca cca prczentatd aici. rtopli rlc uard a lui Shakcspcalc (.\-. frad.).

2s 'I'he .IJisease.s of tlrc

18t30,

RUDIMENTE

:t:t

() datl, la una dintre maimulele Ateles beelzebuth in grSdina noastri, zoologic[,. l)1. E. Ray Lankester md, informeaz5, despre un alt caz la un cimpanzeu clin Grd,dina [zoologici,] din Hamburg. Ilelixul constd,, evident, din marginea extrernf a urechii, ind.oitd, spre interior, qi aceasti, ind.oiturd, pare sir, fie legatd, intr-un fel oarecare d.e faptul cil, intreaga ureche exterioard, este turtit5, permanent spre spate. La rrrulte maimufe, nu dintre cele superiofl,re2 ca de exemplu pavianiiqi citeva speeii de macaci32, porliunea superioar5, a urechii este ugor ascufit6,iar marginea nu este de loc indoiti, spre inl,erior; insi, dac5, marginea ar fi astfel indoitir,, un mic vlrf ar proemina in mod inevitabil spre interior citre centnr ;i probabil pu!,in in afara planului urechii; qi aceasta cred cd, este originea lorin nrulte cazuri. Pe d.e altf,, parte, lntr-o lucrare valoroasd, publicat[, recent'j", prof. L. Meyer susline c5, acesta nu este declt \n caz de simpli, variabilitatc ;i cri proeminen,tele nu sint reale, ci provin din tlezvoltaleA incornpletf,, a cartilajului interior de ambele p6r!i ale proeminenfei. Sint gata s[, admit c[ de multe ori a,ceasta este ex.-r,:] plicafia corect[,, ca in cazurile clesenate de prof. tr{eyer, und.e existd, mai multe virfuri foarte ,, rnici sau unde intreaga margine este sirmoasti,. Du insurni arn v[,zat', prin amabilit,atea docto- o' ,f;:,l', rnlui I'. l)own, urechea unui idiot rriicrocefal .j' ;' pe care exist,a o proeminenlI la exteriorul he'ltf ' ' lixtrlui qi nu pe nrarginea incloitl spre irrterior ) n;a incit acestvirf nu poate ayearrici o legd,turri , cu un vilf inilial al urechii. 'Ioturyi, in unele ca,i,, ,1,, zari, rpoteza rnea initiald, cl, virfurile sint vestigiile virfurilor urechilor ini!,ial erecte ryi asculite inc5, imi mai pare probabili,. Cred. aceasta d.in cauza frecvenlei apari!,iei lor qi d"in coresporrn'i,'..1; - Fctus de urangutan. Copic cxtrctir clcrrla generald a pozi{ei lor cu cea a virfului ' tr.(lr fotogralii, rarilind forrua rrrcchii Ia ,rrrt,i urcchi ascu!,ite. intr-urrcl,z, in care mi-lr, itct'irslir il'stli tinrprrric. lost tliurisf,, o fotografie, proc.nrinerrfa este atit de nrare, incit, presupunind, irr conformitate cu punctul devedere al prof. Meyer, ci, urechea tlevine perrfe cf,ir, prin clezvoll,arca egalir, ir, cartilajuluipe toatd, intinderea marginii, fproeminenta] ar fi acoper:it clirr plin o treime rlin intreaga ureche. Doud, cazlurl mi-au fost, comunicate, unuldin America de N'orcl ;i celilalt din Anglia, in care marginea superioar5, nu este incloiti, cle loc sprc interior, ci este ascufit5,r a$a incit seam5,n5, indeaproape ca, forrnl cu urechea a,sculitd, a unui pa,truped" obiqnuit. Intr-unul d.in aceste cazuri, carc era al unui copil mic, tatd,l, comparlnd. urechea cu deserrul dat de rnils :r+ al urechii unei rnaimule 0ynopithecus ni,ger, a spus cii, fornra lor este foarto asern[,ni,toare. Dac5, in aceste douf cazari marginea a,r' fi fost indoiti, spre interior, in nrod" rrormzll s-ar fi format cu siguran![ o proeminen!,5, spre interior. Pot adiluga c[, in alte doui, cazrtri, cont'urul mai rflmlne pu!,in ascufit, cu toate cti marginea p[rfii
, ;

,,,,-,1,,(,1-

,,

,:i:

'!,1',.,

''',

,,

'

....

'

l :ii'

:I

'

\'ez,i tlcr asenronrra citeva observalii li desenelc ulechiltrr cle Lemuroidea, ln excelenta lucrare a d-lor )Inlie qi llivart, din ,,'l'ratrsact. Zoolog. Soc.", 1869, vol, \'II, p. 0 ;i 90.
32

33 Aber das Dctrwin'sclrc Spilzoltr, ,,Archiv Anat. und Phys.", 7871, p. 485. 3a The Erpressiott of tite Eutotiotts, p. 13ti.

fiil

Path.

DESCENDENTA OMULUI

superioare a urechii este indoitS, norma,l spre interior ryi intr-unul din cazari, totuqi, foarte lngust. Gravura ln lemn d,e mai sus (fig. 3) este o copie exactd, a unei fotografii a fetusului unui urangutan (trimis mie prin amabilitatea dr-lui l{itsche), in care se poate ved.ea cit de diferit este conturul asculit al urechii in aceastd, perioad.d, ta\d' de starea ei ad.ultd,, cind are o mare asem5,nare cu urechea de om. Este evid.ent ci indoitura virfului unei asemenea urechi ar da naqtere unui virf proeminind spre interior, af.ard, numai dacd, nu s-ar modifica consid.erabil in decursul clezvoltirii sale ulterioare. in general, imi mai pare incX, probabil c5, virfurilc ln discufie reprezinti tn unele cazuri, atit la om, clt ryi la maimufe, vestigiile unei sti,ri anterioare. Membrana nictitantS, sau a treia pleoap5, cu muqchii sii accesorii qi celelalte structuri, este deosebit de bine dezvoltatd., la pdsiri qi este d.e mare importanfd, funcfional5, pentru ele, deoarece poate fi trasi, rapid pe deasupra intregului glob ocular. Ea este prezent5, la unele reptile qi amfibii pi la anumili peryti, ca cle exemplu rechini. Aceastd, membranf este d"estul d"e bine dezvolt at6, la cele d.oud, d.iviziuni din seria mamiferelor, ;i anume la nronotreme ryi la marsupia,le, precum qi la citeva dintre mamiferele superioare, ca d.e exemplu la morsd,. La om ins5,, la cvadrumane, precum $i la majoritatea celorlalte mamifere, ea existi, clupi, cum este admis de tofi anatomiptii, ca un simplu rucliment, numit cuta

s**ilottffir1"i

rnamiferelor

pericol, pentru altele cum sint carnivorele pentru a-qi gil,si pracla, iar la altcle, ca la rnistref,, pentru ambele scopuri cornbinate. ins[ sim!,ui rnirosului este dc un folos extrem d.e neinsemnat, daci, este de vreunul, ehiar la rasele cle oameni ck: culoare inchisil la care este mult mai dezvoltat decit la rasele albe qi civiTiztr't'e J". Totuqi nu ii avertize azh de pericol qi nici nu li ind.rum eazh spro hranzl IorI nici nu-i impiedicri pe eschirnoqi sd, doarmS, ln atmosfera cea mai fetict[ ryi nici pe negri sL ms,nince carne pe jumdt,ate descompusl,. La europeni, acest sinrt diferl, cousidera'bil la diferif,i indivizi, dupil, cum am fost asigurat de cd,tre un etninettt naturalist, care are acest sim! foarte d.ezvoltat ryi care s-a ocupat de acest subiect. Cei care cred. in teoria evoluliei treptate cu greu vor ad,mite cir, simlul mirosului in starea sa cle acum a fost d.obintlit cle la incetrlut do ont, agil curn exist5, in prezent. El a moqtenit facultatea sl5,bitl, qi starea rtrrlimentar5, clc azi d.e la vreun strd,mog indepd,rtat ei,ruia ii ela foarte folositoare ryi care se servea d.e ea in mod. continuu. La animalele la carer acest sirn!, este foa,rte dezvoltat, curn sint ciinii qi caii, amint'irca persoanelor qi a locurilor
e5 lliitler, Elentenls of Phgsiology (trad. englczl), p. 91) afilmi ci a flcuL rcpctatc expcricnfe 5i a dor.cdit 1812' vol. II, p. 11t7. OtYcn, Anatomg of Vertebrates, cir negrii qi indicnii pot recunoaqte persoano in intuneric vol. III' p.260. iDitl., dcsprc rnorsi,,,Proc. Toolog. Soc.", dupl mirosul lor. Dr. W. Oglc a fdcut uncle observalii 8 rr<riembric 1854. \'czi dc aselnenea R. I(nox, Greut curioase asupra legdturii dintre putcrea sirn!ului nrirosu,'trldsls and Anttlonrisfs, p. 106. Sc pare ci acest rudimenL lui gi substanla colorantd a rnenrbranei rnucoase a rcgiucste tnai mare la negri ,si la australieni decit Ia europeni, nii olfactive, precutn ,;i a pielii corpului. I)e accea atn vezi Carol Yogt, Lectures on X'Ian (trad. englezi), p. 129. vorbit, ln text despre rasele de culoare inchisi ca avincl 38 Dcscrierea tlati de Humboklt a puterii simlultri un sim! mai fin al mirosului decit. rasele albe. Vezi qi tnirosului pe care il posedd indigenii din America de Sud lucrarea sa, ,rMedico-Chirur.gicaf Transaclions", Londra, cstc binecunoscutl gi a fosl confirmatl de altii. Dl. Hou- 1870, vol. LIII, p. 276, ztav (Etttdes sur lcs llaatltis ntenlales ctc.n 1872, vol. I,

: pentru unele, curn sint rtrmeg[toarele, pentru a lo avertiza tle

mirosului estc' de

c(

a rnai mare irnportanfd, pentru majoritatea

RUDIMTNT!

este puternic asociat5, cu mirosul lor, qi putem astfel infelege, poate, tlupd, cunl observat :r7 atlt d.e just, cum sim,tul mirosului la om estc neobipnuit d.e eficient in a reaminti in rnod viu ideile qi imaginile unor scene si

dr. Maudsley a
locuri uitate.

Omul se deosebeqte ln mod v5dit de celelalte prirnate prin faptul cir, este aproape neacoperit cu p6r. Se gdsesc ins6 cifiva peri scurti, rilzle.l, pe cea mai mare parte a corpului b5,rbatului, qi puf fin pe cel al femeii. Diferitele rase se deosebesc mult prin pilozitate; chiar la irrd.ivizi de aceeaqi rasl', perii sint foarte variabili, nu numai prin abund.en[6, ci cle asemenea prin pozilie I astfel, la unii europeni pirul lipsepte complet de pe umeri, pe cind. allii sint acoperiti cu smocuri d.ese d.e pd,r 38. Nu poate exist,a aproape nici o lnd.oiali, cd, perii astfel clistribuili pe corp sint rud.irnentele lnveliqului uniform pilos al animalelor inferioare. AceastS, ipotezdu d.eyine cu atit mai probabilS,, cu clt se qtic c5, perii scurli, sub!,iri qi dc culoare d.eschisfi, de pe membre qi de pe a,lte pd,rfi a'le corpului. se dezvoltra uneori ln ,,peri depi, lungi, de culoare inchisS, qi relativ asprit', at'unci cind" sint hrd,nifi anormal pe lingi, suprafe,te inflamate de mult timp 3r'. Sir James Paget m5, informeazd, c5, deseori mai mulfi membri ai unei farnilii au in sprincene citeva fire de pd,r mult mai lungi decit celelalte, asA, incit chiar aceastd, neinsemnati, particularitate poate s[, fie ered.itar5. Aceste firo par do asemenea s[, aibi corespondentele lor, deoarece ]a cirnpanzeu qi la anumite specii d.e macac existir, fire rd,sfirate cle lungime considerabild,, care ies dJn pielea gola,ryir, de d easupra ochilor qi care corespund" sprincenelor noa,stre ; fire do pflr lungi, similare, proemineaz[, la unii paviani din inveli;ul pilos al murychilor supraciliari. Pd,rul fin, ca d.e lin5,, sau aDa-numitul lanugor cu care fetusul uman cstc des acoperit intr-a $asea lund,, oferir, an caz qi mai curios. El se dezvttltl nrai tntii ln luna a cincea pe sprincene ryi pe ta]'d, ryi mai ales in jurul gurii, untle osto rnult mai lung decit cel de pe cap. O rnusta!il, d.e acerst, fel a fost observatl, dtl Eschricht a0 la un fetus feminin, insd, acest,a nu este un fa,pt atit de surprinzd,t,or dup5, cum ar p5,rea la inceput, cleoarece in perioada timpurie de creqtere, iu gener:al, cele d.ouil sexe se aseamlnd, intre ele prin toate caracterele exterioare. DirecJ,ia ryi aranja,mentul perilor cle pe toatep5,r,tile corpului fetusului sint aceleaqi ca, pi ia adu$i, insd, sint, supuse unei maii va,riabilit6li. intreaga suprafa![, inclusiv fruntea qi urechile, sint astfel des acoperite I un fapt semnificativ este insfl cS, palmelc miinilor qi t5,lpile piciciarelor sinl, complet lipsite de p5,r, ca qi suprafelele inferioare ale tuturorcelor patru extremit[fi la majoritatea animalelor inferioarc. Deoarece este aproape imposibil ca aceasti, coincid.enfd, s5, fie intlmpli,toare, irrveliqul linos al fetusului repre zint'il probabil primul inveliq pilos permanent la acele mamifere care se nasc p5,roase. S-au inregistrat trei sau patru can;ri de persoane ni,scute cu lntregul corp qi fala des acoperil,e cu peri lungi ryi fini; aceastfi, stare ciudat5, este puternic ereclitar5, ;i este corelat5, cu o stare anormald, a dinlilor ot. Prof. Alex. Brand-t mi, informeazi, cd, a compara,t ptirul de pe
3? T'he Plrysioiogg 1868,

antl Pathologg of X[ind, ecl. 1,

3e

Paget, Lectures ott Surgicttl Patlutlogg, 1853, vol. I,

p. 134.

p. 7t.
rlie Richtung der Haare ammenschlia0
a1

Eschrichl, oP. cit., p, 40 ;i 47. Vezi lucrarea mea Variation of Animals attd Plants clrcn Kdrper, Mtiller, ,,Archiv ftir Anat. und Phys.", 1837, p.47. Mn voi rcferi dcscori la aceastl lucrare foarLc uncler Domesticatfon, vol. II, p. 327. Prof-. AIex. BrattdL intcrcs:rntii. mi-a trinris reccut incit uu caz al unui lati si fiu, tritscu!.i
38 EschrichL, Llber

T)!]SCENDDNTA OMULUI

fa,ta uuui om astfc'l caractcrizat,, ln virst5, de treizeci pi cinci d.e ilni, cu lanugoul unui fetus qi a constal,at cir sint complet, similare czl textur5, I de aceea, dupf cum observi, el, cazal poat'e fi atribuit unei opriri in d.ezvoltarea pirului, impreund, cu creqtelea continuatl, a acestnia. Dupi, cum arn fost :rsigurat de un chirurg d"intr-un spital d.e copii, rnul,ti copii clelicafi au spatc'le acoperit cu peri rni,t5,soqi, rclativlungi ; asemenea cazuli se incaclreazd probabil in aceeaqi categorie. Se pa,re c5, nrolarii posteriori sau rnri"qelele de minte tind sd, clevind, rudirrrentari la rasele umane mai clilizate. Aceste nr5,sele slnt lntrucil,va ma,i mici tlccit ceilal!,i molari, dupi, cum e,ste d"c asernonea cnzal cu rnS,selele cor.cspunr,htoare la cirnpanzeu ;i urangul,an, care nu au decit douif r5,d5,cini separate. I)le nu strh,bat prin gineie d.ecit la virsta de aproximativ qaptesptezece a,ni, qi am fosl, asigurat ci, se pot strica mult mai uryor qi cad, mai clevreme clecit ceilalfi dinli; unii d.entiryti eminenti neagi, ins5, acest lucru. Acesto mir,sele sint d.e asemenea mult rnai supuse varial,iei -- atit ca structuri', cit si in ce priveryte perioacltt, lor de dezvoltare - decit ceilalpi dinti ". Pc de altd, parte la ra,sele melanice milselele de minte sint previ zate cle obicei cu trei ricl[cini separate ryi sint in gerreral s[ni,toase, eler fie deosebr:sc cle asemcnca cle cei]alti nrolari prin milimc, rnai

ptrlin lusir decit la rasele ca,ucaziene r". Itrclf. Schaffhausen explici, aceastir, tk'osebirc clintre rase plin faptul cii, porliunea dentar5, posl,er:iriarii, il, tnundibulei est,e intotclcauna scurtittir la csi care sint civilizati " ryi presuprure cit

aceastir, scurtare poate fi a,tribuilri fapl,ului cir, oarnenii civilizafi se hrirnesc cle obicei cu rnincare grititii, rnoelle, {olosind astfel rnai pulin rnittrclibulc.le. I)1. IJrace rnii, infortneazil cir, in Statelcr Unito devine un obicei geucral clc it, extragc Ia, copii cifiva dintrcr nrolari, tleoart'ce nrarrd"ibula nu crc;te clestul cle ruilro porrl,nr (lJ'r,voll,arca perfectir, a, rtunrX,rului normal de trtolari {i'. ln ceoA ce plir.e,ste tubul digestivr &ffi intilnit dtrscrierea nurnai iI ururi siugur rudirnent, anune apendicele vermifonn al ct'cului. Cecul cste o rarnurir, sau un d.iverticul al intostinului c&re se terrnind, printr-un fund cle sac fiind extrerrr de lung la rnulte dintre rnamiferele inferiozr,re vegetariene. La rnarsupialul koala este de fa,pt ckr l;rei ori mai lung decit tot corpul nc. IJneori se terminri prirttr-urt virf lung, car(, se ingusteaz5, treptat lsi cltec-rdatf,, scr contracteazd, pe por'!,iuni. S-ar pfi,rca cri iu. urlr]A moclifici,rii regimului alimentar sau a mod.ului de via,tir,, cecul A rlevcuit, rnult mai scurt la diferrite animale, apendicele vermifortn rlrrtirrincl crl, un luclimenl, a,l pd,rfii scurtate. Czi acest apendiccr este un rudiment putetn tteducc din dirnensiunea lui rnici, ,si din dovezile pe care prof. Oanestrini'7 le-it strins in leg5,tur5, cu variabilita,t,ea lui la orn. IJneori el lipseqte, iar alteori esl,e binc tlezvoltat. Lumenul este uneori complet, inehis pinir, la jum[tate sau pinI, la rlouil treirni din lungimea sa, partea terrninalil constincl clintr-o clilatare solid[',
iir ltrrsi:r, clr accst.c pirrticulllill!i. Arn plinrit dt' lrt Pitt'is ,:lt'sltle lrle atttSilor.
45 ltrot. l'[ontcgazza ittri sct'ic clitt Florctrla ei. a st.tttliat rcccnt ultirntrl mnlar Ia diferitelc rasc ttttranc 5i cI a ujuns ltr aceca;i concluzie ctr cea prezetrtatii hr t.exLul llleu, anulnc cii. la rasele superioarc sart civilizat.e sl trstc

rr flr. \\Icbb, Tcellt irt nlutt

and

.lrztltropuitl Aprs,

Jupir curn cstc cilat clc clr. C. Carter Iflukc in ,,Anthrol.rological

pe cale de atlofiere sau eliminare. fleviel", iulie 1867, p. 299. 46 Owen, Anatomg of Yertebrale.s, vol. lII, p. 416, {3 O\\'en, Anatomll of Verteltrale,s, vol. III, p. 320, .121 $i 325. 43,1 9i 441. 4? aa Ort tlrc l>rirnitiue l,'onn of tlrc Slcrrlt (trad. e nglczir), ,rAruluitlio tlclla Soc, d. Nab.", lloclctra. 1867, p. 9'1. in ,..\nthlopological ll.cvicrv", octornblic 1ti08, p. 426,

RUDIMENTE

turl,itfl. La urangutan apendicele este lung qi incol5,cit; la om pornepte de la cap5,tu1 ceeului scurt qi d.e obicei este lung de 10 -\2,5 cilr cu un cliamet'ru de aproximativ 8 mm. Nu numai c5, este inutil, d.ar uneori provoacd, moartea' In acest sens am aazit recent rle d.oud, eazuri, moartea fiind" datorati, unor corpuri rniei ,si t,ari, c?1, serninfele, care ini,r[ ln lumen, provocincl inflamalie n*. La unt le clintre cvaclrumanele inferioare, la lernurieni ryi la, cartrivore,

precum ,;i la multe marsupiale, existd, un orificiu aproape r.l"o ca,pi,tul inferior a,l hurnerusului, clenurnit foramen supracondiloid., prin care trece marele nerv al membrului anterior qi deseori marea arterd,. Or, la humerusul omului existir, in general o urmil a acestui orificiu, care este uneori destul c1e Lrine d.ezvoltat, fiind" format d-intr-o apofrzd,osoasi,, pend.enti, in form5, d.e cirlig, contpletat printr-utt fascicul d.e ligamente. Ifr. Struthers t", care s-a ocupat ind.eaproape cle acest, subiect, a arittat acum cL aceasti, particularitate este uneori eret1i1,ar5,, dupil cum s-a intimplat Ia un 1,atd, qi la nu mai pulin cle patru ctin cei qapte copii ai si,i. Atunci clnd. acest, orificiu este prezent, nerrrul mare trece invariabil prin e-,1, ceea ce ind.icd, in mocl clar ci, este omolog qi fconstituie.] rud.imentul foramenului supracond.iloid. al animalelor inferioal'o. Prof. Turner apreciazd', d.up[, cum mir, informeazd,, cd, acesta se lntilneryte la aproximativ unu la sut[, dirr scheletelc recente fale oamenilor]. Dac[, ins5, d"ezvoltarea lntilnpliitoare a acestei st,ructuri la om se d.atoreryte, dupri cum pare probabil, r:oversiunii, ea este o leYenire la, o staro cle lucruri foarte indelrfrtntra, tleoarece aceastfi, st,nrcturri este absent,il, la,
ovaclrurnanele superioare. La hurnerusul de om existd, uneori un alt forarnen sau orificiu, care poatc fi d.cnumit intercond-iloid. Acesta se intllneryte, insti, nu const,alrt,, la tliverqi antropoizi ryi la alte maimu!;e'" si de as3menea la rnulte clintre animalele inferioaro. Remarcabil este c[, acest orificiu pare sd, fi existat la om rnult mai frecvent in

timpurile stri,vechi d.ecit recsnt. Dl. Busk n' & strtns urmftoarele dovezi in

aeeastl problemi,: prof. Broea ,,a observat orificiulla, patru ryi jumfltate la sutir, rlin oasele bra!,ului ad.unate la ,,Cimetidre d.u Sucl" clin Paris, iar la gr:ota din Orrony al cd,rei conlinut se refer[, la epoca cle bronz, opt d-intre cei t'rerzect ryi cloi de humeruryi erarl glurifi; el cred.e lnsd, ch acest orificiu extraorclinar s-tur putea datora fa,ptului cit, in cavernii, a fost un fel cle cavou de familie". Dl. Dttpont a g[,sit a,poi treizeci la suti, do ,,oase perforate in cavernele vi,ii Lesse, apar!,inind epocii renuluir pc cincl la Argenteuil, intr-un fel rlo d,olmen,, M. L,egnay a observat e[, rlou[,zeei ;i cincli la sut,L e]:ilu g6urite, iat: r1"1. dr. Pruner:-I'rey a gir,sit tlouiizeoi pi saso lir, sutri in aceea,ryi st,are h, oasillo rlin \r:ttu6'"r,1. $i ntt trcbuiesci,lrat
Nlarlins (De I'LInite Organique, in ,,Rcvuc de dr. Glulrcr, in,,l3trlleLin tltl I'Actttl. Inrp. tl,r St. Pdtcrs15 iunic 1862, p. 1ti) ;i Ilicliel ((iene- l)ottrg", 1867, v<il. XII, p. '{'18. 60 Dl. St. Gcorgc NIivarL, ,,'fransacl. Phil. Soc., 1867, relle llorphologie, vol. II, p. 278) au fitcuL amintloi obser48

Dl. C.

dts l)eux llondcs",

vafii asupra fapLulLri curios ci ttneori itcesL rttditnr'trt. p.310. 5r On tlte Caues of Gibraltar, ,,TratrsacL. fnbernaL. provoacii moarLea. as ln Ieglturl cu creditatea, vczi tlr. Slrulhers, in Congress of Prehist. Arch.", Sesinnea a tleia, 1869, p. alti lnerare importantri 159. Prof. Wyrnan a aritat recent (trourth Annual Reporl, ,,Lrncet", 15 lebruaric 1871i ;i o ln ibiclenr, 24 ianuarie 1863, p. 83. Dupd cum am fost, Pcabody NIuseurn, 1871, p. 20) ci. aceasLi perforafie este informat, rlr. I(nos a fosL prirnr.tl anaLomist carc a atras irrezenl"il. la Lrcizeci si uttr-t la sttLri din resLurile utnane om, vezi din movilc IIunerare] strivcclti tlitt vcsLttl Statelol tlni[e atenlia asupl'a aceslei forltafii neobi;nuite la Irrcrarea sa Great Arftsfs and Anutomisfs, p. 63. Vczi tL: ;i Florida. Ila se irtl.ilne;t.e adcsea la negri. asenlencil memori ul irnportant esupra ltcestei apofize

DESCEINDLINTA OMULUI

inferioarc deeit rasele actuale. O cau zd, principalir, pare sd, fie faptul cil, rasele stri,t'('chi sirrt situate pe lunga lirric tle descenclcnf,ir, ceva rnai apinap.r r1o str.ir5unii lcn' indepilrtali, asenrfn[tori anirnalelor. L& {JrD, coccisul, lmpreund cu all,e cite'l'a vertebre care rror fi clescrise ulterior, nu are rolul funclional al cozi| ins5, cu toate acestea repr ezintd, evident acest organ de la alte vertebratle. La o perioadS, embrionard, timpurie, este liber ryi proemineazd' dincolo cle extremitd,lile inferioare, dup5, cum se poate vedea in desenul unui embrion .um?n (fig. '1). Se qtie ce in anumite calzari rare qi anornlale n' el form eazil chiar dupd, naqtere un mic rudiment extern al unei cozi, Ooccisul esl,e scurt, con,tinlnd cle obicei numai patru vertebre, toate contopite ; acestear ctr exceplia celei bazale, sint in stare rud.imentard,, deoarece eonstau nurrtai din partea ccntrald, i'r. Ete slnt prev5,zute cu cifiva mupchi mici, dintre cane unul, d}nn crm m5, informeazd, prof. Turner, a fost descris special de Theile, ca o repetilie rudimentard, a extensorului coz7i, un mugchi care este consid.erabii dezvoltat la multe marnifere. La om, mdduva spin[rii nu se extinde in jos clcclt, pind, la ultima vertebrd dorsald, sau prima lombarir,, insd, o formalie cu aspect de filament (fi,tum ter"minale) cotroar5, pe axa pir!,ii .sacrale a canalului spinal qi chiar d.e-a lungul suprafelei posterio are a coccisului. Partea superioard, a acestui filament este, dup6 cu- rirA informeaz[' prof. Turncr, f5,r5, incloial5, omolog5, cu m[d.uva spin6rii, fnsi partea irferioard, pare s5, consl,ea nulnai clin pia mater sau membrana vascular[, lncotrjuri,toare. Chiar in acest caz se poate spune cd, coccisul gd,zcluieqte un vestigil al unei forrnatii atit de importante ca rnd,duva spinS,rii, cu toate c5, nu mai este inclus lntr-un canal osos. {Jrmi,torul fapt, pentru care sint de asemenea inclatorat prof. Turner, arat'd' clt de bine corespund"e cozii adevi,tate coccisul la animalele inferioare : recent, Luschka a descoperit la extremitatea oaselor coccigiene un corp rir,sucit foarte ciuclat, care este in continuarea arterei sacrale mijlocii ; aceasti, d.escoperire a fd,cut pr) Krause qi Meyer si, examin ezc coacla unef rnairrrrr!,c (Macacus) qi a unei pisici, la, arnbele g5,sinrl un corp similar risueit,, clt l;onl;c cd, nu era la extremitate. Sisternul rcproduc[,tor prezi tr{,ir, tliverse fonna,l;ii rutlirnentare I acestea, se deosebesc 1ns5, cle cele de mai sus intr-o plivin!f,, irnportantfi. Aici nu este vor.ba d.espre vestigiul urrei pd,rfi care nu se rnai afl5, in.stare funclionalii la specia datil, ci d"espre un organ func!,ional la unul dirr sexe $i in stare rudimentard, la celi,lalt. fl'otupi, prezenta unor asemenea rud.imente cste tot atit d.e greu de explicat dupd concepfia crea,tiei separate a fiec5,rei specii, ca si ln cazurile anterioare. Ya trebui s5, revin ulterior la acesl,e rutlimente si voi arhta cit, prezenta lor d,epinde, in general, numai de ered.itate, ad.icd, de faptul c5, pd,rfi dobindite de unul din sexe Au fost transmise parlial celuilalt sex. Aici nu voi da declt clteva cazari
62 Quatrefages a strlns recent dovezile asupra acestui examinaL[ critic de rnulli anatomigti la lntrunirea natu'sttbiect,,,Revue des Cours Scietrtifiques", 1867-1868, raligtilor de la Er.langen (vezi r,lVlarshall in Niederl[n-

din vedere c5, d"l. Pruner-BeJ afirmfi, cd, aceasti, stare este obiqnui td, la scheletele din Guanche". {Jn fapt interesant este cd, ln acest caz, c, qi in altele, rasele strd,vechi prezint5, mai frecvent structuri care searnd,nd, cu cele ale animalelor

p' 625. In 1840 Fleischrnaun a prezentat un fetus urnan avitttl o coadi liberi care conlinea corpuri vertebrale,
,,si

dischen Archiv ftir Zoologie", decembrie 1871). 53 Owen, On the Nature of Limbs, 1849, p, 114.

ceea ce nu se lntlrnpli intotdeauna,

aceastir coarl:i a fosI

RUDIMENTE

20

rudimente. Este bine cunoscut faptul cd, la masculii tuturor marniferelor, inclusiv omul, existf,, mamele ruclimentare. in mai multe cazari, acestea s-au dezvoltat bine si au produs lapte d.in abundenld,. fdentitatea lor esenfiall la cele cloud, sexe se vecle qi clin faptul cd, uneori se m5,resc la ambele sexe in timprrl unui atac clc pojar. Vesicula prostat'ica lmpreuni, cll canalul cle legi,turir, care a fost observatd, la nrulte mamifere rnascule, este unanim lecunosctrtfl ca fiind. omologd, uterului feminin *. Este imposibil si, cil,eryti excelenta clescriere f[cut5, cle Leuckart a acestui organ qi consideraliile sale fi,ri, s[-i admi!,i justelea concluziilor. Cele mai convingd,toare sint exemplele acelor mamifere, la care uterul femelelor se bifurci,sn, deoarece la masculii aceleiaqi specii vezicula este cle asemenea bifurcat6,. S-ar fi putut menliona qi alte citeva structuri rudimentare aparfinlnd. sistemului reproducltor 5i. tnsemnd,tatea acestor trei rnari clase d.e fapte clo mai sus este neindoiclnicf,,. Ar fi ins6 d"c prisos sir, recapituler, in mod" am6nunlit seritt, cle argumente prezentate d"etaliat ln Originea speeii,lor. Construclia omologd, a intregii conformaf,ii Ia mernbrii aceleiaqi clase este inteligibiH, dacd, ad.mitem clescendenla lor dintr-un stri,moq comun, lmpreund, cu adaptarea lor ulterioard, la condilii variate. Dupit orice alt5, ipotezfl, asemi,narea dintre forrna rniinii unui om sau a unei maimu!,e, piciorul unui cal, aripioara unei foci, aripa unui liliac etc. este absolut inexplicabil5, oo. IrTu existd, nici o explicafie qtiinfific5, pentru a a,firrna cd, toate acestea au fost formate d"upi, acelaqi plan ideal. In legd,turd, cu d.ezvoltarea, putem lnlelege ln rnocl clar d.e ce embrionii unor forme atit de diferite p5,streazi,, mai mult sau mai pulin perfect, structura stri,moqului lor comun, dac5, ad.mitem c5, modific5,rile care survin la o perioadd, embrionari, relativ t'irzie se moqtenesc ln perioacla corespunzd,toare a dezvolt[rii. Nn s-a dat nici o albd, explicalie faptului uimitor c[, embrionul unui om, al unui ciine, al unui liliac, al unei reptile eto. aproapo e[, nu pot fi deosebili la inceput. Pentru a inlelege existen!,a organelor rud"imentare nu avem d.eclt s[, presupunem ci, un stri,moq inclepd,rtat avea p[r!,ite respective ln stare perfectd, ryi ci, ln cond"ifii modificate de via!5, ele s-au reclus considerahil, fie prin sirnpld, nefolosire, fie prin seleclia naturali, a acelor inclivizi c{ll"c
d.e asernenea * l'ircl't'n flccastt nu nl:ri irrc ('ir(tulrlIic astrizi (N.
lrad.\. 5{ Leuckrr|, 18ir2,

\n

C11cltt1t.

of Anal. a lui Todd'

1849

vol. I\', p.

1415. La orn acest ol'g'an csl.e lung tle

rrrrnrai 7,it-15 ntm, insi, ca abiL de multe alte plr[.i rudimentare, variilzl prin dezvoltare, precum ;i prin altc
caractere.
65

Asnpr',r acesttti subiec[, vezi Owtrtl, Anatontg of

Vertebrates, vol. ilI, p. 675, 076 qi 706. 60 Intr-o lucrarc ilustrati cu gravuri atitnirabile,

publicat{ recent (La Thdorie Daruinienne et Ia crtution


dite indipendante,lSi4), prof. Bianconi lncearcd.

sI demons-

llxanrinlnd ar!1la unui liliac, el prezitttn (p. 2lB), t:t'ca ce mit' irni pare (pentru n folosi crtviltteltr ltti Augttste Cornte) un sirnpltt prirrcipi rr tnetafizic, alttlllle plslrat'clr ,,in inlegriLatea sa a naturii lnamiferc I altimaltrltti". Ijl discrrt.[ clespre mditncnte nrtmai irttr-uu utic nuntiir cle cazuri, ;i atunci numai dcspre acele pirli care sint parfial rutlimentarc, culn sint ruicile copite ale porcului ;i boului care nn ating solul ; el arati clar cii acestea sint de folos animalului. Din nefericire el ntl a exalninat cazttt'i ca cel al dinlilor foarte mici, care la bou nu stribat nieiodati gingia, sau al mamelelor de la masculii mamifereloL, ori aripile anumitor coleop[ere care existi sub c]itrele
concrescute, sau vestigiile pistilului Ei staminelor la diferite flori ;i rnulte alte asemenea cazuri. Cu toate ci admir foarte mulL lucrarea profesorului Bianconi, totugi pirerea

treze

ci structurile omologc, in cazul de tnai

sus, preculn

;i in alLele, pot fi pe deplin explicate pe principii mecanice, in conformitate cu lntrclluintdrile organelor. Nirneni nu a arltat allt de bine clb de admirabil slnt adaptate aserneuea structuri la scopul lor final gi, dupi pirerea tneil,
aceastl adaptare poate

actuali a majoritilii naturalip[ilor irni pare trezdrunci' natl, anume c[ sLructttrile omologo ntt pot fi explicate
pc principiul simplei adaptiri.

fi explicatl prin

selectia natnrall.

DESCEiNDENTA OrvIUt,UI

el'au cel mai pulin stinjenili cle asemenea organe inutile, ajutali fiind de celelalte caaze amintite mai sus. ' I Putem lnlelege astfel cum s-a lntimplat ca omul gi toate celelalte vertebrate sir, fie construite dupd, acelaryi rnod.el general, cle ce trec prin acr,lea,si faze tirnpurii c1e tlezvoltare qi t1e ce p5,streazrain cornun anurnitcr rtrdiniente. in consecitrt,i,, ar trebui s[, arhnitern in rnocl cinstit originea lor cortnrnii; a aclopta, o alt[ ipotcura inseamnS, si, aclrnitern cir, propria noastrl structur5,, 1lrecum qi cea a ttrturor llnimalelor din jurul nostru, nu este decit o simpld, cursd, intinsi, pentru a ne lntuneca jud.ecata, Aceasti, conclazie este consid.erabil lnt[,ritd, d.acd, privim reprezentanlii intregii serii animale qi examind,m dovezile provenind clin judecarea sau clasificarca lor, clin r5,spindirea lor geograficil ;i suecesiunea lor geologicd,. ITurnai prejudecata noastrS, fireasc[, qi acea arogan!5, care i-a fi,cut pe strd,bunii noptri sd, d"eclare cd, se trag clin semizei ne fac sd, nc opunem la aceastd, concluzie. Curlnd va veni insd, tirnpul cind. tuturor li se va pd,rea uimitor curn cle au putut naturaliqtii, c&re cunoqteau bine structura comparatd, qi d.ezvoltarea ornului qi altor mamifere, sd, admitf id.eea c[, fiercare f specie ] er fost opera unni act separat d.e creaf,ie.

API TOI,UL /+L II-T,H

DESE

RE MODUI I}E DEZVOT,TARN A OMUTUI


DINTR-O FOF,MA INFERTOARtr.

Vrrl'iebililill('it cot'prtlni ;i !I t)lir)tii Jlt rrrrt - Ili'r'rliLatc - (lrtLrz.t lrle v:ili:ilrilititii Ltiiile virt'ialici sitrL at:tllclt;i Ilr ottt f i lri lutilnrllelo infrliorrrc : ,\cliutrc:1 rlirccl",i a t:orrdiIiilol tlt'rriali -- lil'rctclc spori lii lirlosili i 5i rrt.folosilii pirr'lilor'--. I)czvtti [:il'c oplit:-t * Ittv.'rsiLll)g -.\'rtrialic corelatii - liiLrrtril tle crcrs[1'1's'- L)bstacolc in cre;Lt'r't: -Scltt'Iic lulLllfitlil - Otuul, attitttaltrl ct'l tnai tlotrtirtatiL tlirr luruei -- Inrpoltanla stl'uctul'ii srtle cut'ltoraltr - Crtrtzcl('('llr alr ('on(lrls Irr poziIi:t sa vcrliculi - ]Ioclificlrli const'cutiv ale st.t'ttt:ttrrii - Recluct'rea ttrirt'irnii clnirrilor' - f)itrre nsiunt:e sporitri ;i I'orrrra rirodifi-

Estcr t,t'itlettt, oi ornlrl (,stc slrplrs.nltoi llllr,r'i l,:rriillrilit[fi. l)oi inrlivizi rlin ttoecasi r:-Lsr"l, lItI sirrt, tticiotllti,it, lthsolttt lrt l'trl. l'rrt,tnr oonlpil,r'a, ntilioa,lle de fele ;i' 'fiecarr) va Ii clistinctr"r. () divt,r'sitilte tot atit cle lrlAl'(' existir, ,,si ln pt'oporf,iir, ;i dinrensiuue:l difer:itelor plr{ i a,le c{}rpului, lungir}r(,itr picioarelor fiind unul dintre elementele cele nlai valiulrile '. ['u tortte cir in unele parf,i ale lurnii preclomiru-l rn crftniu alungit, iar in itltelc unul scurt, cxisti, o rirale diversitat,e cle fonue chiar in lirnitele acc'leiaryi ra.,so, crrnr estc. cLrlzol intligeuilor din Amelica,6i rlin srlclul r\ustrirlici, rrce,ytia rlin urrnir, fiinrl o rasil ,,probabil tot rrtit cle pur[, ryi clo omogc)ni*i, ca sillge, obict'iuri ryi lirnbir ca, oricilr{} altil, (}xi${,el}tri)t, si chiar: cel al locuitorilor lltrui i,eritcriu,tttit de lirrrit;itl; cri, insulele Srltirlnrich 2. {lr tlerrtist, erninerrt rnir il,fligurii cir, l,ot utit d(r,rllll,r{,.'divt,r'sitate existii llr clinti ca ;i la l,r'lisirturile fetei. '\rtereltr ,1rt'ittcipalcr au prezclr1.,l,t atit cte tlcs traiecbo i),lrornrale, incit, in sc()puri chirurgicalt, s-d oollsitlt'rttt util clr' e so clr,lcultl pc. 1 040 de cu,clarrr'(. 3 cit, rk. dts pretlolninit, fit'cat'r, ttiliect,. ]tu$clrii sirtt extlelll ('l(, vlt,r'ittllili I lrstfel, prof. 'hlrn('r''
InuesLigaliorts irt Mililcu'g qnil Atttltropolo0. Sla/rslics of Americur SrtlCiers, rle rB. A. Goulcl, 1titi9, p. 256. ? lrr legaturir cu Crcutial fornts of tlte Arnericcttt ubor[gittes, vezi clr. Aitlien lrk-.igs,,in ,,Pi'oc. Acarl. ){nt. 'Sci.",

g,-r'nii

tlin irisrrk'lc Sentlrvich, plof. \\'\'rrrlin, Altsertttt! i tttts ttrt (lruttitt, Bilstoir, 1868, gl. 18. :t :lttttlotnry ol'lltt .4rleries, tlc Il. (]rrain, I'rcl'ri[], 18J l, vol.
I.

Philadelphia, mai 186ti. Dcspre aust.r'alicr-ri vczi i{Lrxlcy in Arrligrri/y oI XIrrn e lrri J,t'tll, 18(i:], 1r. ti7. I)(.sr)re in(li-

r ,,'frlrnslrcl. ll,ot'ttl Soc. Iitlirrlttrlgir", l). | 7;-r ;i 1 fll).

\'oi. \ \ l\',

1-c,446

'1,

DESCE.NDENTA OMULUI

rI constater,t c[, cei de la picior nu sint identici Ia dou5, cadavre clirr cincrzeci qi cinci, iar la unele d"eviafiile slrrt consiclerabile. El atlaugd, ci ;i capacitatea de a executa mirycd,rile potrivite trebuie s5, fi fost rnodificat5, in conformitate cu cliferitele rlevia,tii. Dl. J. Wood a inregistrat " eristenf'a a 295 cte varial,ii rnuseulrrre la treizeci rsi sase d.e indivrzi, iar la un alt lot de acelagi nurnfir nu rnai pulin tle 558 de variafii, ,cele apd,rind" pcr arnbele pilrfi iile .corpului fiind socotiter drept; urriu singur[. In ultimul lot, nici un singur corp din celc treizeci ;i gase nu a fost gfl,sit ca total lipsit d.e d.evialii cle la clescrierile tip ale sistemului rnuscular arftat in manualele de anatomie. Un singur corp prezinti, numl,rul extraord"itrar de d"oud,zeci qi cinci de anomalii distincte. IIneori, acc-.larsi nru;chi variazi, in multe feluri : astfel, prof. Maca'lister clescrie 6 nn mai pulin de d.otritzeci de varia!'ii rlistincte la palrnaris a,ccesot"ilts. Celebrul anatomist mai vechi Wolff 7 insistfl, cil viscerele sint mai variabile declt pd,rfile externe Nul,lcr, ltart'i,cula est qu&e nonal'iter et aliter 'i,n, ali,is se habeat *. El a scris chiar un l,ratat asupra alegerii exemplarelor tipice d.e homi,ni,bus viscere pentru d"emonstrafie. O d.iscu,tie clespre fr:umuse!,ea id.en,li, a ficatului, pld,minilor, rinichilor etc., ca ,,si cunr al fi vorba, rlt spre o figurfi, clivinil de onr, ne pare stranie. Yariabilitatea s&u drversitatea faculti,filor rnintalc lrt, oa,meui t1e aceeir,gi ras5,, pentru a nu menliona cleosebirile mai mari clintre oamenii rle tllse clistincte, este atit de notorie, ineit nu este uevoie s[, sc mai ad.auge rireun cuvint. La l.el este qi cu animalele inferioare. Toli cei care itu rtvut tnena,jerii sull irtgrijirea lor ad.mit acest fapt, pe oare il veclettr clar kl ciinii no;tri si lu, ulte anitnale d"omestice. Brehm insistd, ln special fiasupra faptului I c[, fiecare rnairnufl, dintrc, cele pe care le linea imblinzite, in Africa, lryi avea tlispozifia;i temperamettt,ul ei special. El rnenfioneaz[, un pavian lemarcabil pt'itr Inarea lui inteligen!,ti, iar paznicii cle la, Grild.ina zoologicfi, mi-au inclicat o niaimu!,[, aparlinincl grupului maimulelor americane, tot atit de rernarcabili, c^ inteligenlir,. Rengger insisti,, tl.e asemenea, asupra, diversitd,lii cliferitelor caractere tnintaler ale mairnufelor ile aceeaqi specier pe care le-a finul, in Paraguay $i acltlugti c[, aceastd, diversitate este parlial inn[,scut[, ;i par,;ial fdatoratfi] modului irr care rrt fost tra,tate ;i

;\rn discuttr,t atit tle complet in alt[, parte o subiectul ereclitfl,f,ii, incit nu mai am treyoie s[ arlaug aici aproape nimic. S-a strins un tnai ula,re numfi,r de fapte in legI,t,ur6, cu transmiterea celor mai treinsemnate, precum fi a oelor mai importante caractere la om decit ltr, oricare dintre animalele inferioare, cu toa,te c[, faptele sint destul de abund.ente in legd,turf,, cu ultimerle. Astfel, in leg6,turti, cu calit5,file rnintale, transmiterea lor este evid.errtd, la ciinii, caii rro;tri qi la alte anirnale d"omestice. Pe lingf,, gusturile qi obiceiurile speciale, inteligenf,a generalir,, eru.ajul, caracterrrl bun sau r[,u etc. sint fd,rf,, indoialti transmise. ftt cazttl omului vt rlem fapl,e asetnt-ruritoare la aproapo fieeilre fa,milie ; tlin lucritrilc a,dmirabile
* Nu existi nici o particuli care si nu se giseascri ln 5 ,,proc. Royal Soc.", 1867, p. 544 ; de asemenea 1868, p. 229. cele mai diferite stiri la diferifi oameni. p. 483 ;i 524. Existri o lucrare anterioari, 1866, E Brehm, Thierleben, vol. I, P. 58 9i 87. Rengger' 6,,Proc. R. Irisfi Academy", 1868, vol. X, p. 1,11. ? ,,Act. Acad. St. Petersburg", 17?8, partea r II-a, Stiugethiere uon ParagualJ, P. 57. s Variation of Animals and Plants untler l)ontesticatiort, p. 2t?. vol. lt, cap. XII.

eclueate

8.

--_-___

__g_g?ga

p:1v_o=:1l1_*

-*_

._

3:j

ale d.-lui Galton 1' $tim acum czi geniul, care inrplici, o cornbinalie rninunat de complexi, d.e facultd,li superioare, tind.e sd, fie erreditar, iar pe de'altf,, parte este elin nefericire prea sigur c5, nebunia qi d.ezechilibrul facultS,tilor miltaie sint tle ' a,selnon(ra, transmise in cadrul flr,rniliei. irr toate cttzurile sintettr foa,rte nerytiutorif,in legatur5, cu calzele variabilitfiir insri putem veclca c5, la orn, precum ri la animalele inferioare, aceste caaze au o oa,recare legir,turi cu concliliile la care fiecare specie a fost expusir, timp de mai multe generatii. Animalele domestice vari azd, ntai mult d.ecit cele in stare natural5,, ryi se pare cil aeeasta se clatoreqte naturii variate qi schimbd,toare a condiliilor la care au fost supuse. in aceaitl priviu1d, diferitele rase umane se aseamd,n[ animalelor dornestice, la fel ca qi indivizii d.e aceea;i ra,sii, atl1ci cin4 locuiesc pe un teritoriu foarte int'ins cunr este America. Ved"ein influenta cond,i,tiilgr variate,fl naliunile mai civilizate, deoarece membrii apartinincl oiro1. ranguri sociale diferite qi avtnd ocupalii diferite prezintd, o mai maie divcrrsitate t1e caractere declt membrii naliunilor barbare. {fniforrnitatea si,lbaticilor a fost insir, d.eseori exageratd, qi intr-unele cazuri cu greu se poate spune ci, ea existiil 11. Este toturyi o gregeal[, s5, vorbirn dospre om ca fiirrcl cu mult mai clorlesticit 12 6ecit orice alt animl_I, chiar clacf nu ne uitilm tlecit la condiliile la care :l fost expls. IJnele lase sllbatice, ca australienii, nu ^stnt supuqi irnor condilii rnai varlate declt multe speeii care sint larg rd,spind.ite. Intr-altd, privin!,a,, rnult mai important[,, omul sL) cleosebeqte considerabil de olicarer animal clonresticit in sensul st,rict al cuvirrtului, tlcoarece rcproducerea sa nu a fost niciodatfl incLellrrg c61t,r'olati, prin seleclie metodicit, sau inconrytientir,. I{ici o rasd, sau glup tte oameii 11 1, f'6s1, ntit tle cornplet subjugatt"r, clc alf,i oarnetri incit anurnil,i indivizi s[ filr pristra!,i,.si astftrlinconqtiernt selec{;iona,ti, prin laptul cil elxcele'tzra intr-un ft'l r,a,recarepetit,pr llolosul sti,pinilor lttr. $i nici nu att liost intenfiotta,t a,leryi li irnperechiali allrpril,i indivizi d.e sex masculin ryi feminin, afarir, numai in cazul lline cunoscui,' a,l grelra,tlierilor pruslt,ci; in acest caz ornlrl s-a eonfonnat rlupl'l cunr era rler rr,;teptat legii sclee!,iei rnetodicc, tleoAreco se afirmh cit^rrurlf,i oir,nrerri inalti cr.esc in satete logrrile tle gretradieri ;i tle neverstc-'le lor inalte. In Sparta, tlc'asenrrrnea, seefectua unfcrl rle selec,tie, clcoareccr couforrn legii toli copiii trebuiau sii fie examinati curintl rlup[, narytere, ceibirr.e fornulli si vignro;i fiincl pdstrafi, iar ceilalli fiintl l[,sa,ti sti piar.r-r '3.
()ottseque.rrce.v,

i.e.11., a virzul- rlc tiurpurip cit. 4t: i1rpor.t1llli :rr. 1lJ(it). fi scleclia, :1plilirtr'r cu grijri, l)('1t1* ir'5u'Itllireir 'lsri llI)l'I]ntcstrllsct.vlt\7,lu:Nn|uruIislottlltt.|ttttt:rtt$,tllllall0'l-illrvitzrt 18fi3, r'ol. l[, P. 151]) in legitttt'i ctt itt<lictrii tlirr rtct'lrt5i rticit acliunclt l'ircasci :r selec[.ici sexurtlt.. Iil scrie rrslft:l:

ro IIeretlitrtnl Genius: tttt Inquirll ittto ils l"tttus rtttd irt ill10

tle lltt!.irt prin fot'tttir clrltttlrti ; un oln lrvtrlt I'isrrrrr ovtl:-t (lu orice llreI yi clrrlrri rt.grrliltr toatt', ctt trtrsltttri frtttttoirse, iiu rttt alt.ttl lrv(rir Iil)rll ctlnrlrlt:L Ptrrtrtr ci;tig;i irurrtrllir.tr, o l.asri si

girsinr.

liIirncll f i prortnitreu{rr obt'rrjikrr', tlillttrrIiir ttririlot' ;i oblicilaten ot:hilot.''. 12 Blumenbaclt, 1'reutises of Attthropology (tr:t<[. cttglezl), 1865' p. 205. 13 Nlitford, Historg of Greece, vol. I, p. 282. Dintr-un pasaj din Memorabihtr de Xeuofon, vol. I[, .1 (asuplrr clruia atenfia nti-a fosL al"ras[ de caitre reverendul J. N. Hoare), sc parc c[ la greci era ull princilriu recLrnoscttt, ca birbafii sli-;i aleagir nevcsLele avinct in vedcrc slinitrte:r ;i vigoarca copiilor lor. Poelul gtec 'I'heognis,
tlrtlngol prirr

I,'r'rri

[ccL satr vicitr, sirrriitortsri forrrtt. ,\cuur insrr, cinrl oarnt:rrii llr nuntit sc glndesc,
tle

Nrtnrai lrlefrrl conLeazi: pcntru birui ]rnuiroulii

Iit'tnriir c cleti, i:rr bilbatul se

insoar.ji.

lliLocirn san bruLei, ce-n bogllii se liifirie;tc, Plin plodul sriu, cu cea mai mindri rasir st-rrrrrdi,lttr: AsL{'el totul e cle-a valma, nollil ;i bidiimrr ! Dacit apoi ln purtare, minte qi staturir, \7orn fi soi degenerat. Ei fir:i dc mlsurii, Nu te mirs lmice ! cauza nu e ohscurd,

il

DESCIINDiINTA OlvIUi,UI

i-tacir c{rrrsicl'rf,rn toatc' r'aseir urnanc ca, fol'riiind. o singurl speciei, r[,spln,iit't'it ei est,u enormii, insi citeva I'Ase ciistincte, ca arnericanii ,si polinerieniif au lasi;irlrlire foar{;er largl. fXxistii, o legcr bine cllnoscutd, c[ spc'ciilelarg rispinditc sittt ttrttlt tuili vzlriabilt't1r'cit ct,i('cit rrrspirrtlirc r(:sii'i'usii, iafr.ar,iairilitirtga 91,trlui 1r0it{i'fi coltrpEtlltt,it ttra,i 1tolr'ivi1, crr (,r,tL if spr:{tiilt;r'la,rg rirspintiitt'rlecit crr (i('[[ it,
It t ti

de c5,tre God-ron ryi Quatrefages, incit zi,ici inri este suficient d"oar sX rnir, refer, ,la lucrtiriltl lot''t. If<tnstruozit[!,ile care se trairsform[ treptat in mici vzr,riatii sint tlc aslrllri'tlea atit de lr,seuuin[toare la om qi la anfunalele inferioalrr., incit aceeaosi olasificzlf,it' si ftcriasi i el]trit'l]i pot Ii t'oiosi,t'i la anibcle, dupir cum a ar5tat fsitlorirr (ieoffroy Si.-ttitzrl1i.'' '''. il, htclarc--,a rnca asllplrl vzr,rialiri euninralelor tlonic'st,icr',, atr incercttt sit grupez legilc' variai,iei aproxirnat,iv in ulm[,toarele capitele: ,,,\ci,iunea clit't'cti-l tsi bine tls-'{'initir if condiliilol rriodificate, tlqp5 cuu} so ved"e din faptrrl ci,.toli sau -aproa,pt' toti intlivizii rtin acerrasi spceig var.iazI, 1l acelaqi iel, in act'lett'si ct.rrrtl-i!ii"; ,.Ef*'r',teie l.olosirii sstu rrc.lolosirii intltrlungatc a p[,rf,i1rrti; ,,(Jottcr:ester:tlu prir{ilor ttiitrilt;g,,"; ,,\inr'iabilitatt,l-r, plrt,iiur, lrir,iltiplrr,tl ,,tt.,it,pen(lu c|t'Flt'{'1'("t: irlsil lit c;tu nu :t}it grisit nici trtr t.rii:rriplrr l;trri 1.rt,nt,r:tr acertstit "qAt,it), lege;,,,Efect't'lc presii,lnii trx'oeunictr ale unei ph,r1i asupra lrii3iru", i;t, cleexeliplu, a pelvistiiui itstrpra craniului fi,t,ti'lrri tlin uter l ,,Oprili rlin tlezl'6h,Arr), tlui,in4 la r.educ{lre{l sau suprimart'tt, ltitrtilrn'tt, ,,lueapalitirr prin reversiune a, urlor caractere tlt: tnuit pit't'dntett. Si, in sfirsit, ,,Ya,riatilr, cr;i,t'lirfivu,t'. Toate acests 1sazise legi ,str tlplici la fel la riur si ln, tt,ninra,lele irrft'r'iou,r,{r si, rnllior,itatea, lor, chi*r. '1i la pl&ntti. i\r fi tlc prisos sI, lt'tiiscttt llici pe t,riirt,r) "', irrsir, rnli multe cliuir.t, t,lt, sint atii, tl{' itttl-tot't ilutt', itteit, llel'lriie 1r'lrt,al;rr l'oarttr lrnirinrrn{,i1;.
Ar:|,'iunur,

i\u rtutnai cit, vztrialtiiii,:it,ca, prlre sir. sr. proclucl la om ryi la anilrllele infct'ioare diil acelea;i cauzt genLrr'alt', ci iir, a,iubr'le aceleasi pirr,ti a,le corpqlui stlt influen'f,ate in rnocl stlict analog. i\cest {apt a fost clovedit'atlt cle dm[,rrpntit,

tti ai,.,l

rrr tlot nt'st ice

rnodificAl',,4 conditiiicir plcdlct-, llll efect,_rtneoli considelabil, asupla tl'gilnisrnelor de tot fclul; dtl La, iriceput parr,r) proballil cil', tlacii, trece tirnp suficir.ni,, r'czultatul rr,cest,a a,l fi incvitubil. Nn anr It't.tsit insir, st-r' obfirt tlovezi ttvitlente itt fitt.oat'ea acesto..i concluzii ryi s1i pot irrvoglr tnotive tcrmeinice cte cealaltd, partc, ot'l pu{irt in cco{[ r](' privcrqte' nenum.-r,r,rrtgltr f'orrnafii care sint atlapta,te la scopuli speciah. fl'otusi, rru poat;e c:xista, iptloiali, c;it, mri,difica,lc'a contliliilor produc(, {) r'rrliabilitat,e f'lircl,rrlrntrlr ilpr'oapr} rrelirrrita,tir, 1rt'irt o*r'{' intrcaga olganinalie clevine int,r-(} oar'coal.e nuisrrrir pllrst,icil. ln Statele rinit,tir 1rt'ste I000000 tl<,solrlat,i cn,l,(r:nr lrui,l, plli,1,e, llr, ultirnnl I,izltoi ilu fosl ittristtru{i, ittt'r,9,istlirlrlu-se sirrl,u] irr r;arc s-llu rrijscui, si :r1 ort scpl,'?.
(icrrliu ii rlcplingi urlner(,:l ! l)rgeirlta ! ll in verr t" (tt'rtrlrrs titrp:'r .I. I{ortliliirnr lir.rrr(,r Opere. 1872, t ril. i [, rr. iill). i{ (lorlron, De l'Espice, 1859, vol. II, carlel a 3-4. (llratrt.!'a.l,es, Unite de l'Espice lluntaine, 1861. De ascnlr-n(,a plclegelilt' tlesltre arrtropologic, redatc in ..Rcvuc tit's Ct;uls licicrrLil'.ir1ucrs", 1866-1868. L3 IIisl. Gi;n. et Part. des,{nr,rniiies rle l'Orqetitistrlii',n, Itt .\nr tliscrrlnt in lttrrirrun[irrrt' il(.r.stc lcgi irr ltrcl'llrt:lr nt.'ri l/ru'ialitttt ol'tlttitnuls tutrl I)ltrtrls tttulct. l.)olneslit:t,ttirirt vol. ll, ca1t. -\XIl;i XXllI. Dl. .1. I). I)urlutl a publi<'ll recetit (18t;8) rtn sLttclitt yAlol't)s, Di: I'Influerrce tles Ililictr:t' etc. ltt cazul plarntclt)r rl insis,tir I'rrlr'Lc rnulI asrrllre nat.rrt'ii
solului. 17 Irtursliclnlians

e-xtrent

tle i[curcat,. Nu se pttai,e r](.grr ci,

tlit'tctii gi ttei'ititt,it

u,

t'itntl,'i!'iilor

mtxl,i,f

it:utt,. -- iotsl,ri t,;ltg tru subic.ct

itt ti't'i \'{rlutno, t'rtl. I,

trlt'.,

1S{i1),

rle T}.

in Xlililtry urttl Artlhrttp. Slrrlislicso A. (lriultl, p. 9li, 107, 12{j, f 3l ;i 1i34.

1832.

N'IOLI I]F] DEZVL}I,T'.,\RE

3ir

cle rru sint in lrgzitur6 clr clima. nltitudinea tilii, solul si nici chiar ,,itl vreun Erad. clettnninatttt) cu abuitclonfa sau lipsa confortului. Aceasth, uitirriir concluzie 'este clirect opus5, celei la care a ajuns Yillerm6, din stat'isticile ln leg6tur:X cuinaltimea recrulilor in cliferite pflrti ale Franfei. Atunci cind comparirn cliferenl,ele cle talie dintre qefii polinezieni gi clasele inferioare d"e pe aceleaqi insule sauclintre 'lociritorii insulelor vulcanice, fertile, ryi cei ale cr-'lor coralicne, joase ryi sterile, din acela;i ttccalt '*, sa,u dintre fuegeitfi tle pe coantole estice si vcstice ale firr:ii lor', unde rnijloacele tle trai sin1, foa,rte cliferite, este aproap{. irnposibil de evi1,a,t, ,concluzia, c5, hrana rnai buni, si confortul mai t'na,rc influen!eazi, realmento talia. Afirnra{iiltr llreur(}r'.qit,tr)ar'('lrl'r}{,:i inslr, cit este de grerr sii, sei a,iungl ln, rrn rezllltat, plt'CiS (|?l,l'{'(iat'r'. I)t'. Ilct[t[o1 lt rlgvt,tlit t'(,cr,l]1, lrir irt c,Azll lgCttil,ot'i[or'-Marii Britanii, lcdere:l itt or.age ryi llrrrrrnittr ocupu,tii rtu o influerrfil dd,un[t,oi:rrg asllpra, t,a;liei si d"ed"ucc cii x,zultatul c'ste int,r-o oareoare m[,surri eloditar, dupi, c,unr s(r intimplir, ryi in Stat;r'ie linife. ,Dr. Bedd.oe rnai crl'de de asemerrez, rth oriryiunclc o rasir, atinge maxirnrrl tle r,tcrzvqrltillo finicit ()a, a,jungo l:t, cel rirai ina'lt grarl ele ctrergie ryi d.e vigoart' lnol'lt,l[, 1". : Nu se rytic rlitcii, oond.i!'iile oxl,errtc lx'otlurl vr'{,,llll :rl1 e-[ecl direcl, itirul]r'in otntthti. Ar fi fosl dc tt;tepttrt ca, ilifet'ertttlc dc clinri, sri l'i irvul o influe;1'l'1"1 p1'orrunfat[,, ar.iltrl itr vcclei'e cir, pli"rrnirrii si riniehii t;i irtt,etrsifir:iL a,r;tivita,tea ]a, o l,t'mpt'r'aturfi .joas[, iar ficzt,tril si pick,a lu rilra ritlicatii, 2'. ]Iai inainte se cred.ea, ,c5, culoalclt, pielii ;i rral ulil pirnrlui el'ir.Lr cleterminate cle lumirrl sau cilclur'l f i, cu toate ci, so poate rrega cu greu c[, un oareoAre efect este astfel proclus, inprezent a,proape to,ti observatorii sirrt de acorrl c:i efectul a fost foarte rnic, ehiar clup[, o 'expunere prt'lungitii tirnp clc epoci intregi. Acest subiect vrr, fi inszi discutat in atn[nunt ir-tunei cind v,,rn trata' clcspre diieritele lase 1rn]ane. in privinfa animalelor noastre clomest'ice r:xistil nrotive d.cl a crecle cii fri.qul si uilrr.,ztala iuf'luctrlctzr-l clirect crc;teren 1rir.l'rr-hri, lnsr-r, nu rlllr gtisit, nici o clovatli l, ri|)l'it ltcL'siui suhicct, in caznl omului.
'cd,

tnoclrrl lor de viirl,r-r irrtii'zis' clr'(r$ti,iteA, dup[, curn se vecle clin marea cleosr:bire cliritre statula, soldalilol si a ]urt,riturlilor la r,-irstele de ryaptespl'('zece $i optspre zece uni. ,Dl. Il. t\. Grrukl a, i;rcercitt sir, cletermine natura iufluenfelor cAre ac!,ioneazir, in'acest fel asupra, taliei I el nu n, ajuns ins[ clecit la rerzulta,ter ileg&tirrc', a]llune

)itt 1l(1{rs1; lttttnitt' srr rpriirzli,tni' rlo observitl,ii so ([c\redeirt,p. (A iufltrt,irl,e lotlith cte 'ull lr:l (fal'()(,;tl'(r ltct,iotie:tzii, r[ii'r,t-r1; D,sllpl'a, stal;urii; r]ra,i ir,tlitnt in plus cfr, ,stiltul itt ca,t't,ot'rfster'{,1 l'izir;it:l lt1'tit, loo itt rnare tnistu'ri,,si st;;tttrl rlrr oligitl+', orr,te indici, ilsttettdtrttl,a,, pil,l'sir, r.x('r'citt'o irrl,hiort!,it pr,'onllntal.,[, flsq1y1'pp, t,aliei. fl-r stalliht, tlo (fxel]'lplu, cii s(,dt,lca in slitl,elrr vestict, itr tiurpuI arriloi'cle cleiiter-'e lindr.sil 1rt'orlttcit o ot'(',\{,tr1'(r il {iiliq'i. I'r'rle a,ltii partt', este sigul c[,, in caz:nl ntarinarilor,
'f

t'poritc u oi'rlotreloi'. ltrstt Iritrt cuu,t-rsottt I'aptul cri l olosiroa inttircrytr: nruSchii la irtr,livid, ia,r uourpletl ttcfult'sire snu ttistrug{-'l'oa nt-rry11l11i li'spectiv ii slir,bt';to. Atuncri cind ochiul ('st('tlistriis tit't'viti
Afcctt,lc lolo,siri,i,

Ei

'171rlolosil'ii

'' r8 PL'lltrtr polinezicni, vczi Pricharcl, Pltusitttl Hist. of'JIanl:ind, 1847, vol. \-, p.7tl5,si 283. Dc ascrnencm, (iorlron De I'Espice, vol. II, p. 289. Iixistit de asemenca o deoscbirc rernalcabilir ca irspecL intrc: hinrlugii, indeapfoape iltlurli[i, locuiud in Girlrgelc su1-rci'ir-rL ;i in Rr:ngai :

vczi lillrhirlstoltt',
1e

p. 561, ir65 -\i 5ti7.


20

oI Itrrlirr, r,til. j. p. .i2 L ,.}{crnoils, Anthlopoleg'. Suc.. I8{j; - I litil), r'cl. lI"l,
I1

i-sktt'lt

Dr'. Illlilitlnrirlgc, The,tr11 rtf I)irtiitrsis ..-\,lt,tlical


1li69.

'I'irnes", 19 iunie-17 iulic

DESCTJNDENTA OI\,IL]I

,I

!I.

()pti(, s(' atrofiazti, ar-lelJea,. ()ilrcl o a,rtcl':i, cg{,1r Iigaturatir, v:tLiglr,, Ia,tet'a,le sporesc lill lluntai clit, dianretru, ci;i oa gr'osinre;i putere ia pcrej,ilol'lor'. Oinfl clil cauzf,, rlc boaiti un liniehi ineeteaz[ dtr a, ]na,i funcliona, ct'Ljlalt isi rniirr,rste dirnensiunea, ;i exectrl,ri ntuncl, tlublfi. Oa,selc nu iryi nrfresc nturrai grosirnt-.a, ci ryi lurrgimezl, ca ul'lnaro zl fa,ptului c[, suportir, o greutate sporitir,t'. I)iferitcr ocupalii cLuc in mod obilnrrit, la, rnodifica,rea proporfi.ikn'diferitelor'plr{i ale corpului. S-a stabilit astfel d"e c[,t,r'e Cornisitt Statelor Unit,e 22 cir, picioarelc rna,rinarilor cate au luat ltart,e la ultirnul rit,zboi erau cu 0,5425 cm nrai lungi decit, ale soldafilor, cu toate eL in rneclic tnatina,rii erau mai scnnzi decit soldn!,ii, in tirnp ce bra,tele lor erau ctr 2,725 cnt mai scurte ;i deci clispropor,tiorrat rnai scurte faff d.e inillirnea lor ntai rnicir. Aceste clitnetrsiuni rnai recluse ale br:atelor par sir, fie clatorate folosirii lor mai rnari qi este un rezllltat nea.steptal,, ins5, marinarii folosesc bra,tele ma,i ales pentru a trage qi nu pentru a suporta greutd,fi. La marinari, grosimea gitului ryi ad"incimea scobiturii labei piciorului sint mai mari, pe cind circumferinfa, toracelui, talia qi qoldurile sint mai mici d.ecit la solda!i. Nu se qtie clacd, diversele modificiri de mai sus ar d.eveni ered.itare dac[, acelaryi fel d.e via!5, ar fi urmat timp de multe genera,tii, insti acest lucru este probabil. Rengger 23 atribuie picioa,rele subliri ryi bralele groase ale indienilor payagltasos fnptului ci timp de genera,fii suceesive ei ryi-au petrecut aproape toati, via{a, in pilogi, cu rrremhrele inferioare nemiryrrate. ,1111 autori a,u ajuns Ia acelea;i concluzii ilt r,azuri analoge. L)upL Cra,nz ", can, a, tr'5il, mult, t;imp pr:intre eschimoryi, acerytiil cred r:[, ingeniozitatea, ;i dext,elitat,eu, lil ctr,pt,rn':lreA de foci (u,r:l,a ryi virtutea lnr cea ntai irralth,) sint, ereditare; $i realrncnl,e trste ceva in ftrceast5crettinf[-], tleoarece fittl utttri renumit vitr[tor: r1e foci se vi] distinge, cu tnate c[, qi-a pierrLut tatll in copilfie. itt acest ca,z ins[ par:e s5, se fi moryteoi-t *ttt aptitudinea ti,intald,, cit ;i oolrf,nt'ma,fiil corporal[,. Se :lfirmI, cil, la na;tertr, uriinile muncitorilor englezi sint rna,i mari clecit ale claselor sociale superioare ". Din corela,fia ca,r,c erxist5,, cetl pu!'in itr rrttele cA,zuri !6, itrtre tlezvolta,'r"cra, extrcrrnitffilor ;i a rnanclibulelor esttr posibil ()a, lil clasele care nu nlulloesc rnult cu nriinile ,,si pir:ioa,r'elo, mu,nd.ibnle.kl sL fie rnai reduse din aceastf caazil. Esl,er sigur cil elo sint in general mai rnici Ia, oamenii rafinali qi civilizali d.ecit la oamenii care muncesc rlin greu sau la srilbatici. ins5,, d.upd, cum a remarcat cll. Flerbert Spencer 27, la sdlbi,tici folosire?, rrla,i rnare a mand"ibulelor la rnestecarea, de alimente grosiere qi in stare cr:ud[, a,cfioneazf, in mod direct a,supra rnu;chilor ruasticatori qi asu.pra oaselor pe oare ace;tia slnt inserali. La copii, rnult timp inainte der naryterc, pielea de pe tnlpa picionrlui este mai groas5, decit pe orice altd, parte a colpului 2s qi nu poatc fi indoial5, cd, aceasta se datorepte efectelor moqtenite in clecursul unei lungi serii de generalii. Este bine cunoscut de oricine faptul cil ceasornicarii ryi gravorii sint predispu;i la miopie, pe cintL oA,tnenii care triiesc mult in aer libcr pi in specialsillbatercii
eI

'

.trtirttcr/s nttrl l'kruls uruler .l)ourcslication, vol. II ,1t.297:100. I)r'. .Iaeger [ilter clas Ltingenwachstlum dcr I{noclten,

'\ttt rlirL srrrst'L' rrt'rstor atilrnafii in Vuritrlit.ttt rt[

11. 230.

2i' Ittterrnrlrriullc, tlt: r\.lux. \\'allir:r., 1tili,-9, p. 377. 26 'I'he Vuriatiott ol'Animuls antl Pltmts utular Dones-

tiattion, vol. I, p. 173. ,..lenaiscltc Zcitschlift", vol. \r, caietul 1. 22 Ituesligrtlions trtc. dc ll. 27 Pi'irrciltles ol' Iliolo4g, tol. I. p. 455. '\. Gould, 1ti69, p. 2ii3. 'r3 Sriugethiete uon Purugurty, 1830, 28 Paget, Ltctttrt's on Srtrgtctrt Puthotttgy, 1853, vol. zr l-a. llertea ra l{istory of Grccnland (LlarJ. crnglczi), 1707, r'ol. l, p. 209.

II,

MOD DE DEZVOLTARE

sint itt general prezbiti *e. Mitrpia gi prezbitismul tincl cu siguranla sd, fie ereditare'"'. lnferioritu,tea europerrilor fafd, d.e s5,lbatici ln ceea ce priveqtevederea;i i:elt'la,lte sirnluri este fLrL ind.oialI, efectul acumulat ryi transmis al folosirii recluse tinrp cle rnulte gcnera,!,ii, rleoarece ll,engger t' afirmfi, c[, a observat d"e repetate rrri eulopeni oarr) a,u fosl, crescuf,i ryi qi-au petrecut, toatil, via,td, lntre indieni si,lbateci ryi cure toturyi rnr i-ilu ega'lat prin acuitatea simlurilor lor. Acelaqi naturalist observi, c[, tsi cavit[,,tile craniului care ad.i,postesc d.ifelitele organe senzoriale sint' nrai rnari la indigenii urnericani d.ecit la europeni, ceea ce indic[', proba,bil, o d.eosebire corespunz5,toartr in" ctimensiunea organelor inseqi. Blumenbach a observatde asemenea dimensiunea ma,re a cavitd,filor nazale la craniile indigenilor americani ;i leagd, acesl, fapt d.e fine{ea remarcabill, a simlului lor olfactiv. Dup5, Palla,s, rnongolii de pe cimpiile din nordul Asiei au simluri cle o perfecfiune uimitoare, iar Priohard. este d.e pfl'rere c5, ld,fimea considerabili a craniului lor in dreptul apofizelor zigomatice este consecinla organelor senzoriale foarte dezvoltate tt. fndienii Quechua locuiesc pe platourile inalte din Peru, iar Alcicle tl'Orbigny afirma 3t cd,, prin fa,ptul ci, respird, in rnod continuu intr-o atmosfer5, foarte rarefiatd,, ei au dobinclit un torace ryi pldmini de dimensiuni extraord"inare. Alveolele pliminilor sint de a,semenea mult mai mari gi mai numeroase d.ecit la europeni. Aoeste observatii a,u fost puse la indoiali,, ins5, dl. Ii'orbes a mflsurat cu grij5, mulf,i aymarali, o rasi irrrurlitf,, tr[incl Ia o altitudine intre 3 000 qi 4 500 rn, pi nr5, in-forrneaz[, tn ci, ei se tLeosebesc vd,clit prin circumfe4nfa qi lungimea corpului lor d.e oamenii trrturor celorlllte rase pe ca,r i-a r6zut. fn tabelul sd,u de mi,surd,t,ori, talia fiecd,rui orrr este luat5, drepl, 1000 qi celelalte mfl,sur[tori sint raportate Ia, a,cest nurnd,r. Aici se ved,e cL bra!,elc intinse ale ayma-ra,qilor sint rnai scurte decit ale curope'nilor ;i mult mai scurte decit cele ale negrilor. Picioarcle sint d.e asemcnea, mai scurtc ryi prezintf,, particularitatea remArcabill, cL lzr, fieeare [incli:rn.] aJrnlara, mlsuml;, feinrurul este de fapt tna,i sr:urt tlecil, tibia,. irt rrted"ie, lungimea, fomnrului fa,f,[, rlo tibia cste in propor!,ie de 2l I 7a, 252, irtr la doi europc.ni rnd,surali ln acela;i tirnp femurul fa!,L de tillia estc in raport do 244 la 230, iar la trei negri in raport do 2i8 la 24L. Ilutnerrusul era d.e asemeneA relativ ntai scurt faf[ d,e antebra!. Aceastf scurtare a pilr!,ii proximale a rnenrbrului pare, c1up5, curn uri-a sugerat d.l. tr'orbes, un caz d"e compensalie in legd,tur5, cu lungimea consiclerabil sporit5, a trunchiului. Ayrnaragii prezint[, alte clteva particularitd,fi structurale neobiqnuite, cle exemplu proemirrenfa foarte mic[ a ed,leiiului.
2e

inferiori locuitorilor de pc uscat prin distanla meclic a vederii distincte. Dr. R. A. Gould (Sanitarl1 Memoirs of tlrc War of tlrc llebellion, 1869, p. 530) a dovedi[ acesl

Un fapL ciudaL ;i ncaglcplat

esLe

cL tnarinarii sinL

Dl. Guraud-'l'etrlon a

Iuclu ;i il explic[ plin fapt.ul ci extindcrca


5i la inlllirnea catargclor.

a vcclclii la marinat'i csLe lirnitat.it la lttngimca

obirynuitl vasului

colccLaL rccent /,,ll,.rvrrt: d-'s Coufs Scientifiques", 186{), p. 025) un numlr' rnalcr ;i vak-rros cle date. dovedincl cI in ceea ce prive;Le rniopia, cauza ,,c'cst le trauail nssitftz cle pris". 3r lrrichar',-1, Pltysicttl IIist. oI illunkintl, dupl Blrrmetrbach, 1851, vo!. I, p. 3t 1, lrcirLLu afirrtt'rliilc lrti Parlla.s,

1841,

vol. l\r, p.

107.

30 T'lte Variatiort of Aninruls attl Plurils untler l)ornes' Iiccttiort, vol. I, p. 8. 3r Siiugelhiere t)on Paroguug, p. 8, 10. Atn avub sttfi-

cicnte ocuzii dc a obscrva capacitatca cxtraorditrarl de vedelc lir fuegitrni. Vezi cle aserttettcrt L'trvrlnce (Leclures on Phgsiolollq eLt., 1822, p. lill) asupt'rt itccluia$i sttbiccL.

dr Prichurtl, llescttrcllss, i17fut tlte I'thgs. IIisl . of Manl:ittLl, vol. V, p. l6li. 34 Lucrarca valoroasi a cl-h-ri Fot'ltcs cstc publicat{ acum in ,,Jourr:rl of thc lilholuogical Soc. of l-ondolt". seria nouir. 187(f, vol. II, p. 191i.

33 (-:iLirt

:i

l)Esict4NDEN'!.r\ oNll.lLU I

cd, elc au nta,i nroryt..rtrit inczi, par:ticula,rit,tifilc lor caracteristice. Era insfi, eviclgnt, chia,r firir, rnitsurltori, cii aceste pa,r'ticularitlti s-iln atenuat, iar la 11r5sur[,toare s-a constatat cd,'corpul lor nu era a,tit cle a,lungit cir cel al oarnenilor cle pe pl1,inalt, pe cind fentrtlul si titrja se lutrgirct'ti pu!,in. insd, lntr-gn gracl rnaire6ls,. ],9u1 )Iisur:itorile se poi, vcclea consultiircl mernoriul cl-lui Forbes. Din aceste observalii 91er1 cir nn exist5, iritloial[ cit, $eclerea, tinip cle rnulte generatii la o ]]tfl,re tr,ltitudine tind.e, atit tlirerct, cit ;i inciirect, sir, jlroducd, modificflri ereditare in

vat

rlepiirr il,cliltr:r,1,innli or[ [oclur.ilo lor de l,rai reci ilu fosf :rdll$i tlg splr,nigli p9 gilrrpiilc,joase 4irr irislilit,-cit, $i A,ctnt, cintl au fosl; tontali cle lcfuri tna,r'i sir, coboare-i1 csl, pcrrtn1 spilatul a,uruhri .-- eri au dat () rnortalitate ir.rgrozit,oare. Totu;i, ctl. Ii'oi.bt,s il, g:-tsil, citevel fantilii pur(), ctlrc au supravietuit t'inrp cle clou:i genera,tii, ;i a gbser,

fl

.\r-u'st,i ()l,trlelri sirrt; al,it, rlrr lllallr', ittcit --- a,t;it,:t,t,ttnci cittrl

proportiile corpnlui 85. Cu toate-' ci omul poate cL ltu s-a rnoclificat mult in ultimele perioad.e ale existenlei sale prin folosirca sau nefolosirea sporitd, a organelor, fapteleprezentate acum aratd, cL predispozilia sa in aceastd, privin!6, nu a fost pierdut|, qi qiim precis cd, aceea;i lege este valabill ryi la animalele inferioare. in consecinti,, puiem decluce cii, a,tunci eincl, la o epocd, inctepii,rtabfi, strflnroryii omului errag inl,r-o ,stare der tranzif,ie si se tra,ltsforrnrtu din pa,trupcde in biperte, seleci,ia, na,tur,:,rlli a, Iost pygbabil foarte rrrull, :r,jrrt:r,t[, rl(r t'ftc,telq,. creclita,r'e alt l-oloriir,ii spor,it,c ,s:t,tt n,rlusu il clil'er.it

elt-rr

pdrli rr lt' oorpului.

Olrriri, ttr, tlrsttolfur'rc. !lxist[, o dertsebit't' itrtre tlezvollil,l'('tr oprita si grtlt+lrea sisbatl, d"eoaleco orgarlclo itt 1ll'itira stare continnir, s[, crcuscilf pfistrlrrcltr-qi inc[,- condi!,ia, lor irrit'in]ii. ,l'n a,ceastii categorio intrii, cliferito rnonstriozitTal,i, i2,r, tttteler ctt, buza tle iepul'o, iJe clllrosc ca, fiind ulroori r,reclital'g. Pgntrl scopul lcistlr este suficient sX tlc'' referirn la, dezvolt,iir(r2, opritil lr creionrlni ia, jtliot,ii niicrocelali, du.ltti.g]ltt esle tlescrt'isii, il) lnt'Iuoriul lui Yogt,;16. (-lrlniul lor estti niai tnic ,si crir:curnvoluf,iilcr cr('i('l'rrhri luai put;itr ootnllk,xe decit la, oanrcnii rrelurali. Sinusirl fr;11tlr,l sau proe[rinern{tl dc dcitsupra sprittcenelor este foarte tlezvoltat, iar malrlibulerlc sint, proerninente lntr-utt grad ,,efft'ayattt" *, &$& incit ace;ti idio,ti seam[n[, oarecum cu l,ipur:ile untallt) inferioare. fnteligenla ryi ma;oritatea ' facult[,filor l9r rnintale sint cxt,rem de retluse. Ili nu pot dobinrli facultatea vo1birii gi sint cornplet incaPabili du att'trtie prolungil,zi, insf au o l)tat'o inclina!,ie pentru lrnita,!,ie. Silt put;tlt'tlici ryi renta,rcabil tlo activi, zburdind, sirincl ryi strimbinclu-se. I)eseor.i ei sg puie p!. scilri in patru lalto ryi le pla,ce itt nrocl curios si, se suie pe nobile sa,u pdmi. Ne rearnintitn astfel tle deosebita, plflcere tarl,tatd, de a,proape t,o!,i bi,ie{ii tttunci cind se ca!d,r[ irr porni ryi aceasta ne ma,i rear,minteryter clt ce ptiicere se zbelguie mieii ryi iezii,- ini!,ial a,trirnale alpine, pe nrice delu;or', oricit c1g mic. Itliolii seii,nt[nd, cu altirnalt"le inferioarc si in alte citova, lrrivin!,e; astlell s-a,u inrggistra{; trtili ttttrlte (,iYtLLlr itt cat'c oi ntilos crr grijil Iit,carc ilnllucirtulri irraiirtp dc h 9 1ri1r,2,. $-a, clesctris un idiot cttro foloseil dcsrori gura pc.ntru u-yi a,jrita rniinile 12,cii,ularg1,
35 lir'. \\Iiiclicns (,,Lundr,,'irI hschaft. Wochcnblaft,,, l glig nr'. 10) lt prrblical. r.ct,errI tl ltrcrirlt,intcr.esantl, arjitirrrl
| (i1),

cunl s-a rnoclificrrt stnrctr"rla corporalir a aninralrlor. trclnrcsticcr c:r.tc

triicsc in legiuui

lVlirnoire sut'lcs fuIict'rtctiphales, 1867, p. 171. 18 t qi 11)3. * inspiimintii Ior' (,\I. lr'nrl. ).

38

r25,

mrrntoasc.

ntOf' nE DEZVOLf';\RE

:.r'ri

(fi,Lu ohiceirrri rlezgrrstitt,oarc $i lnr iut sirlr{rrl dr.cutl,e'i; mai nrult'e crit,zuri in ca,ro corlrul lot' era lelrril,l'cllbil rlr pilr r:os 3i. lttrlrlicat,
1'rarIrrchilor'. Adosoa,

s-it,rr

liotte'rsiurlc. -- Ilult,c clintre cazurile ctrre vor fi prezontal,r: aici ar fi pufrr{, itttroduse ln sul,riectul fparagrafului] precedent. Atunci cincl o structurl est,e oprit[, in clezvoltare insf tot mai continui, s5, creasci, pind, ce sea,rnlni'r, inrleaproape cu 'o structuri, corespunzi,toare a unui membru inferior ;i in star:e adult5, tLin a,ccea,fi grupti,, aceasta se poate oonsidera, intr,un anumit sens, cil un eaz d.e reversiul.e. Reprezentanlii inferiori ai uuei grupe ne dau o id"ee cle curn traprobabil construit strl;mo,1ul comun I Ei este aproa,pe de necrezut ca o parte complexri,, opritii, intr-un'stadiu timpuriu cle dezvoltare embrionari, si, continue sil creascil 'petrtru ca in 'cele clin:urmd, s5,,$i execute funclia ei fireasci, afar5, numai dac[, nu 'at dobindit o asemenea capaeitate in d"ecursul vreunei stiri mai timpurii a 'existenfei, atunci cind" structura prezoilt5,' ercepfionald, sau oprite;, era normal[. Creierul simplu al unui idiot microcefal, in inisura in care seamd,nd, cu cel al unei maimufs, poate fi consid,erat,r, in acest ,sens 'c6, prezintf un caz d.e rer'()r'siune 38. Bxist5 alte cazuri care so,,incaclreazir, rnai strict in subierctul clc fa{,[, a,l

fi

' 32 Iti'of. l,a Ycock rt'zrrrrrir r:arar.tt:l'ul irliotilor'a.sclrriirrirtori hrrrlelor, rlurrrminrlu-i lcroi:l,,,.Iorrrrrirl of tr[ental Scicttctr", irrlic 1lJti.j. Dr'. Scott. \'l'ltc I)eal tutd l)ttrnb, ctl. a 2-a, 1870, p. 1U) a observaL tlr.scori pc idioti nrir.irsindu-qi tnincarclr. \'t'zi tlcsJrlc accla;i subierlt. ;i ttesprc ltilozitatca idio{ilor. Dr'. }[autlslcr', ]Jrttht 'rttttl AIiru], 187(), p. 46-51. l)incl a arirlat rlc :rscnrtrnca un cttz iz.lttIol dt: ;rilozit:rtt' lir un idiot, 38 irr lucral'(rir tltca Yuriulbn of Attiuutl.s rarrl I,luttls
,

rlin t,azurik: lir tritrc st, rcft'I':i tlr'. !iirrtr.ls, rrir biir'lrrrL trlcir t'inci trrArllt:1t., rr rra fiirrrl lrrrdiarri qi plasatir rltrAsuprir ornbilit:rrltti

: lltrclit:l t'orl

llt'rrrsba<:lr r,stt: dc Pitrcrrr

trct'st.

ttttrltr I)ttrttcslictttiorr (vol. I I, p. 57) anr atribuit rcvcrsirrnii t:azttrile nrj l)r(ra t'alc tlc lttatttt'lo sul)rallulnerarc la,fcrrrci, Arrr ajrrns la:rccasltr tra la o slnclrrzie llrollabilir a faptului cl-r rrranrcltrle su;rlarrrllle I'ilrc sint ilt general plasale sinretric pc picpl;i nrai ulrrs a rrnui cuz in carc o singurir tnarrrclir cficientI a aplmt in lcgiunea inghinalti a untri fetnei, cirrc crrr fiica unci altcl Icrnci cu rnanrele supranunrcrare. Ci:istsc irrsl acum (vezi de cxcntplu plof. Preyer Der l{ampf unt tltts l)usein, 1869, p. 45) cir mamal crcaticue.apar in alLc pozi !ii, (:a l)c sp:rttr, la sub!ioalri;i pe coapsii, in actrsL tlitr urlnl caz nrarnelt,lrr clind rrtit lapte incit copilul cra lrrirrit in irccst ft'I. Probabilitatt'a ca lrranrelelc srrplirucntarcr sI sr: tlatorezc revcrsiunii este astfcl mulL nricq;oraLir ; ea nri sr) pare t.oLugi probabil5, pentru ci, dtrseori doul perechi sint siluate simetric pe piept gi despre aceasta irrn prirnit pcrsonal infonrratii privitoarc la nrai rnultc
cazrrLi. Ilslr: binc cunoscut c.i unii lc.rurrrirrtri rtn in tuorl norrrral rlouir pcrcchi dc nrurrr('l1r pe picllt. S-itrr inrcgistrirL

rlin urrrri t'rlz r,stt. iltrstllrt tk, f;rlrlrrl cir o lrranreli rrre clialri al)ilfo la arrrrrrrit.tr clrrrilolrtrilr,. irr genelal, rrtr ptrtelrr inrloi clt tlt'trpL ctrvinL dtrcii nralnclclt' srrplinrcntllc al fi apirtit vrtrotlat.ir lir arnbelr se\o untalle, <lacir sLllinro;ii sIrlvcchi ai onttrltti llu ar Ii fost pi'cvirzuIi cu rnlri rlrultc lrolcr:hi. ilt lrrcrart,a ckr urai srrs (r'ol. II, 1t. l2) lrrrr aLrillrriL
rlrr 115trl1i",tr)A, ('rr t<iatc cir tlrrlli rrrtrItir t zillrll', r't,vctisirrrrii t:azln'ile flccvt'rrtt: rlt: llolidtrt:tilisrrr lir orrr 1i Irr rlift'r'i tt' iurint:tltr. r\rrr ajtrns la *t:eastir t'olclrrzit: ln partc pt: bazlr itfi t'ttuttiei Irrol . Ou'r'rt t'i rrnii ilrtioptcli git'ni lttr rrriri rrrrill tle ciltci tltrlict.tr;i rlcci, dult:i cum atrr prcsul)rrs, i;i pirstt'crazI o sLare inifiaLi. Prof. Gcgenbaur cornbate ins:i concluzia lui Orven (,,Jenaische ZeitschrilL", r'ol. V, caietul 3, p. 341). l'e de, altl palte, drrpir pirel'ca rcccrrt. cnrisir tlc dr. Gtirrther asupra irrotirtoarei tlcr (')ct ttlotltts carc estc prurr,[znLir cu r',rtlii obotlsr ar'ticrrlarc rlc arnbt.lc lirl.rrli itlc rrnrri sir ctrlttrirl rlc r)ilst,, trrr l)t'('rl l)aro gr(,tr s:i adlnitem cl ,sase satr rtrai inrrlte d(rgcL(r po una suu antllelc laturi ptrtcarr sL lcaparl prirt rcversinne. I)r. Zoutevccrr nra itrforrrrcaza cL s-a semnalut caztrl rrntri unr ctr rlotriizeci patru de degete la rniini ;i douizeci ;i patlu la picioalc ! ..\ur ajuns nrai, ales la'concltizia ci prezenfrr tlc dcgctc sul)l'aqi

llulnerArc ar puiea

ilscnrcll(fa rlegeLc nrr nunr:li

fi ctalora[I reversiunii, din faptul c:i c[ sinL putcriiicr, cretlital'tr,

cinci cazuli rlc prczenli a nrai multor pcrcchi tlc nrarnelc

(frir'[ indoiall rudirnentafe) la scxul' nrasculin ulnan ; .rrezi ,,Journal of Anat. and Physiology", '1872, p. 50, pentru un caz aliitat de citre dr. Handy5iflg, la care doi flali :-rLr prezcnLat aceaslir particulalitate; rrtzi tle asrrnehca o lucrare a doctor:ului Bart.trl.s, ln ,.RtricherL ancl rlu Ilois - ILel,urond's '\rchiv.", 1872, p. 301. La rrrrul
.

ins[ dupit ctrnr (:r'cdcarn:rIunci crle se lttrtrr:rtr rcg(]ltol'rl .dupi anrputare, . ca. dege[ckr normale a]r verlcbr':rtclol inferioare. Arn cxplicat insi in edilia a doua a lucllt'ii mble Yariation..., dc ce acord. acum pulinti incred,-.1'e cazttliior in cal'c
s-a observat o astfel de lcgcnerare. Elc meritir Lotuqi atenlie, inLrucit clczr,'oltarea olrliti. Ei rcvelsiuneir sint lrroccse intiru bu'udite; cri difcritc structuri in stare

DESCENDENTA OMI-]t,L]I

r('l'el'siunii. .Antrtrtil,e strtttrbttri ca,re se intilnesc la, lrr+lutu'ii infleriori ai grupului lrrit'ttia ii apa,r:f,ille onull apar: ocaziona,l la el, eu toate oir, n1 se gd,sesc la embrionul lllllAll ttolntill, $au rlacl irl nrotl ttot'tnil,l sint ptezertt,r. ]a embrionll urnan ele se elc'zv0ltit, antlltna,l, dar ittt,r-un rnotl ca,r'e este rtornra,l Ia, rnembrii interiori ai grupei. .\ce.sl,e observat ii rror clet'eni rna,i clare prin exemplele urmd,toare. La tlivt'rse n)a,nlifel'tt utet'ul troce trepta,t de ltr ull ol'fan rlublu cu doui, ol'ilieii distin<:t'e ;i clou[ eatrille, ca la marsupia,le, la, un organ lnic, ca,re nll este ilt nici ut) fel dulllu, af;rr:5, numa,i efl are o rnie5, cutri internI,, ca, la maimllele superioare ;i la out. Ilozd,toa,rele prezinti, o serie perfecti, de gradaf,ii intre aceste doui, stdri extrenre. La toate mamiferele, utenrl se dezvoltl, ain Ai,i tubi initiali sirnpli, ale c[,ror porf,iuni inferioAre fotmea,z\,, coarnele $i, rlup[ cuvintele dr-lui I'arre, ,,prin-contopirea celor dou5, coa,rne la extremit5lile loi. inferioare se fortneazh corpul uterului uma,nr pe cind la aeele a,nimale 'la care nu exist[, nici o porliune sau corp median coa,rnele [uterine] r[,min separate. Pe rnd,suri, ee dezvoltarea uterului continuii, cele douI, coa,rne se scurteazii treptat, pind, ce ln cele tlin urmit, ele d"ispar, sau, altfel zis, sint absorbite iu. corpnl uteruliri". Unghiurile uterului se continul prin coarnele uterine chiar Ia animale atlt c1e sgperioare pe $cara r\e c\ezvnlta,re cllul sint ma,imufele inferioaro ;i lernurienii. Or, ltr, lenttir ea,zttt'i illlornlale in ca,re uterr.rl rna,tur este prevfi,zrrt e1 coarne sa,u t'st'e par:fial iurpi,r.{,it lrr clou5, orgirru} sint dest,ul rle rlese 1i, r1up5,Owen, asenlenetl cA,zuri repet.i, ,,gradttl rle clelzvolt,a,r:e ooncentra,tritt Ja care au pa,rvr:nit, a,ttttmite rozfi,t,oAro. Aici a\rclll, lttttttt'7 llfl caz de simpli oprire lr, dezvolti,rii ernbrionare, ou cre5tere ull,orioa,rd, ;i dezvoltaro func!,io[aki perlecti,, deoarece rlrica,re diu cele douii pflrf,i alc uterului parlial bifiat este capabilS, a, efectua actulspecific fls ge$ta,fie. in alte cazuri, mai rare, sc form eand, clou[, caviti,!,i uteliue rlisi'incte, fiecaro u,virrd plopriul s[u orificiu ryi cAnAl a.e. in tinrpul dozvoltitr:ii obiryrurite a, ombrionului, nu. se l,rt r;e prirr nici o it,s[fel tLe fanra si t'ste grelr tle er:czut, cu t,on,t,o cL nu t. inrposibil, ca tloi tubi ini!,iali sirnpli, foarte rnici, sL ;tie (d:rc5, se poatc folosi o astfel de expresic,) cum s[, se transforme in doul, utc'ro clistincte, fic.care cu cite urr orificiu qi canal bine construite pi fiecare prev5,zul, cu numerorsi mu;chi, nervi, glanrle ryi vase, dacir, nu ar fi trecut mai inainte printr-un stadiu similar d"e dezvoltare, ca in cazvl marsupia,lelor actuale. Nimeni nu va, pretinde cL o structuri atlt de perfectX, ca, uterul bificl zr,normill la femeie poate fi rezultatul unei simple intimpl5,ri. insf principiul reversiunii, clupfl, care o structuri, cle mult, pierclutl, este reaclus[, in via![,, ar putea, servi ca ghid pentru dezvoltarea ei deplin5,, chiar dup5, trecerea unui interval enorm cle timp f)upd, ce tliscutl, cazarile de rnai sus ;i d.iverse altele analoge, prof. Canestrirri i,r,jun.qe la, a,ceea;i conclttzie ca cea pe ca,re aul prezentat-cl. El citeaz5, un a,lt
embrionarl sau opriLii, ca buza de icpure, utcr bifid,
,

vrcull strimo; irrferior al


3e

onturui.

ctc., sint inso!.ite in nrod frecveut de polidactilisrn. Ileckel

gi Isidore Geoffloy Saint-Hilairc au insistat cu tilie


a,supra itcerstni fa1lt. Lr pl'czellt, cca ntai siguri cale este sii so renuule complel" la ideca ci existi vreo legituri lntlc dt'zvolt:'rea de dcgcte supranumcrare ;i rcversiunea la

Vezi binecunoscutul articol al d-lui A. lrarre din Cgclopaedia of Anatontg and Phgsiologg, 1859, vol. II, p. 642. Owerr, Anatomg of ltertebrates, 1868, vol. III, p. 687. Prof. Tumer in ,,Edinburgh Medical Journal",
februarie 1865.

NIOD DE DEZVOI,TARE

4l

exenrplu irr cazul osului rnalar a0, ca,ro, la eit,evlt, tlva,drutllil,llo ryi alte tlta,ntifere, const[, norrn:rl clin dou[, por{,iurti. ;\ceasta, cstc st,arca lui Ia feltusul lll])atl in virstfl rle rlouir, luni ryi, prin oprirea tlezvoltfii, el rlrttine ttneori ltr, fel la otltul luclult, mai ales la ra,sele rna,i prognate. De a,ici Canc'strini conchide cir, Yreul I strfi,mory strir,vechi al ornului trebuie sd, fi u,vnt acest os $eparat' in morl nortna,l itt doud, porfiuni care ulterior s-au coutopit. I:a om osul frontal corrst,[, dintr-n singurd trucat6,, la embrion ins[, qi la copii, ca ;i la a,proape toate rnamiferele inferioare, el constir, tlirr doui, buci,fi separate printr-o sut,urd, distinct[. Ifneori aceastfl suturl, persistir,, nrai rnult sau mai pulin distinctf,, la om dupl maturitate a,les, dupfl cJrtn il ryi mai frecvent la cranii stri,vechi declt la. celc actuale, rnai d.in pleistocen ;i aparlinincl tipului observat Canesttini, la craniile dezgropate brahicefal. Aici el ajunge iari,qi la aceeapi concluzie ca qi ln c\,zul analog al oaselor rnalare. in acest caz, ca ryi ln altele care vor fi prezentate inclat'il, carrr'a, pentru care rasele str6veehi se apropie de animalele inferioare prin anumite caractere, mai frecvent d"ecit rasele actuale, pare si, fie faptul cL acestea clin urm5, sint situate la o distan!5, ceva mai lna,re pe lunga linie de clescendenfd, fa![, cle str[,mo;ul lor

primitiv, semiuman.

1)ivorse alte a,nomalii la offir rnai rnult srlu rnai pufin ana,logc Oelot'r'lc ttlai sus, a1 fost prezentate tLe clifcrri!;i autor:i oa, fiinrl cazttri tle lt't'etsiulle;acestea par lns[, ctestul d.e indoielnice, dcoi],loor. t;r't,llrie sI, ctr]rot'irtt I'oat'te nrrtlt in ;os itr ieria nramiferelor pentru a gfisi A,sellren('il st,r'ttet,ut'i plrzentt' itt trrod nornlil,lar. La otrl, tra,trinii slnt insttuntcut,u pet'l'ect; r[o cfioitlnt,t' 1len1,t'tt rtrit,stica!,ie. ins[,, dup[, ourn obscrvft OwcrrIasr caractertrl lor atk'r.[,rtt,l, clt,ttitl t,ste irrd.icat de fornia conicl, a coroianei, cirre se tt'nnin[ printr-un virf obtttz, csl c convexfi, in afar[, qi plat6 sau ooncav[, pe fafa sa, irrternfi, cAr'o poa,rl,il la l-razil o ttsoa'l'L -Pr0egrinenf,i,. ti'nrtrta, conicl, se rnanifesti-r, cel ltrai bitrc la lit,seltl tncrltlnico, tltlti il,los la, cea australiapii. ,,Oaninul estc mai aclinr: irnplirtl,a,t ;i cu o rirdircinii, tttai pu1't't'tticI 6ecit incisivii.t' Tot,u;i, a,cc,st dirrt,e ntr rnai scrve;teolllului ca ttrtttli sprrcial5, ptlutilt
l0..Atrtrttario rlella Soc. rlt'i Nattrralisti itr )[orlt'tra", 1867, p. 83. I'rof. Catrestritti prezintl extrasc din clil't'riLtr
surse asupra acestui subiccL.
qi

Laulillard observi cit, tlcoa-

O irrLrcagi serir: {r.r cirzuri tstc prgzenlati-r tlt. Gtroffro._v Saint-Flilairc -FIi.rf. des tlrtotttct/ies, r'ol. III, p. 137. Un reccnzcttL (,,Jotrrtral of .\rrat. arltl Pity.siologS"', 1871, p'

rt

rece a glsit o asenrltrare cnrnpletl ca form.l, proporlii

366)

m[

ttrusLl'it s,-rvtrr

tlc tt tlu fi tliscuLat

ltttttttrtoastrlc

doul oasc tnalarc la lnai nlul[i oattlgtti qi la anutnitc tnaitnu!c, el nu poatc considera accastl-r ctispozific a plrlilor ca fiind nuntai inlirnpliLoare. O aIL[ lucrare asupl'a acelcia;i auomalii a fosb publicat[ dc dr. Saviotti ln ,,Gazzetta clelle Cliniche", 'Iorino, 1871, ln carc spune cl urmc ale separalici pot, fi descoperite la aproximativ cloi la sutl tliutrc criuriile adulte ; cl adaugl eJe aserncrtea ci anonalia sc llLllne;te trlai dcs 1a crltriiltr prognate, ale raselor neariettc cle.ciL la alLeltr. Vezi de asem.enea G. l)clorcttzi asupta aceluiaqi subicct, 'f're rurcui casi d.'anonulia dell'osso mulare Toriuo, 1872. De aselncnea E. N(orselli Sopra unQ rara anomalia delll osso malure, llorletra, 1872. Si mai recent Gruber a scris o bro;urii :rsupla separlrii acestui os. Prezint accste lefcritrle petrtru cii utr t'ecenzent, flt'i teprei satl scl'tlptlle, tt ptts la ildoialit ajirrnatiile melc.

lcgltur.l lntre

cele

cazuli alc <lifcriLelol pirrli opritc in dczvoltarc' caro atl {osL lnrcgisLraLe. IiI spunc c[ dullir tcoria tntra ,,ficcartr staro tranziLoric a ttuui organ iu decttrsul dczvoltirii sale esLc nn nuntai un rnijloc peutlu un scop, ci a constituit un scop itt. sine". Aceastl pi.rerc nu pa.re si fie neap[rat valabiLi. De ce oat'c varialiile s[ ttu apar[ ln clecursul utrtri pcrioade Lirnpurii de dc'zvoILarc, fi-rri nici
rcversiulrea ? Totu;i, ilsclnelllea 'r'aria! ii itcrtttntllate, clitcti ar fi ln vreutr fcl oaueclrl folos'Loarc, de cxtrttrpltt la scttrLarea rsi sinrplificarc a ploccsului clc clezvolLare ? $i iarigi, dc ce anouraliile ddundtsnlp, co pdrlile atrofiate sau hipertrofiate, care nu au nici o lerglturir cu o stare anLcrioeri a existenlei, sI nu aprtrl aLlL intr-o perioatlit IittrpLtrie, cit ;i in tirnptrl nrrrLuritri![i ? -t2 Anatontg of , \'ertcbrulcs, 18(i8, vol' II I, p. 323.

o lcglLtrrii cu

ar putca fi ptistraLc ;i

LTEqCENDENTA OMUI-TII

r;iino gata rle luptti. I'tulfi nnr;chi spetlifici cvach'urnzlnelor ;i all,or nrilrnif('l'(, ,\(, (l('zvrtltiL ru'rt.oli la, ottt. Prof. \'lacovich az tL cxamiuat patruzeci de biirba!,i ,si la, noutispqezece a, glsit ulr Inlrgchi pe carci l-a d.enumit ischiopubian, la alfi trei existtt,run, ligajinent c?lr'() rl,prezint[ acest uru;chi, iar la, restul de optspre'zec(,\ ]tu a girsit nict o' urnrii dirr el. Nunra,i la clou[ din treizeci cle femei a,cest mu,lchi se'rtezr.olt-ase cle anrllek' pilrfi, insir, la ulte trei erau prezetrte liga,nrentele rudimentare. Aeest mu;chi palc, tle aeeea, sir fie rnult rnai cor)Iull la sexul rnasculin decit la cel feminin $ir pe baza pl,rerii c:a omul se trage dintr-o form5 inferioard, oarecare, acest fapt poa,te fi infelers, d"eoarece el a fost descoperit la mai multe di.ntre anim:r,Iele inferioarc ;i la to?te acestea serveqte exclusiv pentru a ajuta ma,sculul la actul d.erepr'oducere. In valoroasa sa scrie de lucrh,ri a8, dl. J. \4tood a desiris amir,nuir!,it un nuturir clnornl clei varia{ii muscula,re la orn, care seanr[,nfl cu structuri nonntrle lu,
,

,l-r{i sfiryia, rtrtlttta,rtii sa,n 1lt'a,du I el lljrate fi rleci clorrsirIcl"rth, irr {i('oit, rtr:,fn'i\r{,\i1o Ittnrl{ia' sfl, firezrsclir,, oit, t'ltt'littttrntttt'. ltr t,clit,tie ccller:t,iilrr llro,l'i rle ct'atrii 'tlf l]a,n(] s(] pr-t1, gitsi c;il,rrr-4,, r[upt-t, oullt observil.[Jiickel 43, olr ca,rrirrii prot'rrrirrilrd <lolrsirlerrirlril ItrJttpl'a, celot'Ialfi clinfi, la, {cl ca la tnairnu!,ele antropc)nl()rlr', irrsii intr-un glutl lrri+i t'ctlt-ts. Itt act'ste cazuri existii, spal,ii libere intre rlirrf,ii urreia rtint,rrr rnanclilrtrlrr pentru printirea caninilor mandibulei opuse. IJn sp:r,fiu liber r}tr ace,st lel lit,-ulr cra,niu cle cat'nr, tlesenat, de Wagner, cste surprinrd,tot tlc larg |4. Avind in vedorc cit, c[e', puline cratrii strtivechi au fost examitrate, fatl, de crarrii recentc, este, inteyresarrt cir, in cel pr.rf,in trei ca,zuti caninii proentinear,ia consiclera,bil, ia,r, in mfl,xilarul cle la La N-aulette eri sint; clescriryi cu enormi 45. , La maimulele alttlopornorfe numai masculii au' caninii deplin dez,t'oltaf,ir ins[, la gorila femel5, ryi, lntr-o mdsur5, mai red.usi, la orangutanul ferneki, ace$ti clinli proemineazd, considerabil tafid, de ceila,lfi; d"e aceea, faptul cle care am fost a,sigurat, cd' femeile atl uneori caninii proeminind. considerahilr rlu,constituie o obieclie serioas5, la p5,r'erea cd, marea lor dezvolta,re intimplltoare la om este Lrrr caz, cle leversiune la un strd,moq agemi,n[,tor maimufei. Cel care respinge cu ctispre! ideia c[, forrna propriilor s[,i canini si d.ezvoltarea lor uneori :con$idera,bild, la, alti oarneni sint clatorate faptului ci, strd,rnoqii nostri, irrifial, fuseserzi.prel'i,zrrt1i ott aceste Arlll(' forrnidabile \ra da, pe fatd, prirr rinierl,ul ,siirr, .lirria irseenr.leqfc,i s:rle..D('r)arecerr cu t,oatc cir llll inten!ionea,z6 ryi nici t)ll rl,l'(\ capa,gitalea sir, folost'rtso[, ltt;t';ti ctinti (la, arI]Ie, r'l ili vrt, cottt,r'lt,cta itr lrtorI irtt,ortsticrt't lnrrsr,]tii r[c ruiriit - (astlel nurui{,i cler Sit'0. Ilella6) pt'ttlnr :r-i :rr':-ll,il g:rlu tlt, :rci irrrre, (,it un
:

+'r Gcncrrllc Morphulogie, 1866, aa

r,ol. II. p. CL\:. Carl \-rrgL ,I-ccftrres on illnn (Lrael. cnglczi),

1864,

p. li1.
{5 C. (.lrrltcr lllake, cl:spre un lnaxilar clc la La Naulette; ,,r\rrthlopolog. Rrrvicw", 1867, p. 295. Schaaffhausr.n, p. cit., 1868, 11. 126. '. " lrr limba englezI snurlittg ntttsclcs (.\'. lrarl.). a6:l'he.lrtrtlot:n1| of llrpressfon, 18..11, p. 110;i 131. a7 CiLaL de prof. Canestrini in ,,Annuario etc." 1867,

rrruritoarc sint in lcg[tulir cu cr:lc cift'vrr purr(]L(' utinsc irr textul nleu, ,,Proc. Ro-val Soc.", 1865, vol. Xl\', p. 379 ;i 381 ; 1866, vol. XV, p. 2{1 ;i 212 ; 18$7, vdl. X\r, p. 514; 1863, vol. X\tI, p. 52tr, pot acliuga *ici cir'tli'. \[urie.;i dl. St. (icor'go ][ivart au arAtat ilr lncln.riul lor dcsplc lenrulitrni (,,'lransact. Zoolog. Soc.", 1863, r.ol. \-lI. p. 96) cit dc cxtlaorrlinal dc variabili sjltt. rrnii

diu nru;chi la acestc aninralc, reprezcn[anlii cci mai infc-

riori ai primaLelor. La lernurieni exislii de 'asefienea'numeroase gradafii la mugchii care duc la structuri care exist:i la animale pe o tfcaptir Si urai inferioarir pe scara
cle evolu!ie.

p.

90.

meliti '\cesLe tlorc;l.c sri afle cit. de dcs variazl nrugchii


lucr:iri

48

a fi slutliaLc cu

grijl dc oricine noltri gi variind

ajung si scrncne cu cei ai cvaclrumanclor. Rtrfelinlelc

IIIOD DE DEZVOLTARE

animalele inferioare." Muqchii foarte aserni,n5,tori celor care sint normal prezen!,i la rurlele uoastre cele mai apropiate, cvad.rurnanele, sint prea nurneroqi pentru a, Ii chiar numai enurnera!,i aici. La un singur intlivid cle sex masculin, de o couformafie corporald, puternicf,, qi cu un craniu bine fonnat, s-au observal, llll nrai pufin,tlc ,sapte r.aript,ii musculare, toate reprezentind. clar mu;chi snperficitrli ni d.ivrtriselor specii ele rnairnu,te. Acest om avea, d.e exemplu, tle ambele pirr',ti nltr gitului rlll aclevfi,rat la,uator clauic'ulae puternic, cum se g6seqte lil toate speciiltl 4e. cle rnairnufe, ;i cale prr,re sd, existe la aproximativ unul din ;aizeci d,e oameni Acest om arrea apoi un abdtrct,or special aL rtretatarsului celui cle-al cincilea cleget, asemlnirtor^celui pe care prof. Iluxley ryi d.l. Flo'n er le-au ar[,tat cd, c'xistil in mocl uniform la mairnu{,ele inferioare ryi superioare. Nu voi mai tla clecit incir clonfi clztrri : murychirrl ctc,romio-bctsilar, care se gir,se;te ]a toate mamiferele irlftrr.ioarer orirrllui ,;i prlrl corelat mersului ln patru labe 50 ;i apare la aproxirrrativ luul la qrr,izeci rle oarnt,ni ; Dl. Rra,clley 51 a glsit la membt'ele infer'ioare ale untii onr un ubd,ur(or os'sis 'tn etutersi qu'i,nti; acest murychi nu fusese inregistrat pirlir, atlrrci la onr, fiinrl lnsi, intotclc.auna prezent la mairnufele antroponttltft'. Muryctrii rltinilor qi ai brafelor, elemente caracteristice irr special la orn, sint foarte preclispuse va,rialiei, afa incit sL semene cu muqchii corespunz5,tori ltr anirna,lele infei.iOrrre b2. Astft,l t1e asdriri1niir.i sint fie perfecte, fie inrpeirfecte; toturyi irr ircefit;t' ilip u|lrir cazur'i elt,siut evitle.nt cle rraturil tranzitot'ie. Atrurnite varia!ii slnt tttlti obi,1trnit,t, la, b[r'bu!i, iar rr,ltele lit fc,tnei, fiirfl cit, stile putern atr'ibui t'rerttttui rntltir'. I)rip[, cri il, cle,'sclis lrurneroase variafii, dl. \4botl fttctt tu'rnfltoarea observtttit, irnfor.tantir: ,,I)eviafii notorii de la tipul r-rbirynuit ?l structurilor: nutsculare a,par pe ca,na,le sau direcfii'cAre trebuie consid.elate ca indicincl utr factot' Ilc-'ctll]oscut ,ilr"e,ca.,e, de nliu.e irnpoltanf,fi, perrt,r'u o ittt,e,legere cuprinz[,toa,re i] ttttit,ttlmiti

llr.ebgie atlrnis ca rrxtrgm tle prubtiltil faptul c[ acest flrotot' ll'ctltltts(:ttt, rever.siuneir llr o stlrrt, lrtrterioarii tle exist,enffl 54. Dsttr otl t,ot,ttl tlc trect'ezttt, t.$te pr.irttruio sitnplit irrlinrplAl'e ornul s5, sellrene anol'nrit,l ctt ittttttttitt'tttailtttrf,e.prirr ca .1'r,tri putirr de ryaptt' rIirrtle rnu;chii siri, <1ac6 ltu ltt' l'i t'lrisl,ttt, ttici tl lt'gtit,trl'il rll
as

gtiner'ale

''li ;tiinfifice" "3.

Vezi tl'.r rlsrllri't'tt,lt pl'of. \[ecltlisti'r in ,,Pt'oc. Il.


11968,

lrish Academ-v";
rroirrrtbric
1.871,

p. 121.

50 l)1, Charupncys

tn ,,.Iottl'nal of r\nat. ttntl Phys.",

,,.1ot1rnal of '\rrtt. attrl I'ltys.", ttlrti 1872, p. l2l. 'il]''l)r'of. ltacalistt'r (op. cit., p. 121) si-:r grupat ln lllbele obsct'va{lile 1i e constatltt ci lttornaliile ttlttscullre :r1rrr t'cl rrtili ,lrecvtrttt llt erttcllt'ir,t, itr al tloilrl rlrrrl la obrAz, lrr :rl Lrcilce rintl ll latra piciorului etc. 5:r f)upit ce a prczetttet ttn oaz rcnlarcabil tlc varia[ic lr.r l'leritr prillit'is longus uluan' revtrt'ettdul dr. Ilattghton (,,Proc. 11. lrish Acatlctny"' 27 iutrie 1864, p. 711-r) adatrgr't lrccsl exeinlrltt remarcabil, atf,tlntl cli omul poate ttneori si aibri.aranjatnentul tcndoanelor policarului 5i al clegt'telbr caractcrisLic macacirlrri ; .,lltl pot spune insti daci
:

!ri

1t. l7ti.

clpabil;i un adversar alit dtr invtrr',stttrat al evolttlionisurului arlrnitc fie chirrr trttlnai posillilit:rtt.a ltrlria tlin primele doul pozi!ii alc sale. Prof. Ilacalistcr' :t rlcsct'is (to ascluenea (,,Proc. I1. Irish r\catlcnt5 ", 186-1, \'ol. \, p. 138) varialii la fle*-or pollicis l(,ttq1l .r, rt'lttarcabilt' pritt raportul lol faii de acela;i mrtlclti la trvatlrtttnatt('. 6r De la apari!ia prirnei edi!ii a accstci cdr[i, tll' \\'tiotl lu llublicat ttn alt ttretnoriu ltr ,rPhil. Transactiotts", ll37{), l). 83, asupra varia!.iilor nrtt;chilor, glt rrltli, t'tttrit'trlrri ;i Loracelui utnan. Iil aratl aici clt tlrr lllrllt varirtzi ect';ti
lrl.it tlc

mu;chi gi ctt tlc tles;i tle rtlrrlI variaIiilt st'rrtttittrit t'tt mu;chii normali ai atrimaltllor itrftlrioare. lll c:ottcltirltr observind: ,,PentLtt scopul nlctt trste suficient tlacit attt reuqit sii alit c[ formele nrai itnportante, care :ttttttt'i clnd apar ca variet{J.i la om tintl s[ se ntanifeslc itttt'-utr
rnod suficient de pronun!.at, pot fi cottsitlerattr ca tlot'ezi ;i exenrple ln favoarea teoliei darviniste a reversittnii sau ale legii ereditlfii tn acest domeniu al ;tiinlei atratontice".

intr-un asellrenea caz treltuie si cotlsiclerim ci


qg,.rlrcri pe scara

trtacacttl

evoltriiei pini la qJn sau cii omttl coboara

lrinii ln utagac sau c[ itveln de-a face ctl un capricitt congerritirl al naturii". .liste pl{cut sI irttzi ci un anatomist

ll

DESCENDEINTA OMULUI

geneticir, intre c.i. Pe de alt5, parte, dac5, omul se trage d.in vreo fiinffl asems,nd,toare maimufei, nu poate fi invoca,t nici un motiv valabil de ce anumi,ti muqchi sI, nu reaparl, brtrsc clupii nll interval de tnulte rnii de generafii, la fel curn rea,pa,r brusc, tlup[, utr ittterva,l dtr sut,t' srt,n tnai probabil cle rtrii tle genera{ii, rhrngi de cttloaro inchisir, pc picioa,r'eltr ,si po grtl,b[nul caiklr, mi.,garilor ,si catirilor'. Acester tliferitrr cazuri ctt, r.t-rver,siune sint atit tle aproape inrtrdite cu cele altr ot'g&nelor rutlinrentare arirtate in crr,pitolul intii, incit multe dintre ele ar fi putut fi introdusc inclifere nt aici sau acolo. Astfel, se poate spune ci, un uter uman prel'dzut cu coarne reprerzintl, in stare rud.irnentard,, acelaqi organ in starea lui normalf lzr, anurnite marnifere. llnele organe rudimentare la orn, curn ar fi cocclisul la rlmbele sexe si matnelele la sexul masculin, sint intotdeaunaprezente, tr,ltele, ca fonlrneuul supr{tconrliloicl, apar numai intfunplir,tor ryi a fi putut deci fi introcluse liu snbiectul rr-,vrrrsiLrnii. ,\ceste tliferite conforma!,ii reversibile,precllm ryi cele strict rudintentare, clovecle.se in rnotl neinrloielnic tlescentlenfn omului dintr-o forrni inferioarS, oat'ecAr.e. Yari,ulirr, corelat,iuii. r-ntr, a,uirnalele - La, lrttre c& ,,qi la atunci cintlinferiofl,re, multe conforma!'ii sint rlt,il, de intirn irtnrclite' ele, lncit unul din organe variazh,

sir, fim in rnisurir, s[,-i atribuim in majoritatea caznrilor vl'r)ull ntotiv. lrTu putern spune dacii, unul djn organe conduce per cekilalt situ tla,cl-r, antbt le sint concluse rle vreun alt organ ctezvtlltat anterior. Dup[, curn insistir, r'epetat I. Gcoffroy, difcritr: nurnstrrrozit[,fi sint astfel irrtim legate intre ele. l)rtpil crrtu vedtrnlr conforrtrafii ornologe sint irr special predispuse s[, se scbimbe ltnpreuttl la, pilrlile opus() ale corpului;i la extremitl,{ile superioare qi inferionre. iVfeckel a otlselvttt rleurult,cL atuttci cinrt rnu;chii bra!,ulrri se intleptirteazii de ha tipul lot' sptoific, ir,proilpe itttottlt.'?l,una ei irnit[, pe cei ai picionrlui ryi invers. Orga,nek: vhzului ,si auzultri, dirr!,ii ryi plnrl, culoarea, pielii ;i a pfl,rului, culoareir 55. f'rof. Schaaffhausen a, ryi constitu!,ia sint, nra,i nrult s:ru mai pul,in eorela,l;e lltras pentrrr prirnil tlatl"r, aten!,ia a,supnt legfltrrlii care pru'e s[, existe intre struclt;ura, rttusoulilrii ryi a,r'ctr,dele srrpraorbitnle ptrttrrnic pronuntatt, (ra,rc sirrt ntit rte cit'r'llcterristice la, rilselt luIIalIc inftrioartt. I'e lingit, variat,iile crl,re pot fi gTupate cu mai multfl sau mai pufind, probabilit;u,tc.sub ca,tegoriilu tlr'rnai *sus existfi o rnare elas[, de variafii care pot fi d.enutnite, in mod provizoriu, spontane, deoarece, in necLlno;tiinfa noastr5,, ele apar fir,r'ri vleo ctl,uzi'l rleiclrrtr$n,toaro I totu,lir sc poltt;e rlrl,ta cI, asernonea varia!,ii, daei, turnstan tlitr tleosebiri inclivitlu:r,le treirrst.rnnittt, sau clin deviatii structurale bru;te ;i bine prormll!,attr, rlepitttl nnrlt trta,i rtrrrlt' rltr rrotrstituf,ia organistnulni rletrit de rultrrnl r:orrdil,iilol lil care a, l'ost suplls 5r;.

la fel face ;i un altul, fririi, ca, ttoi

Coej'it,ir:n,t'ttl da artyterr. - Se rytic eii in condilii favorabile, ca, in Statele tlrrite, popula,tiile civilizate i;i clubleazd, nnm[r'ul in douizeci ;i cinci tle a,ni $i, ctupir, un calcul al lui Euler', aeeasta se poate intimpla in ceva mai mult decit in
55 Sursele acesLor rrrea
eB lrrtreg ncest snbiect a fost. tliscutat ln cap. XXIIh afirmatii sint indicate ln lucraren l'nrinliort of Arrinrnls nnd ltlnnls ttruler l)ontestieriliort, r'ol. I[, al ltrcririi mele ltariution of Animals untl lrlants

vrrl. I[, p. 320-ii35.

uruIer l)omesticution.

IVIOD

DE DEZVOLTARE

d.oispre zece

ani sz. I-ia coeficientul menfionat, populalia de azi a St'atelor Unite (30 de milioane) ar acoperi in 657 de ani intregul glob p5minl,esc atit de d,ens, incit patru oameni ar trebui si, stea in picioare pe fiecare 0,9 m2 clin suprafala lui. Obsttrcolul principal sau fundamental al innrul!,irii continue & omrtlni estt' greutatea de a asigura existenla qi de a tri,i in confort. Putenr deduce aeeasttr, clin ceea ce vetLem, cle erernplu, in Statele Unite, uncle existenla este uryoarf,, ryi unde existfi, spaliu din belryug. Dacir, asernenea mijloace s-ar dubla brusc ln ]Iarea Britanie, num[,rul nostru s-ar d.ubla repede. In cazul naliunilor civiltzat'e, acest obstacol principal acfioneazd, mai ales prin restringerea cfl,si,toriilor. Mortalitatea infantilfi, rnai mare la clasele cele mai s5,race este de asemenea foarte importantf, precum rsi mortalit,zr,tea rnai mare din cliferite boli la toate virstele, locuitolii lor tr5,ind. ln case mizerabile qi aglomerate. Efectele epiclemiilor glave ryi ale rhz' boaielor slnt reped.e compensate qi nrai mult d"ecit conlpensate la naliuni situate ln condifii favorabile. Emigrafia vine de asernenea in ajutor, ca un obstacol temporar, ins[, in cazul claselor extrem de s[,race, nu intr-o m[,sur5, apreciabilir. Dupd, cum a observat Malthus, existir, motive d,e a presupune c[, puter'eil r1e reproclucere este cle fapt mai red.usI, la rasele sfl,lbatice decit la cele eivilizate. Nu clnoarytem nimic pozitiv ?tslrpra acestui subiect, d.eoarece in cazul stilbaticilor nu s-a f[cut nici ulr recensl,rnint ; dirr mfirt;uriile concordante ale rnisiouarilor ryi ale altora care au locuit timp indelungat printre asemenerl' poporlre, se paro c[, fnmiliile lor sint tle obicei nrici, cele numeroase fiind" rtlre. AceAsta, se poattr explica ptrrf,ial, thrpii, cum se crecle, prin faptul cti femeile ili a,lfpteazf,, prurreii t,imp intlelungat;este insir, pulin probabil ca s[,lbaticii, citt'e tleseori sttferri tlntltt' greuti,!,i ryi care nu oblin atita, alirrrent,afie nutrit,ivli clt, t'ttttttettii civiliza,!,i, sri lit' rle fapf mai pnJ,in prolifici. intr-o lucrare ant;erioarti 58 am llr5,t,llt, ci, to:r,te pattrtpeclele qi pl,sd,rile noastre domestice, preoum ;i plantele ttoastr'e tle culttu'd, sint, rnai fecund.e tlecit speeiile corespunzf,,torlre in stare uatura,l[,. Falrt;nl t:[' animale'ltl hrd,nite br:use excesiv sa,u cele foarte gra,se qi majoritatea platrtelor atuttci cinrl sint tlintr-o clat[, transplantate dintr-un sol foarte s[t'ao irtt,r-ttttul l'oa,t'te lrogirl, rlevin mai rnult sau nlai puf,irr sterile nu constituie o obiect;ie vitlabila, la rlceilst,i cellcllzier. Ng-rlm p1te1, a;t;epta rleci ca oalnenii civiliza,t,i, care intr-un sens sittt foarte dornesbici!;i, sii fie rnai prolifici clecit sfilllrrt;icii. Itrste ele asemeneta probtrbil cir fecund.itatea sporitfl a na!,iunilor civilizal,e sti tleviu[, ca ryi in ca'zul atrirnlllelor noastre clomestice, un caracter eredittrr l se ;tio cel pu!,in ci la om tertttitrllr, rle lt, prod.uce gemeni este ereditarfl, 5e. Cu t,oate cir, srilbaticii par sri fie mai puf,in prolifici tlecit popott,rele civilir'ale, fir,rfl ind.oinlir, c[, ei s-ar inmulli r:a,picl claef,, ntrtnf,,r'ul lor llrr il,l' fi riguros restr'irts prin oarecare mijloace. Santalii, sau triburi de n'tunte tlin fndia, au oftrrit, recent; rttt tlun exernplu al acestui fapt, cleoareee, c1up5, culn aratfi cll. Humtrr 60r ei s-tlll inmullit intr-un ritm extraortlinar d.e cind. s-a introdus vaccitrarea ryi s-{ttl erl,cmrat qi alte epitlemii, iar rfi,zboiul a fost seYer reprirnat. Aceastli inmul!,ire l)tt ar fi fost toturyi posibilfl, daci, aceqti oameni roburyti ntt s-ar fi rfispindit in dis5e Dl. Sedgwick, "Bt'itish ancl l'orcign lledic'r-('ltirurg'. 6? \ezi mernorabila lucrare l'ssay on the Principle of Populalion, a reverendului'f. \Ialthus, 1826, vol. I, Revierv", ittlie 1863' p. 170. 60 ."lhe Annals of Rrrr:rl llengal", tle \Y. \\'. llunter, p. 6 ;i 517. 6s \loriation of Animals anrl Plants unrler l)omestica- 1868 p. 259. liort, t'ol. l[, p. 111-11:i qi 163.

DESCENDENTA O\IULUI

trictele invecinate ryi nu s-ar fi angajat la lncru. Si,lbaticii se cd,sltoresc aproape intotdeauna, exisl,intl totu,;i o letinere prud.entd,, cleoarece de obicei ef nu se ciszitoresc la virsta cea mai tirnpurie. Deseori barbalilor tineri li se cere sf,, tlovecleascd, c5, pot intreline o sofie ryi, in general, ei trc.buie mai intii si, cirytige pretul cu care sit, o cumpero: de la pl,rinfii ei. fn cazul s[,lbaticilor, greutatea tlcr :r cirytiga intrelineroa rest,ringe ntunirnrl ,Ior intr.un rnocl rnai clirect deeit la, persoatrele civilizate, deoarece toatc ,triburilc suferf periodic cle foameter gravi'r. ht a,sL'lrlenea perioade, silbnticii sint obligali sfi, consume mult[, hrand, proastil ;i nu sc poate ca s5,ni,tatea lor s[, nu sufere. S-au publicat numeroasc descrieri rte stotnacuri proeminente ryi de rnernbre emaciate dupd, qi ln timpul foa,metelor. in acest fel, clupn, cum Am fost asigurat, in Australia^ ei sint, d.e asemenea, oblig:t'fi sil se deplaseze mult clin loc in loc qi copiii lor pier in numd,r mare. Deoarecc foametea este perioclicl,, depinzlnd. mai 'ales de anotimpuri extreme, toate tt'iburile trebuie sri fluctueze ca nurnir. Ele nu pot si, se inmulleasci in mod consticnt si regulat, d"eoar'cc'nu existl, nici o creqtere artificial[, ln aprovizionarea.lor cu hrani,. Atunci clncl sint in situatii,:clesperate, ei i;i incalc[, reciprocteritoriile, lerzultatul fiincl^rrizboi, insd, de fapt ei,sint.aproape intotdeauna in stare de rfl,zboi cu t'ecinii 1or. fn cfl,utarea de hran5, ei sint expuqi la multe accidente pe nscat ;i po ilp[, iar in unele {[ri ei sufeld, mult, c1e la animalele mai mari d"e pradI,. Itt Intlia, utteltr clistricte a,u fost chiar clepopulate d.e ravagiile tigrilor. Vlalthus a discutat act'stcr diferite obstacole, insir, nu a insistat ind.eajuus aslrpr'a celui care este probabil cel rnai important diu toate, anulne infanticiclul, tnai ale's al copiilor cle sex feminin, qi asupri-r, obiceiului cle & provoca avortul. Acerste practici preclornini, acunr in multe parli ale lumii, qi infanticidul pare, dopa curn aratd, cll. Mtlenn&r ut, s5, fi predominat mai'inainte pe o scari; qi r,nai intinsf. Acc''ste prarctiei par,sir, fi avul,,originea',in fapl,ul cir sfl,lbaticii recunos: t,ellu greutaterr, silu mai,curincl irnposibilil,atea cle,a,,intretinc toli copii care se, nasc. Iribelt,inajul poate tler ,aligtnenea . fi adfllrga,t la ,:obstaccllele de rnai sus; ltcerlsta, llu urnrt:'azh insir, tlirr lipsa mijloacelor de intlclinere; cu tou,tc' cti eristir, tnotivt'cle a crecle cir.in unele cazuri (ca ln Japonia) libertinajul a fost intentionat incurajat ca un rnijloc cle :,r, limi'ta populafia. .Dacli privim inapoi Ia o epocf,, oxtrem cle indepd,rtatil, inainte ca omul ,sir, fi ajuns la de-mnitatea unranir, ,al trebuie s5, fi fost indrumat mai mult de instinct ;i nrai pufin cle judecatl rlecit sint in,prezent sd,lbaticii cei mai primitivi. Str[nrorsii norytri strrlwechi, semiumlrri, nu ar fi practieat infanticid.ul sau poliandri*, deoarecu la aninralelc, inferioare instinctelernu sint atlt de pervertite162 incit sil ii l'Acr-r, sti distrugi"r, rergula,t proprii lor de'seerrden,ti sau sf, fie comple.t lipsite dt, gelrzit'. Nrt lur fi cristat ttici, o rc'strictitr ctitr pruden!,L la cd,sir,torir', itrr setxelct u-ill' I'i trttit, liber l:t u vit'st,ir, t,ittrllrrt'ie. l)t,ei,striinro;ii . ortrului llr fi tins sir, st,
:

61

6! tln autor cornerlIerrzir in,,speeta[or" (12 rnartitr


1$71,

Prirttiliue llurt'irrr,lt', 18fi5.

p. 320) dupn cum

rlrl)rtr-rzii

in

ircesL yrasirj

,,D|

l)eru'in se g,'.ise;te obligat si reinLroclncri o nouii lcorir. rr llicatrilui originar. lll arati cI instirrcLele anirnalelot'
:.rrperioare sinL.mulL rnai nobile deciL obiceiurile raselor unlancr sirlbeticc si se simle de aceea forfaL sri reia intr-o olritl'r rlc ir cit'ci orlodosit'rrrlli plrir sli lie cornpltrt int'on-

It,icnt 1i sir introclucri ca o ipotezh ;l.iinIifici cloctrina cit dobinclircir de cirtre om .a cunorstinlei a fost cauza untri clegencriri morale temporarc lnsi lnclelungaLe, rlup:i c,rlnl cste indicat{ de cltrc nulneroasele obiceitrri clezgns-

tiitoate in legitur:i mai ales cu cisdtoria, la trtiburile srilbatice. Ce afirmir oare traditia in afarl de (kenerarcil
nroral:i a omului care s-a repezit sii srnulgi o cuno;tin!rr ctre ii fusese interzisir de instinctul cel nrai inalt?".

MOD DE DEZVOLTARE

innrulleascir rapicl, insfi obstacole cle un fel oarecare, period.ice sau constarrte, trebuie sa fi limitat nurnlrul 1or, chiar mai strict decit la silbaticii actuali. Nu putenr spune care era natura precisri a acestor obstacole, dupd, cum nu putem $purre uici in cazul ma,jorit:i{ii altor animale. $tim cL atit caii, clt ;i bovinerle, care nu sint anima,le ertrt rn de prolifice, atunci cincl au fost, l[sate pentru prima datii, libere in,\rnericzr, de Sud s-au inrnullit intr-un ritrn enorm. ElefantuI, cel mai incet reprocluc5tor clintre toate animalele cunoscute, ar umple intreg p[,mlntul in citer.a mii c1e ani. inmulfirea fiecfirei specii d"e mailnule trebuie s[, fie lmpieclicat5, prin oarecare mijloacc, insii, dupl cunt observit l3rehrn, nu prin atacurile anirnalelor c1c pr:adi,. Nimeni nu va pret'inder cir, in prezent' capacitatea cle reprod.ucere a cailor ;i bovinelor silbatice din Atnc'rica a fost sporit[, la inceput, in vreun grad apreciabil sau c[, pe mi,suri, ce fiecare district d evenea cleplin populat, aceast[, capacitate a sc[,zut. tr'[,ri, incloiali c[, in acest caz, ctl ryi in t,oate celela,lte, contribuie multe obstacole, precum ryi diferite obstacole in d.iferite imprejuriLri, ile'cetele periodice depinzintl cle anotimpuri nefavorabile fiind probabil cele rnai import,ante dintre toate. A;a trebuie s[, fi fost si cu str[moryii primitivi ai omului.

- ,\m vlzat acum c[, omul variazil, la corp ;i minte tsi cI, prod.use, clirect sau inclirect, de aceleasi cauze genelale ;i sint supuse variafiile sint acelora;i legi generalo ca ;i in ca,zul animalelor inferioarc'. Ornul s-n lntins mult pe
Selec!,ict naturald,.

ta\a pfmintului ;i tlcltuie sir, fi fost expus in tinrpul rnigraliunilor necontenite 63 la.cele mai variate conclilii. Locuitorii din lara Focului, Capul Bunei Speranfe ryi lllasmania intr-una din emisferc ;i clin regiunile arctice in cealalt[ trebuie si fi trecut prin multe clime ;i sfi,-ryi fi schirnbat moclul cle viafi cle multe ori inainte d.e a ajunge ta patriile lor prezente 6a. Primii stribuni ai omului trt'buitr sd, fi tins, ca toate celelalte animale, sir se inrnulfeasci, clincolo d.e mijloace,le lor rte intretinere; cle aceea ei trebuie s5, fi fost uneoli expu;i la r1 luptir petttru eristen![ ;i, ln consecinfir,, la legea inflexibilfl a selecfiei naturale. \-aria,t'iile folositoare d.e toate felurile trebuie sir fi fosb altfel pristrate, intimplirtor sau in rnocl obi;nlit, iar celc'cllunirt,oare eliniinate. Nu rnir refer la clevia!,ii stmcturtlle puternic pronunfate, care apirr rnrrnai Ia, lungi inten-ule rle tinrp, ci It simplcr cleosc'biri indivitlualt . $tim, rte exermplu, cir mu;chii miinilor ;i picioarelor noastrer care cle{,ermin5 capacitatr-:a noas[rI de mirycare, sint susceptibili, ca pi cei ai anitrralelor infer.ioruo ot, iir varic,ze neintrerupt. I)acir strd,mo;ii omului, locuintl iutr-o regilrne oarecare, rnai a,les intr-una ale c[rei conclilii elau in curs de rnoclificaret ar fi fost impilrlili in rlouit gmpuri egale, jum6tatea care trr fi conlinut toJi inclivizii cei rnai bine aclaptali prin capacitatea lor d.e mi;care pentru a-fi ci;tiga iutret,inerea sal pentru a se ap[ra, inclivizii acestei jumrit[fi ar fi qu_nraviefrYt- in rneclie intr-11 nunfir rnai rlrare ;1 ar fi procreat mai mulli clescendenf,i clesit cealaltir, jumii,ta,te rnai pu,tin inzestratit.
CiLeva observtrlii btute itt ltct's t scns, f itcute de \V. Stanley .Ievons, A l)ednction front I)utrttin's Tlteor11, 1,Nirlg1g", 1869, p. 231. 6a Latharn, I'Ian urul ltis X'Iiqratiorts, 1851, p. 1135. 65 ll-nii llurit' $i ]livart, itt lttcrarea lor Arrulomq ol
63

tlrc Lemuroirlca (,,'Lransact. Zoolog. Soc.", 1869,

I'ol. YII, p. 96-98), spun: ,,Uuii mu;chi sintetil de ncregul:tfi in distribu[irr lor, incit nu pot fi clasali in vreunul ditr

grupttrile rte ntai stts". Aceqti rnuqchi se tleosebesc chiar pe p{rlile opuse ale acelttiagi individ.

5-c.4{6

DESCENDENTA OIIULUT

Chiar in starea cea rnai inferioarii, in care ornul existir acultl, c-'l este a1itttarlul cel mai dominant care a aplrut vreodati pe p6nrint. El s-a intins mai rnult decit orice alti formti superinr organizatil ;i toate celelalte a1 ceclat ln l'a!,a lui. El ili datoreaz[ evident aceast[ imensi, superioritatc. faclltililor sale intelectuale, tnodului siru social de via![, care l-au fircut sa-;i ajute ;i sir,-qi apere .corporalt seutenii, precum ;i conforniatiei sale . hnportzrnta supremir a 'ace'stor caractere a fost dovt'clitfl de arbitrajul final aI luptei pentru existenfa. Facllt[file sa]e intelectuale au dezvoltat vorbirea ar:ticulata, ryi cle aceasta a'depinsmai *l9f progresul siu uitnitor. Dupd, cum obserr.ir dl. Chauircey \Vright uo, o analtzil psihologicti a. flcultirfii cle vorbire aratir cL pe'rttru cel rnai rnic progres chiar, itt aceastii privinfti, este nevoie de o capacitate mintala, mai rnare Oecit pentru cel mai lnare progres in orice alta, directie. El a inve.ntat ;i este capabil sL foloseascit tliferitt' trrnle, unelte, curse etc., cu care se apd,r[, omoard surl captareazd prad,a ryi i;i procurit hrana in alte feluri. Itrl a ficut plute ;i pirogi pentru pescuit sau pelltrtt a trece InareA spre insule fcrtile. invecinate. IJI a clescoperit ar,ta cle ir aprincic focul prin carc r5,cliicini dure ;i lenrnoase pot fi fricute- comestibilg, inr rirtlicini si it'r'buri otrirvitoare, inofensive'. Aceast[ clescopr-rire a fccului, probabil ce?r rnai_nlare descoperire f[,cut[ vreotlatir de om, afari de vorbire , d.at,eazd, dinaintea zorilor istorit'i. :\ceste ciiferite invenfii prin cale omul in starea cea mai primitivii a devenit atit cle superior sint rezultatele directe ale dezvoltiir.ii capacitalii sale tle obsewafie, a rnernoriei, curiozitlfii, imagina!,iei;i judecf,lii sale. De aceea tru pot inlelege cum se poate ca tll. \\rallace 6i s[ suslind, ci, ,,selecf,ia riltqralir nu a putut inzestra silbaticul clecit cu un creier pufin superior cefuii al lnei nr aimuf et'. Cu toate c[ facult[,file intelectuale si obiceiurile sociale ale omului slnt prinroldiale pentru ull llu trebuie s[ subestimiirn impoltantl, conformatiei cor., porale, clreia ii va fi consacrat restul acestui capitol, clezvoltarea faculld],ilor inte'lectuale pi sociale sau morale fiind cliscutate intr-un capitol llterior. Dupi cum va admite oricine a incercat sir invc'te tirrrplirria, nu este llcru ugor s[ loversti precis cu ciocanul. Pc'ntru a linti cu o piatrir atit cle exact ca un b[qtina; din Tara tle li'oc pentr'u a se ap[ra sau a ornorl piislr'i, e$tg necesar,fl ceu tnai clesfivirryitf incletrritlare irt actiunca corelatii a rnuschilor. miinii, bragllui, umlrului;i, in plus, utr fin sirn! tactil. Pentru a arunca o pizltlri sau o sufpa pi pentru rnulte alte actiuni, omul trebuie sd, se tini, solicl pe picioar.ele sale, ceea ce necesibti cle asLtmelrea perfecti, coadaptare a numc.ro;i murychi. S[ ciopleqti clintr-o bucatf de silex uuealta cea mai rudirnerntarl sau sli fasonezi d.intr.-un os
66 I-irnitcle selecIiei natnlalc',,,]iorth Anrelicltrr Iieview", octombrit' 1870. p. 295. 67 ,. Quarterll' Ileviel", aprilitr 1869, p. 392. :\cest

.ttlriccI t'ste rliscutat mai pe larg it Cottlribttliorts kt lhe 'I'lrcor'11 trf Nalura/ Selectiort, 1u70 a d-lui \Yallacc, in cale I rirrtt- lucriirilc la clu'c rll-illl.l refcli t rrir,i sint reprrblicatt'. l:ssar7 ttn JIort a fost cortrpelent cliticatir de cirtle prof.
tliirpru'itle, unul dintre cci rnai clistin;i zoologi clin }iulopa, Intr-urr irrticr.rl pnblicat in,,Bililiothdqrre IIniversellc" :rinit' 1870. Observalia citati in textul nleu va surprindc i)r olicine a citit renurnita lucraLe a lui \Ytrllace asupra

Tlrc Orioitt of Ilurnrur Ruces deducetl frrtn tlrc Tlrcory of Nnlrrra/ Seleclion, initial publica{ri in,,Anthropological llevieu"", lnai 186,1, p. CL\III. NLr 1,rot rczista tlc a nrr cita o obscrvafie foarte justir a lui Sir J. Lubbock (,,pt'eiristoric 'I'itncs" 1865, 11. tr79) tn lcgitrilir cu accr.istli lu(:r'arr,
Anr.r

o atribrrie Iidcea sclectiei nirturalc] firri rezr:l,\'e d-lui I)arn,in, cu toiltc cir. dupri cunl se ;tie, el a crnis ideea inclcpendent ;i a ltublicat-o in accla;i tirnp. cu toate ca llu ltr lceelrgi formulare.

lne cri rll. \\'allacc, cu un tlrzintcrres callctcrist ic,

MOD DE DRZVOL'TARE

.t9

o sulifa sau o cange de lepi irnplicir folosirea unei rniini clesir,vir;i1,e, deoarece tll. Schoolcraft, un cunoscd,tor foarte cornpetent 68, observd ci, cioplirea fragrnen-

omul prirnitiv practica o cliviziuue a, nruncii, fiecare om nu-si proclucea piopriite sale uneltcr dt' silex sau ol[r'ia grosolan[, ci anurnili indivrzi par si se fi clevol,al, unei aselnenr)?tr Inunci, prinfnd firi incloialii in schimb proilusul vin5torii. A.heologii sint convin;i cir un interval enorm de tiurp a trc,cut inainte ca sl,rlbunii noqtri sit st' fi gindit sd, ;lefuiascir, a;chii de silex pentru a le transforrna ln unelte rylefuitc'. ,lproape fflril indoiala, ci, utt animal asemlnirtol omului, avincl o rnin[ qi un brat suficient rle desavirSite pentru a zvirli o piatrl cu precizie sau sir, fzr,ct-r clin silex o unea,lt[ r'uditrtenta,rir, ar putea cu suficientti practicl, in ceea c]e privepte numai iscusintzr rnecatricd, sa, facir a,proape tot ce', poate face un orn civilizat. fn aceastfl privin,tl, confomralia miinii nu poate fi comparatf cu cea iu organelor vocale, cAl'e la uraitnufe seryesc pentru emiterea r1e-. cliverse strig[te-senrnal sau, ca la un antlrnit gen, de cadenle muzica,le I la om lnsii organe vocale foartcr asem[,n[,toare s-au aclaptat prin efe'ctele ereclitare ale folosirii pentru exprirnarea vorbirii articulate. Dacil privim acunt la ruclele cele rnai apropiate' ale omului, ;i deci la cei tnai buni reprezent,anfi ai st,riimoryilor: no;tri cei nai inclc'p[rtati, veclenr cir miinile cvadrunranelor sint construite rlupir acela;i model general ca ;i ale noastre, insi, sint tnai impelfc'ct adapta,te pentm cliverse utilizirri. ]Iiinilc' lol nu servt sc pentnr deplasare atit d.e bine ca picioarele unui ciine, clupi, cum se poate vedea la maintule ca cimpanzeul qi orangutanul, care merg pe marginile exterioare ale palmelor sau pe articulafiile clegetelor [indoite] 6*'. Totuqi, miinile lor sint :lclnrirabil aclaptate pentru ft se urca in copaci. lilaimulele se prirrcl cle rrlrnurile, subliri sau cle corzl cu policele d.intr-o parte ryi cu clegetele ;i palnra tle cealalti,, la fel cum facem ;i noi. Ele pot astfel cluce la guri, obiecte relzrtil' rnari, ca gltul unei sticle. Pavianii intorc pietrele ,si clezgroap[ rirdricinile cu ruiinile. Dle' a,puc[ nucile, insectele ryi alte obiectc mici cu policele opus clegetelor si flrti inrloiali cI tot a;a sctil; ouil 1i pui clin cuilluri rlt' pd,siiri. llainruJ,ele americarrc' loyesc portocalele sfi,lbatice de pe r?trnuri pin[, cc le ct'apd coajz-t,, iar apoi o RrI] cu rlegett'le ambelor rniini. in st,are salbaticl erle rleschicl fructe'le cu coaji tarc, spirigindn-ler cu piatra. Alte rnairnu,te cleschicl cochiliile de moluryte cu a,mbele police. Ele i;i extrag ghimpii;i lepii qi iqi cauti, una alteia parazitii cu degctele. Ele rostogolesc in jos sau arunc[, pietre spre clurymanii lor, totuqi sint neinderninatice in aceste cliverse acliuni Di, dupd, cum am vrizut eu insumi, sint eornplet incapabile s[ arllllce o piatr6 cu precizie. l)eoarece maimufele ,,a,puc[, obiectele in nrod neinderninatic", lmi palo pulin probabil cir, ,,un organ cle prehensiune mult nrai pufin specializat)) lc.'-ar fi servit ?0 tot atit cle bine ca miinile' lor d,e azi. I)in contra, nu vfid nici un nrotiv s5, mri lndoiesc cri miini mai perfect construiter le-ar fi fost d.e folosz cn contlifia ca ele s[ nu fi clevenit astfel rnai pufin apte s[ se cafere in copaci. Putc.nr b[nui cir
08

tt'lor cle piatr[ in cu,tit,e, virfuri de llnci sau de si,gefi dovecle;te abilitate exlraorclinarit, 'si practici, incleluugatt-r. Acc.ttsta s-a dovt'rlit in mare nriisuri, prin faptgl cd

Citat dt dl. l,arvson Tirit in lrrcrarea 12

l,q11t

of

citat ln acelali
0e ?0

setrs,

.Yafural Selectiort,,,l)ublin Quarterlr' .Ionrnal

of \tedical

Science" februarie 1869. Dr. I(eller este cle

nsetnenea

Owen, ilnatomg of Ilertebrales, vol. Ill, p. 71. ,,Quartrrly Revierv", aprilie 1869, p. 392.

DESCEI-IDENTA OilluLtr

llliltil atit de perfect[, ca a omului ar fi fost nefavorabild, pentru c[!5,rare, deoalece rnajoritatea maimulelor arboricole din lume, arlume Ateles rlin t\rnerica, Colobu,s clin Africtr, qi Hylobatrs clin :\sia,, sint sau fd,rti police sau rlergetele lor cle la picioare sint par!,ial concrescute, ill?t incit membrele lor sint, trtrrrsfot'rnal,ein sirnple cirlige de apucat ?1. TJe inclitt:i ce vreun reprezentant strirvechi din rnAr(r2r selic, a prinrttelor rl clevenit mai puf in arboricol, datoritl uttei rnotlifici,ri ln moclul cle pr()curat'e a rnijloacelor de trai sau a vreunei rnodificirri a condi,tiilor inconjuri,toal'e, rnod.ul lui obirynuit cle a progresa zrr fi fost schimbat, ;i astfel r1,r fi rlevenit rnai strist patruped sat bipetl. Pavianii frecye'nteazra regiuni deluroaser li stincoase, nu se crafilr.{, in copaci inalfi decit dc' r}evoie ?2 ;i au rlobindit mersul aproape ca al unui cline. Numai ornul A clevenit bipedl si crecl cI, ne putem da parfial seama curll:1, ajuns sir doblntleascil atituclirlea sa erect[, care constituie unul clintre caracterele sale cele tnai relnar'cAbile. Onrul nrl ar fi putut ajunge la pozr.rtt, sa d.oruirranti, rle ani in lunre friri, folosirea nfiuilol, cale sint atit cle aclmirabil aclaptate de a ac{iona cottforrn vointei sale. Sir O. Bell za insist[ c5, mlna supline.qte toate instrutrtentt'le ryi prin cotrcordanta, sa cu intelectul ii d[, clominalia universali. insf, cu greu ar fi putut miinile ;i bralele sir, rlevin[ clestul cle clesl,r.ir$ite pentru a produce ttllne sau a alunca cu precizie in tinti pietre pi sulife, atita, tirnp .cit erau folosite in rnod. obiqnuit pentru locomo,tie qi pentru suslincrrea intregii greut5li a corpului sau, dupir culn s-a observat mai sus, atita timp cit erau special adaptate pentru & se urca in copaci. :\semenea tratament brutal le-ar fi sllbit simlul tactil cle cAre clepinde in ma're m5sur[, intrebuintarea lor delicatir. Nurnai rlin uceste motive ar fi fost folositor omului sri devin[ bipecl; pentru multe acf,iuni este insti inclispensabil ca brafele ;i intreaga parte superioar[ a corpului sri fie litrere ;i in acest, scop el trebuie sd, se linri ferm pe picioarele sale. I'entru a ob{ine acest urare ayantaj, talpa, piciorului a devenit platd,, degetul cel mare d.e Ia picior s-a rnodificat in rnod deosebitr cu toate cei aceastzl a implicat pierdcrea aproalle complet5, it, capacititfii sale de prehensiune. Aceasta concorclii cu principiul diviziunii nruncii fi ziologice, caro predorninil in tot regnul atrirnal, c[ pe mlsuri, ce rniinile se perfecfionerlz?--r, pentm prehensiune picioarele se perfecliolleazi-L pentru susfinere ;i loconrotie. Totu;i, 1:r utfi sir,lbatici laba piciorului nu ;i-a pierclut courplet capacita'tezt, cle prehensiune, dupir, cum sr. y('de din motlul tle [r so eir!iira irr arbor'i ryi rle tr, o folosi ln alte f'eluri ?a. Dac[, pt'utnr orn cste ull Avantaj de a st,a solitl pe picioztrele sale ;i cle a avea rniinile;i bra,tele libere, lucru rle care nu ne putem indoi dupd, succesele sale t.xtrAol:cliuare in luptlr pentnr exishenfil, nu vi-rcl motivul pcntnr cAre nll &l' fi fost
o
?t Ll Ilglobctles syrtdttclglus, rlrrpi curtr alutii rlr.llrlr:le, tlouri rlirttre tlegetelc cle l:r picioarc rle obicei sinl" concrcscute qi, rlupir crrrn nxi inforrneazri cll. 13lytlr, a,sa eslc trneori ;i crr clegetcle rlc la picioalc l'a IL ctgilis, lar gi 1ettci.scu.s. (.olitbrts este strict arbolicol;i cxtrirolclinar rlc aciiv , [Jt'efun, 'l'hierlebett, t'ol. I, p. 5l)): nrr ;Liu insir dacir se r ir(rilri ntai birto det'iL sprciile grntrlilor inludil"e. \[cri tl notrit c'ir laltele picioarclor lenelilor, celt' mai al'lroricoltl :-lninralc tlin lurne, seanr{nii uinritor cu ull cillig.

l'lv IIttnd c i <'., .,Bridgervritcr' 'f rcat isc", 1 833, p. 38 lleckcl al'e o cxcelenta tliscrrIir asupra stacliilor prirr carer omtrl a dcvrrrriL bipecl : .\'alrirliclrc Scltopfurtgsqesclriclte 1titi8, 1r. 507. Dr. Biichncr' (Ootrfdrettce.s sur la lhioric Darruiniertne, 1869, p. 135) I prczentrrt cazuli
?a

7:t

burrc <le folosilc a labei piciolului ca organ prehensil, gi ll sclis rlc lscnreneir despre rlezvolLalca maintu!elor supe-

de

'-r Brehln, 7'hierlelten.

r'ol. [, p.

f30.

tioare, la cule l]l-Alll referit iu palagrirfrrl rrltnitor; vezi asenrenea Orvcn (Anatom11 of Ilerlebrales, vol. I I I, 1t. 71) asuprit aceslrri rlin rrrml suhiect.

MOD DE DEZVOLTARE

avantajos pelttru str'[mosii onrului s5, devinS, d.in ce in ee mai erecli sau rnai biprzi. -r\stfel, ei ar fi fost nrai in mtisnrfl s[, so apere cu pietre ;i rni,ciuci, s[-;i atace praclrr sau sd,-qi procurc in vlcun alt fel hrana. Inclivizii cei mai bint,'f[culi ar fi reu;it cu timpul ccl nrrti bine si ar fi supravieluit in numirr mai ula,re. I)aciL gorilzr ;i citer-a forme inruditc ar fi clispeirut, s-a,r fi putut afirma cu multi, tiuie ;i sc. par'(l cu drcptate cil un anirnal nu ar fi putut sil se transformt,trepfat tlin cvadruped irr bipecl, cleoarece toti indir.izii in stare intermectiari ar fi fost extrern cle neadapta!'i la rners. $tirn insl (ryi tneritir intr-ad"ev5r sri reflectiim 1:r uccasta,) c[ inuirnutele antropornorfo sint acrum cle fapt in stare interrnediarir si nirneni nu se ind,oie;tc cir, fur getrerzrl clc sitrt binc nclaptatc l:r condifiilc lor c1e viatit. lstfel, gorila alezlrgr-r, Iegininilu-se greoi 616r pe o parte pe alta, clar de obicei urnbli, sprijinindu-scr pe rniinile lncloite. Mairnutele cu brafe lurrgi sc folosesc uneori rk: brale ca cle clrje, arnncinclu-qi corpul inaintci intre ele, iar unii Hylobates, f5,ra, sir fi fost invffaf,i, pot merge sau fugi in douir picioai'e clestul cle repeclc l totusi ci sc rni;cr"l nelnclr'miltatic ;i cu ruai pu!,inir siguranfii clcclt omul. \reclem pe scurt, la maimufele actualer ulr fel c1e rners interrnediar intre cel cle pa,truped ;i ccl de bipecl I ins[, clupi cunl irrsistir lrlr cunoscirtor irnpar',tinlru, mairnufc.le a,ntroponlorfe se apropie stnrctur:al mai mult dc tipul biped. clecit de cel patruped. Pe m[surii c(] strirrnoryii omului au clobinclit o pozilie tot r]]ai vr,r'ticali, c,u trtiinile ;i bra,fele din ce in co mai nroclificate pcntru prehcnsiurro ryi pc'ntnr alto scopuri, cu labelt, picioarelor;i picioarele transforrnate in acclarri tirnp pentru suslinere solidd ryi pentm mers, alte nesfir;ite modificirri structulale trebuic sit, fi devenit necesare. Pel'rrisul a trebuit sil se Lif,eascf,, coloana vertebralir, sd, ,,\(' a,rcuia,scir, intr-un fol dcosebit, iar capul sli sc fixezeintr-o pozilie schirnbatfi,toatc acestrl rnotlific6ri liiud realizate lrl om. Prof. Schaaffhausen?6 sus!,,inc cii a,pofizele ma,stoiclic.tto puternicc a,lt' craniului uman sint rezultatul pozilioi salo erecte I acestel apofizo lipsesc ln oril,ngutan, cimpa,nzeu etc. pi sint nrai rnici l:l' gorilzi dccit la, om. Diferite a,11,e sl,ructuri cAl'c par in le'gilturil cn pozitin r.erticall aonrnlui ar putea fi acliugatc aici. Este forlrte grcu dc a hottiri irr ce urfsurii aceste rnoclificf,,ri corelal t' sint rezultatul selec.t,iei naturale ;i in cc lnl,surii fcrle sint] efectelcr trreclitar('alt,folosirii sporite a auuruitol'orgalle sau a, acliunii unui organasupra a.ltuia. F[,rd, incloialii cri aceste rnijloace cle rnodificare colaboreaz[ d-eseoli : astfel, atuuci cind anurni!,i nru;chi ;i orestele oaselor la care sint inseraf,i se nrirescprin folosire continui,, aceast,a dovecleryte cL annmito acf,iuni sint executate iu rnocl obirysupravietr.riascii in rruml,r rnai n]are. Folosirea liberir n bralelor ;i miinilor, partial caazt-r,,;i pa,r'J,ial e{t,ctul pozitiei verticale a onrului, pare szi fi c1us, in urocl indir:ect, la alte modific[r'i structurale. Strd,mogii primitivi nrasculi ai onrului erau probabil prevflzrr\i, t1upi, crllrr s-u] ardtab mai sus, cn caninii rnari, lnsd', d.eoarece ei au dobindit treptat obiceiul c1e a folosi pietre, mLciuci si alte arme pentru a se lupta cu duryma,nii sau rivalii Ior, ei vor fi folosit d,in cc ln cc mai pulin rnanclibulele ryi clinfii. in aces t caz, r]rantlibulele inrprcuni cu clinlii se vor fi reclus ca d"inrerrsilrlle, tlupl currr putem fi

nuit ;i trebuic ,sai fie folositoare. Deci inclivizii carc lc' executir cel tnai bine vrlr
tincle

s[

Prof. Bloca, Lct Cortstittttion Lles uertibres cctudales, logical Revierv", octourblie 1868, p. .128. Orven ('lttrdomg ,,T,ir Rcvtrc cl'AnLhropologie", 1872, p.26 (extlas). of 1/ertebrriles, 1866, vol. II, p.551) tlespre apofizele ?" On the Primi.tiue F-orm of tlrc S/iufl, in ,,.,\nLhropo- mastoitlicne la tntrinrulcle sttpct'ioitrc.

?5

DESCENDEIVTA OMULUI

tlproape siguri clin nenumiratele cazuri ana,loge. intr-un capitol yiitor \rom intllni tln caz indeaproape paralel privind reducerea sau clispar:itia completir a calinilol. la rumegS,toarele mascule, in legilturl, sr-' parer c[ t].ezvoltar.ea coar.lelor lor. iar. la cai in legitur[ cu obiceiu] lol rlt a folosi in lupt5, incisivii si copitele. ' Dupd cum a,u insistat Riitirneyer?7 si altii, la maimulele antropomorfe a,dulte eftlctul marii clezvoltriri a rnuqchilor rnandibulari asupra craniului il face s[ se deosebeascii atit c1e mult qi in atitea privinle de cel al omului, d"ind acestor alirlalcr r,) fizionomie realmente insp[imint5toare. I)e aceea, pe mdsurii ce manclillrlele ;i clin,tii strd,mo;ilor omului s-au micryorat treptat ca dirnensiune, craninl aclult a ajuns si, semene clin ce in ce mai mult cu cel al omului actual. Dupd, cum 1roln vedea ulter:ior, o reclucere rnare a caninilor la masculi ar influenfa prin ereclitate aproape sigur dinfii fernelelor. Pc rnitsurft ce diferitele facultd,fi mintale s-au dezvoltat treptat, este apr.oape sigur c[ s-a mI,rit creierul. Presupun c[ nimeni nu se indoic'qte cd marea pr6por1,-ie a creierului ornului flln de corpul sriu, comparatl cu aceearyi proportie la gorith, szl,tt oratlgutan, este indeap-roape legatri tle facultrilile sale rnintale 'slperioare. ,\m int'ilnit fapte strict analoge Ia itrsecte, intrucit lrr, furnici ga,nglionii ierebrali sint t1e clirnensiuni extraordinare, iar la toate hinrenoptereh acelti ganglioni sint' c1e rnulte ori mai mari decit la ortlinele mtri pulin inteligente, ca la c,il"optete 78. Pe de alti, parte, nimeni nu iqi inchipuie cai intelectul oric5,ror d.oud, anjmale sau oricflror cloi oameni poate fi apreciat precis clupfl volumul craniului lot. Fste sigur cd, o activitate mintali, extraordinard poate t,,xista la 1n volum absolut extrenr de mic dc substanfd, nervoasir : sint astfel bine cunoscute instinctc-'le uimitor de lariate, capacit[,tile rnintale qi inclinaliile furnicilor, toturyiganglionii lor cerebrali nu sint nici cit un sfert din geimii,Lia uirui ac mic. Diri acest pirlct d"e veclere creiernl unei furnici este unul clintre cei mai rninunali atorni de substanJ,d, rlin lume, poate chiar mai mult clecit creierul unui om. Pilrerea c[ la om r-'xist[ un raport oarecum strins intre climensiultea r-,r.eierului ,si dezvoltarea facult5,filor intelectuale este sprijinit[ de compara,tia clintrg craniile sllbaticilor _ryi alet l'aselor civilizater ale popoarelor antice ;i'ale celor mod.erruel si, prin analogie, clt intreaga serie a vertebratelor. Dr. f. Barnarcl Davis a, rloveclit tn, prin numeroasc m5,surd,tori executate cu grij5, cir mecliacapacitifii internc a craniului la europeni ester cle 1572,52 cml,la aniericani cle 1459,8roit, la asia,tici c1e I 127,3 cnl3, ia,r la, australieni cle num ai 1332,1 cm3. Prof. Broca 80 tr, constatat ch craniile din secolul al noudsprezecelea din lnormintele pariziene erau mai mari decit cele clin cavourile clin secolul al doisprezecelea, in proporlie cle 1, 484 la 1 426 si cti climensiunea mi,rit[, determinatS, prin m5sur[rtori, era exclu.siv lil pa,rtt-'a frontal[ a craniului - secliul facult6lilor intelectuale. Prichard" este convins cii locuitorii actuali ai llarii Britanii au ,,capacitatea craniani, rnult rnai cuprinzdtoarct' decit vechii locuitori.
77 f)ie Gre.nzen tler 7'hie nut:It, eine Betrucltluttq lu f)urnin's Lehre, 186tt, p.51. ?8 Drrjardin, ,r;\nrtalt-rs dt's Sc. Nat. ". strria a 3-a. l<tolog., 1850, vol. XI\r, p. 20ii. Vezi de asernenea dl.

gnnglionii ccrcbrali de I;orntir:a rufa.


?0

Lt-rrvne. Attntomg

p.

.1.

Iriul

nrrrrr

unrl Phgs. oI the ]IusctL uorttitoria, 1870, dl. l.r. Darrvin a disecirt lrentru rnirrc

.L.s Silectiotts, lt. P. Broca, ,,Revut: d,Anthr.opologies", 1873: vc'zi de aselnenla <lupi curn cste citat ln Leclures ort fuIan, Vogt. (trad. engkrz[), 1864, p. 88 gi 90. Pricharcf, Pltys. Hist. of IIanl;ind, 1888, vol. I, p. 1305.

80

,,Irhilosophical 'I'ransactiolts',, 1869, p. J1S.

MOD Dtr DEZVOLTARE

Trebuie toturyi arlmis cL unele crattii cle o vcchime foarte lnale, cracelebtul cr:rniu cle l{eanderthal, sint bine rlezvoltate ;i cuprinzritoaro 81. in leg[,tur[ cu animalelc infelii;lrle , dl. E. Lartet 82, comparind craniile inailiferelor l,t'rtiare cu alc cc.lor recentc apartinirrrl aceloralsi grupuri, a ajurts la couciuzia rt'tttzlrca'billi cei in general cleierul este mai mAre ;i circumvoluliile mai complere la forrnelc mrti lecente. Pe tle altri p:rrte, am ariltatss cil la iepurii domestici creierul este reclus consiclera,bil ca r-olum in conlp?lralie cu cel al iepurelui de cirnp sau d.e vizuinl, ceerl ce sr] poate atribui falitului cri primii au fcist tinufi in captivitat,er strictl tinp clc niulte genela,tii, a,1a cir nu si-au exercitat dccit pu!in intc'icctulo instinctt'le, sinr{,urile ryi riri;ci,rile voluritare. Grcutat,en trt.ptart crescindii tr creierului ;i crzluiului la olll tlc,buie sit fi inflrrt'uf at sinr{it,ol clc;rvoltarca coloautli vertebrale, rnai ales in timp ce clobinclt':r sta,liunea r,'erticaLi. Pc cincl aceasl,ir, schirnbare de pozif,ic a\rea loc. presiunea interrrrii a creicrului trebuie sir fi influelrf,,at cle ascmenea fornla crtlniului, cleoarcce mtilte fapte a,ratir. cit cle u,:or r.-stt astfel influenf.'at cratriul. Etnologii sint cle piirerer ci, el estc moclificat r1c fr:lul L-'rrgtinului in ca,re tlorrn copiii. Spasme musculare obirynuite ;i o cicatrice c1<,' la o al'surri gravei au nrod.ificat permanent oasele facia,lc. La persoanc'le tincle al oeiror cnp s-a fixat intr-o parte sau pe spat,e datoritiiunei boli, unul clin ceri cloi ochi ryi-a schirnbzrt pozifia, iar forma craniului s-a nrorljficttt prin prcsiurroa, ox{'r'citatir, pe cit sr, pal'e, cle creier intr-o rrouri clireclic s4. i\tn errltttt cI la icpurii cu Ltrechi lungi, o clurzir chjal atit tle treinsemnatir ca aceca c5, tltla dintle urechi este pleorytitir trtige inainte apro?rpe toate oa,sele din acea parte a, craniului. arya incit oasele clc, pe partea opusir nu mai corespund exact. In sfir[it, clacir d.iuiensiunea gerrelall a vreuuui zrtrirnal oarecarc s-Ar rniiri sau ar sc[clea consiclerabil, fiir:i tr'reo niccljficiue a facultfl]ilor mintale, sau claci, faculti,file rnintale ilr crr,lte sau ar scirrlea mult firrir rrreo motlificarc iIr tlimcnsiunea corpului, forma ci'aniului ar fi a,proapc sigui' rnoclificatir. I)ed.uc aceaste dirr ollservnliile rurele pe icpuri d"ornestici, clin cft]'c unii an rlevenit mult mai ntztri clecit anitttzrlul s:ilbatic, pe cincl alf,ii au pl,st,rat aproape aceearyi climcnsiurrc, itrs[ irr arnbelc cazuri cr.eier:ul s-a reclus ntult falii, c1e dirrrrnsiuut':l colpului. Or', la irrceput arn fost foarte surprius s[ oonstat cii lrr to!i acrsti iepuri craniul s-tr alungit sau aclevenitdolicocefal I cle excmplu, clirr clouil ci'anii tk' npt'orrpe acoea;i liilime, unul, al unui iepure s[lbatic, ,..si celilalt, cle ]a urtul rna,re dontestic, primul era lung de 8,9 crn, i:rr ull,imul cle 10,9 cm 85. Una clin cleosebir:ile celc tnai proltunlatc dintre difcril,e rase c1e oamcni este cir la uncle claniul este alungit, iar la altek' rotttltjit' ; aici explicalia
81

ht intet'csatrtrtl ai'ticol lit cat'c toctttlti trc-atrt t'tfc-

oltsertal llt: l"ttttrir tlt'clltaLe cti la ttaIittttilc civilizate capacitatca rur.'tlie a crtutiltlrti tt'ebttic sir fi scirzut prin cotlservat'trtt rttttti trttlnlir cotrsirlct'allil tlt' irttlivizi stabi la tnintc si colp, cal'e tir fi tost clirninat,i t'ailitl itt

ril,

1trof. Rrot:a a

stare sirlbaLic:i. tre cle alLir parLe, itr cazttl stilbalicilot' ttlctlia

irrclucle nttmai indivizii mtti caltallili, carc tltt fost itr slitrc sii sttpravie{ttiaseir irr condiIii dc via{ti extt'ctn cltr tlttrc'

Broca cxplicir astfel fapttrl altftl itrcxltlitrallil crt capacitatca ct'auitutti tnedic a stt'rivt'chilol trogloclil,i din I-ozdre cstc ntai marc d(rcit. ce:l a ft'trtrcezttltti ttcLttl'tl.
82 Comples rendns rles Sciences etc., iunie 186ii. 83 The Variation of AnintcLls rtttd Plctrtts ttruler Dttrnes'

lictrliort, \'ol. I, 1r. l2l -l'29. 8a Scltaaffhaustrn tlit, tlupir llltittrcrtllaclt ;i llttsclt, cirzrrrilt' dt' spasrne gi cicatlice in ,,Atrtltt'o1;olog. Ilevie tv", tutrLonrblic 1868, p. -120. Dr'. .Jai'rok[ (,,Autltt'opelsgirr". 1808, p. 115 li 11ti) indicir, clttpi Ctrittpcl si tiirt proltriik: sulc obselvlrlii. c'rzrrri cle ltrr,rclificaLe a cranittltti tlitr fapLul cI caltul trstc fixitt itrtr-o ltozi{i,.r anolnrzrli. lil ct''.ld,-' cI la artttitriLe nresirlii, ca tltl cxctnpltt lit ciztttat'i, ilt t:ttre capul estrr aplecat tltr obicei inainte, ft'utrt.ea tlcvine tnai

loLunjiti ;i rnai
85 \turiulioir

lrroclrritreutit. trLc., vol. I, p. 117, tlcsllrt: aluugit'ea cltrrriului : p. 1 19, tlcrsltrtr r:fcctttl critclct'ii tttlt'i urechi.

rtf ^lnimals

DESC'ENDENTA OMULUI

sugerat6 d.e cazul iepurilor poate fi valabil[, d.eoarece Welcker corrstatir cL ,,oiltnenii scunzi tincl mai mult spre brahicefalie, iar oamenii irralti spire dolicocefa.lie ,tu i oamenii inalli pot fi comparali cu iepul'ii c1l corpril mai marct ;i rnai lung, care to{,i au cranii alungite sau slnt dolicocefali. I)in aceste c'liferite fapte putem infelcge, intr-o anumitir rrrirsurl, cd,ile prin care d"imc.nsiunea mare qi forma mai mult sau mai pulin rotunjitil, a craniului au fost clobinclite de om, acestea fiind caracter:e prin excelentS, cleosebitc ale ornului in comparalie cu animalele inferioare. O altfl cleosebire pronunlatzi dintre onr si arrirnalerle iuferioare e"st(, pielt'a sa rrudti. Balenele ;i tlelfinii (Cetaeea), clugongii (r\irenia) ryi hipopotarnii siut ;i ei nuzi I aceasta poate si, le fie rle folos pentru a aluneca prin apir, qi nici ltu constituievreun incotwenient prin pierclerezl dr-' cilclurri cleoarece, locuind regiuni mai reci, aceste speeii sint protejate printr-ulr strat cle grisimc' cAre servelte aceluiaryi scop ca blanzr focilor ryi a vidrc'lor. Elefanlii ryi rinocerii sint, aproap(. unzi si, rleoarece anurnite speeii d,ispl,rute, cttre mai inaintc. trriiau tntr-un clirnat a,rctic, crarr acoperitc-' ctt linfl sau p[r lung, s-Ar p[rea ciu speciile actua,le ale a,inbc.lor genuri pi-au piertlut inveliyul pilos prin expunere Ia cildurir. Aceasta pale nrai probabil, d"eoarece in fndia elc.fzrnfii care tr[iesc in regiuni inaltc ;i ricoroase sint mai pii,ro,liaz cleclt cei clin ;es. Putem zrstfel d.edue,e eh, omul si-a pierdut pirnrl rle pe corp prin faptul cil inif,ial el :r, locuit in vreo regiune tropicrrlir ? Iraptul cij., pzinrl il fost pirstrat,, mai ales la sexul masculin, pc piept ;i obra,z, iar la arnbele sexe la ioncliuneAeelor patru rncmbre cu trunehiul, favorizeazil aceast[ clctluctie, in baza presupllnerii cil, pirrul clc pe corp zt fost pierdut inaitrtc ca omul s[ fi ciobintlit pozil,ia verticall, cleoarecc pirrf,ile care pistrerazil c:t'l mai mult pirr al fi fosl; atunci o(,le rneli aplrate de cir,ldllrit soarelui. Crerytetul capului prezintf totusi o t,xccpfie curioasri,, dcoarccc el trebuie sit, fi fost intotdeauna una clin pirrf,ile et'le mai oxtr)use, ;i totu;i cstr: acoperrit cu pirr des. I,'aptul insir, cI ceilalti reprezentanfi ai orclinuhii prirna,t,clor, cd,ruia ii apartine ryi omul, crr toate ci lccuicsc in clivel'se rcgiuni calcle, sintbogal, acoperiti cu pirr ln getreral rnai cles pc supra,fala supcrioaril 88, r'ste contrerriu presupunerii cL pielea omului a devenit nuclir prin acfiunta sonrelui. IJt. Bclt este d.e p[rere 8e cI, la tropice t'ste un ayantaj ca omu] s[ fie fiirir prir: pe colp, cleoarece el este astfel itr rnisur5, sd se elibereze de rnullimea clc cI,pu;e (acari) pi alf,i parazifi, de care el este deseori infestat ,si care uneori provoac[ ulceraf,ie. Bste incloielnic cil acest neajuns este destul c1e maro irentnr a tluce Ia dezgoliretr, corpului prin selecfie na,tural[, deoarece nici unul din patrrrpeclele car.e locniesc la tropice llu au dobindit, dup5, cite;tiu, vreun miiloc specializat, c\e a, scirpa cle aceryti duqmatti. I)upir, pflrerea lnea, ipoteza cea rnai plobabil5, este ch omul, sau trrui clegrabfl, in primul rlnd, femela, s-a tlezgolit clc pirr clin motive cle orna86 Citert

tle Schaafflrarrscn in ,,,\ntlrrolrolog. lievie\r"',

octornbric 1868, p. ,119. 8? Ottctt, Antrtotnrl rrf \tcrlebrut+'s. vol. I I I, p. ti I !f . 88 Isiclore Geoffro-v Saint.-IIiluire ollscrvl (l1isl. Nal. Ginirale, vol. II, p. 215-217) c[ la onr capul cstc acoperit cu pril lung qi ci suprrrfetele superioarc alc mairnu-

lar gorilir 80

.\'trl. rfes )Iturtntiftres, 1851, r-ol. I, p. 28) alirntti in-s[ cit prilul cstc nrai lal'pc spaLc, rutcle es[c parIial

intlepirrtaL prin irccalc, rJccit pc suplateIt:lc inft'r'ioarc.

TIn Xttltaulist

irt. \'icurar1u.u,

187I, p. 20[.]. Pentnr

felor qi alc altor urarnifert sitrl nrai rlens rrcopeliLe


suprafelele inferioale. Acest lucru
obsert.at. dc

deciL

ciIrc

cliverqi

a fost rlL) asenlcllerr autoli. l)r'of. P. (]ert'itis (IIisl.

o oarecar(- corrl'irruare a ipotezei cl-lui Rclt, 1_rot cita l)alsiljrrl urnritor tlin Sir' \Y. Denison (\'urieties of Itice-Ilegil Life, 1u70, vol. I. p. 110). Sc ltalrr cir c un obicei la

irustralierri drr a-qi itrrlc pirnrl utunci cinrl parazi fii ricvin
supirirLori.

MOD DIi DT,ZVOL'I'ARB

nrent,afic, clupit, cum \rom vedea, in legd,turi, cu seleclia_ sexual5, qi, ln conformitate cu rlceast5, ipbtezra, nu este surprinzd,tor faptul c[, otnul se deosebeqte atit clemult prin pllozihabe tle l,oate celelalte primate, deoarece caractere d.oblndite prin selecfia sexualfl se deosebesc deseori intr-un grad. extraorclinar la forrne ind"eaproape inruclite. Dupri o pd,rere indeobryte rdspindit5, lipsa cozrr este un caracter care il distirrge po om I deoarece insd, la maimufele care se apropie cel mai rnult de el acest organ lipseryte, disparilia lui nu se referd exclusiv la om. I)eseori coad.a se deoseberyle in mod remarcabil ca lungime in cadrul aceluizr;i gen: astfe'I, launele spcrcii cle macac ea este mai lungfi, decit intregul corp si estc formatir, din doud,zeci ryi patru cle vertebre, la altele ea const[ d,intr-un ciot, tle-abia vizibil, confinind doa,r trei sau patru vertebrc. La unele specii de paviani vertebrele cozrv sint in num[r cle iloui,zeciqicinci, pe clnd" la mand"ril nu existfi, tleclt zec,e vertebre caudale foarte mici, pipernicite sau, dupi,, Cuvier e0, uneori numai cinci. Lungil, sau scurt5,, coada se sub{,iazd, aproape intotd"eauna spre virf , ceca ce presupun cL rezult[ din atrofierea nrurychilor terminali, impreu{ .o artereler si nervii lor, car) prin ngfolosire cluc la atrofierea oaselcr terminale. In prczent insir, nu se poate da irici o erplicalie marii cliversit5,li, care apare cleseori in lunginrea cozti. Aici ins[, ne ocupirn niai ales de cornpleta disparilie externd, a coz7t. Prof. Broca a ar[tat r,ece,it e1 ci, la toate patrupeclele coada const5, tlin clouzi por'!iuni, it generill sepir,rate nt't iutre ele; partea ltazall consl,it, din vertcbre, mai rtiult sall lrlai pu,tin pei.fect canelat,e si prer,fzutr. cu npofize, ca, vertebrelc ol,riqnuitcr Po cincl cele ale potliunii terminale nu sint carrerlate, sirrt ilprr)rrpc firlil u,pofizo si cltt-a,bia, sea,rruinil, in vertebrclr, adevd,rate. Cu toate c6 rru este r.izibilir, cliu ext,erior, coacla, t'storealrnonl,e prezeutir la onr ryi la, rnaintu!,ele antropornorfc ;i este alcir,tuifir ltl anrlrii dupir oiact a cela;i rnoclel. in por{,iunea term jnalir, vcrt t'blclc cartr cttttst il,ttit' os ,oir,,y* sint cornplet ruclimerntaic, iiind rnult recluse crt tlimensiuno ryi nurniltr. in pori,ionea b:r,znli'r,, vertebrele sint, cle asernenea puf,ine la numtir, sint solid ultit;e intrn ele ;i sint opritc iu clezvoltarea lor; ins:i au rlevt'nit mttlt tnai latc ;i mai platc clr'cit r.ertebiele corespunz5,toare de la cozilc altor unimale, elc constituitt<l co.rn (i{, prof. Broca numefte vertebrc sacrale accesot'ii. Acestea tttl iurpoltanll funcfional[,, suslitrlncl in alt fel lr,nuniit,e organe intelne; ryi rygciificllrera ]or estc clirect legail clti pozifia verticaLi sarr scimiverticalfi, a omului;i il uraimulelor a,nt,ropornorfe. ;\ceastir, concluzieestc'rnaidemni,cle increclt'tt), cleoarecc llrocR, aMea lrai inainte 1n alt punct clevedere, pe care acuml-a,pd,rirsit.De ac,eear rntrclifical'eit, vc'rteibrelor caud.ale bazale la, om ryi la nraimulelc supc-'rioare s-a realizttt' pttilte clirect suu inclirect, prin selec!it' ttaturtt,lii,. Ce pltem c,are spune despre vertebrckr rutlirnotttare si vitliabile a,le pol'!,itrrrii t,c.rminale' a cor,li formind. os coccl.ix:? O ideo care a fost cleseori, ryi va rna,i fi firrzi ipdoia}i, rid.iculrzath, Anume cri frecarezr a,r'e o leglturii, r;arecare cu clisparilia por,tiunii exterioare a cozri, nu este atit de riclicrilti dupi cnnl parl-) la primaveclere. trr.'And.erson e2 afirmd, c[ coad,a extrem cle scurti, de lfae&cus brunnett's este forrnatir, clin unspltezece vertebre, inclusiv cele ba,zale. Yirful ct)'I'rr cste foniital, tlitt cou,ine vertebre, apoi urnrc,azl cittci vet'tt'lllt't'uti,itt:etttarr', ati1, teldozrne qi
el ,,ltevue tl',\ntltrol-rologic". 1ti72 ; I'ct (lttttstiltrlirtrt llivarL ,,Ploc. Zoolog. Soc.", 1865, p. ir62 5i 563. Dr'. J. Il. (iral', CnI. Brit. IItts.: SA'e1e- tles 1/ertibres ccrttdcLles. e2,,PIoC. Zoolog-. Soc.", 1872, p' 210' lrtrts. Ott'ett, .ltttilrttttrl ,,f I:erlebrates, vol. II, p. il17. (icrrfl'ro1' Saint-FIilailc. 11i.st. Nttl. 6rirt., v<,r1. lI, p. 2l'1.
g0

""

Dl. St.

Gcorgtr

DESCENDENTA OMULUI

rlt'mici incit impreun[ nu dep[qesc 0.375 om, fiiu.d permAne'nt incloite intr-o palte itr fortnir cle cirlig. Partea liberl, a cozii, ceva tnai lungil de 2,5 cnr, l]u cuprinde tleoit alte patru vertebre mici. Aceasti, coadf,, scurt5, este purtatd, in sus, ins5, aprosirnativ un sfert clin lungimea ei totalfl este ind.oitd, sprc stinga ; ,*i aceastir parte terminald, care includ.e por,tiunea in form6 de cirlig serve;te s[, umple intervaltrl rlintre por!,iunea divergentd, superioilrd, a calozitratilor, aDa incit animalul yzr,clcr pe ea pi astfel ea d.evine aspr5, ,si batd,torit5,. Dr. Anclerson incheie astfel observatiile sale: ,,Aceste fa,pte imi par s5, aibi, numai o singurir, explicalie: clin caltza dimensiunii mici, aceastl, coadd, incomod.eazil maimula cincl ;ade jos ,1i cleseori ea este plasatd, sub animal cind se aflir, in aceast5, pozifie. Din faptul ci nu se (,xtinde dincolo d.e extremitatea protuberan,telor fesiere, rezultS, probabil cir, inifial coada era lndoitii, ryi animalul o aqeza irr intervalul clintre calozitrafi, pentru nu ^ fi presat5, intre ele ;i sol ; cu timpul aceastri curburd, a clevenit permanentf,,, adaptind.u-se la pozi,tia cle ryeclere a anirnaluluitt. inaceste concli!,ii nu este surprinzil,tor cL suprafa!,a cozli a d.er.err.it u,spri, li bfltritoritd,, iar clr. ]Iurie nt, cale a observat cu grijL aceastil sper:ie in Gri,dina zoologic[,, precurn 1i alte trei forrne incleaproape inruclite cu cozi puf,in mai lungi, spune cir atunci cind un anirnal ;ade jos coacla este aruncat5, neap5,ra,t intr-o parte a ryezutului qi prin urnlare ridicina ei este expusfl, sd, fie frecatir, sau roasd, indiferent cle lungimea cozri. I)eoarece arrem acunr dovezi c[ mutil5,rile prod,uc uneoli lrn efect ered"itar ea, este probabil cil la rnainru,tele cu coada scurt'il, pA,rttrA procrninr,ntir, a cozii, fiind funcf.,ional inutilir, s5, fi tlevenit clupi, multe gtrneralii ruclirne'rrtar:[, $i deformatii, prin faptul cir este frecatL ryi roas5, in mod. continuu. Vedem cra la Macueus brun,ncus partea proeminent,i, trste in acea,sti, sta,re ryi absolut atlofiath, la .lI. ceaudattL,s ;i la mai multe dintre maimu!elr', superioare. ,\poi, in sfirpit, in rn[sura in care putenr aprc,ci:-r, coada a tlispd,rut la orn ;i la rna,imufele a,ntroponlorfe clatoritir fapt'ului cri por(iunea tt'rminalf,, a fost v5,t5,rnatd, plin frecare tirnp inclelungat, porf,iuneabazalS, inclusil in ba,r,itt
fiirrcl reclusd,
ryi

modiflca,t,I, pentru

a,

corespuncle pozi,tiei verticale sau semiverticalc.

lI-arn sl,rircluit aculn sd, arlt cii, uuelc dintre caractclclc ccle nrai djstinctive itle ornului iru fost, foarte probabil dobirrtlite fie d.irect sau, rna,i obirynuit, indilect, prin selecfie naturalit,. Trerbuie' s5, avem in vcdere cd, nu au putut fi dobinclitc in acest, fel rnor.lificlrile de structurS, sau constituJ,ier care nu sint de folos organisrnului pentm n,-l adapta la moclul sI,u tle via,til, la, hrana pe care o consutlrir sau la condiliile lnconjurltoarc. Nu trebuie totuqi szi fiur prea siguri in a clecid"e cal'o inodi{i:iri sint folositoarcr fiecirei fiinle; ar trebui s[, ne reamintim clt cle pufin ;tinr lespre utilitatea multor organe sau clespre moclificririlc singelui sau !esuturilor 3are ar putea servi la adaptarea organismului la o climfl nou[, sau la noi feluri de u'elnti. De asemenea nu trebuie sir, uiti,m principiul corela{,iei prin crtrl'e, clupl Irrm a artitnt Isid.ore Geoffroy, in cazul ornului r:rulte clevialii structurale bizare
el lli lr.:lcr la obsclvatiilr doctorului fJros-n-Siquartl
t.,-r

0r ,,I'rotr. Zr-rolog. Soc.", 1872,

p.

78(i.

pril cfcctului transnris al unei operalii care a provocul

rpilcirsit la cob:ti

;i de ascrnenea mai recent asupra rrfec,tlrir analoge a secfionirii nervului simpatic la git. Voi tvr'a ultcriol ocazia sd rni refcr la cazul interrrsant. al

lor rectricc. '\supra vol. II, p. 22-21.

rl-lui Salvin iu legirtuLii cu efcctele aparcnt nro;tcniLe alc p:is[rilor rno[-nrot, care i;i rup cu ciocrrl balbii lrropriilor
subicrctului general vezi clc ascrnenea The Vuricilion of 'lnirna/.s und Planls under Domesttcttliort,

IVIOD

DE DEZVOLTARE

ir7

sint legate intre ele. Ind.ependent cle corelatie, o nlotlificare la unul dintre orgauo cluce cleseori, prin folosirea sporit[, sau redusfl :t :lltor organe, lil a,lte rnodifielri de naturd, cu totul nearyteptat[. Este d.e a$emenea bine sX, reflectl,rn asupra unor astfel cle fapte, cum sint cregterea uimitoare ft galelor pe planl,e, prorrocatd, de otrava unei insecte, gi schiinbarea remarcabil[ de colorit la penajul papagalului atunci cincl este hrd,nit cu anurnifi pept,i sau inoculat cu otrarra cle broasc[, riioas6 nt, d"eoarece put'em astfel ved.ea c[, dacd, sint mod.ifica,te in vreun scop special, lichidele sistemului ar putea prod.uce alte rnoclificii,ri. Ar trebui s5, avem in ved.ere cd, modificririle dobindite ryi continuu utilizate in vreun scop folositor, timp de perioacle indelungate, s-au fixat probabil solid ryi vor fi rno,lteuite timp indelungat. S-ar put'ea d"a astfel fd,rti gr:ija o semnifica,,tie larg[, clepi nedefinit5,, rezultatelor directc ,si indirecte ale selecliei naturale, ins[, dupir, co aln citit lncra,tea lui Nti,geli d.espre plant,e ;i obsc'r't'atiile a, rliverryi autori in legirtur5, cu a,nimalele li nra,i ales cele recente ale prof. Broca, trebuie sir, admit acum c[ in primele cclilii a,le Ori,gin'ii speciilo,' arn acordat poate prea mare importzr,n,tir, acfiunii selecf,iei natnrale sau supravieluirii celor mai apf,i.Am modifica,t edif,ia a cincea a Onqini,t,..., in sensul cle a limita observatiile mele la modificzir:i structuraler ad.aptative, insl sint convins cri din cunoqtinlele cirytigate chiar in ultimii ci!,iva ani foarte multe structuri care acum ne par inutile se rror clovedi ulterior ctr, folositoare ;i se r.or incaclra de aceea in limitele faptelor erplicate prin selec,tia na1,ural[,. lfoturyi rnai lnainte nu am acord.at sufieienti, atenlie existen,tei stnrcturilor', care, dup5 culn putem aprecia acum, nu sint nici folositot)re, nici clziuni,t,oare; ,,si aceasta cred ci, este una d.intre cele nrai grayc sc[p[ri din vodere clescoperitS, pin5, acun] in opera mea. Ca scuzi, s[, mi se perrnitir, sd, ari,t cir, avusesern in veclere doufl Ficopuri distincte : primul si, arflt cir, speciile nu au fost creattr separa,t ;i al rloilca, cd, selecf,ia natural[, a fost factornl principal de rnodificilr{,1 cu toate c[, a fost fciart,e mult ajutat de efectele ereditare ale modului d,e viaf,ir ryi pu,tin cle cltre a,c,tiunea directf a condiliilor inconjurd,toare. Nu arn fost toturyi in rndsurti si nrir eliberc'z de influenla concep,tiei nrele anterioAre, pe a,tutrci apl'oape unanitn atlmisir,, ci, fieoare specic fusese inaclins creati; ryi aceasta a clus la presupunerea me& tacitfi, cir fiecare d"etaliu structural, in a,farr"r de ruclimente, era cle o utilitate special5, oarecare, cu toate ci uueori era necunoscut:i. r\vind o asemenea concerp!.ie, oricine ar fi acordat, in mocl firesc o importanlii, prea mare acliunii selecliei naturale atit in trecut, cit ryi ln prezent. Ilnii dintre cei care admit teoria evoluliei insd resping seleclia naturall par sii uite, atunci cincl critic[, cartea mea, ci avusesem invedere cele d.ouir scopuri de mai slls, d.eci d.acri am greryit atribuind prea multd, forfa, selecliei naturale, ceea ce sint foarte d.eparte der a admite, sau ile a-i fi exager:at importanta, ceea ce realmente este probabil, sper cel puf,in cL a,n aclu s un serviciu real a,jutind la r[sturnarea clogmei creaf,iilor separate. Dup[ cum pot sd,-mi clau acum searna, cste probabil ca t,oate organismele, inclusiv omul, sil, posede particularitd,li structurale-. care nu erau dc vrelln folos nici acurn, nici in trecut ryi care de aceea nu au vreo inrportanf{t, fiziologica,. Nu rytim oe anume procluce rlenumd,ratele mici deosebiri intre inclivizii fieci,rei specii, d.eoarece reversiunea nu face decit si dea problema inapoi cu cilivzl paqi, ins5, fiecare particularitate trebuie sd-gi aibi, cau.za sa eficientS,. Daci, ace"ste cau.ze) ,
et I'he Variatirtn of Animuls und
Plunts untler Domesticatfon, .,'ul.

lI, p. 280 Ei 282.

DESCENDI]INTA OMULUI

ryi mai energic in cursul ulei perioade rlai nu se poate invoca nici un argument con1ra acestei ptireri), r.ezultatul ar fi.(si numai o lrgoarir deosebire indlivicluaki, ci o rnodificart bine pronu uunlati si constantl, cu toate cri rlu a,r avea nici o importan!,fl fiziologicir. Structuri modificate ca,re nu sint de loc folositoarc' nu pot fi pfi,strate lriiforrn pril seleclie naturalir, deqi cele dd,un5,toa,re sint eliminate pe aceastri calc- t"ii;;rnitate'a caracterelor trebuia si fie totursi in mod firesc urmarea, uniformitfilii presupnse 2L cauzelor determinante ;i d.e' asemenea urmarea incrucipirii reeiproci libere a multor indivizi. in decursul unor perioade consecutive, acetaryi o"guloism ilr putea clobindi itr acest fel modific[ri consecutive, cfl,r s-ar trairsmite'intr-o star6, upior.p* uniform5, atita timp cit cauzele determina,nte ar r5mine aceleaqi ;i ar .ii*t* o incruci;are recipr:ocit liberzi. in leg[turzi cu cauzele determinante,'ca;i atlnci cind vorbim de arya-zisele 'r'aliaf,ii spontane, nu putem spune clecit cii ele sint intr-o legiturti mult mai apropiati cu constitutia, cxganismelor care variazit dt,ctt cu rratura conclifiilor la ca,re au fost supuse.

c)r'icare ar

inclelungate

fi erle, ar actiona mai uniform

societate. in anirnalelor strict sociale, r.i*.p" aclioneazzi utreoli asupra indir.itlului prin plistrarea de varialii care silt folositoare cornurtitrif,ii. O eomunita,te ca,re inclucle un nuln[r mare ttc indivizi birret irrzestr:afi creryl,e czr rluntitr ;i este victorioa,s[ asupra comunitd,filor mai puf,in favorizat,e, chiar dneti fieczrre membru sepa,rat, mr_ob{,ine nici un avantzr,j^asupri} celgrtalfi rnemltri ai aeeleia,qi comunit5,ti. fnsectele sociale aru dobindit in acest fel rnult,e cr;nforrnaf i i remarcabile, carc sint tle mic5, sarr cle nici o utilitate i1divicl1lui, clllrl r:stc dispozitivul pentru colectarea polenului sau acul albinei lucri,toare sa,u rnand"ibulele rnari ale furuicilor lupt5,toaie. in cazul animalelor sociale superioale, llu cunose nici o conformaf,ie ctre sL se fi modificat numai ln folosul cc.munitilii cn toa,te cit, utrele ii sint de un folos secundar. I)e exemplu, coarnele rurnggiltoarelor ;i caninii mari la pavizr,ni par s[ fi fost dobinclili de cdtre ma,sculi c1, al.n]r] perrtlr lupta sexual[, insi, sint folosili ryi la apd,rarc'a cftezii sau a turrnei. Dup[, c..- vonr veclea,la capitolul cinci, in leg5,turi, cu anumite facultd,fi mintale, ca"tt este Gomplet altul, detlarecc aceste facultd,fi au fost clobindite mai ales sau chiar exclusiv in folosul comunitdfii, iar inclivizii au oblinut in acelaryi timp, indirectr utr avantaj.

(lonclttai,e. -_ in acest capitol am vlzut cir, clup[ cnrn a,st;zi olrul pglte prezentA, cA oricare alt animal, cleosebiri indivitluale cliferite sau ugoare t aita!,ii, l;ot astfel a fost ,,si cu primii striimoryi ai ornului. Atunci ca ;i a,curn, varia,fiile a1 fost produser.ltl:rcelearyi gau?e gencralt'' si grlvernater rle aceleali legi generale corlplexe. ,i Dup[ clll]I toate animalele tind sil sr,' inrnul!,eas-cii, peste inijloacele lor cie existen,td,, tot astfel trebuie sL fi {ost ;i cu striirtto;ii onrului j ryi aeeasta a,r duce in rno4 inevittr,bil la, lupta pent,ru tlxistt'nf,ir ;i la selee!'ia naturalii. Acest din ur.mi, prores treblir. sL fi fost rlonsiclernbil a,jutat cle efectele ereclil,are ale folosirii sporitcir, organelor ;i ttct'litt' clouir procese vor roilclion:r, necorrtenil, unul asupra, ct,luilalt. Se paie cle asel)t(rllea' tlupir cum Yonl vedea rnai depztrtc, cir diverse caractere neirnpolt?r,nte a,u fgst ttobinclitc' tltl om prin selectie sexualzi. O rlmirryifir, neexplica,tii, * tr.ohifigilrii trebuig atribuitir, presupnsei a,cf iruri nnif'ormc a, acelor factori necunosclf,i oar{} procluc lneori Itl fortnele rtoastre donicstice cLeyiafii structuraler bruryte ;i puterrrid pronulrfatc'. Dac5, iutlt'c5,m clupl rnod,ul cle vier,t[, al sflbaticilor yi al majorit[fii c1radrurrtatrclor, oantt'ttii primitivi ryi chiar strzirnosii lor asenifl,1irtori " maimutelor .cazvl "iiiiriiruUn

trliau probabil in

MOD DE DEZVO,I,TARE

Deseori s-a obiectat la asemenea ipoteze, ca cele cle urai sus, c5, ornul este rrna ilintre fiinlele cele mai neputincioase ryi f[r[, d.e apiirare d.in lurne ryi c|a ln strtrea lui primit,ivil ryi mai pu,tirr dezvoltatd, el trebuie sil fi fost si mai neputincios. .Ducele de Argyll, c1e exernplu, insistd, et' asupra corrformaliei nmane, care nr fi cleviat cte la conforrnalia fiarelor in direclia unei mai urari sl5,biciuni ;i neputin!,e fizice. Ou altc cuvinte, este o ctivergen![, care clin toate celelalte. este cea maiimposibil d"cr atribuit' simplei selec!,ii naturale. El invoci, starea rtudil;i neprotejati, tr, corpului, absenla clinf,ilor rnari sau a ghearelor pentru apirare, forta ;i viteza d.e fugti reduse a ornului ;i slaba capacitate a mirosului in descoperirea hranei si evitarea pericolului. La aceste cleficiente s-ar putea adfluga ulla ;i mai serioasir, aceea tle a nll se putea c[,![rzl rapicl ryi astfel si, scapc-' de clu;mani. l'it.rrlerea pirrului nu ar fi fost o mare pagubi, pe.ntru locuitorii unei ![,ri cald.e, cleoarece stinr ca, fuegienii despuiali pot tra,i intr-o climi, foarte vitrega,. Atunci cind comparf,m stlarea lipsitl, d"e ap5,rarL. a omului cu cea a maimulelor trebuie si, ne reaminbim cir, marii canini cu carc sint prevflzute mairnulele se dezvo]ti, cleplin rruurai la masculi ryi sint folosifi de c[,tre acerytia in primul rind. in lupta cu rivalii lor I totusi, fetnelele care nu sint astfel inzestrate reu;esc sii supravief,uiasci,. in ceea ce priveryte dimensiunea ryi forla corporalfl, lllt rytim claczi omul se trzrge din r.reo specic' rniczi oarccare, ca cimpanzeul, sau clitr vreuna atit dc lruternicd,, ca gorila, li de aceea nu putern spune dacd, ornul a tlevenit mai mare;i mai puternic sau mai mic si rnai slab clecit strlmosii si,i. Ar trebui toturyi sX, avem in r.etlere cir, un animal avinct climensiune, putere si ferocitate mari si care', ca gorila, se poate aplra de toli cluqrnanii, nu ar fi devenit poate social, ceea ce ar fi impierlica,t in modul cel mai eficient clobinclirea caliti!,ilor mintale superioare, ca simpatia, ;i clragostea de semenii s[,i. Ar fi fost cleci un ayantaj enorm pentrn om de a st. fi tras dintr-o fiin!5, comparativ slab[. I'orfa ,si viteza micl a omului, lipsa sa de arlne naturale-. etc. sint rnai mult decit compensate, mai intii prin facultd,file sale intelectuale cu a,jutorul cirrola ;i-a, l'rlbricat Arme, unelte etc., cu toate cd, r5,mlnea incfl in stare sirlbaticl, fi in al cloilea, rincl prin calitlfilc. sale sociale, care l-au fd,cut sri dea ryi si, primeascfl ajutor de lrr semenii srii. Nici o f'arir clin lume nu abuntlir intr-un rrrai mare grad" infiarepericuloa,se crr, r\frica cle sucl, nici o larti nn oferir greutd,$i fizice tnai lngrozit()are clecit regiunile arctice, toturyi una ctintre rasele cele mai slabe, cea a bo;imauilor, sc rnentine in Africa cle sucl, cum se mentin eschimo;ii pipernicili in regiunile' a,rctice. Strilmosii omului erau, f6ri, indoial[, infeliori ca intelect si, probabil, ctr, lnclilra{itr socialii celor mai inferiori sd,lbat;ici ttctuali, insi, este fourte ugor d.c' conceput cit, ei s[, fi putut exista sau chiar prop5,;i dac5, ar fi progresat ca intelect, pe ntitsurir, ce se piercleau capacitn{,ile lor animalice, ca d.e pilcli, ctillrarea prin arbori etc. insfl ace;ti strirno;i nu ar fi fost expuryi vreunui pericol special, chiar rlacf erau cn rnult mai neputincio;i si mai f[ri, cle ap5,rare decit oricare silbatici actua,li, dac[, ar fi locuit pe vreun continent, cald. sau pe vreo insuli, Inare ca Australia, l{oua Guinee sau Borneo, care acum este patria orangutanului I iar seleclia naturalil, tlerivind din corlcurenfa triburilor intre ele pe o suprafafii, atit cle mare ca una d.intre acestea, impreunir cu efectele mo;tenitc aler mod"ului cle viaf,[, ar fi fost suficiente, ln condif,ii favorabile, sii riclice omul la inalta sa pozif ie actualf pe scara viefnitoa,relor.
so Primeual

lIan,

18{i9,

p. (i6.

CAPITOLUL AI,, UI.LNA

coIIrARATIE lnrnn FACUtr.[.Tu,n MINTATE .{tE OMUtuI

$I ArE ANTMATET0R INFERIOARE

Deoscbilea inrensi dintlc culracitalca ttritttalir a unt'i tnltinrule suptlioale gi a silb:,rticultri cel nrtti inferior - '\nurniLc instiuctc colllune - Ilnrotii - CLrriozitate - Irnitafie - Alenlir --- ]lemorie - Irnaginalic - Ra[iun() - Imbunriti!irc ql'ogresivti Unelte 9i alme folosiLe de anirnalc -..\bstlacfie, con;Liirr[a tle sine - Vorbirc - Sirnlrrl lrumosului - Credin{ir in f)unrnezeu, factori spirituali ; srrpclsti[ii.

Am vi,zut in ultirnele clouf capitole ci-r, omlrl poartl, iu conformatia sa corporala urme evidente ale clescenclenlei sale dintr-o form5, inferioarl, oarecare ; cleoarece ins5, omul se cleoseberste atit cle consid"erabil de toate celelalte aninlale prin capacitatea sa rnintald,, s-ar putea susline c5, o eroare oarecare trebuie sd, existe in aceastir corrcluzie. Ftirf incloialir cir, in aceastil privintfl, deosebirea estc' enormir, t:hial clacl colnpilrirrn minteil unuia tlinl;re silbaticii ctri mili itrferiori, care lttr t,l'(' cluviute perttru u exprinlitr urr nllrrliu'llliri nlrtre cle patru ryi care IIu folclsct;t,e aproapo rrici un te-'rnletr abstract pentm obiecte obirynuiter gs,11 pentru sentimentLr 1r cu ceil, a ntainrulelor superior organrza,te. I)eosebirea ar lfminer fi,t'i, lncloialir imensii,, chiar dac[, una d.intre mairnuferle superioare s-ar ameliora sau civiliza tot atit de nnrlt ca nn ciine fa![ cle forma sa strzimo;easci, lupul sau ,acalul. Iluegienii st) situea,zir printre barbarii inferior'i, lns[, arn fost tot timpul uirnit ryi surprins clt cte rnult rle sernrinau prin fire ryi prin majoritatea facult5,filor noastre rnintale cei trei incligeni cle pe bordul vasului ll.ll.S.,,Beagle", care trriiserir, ciliva ani in Arrglia ryi puteau vorbi pulin englezeryte. Dacd, nici un organism, afa{adeom, nu ar fi avut rrreo facultate rnintal[, sau dacil, faculti,lile sale ar fi fost tle o natur[, complet cliferit[, cle cea a anirnalelor inferioare, atunci nu ne-am fi putut nicioclatd, convinge c[, facultd,file noastre superioare s-au clezvoltat treptat. Se poate clemonstra insi, cir nu existi, nici o deosebire fundarnentali, de acest fel. Trebuie de asernellea sd, adntitem cd, existfl un interval mult mai mare intre capacitat('a mintalfl a unui
r \"ezi dovezile acestor probleme la l.ubbock Prehisloric Tintes, p. 351
etc.

DESCENDT]NTA OMULUI

iu aci'st ca,pitol, scopul meu este sri areit cL nu existil nici o deosebirc fundatttentalti intre.om si mamift'rele superioare ln ceea ce priveqte facultl,lile lor rnintale. Iliecare cliviziune a acestei probleme a,r putea fi extinsii pentru a forma cite o lucrare separat,ei, insil aici trebuie tratatir, pe scurt. Deoareco nici o clu,sificare a facult5,,tilor mintzr,le nu A fost unanirn acceptatl,, voi aranja observaliile melc in rrrclinea cea nlai convcnabil5, scopului meu ;i voi alege acell faptc care m-au izbit cel rna,i mult, in speran]'a cir ele vor produce un orrrecaro efect asupra eititorului. i n privint:i anima,lt'lor situati foarte jos pe sc?Lra, evolu!,ie^i, voi aclLuga citeva fapbe suplimentare ltr, subiectul selecliei seruale, arii,tincl ch facult[,,tile lor rnintale sint mult, mai riclicate rlecit s-ar putea aqtepta. Variabilitatea facultirt'ilor_ la inclivizii cle aceeasi specic constituie un punct important pentru noi ryi Voi tla aici citeva, exetttplc. Ar fi ir-rs[ inutil sii intru prea in am[nunt in legtitlni c,tt acest subiect, dertart'ct' aill const:rtat clin frecvente investiga,tii cii, plirert'r utratrimir, a tuturor celor citre s-au ocupat tirnp inclelungat clc. multe specii cle anirnale, inclusiv ptis5,ri, est,e cL indirrizii se cleosebesc considerabil prin fiecart' caracteristic5 mintalii. l{odul in care s-au dezvolta,t mai intii facult[,tile mintale la organismele cele ntai infer ioare constituie o cercetare tot atit cle lipsit5 de speran![ c,a $i cea asupra felului cum a apflrut viafa. Acestea sint prollleme pentm viitortrl intleprirtat, clacii r,le vor fi vreodatra rezolvate cle oltl. l)eoarecer omul AI'(' itc.'k'aryi simturi ca;i animalele inferioar.c, int,uitiile snle funclamentale trebuit'sri fie actrleali. Omul are cle asemenea citt,r,a instiricte ci)mull(' ctt el{r, czr cerl rle antoconservrlxr, instinctul sexual, clragoste maternri pr.ntru copilul trotr-ttiiscul,, tlorint:l a,cestuia sir, sugX, si arya mai cleparte. insI omul are poa,te mai pu,tine insl,irrcte decit animalele care il precedi in scara cle evolulie. Urangntanul ilin insulelc orientale ryi cimpallzeul din ;\frica construiesc platformt. pe cl'tre dorm si, cleoarece ambele specii au acelaryi mocl de via!ir,, s-ar putea afirma, c:-l aceasta se cla,toreaz[ unui instinct, insi nu putem fi siguri c[, el nu este rezulttltrrl faptului cd, ambele a,nimale lru nevoi similnre ryi posetl[ faculti,li sirnilare de juclecatri. Aceste maitnute evitii, d.upri cum putem presuplrne, numeroasele fructcr otr[vitoare cle la tropice, iar omul nu are asemenea cunorytiinfir, ; deoarece ins5 a,nimalele noastre rlomestice, atunci cind sint cluse in ![ri str[ine qi lisate pentru prima datzi in libc'r't,ate, prirnd,vara, rleseor'i ml,nlncd, ierburi otrir,vitoare, pe care ulterior le evitti, nu putenr fi siguri rlaci, ma,imutele nu inva,fti clin experienla lor
* Clasificarea Anqthyo,r'tts-rrlrri crn ncclarifir.lit:i iuci ll(l vr'(lln('0 lrri Dlrrrvin. .\zi ,.tln7rlrro.rrrrs-rrl t,sltr cl:rs:ll
yrl

p;tt' ftttlrte prinritivr c& d.e pildd, PetromSlzon sau Ant,ytluiofi:t/s *, si una clintre ttttrilnlrf'ele superioare clecit intrc. o rnairnuffl ;i om ; toiusi, ncest interval este complt,tat, prin nenuntilrate grada!,ii. Si nici dcosebirca rlitttrt' inclinatiilc mclrAk' rtn cste nric:-r int,rc un sirlbntic, clt ornul de-scris cle cunosrrutul ttaviglrtorRyron, care si-u zdrobit copilpl rle stinc1 pc'ntru ct"l, A liisat sit, cad[ ull cof cLr arici tler mare, si un ]{onarcl sai un Clzrrksonl ;i ca irttelc-'ct intre iin s[,lbatic care nu folosegte aproape nici u1 tt.rmen abstract si un \icu'ton szllr ttll Shakespeare. I)eosebiri d.e aces[ fel intre oarnenii cei mai sttperiori tlin t'asele celc' tnai superioare ryi sllbaticii cei mai inferiori sint legate pril gt'acta!'iile celt'nrai tlelicatt'" -fJste tle a,cerea posibil ca, cle s[ treacir sau sir se tLezvil]te llnA tlintr-alta.

irrt.rt:

:tcr'

frrlocolrl

rr t

r' (rrt.r'clt t'bre t e)

\r.

/rrrr1. ).

CAI'ACITATI

X,TINTALEI

63

proprie sau clin cetr a, pir,rinfilor lor ce fructe sI, aleag[. Estc totursi sigur, clupfl curn Yoltt veclea lntlat[, c[ maimutele au o spaimii, instinctivl, cle;erpi;i probabil cle alte anirnale periculoase. l{umd,ntl rcclrts ryi simplitatea relativ6 a instinctelor la animalele superioarc sint remarcabile in contrast cu cele ale anirnalelor inferioare. Cuvier suslinea c[, instinctul qi inteligenla sint in raport invels unul fafl de altul ; unii au'fost d.e pfl,rere c5, facnltitlile inl,electuale ale animalelor superioare s-Au clezvoltat treptat clin instinctele lor. itrtr-o lucrare interesantf, Pouchet 2 a a,r[tat insri cd,, cle fapt, nu existl, un aselnencA raport, invc.rs. Acele insecte care au instinctele cele mai ninunate slnt cu siguranlri cele mai inteligente. in seriar.ertebratelor, reprezentanlii cei mai pu!,in inteligenti, anulne perytii ;i amfibiile, nu posedd, instincte complere, iAl' printre rnamifere anirnalul cel mai remarcabil pentrl instinctele sale, anume castorul, este foarte inteligent, clupir curn vor aclmite to{i cei care au citit excelenta lucrare. a, cl-lui llorgan3. Llu toate cii, d.up[ cll. Herbert Spencer a, prirnele inceputuri ale inteligenlei s -au d.ezvoltat priir multiplicarea ;i coorclonarea ac,tiunilor reflexe qi cu toite c[, multe d-intre instinctele mai simple prezin'bi, treceri graclate spre ac,tiuni reflexe qi aproape c[ nu pot fi distinse c1e ele, ca ln cazul a,nimalelor l,inere care susr totuqi instinctele mai complexe par sii fi luat narytere ind.epend"ent d.e inteligeit!fi,. Crl toate acestea sint cleparte cle a, clori szi neg cX acliuni instinctive pot sf,, piard.fi, caracterul lor lir ;i neinviifat ryi sd, fie inlocuite de altele executate cu ajutorul liberei voinfe. Pt-'de aitfl parte, unele acfiuni inteligente, dup[, ce au fost executate timp de mai rnulte generafii, se transforrnfi, in instincte qi sint moqtenil,e, ca atunci clncl pdsbrile d.e pe insulele oceanice inva!5, s[ evite omul. Se poate spune atunci ci, aceste acfiu.ni s -au clegrarla,t, cleoarece ele nu mai sin1, executate prin raliune sau prin experienl,l. [nsE majoritatea instinctelor rnai complexe par sL fi fost tlobindite intr-un mocl cu totul cliferit, prin seleclia naturall a varialiilor ac!,iunilor instinctive mai simple. Asemenea, varialii per s[ ia na;tele tlin aeeleaqi caaze necunoscute care acfioneazi, asupra organizaliei eerebrale qi care produc ugoare varialii sau d.eosebiri individuale la alte organe ale corpului ; clatoritf ignoranlei noastre, d.eseori se afirrnfl cd, aceste varia,tii aper spontan.I{u putem ajunge, cred, la nici o alt6, concluzie in legd,turi cu originea instinctelor mai complexe, dacd, ne gindim Ia instinctele minunate ale furnicilor ;i albinelor lucri,toare sl,erile, care nu lasi, d.escenclenli care ,'qi, moqteneascfi, efectele experienfei ryi ale ohiceiurilor modificate cle via![. De;i, dupd, cum am vhzut Ia insectele rnenlionate mai sus qi la castor, ull grad inalt c1e inteligen!5, este f6r[ indoiali compatibil cu instincte complexe qi cu toate c5, acliuni care la inceput au fost inv5,fate in mod. voluntar pot fi curlnd executate prin obiqnuin!6, cu repeziciunea qi siguranla unei ac.,tiuni reflexe, este foarte probabil ca un anumit,grad. d.e interferenli s[, existe intre d.ezvoltarea inteligenlei libere qi a instinctului, acesta clin urmd, presupunind o oarecare mod.ificare ereditarir, a creierului. Se cunoa;te pulin d.espre funcliile creierului, 1ns5, ne putenr d,a seama c6, pe m[sut'[ ce facult5lile intelectnale devin foarte dezvoltate, dife2 l,'Irtstirrct chez les Insecles, ,,Reviie rles Deus ]Iondcs", februarie 1870, p. 690. 3 The American ReqL,er antl IIis lYorfts. 1868.

a I.Irc ['rinciples of Psgthologll,


418

ccl. s.

]-a, 18?0,

p.

{.r 3.

6-c.446

DESCENDENfA OMIJLUI

canale * foarte complicate care comunicd, intre ele in modul cel mai liber ; c o consecin,ti, fiecare parte separatfl va tinde poate si, fie mai pulin apt6 s5, reactioneze la senza!,ii sau asociafii speciale ln mod. clefinit qi ereditar, ad.ic5, instinctiv. S-ar pd,rea ci exist6, chiar un raport oarecare intre un grad. inferior d.e, inteligen!il ryi o tendin![, puternici, spre formarea ullor obiceiuri stabile, d.eqi nu ereditare, deoarece, d.upti curn a observat un rtredic perspicace, persoane deficiente mintal tind sd, aclioneze in toa'te cazurile prin rutini, sau obiqnuinld, qi se simt mult rnai fericite dac[ aceastr"r tendin!ir, este

litele pnrli ale creierului trebuie s[, se uneasci, prin

incurajat6. M-am gindit cd, merita s[, fac aceasta rtigresiune, d"eoarece putern subestimil uDor facult5,lile mintale ale animalelor superioare, si rnai ales ale omului, atunci cincl comparfl,m acliunile lor bazate pe arnintirea eyenimentelor trecute, pe preveclere, ratiune qi imaginalie cu acliuni crxact similare, executate instincl,iv de animale,'le inferioare I in acest clin urm[, caz, capacitatea d.e a executa asemenea acliuni a fost dobind"it5, pas cu pas in d.ecursul fiec[rei genera!,ii consecutive prin variabilitatea organelor cerebrale ;i selectie naturald,, fii,r[, vreo gindire conqtient5, clin partea animalului. F5,rX indoial5, ail, tlup5, cunr a afirmat dl. Wallace 5, o mare parte d.in actirritatea inteligentd, a omului e*ste d"atoratd, imitafiei, qi nu ra],iunii ; existS, ins[, o ma,re d.eosebire intre acliunile sale ,si multe din cele executate rlc animalele inferioare, anume ci, omul nu poatc., la prima sa incercate, sd, fac[,, cle exernplu, o secure de piatrf sau o pirogti prin capacitatea sa d"e imita!,ie. Al trebuie sii, invele mt'seria prin practic[, ; un castor, pe cte altfi, parte, ipi poate faee zhgazal sau canalul si o pas[,re cuibul tot atit rle bine sau aproape tot, atit rte bine, iar un pd,ianjen uimitoarea sa pinz[, tot atit cle tline 6 la prima sa incercare ca si atuttci cind este bittrin ryi cu experien!6. S5, revenim la subiectul nostru de fa!,[, ; ca ;i omul, animalele inferioare simt, eviclent, plfl,cere ;i clurere, fericire qi nenorocire. N-iciodatS, fericirea nu este exprimat[, mai bine d.eclt d.e animalele tinere, ca pisicufele, c[feluryii, mieIu;eii etc., atunci cind" se joacI, lmpreunil,, cir, ;i proprii nostri copii. Chiar insectele se joacri intre ele, d"upir, cum s-a d.escris d.e c[,tre erxcelentul observator P. ffuber?, care a vtizut furnici fugtirind.u-sc ;i prt'fircinclu-srr cf,, se mu;eI ca ni;te
cI,!,ehrryi.

Faptul cL animalele inferioare rlspund ercitu,!,iilor emotive ca, 6i ncli es{,tr a,l,it de bine sta,bilit,, incit nu va fi nc,voicr sL obosesc cititclrul cu nrull,e detalii. Oroazr, acfioneazi, asupra lor la fel ca qi asupra rroasbrri, fl,cind ca murychii lor sir, tremure, inima sL palpite, sfincterele si, se reklxeze ryi pfi,rul sL se rid"ice. Bd,nuiala, copilul fricii, este prin excelenl[, camcteristicfl, rnajorit6l,ii animalelor si,lbatice. Cred. cf,, este irnposibil sL citeryti clescrierea lui Sir E. Tennent despre comportarea elefanlilor femele, folosite ca momeali,, ;i sI, nu ad.mili c[, ele folosesc intent;ionat ingel5toria qi cd, rytiu prea bine ce fac. Curajul qi timiditatea sinl, calitd,fi extrem d.e variabile la indivizi de aceea;i specie, dup5, currr se vede clar la ciinii noqtri. Unii ciini ;i cai sint irascibili qi se supirri, uryor; al!,ii Au fire bun5, ryi este
*
J

S;o
6

ln limba englezl ,,Channels", canalc (tr'. Irarl.). CorttLibulions fut the Theorg of \-aftrral Seleclititt, p. 272.
Perrtltr infrirnralii asupra acestui subiect, vezi lrr-

clarea crIrern rie intt,rt,santii a d-lui J. Tlaherne ]IoggL'irlgr, Ilaruestittg

,ltrls trrul 'l'ruJt-door Spiders, 1873, p. 126;i 12n. 7 Rerhercltrs sur les lIoi:urs rles Fourmis, 1810, p. 173.

CAPACITATI MINTALE

iar I)uvaucel a

neindoielnic cd, aceste calit5,fi slnt ered.itare. $tim cu tolii clt cle ugor se ilfurie animalele qi clt d.e clar o marrifestd. S-au publicat multe anecd.ote, probabil adevd,rat'_e, despre trazbunarea mult int'irziat'd, qi rricleanil a diferitelor -animale. Meticuloqii Bengger ;i Brehm s afirmd, cd, maimu,tele americane 1i africane imblinzite, linute d,e _ei, este sigur cd, se ri,zbunau. Sir And.rew Smith, un zoolog a c[,tli s_crupuloasd, exactitate era cunoscut5, multora, mi-a istorisit lrm[,toarea inl,implare la care a fost marl,or ocular : la Capul Bunei Speranle un ofiler necd,jise deseori un anumit pavian qi, lntr-o duminicS,, animalui v5ziirdu-l cL se apropie in finutd, d.e parad.d,, a turnat apra intr-o groapd, pi a f[cut in grabi, un noroi grosr pe care l-a aruncat cu dibd,cie asupra ofilerului in momentul cind acesta, trecea pe acolor spre distr_acfia multor spectatori. ilfult timp clupi &cerftr pavin nul se bucura qi triumfa de citeori iqi vedea victima. Dragostea unui ciine pentru st5,plnul sd,u este binecunoscutir,, d1p[, cnnl observf in stilul sd,u d"emodat un autor lechil : ,,Oiinele esl,e singura iii"ga pn acest pflmint care 1,e iuberyte mai mult d.ecit se iubegte pe sine insulpi". ' S-a cunoscut caz:ul unui ciine care in gbeareie mortii ipi mingiia st5,pilql toli aa auzib d.e clinele care, suferind. sub vivisecfie, lingea mina operatorului I ;i a-ce.st offir afard' numai dacd, operalia rru era pe deplin ju,stificatir, cle o trnbogd,fire-.a cunoqtinlelor noastre sau nlrmai dac[ nu avea o inimir, de piatri,, trebiric si, fi rasimlit remu;cii,ri pln[ la sfir;itul viefii sale. DupA curn Whewellto a pus bino intrebarea: ,,Oare cine dintre cei car.e citesc d.espre exemplele miqc[toar:e cle clragoste matern[,, atit de 4es povestite clespre femeile de toate neamurile ,-Si cle femelele tuturor a,nimalelor -se poate hAoi cI, motivul acliunii este acelaryi in cele dou5, cazari?" Yed.em dragostea maternl, prezentatd, in cele mai neinsemnate detalli ; astfel, Rengger a 6bservat o maimu!5, americanS, (un Cebus) gonind cu grij[ murytele care lf chinuiau pliul,
v6,zat,

s[,i. Brehm afirmd, cL in Africa de l{ortl- la unele specii de ttrai-ufe ,tinude iri captivitate femelele manifest5, o suferintd, atit d e intens5, la pierclerea puilor Io1., lnclt ele mor in mod invariabil. ltaimuleler orfane erau intotdeu,uu' ad.optate qi pf,,zit9 qu grij5, de alte maimufe, atit rnasculi clt ,si femele. O femeli, cle pivian aYea o inim5, atit de largd,, inclt ea nu numai cd, a actoptat mairnule tinbre tle alte specii, ci fura ciini qi pi.siei tineri, pe oare ii purta tot timpul cri ea. Bln[,l;atea ei nu mergea totu;i atl_t de departe irr.cit sir,-,;i impa,rti, hrana cu puii ei adoptivi, ceea ce ? surprins po Rrehm, deoarcce maimufe---le sale iqi impdr!,eau intotrleauna totul foarte just cu puii lor. O pisiculri adoptati, a zglriaip b* aceasti1 rnaimu,ti, afectuoo![, care avea, cu siguranfd, un intelect dezvoltal,i cleoarece a fost foarte surprinsf,, de a fi zglriatd, qi d"e ind.atd, a exarninat picioarele pisiclleir _iar fqr6, multd, vorbd, i-a tziiat cu dinfii gheareleu. La gpid ina zootogiid, am aazil' de la un supraveghetor czi o femelii,' bdtrln5, de pavian (0. clmcmd,) ad.opE Toate afirrnaliile de mai jos datc din sursa acestor doi traturaligti, slnt luate din tr{'alurgescltichte der Sdugethiere uon Paraquag, 1830, p,4l*57, a lui Rengger,;i rlin I'hierleben, vol. f, p. 10-87, a lui Brehm. e Citat de dr. Lauder Lindsay in lucrarea sa PlrysioIogg of Nlind in tIrc Louter Aninrtls,,,Jounral of llental

ln

Hyl,obates

splllnd intr-o apir curgltoare fala iuilor

lrdri vreull motiv, un crilic (,, euarterly Review,,, iulie 1874, p. ?2) conLesti posibilitatea acestui fapt, rlupl
cunr este clescris de Brehm, cu scoppl de a-mi discr.edita lucrarea. De aceea ant irrccrcat;ialr constatat ciamputut prinrle ulor cu dinfii ghelr[rle ulei pisicllt' ip vlrstri 6e rpl.oape cinci sriplirnini.

1r

ro Brid.gewater 'Ireatise, p.

268.

Science", aprilie 1871,

p.38.

Ub

DESCEND.ENTA OMULUI

tase o mairnufd, Rhesus, insd, atunci cind au fost puryi ln cuqc1 cil,e un pui cle ryi mand.ril ea pi,rea cd,.igi d.d, seama cd, aceste maimufe, cu toate cd, de specii d-istincte, li erau rude *?i..apropiate deoarece ea a respins maimula Rhes-us ryi a ad-optat imediat pe ambii noi venifi. Puiul de Rhesui a fost foarte nemll!,rimit c5 a fost respins in aces1, fel qi * or copil neastimpil,rat nec6jea ryi ataca pe puii de dril gi mandril ori de cite ori o putea face f6id, risc I aceastii purtare proYoca bdtrinei maimule pavian mare indignare. Dupd, Brehm, maimulele $i apdr5, std,plnul cind esle atacat,, ca $i pe ciini d.e care siot ataryate, cind" aceqtia slnt atacali qu alli clini. Aici abordd,m insd, subiectele simpatiei nA.nt[!ii, ,ti asupra cdrora voi reveni. Unele d.intre mairnutele lui Brehm se bucural grozav cind tachinau in diferite feluri ingenioase un 'ciine bi,trin pe care rrl-l iuteau suferi, precum qi alte animale. Majoritatea emoliilor.-?i complexe sint comune nou[ ryi alimalelor superioare. Am vd,z:ut' cu totii cit d"e gelos este ciinele pe afectiunea sti,pilllli s[,u dac[, este d5,ruiti, altei ffl,pturi- $i ;m observat aeela;i fapt la maimuie. ,\ceastrr, arati, cd, animalele nu numai'ck iubesc, ci d"oresc sd, tie iubite. Animalele slnt, evid-ent, sensibile emulatiei. I-re place sd, fie aprobate ryi lLldate, iar un ciine care $]tu un cors pentru std,pinul sd,u arat5, un grad. inalt tle vairitate ,,si mindrie. I{u poate fi incloiald, cd' la cline existf,, sentimentul cle rursine, deosebit tte cel tle frici,r precum ryi ceva asemd,ni,tor mod.estiei atunci cind. cerrye,ste prea des mincare. Iln ciine m?re clispreluieryte mirlitul unui c[,!el gi aceasta-se poate numi m[,rinimie. Mai.pglli observatori au afirmat, cd, maimufelor cu siguranl6 cL nu le place sd, se rld5 de ele, ryi uneori inventeazil,jig-niri irnagina"e. Cm vitzat la 916tlina zoologie[, ttn pavian care se infuria teribil atunci cind paznieul lui scotea rl scrisoare sau o carte ,si i-o citea cu glas tare; pi furia lui eta atit de violentil, inclt, dupii cum am asistat cu o ocazie, el qi-a murycat propriul slu picior pini la singe. Ciinii tlau clovadr:t, d.e ceea ce se poate numi pe bun6 dreptatl u1 siml al umorului, tleosebit tle simpla joacfi, ; clacf se arunc[, unui ciine o bucir,ficri ' de lemn sau vreun alt obiect asemirrrait,or, cleseori el il duce intr-altii p*rt*,, la o oarecare clistanli $i apoi sc- a\seazh, pane obiectul jos, foar.te apr.oape i1 fa,1a, lui, ryi aqteaptri pin[, ce stfpinul sd,u va veni foarte a,proa,pe perrtrri a ilt lun. Atl1ci ciinele apucf,, repetle obiectul ryi fuge triurnfi,t,or', repet,inrl ltceea;i tllrrevrir, ryi Itucurind.u-se evident, de festa fjucatl, std,pinului s[,u1. Sd, trecem acum la ernoliile ryi faculti,lile mai in{;electua,le, carc si1l, l'61,r.te importalte,_d.eoarece formeazra baza dezvolt:irii aptitudinilor rnintale superioAre. Animalelor le plac, evident, d.istrac,tiile qi suferfi, cLin cauza plictiselii, rlup; cum se poate vedea la ciini gi, d.upi, Rengger, la maimute. Toate animaiele au simlul d"e Uimire qi multe prezintd, Curioa'ita.te. Ele sufer5, uneori din carrza acestei d.in urmi calitd,fi, ca atunci cind. vinl,torul uzeazd, de qiretlieuri qi le atrage astfel ; am fost martor la aeeasta in cazul cerbilor qi tot aqa este c1 prudenta caprd, neagr5, qi cu unele specii de rale sd,lbatice. Brehm prezintl o descriere curioas5, _a spaimei instinctive manifestate de maimulele sale fa],d, de qer.pi ; curiozit'atea lor era insi, atit de mare, inclt nu a putut renunla de a o satlsface ln cel mai omenesc mod, ridicind din cind. in cind. capaeul cutiei in care erau tinuti ryerpii. Am fost atit de surprins de istorisirea sa, incit am d,us un Dar.pe impi,iat -astfel pfovoryi incoll,cit in casa maimulelor din grd,d.ina zoologicd,, iar emo,tia cat{, a fost unul dintre spectacolele cele mai cnrioase pe care l-am vrazat we-otlat5,.

dril

CAPACITATI MINTALE

'l'r't.i

irrfclese cle celelalte maimufe. I{umai citeva maimu,te tinere qi un singur pavian ,lnubis bftrin nu au dat nici o atenlie qarpelui. Am aryezat' apoi exemplarul impiizr,t, pe sol, intr-unul clin compartimentele mai mari. Dupd, citva tinrp toate rnairnulele s-au strins in jurul lui lntr-un cerc larg !i, privindu-l fix cu aten,tie, prezenta,u un aspect extrem de caraghios. Ele au devenit extrem de nerYoaset arya ineit atunci cincl clin lntimplare o bild, d.e lemn, care le era familiar5, ca juc[,rie, s-a mirycat irr paiele sub care era parlial ascunsf, ele au luat-o la goanil. Aceste rnaimu,te s-au cornportat cu totul altfel atunci cincl in cuptile lor au fost plasati un peryte mort, un qoarece 12, o broascd, festoasd, vie ryi alte obiecte noi pentru ele; rleoarece, ou toate ci, mai intii s-au speriat, curind. ele s-au apropiat, ie-au luat in rnin5, qi le-au examinat. Am pus apoi un garpe viu lntr-un sac d.e hirtie cu gura intred.eschis[,, intr-unul din compartimentele mai mari. Ifna d.intre nraimule s-a apropia,t imed.iat, a deschis pulin sacul cu bd,gare d"e seam5,, a aruncat o privire inluntru ryi ind"at[, a fugit. Am asistat apoi la ceea ce a d"escris Ilrehm ; cd,ci maimufele, una d.up5, alta, cu capul ridicat ryi inclinat intr-o parte, nu au putut rezista s[, nu-qi arunce o privire fugitivd, ln sacul care st5,tea cu gura in sus, spre a ved"ea obiectul insp[imintdtor care std,tea liniqtit pe fund"ul sacului. S-ar pii,rea cf, ;i maimulele au o oarecare no,tiune despre afinitd,!,ile zoologice, tleoarecc cc'le,tinute cle Brehm ar5,tau o spaimil ciudat5,, instinctiv5,, cu toate cL [aceast[, spaim[ era] greryitd, ta].l6, de qopirle qi broa;te inofensive. S-a observa,t, 111 urangutan care, d.e asemenea, a fost foarte alarrrra't cincl a vhzat' pentru

de }erco pi,tlr,ecus erau cele mai alarmate I ele se repezeau lncoa,ce ;i incolo in curytile lor osi emiteau lipete asculite semnalind. pericol, care eratl
s1,ret,ii

prima rlat[, o broasc5, lestoasd, 13. Principiul Imi,tali,ei, este foarte ^puternic lu, om ryi utit,i ales, tlup[ (ltllll il,ln observa,t eu insumi, la, sd,lbatici. in anurnite st,iiri rnorbitte ale creieruJui age2stir, tenrlin!,[, este exagela,tS, intr-un grad" extrAord.inar; unii paciertli he,rniplegir:i;i alf,ii intr-un st;acliu incipient d"e ramolisment infla,miltor al creierttlui imil,[ ilco;tient fiecale cuvint pronunlat in limtra lor proprie sau intr-utra, str[iuit,, preclm ryi fiecart-' gest sau ac!,iune executat5, ln apropierca lor la. I)esor 15 a observa,l, cir, rrici urr anirnal nu imitd, in mod voit o itc,tiurre etxecutat5, de olnr pittf,, cinrl rlu se ajunge in scara ascendent5, la maimu!,e, ca,re sint bine cunoscute ca, fiind imitatoare rid"icole. Toturyi, uneori animalele iqi imitd, acliunile intre ele: astfel, d.ou5, speeii de lupi care fuseseri, crescu,ti d.e ciini au inv5,!at sd, latre, cum fa,ce uneori qi ;acalul ,6, ins[, este o alt'6, chestiune d.ac5, aceasta se poate numi imita!,ie voitd,. P[s5,rile imitf clntul p6rin,tilor lor qi uneori pe cel al altor p5,s5ri, iar papagalii slnt imitatori notorii ai oric[,rui sunet pe care il aud. d es. Dlreau d.e la Malle dd, o descriere 1z a unui cline crescut d.e o pisicd,r care a invir,fat s5, imite bineeunoscuta acliune pisicii de _ t-$i linge labele, s_pi,lin^ du-ryi astfel urechilc ;i fala I la aceasta a asistat qi celebrul naturalist Audouin. Am prirnit rnai multe d.escrieri confirmind celc de mai sus ; lntr-una d"in elc
15 Citat de Vogt, nlintoire sur les llicrocdlthules, 1867, ,\rn dart o dcscriclc' scurll a comportirii lor cu p. 168. accastI ocazie in lucratea ntea Expression of the Emolitttt, r8 The lturiation of Animals and Plurtts under Domesp. .13. 13 W. C. L. IIarLin, Nnl. I/isf. of Xlrurunalia, t841, ticatiort, t'ol. f, p.27. 1? ,,Annales des Sc. NAt,", (1 selic), vol' xxII' ,10ir. p. 397. '. 1a l)r. BrrLcurau, Ott ,lphusic. 1870, p. 110. 12

6r

DESCENDENTA OML]',UI

llu (fiine nu a supt la, o pisiciL, dar a cr{,l;out aldturi der unz,r itnpreuni, cu pisicufe, li astfel a dobindit obiceiul de mai sus, pe ca,r'o ultelior l-a practicat toatl via!,a sa cle treisprezece ani. Ciinelo lui Dureau rle la llalle a inv[,!at de asemenea, de Ia pisicu!,e si, se joace cu o nringe, rostogolind-o cu labele antertoare qi sl,rind il,supra ei. Urr coresponclent mL asigurf cra la el aci.lsi, o pisic[ iryi b[,ga labele in c[,nile cu la,pte, declalece gur]a, acestora erA prea ingust5, pentru capul ei. Un pui al acestei pisici a invir,],at cririntl acest ,,siretlic qi l-a practicat ulterior ori d.e cite ori avea ocazia,. Se poate spune c[, pir'rint,ii mult,or anirnale le fac educalia bizuindu-so pe principiul imita,tiei al puilor ior si, mzr,i ales, pe tendinlele instinctive sau eredita're. Yed"em aceasta atunci cincl o pisici aduce un loarece viu pisoilor ei I Dureau tle la I\.talle clii, o descriere curioasi, (in lucrarea crtat6, rnai sus) a observafiilor sale asupra ulilor, care si-au invl,lat puii sd, devina, clibaci qi sd, aprecieze d.istan,telc, l[sind mai intii si, cadd, prin aer Doareci ;i vr5,bii rnoarter po care puii in general nu au reuryit sd,-i prind[,, iar apoi aclucindu-le p6s5,ri vii, cdrora le dd,deau drumul. Aproape nici o facultate nu este mai import'antd, pentru progresul intelectual al omului d.ecit Aten[ia. Animalele i;i aratd, in mod clar aceast5, facultate, c atunci clnd pisica std, la pind [, lingi, o gaur[, qi se preg5,teqte s5, sari, asupra prd,zii. IJneori animalele sS,lbatice devin atit de absorbite atunci cind" sint ocupate ln acest fel, lncit te po,ti u;or apr:opia d.o ele. D-1. Ba'rtlett mi-a dat o clovad"L curioas5, c1e cit d.e variabili, este aceastd, facultate la rmaimu!,e. Un om care dresa maimule pentru a, se procluce la spectacole cunrp5,ra specii obipnuite clo maimulle cle la societatea zoologicir, la pre!,ul d-e cinci lir:c sterline bucata, insir, oferea, pre! clublu d"ac[ putcn s[ pirstrezc trei sau patru dintre ele timp d.e citeva zile pentru a ulege una. Atunci cind a fost intrebat cum cle putea afla atil, de curind daci, o anumiti, maimuf[ putea deveni un actor bun, el ri,spundea c[, totul depirrd.ea, c1e facultatea lor de a fi tr,tente. Dac[ atunci cind. vorbea sau explica, ceva urrei maimufa atenlia ei era u;or clistrasir: c&, cle pild5,, de o musc[ pe perete sau cle vreun alt obiect neinsemnat, car,ul ei era fi,r5, speranfd,. Daci, incerca prin peclepsire sii, facfi o maimufir, neatent[ s[ lucreze, ea se supi,ra. Pe

il ilsculta cu atenlie putea fi lntotd.eauna dlesat5. Bste aploape de prisos sir, afirmirrn cd, animalele au o excelentd, Memor'i,c prrntru persoane;i locuri. Dupii cum am fost informal, de Sir Adrerv Smith, la Capul llunei Speranfe un pavian l-a recunoscut cu bucurie dup5, o absen!5, cle ttouil luni. Anr avut un ciine care era sd,lbatic falir, de l,ofi strdinii, avind. avel'siutrc ta![ de ei, qi i-am irlcercat, inadins memolia clup5, o absen,t5, de cinci ani ryi douir, zlla. M-am apropiat de gra,jdul in care tr'5,ia qi am strigat la el in l'elnl meu cel vechi I nu a ariltat nici o bucurie, ins[ ln-a urmat imediat la plinrbarc qi rn-a zlscultat exact ca qi cind m-a$ fi dersp5r!,il, clcr el cu o jumfl,tate de orri tnai ina,inte. O inlir,nfuire rlo vechi asociatii, r5,mas5 in starc LatentS, tirnp de cinci tttti, r\-tt c'lr:;te'Jltat astfel in mod instanta,neu in mintea lui. DupL cum a ar5,tat in ntocl clar P. Iluber r8 chiar fulnicile i;i lecllnosc sernenii lor aparlinind rt celt-'iaryi conruniti,fi, rlupii, o separa!'ie de patrr luni. Cu siguran,ti, cil, anirnalele pot aplecia printr-urr mijloc oarecare intervalele de timp dintre eveniment ele care se repetl.
cle a,lt,5 parte, o maimu![, care
r$
1,,'.* .J/rru,i.$ tlcs

I;ourntis,

1.\1(.),

tl.

150,

CAPACTTATT MrI{TALE

I'matlin,4io,crsLo nna dintr:e plerogativr,rlc cele nrai inalto alc ornulni. aceastf, facultate cl uneryte, indepentlent cle'i'oinf'a sa, irnagini gi idei ailtelioa,re ryi creeazi, astfel rezultate nr,ri qi strir,lucitoare. Dup5, cum a observat Jean Paul Richter le, un por)t ,,care se ginde;te rnull, clacL un pcrsonaj al si[,u trobuie sii, spund, cla sau ba _- cluc[-se la, clracu, lrentr:u ck acela, nu e poet, ci un c ildavru stupid". Yisarea ne t1[, cea rnai bunf idee despre a,ceasti, facultate; r1up5,cum spune iar5,ryi Jea,n Pa,ul, ,,visul oste o artii poetic[, involunt;arii,". Yaloarea prod,uselor imagina,t,iei noastre clepirrde, fzird, indoiall, cle numfi,rul, exactitatea ryi ciarit'atea irnpresiilor noa,stre, de juctecata ryi gustul nostru in a alege sau a respingc combina,liile involuntare si, intr-o ilnnmitfr, rnrisnrfi,, de ca,pil,cil;atea noa,strri rle a le combina ln mod voit. I)eoa,rece ciinii, pisicile, caii, ryi probabil toate aninralel<r superioa e, chiar qi pfsririle ro au visuri a,idoma realitd,lii, ceea ce se vecle clin miqcd,rile lor ryi din sutrctele crtnise (in somn), trebuie s[, actniitem cd, ele au o oarecare facultate de imaginafie. l'rebuie sir, fie ceva speeial care face pe ciinr,r si latre noaptea, qi mai ales la lun[,, in acel fel remarcabil ryi melancolic, denurnit urlet. Nu toli ciinii o fac Di, c1up5, Ifouze&u 21, ei nu se uitd, atunci la lun5,, ci la un punct fix aproape de orizont,. Ifouzeau est d"e pd,rere cd, irnaginafia lc-. este tulburatd, de contururile vagi ale obiectelor inconjurS,toare , careevoc5, in fala lor imagini fantastice I clacd, este a$ar simfd,mintele lor ar putea fi aproape d"enumite superstilioase. Ilintre toate facultl,f,ile rnintii omene;ti presupun c[, se va aclmite cra RuliQtne,o, e sit'uatf in punctul cel mai ina,lt. Pu!,ine sint acele persoarre care rnai contestir, a,ourn faptul c5, anirnalele au o oarecare capacitate de judecat5,. Se poate vedea in rnod constant cum animalele ezith" chibzuiesc qi se hot5,rdsc. Este un fapt semnificativ c5,, cu cit modul de viaf,ri al unui animal oarecare este studiat mai intlcaproape de un naturalist, cu atlt a,cesta atribuie un rol mai mare judech,fii,si rnai rnic instinctelor neinv[la,te 22. \rom vedea ln capitolele viitoare c[, unele animale fcare se afl[] foarte jos pe scara crvolutiei par s5, aibir, intr-o anumit5 mlsurri. judecatd,. Fd,ri, lndoiald, cil cleseori este grelr de a face distinclie intre capacita,tea, cle jud.ecati, ;i cea a instinctului. Ile gxernplu. ln lucrarea sa Th,e OTten l>olu,r Bea, d.r. Ilayes a observat d.e repetate ori cum ciinii sd,i, in loc cle a continua si, tragf,, si,niile in grup cornpact, atunci cind" ajung la gheali, sub!'ire, se indepS,rteazit, unul de altul, arya incit greutatea lor s[, fie mai egal distribuit[,. :\cesta er:a cleseori primul avertisment care anunlia pe c5,ld,tori cd, gheala se subf,ia ryi clevenea periculoas['. Or, au aclionat oare ciinii astfel din experienta fiec5,nri individ", din exemplul ciinilor rnai b5,trlni qi mai clr expelienfd,, sau clintr-un obicei morytenit, aclic5, din instinct ? Acest irrstinct poate s5, fi apdrut din tirnpul ind.epfl,rtat, atunci cind clinii au fost tolosili pentru prima clat5, cle cd,tre ind"igeni s[, le tragl, s5,niile, sau lupii arctici, str:[mo;ii ciinelui eschimos, r]u dobindit poato a,cest instinct care i-a indemna't si, nu -qi atace prarla in haitir, compact5, a,turrci clnrl sc afl5, prl ghea!,[, ,qubl;ire.

I'rin

le Citat in Plrysiologg cutd Pallutktgll oI lltc )I itttl,


dr.Maudsley, 1868, 20 Dr. Jerdon, Birds of India, 1862, vol. l, p. \-\I,
I'Iouzeau spune

p. 19 Ei 220.
136.

2r Iiucltltis If ariule:s des ,!n.intutt:t:, 1872, r'ol. 11, p. 181. 32 Dl. L. H. )lolgalr ofcrl in ]ucLalt,a sa T/rc ,hnpricun
Reauer,1868, o buni ilustralie a acestei obst:rvalii. Totu;i nu nrf pot opri dc a gindi ci el ntergc prctl tlepalte in subt'prccitrrea puterii instinctultri.

llcntales, vol. II, p.

c[ papagalii ;i canarii sli visau,

I]aurllds

DESCIINDENTA OrltUl,UI

ele sint datorate instiuctului sau raliunii sau sirnplei asociafii cle idei I acest clin nrm5, prinoipiu t'ste insir furdeaproape legat tte raliune. Prof. Mcibius sB a arhtat, eazul culios al uuei stiuci, separatfl, prirrtr-o plac5, de sticl5, cle un acvariu invecinat plin cu peqti, ryi care deseori se arunca cu atlta viotenfd, in placa d.e sl,icld, incercind. sd, prind"5, ceilalf,i peryti, incit urreori era complet amefiti. $tiuca a oontinuat in acest fel timp de tr:ei luni, insf in cele clin urrnd, a inv[fat s5, fie pruclenti, $i a ineetat de a o mai face. Illaca cle sticld, a fost apoi inclep5,rtaLra,lnsd, qtiuca nu i-a at,ac,at pe acerrfi pe;ti, cn toate c[, i-a clevorat pe aipii, care an fost introdu;i ulterior ; atit de puternicS, erril, asociatl in minl,ea ei slabd, id.eea unei ciocniri violente cu incercarea sa [cle a, princle] pe forytii s[i vecini. Dacd, un si,Ibat'ic, oare nu a, vhzttt niciodat[, un geam mare cle vitr:inf s-ar azvitlt in el chiar numai o singurfl, dat5,, ulterior el Ar asocia timp indelungal, o izbituri, cu un asemenea, gearn qi, contrar rytiueii, el l'a reflecta probzlbil asupra naturii irnpedimentului ryi rra fi pruclent in condi!,ii analoge. Or, in leg[,tur5, cu maimugele, clupd, cum vom ved-ea indat[', o impresie rlureroasi sau numai dezagreabili, [r5,masi_l d.e la o acliune executatS, o singurf clatir, este uneori suficientd pentru a impieclica pe animal rle a o repel,a. IJac[, atribuim aceastf tleosebire intre maimu,t[ pi qtiucir, numai faptului cd, asocialia de idei este atit cle rnult rnai puternicl gi mai persistent[, la una declt la cealalt5,, cu toate c6 qtiuca a primit deseori lovituri mult mai grave, putem oare susline cd, la om o deosebire similari, irnplic5, posed.area unei min!,i fund"amental diferite ? Elouzeau istorisegte zr cil, pe cincl trilversa o cimpie largfi tqi aridri din Texas, cei cloi ciini :r,i sli sufereau foarte rnu11, clc sel,rr si cri intre treizeci ;i patruaeci do ori s-rlu repezit in aclincitur:i ftle l,ct'err_l iu cirutare de apd,. Aceste aclinciburi ttll elaru vir,i ;i in elc nu se g5sel nici u.rl llrbole sau vreo altir, cleosebir:e in vegetn{,ie $i, rleoa,tccei rrle erau absolut nsca,to, r}r-1 putea exista vrellu ruiros t1e piirnint umecl. Ciinii s-au conrportat ca, ryi cincl ar fi ,5tiut cI, o a,d,inciturir, in sol le ofelea cea ntai nlare probabilitate de il gi,rsi apfl ;i l-fouzeau a, asist,rt't cleseori la o colxportare sirnilar[, din partea altor a,rrimale. Am 't'i,zut, clupir, cutn presupun c[, au vitzut ;i al,tii, cti atunci cind. se a,t'uttcit, pe sol un obiect mic, prea departe ca unul dintre elefan!,ii de la gr5,dina zoologic[, sir-I poatf ajunge, el suflfi, cu trompa sa pe sol d.incolo cle obiect, ?Iga inclt curentul reflectat cle toate pflrlile s5 poatf impirrge obiectul pin5, ii tlevitre accesibil. Apoi ia,r[;i un c'tnolog binecunoscut, d-]. Westropp, m[ informeazi c[ la Yiena a observat un urs car] producea in rnocl voit cu laba un curent in apa care se gdsea f oarte aproape de cugca s&r incit sri apropie o bucatS, de piine care plutea. Acc'ste acliuni ale erlefantului qi ursului pot cu greu fi atribuite instinctului stru unui obiceri rnorytenit, d"eoarece ele nu ar fi c1e nici un folos unui aninral in stare nat'uralI. Or, care este cleosebirea intre asemenea ac!iuni atunci cincl sint executate c1e un onr incult;i d"e unul clintre anima,lele
superioare
?

N'u putem judeoa clecit clupf concliliile irr care acfiurdlc'sint executate

clacd,

Silbaticul qi ciinele au glsit, deseori api, ln ad.incituri ryi in asernenea conclitrii coincidenla s-a asociat in mintea lor. IJn om cult ar formula poate o teorie
23

l)ie

Bewegungen

tler I'hiere ctc. , ., 1873, p. 11 .


p.

2r l,-ucull(s lle ntulcs


2ti5.

Attiutcutr, 1E72, r-ol. II,

CAPACITATI MINTALE

7l

gelterald, asupra acestui subiect ; ins5,, din ceea ee ptim d.espre

rle ind.oielnic d.ac[, ei ar face acest lucru, iar ciinele ctt siguran!5, cra nu. Amlncloi, atlt s[Ibaticnl, clt ryi clinele, vor cd,uta ln acela;i fel, de;i deseori f[,r5, succes, ;i ambii par a se conduce dup[, raf,iune, indiferent dac5, in conqtiinla
lor existi, sau nu vreo teorie

silbatici, este extrem

generalS, asupra acestui obiect 25. Aeela;i lucru s-ar aplica qi elefantului ryi ursului care provoac5, curenli in aer sau ap6. Ou siguran!5, c5, sS,lbaticul nu rra;ti qi nici nu-i va pdsa clupd, care lege sint efectuate miqc5,rile clorite ; totu;i acfiunea sa, va fi tol, atit de sigur cond.us5, d.c un proces ruclimentar de gindire, d.up[, cum va fi conclus un filozof d.e cel mai lung lan,t d.e cleclucfii. Fi,rir, incloiald, c5, va exista cleosebire lntre el qi unul d.intre animalele superioale, zlnume ck el va tine seama c1e irnprejuril,ri qi conclitii mult mai neinsemnate si va observa orice leg5,turi, intre ele clup[, mult mai pu!ini, experienfd, ceea ce este de o importanfi, capital[. Am linut o eviclen!,d, zilnrcd, a acliunilor unuia dintre copiii mei, Ei atunci cind. avea unsprezece luni ryi inainte d.e a putea articula un singur cuvintr si era,rn continuu sruprins d-e repeziciunea rnai mare cu care tot felul d.e obiectcl ryi sunete erau asociate lmpreun5, in mintea sA, in comparalie cu cei mai inteli-

genli ciini pe care i-am cunoscut weod.at'ri. Animalele superioare se d.eosebesc insi, in exact acelaryi fel prin aceasti, facultate de asociere cLe animalele situate jos in scara evolufiei, ca de exenrplu stiuca, precunt ;i prin facultatea de a trage concluzii ;i c1e observa,lie. incl-emnurile raliunii dup[ experien,tc foarte scurte reies in mocl clar clin urm[toarele acliuni ale unor rnaimule americane, care sint situate la baztr' ord.inului lor. Ii,engger, un observatol extrern de atent, afirmfl cit,, atunci clnd" a d at pentru prima clatir, ou[, rnairnulelor sale clin Paraguay, ele le-au zclrobit, pierzincl urult d,in conf,inutul lor: I ulterior ele au izbit clelicat lln cap[,t al otllui cle un oorp tare oa,recalc;i au cules bucii,felele de coa'.iir, ctl clegetele. l)upi-l oe s-An t[,iat nurnai o s'ittgttrd, dtttd, cu vr'oo utrealtti a'scu!,it[, lttl o ma,i atingea,tt din rrou sau o minuiau cn cea nta,i lnrlre btigare de sea,tn[. .Deseoli li so tlicleau buc[,!,elc cle zahra'- invelito in hirtie ;i uneori Rengger b5,ga in hirtic o riespe vie, a$a incit, clesficincl-o in grabi,, rnaitnulele c'rau in!,epate; dupti cc tlcc'asl,tl, s-a intimplat o datd,, ele duceau intotdeaulta pachetul la urt:che penl,ru a tlet,r:ct'a, dac5, sc a'ucle \rreo mi;care inluntru2ti . Ilrmftoarele cazuri sint, in legi,tur[ cu ciinii. Dl. Colquhoun 2? il, rfnil, cloul, raf,e szilbatice, care au cd,zat, pe malul opus al unui riu ; prepelicarul lui scolian a incercat s[ le ad.ucfi pe amindou5 o datd, pesl,e riu, insf f[r5, succes; atunci, cn toate cil, l1n se cuno;tea ca vreod.ati, el si, fi d-eranjat m5car Yre{) pan[, a unei plsi,ri, ciinele a omorit ln mod" d"eliberat una din ra!e, a adus pesttl riu pe cealaltd, qi s-a lntors d"upd, cea moartd,. Col. Ffutchinson istoriseqte c5, dou5, prepelile au fost lmpuqcate clintr-o datd,, una fiind omoritd,, iar cealalti, ri,nitd, ; iceasta, clin urm[ a fugit, a fost insi, prinsS, r1e ltrepelicar, care, inapoinclu-se, a d.at cltl
26 Pl-rf. lluxlc'y a analizat cu o claritatc adnrirabilii
treptelc. ntirrlale prin care ouml, ca qi ciinelc, ajutrg la o concluzie inLr-un caz analog cu ccl ditr Lextul meu. Vezi articolul siu Mr. Daiwin's Crillcs din ,,Contemporary Revie$"' noicmblie 1871, p. 462, qi in lucrarea sa Critiques cnul Dssrry.s, 1871i, p. 279.

!6 Dl. Ilelt, in lucrarca sa cxlretn dc iuteresanti I'he in Niearagua,787'1(p. ag) dcscrie de asemenea diferite acliuni ale unui Cebus imblinzit, care, cred, cir aratii ln mocl clar c[ accst animal arc o oarecare facultat.e
Naturatist de judecati.

z? The llloor and tlte I'och, p, 45" Col. Ilutchinsott


dcspre Dog Breaking, p. 46.

DESCEINDENT'A OMULUI

\'-oi incheia citincl o observa!,ie eL, ilust,rului Humbolclt .s: ,,(Jon4uc5torii de catiri din America de Sud spun : tlu ili voi c1a catirul al ci,rui nler,s estcr cel rlai pllcut, ci la 'rrllrs racionaZ cel care juclecil cel mai bine " ryi, d.upli, curr adaugir, ol, ,,aceast5, exp: r'r;ir' popular5, d.icta,t5, d"e o lungfi, exper:ienfd, cgmbn,to sistomul d.e rnaqini anirnate mai bine decit toate argumentele filozofiei speculative',. Totu;ir unii autrLri inc5, mai neag5, fa,ptul c[, animalele slperioare posedi o urm1 de ra,tiune qi ,se str5,duiesc s5, explice toate asemenea fapte prin ceea ce pare sd, fie simplh, vorblrii) 2n. cred. c[, acum s-a d.ovectit ci omul qi animalelo sup'rrioare mai ales prima,tele, au citeva instincte c.gmyng-. Toli au :rcelea;i sim]uri, intuitii ;i senzafii, pasiuni, a{ec{,iurri ryi emolii similarc, chia,r' celc rnai comple,xe, ca'golozia, brinu iala,, crnula!,ia, recl"ruogtin!,a ;i mfrinimial ei practici-r, inryclil.toria, ,1-i sirrl, yrazbuttirl ori, uneori sint sensibili la ridicul ryi an chiar ruL simt, al rimonrlui, ci simt 1iruire ryi curiozitate, posedir acelearyi facultit{,i dc irr;it:ifie, atcntie, ch.ibzuin!ti, tlle'gere, tnernr;r'1e, imf$na!,ie, asociatie de jdei ryi ratiuni, dar [acestea siltt] in gra,cle foarte clifc'rite. fnclivizii de aceearyi specie trec treptat, ca inteiigenf,i, de, la imnecilitate absolutti pin[ la o gindire superio avd. Iti sint expugi aliena,tiei rnintale, dar mult inai ral clecit omul 30. Toturyi, mulli autori au insistat cit prin facultrilile sale mintale omul este separat printr-o barieril de netrecut ctc toate alimalele inferioare. Am st,ritts in trecul, o colecf,ie de peste doufzeci cle asemenear aforisme, insf ele sint aproape fSrX valoare, d.eoarcce cleosebirera mar.e qi num;ru I lol clovedesc greutatea,, clac[ nu imposibilitatea incercflrii. S-a afirmat cL nurna,i outul estc capabil de a,meliorare progresivii, cil nurnai ci singur folose;te uneltell sau focul, domestices't'c alte anirna,le sau posecl[ proprietate ; c[ nici un animal rlu are facultatea d.e abstraclie sau cle a, forrna notiuni generale, d-e a fi conrytielt cle sine si tle a se inlelege pe sine ; cd, nici un alt animal nu folosegtr: r'orbirea, ci*I ttttttta,i ttrnul zlre sinitul frum.osului, cste tillpus capriciilor:, :l,re sim1t!20

fixat.

It&siiltril llloa,rt[ ) ,,cl s-a opt'it,, evidenl, foar{;t' ltt'tinri;eri1,,,1i clulliio iitoorcitrr,2 elguir, r-iinclu-;i seama cit, nu. o poilte lua f[r5, sir, J:lscr sir,-i Ficapc piisit,l.i 2 r.ii1it;, a sti1t tln lnolnent pe ginduri, apoi in mod voit a omor11,-o clintl'-o rnu;c[1,rrr:[, adlcindu-le apoi pe arnindouir, deotl'atil. Acesta, il fo"qt singurul caz cunoriclrt iir ca,r,o cl s[ fi r'Stiirirat in rnod r-oit yleun vina,t". r\ici avr-]rn jutlecatd, cu toa,tc cd, nu chiar perfectir,, dr:oa,rece prepclicarul ar fi putut aduce mai int,ii pas[rca rd,niti-t, irrapoindtr-se apoi d.upir cea moartra, ca in ca,zul celor clonii r,att, siulbaticr,. I)a1 cele d.ou[ cazavi clo mai sus cit, bazinclu-se pe declaratia, a rloi rnartori inclepend91,tit ryi d.eoa,rece in ambele cazrrrL prepelica,rii, dupd, chibzuire, au rlpt ,,i ort obicei moqtenit cle ei (acela de 8, nu ornorl vinatul aportat) ;i'fiindcf,,'glr-,a,rati, .infring5 cit de puternicii, trebuie st-1, fi fost facultatea rle jucle ca,td, ca sli ln oltieeri

2E l'rt'sLntttI X urruIittc (trad. cngltrzir), r-rrl. I I I, 11. l0{i. lI[ bucur s[ allu cii un ginclit-or utit. rle piitl'trnziiLor

c;r dl. Leslie Stephen ( Danuinisnt utttl Diu!ttitg, Essctrl ort Frie-thinkirtg, 187:3. p. 80), vorbind desple presupusa barierl der neLtccut clintre mint.ea onrrrlui qi a anirnalelor inferioarc, spune : ,,I)c fapL dilelenf.t:it care au fost statriiitc nu par sd:,c sprijine pe nici un frrndamcnt mai solitl, tl,'cit un nunriL foartc rurlc tit alLe dcoscbiri nri.lLafizir:,r

cu all"c cu.,'irrte, l)l'(.riul)l,utr)l'ca cii <laci poli tla la dorui Ittcrttt'i difcriLc, Ilplne cliferite, cig Ir,-tbliq tlcr ag('gn tii

aibl naturi diferite.

IlsLe gleu de inlelcs curu cincva care

a avul vrcodald un ciine, sau a vizuL un elefant, poatc avea vreo lndoiali in leg[turd cu capacitatea unui animal tlc a executa proces::le esen!ialc ale jrrdeci[.ii". i0 Vezi f,Iadness irt Animull dc dr. W. Lauder Lintlsal',

itt,,Jottl'ital of

11"11aI Scicitct",

iulic

1371,

CAI'ACIT'ATI MtrN'IAI,E

tlintrcr aceste puncte. Arhiepiscopul Sumneri\ sus!,inut cinclva 31 c[ nnnrai omul cs1,e capabil de arneliorare progresiv[. I{u irrcapc discuf,ic cL cl este capabil d.e o anreliolur,e incomparabil rnai mare;i mai rapicl5, decit orice alt anirnal, si aceast,a se dat,oreryte mai ales facultS,lii sale d,e a vorbi ;i de a tlansmite clescenclentilor cuno;tin!'ele sale clobindite. in ceea ce priveryte arrimalele, examinind in primul rhd intlividul, toli eei care au avut vreo experienti, la intinclerea curselor qtil cit animalele tinere sint captura,te mult mai ugor decit ceio b[trine ryi cd, un cluryman se poate apropia mult mai ugor de e'le. Chiar in privin!,a anirnalelor b6trinc, estc imposibil de a captura multe in acelaqi loc cu acelaqi fel d"e capcane sau si, lc distrugi cu acelaqi fel cle otrav5 ; nu este toturyi probabil ca toate s5, se fi lnfrlptat clin otravd, ;i est'e imposibil c^ toate s5, fi fost capturate intr-o capcanfl. Frin ulmare, ele inva\d, prud"enla vdzindu-qi fratii capturali sau otrlvili. in America de l{ord, unde animalele cu blanl au fost urrnti,rite timp indelunS'rt, ele prezint[, dup5, mf,,rturia unanimd, a tuturor observatorilor, un grad. aproape cle necrezut d.e perspicacitate, prud.en!5, qi qiretenie, insd, intind.erea de capcane a fost folosit5, d.e at'it' de mult5, vreme, inclt in joc a intrat poate ereditatea. Am primit mai multe descrieri dupd, care, atunci cind. telegraful a fost montat pentru prima dal,Lr multe p[s5ri au murit lovinclu-se in zbor de sirme, insd, in d-ecurs cle foarto pu!,ini ani ele au inv5,!at s[ evite acest pericol, vizind, ctup5, cit se pare, camaradelc lor omorite 32. I)acL examin5,rn gerreralii corlsectlt,ivc sau rase, nu existf,, indoialfl cL lriisd,rile ryi alte animale clobinclesc ,si pierd tr:eptat prud.en!,a in legr"r,turti, cu rturul si cu alli du;mani ss si f[r5, lncloiali, cd, aceastit, prudenld este in prlmul rinc]. nn obicei ereditar sau un instinct, 1ns5, in parte este rezaltatui experientei ilclivicln itlc-'. IJn bun observator, Leroy u, afirmS, cL in regiunile in care vulpile "sint, mult vinate puii lor, cind iryi plr5sesc vizuina pentru prima datzi, sint incontestabil cu mult mai pruden!'i decll, rrulpile bzitrlne in regiunile in care elc nu sint mult tulburate. Ciittii norytri clomcstici se trag r-lin lupi ;i gacali as $i, cu toate cd, nu au cirytigat ca viclenie, qi poate cii, a,u pierdut ca pluden{,il si b5,nuiall, ci au progl]osat, t'otusi in anumite calit5,ti morale, ca a,fecfiune, cr:eclinf[, caracter;i piotlabil irrteligc,rrfI generalf. $obolanul comun a cucerit qi invins mai multe alte specii in t,oatl Europa, in unetc pd,rfi ale Americii d"e l\-orcl, in Noua Zeelandil, recent in Ii'ormozar precum ryi in China continentalii,. Dl. Swinhoe s6, care descrie aceste ultime d.oud, cazari, atribuie victoria ;obolanu,lui cornun asupra lui Mus coni,nqa rrtfl,l'c vicleniei superioare celui- dintli qi aceast[ din urmi, ca,Iitatc poate fi probabil atribuitii, exelciliului obirynuit al tuturol facult[filor ln evitarea stirpirii salc tle cittre ont, precum;i faptului c[ aproa,pe to!'i ryobolanii mai pufin vic]eni sarr
3a Lcllrcs Phil. sur t'Inteltigence des ,lttitnttrr,.r, ccliIic (litat de Sir C. L5'ell, ,{riliquit11 of nIan, p. 497. Petrtt'u dovezi supliment.are, cu rleLalii. vczi cll. noui, 1802" p. 86. 35 Vczi dovezile in aceasll privitrtri in cirp. I, r'ol. I Ilouzeatt, Le.s Facultd.s ilIentales, 1872. vol. II, p.747. aa lrr legirLur[ cu pirsirrile de pe iusulele oceanice, vezi a lucriilii TIrc \'arictticrt of ,lnimrtls and Plants uncler .,.ltrrrlrral of Rescarches during the voyagc of thc Beagle", l)omesLicr.ttiott. 36 lfl15, gr. 298. Ortgitt of'Specieg, ccl. ir 5-a, p. 20(). ,,Pt'r-rt-'. Zo,..rlog. Sor:,", 1ti64, p. 1tS6. 31

trritrlttl clc'r'ecuilogtin![, rrtister etc., creclc in l)unurezeu ryi este clotz,t cu colt;tiin!it. \:oi risca eiteva observalii asupra celor rnai inrport,ante ryi inl;oresarrtg

32

DI'SCENDT]NTA OMULUI

tile, care ne-a impieclicat efectiv de a ne apropia prea mult ae arboret'. DupL cum am vilzat' de repet'at'e ori, un cimpanzell va arunca oriee obiect ce ii este lzr, ind"ernin[, irnpotriva unei pelsoane care il jignepte ; ryi pavianul cle la Capql Bu"nei Speranfe, mon!,ionat mai sus prepara noroi in acest scop. La gr'5,dina . ctt o piatrfzoologic[, o rnaimu,tI care avea clinf,i slabi obirsppix s[ spargir, nuci ryi arn fost asigurat cle cd,tre garclieni cd,1 dupi, ce folosea,
37 Savage

ln stare naturalfi, sparge [coaja] unui fruct indig'en, asernd,nd,tor cu o -maimu![, Piatrir, 32. Rengger 38 a invfllat cu uryurin,ti o amer.icanl, sir, d.eschid[ nucile de palmier cu coaja durd,, spi,rgindu-le, ;i ulterior ea folosea tle la sine pietre pentru a cleschide alte feluri de nuci, precum ;i cutii. Ea a 1ntlepi,rtat c1e asemenea coaja moale a fructelor cz,re &yoB,ll un miros nepllcut. O alt5, rnairnuJ,s a fost inv[!at[ q[ deschidd, cu un b5! capacul unei cltii riari;i, ulterior, a folosit b6!ul ca pirghie pentru miryca corpuri grele ; eu insumi am r'[zut ull urangr-rtan tln5,r, care a introdus ^ bi,! intr-o cr[pi,turd,, ryi $i-a streun curat mina la.celS,lalt cap5,t, folosind.u-l cum trebuie, cA o pirghie. Dupd curr se ;tie, elefan,tii imblinzili clin fndia rup ramuri si le folosesc ca sX goneasc5, muqtele ; aceea;i actiune a fost observati, la un elefant in stare naturald, rs. Am vilzut un urangutan tinir care atunci clnd cred"ea c5, va fi biciuit se acoperea qi se proteja cu o ptiturl sau cu paie. in aceste diferite cazuri pietrele ryi lielele erau folosite car unelte, insir, ele sint t1e asemenea folosite ca arme. Bre1lr ad afirm[, tlin sursa bineculloscutului cfl,ld,tor Sc]rimper, oI in Abisinia, atunci cinrl paviartii a,partinind trnei a,numite specii (0. gelud,u,) coboar5, in bantle clin murrfi ferrtru tr, pri,der, cimpiile,, ei intilnesc uneori bancte cle o altir, specio (0. hanuatlrytrs)';i atunci trrmeazir o luptei. Pavianii dirr specia (1. gel,uda rostogolesc in jos }olovl,ni tnari, pe care pa,r'in,nii 0. huntctd,trtras incearc5, s5, ii er-ite ;i a,poi amfuele speeii, f5,clncl un zgomol, asurziLor, se repecl furioryi unii la al!,ii.-Atlnci cind insolea pe clucele de Ooburg-Gotha, J3reh.m a lual, parte la 1n. atac cu arme cle fo6 in contra unei bancle _cle paviani in trecf,,toarea Mernsa din Abisinia. CJa, rilspuns, pavianii au lost,ogolit atilia bolovani de pe munte in jos, unii mar.i c2, .rti oit,p d.e orn, incit atacatorii au trebuit sL se retragS, in grabd,, iar i,recfi,toarea a fost c1e fapt inchisi, caravanei cltva timp. Merit5, notat cd, acegti paviani au actionat astfel colaborind intre ei. DI. Wallace at a vd,zat, in trei ocazii femele de ulaqgltani, insoJ,it,e de puii lot, ,,rupind. ramuri rsi fructele rnari lepoase ale arbor:elui d"urian cu toate aspectele furiei si provocind o asemenea pioa,ie cle proiecirtsir, cimpa,zeul

tttt mai mare fgrad de-l viclenie declt speciile inrudite inainte ca jrt contact cu ornul. Pentru a susfine indepenclent de orice cloyaclfl el s5, fi verrit direct[, ca in tlecursul timpurilor nici un animal nu A progresat ca intelect sau in al1,e facultd,!,i nrirrtale, este sf,, negi er.olu,tia speciilo". Am vrazat cil, dupir, Lartet, mamifereie existente aparfinind mai multor orcline au creierul mai mare declt vechill lol prototip terfiar. S-a afirmat cleseori cL nici un animal nu se foloseryte de vreo unealtir,

rlalli dc tttintc lru fos1, in tnod continuu distru;i rle om. Itrste totugi posibil orr :tlccesul frtispinclirii l qobolanului comun sL fie d"at,orat faptului ch il posecla,

nucil, cu

IIist.",

and \Vyrnarl, irl ,,Boston Journal of Nat.


383.

se,,Indian Field", 4 nrartie


ao Tli.erlelten, .vol.

1871. 82.
87.

1843

38 Siiugetliere uun

-44, vol. I\-, p.

Plraguay, 1830, p.

Jl

- bG.

al I-he TIttIug Archipclayo, 1869, vol. I, p.

I p. 79,

CAPACITATI MINTALE

piatra, o ascunclea in paie qi nu lilsa rrici o altL maimu!5, sL o al,ing5,. Aici utu*r'deci, icleea cle proprietate, insi, aceasti, id.ee este comun5, fiec[rui cline oare ale un os ryi majoritd,,tii pd,sd,rilor cu cuiburile lor. Dgcele de Argyll a2 observi, ci, fasonArea unei unelte pentru un scop special este absolut caracteristic[, omului, qi el consid"erl c7a aceasta constituie o pr5,pastie incomensurabilfl, intre el qi anirnale. Aceasta este fi,r5, lncloiali, o deose-nire foarte importanti,, ins5, imi pare cd, este mult ad.ev6r ln sugestia lui Sir J. Lubbock es c[, atunci clnd" omul primitiv a folosit prima oard, silexul pentru un scop oarecare el l-a spart din intimpla,re ln buc5,!i ;i c[, a folosit, apoi fragmentele asculite. De la acest pas este unul mic pinir, a sparge silexul in mocl intenlionat qi irn pas nu prea mare pin5, la a-l fasona in mocl rud.imentar. ff otu.si,, acest irltim progres tretruie s[, fi necesitat lungi perioacle d"e timp, d.ac5, ar fi si, judecX,m d.up[, inteivalll imens de timp care a trecut inainte ca oamenii clin epoca neolitic6 s[, ajungd, s6 rylefuiascd, qi s[, lustruiasc5, uneltele lor cle piatrfl. Sp5,rgincl silexul, dupd, curn de asemenea observd, Sir J. Lubbock, se vor fi prod.us scintei, iar glefuind.u-le se va fi clezvoltat c[,Id.ur[, ; in acest fel rP&r a fi luat narytere" cele clouf metode obiqnuite d.e,,a obline foc". I{atura focului trebuie sii, fi fost cunoscutx, ln multe regiuni vulcanice, uncle uneori lava curge prin pd,duri.

Maimulele antropomorfe, cond.use probabil cle instinct, iqi cl5,d.esc platforme !emporare j ins[, d.eoarece multe instincte sint controlate in mare m[surd, d.e raliune, cele nai simple, ca acela d.e a construi platforme, au putut s[, se transforme intr-un :rct voluntaf qi conptient. Se rytie cL urangutanul se acoperf noaptea cu frunze de Pand,atues, iar Brehm afirm[, c[, unul clintre pavia^mi s[,i obi;nuia si, se apere cle cfi,ldura soarelui aruncinctu-;i o rogojini, pe cap. In aceste d"ivt-'r'se obiceiuri vedem probabit primii pa$i spre artele mai simple, ca arhitectura ryi lmbr[clmintea primitiv[,, arya cum au apiirut ele printre primii strfimo;i ai omului.
Abstruc,lie, Concep!,i,i generale, Co'ngtiinld, de s'ine, [ndiriclttalitate nt'itt'tttld,. pentru oricine, chia,r avincl mult mai urulte cuno;tin!,e clecit fi - Ar s[, foarte greuin ce rn[,sur[, anirnalt lt-. prezitttl t'reo urmi, a acestor fzr,enlt[,,ti nine, determine mintale superioare. Aceast[ d,ificultate survitre clin imposibilitaterr, ile a aprecia ce trece prin mintea unui rlnimal; c1e asernellea, tapt;ul cL llutorii st' tkiosebesc iu foar1e mAre m[,sur[ pr.in inlelesul pe care lt atribuie terme'rtilor de mai stls PI'o',Dac[, cineva al fi sil .iurlece rlupi, ctiferibele :trticole voac[, o clificultate in plus. care au fost plblicate in ultimul timp, cel tnai rIIAre accent l)al'e s[, fio plls pu presupusa completd, absen!5, l?,pTale a capacitir!,ii cle abstr.actie sau de a fonna no,tiuii generale. ins[, atunci clnd. un ciine ved-e un alt ciine cle la clistan![,t **tu d.eseori clar ci, el percepe c[, este un ciine in abstract, d.eoarece de ind'at5, se apropie intregut siu comportament se schimb[, brusc, in cazul cind- celi,"* cline ii este prieten, Recent, nn autor observ5, cd, toate cazurile d-e acest lalt fel, in sensul afirma,tiei c[, actul rnintal nu este ln esentf,, d,e -aceeaqi naturS, la animal ca qi la oilr'constituie o pur6 presupunere. l)ac[, omul iqi formeazk noaa. fac qi liunile pornite de la datele sim!,urilor, apoi acelaqi lucru il (li am fanimalelel fr"ie trt aceastii, Atl1ci titr* spun terierului meu cn o voce nerii'bcld,toare
42'

PrimeuftI L'Ian, 1800,

at I'rehistttric Times, 1865' p.

p' 145 9i 1-17.


'173 etc.

4{ Dl. Hookham intr-o scrisoare citre proi, }Ias Xttillcr, ln ,,Birmingham News", rnai 1873.

DDSCBND!]NTA DMULUI

de sine sau reflecta asupra naturii propriei sale existen,te nevasta copleryi1,6, cle munc[, a urrui s[ibatic aus braiian clegenerab, clLre foloseqte f oarte puline cuvinte abstracte qi care nu poatc' numirra peste patru. fn general se admite cX, animalele superioare posed.i, menrorie, atelrl,ie, asocia,tie qi chiar oarecare imaginalie qi rafiune. Dacd, aceste facultflfi, oare se d.eosebesc mult la diferite animaler s pot, perfcctiona, pare foart,e probabil, tn cazal facultd,filor mai complexe, ca forslsle superioare de absbraclie gi congtiin![, cle sine etc. sil fi evoluat, plin clezyoltarea qi combinarea facultl!,ilor rnai simple. Impotriva ipoteze'lor susf,imrte aici, s-a insistat, ck esbe imposibil do a afirma ln care punct din scara agcendernti, animalele au tlevenit capabile d"e abstractie etc., insl, cine poal,e spune la car'o virsta acest lucru se intimpl5, la c opiii noqtri mici ? Veclem cel pulin cd, asemencra facultd,fi se dezvoltfl, la copii prin gradalii imperceptibile. Este iudiscutabil eil, animalele iryi p[streazd, individualital,ea lor mintalti. Atunci cintl rrocea mea a de;teptat o sucoesiune de vechi asociatii in miut,ea ciinelui menlionat mai sus, el trebuie sl-qi fi pd,strat individ,ualitatea Ba rnintalft, cu toate c[, fiecare atom al creierului s[,u trebuie sA, fi suferit probabil cle multe ori inlocuiri in decurs de cinci ani. Acest ciine ar fi putut prezenta argumentul lolosit ln ultimul tirnp pentru a, zd.robi pe to!,i evolu!,ioniqtii, spunind : r). . .]i,ii,min ac.rlasi, ln ciuda tuturor d.ispozifiilor mintale qi moclific5,rilor matet'iale. . . Invl,firturrt c[, atomii ili las;i arnprL]ntele ca mo\sl,enire altor atonri, caro preia,u locurile pe care le-a,u eliberat, conl,razice exprimareft conptientului si tlei a,ceea este fa'lsir, i ell ester insir, irrvri!ir,tru'li necesil,rati"l rle trvolutionism, fi, irr
ctltrsecirt!ir,, ipoteza oste fa,ls'i"
a6.

lriurtcare de tnai rnulte ori) : ,,hai, hai, uncle e?" el o ia 1nc1at5, clrept un sentn c[, ce\-rl trebuie craut'at, qi, in general, se uit5, mai lntii reped.e imprejur, iar apoi se t,.1recle la tufi;ul cel mai apropiat pentru a mirosi d-up5, vreun vinat, insd,, neg6sinrl trimic, se uit5, in sus in'vreun arbore d.in apropiere d.up5, o veyeritd,. Or, aceste acfiuni nu arat[, ele oare cd, e] avea in gind. vreo idee sau notiune generalir, dupri care un animal oarecare trebuie descoperit qi vinat ? Se poate ugor ad.mite cb nici un animal nu este conqtient d,e sine, d.acl"r, prirr acest l,ermen se irnplic[, faptul ci, el reflecteazd, asupra, unor asemenea puncte ca cle und.e vincr qi unde se rra duoe sau ce e viapa ryi moartea qi aqa mai d.eparte. insa, curn putern fi siguri cd, un ctine bi,trln cu o rnemorie excelent5, ryi o oarecare capacitate d.e irnaginafie, d.upd, cum se vede din visurile sale, rlu reflecteaz[ niciod.atd, asupra plS,cerilor sau suferintelor sale trecute din timpul vinl,torilor ? Si aceasta ar constitui o formfl, de conqtiin!:i d.e sine. Pe de altir, parte, dupi curn a observat Biichner a5, cit de pulin poate exercita congtiinla

Vorltirea. - i\ceastir, fa,cultate fost consideratd, ca, una dintre deosebi^ principale d.inti'c om ryi animalele inferioare. insd,, clupi, cum observa arhirile episcopul Whately, un cunosci,tor foarte competent,,,omul nu este singurul animal care se poate folosi d.e vorbire pentru a exprima ce li trece prin mint'e ;i foare] poate, ^mai rnult sau mai pufin, lnlelege ceea ce este astfel exprimat de nn altul" a7. fn Paragray, cincl este excit,at, Cebus az&r&e emite cel pulin gase
as Confiren ci).s srlr rcz":.i), 1869, p. 1l)2.

Ia

'I']utot'ie Durtititiie rure (tratl. l'r:rn-

46 Rrfv. dr. .I. II'Cann, Anti-Darwinism, 1869, p. 1l:i. a7 CiLlrt ir-r ,,Anlhropologicll llevierv", 186{, p. 1;rS.

CAPACITATI MINTALE

a4 It

sunete disl,incbe, care provoac5, erno{,ii sirnilare as la alte maimule. Dup5, cum cleclarl Rengger qi al,tii, rniqclrile trrisi,turilor felei ryi gesturile mairnuf elor slnt lnlelese d.e noi pi ele le lnleleg parfial pe ale noasl,re. Un fapt rnai remarcabil este cil, d.e cind a fost d.onresticit, clinele a lnvd,fat s5, latre ae. pe cel pufin patru sau cinci tonuri distincte. Cu toate ch latratul este o arti, nou[,, f[rd, indoialir, c5, speciile parentale siilkratice ale ciinelui lqi exprimau sentimentele prin lipete d"e diferite feiuri. in caz.ul ctinelui d.omestic, aoe* ld,tral,ul de impetubzitaiu, "o la vind,toare, cel de rnlnie, precunl ryi miriitul; cheld,ld,itul sau urletul d.e d.esperare, atunci cind. este inchis I urletnl nuapbea, l5,tratul de bucurie, ca atunci cind. ca pleacd, la plimloar:e cu st5,pinul s,iu, qi cel foarte distinct, de cercre Bau de implorare, ca atunci cind. vrea sL i se deschid5, o uqd sau o fereastrf. DupL Houzeart, cale a acord"at o atentie special5, acestui subiect, p5si,rile de clrte d.omest;icg emit cel pulin c; cluzinf cle sunete gemnificative b0. Folosirea obirynuitir, vorbirii articulatc este insi, specific[ omului I ^ dar el folos:ryte, ca gi animalele inferioare, strigd,te neartieulate pentru a-;i exprirna intentia, ajutat de gesturi qi de miryclrile muqchilor felei b1. Acesl, lucru este valabil pcntru exteriorrza:rea, urror sirnfir,minte rnai sirnple ryi mai vioaie, care sint mai pu!,in legate de inteligen!,a noastr5, snperioarS,. Strigittele noastre d"e durere, fricl,, surprindere, furie, lmpreunzi cu acl,iunile lor cor,espunzd,tollre ryi murmurul tnarnc'i cir,tre copilnl r-li iubit, sinb mai expresive decit or.ice cuvinte; Ceea ce tlistitlge po om dc animalele inferioare nu este intelegerea sunell,elor art,iculabe, deoarece, clupil cunr oricine qtie, clinii inleleg rirulte cuvinte ryi Imze. In aceasi;l, privinfir,, ei stnt, in acelagi stad.iu de clezyoltare ca ,si copii in virstii tle 'zect; la clou[sprezece luni, care ln!,eleg multe cuvinte ;i propozi\ii scurte, d.ar nu pot articula nici un singur cuvint. Nu este sirnpla articulalie care constituie caracberul nostru clistinctir', d.eoarece papagalii qi altc. pflsX,ri posecll aceastfi, l'acultate. $i nu est,e nici sinrpla, capacital,e de a lega anumite sunete cle anumittr idei, cleoarece c'ste sigur czi unii papagali, care'auft'st invzilalisir, volbea,scf, lerr,gi, fitli, greqealt"r, cttvinte d"er lucnrri ,si pursoane de intfunpl[ri;2. Anima,ierle inferioare nrr sr) deosellcsc t1e om tlecit prin capacil,atea aproape infinit mai mare a acestuia ci"cr li asocia lzlolaitl cr:lc mtri valiate sunete qi idei I aceasta depind"e, eviclenl,, r[c dezvoltal'ca superioarir a facultir{,ilor sale nrintale. Dupd, cnm obserl.'ii ff orne flloohe, unul din fondli,t,orii nobik:i rytiinle fl, filohigiei, vot'ltirt'11 r,str' (, llr'l,ii, clt si lllrlrricanla berii srtlr coptul piirrii; ser..isril ill.
aE

Vezi 'l'\rc Varfuili;t,t of Aninuils artrl l>lrtiils rrnler l)orttesticaliorr, vui. I, p. 2i. 60 Facultls 1[eriktles r/t,.-r AttinutLt.x, 1ii;2, vol. II, p. 316-349.
ae 61

Rcrrggrr', on. cit., 1't.

15.

,,brrni dimineala", iar scurlr ,,noapLc bunii'' fieclnria cinrl

llit'ris.':r cJlltel'rl, IIt.in\rt,r'sirrrt nitiotllllr ltccste ttrari. 'fatilui lui Sir ll. J. Sulivan, el obi;nuilr si adaug-e la
,,bunX dirninca!a" o frazi. scurLti, care nu a rnai repetat.-o niciodati dupri moar {-ca tatllui. El a cer.L:rb violenL rln ciine stririn care inLrase in camerri prin fereastra cleschisir gi a ccr'laL un alt papagal (spunind ,,papagal neastirnpiral") carc iegise din colivie qi mlnca ltrere pe masa din brrcriLirie . Yezi dc aselllenea, in acelaqi serrs, I{ouzerru clirSpro papagali, I;uculLes fuIentales, vol. II, p. 309. Dr. ]'[oschkau nri inforureazi ci ;tia un graur care nu gre$ea

Vezi o disculir,

:ISr.rpra

actrstui strbiect

ln

lucrarca

foart.e interesanLli

a d-liri lt. B. 1'ylur'

jiesearcltes

in

totlr,:

Early Historg of tuIankinrl, 1865, capiLolele II-i\'.


52 ,\nr primit tnai multe tlescrieri antlnunfite in lcest sens. Amiralul Sir B. J. Sulivarr, pe clllrr il crrno:;c: t:u l[intl urr observaLor con;Liincios, rni. asigulii cu un papag-al al

pcrsoane din cesir, prccur)r qi pe viziLatoli . l,rr nricrrl dejrin el sprrnca I'icciruilr

in rnotl invariabil pe nrnllt anuiuitt:

r'ican, !inuL tintp indr:lungaL in casa taLiilui siiu, ciri.,llta

rricioclati s1-runind itl rgt:ftnanl ,,bunl dimineafa" persoanelor care soseau li ,,adio pricLene" celor care plecr,tu. ,\1 prrt.ca aclluga rnai multt: cazuri aserninltor.e.

DESCIINDEhITA OMULUI

fi fost ins[, o analogie mai adecvat[,. Cu siguran[,rat c6, vorbireir tru este u1 ilstinct veritabil, _ deoarece fiecare limbi, trebuie inv5,!at6,53. Ea se cleosebeqte totuqi consid.erabil d.e toate artele obiqnuite, deoareee omul a e tend.infa instinctivf,, ' ct9 .a vorbi,._ dup[, cum veclem din ginguritul copiilor noqtri rnici, in \rreme c11 nici un copil nu are tendinla instinctivd, de a fabrica bere-, de a coace piine srru de a scrie. De altfel, ln prezent nici un filolog nu pre$upune c[, .1rreo lim-bd, fost ^ deliberat inventat[,, [ci] ea s-a dezrroltat lncet qi inconqtlent, pas cu pas. Slnetetele emige cle pisS,ri prezint'fi, in mai multe privinle analogia cea mai apropiatir, cll vorbirea, deoarece tofi membrii aceleia;i specii ernit acelea;i strigilte instinctive pentru a-,,si exprima emoliile ;i toate'spdciile care clnt5, ipi erercit5, instincti"-faculti,lile lor : ins[, cintatul insu$i qi chiar strigfltele d"e apel slnt lnvirfate de la pf,,rinlii lor naturali sau ad.optivi. Dup5, cum a clovedit Daines Bar.ringtonta, ,,aceste sunete sint tot atit c1e pulin inn[scute ca ;i vorbirea la om,,. Prim ele ineercd,ri d* fi comparate cu incercirile imperfecte ale 1n1i copil .? ginta c1e a ginguritt. Pds[rile rnascule tinere continu[, s5, se exerseze sau, cllp5, cum ',pot spun prinzfi,tori'i cl"e p[s5,ri, < de a inregistra > timp cle zece sau orlsprerece luni. Primele incercd,ri arat5, doar rud.imentele clntatului viitor ; ins5, p-* rn;slri, ce inainteaz6, in virstil ne d.d,m s3ama c5,tre ce tincl; qi pin5, in cele din rlrmi se poate snung 91, iryi de sti-,'itqe sc clntatul r). Puii d.e canar care au invi,lat cintatuf unei specii clrstincte, culn sint canarii educali in Tirol, inva!5, pi transmit noul lor cintat descendentilor lor. Ilryoarele decsebiri naturale ale cintecului la [inclivizii] aceleiaryi specii care trd,ie sc in regiuni diferite pot fi corespunziltoy compaiate,dupfi cum observi, Baffington, ,cu clialecte provincialett, iar cintatul speciilor inrudite cu toate cd, sint distincte, poate fi comparat cu limbile raselor umale distincte. Am dat arndnuntele cle mai sus pentru a ardta cir, o tendin!f,, inst,inetivir, de a dobindi o artir, nu este earacteristic[, omului. in leg5,tur[,_ cu. originea vorbirii artieulate, dup[, ce am citit, pe tle o parte, Iueri,r'ile ertrem cle interesante ale d-lui Hensleigh Wedgwoocl, iev. F. liarrar nn, iar pe de alt5, parte renumitele prelegeri ale prof. IIax ryi prof. Schleiclhr Miiller, nu pot pune la indoiald, faptul cd, vorbirea iryi rlatoreazi, originea irnitaliei ryi modificirii diferitelor sunete naturale, vocilor altor anirnale p1 strigdtelor instinctive ale omului insu;i, ajutate prin semne $i gesturi. Atunci cind. ou oo* ocupa de selecFia sexual5,, vom vedea cd, omul primitiv sau mai bine zis primul strd,moq aI omului qi-a folosit probabil mai intii vocea procluclnd- aclevfirate caden!e muzicale, adici, cintind, aga cum fac in prezent unii giboni; ryi, printr-o analogie foarte rdspinditfi, putem conchide clt, aceast5, facultate a fost exercitatfi, ma,i ales in timpul perio_rdgi jocului nupfial, cd a exprimat diferite emofii, ca d.ragoste, getozie, triumf, qi a servit pentru a proyoca pe rivali. Este de aceea proba<<

63 Vezi clteva observalii bune ln aceasti problemtr de prof. Whitney ln Oriental and Linguistic Sfudies, 1873, p. 354. El observi ctr dorinla oamenilor de a comunica lntre ei este forla vie care, la dezvoltarea vorbirii

de la Malle,

vol. X, p.

ln ,,Ann. dts

Sc.

l{at.", seria a 3-a, zoolog.,

119.

atlt congtient, clt ;i inconrstient ; congtient ln privinfa scopului imediat de atins, incongtient ln leg[turl cu consecinlele ulterioare ale actului".
,,lucLeaztr. 6a

'Iransactions", 1773, p. 262. Vezi de asemenea Dureau

Onorabilul Daines Barrington, ln ,,Philosoph.

55 On the Origin of Language de FI. Wedgrvood, 1866. Chapters on Languace de rev. F. W. Farrar, 186b. Aceste Iucriri sint exLrem de interesante. \rezi documentelc De la Phys. et de Parole, Albert Lemoine, 1E05, p. 1g0. Lucrarea asupra acestui subiect a defunctului prof. Aug. Schleicher a fost tradustr in englezi de dr. Bikkers, sub titlul Darnrinism testetl by the Science of l.anguage, 1869.

CAPACITATI MINTALE

bil cir irttitarea strigi,telor muzicale prin sunel;e articulatc a clat naptere la cuvintc cxplinrinct cliferite enrolii cornplexe. Tenclin,ta putcrnicir, la rutleio noastre cele ntai ilnroliate, maimufele, la icliolii rnicrocefali '-", precurn qi la rasele umane si,lbatice, d.e a imita orice aud, meritd, atenlie, ca avincl iegd,turi, cu subiectul irnitaliei. I)eoarece rnaimulele inleleg cu siguranl5 mult din ceea ce li se spune clo cftre om si emi.1,, in stare sfl,tbaticd, cltre semenii lor strigfite d.e alarmf,, in caz cle pericol 5? qi d.eoarece pisl,rite de curte d.a1 avertismente distincte de pericol_cle pe sol sau din aer fanunlind plezen!,a] uliului (ambele pregum qi_ un al trcrilea si,rigd,t, inieligibil ciinilor) ;8, oare rrreun animal excep!,ional cle inteligult, sernfnlncl cu maimuf.,a, nu a jmit,at el rigetul unui animal cle lrradir, comunicind. astfel semenilor sd,i maimule natura pericolului care aroetrin-tfl ? Acesta ar fi fost primul pas spre formarea rrorbirii. Deoarece \rccea a fcst folcsitfl din co in ce mai mult, organele vocale trebuie sX, se fi int5,ri.b ryi perfectat, in conformitat;e cu principiul efectelor rnoqtenite a19 f_olosirii, si a,ceasta trebuie sd, fi reacfionat asupra facultilii de r-orbire. Raportul dintre folosirea continu[ a vorbirii,yi dezvoitarea creierului a fcst insi, tArX iitdoiali, mult rnai important. Facultirtile rnintale ale vreunui strdrnory primitiv al omului treltuie si, fi f c st rnult mai d.ezvoltate c1e clt la oricare rnaimufd, eiistentil,, lnainte chiar ca csa ur:ai iiriperfect[, formd, cle vorbire sd, fi fcst folositii, ; putem lnsd, aclmite f[ri, gr:ijl cti folosirea continuX, ;i imbun5,t6firea acestei facultn{,i ac!io11,t tsupla minfii lnsi;i, clindu-i posibilitatea si incurajlnd-o s5, facd, lung.i 3, inlir,nfuiri d.e iclei. O lnl5,ntriire complerrl cle iclei llu poate fi fircut5, f|,ri ajutorul cuvintelor vorbit,e sau t[cul,e, dupil curn un calcul lung iru poate fi f[cut fird, folosirea cifrelor ryi algebrc'i. Se prlrt-r, de aselnenea, c[, o inlX,nfuire chiar obirynlitd, cle idei aproape cir, necesit[ sau t ste consiclerabil uryuratii, c1e o formir oarecar.e de vorbire, cteoarece fata surd.o-rnut5, qi oarb5, Laura Briclgrnan a fost, observatfl rniqcindu-;i clegetele pe cincl visa 50. Totuqi, o lungi, succesiune cLe idei pline tLer viafii ryi legate intre ele pot treeo prin minte f6ril ajutorul vreunei forme c1e vorbire, dupl, culn putem decluee din miscirile ciinilor pe cinrl ei viseaz[. r\nt vilzut, rle asernenea, cri unele artimalc sint capabile sL juclece intr-o anumitX, rntrsurl, evitlent fli,r5 ajutonrl vorbirii. L.ieg[tura intinrii, dintre creier, clupd, cum ester frourn rlezvolta,t, ln troi, si facultatea rle vorbire este a,r'Ltat:i in mofl cllar in acele oc,zrlri curioase cle mala,cl.ii ale creierului unde vorbirea este in special afcrct:rtri, ca, atunci cind" facultaten tle aducere aminte iu substa,ntivelor este pierrluti, pe cincl rrlte cuvint,e pot fi folosite corect sau atunci clncl substantivele clintr-o anumitt-r, c.lasir, sau toate, afari, de literele iniliale ale substantivelor ;i numelor proprii, sint, uitate 60. Este mai probabil ca folosirea continud, a organelor rnintale ryi vocale sd, d.uc[, la modificflri ered.itare in structura ryi func,tiunile lor clecit in cazul scri56 Vogt, l.Iemoire sur /es fuIicrocdphales, 1867, p. 169. ln legdturi cu sllbaticii arn prezental citcva lapte in Incrarea ntea ,rJournal of Researches", eLc,, 1845, p. 206. 5e \rczi observalii asupra acesLui subiecL de dr, llautlslcy ?/ie Plrysiology anrl Patlnlogg oI l.Iinrl, ccl. a 2-a,

Vczi dovada clarl in aceastl problern[ in cele doui lucrlri citaLe atit de des de Brehur gi Rengger. 5E lfouzeau d[ o clescriere foartc curioasi. a obselva{-iilor sale asupra acesLui subiect in lncrare a lrLtcttllds XIentales cles Anim.aur, vol. II, p. 3{E.

57

nrriltc cazuli curioase. \'czi r{c cxernplrr rlr. IJiiternarr On Apltusia, 1870, p. 2i, 31, 53, 100 etc. I)e asernerrca Inquiries Conccrning tlrc IntellecIucLl Poruers, dr. Abercrornbie, 1838, p. 150"

1868, p. 199. 60 S-au inregistrat

?-c.t46

8rl

DESCE$IDENTA OIITULUI

sului, care depind.e par,tial d.e forma miinii qi parlial de clispozilia psihic5,; ryi scrisul manual este cu giguran!5, ereditar 61. Mai mulfi autori, ln special prof. Max Miiller ut, &r insistat recent [asupra faptuluil cd, folosirea vorbirii implicd, facultatea de a forma idei generale ryi cd,, d.eoarece nici un animal nu se presupune si, aibi, aceastd, facultate, o barierd d,e netrecut se formeazS, lntre eI pi om 63. in tegd,turi, cu animalele, a,m incercat mai sus s[, ard,t ei, ele au aceast5, facultate, cel pulin lntr-un grad. rud.imentar, incipient. fn ceea ce priveqte copiii intre ze,ce pi unsprezece luni qi surd.o-mu,tii, imi pare d.e necrezut, ca ei sd, fie ln mdsurS, sd, lege anumite sunete de anumite id.ei generale attt d.e reped.e precum o fac, d.acd, asemenea iclei n-ar fi fost formate in prealabil in rnintea lor. Aceeaqi observalie poate fi extinsi pi la animalele mai inteUgente ; d.upf,, curn observS, dl. Lesiie Stepher un, rrun 'ctittu iqi formeazd, o nofiune general5, asupra pisicilor sau oilor qi cunoaqte cuvintele corespunz[,taare tot atit de bine ca qi un filozof, iar capacitatea c1e a inlelege este o d,ovad"i, d.e intetigenfa vccald, tot atlt de bund,, cu toate cd, are un gracl inferior t ctu ryi facultatea d.e a vorbi". I.Tu este greu d.e v6,zut' d.e ce organele folosite acum pentru vorbire au fost inifial perfecj,ionate pentru acest scop mai curind de clt oricare alte organe. Furnicile au o capacitat e consid.erabild, de interccmunicare prin antenele lor, dupl sum a ar[,tab lfuber, care a consacrat un capitol intreg limbajului lor. Noi am fi putut folosi d,egetele noastre ca instrumente eficiente, deoarece o persoan[, antrenatd, poate transmite unui surd. fiecare cuvint dintr-un d"iscurs rostit la o lntrunire publicd, ; ins[, pierd.erea miinilor noastre, folosite in acest fel, ar fi constituit un inconvenient serios. Deoarece toate mamiferele superioare posed.[, organe vocale, construite dupd, acelapi plan general ca al nostru qi care serrresc aa mijloc d.e comunieare, este f5rd, ind.oial5, probabil ci, aceste organe ar continua s5 se dezvolte d.acd, ar fi neces&rf,, o imbuniti,fire a capacit5,fii de comunicare, ceea ce s-a realizat cu ajutorul organelor invecinate ryi bine adaptate, anum,e limba qi buzele 66. Faptul cf,, maimulele superioare nu folosesc organele lor vocale pentru yorbire depinde fdri, lndoial5, c1e aceea c[, inteligenla lor nlr a progresat suficient. Faptul cd, au organe care, pr'intr-o practicri indelungatfi,, ar fi putut fi folosite la vorbire, eu toate e5 nu sint astfel folosite, este similar
.r The Varlation of Animals and Plants under Dontestication, vol. III, p. 61. a, Conferlnte despre Mr. Darwin's Philosophg ol
Languager lS?3,

[iona f{r[ o unealtd. Porninrl tle ]a o ast[tl

cltr

concelrfitr

.t Aprecierea unui distins filolog, ca prof. Whitney, are mult mai mare greutate In leg{tur[ cu acest punct declt orice ag putea spune eu. El observtr (Oriental and Linguistic Studies, 1873, p. 29?), vorbind despre p{rerile lui Bleek: ,,Deoarece pe scara cea mal lnaltd, vorbirea este auxiliarul necesar rl gtndirii, indispensabil pentru
dezvoltarea faculttrtii de glndire,

el nu poate evita cele mai grave paracloxuri ale lui lliiller, ci un copil mic infant (in-fans - carc nu vorbegLe) nu este o fiinli omeneasci, gi c[ surdo-mulii nu doblndesc ratiune pln[ ce nu lnvati sd-gi risuceasc[ degetele pentru

a imita cuvintele vorbite". Max nltller prezint[ in litere


cursive (Lectures on fuIr. Darwin's Philosophy of Language, 1873, a treia conferinli) urmtrtorul aforism : ,,Nu existi

glndire l5r[ cuvinte, dupi cum nu existl cuvinte firit glndire". Clt este rlc stranie definilia care se d[ aici cuvin-

a clarittrtii, varietltii

tului

gtndire

gi complexit{tii cunogtiintelor, pentru sttrplnirea deplini a congtiintei; de aceea Bleek ar fi fost bucuros sd considere glndirea ca fiind absolut imposibilE fdrtr vorbire, identificlnd lacultatea cu instrumentul ei. El ar fi putnt rlirma tot attt de judicios ctr mtna omului nu poate ac-

juste ln aceastd privin{ri ale doctorului l{audslt 5' 'f lrc Phgsiologg and Pathologg

3{ Essays on Free-lhittkirtg .5 Vezi clteva observafii

etc. 1873, p.

82.

of XIind, 1868, p. 199.

CAPACTTATT rlfrNTAl,ri

81

d.e-a cloua numai pentru cronc6nit 66. Dac5, s-ar pune intrebarea cle ce la maimule inteligenla nu s-a dezvoltat ln acela;i gracl ca rsi la offir ca rri,spuns nu se pot ind.ica decit cattze generale gi nu este rezonabil s[, se arytepte vrelln rlspuns mai precis, avind in vedere ignoranla noastr5, privincl stadiile succe.sive d"e d.ezvoltare prin care a trecut fiecare fiin![. Formarea de diferite lirnbi ryi cle cliferite specii ryi clovezile cil ambele s-au clezvoltat printr-un proces treptat sint curios d e paralele 6?. Putem insf, urmiri formare a multor cuvinte mai departe in timp cleclt fformarea] speciilor, d.eoarece ne clflm seama cum ele au luat naqtere de fapt, clin imitarea a d.iferite sunete. Gisim in diferite limbi omologii izbitoare, clatorate comunitf,lii clescendenlei, qi anaiogii datorate unui prcces similar cle formaf,ie. Moclul in care anumite litere sau sunete se mod.ific6 atunci clnd. altele se mod.ificd, searn6n6 foarte mult cu creDterea corelatil. in ambele cazuri avem cled.ublarea pir'r,ilor, efectele folosirii ind.elungate ryi a;a mai departe. Prezenla frecventd, a unor i.udrmente, atlt la limbi, cit ;i la specii, este qi rnai lernarcabilA. Litera nt, in cuvintul &rvb (sint) inseamnd, f (eu) ; a$a incit in expresia I am (eu sint) s-a p6strat un rud.iment inutil. De asemdnea, la scrierea unor currinte se pdstreazd, deseori litere ca rud.imente a,le vechilor forme d.e pronunfare. Limbile, intocmai ca pi organismele, pot fi clasate ln grupe subord.onate altor grupe qi pot fi clasate fie natural, d.upd, d.escenden,td,, fie artificial, d,up[, alte caractere. Limbi qi d.ialecte d,ominante se r[spind.esc in mocl larg qi d.uc la disparifia treptatl, a altor timbi. Dup5, cum observd, Sir C. Iryell, o limb6 t c& ryi o speeie, o d,atd dispd,rut5,, nrr m?i reapare niciodatd,. Aceeagi limb5, nu are niciodatd, d.oud, locuri c1e naptere. Limbi distincte se pot lncruciqa sau contopi oe. Yedem variabilitate in fiecare limbi, qi cuvinte noi apar nelntrerupt, tns5,, cleoarece memoria are o Iimitd,, cuvinte izolat'e, e,a qi limbi tntregi, dispar treptat. Dupi, cum bine observat ^ Max Miiller 6er ,,exist6, in fieeare limbd, o lupti, neintrerupt5, pentru existenftr, intre cuvinte qi forme gramaticale. tr'ormele mai bune, rnai scurte qi rnai ugoare clptigil in mod constant d,ominanfia pi igi datoreazd, succesul propriilor lor virtuli inerente". La aceste cauze mai importante ale supravieluirii anumitor cuvinte se pot adiuga simpla noutate qi mod.a,, d.eoarece in mintea omului existi, o predileclie pentru ugoare mod.ificdri ln toate lucrurile. Supravieluirea sau p[strarea anumitor cuvinte favorite in lupta pentru existenf,fl reprezinti, selec,tia

cazului rnultor plsdri oare poseclf ol'gane ad.aptate pentru cintal, rti totu;i nu cintd, niciodat[. Astfel, privighetoarea ryi cioara au organe vocale la fel construite, elo fiincl folosite de prima pentru cliversitatea cintecului i, iar d.e cea

rratural5,.

Construclia extrem cle regulatd, gi uimitor cle complexd, a limbilor multor nafiuni sf,lbatice a fost d.eseori prezentatd, ca o clovadi, fie a originii d"ivine a
60 Nlacgillivray, Ildsl. of British Rirds, 19119, vol. II, p. 29 : IJn excelent observator, dl. tslackwall, arati. cti larca lnvali sd pronunfe cuvinte sirnple sau chiar propozifii scurte mai ugor declt orice alti pasirre blitanicf, totugi, adaugi el, dupl un studiu lndelungat gi aminunlit al obiceiurilor ei nu a constatat niciodatl c[ ln stalc

67 \'ezi paralelismul foarte in[eresant dintrt: clezvol, tarea speciilor gi-a lirnbilor, prezentat de Sir C. Lyell in TIrc Geolog. Iluidences of lhe Anliquitg of nIan, 7883,

cap. XXIII.
Vezi observafii ln acest sens, de rev. I.'. \\r. Iian'ar, lntr-ttrr articol interesant, intitulat Philologg and Dartuittisttt, in ,rNature", 21 martie 1860, p. 528. 69 ,,Nature", 6 ianrtat'ie, 1870, p. 237,
8E

naturali larca ar fi prezentat vreodati o capacitate neobi;ntriti de imitalie, Researcftes in Zoology, 1834, p. 158.

32

DESCEAIDENTA OMUl,Ur

acestor limbi, fie a nivelului ridicat d.e cultur'fl ;i a civilizzrliei anterioare a interneietorilor 1or. Astfel, F. von Schlegel scrie : ,,La acele limbi care par si fie situate la nivelul cel mai jos aI culturii intelectuale obselv[m frccvent un gracl foarte lnalt qi perfeclionat d.e art5, ln structura lor gramaticalir. Aceasta se intimpld, mai ales in cazal lirnbiior basce, lapone qi aL mai muitora rlintre cele americane" ?0. Este ins5, cu siguranfi, greryit cle a vorbi d.e vreo limbir ca, cle o aftd,, in sensul ci, ar fi fost format5, ln mocL elaborat qi metoclic. in prezent, filologii adndt c5, declinirile, conjug5rile etc. au existat inilial su.b f orm[, de cuvinte distincte, unite ulterior qi, deoarece asemenea cuvinte expriini raporiurile cele mai evidente intre obiecte gi persoaile, nu este surprin zil,tar c^ ele s5 fi fost utilizate de oamenii celor nai muLte rase in cele mai vechi tirnpur'i. Oii clespre perfeclie, exemplul urmitor va ari,t'a cel nrai irine cib d.e ugor putc^ nl greryi : rlneori un crinoid constil clin nu mai pulin de 150 000 c1e plXcute zr dispuse toate intr-o simetrie perfcctzi radiar6 ; un naturalist nr1 consitleril insir un animal cie acest fel ca fiind mai peifect clccit t1n animal cLr simetrie bilateralfl, qi cu un num['r relativ mic cle p[rfi, clintre oare slnt asemd,nS,toare lntre ele nurnai cele d.e pe p[rfile opuse ale corpului. El consid,er5 pe bunir clreptate cliferenlierea rsi specializarea organelor ca un criteriu cle perfectiuile. La fel ,1i ou lirnbile : cele mai sirnetrice gi complexe nu trebilie considerate ca superioare Jimbilor neregulate, prescurtate qi corcite, c& e au irnprumutat, cuvintc erpresiv.e si forme de construclie folositoare cle La cliferite rase cuceritos.,re2 cucerite sau infgrante. Din aceste citeva observalii imperfecte conchiil c;5 consi'rucf,ia ext,rem cle complexd, qi d.e regulatk a multor limbi barbare nu constituie o clovacLir, cra ele lgi rlatoresc originea unui act special al crea!,iei t'. $i, clup[ curn an] vd,zut, nici facultatea vorbirii articulate nu constituie prin ea ins}"yi o obieclie d"e netrecut impol,riva pi,rerii c5, omul s-a clezvoltat clintr-o formd, inferioard, oarecare. Simlu,l t'rumost,tlu't,. - S-a declarat c[, acest sinit cste caractcristic ornu]ui. Aici nri, refer numai la plfcerea pe care o ofer'fi anurnite culori, folure ryi sunete rsi care pot fi potrivit clenumite un sirn! al frnrnosului ; la oilmenii cultiva!,i, asemenea senzaf,ii sint ins:i intim asociate cu iclei ryi inl[nfuiri tle gincliri complere. Atunci cincl ved"em cd, rnasculii unor pfl,sLri prezintir, inten,tionat penajullor gra!'ios l+au eulorile lor splenciid.e in fala femelei, in vterne ce alte plisirri, care tnl sint asl,fel, impod"obite, nu fac o ast,fel c1e prezent,are, este peste putin!,ir, sil t,tr indoie;ti c5, ea ad.rnirri frumuselea partenerului ei mascul. l)eoarece pretufincletd femerile se impod"obesc cu aceste pene, frum.use!,ea unor asenrenea ornarnente ttu poate fi pusd, la tnd"oiald,. I)upd, cum vom ved.ea mai tirziu, cuiburiie de colibri ryi locurile unde se d"esfflqoar[, jocul nuplial al pisirilor de umbrar din Australia sint lmpod"obite cu gust cn obiecte viu colorate, ceea ce dovedeqte c6, ele trebuie si, simtd, o oarecare pld,cere la privirea unor asemenea obiecte. I-,,a marea majoritate a animalelor ins5, gustul pentru frumos este limitat, d.upi, clt ne putem d.a seama, la atracliile prezentat,e d.e sexul op,:s. Acordurile clulci rev[rsate cle rnasculii
?0

?r Brrcl<land,

Citat de C. S. Wake, Chapters on foIan, 1868, p. 101. Bridgeuctter Treatise, p. 47I.

Vezi citeva obscrvalii bnnc asupra sirnpliiicirii lirrrbilor ale ltri Sir J. I-ubbocl<, Origin of Ciuilisatiott,
??

1870,

p.

278.

CAPACTTATT MrN'rALE

e&

lol rnascilli, toatd, rnunca ryi grijape care acerytia din urmir, o clepun prezentlnd.u-,yi farmecele in fal;a femelelor ar fi fost irosite, ceea ce este inrposibil de ad-mis. Presupun c:i nu se poate explica d.e ce anumite culori vii pror'oacd, pl5,cere, precum ryi de ce anumit,e arome qi parfumuri sint plircute ; obiceiul are insd, o oarecare legd,turd, cu rezultatul, d.eoarece ceca ce la lnceput este clezagreabil sim,turilor noastre clevine pind, ln cele din urm5, plircut, iar obiceiurile sint mo;l,enite. in legi,turt"r, cu sunetele, I-Ielmholtz a, explicat intr-o anumit5, misurS, pe principii filozofice tle ce arrnorriile ryi airuruite cad.enle sint pl[cute'. ins[, pe lingl &,coflst,tr,r sunete ca,l'c lcvin frecr.ent la interr,'a,le neregulato sint foal'te clezagreabile, dup[, cum va ad.nrite oricine a ascultat noaptea b5,tdile neregulate ale unui oclgon pe bordul unei corribii. ,tcela;i principiu pare s5, inl,re in joc ;i in cazul ved.erii, cleoarecc ochiul preferri simetria, sau forrne cu oarecare repetare regulati,. Moclele tle acest fel sint folositc, cle szilbaticii cei rnai inferiori ca ornArnente ryi s-au der,r.oltal, prin serlecfir: sexua,iil pentru impoclobirea unor animale rnascule. fncliLc-'rent c1ac5, putcirn sau. nu sir, expliclm pld,cerea astfel oblinutra prin vraz sau o,ru.,L, toturyi cmul osi multe dintre animalele inferioare sint la fc'l de satisficuli c1e acc'learyi culori, nuan!,e ,si forme gratioase ;i cle acelearyi sunete. Gustul perntru frumos, cei puf,in in ceea ce prive;te frumuse!,ea feminin[, uu etre itr mintea omului un caracier special, tleoarecc el diferd, consiclerabil la tlifel'itt'lo rase umAne si nu este a,bsolut acela;i chiar l:r, ciferite naliuni ale aceleia;i t'ase..iutleciittl tlup5, ornarnentele hickraso si nurzicla, tot, atit c1e hicloasl ad.miral,cr tlo rnaioritatea stilbat,icilor, s-ar putea susfir-re cir, sinrlul lor estetic nu. crste a,tii, cle clezvoltat ca lil annmite animale, ca cle exornplu la pislri. Evident c[, nici urr anirnal nu ar fi capabil s[ er,d"miro Asernene?. scene c& cerul noaptear rL peisaj frurnos sir,u muzic5, rafinat[; insir, asernenea gusturi superioare sint clobinilite prin cultu rir ;i clepincl cle as'rci:aJ,ii cornplexc ; ele nu sint apreciate de barbari sa,u de persoane neechLcate. Multe cl.intre facultir,lile caro au fost, c1c, un folos nepreluit pentru amoliol'altla, progresir.l, cum sint facultatea de imaginalie, uimire, curiozit ate, un sim! neclefinit al frumosului, o tenclinfil spre irnitalie, d"ragostea de ctistraclie sau uoutater rr a putut cla greD in a cluce lil modifiod,ri capricioase c1e obiceiuri ;i nrotle. M-zlrn leferit la acest punct cleoarece recent un autor zs a caractefizat' iir mocl ciuclat Caytricirtl ,rctu una d"intre deosebirile cele mai rsmarca,bilc ;i rnai tipice clintre sdlbatici qi anim.ale". insd, nu nun;ai cf,, putem inlelege parlial cum se face c5, omul clevine capricios clin caaza cliferitelor influenle contraclictorii, ci ci, animalelc inferioare slnt qi ele, dupii, cum vorn vedea ulterior, ca,pricioase ln afecliunile, ar.ersiunile lor:, precum ryi in privinfa simtului frunrosltiui. Existir de a cr]renerJ nrotir.e d.o r bilnui cit, ;i lol le place nouta,tea pentnr
insirryi.

tlrultor irirs['ri in per:ioacla c1e dragost,e sint cu siguran!5, aclmirate d.e fernele, r-lover:i despre a.,cest fapt fiincl prezentate mai jos. I)ac5, pS,sd,rile femele ar fi fost incapabile sii, aprecieze culoliie, podoabele ;i vocile frurnoase ale partenerilor

Cred'inlcc An Du"mnezeu,

clotat cu cred"infa inil!5,toare


?lt ,,'l'ltc Spccta[or"',

inilial -in Iteli,gie. I{u exist[, dovad.d, c[, omul eraExisl,5, existenta unui Dumne zea atotputernic.
1130.

{ tlcccrrrllric 1E69, p.

8{

DESCENDTiNTA OMULUI

distincti, de aceea mai inalt[, dac5, exist5, stfipin al universului, qi aceasta a fost rezohatd, afirmativ de unele ryi clintre minf,ite cele mai luminate care au existat vreod.atd,. Totu;i, tlac[, iuclud.em ln termenul ,,religie" credinla in puteri nevdzute sau spirituale, cantl este complet d.iferit, cleoarece aceastd, credin!tr, pare s5 fie unanimFa la rasele mai pulin civilizate. $i nici nu este greu de a inlelege cum a apd,rut. De incLatd, ee facultilile importante ale imaginafiei, uimirii qi curiozit5,!ii, lmpreun[, cn o oarecare capacitate de jud.ecatd, s-au clezvoltat parfial, omul trebuie sil fi dorit,, in mod natural, sil inleleag6 ee se lntlmpli, tn jurul luiryi trebuie s5 fi med"itat in mocl vag asupra existen$ei sale proprii. Dup5, cum a observat dl. 11. Lennan ?", ,,omul trebuie s5 scornease5, pentru sine o oarecare explica!,ie a fenomenelor viefii $i, juclecind. dup5, universalitatea ei, ipoteza cea mai simpld,, qi prim& c?,r s-ar prezenta oamenilor pare sd, fi fost cf,, fenomenele naturale slnt atribuite prezenlei ln animale, plante qi lucruri pi in forlele naturii a unor asemenea spirite care indeamnfl, la acfiune t ctu cele de care oamenii slnt conrytienli cd, le posed5, ei inqiqi". Este d.e asemenea probabil, dupd, cum a ardtat dl. Tylor, c^ visele sd, fi d.at mai tntli naqtere noliunii d.e spirite, deoarece silbaticii nu fac ugor distincJ,ie intre impresiile subiective gi cele obiective. Atunci cintl un sllbatic viseazI,, el crecle c[ figurile care li apar in fa!,fl au venit cle la distanfi, si sta,u cleasupra lui sau c[ ,,sufletul celui care viseazS, pleacii, in cfi,lftorie pi se intoa,rce aca,s5, en amintirea, ceea cc a vilztttl'16. insd, atita ^ timp cil, facult,S,,tile rle imaginafie, curiozitate, juclecatd, ('tc. nu fuseserl, d"estul tle bine dezl.oltate in mintea omului, visurile sale nn l-a,r fi f[cut s[ cread"6, in spirite rnai mult declt un ciine. Tendinf,a la sllbatici de a-qi irnagiua c[,obiecte,1i forle naturale sirrt insuflef,ito de esenle spirituale sau vii este poate exemplificatir, de un mic fapt pe cr,re l-a,m obserrat cinch'a I ciinele meu foarte sensibil, adult, era, culcat pe peluzfl, int,r-o zi cald d, qi liniqtitd,, ins6 la o micii, distanfd, o a,diere uryoard, mi;ca din cintl in cind- o umbreld, de soare desehisfi', cflreia ciinele nu i-ar fi dat absolut

uil creator

iclee ra. Problema este clesigur complet

clin colltra. clovezi abuntlente, provenind uu cle la cfl,Ifltorii grdbi,ti, ci d.e la oantenii care an locuit timp inclelungat printre silbatici, ch au existat qi inci, tnai existri numeroase rase care nu au nici o idee despre unul sau mai mulli dutnnezei gi care nri zl,u nici nn cuvint in limba lor care.s[ exprime o astfel de

?{ \'ezi un articol excrlent tkrslrLc acr:st subiect dc rcv. I,'. \\:. Irarrar ln ,,AnLhropological Review", august

cauze, se consideri cle esentl clubli, corporalti qi spili-

p. CCX\:II. I'entru alte fapte r-czi Sir J. Lubbock, l')relistoric'f imes, cd. a 2-a, 1869, p. i61, gi rn:ri ales capitolele desprc rcligic ln lucrarca si{ ()rigitt of Ciuilisu186,1,

tuali. Deoarece fiinta spirituali estc presupus:i s[ existc gi dupir moarLe Ei s[ fic puternicir, ea este hnbllnzitl
prin diferiLe daruri gi ceremonii gi ajutorul ei este invocat. Iil mai alatd apoi c[ numele sau porcclele datc de la vreun animal sau obiect prirnilor strimogi sau fondatori ai unui tlib slnt presupuse dupfl o perioadl lndclungatii si reprezinte adeviratul strdmog al tribului ; gi se crede atunci c{ ln mod natural un asernenea animal sau obiect lnc{ mai existtr ca spirit qi e considerat ca sacru gi vcnerat ca un dumnezeu. Totugi nu mi pot opri de a blnui ci existd un stadiu, tnc[ nrai timpuriu gi mai rudimentar, clnd se credea c{ origice arltattr putere sau migcarc este lnzestrat cu o lormf oarecare de viat[ 6i cu faculti{i minLale analogc cu alc noastrc proprii.

i5 I.he ll'orship of Animals attd Pluils, lu ,,Iiorttrightll' Review", 1 octombrie 1869, p. 422. ?c Tylor, Earl11 History of Xlankittd, 1865, p. 6. \'ezi de ascrnenea cele lrei capitole izbitoare asupra dezvoltlrii religiei ln Origirt of Ciuiliscrtion, 1870, a lni Lubbock. La fel, cll. Herbert Spencer in eseul slu ingenios din ,,Fortnightly Revierv" (1 rnai 1870, p. 535) explic:l cele mai priuritivc forrne de crctlin!ir religioasi din toatil luntea, prin faptul c[ omul este conrlus tle yise, unrbre qi alte

/ion,1870.

CAPACITATI MINTALE

85

nici o atenf,ie clacd, ar fi fost cineva lingi, ea. A$a fiind., de clte ori umbrela Be pufin, ciineler mirlia cu furie ;i li,tra. Cred. cL el trebuie sd, se fi gindit irr motl rapid ryi incongtient ln sinea sa cd, mipcarea fird, rrreo eauz6, aparenti, inclica prezenla yreunei forte vii stranii ,si ci nici un st6in nu avea d,reptul s5, fie pc teril,oriul s5u. Credinla in fo_rfe spirituale se transform5, ugor ln credinla ln existenla sa,n a mai multor clumnezei, avind, in ved.ere cd, si,lbaticii atribuie spirinnuia telor in mod natural acelearyi pasiuni, acseagi dragoste d.e rS,zbunare sau cea mai
rniryca

chirurgul de pe bordul lui ,,Beagle" a, lmpupaat; niqte rd,fupte pentru colecfie, York Minster a declarat in rnodul cel mai tolernn : ,,Oh, d"-le Bynoe, multd, ploaie, multi, zir'7tad6,, sufl5, mult" I ;i aceasta era evid.ent o pedeapsI, meritatd, pentnr irosirea de hran5, perrtru om. Acelaqi sir,lbatic istorisise cum, atunci clnd fratele sd,u a omoril, ult ,offi sdlbatic", furtu ni au bintuit timp ind"elungat, a crazut' mult5, ploaie qi zir,pad.i. Totupi nu am putut d.escoperi nioiod.ati, cu fuegienii sL cread.d, in ceea ce noi am numi un Dumnezeu sau si, practice weun rit religios : iar Jemmy Button suslinea cu putere, cu mtndrie indreptd,titd,, ci, nu exist5, nici un drac in tara sa. AceastS, ultimd, afirmafie este cu atit mai remarcabilS, cu cit la sirlbatici credinla in spirite rele este rnult mai comun[, d.ecit in spirite bune.
Sim!5,mlntul d-e evlavie religioasd, este foarte complex, constlnd. d.in dragoste, Fillpunere d.eplind, cltre un superior prosl6vit qi misterios, un sim! puternie al ctependenlei zz, fricfi,, veneraf,ie, recunoptin!,[,, speran,ti, pentru viitor ryi poate 5i alte elemente. Nici o fiinfd, nu poate simli o emo!,ie atit de complex5, cit tirnp llu a progresat ln facultS,f,ile sale inteleotuale usi morale cel pufin pind, la u.n nivel suficiertt tle ridicat. \reclem t,otu;i o ugoar5 apropiere d.e aceast5, stare d.e spirit in rlragostoa profurrdii, a ciinelui pentru std,pinul sd,u, insofiti, de supunere totalf,,, cle o o&recare fricl ryi poate ryi de alte simfd,minte. Clonrportarea unui oiine atunci clnd se inapoiazl, la sti,plnul s5,u d.upi, o absen!5, $i, dupi, cum pot ad.d,uga, a unei maimu!,e la ingrijitorul ei iubit, este foarte diferitS, d.e caa ci,tre semenii s5,i. in acest ultim caz, manifest5,rile d.e bucurie par oarecum mai mici, ryi sim!,5rnintul d"e egalitat'e este evident in fiecare acfiune. Prof. Braubach merge atit de rleparte irrcit susline c[, un cline se uit5, la std,pinul sd,u ca la un Dumnezeuzs. Acelearyi lnalte facultd,fi mintale care l-au f6cut pe om s[ creadd, mai irrtii irr for,te spirituale nevd,zute, apoi ln fetipism, politeism qi, in cele d,in urm6, irr rnonoteism l-ar duce in mod. inevitabil, atita timp cit capacitatea sa cle a jucleca rd,mine slab dezvoltat6,, la diferite superstilii gi obiceiuri stranii. La multe dintre acestea este groaznic si, te gind.eqti, cum sint sacrificarea de fiinle omeneryti unui l)umnezeu singeros, jud.ecarea de psrsoane nevinovate prin ordalia otr6vii s&u a focului, vriijitorie ctc. ; este toturyi bine ca uneori si reflectH,m asupra acestor
?? \ezi arlicolul tlesprc Phgsical Eletnerils of Religiort tle dl. Owen Pike, irr ,,AnLropol. Revicw", aprilie 1870,

privin![,, fuegienii par

simplS, formd, de dreptate ryi acelea;i afecfiuni pe care le resimt ei tnpiqi.

sd,

in aceastd, fie intr-o stare intermed"iar5,, lntrucit, atunci clnd

p. L\III.

Religiott, Moral elc., der Datwin'sclon Art-Lefue1 Se pare (dr. \\'. Lauder Lindsal', ,,Joulnal of nlent.al Science", 1871, p. 43) cri tlc demulL Bacon, plccllnl gi pocLul Bulns avciul acceagi p.{rcLtr. 1869,

?'

p. 53.

DESCENDENTA OMULUI

-.irlrer'$ti,tii, cleoarece ele ne aratra ce clatorie ne"*firDitii, de recuno,lbitt![, trebuie s[, it\-ern pentru perfecf,iorltflerl ra,tiunii noastre, a ;tiinfei ,1i a cunoftinfelor noastre acrtrrnulate. Dup5, cllnl cu clreptate a obselvat Sir J. I-,ubbock Tnr ,,putern spune liirii exa,gerare ci ,spairna, lngrozitoare faf,[ cle spiritul necunoscut u'l r[ului atirnil, deasupra viefii silbatice cil, l.ln llor glos ;i aml,r6qte orice pld,ceret'. Aceste consecin,te nenorocite ryi inclirecte ale facult5,lilor noastrc celor mai inalte pot fi comparate cu gre,,selile inciclentale ;i ocazionale ale instinctelor animalelor inferioare.
?s Prelistoric 7.'tntes, ed. a 2-a. p.
57

1. ltr

accasti-t

ollicciLrri stlanii

;i

capricioitse ale sllbaticilor.

lucrarc (p. 571) sc vA gisi o cxc':lctrlii clescrierc a tnttltot'

CAPI'f'OLUL AL IV-LT}A

ctlMpaRATIE irotnn rAcutttrgtnn MINT.aIE AtE oMUtuI $I AF,E ANIMAIEL0R INFERI0AHE-continuare


Sinr{.ul molal - Plopozilic fundamcntali - Calitirlilc animalclol socialc - Originea sociabilitit{ii - Lupttr dintrc instinctc conLrarii - Omul, un aninral social - Instinctcle sociale nrai clurabile inving alLe instinc[c nrai pu!in pcrsistente - Numai virtulile sociale luate in scarnit clc siilbaLici _- VirLu!ile cgocentrice dobinditc intr-un stacliu ttrai

f lill.' ff

::

1:H:, ; J,,i

I:

; ;;,: :,I;tl:'x,ii Hl" i* fi il."Hlj;l Ii:;T


j

J,l

Sint cornplet d.e acoral cu pflrerea acelor autori 1 ca,re suslin c5, d.inl,re totr,te clcosebirile dintre om ryi animalele inferioare simlul moral sau conqtiin!,a este cea mai iniportantl,. Dup5, cum observi lfactrrintosh 2, ,,acest sim! are o legitimir, suprematie asupra oricd,rui alt principiu cle acliune umane,t'; el este rezumat ln acel cllvint scurt, ins5, imperios, trebu,ic, atit cle plin c1e semnificalic inaltfl. Ea este cea mai nol-,il5, clintre toate insugirile omului, fiicindu-I si,-qi riql,e fi,r5 o clipd, de ezitare viala pentru un semen al sd,u, ori, dup5 cuvenita chibzain|.,h, forlat numai d.e un sim!5,nrint aclinc cle d"reptate sau datorie, sd, o sacrifice pentru o cauzra marc oarec&re. fmmanuel Kant exclamd, : ,,Datorie ! Gindire minunatfi,, care nu lucrezi nici prin insinuare afectuoas[, flatare ryi nici prin vreo ameninlare, ci numai !,inintl sus in suflet legea, nudi ryi smulglnd astfel intotd.eauna pentru tine lnsuli respect, dacd, nu lntotdeauna ascultare, in fa\a cd,reia toate poftele sint rnute, oriclt s-ar revolta ele in se cret, d.e und.e ili tragi oare originea ?" s. r\ceast[ rrralo intrebare a fost cliscutatui cle mulf,i autori a clc d"esir,virryitir, contpetenf[, ryi singurA mea scuzlcleaoabordaeste irnposibilit'ateur, cle a o trece a,ici
1 \rczi, clo cxetnplu' asupra accstui sttbiect., QuaLrcfages, Unite de I'EspDce IIumaine,1861, p. 21 eLc. z Diessertation on EIlicaI Philosophg, 1837, p.231 etc.

z Xletaphgsics Jiclitrbulgh, 18:10,

of Etltics, tradus de J. W. p. 136.

Semple,

a Dl. Bain dri o listi (XIentuI cuttl XIoraI Science, 1E68, 543 Ei 725) a doudzeci gi ;ase de autori britanici, care au scris dcspre acest subiect gi ale clt'or nume sint familiarc oriclrui cititor; la acestea se pot aditrga numele cl-lui

p.

Bain ;i ccle ale lui Lcck.v, Shadrvorth Flodgson, al lui

Sir J. Lubbock ;i ale altora.

DnSCENDENTA OMULUT

cu Yedelea $i pentru cX,, dupi, cite stiu, nirneni nu s-a ocupat de ea exclusiv dirr punctul de Yeclere al istoriei naturale. ()ercetarea ofer5, de asemenea un oarecare interes cle sine st[,t[,tor, ca o incercare de a veclea in ce m5,s1r[, stgdiul animalelor inferioate &,rtlllci, Iurnin[ a'supra uneia dintrs sele rnai lnalte facultirli psihice ale
omului.
Afirm_a!,ia, urrnS,toare lrni pare mai rnult clecit probabil[, [;i] anume gir, oricare animal dotat cu instincte sociale bine pronungate s, inclusiv afec,tiunea dintre p5,rin!i g-i copii, ar clobindi inevitabil un sens moral san o conrytiinf5 de lndat5 ce facult5lile lui intelectuale ajung la acoeaqi sau aproape la a,ceeaqi dezvoltare ca la oD? deoarece An pr'imul r|n'il instinctele sociale fac pe animal sd, simtd, pl5,cere irr societatea sernenilor s6i, sd, simtd, o oarecare simpatie tafid, de ei ;i sd, ex6cute pentru ei cliferite servicii. Serviciile pot fi de natuid, diferit5, qi, evident, instindtiv5 sau pot constil,ui numa,i o dorinfd, sau o d.ispo zitie, ca la majorit atea animalelor sociale superioare, cle a-fi ajuta semenii in diferite feluri generale. Aceste sim!d,rninte qi servicii nu se extind cltugi cl.e pulin la toli inclivizii aceleiaryi specii, ci n1tnai la cei din aceea.si cornunitate.In al doilea ri,nil de indati, ce facultd,lile mintale se dezvoltaserf mult, imaginile tuturor acliunilor ryi motivelor trecute trebuie sL fi circulat neintler.upt prin creierul fieci,rui individ ; simfd,mintul de nemultumire sau chiar d.e suferinfi, care rczultit invariabit, clupd, cum vom ved.ea ulterior, din orice instinct nesatisf[cut va ap5,rea ori cle clte orise va obsewa cd,instinctul social d"urabil qi prezent in permanenli, a cedat vreunui alt instinct, care ln acel timp era mai puternic, ins5, nu mai durabil prin natura sa qi c&re nu ldsa in urma sa impresie foarte vie. Este clar c5, multe tlorinfe instinctive, ca aceea a foamei, sint prin tratura lor tle scurtit, tlurat5, qi dup5 ce sint satisf5,cute numai silt trvgcat,e ugor sau interrs. in at, trei,leu rtnd,, dupl5, ce facultatea de vorbir.e a fost clobindit5, ;i clorinlele comurritd,trii puteau fi exprimate, opinia generalfl, asupra modului curn fiecare membrtl ar trebui sd, aclioneze pentru binele public trebuie sL fi devenit, i1 mod natural, in cel mai lnalt grad, ind,rumd,torul acfiunii. Trebuie av1l, insf,, i1 ved.ere c[, oriclt d e mare greutate am atribui opiniei publice, respectul nostru pe1t1'1r aprobarea sau dezaprobarea semenilor norytri depinde de simpatie, carej dupI, cum vom _vedea, o parte esen,tiald, a instinctului social qi constitlie rJe fapt ^formeazd, temelia llui. In sftrqi,t, obiceiul trebuie s5, fi jucat la, ind.ivid, pin5, ln cele clin 1rm[, un rol foarte important ln inclrurnarea purtd,rii fieci,rui membru al comunit;[fii I cleoa5 Dupi ce a observat. cii ourul cste un animal social, Sir B. Brodie (Psgcltologtcal lfnrluiries, 1854, p. 192)
pune intrebarea sugestivi : ,,Oare nu ar trebui ca aceasta sti rezolve problema controveLsaLi a existenlii unui sim! moral ?". Probabil cd idei sirnilare au venit in minte multor persoane, cum i-a venit odinioar:i gi lui Nlarcus Aureli'rs. Dl. J. S. IIill, in lucrarea sa celebri tltilitarianism (1861, p. 45 ;i 46), vorbeqte rlcsprc sentinrenLele socialc ca desple utr ,,puternic sentirnent natural" gi ca ,rbaza

cutn gindesc cu, sentimentele nrorale nu sint lnuiscutc, ci dobindite, cle nu siut din acest rnotiv rnai pulin natufalc". NLrmli cu eziLarc lndrlznesc sii fiu in clczacorrl cu un ginclitor atit de profuncl, insii cu grcll sc poatc nega c[ sentimentelc sociale sint instincl-ive sau lnn[scute la animalele inferioare ; Ei de ce oare s[ nu fic
toL a;a gi la om ? Dl. Bain (vezi, de cxemplu, The Emotions

naturali a simllmintului ntcralitetii utilitare". Et spune iar[gi : ,,Ca gi celelalte facultili doblndiLe la care ne-am referit mai sus, facultatea moral5., dac[ nu este o parte din natura noastri, este un produs natural al ei ; capabilir ca ;i ele, inbr-o anunriLl rniisur[, cle a apllea spontan".
CrrrLrariu nccstora, cl obscrvi de ascnlent:a : ,,DacL, rlupir

and tlrc Iyil/, 1865, p. 481) ,si allii sint, dc plrerc cI sirntul tnoral este doblrdit de fiecarc individ in decursul vielii sale. DupI plrerea generali a evolu[ici, accasLa este cel pulin extrern cle inrprobabil. Ignorarea tutulor calitllilor morale transmise, va fi judecati ulterior, dupir pdrerea nrea, ca un deftrcL foarte scrios :rl lucr.irilor cl-lui \till.

STMTUL

MOnAt

rece instinctul social impreun6, cu simpatia este, ca ryi oricare alt instinct, puternic int6,rit de obicoiuri, tot aqa ar fi, ln consecin,t5,, supunerea f.a,\d, de dorinlele qi

judecata comunit5,fii. Aceste diferite propozilii subordonate trebuie discutate acum, unele clintre ele in motl foarte amilnun!,it. Ar fi bine sir, lfl,rnuresc ln preatabil c[, nu intenlionez si, suslin c[ orice anirnal strict social ar dobindi, dacil, facultd,file sale intelectuale ar cleveni tot atit cle active qi atit de superior d.ezvoltaLe ca la om, exact acelaqi sim! moral ca al nostru. in acelaryi fel, d.eoarece cliferit e animale au un oarecare sim! al frumosului, cu toate cd, admiri, obiecte cu totul diferite, tot aDa ar pul,ea a\rea ttn simt al binelui qi al riului, de;i conclus de acest sentiment ar adopta comporti,ri foarte cliferit,e. I)aci, pentru a lua an c^z extrem, oamenii ar fi cresculi in exact acelea;i cond.ifii ca albinele d.e stupr rr incape lncloiald, c[ femeile noastre nem[,ritate ar consid"era, ca qi albinele lucrfltoare, ca o datorie sfintfl si,-qi omoare fra!,ii, iar mamele ar tinde 6. Toturyi, alsd,-ryi omoare fiicele lor fecund.e ryi nimeni nu s-ar gincli s5, intervin5, bina sau oricare alt animal social ar fi ciqtigat in acest ca'z rmaeinar, d.up5, pl,rerea mea, un oa ecare sirn! aI binelui ryi r5ului sau o conrytiinld,. Fiecare individ a e un sim{fl,mint intim d.e a posed.a anumite instincte mai puternice sau mai d.urabile qi altele mai slabe sau mai pu,tin clurabile, a$a inclt cleseori va interveni o lupt[, cf,,rui impuls sd, i se d.ea urmare, ryi se va resim,ti mullumire, nemullumire qi chiar suferint[, pe m5sur5, se impresiile trecute slnt comparate in trecerea lor neintrerupt5, prin rninte. in acest caz) rlll mentor intern rra spune animalului cd, ar fi fost mai bine si, fi d.at urmare unui anumit irnpuls d.ecit altuia. Ar fi trebuit ttrma,l, un anumit clrum, iar celirlalt, nu, cel dintii a,r fi fost cel buu i,nl' scrlitlalt greryit; voi rcverri ilrsir, asupra acesl,or tcrrtneni.
girsirn chia,r: specii sittt l\{ulto specii - impreun[: drrilc a,ninrak uttelesocirr,bile ;i ma,imu!;e arnerica,ne ryi stoluriexernplu, clistincte carc triliesc le unite de ciori, st[,ncu!,e ryi grauri. Omul arat[ a,cela;i sentitnettt ;i clra,goste puSooitr,bi,Litetc.

ternicS, pentru ciine,

la care ciinele rispunde cu prisosinf[. Oricine trebuie s[ fi observat cit d-e nenorocili sint caii, ciinii, oile' atunci cind" sint separati c1e toYa,rilqii lor ;i ce afecliune reciproc5, puternici, cel pulin la primele douti specii, atatit' cind sirrt din nou reunite. Dste interesant de a urmiri simlimintele unui cline care stit, linirytit ore lntregi intr-o odaie cu st[,plnul lui sau cu orice membru al familiei acestuia, f6rd, a i se cla absolut nici o atenlie iar dacd, este lisat scurt timp singur latrd, sau ur15, jalnic. Ne vom limita atenlia la animalele sociale superioare, trecind. peste insecte, cu toate c5, unele dintre ele sint sociale ryi se a,jut5, una pe a,lta in multe
asLfel

6 InLr-o discufie iuLeresatrti asupra actrsLtti subiecL (,,Academ-v", 15 iuttie 1872, p. 231)' H. Sidgwick spune : ,,O albinti superioarl ar aspira cu sigur:rnlir la o solufic rnai blir-rdir :r problemei poptrlaIiei". I'oLtt;i, judcclnd ciupI obiceittrile urultor sau celol' ttt:ti mul!i sitlb;rtici' ornul rezoh'i probletna pritr ucidcrea prurtcilor de sex feminin, poliandrie ;i raporturi de promiscuitatc ; de aceea esLe foarte irtdoielnic dac5. aceasta este o metodi
mai binclir. Comentind acelaEi exemplu, I\(iss Cobbe (Darttrirrism in lIorals, .,Tltcological Revierv", aprilie 1872, p. 188-101) sprlrlc ci principiilc obligafitti sociale at' fi

risturnalc;

gi presupuu

ci prin aceast.a ea lnlelege

cir indeplinirea unei obligalii sociale, ar tinde spre lezare:

indivizilor ; ca trece cu vcderea fapLttl, pe care firi indoiali c[-l adrnit.e, c[ instinctele albirtei au fost dobindite pentru birtele cornunitifii. Ea lllclgc atit de dcpart+:, incit spune c[ dacl teoria e Licii, suslinuti itr acest capitol tnl tndoiesc ci in ar fi vreoclati general acceptatri,

rnornentul triumfului ei va rdsuna clopotul de moarte al virtulii orneneqti'(. Si sper[m ci credinfa in permanenla

',ntl

virLulii pe acest pimint nu este irnplrtigitir de multe


pcrsoane pe un telttcri aLit de slab.

D]ISC'ENDENTA OMU]-UI

feluri importante. Cel rnai obi;nuit serviciu reciproc la aninralele superioarc cste de a se avertiza urrul pe altul cle pericol prin sirn!;ur:ile unite ale tuturor. Or,icare vinS,tor ;tie, clup5, crlnr observil ctr. Jaeger 7, cit tle greu este a te a,propia de anirnale irr turmii sau cird. Cred c5, vitele colnuto;i caii silbatici nu enrit r,Teun selnnal d"e pericol, insd, atitudinea oricfl,ruia clintre ei, cir.re clescoper[, priruul un duryman, ii avert,izeazk pe ceilalfi. Iepurii lovesc zgornotos cu picioarelc poster.'ioare in pLrnint clrept semnal, oile qi caprele negre fac acelaqi lucru cu picioarele anterioare, emilind. d"e asemeneA un fluierat. Multe prisziri si unele;narnifere pun sentinele, care in cazul focilor par sd fie in gcneral fernelc 8. Ccncluc:itorul unui cird" de ulairnuf,e ac!,ioneazit, ctr, sc.ntin"elil, ryi emitc sl,rigi"lti', cxllririftrcl at,it, pericol clt ryi siguran,tit, 0. Anirnaltlt' socialtr iryi fac urrul altuia rnultc nfci selr.icji : caii se sca,rpinil intre oi, vacile se ling reciproc pe locurile und.e ar!- riiincl;'in]{-., uil,triinu{,ele se caut,ir, reciproc c1e paraziJ,'i externi, iar Breh.m afirrnir, cL ch:;rir, ce un circl cle maimule Ocrcopithecus gr'iseo-ui,ritlis s-a repezil, printl-rin t'1[1i16ri]li;; ghinrposr fiecare rnairnu!,L se intind"e po o l'&nlrlrii, iar o alt[ mai;:lu1,il so asazil alirturi ryi cxa,mineazii ,,con;l,iinciost' blunil pt'irnerial ryi extrn,gc ficcltiu ghrn)pc sau rnirriicine. Anirnalelo i1i fac cle ilseilIenea seryicii ;i rnaj irlportarntr.r unul er,ltui* : alit,fel lupii ryi alte citeva animale c1e praclir, vineaz6, in J:raitc si se ajutir, lntre ci ataclnd pracla. Pelicanii pescuiesc in comun. Pavianti Hanr,ad'ryns lntorc bolovanii pentnr a glsi insecte etc. qi, atunci cincl ajung la unul ri]Are, a'iifia clt pot sta imprejur il intorc impreuni, ryi \i funpart pracla. Anirnzllele sociale se ap[,ri, reciproe. Bizonii tnasculiclin Amet'ictt,t1e Norrl, atunci cin-d c-xistif pi:r'iorl, ii:ini, fenrt'lele ;i vifcii in nrijlocul turtrtei, in titnp oe ci trlrrir'5 r,xtcliolul. lrrtr-un cir,pi'i,ol viil,ol t'oi lr,r'r"trtir, cazul tr, cloi tanri sitlba,tici tirreli, clllc ia, Clhiiiingha,rn An a,tlrcul, irnpreurril uu t:lur ltd,trin, si a tloi arm[sari care incerca,u irnpreunir s:i goneascr], uu a,l treilea arrndsar d.e la un glup de iepe. in Abisinia, Biehm a lrrtilnit un circl rnarc cle paviarf care traversa o r-ale I unii utcaseril deja muntelc opus, iar unii incii mai erau in vale; acegtia din urm5, au fost ataca,.{,i de ciini, insi, masculii birtrlni s-au repezit imecliat jos de pe stinci ;i cu gura larg deschis5, urla,u atlt cle inspriimintzitor', inctl; clinii s-au retras reped"e. Ei au fost incurajaf,i clin rrctl sir, atace, inszi irrtrc tinrp tof,i partarfi se urcaser[, din nou pe ini,lfimi, afarir, d"e unul tiniir, ln vlrst[ c1e a,proximativ gase luni, care strigincl tare c1up5, a,jutor, se suiso pe urr irloc c1e stincd li era inconjurat cle ciini. Atunci, unul clin masculii eci rna,i mari, un aclevir,rat orou, a, coborlt iar cle pe nrunte, s-a apropiat incet de cel tinllr, l-a iningliat ;i l-a lua,t cu el triumfi,tor, ciinii fiind urult prea uluili pentru a-l ataczl. Iiu pot rezist'a de a istorisi o alt5, scen[,, la care a asistat acela;i naturalist : un vultur a apucat un Cercopi,thecus tlnflr, care, ag5,!ind.u-se de o ramur[, nu a putut fi ridicat in aer imediat I maimu[a a strigat tare d"up5 ajutor, dupi, care ceilal{'i membri ai circlului s-au repezil, cu zgomot, nra,re pentru a-l salva,, a,ll irre'.lrtjura,l, vult,unrl si i-rlu sniuls tr,titea pene, inclt, acestia rlu s-rl, rnai ginclit la pratlil, oi numai culrt sir, licllpcr. Dupir,
Die Darwitt'sche 7'heorie, p. 101. Dl. R. Brolvn in,,Proc. Zoolog. Soc.", 1868, p.409. e Brchrn, Thierleben, 1864, vol. I, p. 52 qi 79. Pentru
cazul nraimulelor care iqi cxtrag nna alteia gltimpii, vezi p. 5"{. lrr legltur[ cu rnaimu{ele llanuulr'yas carc intorc
? 8

pietlele, faptul este rcclat (p. 76) dupI mlrturia lui '\l'.'uale cirui observalii l3ichrn le considerir ca intm totrrl '*ez, dcrnne cler incrcclere. In cltzul pavianilol tnascirji bilLi'ini care uLucii ciinii, l.t'zi p. 79, iut'in leg[trrrir ctt vuli"ttrtil,

vezi p.

50.

SIMTUT, MCJRAL

onrlt obser,v5, Brehm, cu siguran!fl, cd, acel vultur nu \rA mai ataca nicioclat5, o trrairrrtr!5, tzoIat1, tl.e cirtlul si,u "'. Este sigur c5, animalele asooiato au un sent'iment d.e dragoste unul fa,t5 d.e altul, care nu este resimlit c1e animalele nesociale ad"ulte. Este mai ind.oielnic in ce mdsurd, ele simpatizeazd, cle fapt cu d.urerile qi pli,cerile altora, mai ales in ce priveryte pld,cerile. D-l Buxton, ceie arrusese excelente posibilitd,fi d.e observalie 11 afirmzi toluqi c5, papagaiii sili macao, care l,r'il,iau liberi in Norfolk, acord"au ,,un int,eres extravagant,tt unei perechi cu un cuib ; qi ori d.e cite ori femela 1I pd,rfl,sea ea era lnconjurat5, c1e un stoi. ,,care scot,ea in cinstea ei strig5,te gtozave". Este d.eseori greq d.e apteciat d"ac[, animale].e au rrreun simlrimint pentru suferinlele s_emenilor tbr. Cine poate spuns ce siiei v'acile atunci cincl lnconjurd, qi se uit5, atent Ia o tovar5,gd, muriblnd"L sau rnoarti, ; so pare, totupi, clupi, cum observX, I{ouzeau, cri nu simt nici o rnitr5,. Est,e d.e ascrnenea prea sigu.r ci, uneori animalele sint cleparte c1e a resimli rrreo sirnpaiie, cleoarecs eie exclud. d.in turin5 un animal rd,nit sau il impung cu coarnele sau 11 ciiinuie pln5, Ia moarte. Acesl,a este faptul cel mai lntunecat din istoria naturali,, afari, numai dacir, explicalia care a fost sugerati este ad.ev[,rat5, curn c5, instiirctnl sau judecata lor ii face s5, excluc15, un semen vd,t5,matt d.e frica animaleior cle praciil, inclusiv ornul, care ar fi tentate s6, urm5,reasc[, turma. in acest, caz comportarea lor nu este mult rnai rea d-ecit cea a ind.ienilor nord"-americani, car,e iryi las[, tovar5ryii lor slabi si, piar5, pe cimpii, sau [clecit a] locr-ritorilor d1n insda nili care, atunci c?ntl pir:infii lor lmbir,trlnesc san se imbolnd,vesc, li lngroap[, c1e '\rii 12. Totugi, este sigur cli multe animale participd, la durerea sau la pericolul semenilor lor. La fel qi la p:is6ri. C6,pitanul Stansbury tt a gd,sit pe un lac sd,rat clin Utah un pelican b[trin ;i- orb, care era foarie gras qi care clesigur c5, fusese bine hrd,nit timp lnclelilngat c1e semenii sili. D-l Blyth, dupX, culn mL informeazfi,, a v6zut in fnAia ciori care i;i hr5neau cloi sau trei d.intre semenii lor orbi ryi eu am u,ttzib c1e cazul analog al unui cocory clornestic. Ifaci, cred-em c1e cuviin,tzi, putem dennrni aceste ac!,i1ni instinctive ; asemerlea cazurr'i sint insl mult, prea l.al'e pentru dezvoltarea vreunui instinci, special Ir. }lu insumi atn vrazat utr ciitre care nu tre"[-rclnar'.i intr-un co,,s ryi care ii era, o bunl priecea nciorlatir, pe lingir, o pisicil ce zractu, iingir, de citova, ori, cel mai sigur selnn ial nitui simlrimint de prietenr-r,, firri1 s5ln o tenie la utr ciine. ftrebuie r'lellrnitir, simpatie ceea ce fereo tru sigur'nlrf5, (ia un ciiue curajos s[, se repeacl5, la cricine ii loveryte sl,irpinul. Am virzri-t, pe cineva cale se fticea c5, bate cl doann1 care ti.nea in poalir, un ci,!,elu; foarte t,in'iitl, fiir5, ca incercarea sir, ma,i fi fost f[,cutf,, inainte. Micrr fiin,ti a sd,rit pe loc jos ryi s-a inclep5,rtat, ins5, dup5, ce pretinsa bi,taie a incet,at, era intr-ad.evX,r patetic de vlzut cum c[leluqul incerca cu
Dl. Belt rli cazul unei maimufe-palayen (Alckrs) clin Nicaragla, care a fost auzitii tipind timp rie aproapc cloui ore in pldure ;i a fost plrisili cu un vulLur agezat foarte apl,oape cle ea. Se parc cii pasiirca se ternea sI atace atiL Lii"np cit. rimineau fafi in {a!ii ; qi dl. BelL este cle pirere clil ceea ce a vi.zut din obiceiurile accstor aninale cii ele se apari. de vulturi sLind cite doui sau trei impreuni (7'1rc NcLturalist in Niearctgua, 187-1, p. 118). 11 ,,Annals of NIag. of Nat. llist.", noir:mbrie 1868, p. 382.
10

Sir J. I-ubbock, Prelistoric Times, ed' a 2-a, p.4'16. 1r Citat de L. FI. rlorgan, TIrc American Beauer, 1868, p. 272. Cip. SLansbury d[ cle asemenea o descriere interesanti de modul in care un pelican foarte tinir, dus de un curent foarte puternic, a fost indrurnat ;i inconjurat in incerclrile sale cle a ajunge la mal dc cilre o jumltate de duzin[ dc pisiri bltrine. 1a DupI cum afirmi dl. Bain, ,,ajutorul efectiv dat unui suferind izvoregte din simpatie proriu-zisi" (Menlal
aruI Morcll Science, 1868, p. 245).

12

92

DESCENDENTA OMULUT

iusisteuf,i, sir, lirrgi obrazul sti,pinei tui ;i s-o consoleze. Brehnr 15 afirntri ch, atunci cincl un pavian ln captivitate era urnrir,rit pentru a fi peclepsit,, ceilalli au incercat sd,-l apere. Trebuie sd, fi fost simpatia, ln cazurile de mai sus, cea care a f[cut, ca pavianii qi cercopitecii s5,-;i apere tovari,qii tineri de ciini;i d"e vultur. Nu voi da d.ecit un singur alt exemplu d.e comportare eroic5, pi cLe simpatie in cazvl unei mici mairnule americane. Acum mai mulli ani, un ingrijitor d.e la gr6dina zoologicir, mi-a ari,tat clteva ri,ni adinci cle-abia vind.ecate pe propria-i ceafd,, care i-au fos1, fd,cute, pe cind. ingenunchia pe pod.ea. d-e ci,treunpavian fiorcs. l\{ica maimu!.[, amcricand,, care era o prieteni, d.evotati, a acestui ingrijitor, tr5,ia in acelaqi compartiment spalios ryi ii era grozal.;- defricii,cle acest pavian ma e. Totuqi, de indatd, ce,1i-a vd,zut, prietenul in pericol, s-a repezit s5,-l apere ryi, prin tipete ;i muryc[turi, l-a distras intr-atita pe pavian, incit omul a reuryit s5, scapc, cll toate c6, clnpzi pflrerea cloctorului, fusese in rnare pericol c1e a-;i piercle riala. Pe lingf, dragoste ;i sirnpatie, tr,nimalele prezintfi li alte calit[fi legate c1e instinctele sociale, care la noi ar fi clenumite morale,;i sint cle acorcl cu Agassizl6 ci, ryi ciinii posed.5, cev& foarte asemirni,tor conytiinfei. Clinii posed.5, o o&recare facultate cle autosti,pinire, qi aceasta nu pare a fi in intregime rezultatul fricii. Dup5, cum observl Braubach tt, ei se ablin cle a fura hrand, ln absenta st[,ptnului lor. De mult timp s-a ad.mis ci, ei reprezint5, insuryi tipul fid.elitillii pi al supunerii. insd, elefantul este de asemenea foarte crecl"ineios cond.ucd,torului sau ingrijitorului sir,u pi il consider5, probabil d.rept concluc[,torul turmei. I)r. Ilooher md, informeazil c5, elefantul pe care c[,ld,torea in Ind.ia s-a 1nn5,molit atit d.e ad.ine, iqcit a ri,mas fixat plnfl a doua zi, cincl a fost scos cle oameni cn ajutorul fringhiilor. fn asemenea situalii elefanlii apucil, cu trompa orice obiect, viu sau mort, pentru a-l aqeza sub genunchi gi a preveni cufund.a,rea pi mai aclincfi, in noroi ; conducfl,torului ii era ingr azitor c1e fric5, ca nu cumva animalul sd,-l apuce pe clr. Ilooker;i sd,-l zdrobeascd, cle moarte. Dupi, cum fusese asigurat d.r. Ifooker, conduc5torul insuryi nu risca ins[ nimic. Aceast6 std,pinire cle sine intr-o situalie rreprevi,zutd, atit cle ingrozitoare perttru un anirnal greu este o r.lovad"fl minunatf,, de

notrili, firlelitate 18. Toate animalele care tr[,iesc ln grup, care se ap5,ri, ;i i;i atacd, dupmanii in comun trebuie d.e fapt s[-qi fie, intr-un grad. oarecare, crerlincioase unele altora qi cele care urmeaz[, un conclucd,tor trebuie s5, fie lntr-un anumit gracl ascultd,toa e. Atunci cind. pavianii clin Abisinia ts jefuiesc o gr[d.in[,, ei iqi nrmeazd, conducS,torul in td,cere ; Di clac5, vreun animal tini,r imprud.ent face zgomot, el prirneqt'e o palmd, de la ceilalli pentru a-l 1nv5,!a liniqte qi ascultare. D-l Galton, care a avut oca,zrL excelente de a observa vitele cornute semisd,lbatice din Africa de sud, spune 20 cd, ele nu pot suporta s5, fie separate d.e ciread.i, nici chiar pentru scurt timp. Ele au de fapt o natur5, de sclav gi acceptd, hot5,rlrea comun[', necfl,utind. o soarti, mai bun5, decit sd, fie conduse de cd,tre un bou oarecare, care sd, aibd, sufieientfi, tncredere ln sine pentru a accepta aceast5, pozitie. Oamenii care dreseazd, aceste animale pentru ham cauti, cu siguranfd, pe cei care, pd,scind. separat, d.au d.ovad.L d.e o dist5
Thierleben, vol. 1, p. 85. te I)e I'Espice el de Ia Classe, 1869, p.

le Brehm, Thierleben, vol. I, p. 76.


20

tz Die Darwin'sche Art-Lehre,


Vezi de asemenea lucrarea Journals, 1854, vol. II, p. 333.
18

97. 1869, p. 54.

lui

Vezi lucrarea sa extrem cle interesantir despre Grein XtIatt, ,rNlacmillan's Xlagazine", Hooker Himalagon februarie, 1871, p. 353.
gariousness itt Cuttle and

SIMTUL MORAL

93

pozilie de incredere in sine $i pe acerytia ii clreseazd, ca boi fruntaqi. D-t Galton aclaug5 cd, asemenea animale sintrare qivaloroase pi d.acl, s-ar naqte multe, ele ar fi curind. eliminate, d.eoarece leii cauti intotdeauna indivizi care se indepdtt'eazd' de turm6. in legiturd, cu.impulsul care face ca anumite animale sd, se asoci,eze $i sd, se ajute intre ele in mufte feluri, putem deduce ci, in majoritatea cazurilor ele sint lndemnate de acelaqi simldmint de satisfaclie sau plflcere pe care il simt executind. alte acliuni instinctive sau de acelagi sim,tdmint de nepl[cere ca atunci cind" alte acliuni instinctive sint impied.icate. Yed.em aceasta ln nenumd,rate cazuri qi este exemplificat in mod. izbitor d.e instinctele d.oblndite ale animalelor noastre tlomestice; astfel, un cline ciobdnesc tinir este incintat si, mine o turmd, de oi gi sd, alerge in jurul ei, insi, nu s-o h[rfuiasci,;un ciine fox tin[r se delect'eaz6' vinlnd. o vulpe, pe cind. alte rase de ciini, dupi, cum amvhzut personal, nici nu se uitd, la vulpi. Ce simlAmint puternic de mullumire interioard, poate indemna o pasf,,re atit de aetivi, sd,-qi cloceascd zi de zi oud,ie ? Pdsflr'ile migratoare sint foarte nenorocite dac[, slnt oprite d.e a migra; poate c[, ele se bucurS, sd, porneasc5, in lungul lor zbor, ins[, este greu d.e conceput cd, bietele giqte cu aripile t6iate, descrise de Audubon, care au plecat pe jos la timpul potrivit pentru o c6l[torie de peste 1 600 km s-ar fi bucurat Oe acest iueru. Ilnelelnstincte sint determinate numai d.e simld,minte penibile, ca fr'ica, care d.uce la autcconservare ;i care in unele caz\ri este resim!,iti, fa!i, d-e anurnili d.u;mani. Sint de p6rere cd, nimeni nu poate analiza senzatiile d..e,pldcere sau durere. in multe cazuri este totursi probabil ca instinctele s[, fie persistent urmate prin simpla for!5, a ereditfllii, fd,rd, stimulentul pl[cerii sau al durerii. Se pare cd, atunci cincl un tinflr prepelicar miroase pentru prima d.atd, vinat nu poate sit nu-l semnaleze. O veveriji in colivie ca e apas6, alunele pe care nu le poateminca, ca qi cincL le-ar ingropa iir p6mint, cu greu poate fi consideratfl, cL acfioneazd, in acest fet clin pl[cere sau d.urere. De aceea, pfl,rerea generalfl, cd' oamenii trebuie ind.emnali la oiice acliune prin faptul ci, incearcd, o pl[cere sau o suferinff oa,recare t'ste poate gre;itii. Ou toate cd, un obicei poate fi urmat orbet;te ;i deci indiferent tle vreb pidceresalclnrere rsirn{it6irracelnrornent,totuqidac[,e steimpietlicat inmodfor:,tatsaubrusc se vil incerca in general un sirntlmint vag 119 ngmullumire. S-:r,pre supus tleseori cti anirnalele att tleve'nit rnai intii scciale,,s_l c;i,,.in conseein!5,, se simt stingt,erite atunci c;intl se separ[ ryi fse simt] ltr, largul lor t,ind. sint impreuirl, ; o ipotezl, mai probabilii, este insii, cit, pr'irttele care s-au tlezvoltrtt; au fost aceste senzafii, pentru ca acele animale oare nr profita trflind irt societate s[, fitl stimulate s[, trfi,iascd, impreuni,, la fel ca qi senzatia d.e foame qi plircerea d-e a minca, care au fost, f[r[ indoiali,, clobindite in prinrul rind pentru a inclemna animalele s[, mi,nince. Senza,tia d.e pl[cere decurgind" din societate este probatlil o extind.ere a afecliunii pareniale sau f;tiale, deoaiece se pale c[, instinctul social se clezvolti, din faptirl c[, t]nerii rd,min timp indelungat cu pd,rinfii lor ; aceastf,, extindere poate fi atiibuitA par,tial obiceiului, dar in primul rind selecliei naturale. La animalele care profiti, tieinO in asocialie strinsd,, inclivizii care au cea mai mare pl[cere trdind. iir sccietate vor scd,pa cel mai bine d.e diferite pericole, pe clnd. cei c[rora le pasi, cel mai pulin de semenii lor si tr5,iesc solitar vor pieri in cel mai ma,re numfi,r. ir *uu, ce priveqte originea afec,tiunilor parentale qi filiale, care pal qq fi_e.la baza instinctelof sociale, n.i cunoaqtem treptele prin care ele au fcst d.obinclite, insd, pntem d,eduee e[, aceasta s-a reahzat in mare parte prin seleclie naturalil,. Aproape

DESCENDENTA OMUI,UI

sigur cii, tot a$a a fost ;i eu sinrlimlntul ueobi;nuit ryi opus, clo urii, intrcr lurlele cele trl_ai a,propiate, ca la a,lbinele lucrzil,oarc carc l;i omoaril fra,tii, trintorii, ca la rn6tcile care lqi omoar5, fiicele mltci, d.orin!,a cle a-ryi distruge rutlele cele mai apropiate fiind. in acest caz :ut'71i, comunit5,lii. Afecliunea parentali, sau un sirnfd,rnfnt oarecare care o inlocuie;te s-a clezvoltat la anumite animale situate foarte jos pe scara evolufiei, ca de exemplu la steaua d.e mare qi la pd,ianjeni. IJneoli ea este prezenti, numai la ciliva repre zentanti ai unui intreg grup de anirnale, ca la grupt{ Y'orficula sau urechelnile. _ Ernolia extrem d.e importantd, de simpatie este distinctfl cle cea d.e clragoste. O mamd, poate iubi cu pasiune copilul ei ad.ormit qi pasiv, insi, cu greu se poate spune in agemenea momente cd, simte simpatie pentru el. Dragostea unui om pentru ciinele s[u este distincti, c1e simpatie ;i la fel este cu cea a ciinelui pentru sti,pinnl s5u. Ad.am Smith d.emonstra pe vremuri, ca ;i cll. Rairr recent, cra haza simpatiei rezid[ in puternica noastrf aclueere amirrte a ullor st6ri anterioare cle clurere sau pl5,cere. I)eci ,,veclerea unei alte persoane suferind cle foarne, frig, oboseal5, reinvie in noi o oarecare aducere amirrte cle asemenea st[ri, care sint clureroase chiar si numai ca id"eet'. Sintem astfel lnclemnali s5, u;urd,rn suferintele alt'ora, pentru ca, in acelaqi timp, propriile noastre simJ,d,minte d.ureroase s5, fie u;urate. in acelaqi fet particip[rn ta plecerile altora2:'. Nu-mi clau seama insir, curn poate explica aceastd, ipotezd, faptul ci, simpatra este provocatd, lntr-un grad incomensurabil mai puternic d.e c5,tre o persoan5, iubitI, d"ecit de cfl,tre una incliferentA'. Simpla ved.ere a suferinfei, ind.ependent d.e iubire, ar fi suficientir, pentrn a, eYoca in noi amintiri ryi asocialii intense. Explicalia poate consta clin faptul cli Ia toate animalele simp atia este inclreptati, numai cd,tre membr.ii aceleiaryi cornunitX,1ri ryi cle aceea cd,tre membrii cunosculi ryi mai mult sau mai pu,tin iubili, ins[, nu c5tre tofi indivizii aceleiaqi specii. Acest fapt nu este mai surprinziltar declt attrnci cind. frica, la multe animale, este ind.rept atd, ciltre anumili rluqmani. Speciile care nu sint sociale, ca leii qi tigri, simt, fd,rd, lndoiali,, simpatie pentru suferinla propriilor lor pui, nu insd, pentru cei ai vreunui alt a,nirnal. in cazulomulpi, egoismul, experienla ;i imita!,ia sporesc probabil, dupfi cuili a a,rd,tat c1l. I3ain, forla simpatiei deoarece sintem conduryi de speranla de a fi r[spl5,tiJ,i prin bine, atunci clnd. facem pentrual,tii acte de bund,bate pi simpatie, iar simpatia este rnult int6rit5, prin obiqnuin!5,. Oricit de complex ar fi mod.ul in care acest sim!flmint a putut iua na,1telo, cum el e ste d"e mare importanld, pentru toate acele animale cAre se ajutilryi se ap5,rii reciproc, el trebuie sd, fi sporit prin seleclie naturalfi,, cleoarcce acele comunit;,li care includ, cel mai mare numdr de membri cu simpatie reciprocil, vor propi,ryi cel mai bile qi vor avea cel mai mare numd,r d.e d.escenclenli. In multe cazuri este totuqi imposibil d"e hotd,rlt d.aci, anumite instincte sociale au fost doblndite prin seleclie natural6 sau d,acd, slnt rezultatul indirect a altor instincte pi faculteti, cum sint simpatia, ra,tiunea, experienla qi o tendinli,
2L lrlezi

Sentiments,

d-lui

275-282. Dl. Bain afirmi ci ,,simpatia este indirect o


sttrsS. cle pldcere

Moral ficiat san altele ln locul ei pot compensa prin simpatie asemenea lucrarea sau prin serviciu adus saclificiui flcut". Daci ins[, clupi Bain, Mental and X'Ioral Science, 1868, p. 244 ;i cum pare a fi cazul, simpatia nu este declt un instinct,
remarcabilul prim capitol din Theorg of

al lui Adam Smith. De


pentru simpatizant",

prin reeiprocitaLe. Ifl observri cI ,,persoana

;i

el explica

cxercitarea ei ar cletermina o pl[cere clirectf, in acelagi aceasta fel ca gi exercitarea, dupl culn s-a observal mai susr. a care a bene- aproape oriclrui alt instinct.

SIMTUL MOAAI" c1ac5, nu sint faltceva] dectt rczaltatulunuiobiceilnd.elungoontinuat. Un instinct atit de rernalcabil ca cel d,e a plasa sentinele pentru a aveitiza comunitatea de pericol cu greu a putut fi rezultatul indirect al vreuneia dintre aceste faculti!,i ;i cle aceea el trebuie sri fi fost clobintlit, direrct. Pe de att[, parl,e, obiceittl ttrrtr:tt tltr nulsculii unor atrirttalc sociale de a api,ra comunitatea $i Ae'a ataea in curnutr dugtnanii sau prada lor poate sL fi apbrut din simpatie reciproci,, ins[, curajul _qi, in rnajoritatea cazurilor, forla trebuie s5, fi fost dobtndite anterior, probabil prin selectie natural5,. Dintre diferitele instincte qi obiceiuri unele slnt mult mai puternice decit, altole, adicti unele prod.uc rna,i rnultir plfl,cere in executarea lor ryi mai multd, suferin!,li ln impieclicarea lor tleclt altele srlu, ceea ce este probabil tot atit, tle irnportnnt slnt rnai pelsisternt urnra,tcr prin ereditate, f[,r[, a proyoca vreun sim,t[,mirrt drr pl5cele salr dc durere. Noi inqine sintem conrytienli de faptul cI, unele obiceiuri sint mult mai greu d"e lecuit sau de schimbat decit altele. Adesea se poate observa llr, animale un eonflict intre diferite instincte sau intre un instinct qi o dispozi!,ie obi;nuitit, ca atunci eind nn eiine se reped-e d.up[, un iepure d.e cirnp, este mirst;rat, s(f opl'esttr, ezit5, iarirsi il urmlic.,sqte sar se lntoa,rce ruqinat la std,pinul s5,u; silu ca int;re dra,gostea nrrei cri!,ele pentru cil,teii sI,i tineri qi pentru stilpinul s[,u, deoarece se poate veclea cum oa srl cluce pe furiry la ei, ca gi cind ar Ii oarecum nrryinatit, tle a nlt-,si inl,ovirri;i stilpinul. Cazvl cerl rnai curios pe care il cunosc al unui inst,itct itn'itrgintl trrr zr,ltul cste ins[, a,l instinctului de migraliurre lnvingincl pe cel rnatelu. Pt'itttttl esto uimitor d.e puternic ; o pasl,re captivi, izbeqte la tirnpul respectiv cu piepi,ul gratiile coliviei, pin5, cc pieptul devine golaq pi singerind. Tot a,cest instinct fa,ce sfl, {,inerii sonroni sri sar[, din apa d"ulce, in care ei ar pul,ea s[,-gi conl,irruic existenla, ryi asl,fel, fd,r[ intenfie, si, se sinucidf,,. Oricine rytie cit de prrl,(,I'ltic este instinctul rnatern, care face chiar tirnidele pfisl,ri sX, infrunte pericole tnali, cu foa,te ot-t, o fuc ctr ezit,ale qi ln contrazicere cu instinctul de autoconseryAre. Itrsl,irrct;trl tlt'trtigru,tc t'sttr tt-rl,rrryi atit de puternic, incit hl sl'ir;itul toa,rnuei r,inttuni-

de a iirrita, sau

cilc (swullouts), llsturrii (lrcu,se-tnurt,'ins) ryi rindun"elele cle ploaie (swifts) cleseori isi pirirsesc puii lor pli,pinzi,lirsindu-i sir, piarf,, in rnod jalnic in cuiburile lor 22. l{e put,r:m da seillni} cir, un inrpuls instinctiv, tlacfi, este ln weun fel oareca,re ttrai Iulositor urrci spocii dccit vreun alt instinct sau vreunul opus, va deveni prin selectic na,tura,lir, eel nta,i puternic clintre ambele, deoarece indivizii la care el c.'ste ctrl trrlr,i ptrtt't'llic d.ezvoltat vor supravie!,ui in numir mai mare. Est,e intloielnic h ct"t, lt ct'*stt r c st,t' cazt rl instirrctului dc migrare in comparalie cu cel mat,el'n. IVI:t,rca 1rt'r.$isl,t,n1iI si actirrn('4, sustimrt5, a insl,inct;ului cle migrAre in a,nunrit,e anolirrrllur'i, itt 1,o1, t'irrrpul zilci, ii ponl,tr dn pentru citriva vreme o frlrf,i, pr:epond('l"elltr-u.
t

sr, IV/rilc'.s Nrrf. flis/. p.20-1) <lir acesL fapt, intcgistrat Ittl"ii de ciitre ilustrul Jenncr fur Phil. '1'ransnct., 1824, qi confirmab de aturrci de rnai mul[i observatori, ln special de d!. lSlacklvall. Acest din urrnl observator oI
Selltorrtc, 1853, cougtiincios a observat le sfirgitul toarnnei, timp de 2 ani, treizeci qi ;ase de cuibuli ; ol a gisit c:i clourisprezece con{incrrrr pr-ri mor!.i, cinci con}irleau oui-r gata cle eclozare, ier trei. our-l plll.in clocite. \{rrlLc pirsliri incir prcrl tinere
x -- r', .t{ti

er ll,t'v. 1,. Jcnvnrr (r.czi ctli[.ia

pcntru un zbor prelungit fuseseli de tseurenea piriisite. Vezi l3lackwall, llesearches irt Zoologg, 1834, p. 108 qi
118. Pentru dovezi suplirnentare, cu toate ci acestea nu sint rrecesare, vezi Leroy, Lettres Phil., 1802, p. 207. i)crr-

tru listuni, lucrarea lui Goulcl, Introductittn lo the Birds of Great Britain, 1823, p. 5. Cazuri similare au fosL obser'vate in Canada de dl. Adams, ,,Pop. Science ll,eviel", iulie 1873. p. 283.

96

DBSCEI\DEIhI

Xi\

ONI tt

l-t-ll

Yedem aceasta in aversiunea sa pentru singurd,tat'e societate in afari, d,e cea a propriei sale familii. Detenf,iunea, izolatii, este una dintre cele mai grele pedepse caie pot fi aplicate. Ifnii autori presupun c5, ontul tr5,ia inilialinfamiliiizoLaterlnsfi, irr prezent, cu toato cI, {a,milii izolate sau nunrai cil,e Aori6 sau trei la u1 loc rd,t[cesc prin pristiel,d,file unor regiuni sirlb:rtice, ele intrefin, d.up[, cit pot afLa,leg6turi de prietenie cu alte familii locuind in acelaqi littut. AsemJnea tarnitii se'lntilnesc uneori la sfat ryi se unesc pentru ap[,rarea lor comund,. IrTu se poate invoca contra faptului cd, sd,lbaticu.l este un animal social argunlentul cd, triburile locuind. linuturi invecinate se rd,zboiesc aproape pelmallent intre ele, d.eoarece instinctele'sociale nu se extind. niciod.ati, la to!,i inclirrizii de aceearsi speoie. Jud.ecind. prin analogia majorit[,fii cvad.rumanelor, este probabil c[, strd,doqii primitivi ai ornului, asemd,ndtori maimulelor, el?u c1e aseille'nea sociali, tnsd, aceasta nu are rrreo nrare importanfd, pentru noi. I-aptul c[, ornul., apa cum existi, eI acumr ru ar.e decit puline instincte speciale, pielzind. pe cele pe care strdmoqii sd,i pitmitivi le-au posed.at, nu este un rnoliv ctt, eI sit, rru fi pI,st;ral, tlin timpuri extrem tle lnd.epfrtate un grad oarecare ti.tr tlragusttr ryi siiriplt,tie itrst,ittc1,ive pentru semenii s[i. Sintern de fapt cu tolii conryt'it'ttli t-ri,:tvonl rcalmtrlti;tl asemenea gentimente de simpatiezsl conqtiin!;a, nonstrit, tttt tr(| silutttr insri tlltcil t'le stnt; instinctive, dac[, rlu hrat naqtere cle detnrtlt, in acela;i l'el t;tt !i lt], rt,ttitrinlele ilferioare, san i1ace ele au fosl; clobinclite cle fieca,r'ti tlint,l't^ noi ilr prillrii it,tti :t,i t'itlsigLrr o[, el !ii, Deoarece omul este un anjmal social este aproftpe1,r'ibulrti siu, ttroryt;eueqte tentlooareoe.&,otrsttr a fi cred.incios tovari,gik:r sili ryi s,upus rye{ulrri Ainla de sociale. I,lt vu, ftvea, in c-onsecinfI,, o ca[tep sint comune ma,jorit5,fii anima]elor oarecare capacitate d.e std,piniie cle sine. Printr-o tendin!,ir, ereditar[ elva fi dispus s[,-ryi apere fn comun semenii gi s[, fie gata s5,-i ajute ln ori ce l'el care mr a;r irnpiedica piea nqlt propria sa bun[,stare sau propriile sale d"orinti puternice. ^ tn ajltor^ul pu care il d,au membrilor acetreiaqi comunit[,lri, animalele socialtl care sint siiuate pe- treapta cea mai d.e jos a sc5,rii evoluliei sint, concluse a,proape exclusiv, iar cele mai evoluate in mero mf,,surI,, cle instincte speciale ; ele sint insd,, de asemenea, partia,l indemna,te d.e dragoste $i simpntie recipro_cI,, ajutatett tlupfi, ctt se pare, fn[r-o-oareca 'e rri,suril de rafiqne. Ou toat,er c[, oruulr dup? cum tocmai s-a observat, ntr a,ro nici un instinct special caro s[,-i spuni, cum sir,-gi ajute semenii, el 6re toturyi aceastd, tendin!6, $i cu facultnlile sale itrtelt'cl,uale perfeclionattr va fi, fireqte, mull, cl,lfi,uzit in aceastfl privinff dc raliule qi t,rperriel!fi. Sitnpa,consider:abil a,prr-rba,r'ea semotia instinctivd, il va face de aseinenea sii, preluiasciito, cl,ragostea, tle hludii, qi sintlt-rtlupd, euln a, arrit'at clat' tll. I]aill rrilor: s[i, tleos,rco1 preourn ryi oloarqr1, $* rnai pul;ernicfi, de disprt',!, Di infanlie, rniltsl puternic dcr glcirie, influetrt;itl, itt ,,sint rizultat,ele scntirnentului de simpatie". In consecin!ri, onrul este cea mar mare m[s1rf,, cle tlorinlele, a,plobarea, ryi clezaprobarea semetdlor s[,i, exprimate prin gesturile qi vorba 1or. Astfel, instinctele sociale care l,rebuic s[, fi fost clobindite d"e om intr.o stare foarte primitiv5, ryi probabil chiar de str[moqii sd,i prirlitivi asemind,tori maimutelor, nrai dau inci, impulsul unora d"intre cele urai bune
Hume observi (An Enquirll Concerning the Prin- irnaginea prirnei... ne cornunici o bucurie sccretit; de ureciples of MoruIs, eclilia clin 1751, p. 132): ,,Pare si exisle aspecLul celei din urmi... aruncir rtn sentimetrL o nevoie de a mirturisi ci fericirea gi nenorocirea altore lancolie asupra imaginaf.iei". 'J4 LIental and Il'Ioral Sciertce, 1868, p. 2l-r'1. r)s 1r, sint spectilcole r:u totul inrlifert:nte, lnsi cir plin
gs

Onoul,, an,imal, soc,i,al.

e o fiinf[ socialfl. -. Oricine ad.rnite ci), omul estd.orinfa sa pentru o qi d.in

SIMTUL MOP"AL

acliuni ale sale ; acliunile sale sint lnsd, determinate intr-un grad mai mare de dorinlele exprimate qi d.e aprecierea semenilor sd,i qi, d.in nefericire foarte des, d.e propriile sale dorinle puternic egoiste. Deoarece insd, dragostea, simpatia qi stnpinirea de sine se intd,resc plin obirynuinln qi d-eoarece facultatea cle a raliona devine rnai clarL, aqa incit omul poate aprecia corect pfrerile semenilor sd,i, el se va sim!i lndernnal,, in afar[, de orice pl5,cere sau tlurere treci,toare, sd, adopte anumite Unii de cond,uiti,. El ar putea d.eclara atunci (tteqi nu cred cL un s5,lbatic sau om incult ar putea gincli ln acest fel): Eu slnt supremul judec5,tor al propriei mele purt5,ri sau cu vorbele lui Kant, nu vreau sL violez ln propria mea persoiln5, cLemnitatea llmanitd,fii.
Inst'inctele soci'ale mad durabile 6na'ing instinctele ma'i, pulin pers,i,stente. 1nc5, punctul principal in jurul c5ruia, d.up5, ipoteza noastrd, d.e fal,ra, se roteqte intreaga problemd, a sim!,ului moral. De ce s[, simtf oare omul cra ar trebui si, dea ascultare unei anumite d orinle instinctive mai curind. decit alteia ? Dc ce oare regretd, el ama,rnic dacir, a ced"at unui sim! puternic de lutoconservare si ttu si-a riscat via!,a petrtnr a salva pe cea a unui sern(rll nl sir,u ? Si rle r;e oaro regretii, cti, impins tio foa,rne, a fural, de-alc nrincz-irii ? .[n prirnul rincl cs1,e cvident cir, in cazttl ornului inrpulsurile instinetivc A,rr diferil,e gt'ittltr tlo for![,; rrn si,Ibal,ic iryi va risca, viala pentrir a salvrr, pe ceil, a untri rnenrbru ltl aceleiasi cornurritlfi, ins5, v'lr, {i conrplet irrdiferent perrtru un.str[,in I o nta,mI, l,inti,r'il si tilrritLi, indemnat[, de instinctul mA,tern, va infrunta fii,rir, o clipir, tltr ezitate cel rnlli rnare pericol pentru copilul sd,u, lns[, nu pentlu un simplu senreu oarecare. 'I'ol,upi, rnulli bd,rba!,i dwiltzali, chiar ryi tiner:i, care mai inainte nu ryi-a,rr riseat niciodal,ti viala pentnr un altul, plini de curaj pi sirnpal,ie llu Au finut, s(footea,l[, tle instincl,ul de autoconsorvtr,re qi s-au aruncat fhrir, ezita,re in viltoare& nnt i *pe pentru a, salva un om care se lnecar cr toate cX, acesta nu era declt un stri,iu. Ln acest caz ornul es1,e indrrmnat cle acelaqi rnotiv instinetiv ca,re a ff,,cut pe eroiclr, rnicl, rntr,irnuff american5, descris[, nrai lnainte sl-ryi salveze ingrijitorul, atacind rnarele pi ternutul pavian. Asernenera acl,iuni, ca ruu du rnai sus, pi,r sX fie rezultatul forlei rttai mari ll instinct,elor sociale sau nraterne decit ale oricd,rui alt instinct sau rnotiv, d.eoarece ele sint excrcutate prea instarrtaneu pentru a fi supuse judecfilii satr ca rrreo plS,cere san dru'ere sii, fie resimtitd in acel moment, cu toate c[, d"ac[, ar fi fost inrpiedicate din orice motiv s-ar fi putut resinrli trist,efe sau chia,r suferin![,. Lfl, rl] olu tirnid., pc de altir, parte, instirrctul tle ant,ocorNervare poate fi atlt de putt'rnic, iricit sL fie inca,p:rbil si'r, st. decitli la, nll asernenea riso, poa,te nici chia,r petttnr^proplinl sir,u copil. fnri dart sril,rnil cii, rrrrrrlo persoil,uc srrs!,iu c[, ltcl,iunilo execlrtate irnpulsir', el in ca,zut'i.[c tle lna,i stts, nrr int;rir, sub tlorninat,ilr, sinr!,trlni rrrora,l si rm pot fi nundte tnourle. Ei lirnitea,zra acesl, termun la acliuni tixecutate internt,ionat, dupi, o viclolie asupra dorinte,lor contrare sau ciud sint; inspirate rle vreun motiv in[ll[tor'. Pare insri aproape irnposibil dc a face o d,eosebircr clarf de acest fel gs. I n ceea co

Totu;i, nu arn examinat

s6 ['Iii refer aici la dislinc[ia lntre ce s-:l numit, lnoraliL:rtea materialii Si fonnald. ][ii bucur sh const:rt ci prof. Huxley (Critiques and Atldresses, 18713, p. 287) adopLi acelagi punct cle vedere ca gi rninc in leglturi cu acesL

thinlting antl Plains Speal.'ing, 1873, p. 83) : ,,I)istinctia rnetafizicir dintre rnoralitatea nreterialii .'si l'ot'nral:i este toL aLiL tle nepotriviti ca ;i oricare altii ascnrent,n tlis-

tinc[ic".

sttbiect. Dl. Leslie Stephen obst:rvii (E.s.soys an Free-

DESCENDEIITA OMULUI

priveqte motivele ind,l!5,toare, s-au inregistrat mulbe cazuri ln care s5,lbatici lipsifi de orice sentiment cle bun[,voin!6, generald, ta.d, de umanitate qi care nu sint conrtrrryi rle vreun motiv religios ,si-An sacrificat in mod- conqtient viala ea prizonieri 26 decit sd,-5i tr[d-eze carnarazii ;i desigur c[, purtarea lor ar trebui consideratil ca rnoralir,. In eeea ce plive;te chibzuin,ta, ryi victoria asupra rnotivelor contrarc, se pot veclea animale care stau la ind.oialS intre instincte opuse at,unci ctncl este vorba s[,-qi scape descendenlii sau carnarazii din pericol, totugi acpiunile lor d.eqi sint executate pentru binele altora, nu sint consid.erate morale. De altfel, orice se executi, repetat de ci,tre noi, pin[ in cc'le d"in urmi se va face f5ri, chibzuinli, sau ezitare qi atunci cu greu se poate clistinge cle instinct I totuqi, nirneni ntl va, pretincle ci, o asemenea acliune lnceteaz6, de a mai fi moralir. Din contra, noi sim,tiur cu tolii cL o acliune nu poate fi consid.erati, perfectfi, sau executat[ in felul cel nrai nobil d.ac[, nu est,e executatf in rnod. impulsiv, f[r[, chibzuire sau efort, lll fel cuur ar fi fricutir, d.e un om ln care calit5,fite necesare slnt innd,scute. Cel care este tlbligat ea si-ryi infringi, frica sau lipsa d.e simpatie inainte d,e a acliona merit5, t,otuqi, intr-un anumit sens, mai multri cinsi,e d.eclt omul a,l ciirui ternpcirament inniiscut il face sfi, rrxecute o acliune bunri f[,r'ir, efort. I)eoarece lltt putem factr distirrcfit.l int,re motive, consirlerilm toate aoliunile dintr-o ilnlnnil,i clasii, Idc acf,irrni] cil, lllolAle dacd, sint executate de o fiin!5, molal[,. O fiitt!,[, ttloralil, e$t('(]e[r care t'ste c:lpa,bil[ sii compare aef,iunile sau rnotivele sa,le trecute ryi viitotr,r'tr si sir, lc aprobe slt,tr si, lei clr-.,za,probe:. I{u avern nici un nrotiv de a presllpune cI, vtentlul tlint,r'et arrintuleltr inferiorr,r.e are llceastir, capacitatc ryi de ar-leea,, atuttci cintl tttr clino de lferrrr,-Novll, scoate un copil rlin ap5, sau o rna,irnntfi, sc expune lrericolttlui penl,ru a-qi salvll ctlrnarathrl ori preia ingrijirea unei rnaimu!,e orfan"o, lltt cotrsirlerS,m comporl;a,relt, lot' clrept rnoralir. in ea,zul clmului ins[, singurul c:t,t'lr poa,tc fi considerat cu ctrltil,rrtline ctl, o fiinfd, rnorall,, acliuni dintr-o a,trumitl, clasri sinl; tleuumite tnora,lt-r da,ci, sint execgtatei in rnod. d"eliberat, rlupii o luptl ctt rnol,ivt'ttpltstt, llitr ittrtrplsiv prirr instinr:t, fic prin eliectele unui obicei tlobindil, tltr incetul. S[, revenim insii, la subiectrrl nostrrr rrrtli r'r,plolJiut. f.]u 1,oa,1,c cir, ull'lt' ittstilete sirrt rnai puter'niee decit a,lttltr ryi a,stfel rluc lu, rlcliutti eorespurtztil;rvil,l'1!, lltL se poate susfine ce, llr, onr instinctele soeia,le (inclusiv iul-rirt'a cle laudin ryi_frica tlt' dezaprobare) a1 putere rnai lll&r'o salr all clobinclit, prin obiqnuint,L ind-eluttgal,ri,, forlil mai mare cleclt instinetele de aul;oconseryar(1, foarne, d,orinfii selxualt-t,, t'itzbunare etc. De ce regreti omul, chiar clacfi, ittcearc[, sL inllil,nre aselllellott, l'egx'l , cX, a clat urmare unui anumit impuls tratural clecit unui altuia;i de r-re sittttt't'1, tleasernenea cil ar trebui s6-qi regrete purta,rea ? irr &celrsl,ri privin!,il ritrrttl $ti tleoseberyl,e profuncl de animalele infrrlioar'c. Ored cir, lt(r ptttt'ttt l;ot,ttsi tlit, so{l,ttl{I, clt oa,r'eoare claritate c1e rnotivul acestei deosebiri. Din callza, activitl,,tii faculti,filor sir,le mintille, otnttl ntt poa,te ovil;a, tlt' lI, gintli: irnpresii ryi imagini trecute ii trec neincertat qi clar prin rninte. O", la Aninta,ielei care trl,iesc perma,nent in grup, instinctele sociale sint totdeauna prezentet ';i persistente. Asemenea animale sint intotd.eauna gata sA,emitd, sernnalulde alarmlit sL ap.te comunitatea qi sd,-qi ajute l,ovar5,qii in conformitate cu obiceiurile lor I ele simt oriclnd. f6ril stimulentul unei pasiuni sau d.orinfe speciale, o oarecare d.r'agostc
Am dat un asemenea caz, anume a trei intlieni unul, dtrciL si tricleze planurile camarazilor lor de luptit p. 103). lrringonezi care all prc'femt sit fie impuqcali unttl t.^lte (,Iournnl of Researches, 1845,
zo

.SrMTtrL MORAL

laqi s-au considerat bravi pin5, ce qi-au intllnit du;manul'fafd, fu fa!d,. borinla pentru bunurile altuia este poate o d.orin \d, tot, atlt de persistentd ca oricare aLt'a, 1ns5, chiar in acest, caz satisfactia posesiunii insd,qi este in general un simtdmlnt mai slab d"ecit dorinla; rnulliLofi insH, nu unuld.emeserie, s-i..mirat, dupi, ror".u, de ce au furat un anumit obiect 22. IJn om nu poal,e evita ca impresii trecute s5,-i revinf tles in mint,e I elva trelrui astfel s5, compare intpresiile foamei trecute , ale rd,zbunfi,rii satisf6cuie sau ale ;rericolului cvital, in clauna altora, cu instinctul de simpatie aproape lntotdeauna prezenl, ryi ctr const,iinfa sa, tlnterioa,rii de clea ce altii consid.erb ca HuOatril sau cond.amnabil. Aceastl conptiin!;ii, nu poate fi indepd,rtat6, din mintea sa qi djn simpatie instinctiv5, ea este consideratd, tle rnare importan!f,. El va simli atunci, ca ryi^cinU. :rr fi fost impiediczt,t si, cetleze unui instinct sau lrnei obirynuin{e prezenbg, ceea ce pl:ovoacX, la toa,te animalelo nemullumire sau chiar suferinfi. Ca,zul cte rna,i inain{,e a,l rindunelelor ofer5, trn exemplu, cu toate c6, este del o rtatur5, clttrtl;rarie, a unui instinct temporar, de;i pentru rrronrent foarte persisterrt, ca]le invinge utt n,lt instincti) ca're de obicei este prerLominant, asupra, t;utur6r celorlalte instinct0. J:iL il,llotirnpul corespurtzd,bor-, acesl;e pdsS,ri par s5, fie animate cit tt zilltt, rlc lurtgS, cte tlorinta de a rrtigra; felul lor: de vtafd, se schirnbfi, ele devin nelirriqtitc, z-gornol;oas(r ryi se adunl in stoluri. Atit timp clt pasd,rea rnam6 hri,negte ryi stfi, in cuib pe pui, irlstinctul uratern este probabil mai puternic d.ecit instinctul dg rnigrare, lnsf instinctul care este mai persistent obline victoria ryi, in cele din urm6, intr-un moment cind nu-qi vede puii, ea lqi ia zborul qi ii p5,rd,seqte. Ajunsfi, la cap5,tul lungii sale c5l5,torii, qi cincl instinctul de migrare a incetat sil acgioneze
Duqrnlnia gi ura pal dc asemeltca si fic un sentirucnt foarte persisl.ent, rn:ri mult poatc declL oricarc altul. Invidiir este definiti ca ura fa[[ dc altul pentru vrco
superioritatc sau vrcun succcs; qi Bacon insistd (Dssay,
27

*itttlrit,Lir: ptttl,ttt t'i. Hlc sirtt, ttefet'icite clacl, sint, soparat,e tinrp in4elungat 4e eri sirrt, int,ottleauila, ler.icite sir, l'io d.in nou in societatea lor. A$a este qi c;l noiirrsint'. (.)hia,l'a,ttrttci cintl sint;eitt cornplet singuri, de citel ori nu ne gindim cupld,cere i'i2t'll ctt tlurt,r:rl ltl, cot'tl, ct,aUii gindesc clespre noi, la aprobar.ea sau clez,,,1lroba".* lor po cilir(l llo-o inragirrlttt, ryi l;crlt,l,r-r acestea decurg tlirr sirrrpatit,, un e]emerit fund.attlelllltl:r'[ instittcteJor sociale. {In orn care nu ar avea nici o urmd, tl.e asemore?, iilst,irrct'o :1,1'fi tttr trtortstt'u clentll,ura,t. Pc cle altf parte, dorin!,a cle a satisface fgA,IltQa sau orico pasirtnc, ca stttelt de r5zbunare, este prin natura ei temporarfi, ;i ltoat tt .Ii penl'ru cil,r'a tirnp deplin satisficut[. Nu esl,e uDor, sau poate aproapg inrposibilr sd,-fi t'eatnint;eryti clr completi, intensitate simffi,rnlntul de foame de-exemp$r qi q" fapt nici po cel al vreurrei suferinle d,up5, cum adesea s-a rem arcat. fnstinctul clc itutoconselvare nu este resimlit {eqlt in prezenla pericolului ryi mulli

l!

,.si

I\) : ,,I)in

LoaLc cclelalLe scntirnenLe,

invicliil

esLe cea

rnai iurpor'tarnt[ gi conLinul". Ciinii sinL alrli sd urasci atlt oamr:nii, ciL qi ciinii sLriini, tnai alcs claci trdicrsc

ln apropiere lnsl nu aparfin aceleiaqi faurilii, trib sau clan : acest simlimlnt pare aslfel innlscut gi este cu siguranli rxtrem cle persistent. Pare s{ fie cornpletarea
Ei inversul aclev[ratului instinct social. Din ceea ce aflim clespre sllbatici s-ar pirea c5. ceva de aceeagi naturS. este

ln schirnbul rriului, si-[i iubc,sti dugmanul csLc o culmc a rnoralitrifii, Ia carc cstc irrcloiclnic daci instinctcle socialc lle vor. conduce prin clc inscle. Este necesar ca aceste instincte impreuni cu sirnpatia sd fi fost foarte cultivate Ei extinsc cu ajut.orul raliunii, tnvlliturii ;i a tlragostei sau flicii de Durnnczeu, inainte
s-a rdzbunat. Sri faci binc

pas lrcnLru oricinc sii tlarrsfrrl'c ilsell(rllea scntiincnt asupra oricirui membru al accluia;i trib, dacii i-a 1lcul. vreun rlu ;i i-a clcvenit duqman. $i nici nu cstc probabil ca unui orn conqLiinfa primitivii sir-i rcprogezo c[ facc un rlu drrqruanului siu ; mai degraliii i-ar reproga c[ nu

valabil ,ri in cazul lor. Daci cs[e aqa, ar fi numai un rnic

ca vreo astfcl dc reguld de aur sii fie ginditi gi urrnali.

DFjSC

ENIItil{"rA

oM

t,'

t,tlr

('e cttltlpJil,e re,nturycI,r'i a,r r:esinrf i pasflrca, tlacrii a,l'fi itrzcstralll, clt o nulr'o act;ivitate mintal[! eR, llu ar ptttca, evittt, cairna,ginerapuilorei oil,r'o pit,r.'irr nrlrrtul inghc!,a1, tle frig-yi de foanre s5, nu-i a,pari, ncincel,at in rnilrt,e. In mrtrnent'ul acliunii, llii,rii incloia,l5, cL otnrrl csto apl, sii, rlea rrlnrilro irnpulsuIui nta,i puterrnici fi, cu toatc ci, acesta il poatcl lndernna, la celc mai nol-rilc fapte, Irai obi;nuit il va face s5,-ryi satisfacir, d.orin,tele sitle proprii in clauna altor oameni. Ins[, dup[ sa,tisfacerea lor, atunci cind impresiile tr'eouto;i sld,bite sint judecate dr: cltre instinctul social veqnic durabil qi de profnnrlnl s5,u respect pentru buna p5,rerc a semenilor s[i, pecteapsa va veni firX, indoial5. El va rcsimf,i atunci renrugoare, cir,in!d,, regret sau ruqine;^acest ultim sirn,t[mint este ins5, aproape exclusiv in leg5tnrcu judecata altora. fn consecin,t5,, el se va hotir,rl cu ma,i multL sau rnai pu,tini, fermitate si, se poarte altfel in viitor, $i aceasta cste con;tiinla, cleoarece conrytiinla priveqte inapoi qi serveqte ca lnd"rumi,tor pentru viitor. Natura qi for,ta sentimentelor pe care le numim regret, ru;ine, cdinfd, sau remugcare nu par sL d.epind5, numai d.e puterea instinctului inc5,lcat, ci parlial d.e thria tentatiei,iar ad.esea qi mai multde judecata semenilornoqtri. In ce m"5surd, un orn preluieqte aprecierea altora d.epinde d.e puterea simf5,mintului sau de simpat;ie inndscutd, sau d.oblnditd,, precum qi de propria sa capacital,e de a preved.ea consecinfeJe, indepfir'tate ale acliunilor sale. IIn alt elemerrt extrem rle important, cn t,oate c[, tru o lrecesar, este venelafia sau fi:ica d"e zei sau clo spirite in ca,ro cred.e orice om; uoeasta se aplic5, ma,i ales ln cazurile d"o romugcr,ro. Mai rnulli critici au obiectatci[, cu toate cd, un ugol regret sau ciinf'5, poal;o fi orplical, prin ipot,eza sus.tinutd' in acest, capitol, este imposibil de a explica in acest fel sim![,mint,ul ca,re lf,i cutrenurr5, sufletul, r'emugcarea. I{u v5d. insi, rrrAre for!5, ln aceastd, obiecf,ie. Orit,icii rnei nu d"efillesc ce inleleg ei prin remugcare, iar eu nu gdsesc nici o d.efinifie care sS,.implice mai rnult d.ecit un simt copleryitor r1e c5,in!d,. Remuqca ea, pare sd, fie in aceeaqi relaf,ie talrat de cd,in!d, ca furia tafiFr, de suplrare sa,rr chinul fa!I, tle drrr:r:re. Nu este citu;i de pulin bizar ca un instinct atll, rle puternic si a1,it dcl rrnaniln aclrnirat ea d"r'agcstea, rnatern5 si, d-ucri, dac5 nu esto re spectat, la cea nra,i profundi, suferin!,ir,, cle indat5; ce impresia cauzei'trecute a nesupurrerii este slf,,bitfi,. Chiar atunci cincl o acliune nu so opune nici unui instinct special, simplul fapt cX, ;tim cd, prieterrii ;i egalii norytri rre dispre,tuiesc pentru ea, este suficient pentru a ne prod.uce o ra,re suferin,tI,. Cine se poate indoi cd, refazul d.e a se duela din cauza fricii nu a produs la mulli oa,meni o ruryine profund5, ? Se pare c[, mulli hinduqi au fost zguduili pini, in fundul sufletului prin faptul ci, s-au infruptat din rnlncare spurcat5. Avem aici un alt caz de ceea ce, dup[, mine, trebuie d.enumit remugcare. Dr. I-la,nd,or a func,tionat ca magistrat in Australia de Yest qi istoriseqte 28 cL un indigen de la ferma sa, dupd, ce a pierdut-o pe una din nevestele sale din caaz6, de boal5,, a venit spunind. ,,cd, se d.uce la un trib indepirtat pentru a strS,punge cu sulila o femeie, pentru a-ryi satisface simfH,mintul tle clatcrr:ie fa!5, de solia sa. f-am spus cir, d"ae[ face asta il voi trimite la inchisoare pe via!d,. El a r6mas pe lingd, lermi, tirnp d"e citeva luni, a slS,bit ins5, extraordinar cle mult, plinglnd.u-se c5, nu se poate od"ihni sau rninca, cd, spiritul sofiei sale 11 urmd,rea pentru c5, nuluase o vialI pentru a ei. Am fost neinduplecat qi l-am asigurat ck nimic nu-l va sc5,pa dacd, o t'a face". Totuqi omul dispdru timp de rnai bine cle un an, d"upi, care se intoarse
)s Ittsatilg itt llelatiort to Law, OnLario, S.U,'\., 1871, p.
1.

$:II\TTLTL IIIORAL

tnl

Itr stat'tr atltttit'allilii,, ia,l'cllr,l:tltil, so{,io lt, ffill a splrs tloctorului Landor cii, so(,ul ei Itttrst: via,l,il, uturi lertrtoi lrpa,r'tirrind unui tlib intlepil,rtat; nu a fost ins5, posibil cle a obtint' \rr'oo dor.itrlli legalf,, iLacestuifir,pt.Incd,lca,rea unei reguli considerate cle trib ca stinbit,, paro tiit, llrovo?1.6s seintirneut,ule cele mai profundc', $i aceasta cn totul separa1, dc, inst,incbelt'$ocialt', nfarf nurua,i in mlsura in carel regula este bazatd, pe jurlecatir, contutrit[1ii. Nrr Averrr itL:e cum au luat naptere in toat5, lumea atlt cle multe supet'stif,ii bizat'r' ;i ltici. tru put;em gpune cum unele crirne mari ryi reale, ca incerstul, ?trll a'juns sL fie oolrsideratc cu aversiune (care toturyi nu este complet unanimi,) de silbaticii cei rtrtri inferiori. Dste chiar indoielnic dacd, Ia unele triburi incestul tru este consiclerat cn mai rnalc oroale decit c5,s5,toria unui om cu o femeie purtind
acela;i rlume, cu toal,e
c5,

conl,ra,riu celui pe care l-am da noittzs. Pul,em d-e aceea respinge p6retea, asupra cd,reia unii autori a,u insistat ln ultirnul timp, cd, oroarea de incest este d.atorat[ faptului ci, noi posecld,rn o conqtiin!6, speciald, s5,ditd, de cel de sus. in general se poate inlclege ca un otll, lndemnat de un sentiment atit de puternic ca remugCatt)a,, Cu toal,r-r c[, a, ap5,r'ut dqpd, Culn S-a expliCat rnai SuS, Sd, fie determinat Sd, acliorreze inl,r-rrrr Iel car'(-1, dupir, cuin a, tost inv[{,at si, crea,d6,, serve;te ca o ispd,ryire, ca r1.o cxenrplu predindu-i$o justi!,iei. Omul indemnat cte conqtiinla sa va cd,p5,ta lrrin obiqnuinfd, indelungatd, o sti,pinire d.e sine atit d.e perfectil,, incit clolinlele gi pasiunile sale vor ced.a imediat qi f5,rit, luptd, instinctelor ryi siinpatiilor: sale sociale, inclusiv simf,,ii,rnintului sf,,u petrtru judecal,a semenilor s5,i. Ornul, deryi infometat sau dorind r6,zbunarea, nu se va gindi sf,, fnrc hranf sau sir,-;i satisfacd, rkzbunalc,a. Dsl,c posihil sall, dup5, cunt vorn ved.ea ulterior', chiar: pr"'obabil ca obiceiul sl,Lpinirii de sine, ca;i alte obiceiuri, sil fie crcd.itarc. Astfel, in cele rlin urniir, omul aiunge sit sinrt6, d.intr-un obicei tlobitrdi{, sau poatc rnoqtenit cir, estr: mai birre pentru el s5, d.ea ascultare impulsnrilor sale mai pcrsistente. Cuvintul poruncitor trebuie pare s5 irnplice numai conqtiinla cxisl,enfei unei reguli de cond.uitI,, oricurn ar fi luat ea narytere. inainte rrreme trebuie s[, fi oxistat deseori uu ind.emn vehement ca un gentilorn sd, tre. bu'i,ascd, sI, se dueleze. N-oi spunem chiar cL un prepelica,r trebuie s5, aduc5, vinatul. DacL nu o fac, ei nu i;i fac datoria qi aclioneazra greryit. Daci, mai apare vreo clorinld, sau vreun instinct cale d"uce la, o ac!,iune opusir, binelui altora qi care este tot atit, de putr:rnic5, sau mai puternicd cleclt instinctul social, atunci cind. lqi arninteqte omul nu va resimli nici un regret intens c5, l-a urmat, eI va fi 1ns5, congtient cd, claci, comportarea sa ar fi cunoscutir, clc semenii s5i, ea ar fi d ezaprobatii de ei, ryi pulini oarneni sint atit d"e lipsili d.e simpatie pentru a nu rc.simli nelinirytc, clacil aceasta so intimplfi. Dac5, el nu aro o asernonoa sirnpatic qi dac[ irr acol rnoment dorin!,eki lui ca,re 1l conduc la acliuni rele sint puternice qi aturrci cincl ele sint reamintite qi nu sint invinse d.e instinctele sociale persistente sau cle juclecata altora, atunci el
2p J.,.

le a;ustralienii au cea rna,i rilare reputrsie, in aceasta fiind. exact de acord cu anurnite triburi d.in America cl"e lrTord. Olnd se pune intrebarea, ln oricare d.in cele d,ouil pd,rfi ale lumii, dacd, este mai r[,u si, omori o fat5, dintr-un trib str5,in sau sd, te lnsori cu o fatd, din tribul propriu, se va da f5,r5, ezitare un rd,spuns absolut

nu stnt t'ud.e. ,,A viola aceast5, Iege este o crim5 pentru ca-

li.'l'3-lor in

,,Crt:rl"orrIi),r;"';ii'..,'

li,:vicw", erltrilic

1E7li,

p.

7{)7.

11t2

DESCED{DENTA ()ilIut,Lrr

prOpriul s[,u interes egoist sL respecte binele altolu, {r.cil, ptr:r,l sli,u piopriu. Este evident c[, oricine' poate satisface crr con;tiinla crrlu,tir, propriilt, sllg dorinfe d.acir, ele ntl constituio un impecliment pentlu instinctclg ^sall socin,lt', aclic5, pentnr bint le altora,- insd, pentru a llu av('a absolut rrirnic a-ryi reproga sull oel pulin a llu se nelini;ti, estc aproapo necesA,r pentru el d.e 2 probarea,,tezonabil[ sau nu, a semenilor s[,i. $i rrici nir trebuie s5, ca]ce"tito'dt,zaobiceiulilg fixe ale r''ief,ii sale, mai a,les dacd ele slnt bazatc,pc rafiune, deoarece rlac5 o flcr_r el va-resimfi"y siguran![ o n]muryumye. Ei trebuic sL evite, d.e asentenca bles, tentul unioului Dumnezev sau al zeilor ln c?l,re .llu crede clupfl cu.noqtirrta sap superstitia sa, ins[, in acest caz deseori sulvine in plus frica cll pedeapsa Oitioe.

30; $i sitrgttt'ul rrrot,ir. tto ilfrillgotjo rilrlas (,Fjl,(, 1s.te trsen!,iahlrettl,o ltll 0I.II ]'i-lu pedeapsir, ryi clotrvirtgereta cL plnfl in celo rlin urnr[, a,r.fi ipa,i birre pp1{,l,rr frica d.el

congtiinlei care ne mustri dacd, nu o ascultS,m, concordd, bine cu ceea ce oud.nt din starea inifial5,.qi nedezvoltatd, a acestei facult5,fi la orn. Yirtulile car.e l,rebu,ig practicate cel pulin in general de c6,tre oamenii primitivi, a$a iiicit si, so poat5, asocia lntr-o comurritate, sint acelea cale sint lncf,, reclltoscltt-. ca celti nrai importante' Ele sint lnsd, practicate aproapo exclusiv ln legd,1,rrrri, (r1 oalpenii aoeluiaqi trib, iar virtulile opuse nu slnt considerate drept ciinic in lergf,,tur.ir, ctr oarnenii din alte triburi. I{ici un trih uu ryi-ar putea p:istr:u, coeziunoa, ('lacl, o1relrl, jafulr tri,darea etc. ar fi obiqnuite; in consecin!fr,, asen){.ng?I, rrrinrc irr;,urrt,lrl linritelor aceluiaryi trib sint ,,stigmatizaLe ca o etern5, irrfamiet'tt, ins5, n1 prov6:roli, un asemenea serrt imenl, clincolo de aceste limil,rr. lln indian norcl-A,rnr,rica r r o foarte nrrtl{,ttmit; d"e sine qi onora,t de allii d.ac5, scalpeaz5, nn ()n} rliltr-rur ll,l {, trib, iat'un d.aiak taie capul urrei persoane inocenl;o,1i il usucui c:r, t;l'oferr. Irrl'iurticiclul a predr,rtnilrtt,l; pc cea nrai Ina,re scarr-r, in toa,t5, luryrotr,'i-, firl rr fir6icit,:l\rl.(,111 reprog, iar pruneucid"ercfl,l IIIz,i ales a, eopilelor', a fost consirkrrat[, (,a o aclirl11s lrrrnij, perttrtt trib satt cel pulirr nev5,td,mi,toa,ro. in timpnlile t;rt crrto sirruciflel.eil Jll ()t'lr, consid.eratd, in general ca o crimi tt, ci mai degrabd,, din c?turz,a, cur:ajului u,l.ri1;lr,t,, c& un act onorabil si lncd, mai este practicatS, fd,rd, reprop de nnolo na{,iuni st'rnicivilizate qi silbatice, deoarece evident c5, nu intereseazd, pe ceilalti mermbri ai tribului. S-a ard,t'at' cd, un asasin (I'hu91) ind"ian a regretat in rnod congtient cd, nu a jefuit ryi strangulat tot atilia c5,ld,tori ca qi l,a,l;il s[,u inaintca lui. in stadiul
30 lrr lucrarca sa Psgcltologic Naltrcllc, 1868 (vol. I, p.243; vol. II, p. 169), dr. I'rosper Despinc dI rnultc cazuri curioasc a celor rnai rii crirninali, care par si fi fosl. totalmentc lipsifi de congtiin!.I. 3r Vezi rrn articol r:orupetcnt ln ,,Norlh FJritish llc\icw", 1867, p. 395. Vczi clo ascrnene:r ar[icolelc tl-lui \\'. I3agehot desprc imporLanla ascultlrii qi a solidaritllii la onrul primitiv, in ,,Fortnightly Revietv", 1867, p. 529, qi 1868, p. .157 etc.
32 Cea nrai cornpleti dcscriele pe care aln lntilnit-o aparfirre dr. Gerland in luclarea sa Uber das Aussterben der Natttrtt(jlker, 1868 : voi reveni ins[ la subiectul prunc*

- ^Vi,rtulile strict sociale eram'i,nate mai f,ntili, separat. -_ fpoteza de mai sus a originii qi naturii simlului moral, Gare ne aratra ce ar trebui s5, facem. si a

ucitlrrrii irrtr'-un capitol viiLor. 33 Vczi discutia foalte itrlcrcsirrrtii usu|ra siurlci111.1.ii, irt luclarca lui Lecliy IIistoql of Iluropeurr rlfcrrrrls, 18Gg, vol. f, p.223. ln lcgrituuii cu sdlbaLicii, (11. \\'inrvoorl Iicaclo nc irrfornrcazl"r cii ncgrii tlin Afrir:a tlc vcrst sc suntcid atle.sca. Estc binccunosrruL ciL dc obi;rruiti ela sj rruciderea plintre ncferici{ii incligcni din Aurcrlic.a do Surl dupi cucerirea de cdtre spanioli. Pentru Noua Zeelandir. vezi cirlitoria vasului Novara, iar pentr.u insulckr Alcutine, Miiller, dup[ cnm estc cital" cle citlc FIouzeuu, Les Iiucrtltis blentule.s cLc., vol. I t, p. 136.

STMTUL M0RAL

I)r'irrriliv' :rl eil'iliza,{,ir,i, jcfuirrttt, strir,inilor csl;e rcillttulttl,c cuusiiL:r'a'ti"r,

ilr

gllrr,r'rrl

Cu toa,l,c cI, irr a,trt,ichitattrr tlin uttc,lo puttcte r1o vottrll'1r, solrtvitt ct'a, folosit,oA,rc:r4, ('n, ostc o rllar'(l gritnir, deqi pin5, foarl;c rccent, ea lru elil asl,fel cottsid.r,t'lttij, clriar rto ciltle naliurrile cele rnai civilizate. $i a$a era, ura,i a,krs pentru cL scla,r'ii apar!'in(,aiu. in genera,l unei rase difelite de cea a st5,plnilor lor. I)eoanrce s[lbatic;ii nu au nici o considcralic pentru opinia femeilor lor, soliile sint cle obiceitra,1,ate cil, scla,vc. l\fajoritatea sS,lbaticilor sint cornplet irrdiferen!,i fall c1e suferintelo strf,inilor sau chiar se delecteazd, asistlnd la ele. Este binecunoscut cL femeile qi copiii indienilor nord.-americani ajutau la torturarea d.urymanilor 1or. IInii sirlbatiei rosirnt o pllcerc infior5,toare chinuind animalele uu, iar umanitatca crste o virtute necunoscuti,. Totuqi, pe ling5, afecliunile familiale bunflvoinla este ceva, obiqnuit intre mernbrii aceluiaqi trib, mai ales in timpul bolii, iar uneori este extinsd, qi dincolo de aceste limite. Descrierea miqcd,toare fdcut5, d.e Mungo Park bund,voinfei fari,tate] tald, de el de negresele din interiorul fAfricii] este bine ctrnoscut6,. Se pot cita multe caztri d.e riobild, fidelitate a sd,lbaticilor intre ei, nu 1ns5, t^fu de strd,ini I experienla obirynuitd, justific5, maxima spaniolului : ,,Niciodat[,, niciodatd, sL nu te increzi intr-un ind"ian". Nu poal,e exista fid,elitate fd,r[, adevl,r ryi aceastf,, virtute funclamentald, nu este rar5, intre mornbrii aceluiaryi trib : a,st;fol, Mungo Ptr,rk a a,uziL negresele inv[,!,indu-qi copiii sii, iubeasce, ad.ev5,rrrl. -r\oeast;a, este ia,r5,si, una d.intre virtuliile care so lnrld.S,citreazir, a,l;it rto a,d.inc in nrinl,rrr incit este uneori practicat[ tte si,lbatici fa{'L d"tr stri,ini chiar crr cosfirl rrtrrri ]ua,rc silcrificiu I insri, a minl;i po du$ma,n a fosl, rA,re'or"i considerat c:t, ull llricirl;, duJll, culn a,r'atii, chiar' tr)r()a cla,r isl,oria diplornaliei rrrorlerno. I)o indR,t:i, c() lrlr tri'b ar:c un eonctnc5,tor recunoscut;, ncasctrlta,reA dtrvinrr orinrr"r,, ryi <lhiirl suJ)urlLlr('1, slrrga,rrticri, cFjljo cousideyaf,d, ca o virl.'ul,e sa,cr:i. I)eoilreco in epoca pr.irnitivri nici lln {)nr fiit::i, crrt'a,j uu lloatc l'i rrl,il iiarl oredincios l,r'ibului s[u, aceast5, ealital;o a, fost unaniur lrla,sal,ri irt cr'l trrl,i irnrlt r:a,ng qi ou toato c[, ln t;5,rilc civiliznto uu onl bun ilrsir, l,imicl poilte l'i cu trrrrlt rnai folositor: soeietdlii decil, unul brav, nu nc putenr opri do a onor,), irrstinct;iv po acesta din urmii nrai mull, decit; p() uII lu$, oricil; ar fi d"e butr. Po de alt;ri, parte, prudcnla, care rru afecl,eazd, blrnd,starea altora,, nu a fost niciodati, frxlrte apreciatd,, cu toate ck este o virtute foarte utilil. I)eoarece nici un om nrl poate practica virtu,tile necesare bun5,std,rii tribului s[u fd,ri sacrificiul d.e sine, st5,plnirea de sine qi puterea d.e rezistenfi,, aeeste calit5,fir &u fost apreciate rnull; $i pe rlrept ln toate timpurile. Ifn sd,lbatic american se va supune in mod voluntar la torturile cele rnai lngrozitoare fLrL un geam5t, pentru a-Di dovedi pi intd,ri t d,ria d.e caracter qi curajul qi nu ne putem opri de a-l ad.mira ; de asetnenea pe un fachir indian, care d.in motive religioase neroa,de se leag6nir, suspendal, de un cirlig infipt in carnea sa. Oelelalte virtuli, privind ind.iviclul cel atare, caro nu influen\canra ovidenl, huna staro a tribului, cle;i, de J'apt, o pttt face, nu All fost tticicrclatil, stilrrato tlo c[tre s5,lbatici, cu toate ci, acum sint foarte apreciate de naliunile civilizate. Cea mai mare intemperanfS, nu este rnotiv de reproq la sd,lbatici. Totalul liber34

cit olrru'allilli,.

\:r'zi dl. Bagchot,

I'h11sics

and Politics, 7872, yt. 72.

36

Vezi, cle excmplu, descrielca cafrilor de cdtre Harnil-

ton, ",Anthropological Relicw". 1870, p. \V.

!tESCFlNnr.I{TA (}tTU

f ,r_rr

lirrtr.j ',*i ct'itturLr ootttt'a, ttit,t,ttrii 1lt'rrttontin[, irttr'-o trt;isrtl':j trlrrit;oit,l'c l'r. '-fqtr-rryi, dc ttrrlitt:"t ce cfrsiitot'ia,, poligir,rnii sau ]r]onogam[, dt:virrt: obiryuuil,ii,, g+:lozia, cluco la, ,'titlrilil't'it, r'ir:tu1,ii lelncilor ryi rlr';eilsl;4,, fiincl onortlti"r,T ()& trebuig sri, fi tins sri, go ('xtinrlir,;i lrt, ferneilo tretttilrit;a,to. Lliti de incet se oxtirrdg la sexul rnasculirr vefl6111 jtr ziu:t tlo:tzi. Oast,il,rr,t,(\il cer'o in primul rind. stfi,pinire tLe sins cLc aoeea a, Iost ryi trrttrrat,[, tlirt{;r-n pcrioatlir, foarl;o indepX,rtaLd, tlin istoria rnoralfl, a omn]ui civiliza,t. ('rl, o consocin{,i1, practica flr:ii, sorrri a celibatului a, fosl, consid.erat;5, dintr-o llelrioadii, irrtlclriirtat6 caj o vii:t,u1,e 37. Ol'oarea d.c ind.ecenfir,, ca,r'c ne pare atit de ria,tlralfi,, incil, st' ct'etkl a [i intt[sctr1,5, ;i cA,l'(r este un a.jutor atib cle pref,ios al cas{,i1,d,!ii, cster o virtute ntocle.'r:rti,, apartinind c.xclusiv, clupd, clrm observl, Sir G. Sta,uirl,on 48, ti*fii r:ivilizatc. Aceasta se ved.e clin riturile religioa,se a,ntice ale diferitelor naliuni, tlin tlesenele tle pe zidurile din Pompei gi d.in obicei.ulile mnltor sllbatici. Am v['zut' acurn cd, anurnite acliuni sint consid.erate d.e sir,lbatici, ryi erall probabil considerate tot arya d.e omul primitiv, ca bune sau lelc. numai duph, cnm influenlau evid.ent buna stare a tribului, nu a speciei si nici a yreunui mernbru individual al tribului. Aceast5, concluzie concorclfl, birre cu plrerca c[, aga-nrlrnitul sim! rnoral d.erir'5, inilial d.in instinct,elc soeiale, deoa,r:cccr arnbele sint ln prirnul rind. in legS,tur[, exclusiv cu comruritatea. Cauzele principa,le ale mora,litd,fii scfl,zut,o & srilba,l,icilor, dac[, jurlec[rn rlupir, cril,eriul nostrn, sittl,: in prinnrl rind limitarea sinrpatiei la acela;i trib; irr al tloilea l'irr11 I'acultatt-ra, drr.iudepa,tir, insuficientzi, pent;ru rL reolnoa,qt,cinst--.rrrnfr,L'at'ea rtttrlt;rx virl,u!;i, mai ale's lr, viltulilor inclivicluale, lrentru bulrilstAl'e;t tr,ibului. Sillbal,icii, d.e cxetrilthl, llll sint in stare sri, ulrnl,reasci, ofectr'[e lclo multiple oare tlecttlg clin Iipsa cte t,ctttpclan,il, de ca,stitate el,c.;irlr'fur a,l t,r:cikra,r'intl slntra cd,pa,cil,ilte tle sl,irpinire clo sine, cleoareco aceastir, ca,pacittr,te nu a fost intfiritir, lrrirr obirynuful![,, instrucjic ;i rcligitr inclelung continuatc sau chiar rnrtryteuitt,. Atrt itrtra,t ln d.etaliilo cle nrai sus in lcgilturf cu inroralitatta s[,lba,1,icilor31', rleou,t't'co unii autori au adoptat un punct cle veclero inalt asupxil, n:r,turii. lor rrrora,lc s&tt au atribuit, rnajoritatea crirnelor lor unci gr:eqite bunilvoinfe 4". Aceryl,i a,utort par sd,-qi bazeze conclnzia pe faptul cI, s[,lbaticii posed.I, acele vir:tuf,i cfl,rc sint utilc sau chiar necesarc existenlei familiei ryi a tribului, calitri!,i pc c?,rc fii,rd, incloia,Li c5, le poscclai cleseori intr-un grad. ridicat.
Obscrualii, finale. - inainto rrrerre, filozofii rycolii de moraiil cle,rivrr,tiv5,'1 an a,rltnis cir, ternelia moralitd,fii este o forrn[ de egoisrn; mai re,cent lnsai ,,principiul celei rnai mari fericiri" a fost soos in evid"en!d,. Este totupi mai corect si, se vorbeascd, de acest ultinr principiu ca despre un criteriu, qi nu ca motivul comport[rii. 'l'oturyi, toli autorii ale cd,ror lucrd,ri le-am consultat afirml,, cu citeva exceptii *r, c&;i cind. ar trebui sir, existe un motiv distinct pentru fiacare ac!,iune
l[. .r'nrr:rn ir clut Prinitiue XIarritrle, 786it, I), lTti) o llrrni't culcgcr': tlc faptc ltsupll ;rcrrsLui srrbiccL. 37 Lccliy, IIistorll of Europeatt IIorals, 1869, r'ol. I,
J
(.

16 | )1.

a0

De crt'rrrpltr, Lccliy, lIisbrll of L)rtntpcrttt IIrtrtds,


fost folosit iutr'-un articol cotnpelerrt

vol. I,

1>. 724. 41 Acr,st tcuncn a

p., 109. !e I'.'nbnssy to ClLirtq r,ol.


3e

II, p.

348.

itt ,,'Westtninster RevieN", octornbric 1869, p. 498. Pcnlru Greatest happiness principle vezl J. S. tr{ill, Utilitarianism,

Asupra acesLui subiect, vezi ntrmcroasele dovezi lrr c:rJ.r. \:l I al luclirrii lui Sir J. i.,ubbocl< Origin of Ciuili--ciltorr, 1870.

p.77.
42 llill recunoagtc (Syslenr of Logic, vol. II, p. 422) in modul ccl rnai clar, c[ aclitrrrilc pot fi cxcculatc din

,s

tnll't rl, l\!{ ) li A'1,

chiar intr'-o pol'ioad[, t,irnpuric tlin istoria omrrlui, tlorinlele cxpt'ittt:lte il,ls comunitflrii au iufluen!;al, natural irr rnarc milsuri, c{lrnporl,at'oa fiec[,r'ui trtr:rrtbru ;i, deoarece toli doresc fericirea, ,,principiul crloi ntai nrilri feliciri" trebuic sii, fi d.evenit ind.rum[torul qi scopul secund ar cel rnai irnportant ; tot,u;i, instinctul social lmpreunf cu sentimentul cLe simpatir-' (care ne face si, lu5,m in consid.eral;ic aprobarea;i d.ezaprobarea altora) au selvit ca impuls si ind.rurn5,tor clc c5,petenie. Astfel, repro;ul d.e a aryeza josnicul principiu al egoistnului la baza celei mai nobile p[r!,i a naturii noastre este inli,turat, afard, numai dac5,, d.e faptr so poate numi cgoist5, satisfaclia pe care fiecare animal o resimte cind. d.5, urrnare instinctelor sale fireqti qi nemullumirea fresimfitf] atunci cind este lmpiedicat de a o face. Dorin.tele qi opiniile mernbrilor aceloia;i comunitS,fi, exprimate rnai lntii oral, mai tlrziu lnsd, ryi ln scris, fie c5, constituie singurii indrurni,tori ai comport5,rii
obiqnuinll, fir[ anticiparca unci pliceri. Dl. II. Scdg- doui nu pot coexista ug{)I' in
acclas,i rnomctrt de coir;Lietr!.[".

cri acest,a, l,r.'obuio sf,, fie a,socia,t cu orlreca,r'o 1rlfr.ctro sa,r[ ]rt'1rl[,ourc. I)tscoli irrsI, rrrnrrl pare sri acf,iorrer,e lrr rnod. iurpulsiv, adicii clin iustirtcl; sau obirynuitrt,il in<Lclungat5,, ffl,ril sf,-ryi clea seama cle \rreo plflctlre, la lel cu1n faco prohiubil o:r,lbill[, su,u o Lurtricl, a,tunci cind iryi ur:rnc,a,zra orberytc instinctE'lo. In cazuri tle pci:icol oxt,r'onr, ca in tirnpul unui inctrndiu, cind. un onl se strdduicry.Lo sir, sa,lvt)za rln sernr-\ll al sii,u fd,rti, ull lllorncnt de c,zitaro, clr grcu poatc sitnli el pl[cere ,si cu a,tit rnzr,i putin arc tirup sil reflecteze asupra neplilcer:ii care ar putr:a-o resirrr{i ult;rllior d.acl, nu il,r face incorcarea do salvare. Dac5, ulterior cl a,r reflccta asupra comportl,rii salc, qi-ar d.a sealna, c6, in el existil o for!5, instinctivri, cu totul diferitri dc cfi,utarea pld,cerii sau fericirii pi aceasta, parc s5, fie insl,inctul social profuncl inrd,ddcinat. in cazul animalelor inferioare parc mult mai potrivit s5, se vorbeasc[, cle instinctele lor sociale ca fiind. d.ezvoltate pentru binele general rnai curlnd. d"eclt pentru fericirea generali, a speciei. Termenul ,,binele general" poate fi d.efjnit prin creqterea celui mai mare numd,r d.e indiviziin d.eplind, vigoare pi sd,n5,tate, cu toate facultd,file lor perfecte, ln condifiile la care sint supuryi. Deoarece instinctele sociale atlt la om cit ryi la animalele inferioale s-au dezvolt'at, fd,r5, lndoiald,, in aproape aceleapi stadii, ar fi recomand.abil d,ac5, sc considerd, ca fiind posibil s5, folosirn aceeaqi definilie ln ambele caz:uri;i sd, lufirn ca criteriu dc rnoralital,o binele sau buni,starea gencral[, a cornunil,fifii, rnui curintl r.l"ccit felicileil, gcnola,lir, I insI, acezr,stl, defirrilie ar necesita pr-rate o ()rr'('c?rt'o litrril'lt,t'rr rtin ca;u:tar cticii polil;ico. At,unci cind. ulr oln i;i riscir, viafa 1lett1,t'u rt, sillvll J)o o(r1r, iL rrlrui sontctt al si,u, parc tle a,semenea rna,i corect s[, so spunL cr"t, crl aclioturazr'il p('Irtnr binr,le general rnai rlegrabir, decit pentru fertcirea generalil:r, orneirir:ii. Illirfi, indoiali ci, cle obicei bunS,starea qi fericir:ea, individuhri coincicl, iar un trib mul!,urnit; ryi fer.'ieit va pr'ospera mai binc decit unul care esl,o rretttutr!;umit gi rrefcrieit. t\rn vd,zwlu ci,,

;i

irnpuls privind in afari, lndreptat ciLle ceva care nu criteriul ;i rnoLivul corny;oltlrii au fost flr'ii lndoiall cste pl[cere ; ci in multc cazuri impulsul estc in aga adesca confundatc ; elc slnL iusii de iapt ln oarecate mlsuri inconrpatibil cu cel de intcrcs propriu, inclt cule tuirsttri contopiLe.

rvick, rlc ascmcnca, ln lucrarea sa.E.ssay on Plcctsure and Un simfiinrittt vag cI irnpulsurilc noaslrc nu iittt naqlcrtr Desire (,,The Conternporary Revicw", :rprilie 1872, p. cit.ursi tle pu[in itrtottlcauna din vreo y;llccrc sinrultatrI 6?l) observii:,rPcutru a rczuma, in contradic!.ic cu tr:oria sau auticipall a fosL, tru ttrit pot opri sit ginclcsc, rtna ditt cL impulsurile noastre congticntc activc sint intoLdcauna cauzele plincipalc ale acccpLirii tcorici inLuitive a llloralndreptate citre producerea ln noi ingine de senzalii litllii qi a respingerii teoriei utilitariste sau a ,,celei mai agreabile, ag susline ci glsim in toate plr{ile ln congtiin![ mari fcriciri". In legiturd cu accastii din rtlrtL teorie,

DESCFiNDEhtTA ()f\t

tr l,,l

rI

oeiuri ryi superstilii, ln completzi opozilie ta1.,;d, de adevrirata bun[stare pi fericire a omenirii, au devenit atotputernice in tot cuprinsul lumii. Yeclem aceasta itr oroarea resimtita, de un hindus caro, a incd,lcat L:gile castei sale qi in multe alte asemenea cazluri._Ar: fi greu de a face distinclie intre r'ornurqcalr{,A resimfitd, der 1n hind-us caro a cedat l,entaliei.1" a minca alirnento sprrr"al,c,;i cea rc,sirtifiti, clqpir, eolniterea unui furt, ins5, prima va, fi probabil ma,i servcrli. Nu rytim curn att lult,t na,rytore a,tltea reguli a,bsurrk., rkr oolnJx)l"tarcl, pl.(lcurp si lt,tit;tlil cred"itrj;o^religioil,s()-a,bsurde ryi nici cunt tl<r:lu ilcvonit, irr l,oa,te'cilllprile lrrrtrii, atit tle proftrnd irnprimate irr tnintea oamenilor'lnrgyilij, irr51li, ob$er.y2,1, o[,6 credinti, intipilritti, irr mocl cottsl,ant in prilnii a,rri ir,i vietii, lr,tprrci cinrl creigr.ul trste impresiorta,hil, T)ilt'o s[, tlobinclea,scii, apro?Lp(r rra,1;rrt',r, rrnrri insl,irrol,, i2,r. 1at1r.a irrstiryi a, lllllli itlsl,irtct corrsl,i, itt fa,lltul oL r,l e,-stc lrrllrir,t, ilrilc1lt,nr[<,1r1, tlri r.2,t,irrrtp. Si nici tltt lltrt;et)l liptttre d<+ co allulnil;e virl;rrl;i admirallile, ca rlragostglr, rle llrtr,vI,r., sill; ctt ttrult rttai ilpl'eci&l;o tlc trttetlo l,ribnri si,lbatice rlecil, clc llltele a3 I ryi lrici, doi aserllono?,r d0 ctr dift'r'onl,cr sirnila,r,r' prcdomind, chia,r: printro lrtr,tiuni foa,rte civiliza,i,c. ('ltrrtoscind cil, dt'l.elrn fixa,te au devenit rnull;e obicoiuli;i supt,rsl;if,ii ciurLltt,, nlt triJl;tr eazul si, ttc srrrprindii faptul cI, viltu{,ilc pr:ivind.u-ne po noi inryine, sus{,irrrrtc t[rtpi, cunl sint dr: ra!,iune, ]to pAr acutn al,it r-l.e rulturalo, incit s5, lcr corrsic[etr1nr irrtriiscute, cit toa,te cI, ele IIu oltlu apreciate clo c;nr in starea sa pr.irnitivir. fn poficla multor surse de indoiald,, omul poatc face distinctie ln genera,l Itgor intre regulile morale superioare qi cele infcrioare. Celc superioare sint inl,emeiate pe instincte sociale ryi se refer:L la bundstarea altora. Ele sint suslinute d.o aprobarea semenilor noqtri ryi de ratiune. Regulilc inferioare, cu toate cL unele clin ele, atunci cincl implicS, sacrificiul d.e sine, cu greu pot fi clenumite inferioare, se referd, mai ales la propria-i persoand, gi iau nagtere din opinia publici,, rnal,urizr'rte de c.xperientfi, ryi insl,ruire, d.eoarece nu sint practicate de tr.iburile prirniti vc. llc ntlsuri, ce ornul avanseazd, itt civilizafir: ryi triburile mi.ci se unesc in crrtrtttttitiati nta,i mari, cel urai simplu ralionalnent r-:1, ard,ta fieclr:ui indivicl c5, cl a,l trcbui sti ex1,inr15, instinctele sociale qi simpatiilc sale la toli membrii aceleiaryi :ta,tiuni, cu toater c5, sint necunosculi de cl. Acest punct o datd, atins, nu mai cxist5, d-ecit o barierd, artificiald, pentru a lmpied"ica simpatiile sale s5, se extincld,
Dl. Wallacc prezinti exeurplc bune in ,,scieutific sa Coi'ttributiorts to ttrc Ttrcoril ttf l{aturttl Selectirn4 7870, Orrinion", 15 scptcrnbrie 1tj69, ',si rn:ri dctaliat, in lucra.rca p. 353.
43

Iie tlii, irtt,iit'csc cultsitlerabit irrsbincbelc socialc I aseurerrt.la, 9pi1ii arr 1tr*9r,i iol,ttryi o tendin!,[ direct ol)usri acelor instincte. Acest ultim fapl, ,xte bine oxolrrtrlil'iclt,l, llc,,lt'getl oltoa,rt,ittr ad,ic[, legrra opiniei egalilor: noqtr.i, si nu a tni,lror coll1r:rt,rirl!ilor rroq-tri. incir,lca,l'()rI il,ccst,ei Iogi, chiar:n1;rrrrci cin6 st, gl,itr gf,, inc.i,lc;l,r,t,rr, t's1'(t irr crlttc0rcla[!d, str'.icl,ii ctr itctevrit'ata-rnoralitate, ?r, I)t.'ovoca,1, rrirrlt;gr.a, ll]a,i rlrrlfri 1ort,u-r21, strfleteascti tltlcil; o ctiutti adev[,ratd,. [i,ccrrnoa;tcur a,coeilryi irrflu,rr{,ir, in ,sirnl,d,minl,ul do ruline ustulir,toarc pii majoril,atoir, ilirrtro noi ; resirrrlit-r.r, -care clr-iar d.up[ arti cte zilt', roalnintindu-;i inc5,lcarea intlnrplft,oare il ull(]i yogpii cle etichetf. noluseurnatii,, lnsii, bine stabilitil. Judecal,a coriuniti'Ll,ii va fi, i1 gtl(.r,rrl1 ittd-rutna1,5, de oarecarro experienf:i rud.irnen.tari, ilr legi,hrr[, cu c0 e rnai bile, pirr.i irr cele clirr urmil, pentru toli mcrrnfopii s[,i; ins[, acea,sl,ir, aprrrcio]t() nu ra,l.eori r.l,t, grt'ryi d-in ignoranli $ capacitate slabh, de jirclecat[,. I)1. aici cele rna,i ciudate obill1)rlsbt'il,

SIIVITUL MORAL

107

la oanronii d.e toate naliunile;i lasele.T)aed, c.le fapt asetnenea oanleni sint scpalali dt' eI pr.in mari deosebiri d.e aspect ryi obiceiuri, expcrienla nc arat'h, din nefericire, cit cle mrilt timp trebuie si, treacS, lnainte ciL sd,-i consitlerirnr cA pe semenii trost,r'i. Sirnpatia, ertins[, d.incolo cle limitele ornului, a,clicir onrcrni& falir t1e animale]e itil't'r'ioll,r'c, parc lrna dintre cr.-le mai receittte achizi!,ii rnorale. Se pare c[, ea 1111 sl,t' lesimfit-L de s5,lbatici clcclt numa,i fa\d, d.er animalelc lor favorite. Cit, cle pulitt t'r'a clnoscul,i1 d.e vechii romani se vede din spectacolele lor respingitoare ctl gla,diatori. fd.eea insd,qi de omenie, r1up5, cite am putut observa, cl'a noufl pentru rna,joritatea gauchosilor din parnpas. AceastS, virtute, una, dintre cele rnai nr;bile cn care ornufcste lnzesl,rat, pare sir, ia narytere intimpllitor clin faptul ea, sirnpal,iiLt noastro devin rnai sensibile qi rnai larg rfispinclite, pintl, ee sint ertinse la tonl'tr fiirr!;elt'cu simt. Dg inclal,i1 ce aceltstf virl;uto este c)lt()l'rttir,,5i pracl,icat;tlt, tlc'ciJ,iva, oil,rrr(\ilr, ('il, se'r:isplncleryte plin invil!,ir,tur'ri ryi exerrtiplu lil l,inerot ;i esttr trvtlttl,tt:ll incor'1ror':r,tii, in opinia publicit. Oel nrai inalt, stacliu tlr'culturti rnorall este fa'tinsl :r,tunci cintl recunoa,qt,t-tir cir, l;r.ebuic s[ nt' colrtrolilnr ginclurile ryi ,,nici chinr in cel nrai irrl,im for sli, ntt nllri rlot c{tt'il, gind.irrr rlitr nou lil pl:rclrtr'1t, care n(r-alr fzicut trecutul atlt d-tt plitcut" 4'r. ce fanrilia,rizt,lrzl girrrlul nostt'u cu. o ilc!,iun{l l'('il, oarecare faee crrecuta,l'('il, ilcogllria crr a,til, rrrli trryu:rlir. [)upir, ctlln rr spus tltr tlrtriull, Ma,tc Attt't'litt: ,,;\qiu cllirr iti sirtl, girrdrrt.ilt'obi;tttti1,t.1l[,S11vll,1.isitlltt,ltc|,et,ttlrltitt!,iit,l,ltr,(1t'(lll.(.( girrtlrrrill't 14r'. i\:l:in,ltr trosl;trr filozo{ [{r,r'bcrb Spr,Ilcrrr t trxplica,l, t'('(itltt, vt'd(,t'iltr stlltr t}slll}l':1, sirtrtrrftri irronl[. El sprnre a6 : ,,Ored cir, cxpt't'itrtt1,A trl;ilil,ir,l,ii, ttr'glr,nizat,it, ,si c{)tt,solitlal,i, iu tlrrour.srrl l,rrturol gt,n*r:atiilor'l,r'ecute alo t'Asei rutatttl, it, llrod.us ttttttlilicljIi (iot'(,upunzd,t;ou,r'(r ca,r('r prin transntil;ele si ltcuttittla,ttt conl,inuti,, au fortuat itr troi :r,n.nrnil,e f:,rcult;ir,li tle intrritie rnora,lL, urnrrriite etnotii t'ilspntrzirrct-llt, o comIJ{)r'1:t}'t' rf rt':rp1,i-l snll ttetli.t,:rpl,li,, cl,t(,rnl iut ttici cl lla,zi' a,pa,t't'lttl"l itt (rXPt'ritrr{tr, irrdiyidrralit r[t, rr1,ililll,e". ltrrlr,i lxit'r'r't'lr, rrl(.it,, nu t'ristii cil,uryi dtr pu!,ilr rt iittpl'obnllilil,lll,tr ittt't'tili,i, clr, 1;tndirr{,t'k'r,ilt,rrolrs(r sii firr ur:r,i tnult Bft,tt l)t:r,i prr!ilt ]Jtl1,(,1'ltic trlrrtlil:lt't', tleorrr.ecr,, pent,r'll ir rilr lncrrtiorur, rlilr:r:it,tr rtispozi!ii;i olliceiut'i l,taustrtist'dc tttttl{t' rlirrt,rt'arrirllr,lt,ltr llon,sl,r's clpilcrsticg t[t,scentl-tttrtikrt'lttr', a,rll auzil, de ca,zttti arttettl,iut' irr cals t|p.irrlll rltr 1flr'a;i tcldirrt,l tfu.:r nrinti pih'eau s[ cristr, irr I'arrrilii rlirt clrrstrlc supt,r,ioare si tleorlriece frrltul estc o crinrl, ralil la clascltt:tvute, cu g'r't'rr il plt,ern n*ptica ca ci coincirleu!,I, intimpliil,oare, pentru ea teridirr{a sr-l.a,pn,l'ir, lir, r[ui su,rr 1;rgi rrxrrlfur.i a,i aceleiasi farnilii. Dacii, tenttinlele rele sint, tltttstttist', ('s1.,('1,)l'(,lrnlrit cii ryi celer fu1nt,sir, fie dc'asern(.nL'a tra,trsmisc. Este qtiut d.tl trtajorit,ll,tllt (lt'lUt' cu,re au $rrftrr,it 4e c1t'r'llrrjanl(,ilitc tligestivo s?lll herpatice croniccl cit, prin faptul cit, sl,ar,('u, ogrp11lli afectcazir, creicnrl, ele all o ulare influen!5, asupra terrdin!,{'lot' rnorale. Acela;i fapt se ved.e d.c ascmenea clin aceea cd,,,pervcrtile:r sa,u distrllgor(':1, silr!1l1i rnoral estc aclcsea unul dintre primele simptorne altt tleranjaiilcnl,trlrti nrinia,lt'a?, iar cl-erncnfa e'sl;e notorie ca fiind" d.eseori ereclitar:i. l$u putem irtl,clt'gtl tleoscbirile carL' par sil existe in aceastfi, privinlir, intle cliferitele rasc umane tlt'cii' numai dupii, principiul transmiterii tendinlelor morale.
ac Scrisoarea cltre dl. l{ill in luclarea lui Blin Xlentttl Tennyson, IdgIIs ol the I(ing, p, 244. as I'he Thortgttts of the Iimperor II. ,{urelius Antonins anrl X[oral Science, 7868, p. 722. a? Nlaurlsley, Bod11 antl AIind' 1870. 00" (tratl. cngleza), etl. a 2-rr, 1869, p. 112. l\tarcus Arrrelirrs s-ll nr'rst'ltt iir 121 c.tt.
aa

1,lo_

DIjSCBNDENTA OX4tJLUI

Ciriar transrniterea parlialir, a tendinlelor virtuoase ar fi d.e un ajutor imens irrrpulsului ini,tial provenit direct sAu indirect d.in instinctele sociale. Dacd, ad.rrritern pentru moment cL tendin!,ele virtuoase slnt ered.itare, pare probabil, cel 1rn!,irr in asernenea cazurtr curn a,r'fi ca,stitrttea, tempela,nfa, omt"nia f.ald' d.e animale t.lc., cii elc s-au irnprirnrlt rnai intii in ol"ganizatia mintald, prin obi;nuin!il, invilatur:i pi exomplur continuatcr iu decurs de mai rnulte generalii in aceeaqi farnilie, qi lntr-un grad. cu tol,ul subordonat sAu chiar d.e loc de cd,tre indivizii cAle, avlnd. asemenea virtu!,i, au reugit cel rnai bine ln lupta pentru existen!5,. Sursa rnea cea mai serioasd, de lnd.oiali, ln leg5,tur5, cu vreo asemenea ered.itate este cX obiceiuri, superstilii qi gusturi fd,rd, sens, cum este oroarea hindusului pentru aiimente spurcate, ar trebui, d.upir, acelapi principiu, s6 fie ereditare. Nu am inl,ilnit nici o dovadS, care s5, sprijine conceplia eredite,Fi obiceiurilor superstilioase sau d.eprind.erilor ricliculer cu toate cd, in el insuqi acest fapt nu este mai pulin probabil declt cel ca animalele sd, doblndeascd, gusturi ereditare pentru anumite alimente sau fricl de anumili d,u;mani. in cele d"in urmri, instinctele sociale, care fi,rf,, indoialii, cii, au fost dobind.ite do orrr, ca si de ci,tro a,rrirnakllo inferioare, pentru binele cornuniti,fii, ii vor fi clat, de lil irrceput o oarecaro clorin!;ir, tle a-$i ajuta sernenii, un oarecare sirnfl,rnint ctel sirlrpatie, qi l-a obligat sii, rt'spectc tr,proba,rea qi d.ezaprobarea lor. Aseutc.'ttea, imprrlsuli l;r'clruit,r sii-i fi servii, intr-o prrrioad.I, foa,rte timpurie, ca, o regulfi, rurlilnenl,il,r'ir, rltr llinc si r'[u. I]t' ruli,surl"t, ilrsii, ce ornul a progresat irr capaeitatea srl in1;ektcl,ualii, ,si :) fosi, in sta,rrr s[ urrnlreascr"l, consecinlele mai lndepi,rtate alel ac!,iunilor sa,le; po rni,snlii cr) :1, tlobinrlit sufieiente curroqtinfe pentru a se dezb[,ra cle olliceiuri ryi superst,i!,ii furresl,e; p(] rnfisnri, cc rL respectat din ce in ce mai mult; nu nunra,i l;rrrrX,sta,rca, ci si frlricirea, semerrilor sd,i, pe miisur[, co, prin obirynuin!,ri, c^ o consecirrt,ir, a, crptlic,ntrri lolosil,oare, a invir,friturii qi exernplului, sirnpatiile lui ri,u d.evenit rnai. afeetuoa,scl qi tna,i larg rir,spindite, extinzindu-se la oameni d"e tolltrt raselrr, la, irnbecili, lzr, rnut,ila!,i ryi la a,l!,i nrtlmbri inutili ai societfl,lii qi pini, itt cele tlin unrrir, la anirnalc-'le inferioare, tot aqa trcbuie sL se fi rid.icat tot rnai sus qi de ryi crii,eriul rrrora,litir,!,ii sa,lei. Itrste ad,rnis d.e cltrt) moraliqtii rycolii d.erivative cri,tre cil,ivrr, intui!,ioniqti cri cril,t,r'iul rnoralitiilii s-a forrnat clin perioada inifialfl a istoriei otttttlui n*. f)coa,rece uneori so poatc verlea cunt cste clus[ o luptil intre diferitele instirrcto rrle aninralelol infcirioill'6r, rlll t'ste surprinzhLor ca o luptii, s5, existe la om intro jnstinctcic salc socialo cu virl,utile decurgincl d"in elel ryi irnpulsurile sau d.orirrlt,lc s:lle rnni infrrtio:rlc, insil, care ptrrttnr rttotnont slnt rnai puternioe. T)upti, (1trn :l obstrrvlr,t r1[. Grr,ltolr 4r], ace:l,st,a t'sto cu lr,tit rnai pulin surprinzrat'ot, cll c;it onrrrl n, it';it tlin stare:1, rLt ba,r'lla,r'ic clc ull tinrp rr'lat;iv scurt. I)upii ce nln ceclal, lrl tlllrt,ca11r f,rrnt;a,tir', r.t'sinltirrr lllr scutinrcnt rltr llLllrlulfutnire, ruryine sau remugcaret luullog s{'lltiirru'ntr,lor 1rr'{rvocntt' rlo altc inst,ittcttt sa,tl tlorinle puternice, a,tunci cincl siut lii,sate nesa,l,isfzicute srllr contrAcarat,t'. Noi cornpftri,m impresia slir,bitfl,
aB Un autor foarl.e capabil, cu o jttdcclLli sriltirtolsrt, r(' ('\l)fillti"r ln ,,Nolth llriLish Prcvicw" (iulie 18ii9, p. 5ii1) t'u tilie irr fat'unrca itcesLci cotrclttzii. Dl. Lecliy (/Iisl'

ae

Vczi lucrtrca rernarc:abilf clespre Hereditary Genitts'

p. 319. Ducele de Arg11l (Primeoal Man, 1869, p. 188) rre clLeva observalii t'aloroase asupril lnptei
1869,

,,f )Iorals, vol. I, p. 143) llare si lic init'-o


rIrarirlI'i-l

oar(rcAr()

in[r'e binele qi

rlul din uatura omului.

tle o pirt:t'e ilstrttlr-tttiitoitrt:.

REZUMAI'

r09

a unei tentalii trecute cu instirrctele sociale pelmanent prezent'e sau cu obiceiuri clobind.ite in prima tinerele qi lnti,rite ln decursul intregii noastre viefi, pinf ce clevin aproape tot atlt de puternice ca gi instinctele. Daci, nu ced5,m cind. tentrulia este inc[, in fala noastrf,,, aceasta se dal,oreaz6, fapt'ului cir, fie instinctul social, fie vreun alt obicei ester d.orninant ln acel moment sau pc'ntru c[, arn lnvrilat cir, ulterior acel insl,inct ne rra, pl,rea mai puternic, atunci cincl va fi comparat cu impresia sl6bit5, a tentaliei si ne dd,m seama c[, inc5,lcarea lui ne-ar ca:uza suferin,t5,. Privind. la generaliile viitoare nu existd, nici un motiv de 1,eanr6 ca instinctele sociale sL sld,beascir, qi ne putern arytepta ca obiceiurile virtuoase sL devin5, rnai puternice pi si, se fixeze poate prin i,ted.itate. in acest caz l.;ipta d"inl,re irnpulsurile noastre mai lnall,e qi cele inferioare rra deveni mai pulin aspri, qi virtutea va triumfa.

fi ind"oiali, c5, cleosebirca d.intrc minl,ea omului celui mai inferior pi oea a animalului celui mai superior este imensf. DacL o maimulii antropomorft-r, Ar putea si exantinezc in rnod. obiectir' propriul s[,u caz, ea il,r aclrnite c6, deqi a,r pul,ea forma un pla,n ingenios pentru a jelfui o grir,tlinil, cu tolr,te cir, a,r putea l.olosi pietre penl;ru hrpti, siul prrnt,rtt [] fiparge lruci, itlt,tia, de a fasonn, o pial,r.{, pent,ru :r, face o rtnealtfi, t'st,o cu tottr] tlittcolrl tle posilrilitdtilr' .i. (Ju lr,tit rnai pul,itr, dupf cunt vrt, a,tlttrit,tt (':1, ins[,qi, :tt ptttei:r, s[, rrrrnlrelrsc[ o inlirntuir:e de girrdire metafizieii, siltr s[, rezolv(] o 1rt'obletnii, tttaterrult;ic6, oli s[, r't,fiecteze asupra lni Dur]rnez('lr. sau sI, atltnire un peisa,j tta,tttt'rt,l gr:rurclios. lftltu$ir unele rnaimule ar declala,, pt'obabil, ci, rltr lltlntit'i"t, fi:utltttsel,t'rt pielii pi bll,nii colorate a, consoartelor lor. Ille vor a,dntil,c ci, cle;i prin s1,r'igli,1;c prtt, face ca alte rnu,irnufe sir, infeleagil, uuele d"intre percep,tiile gi rlorinlelor lor nrai sirnple, nofiunea, dr: t erprima idei definitt' prin sunete anutnil,c nu le-n l,recrtt rricioclati, plin rnint;e. Ele ar put;ea sI, insist;e cd, sin1, ga,ta s[,-;i ajute in tnulte feluli tovari,pele din :lcela;i clrtl, s[-rsi riqte viala pentr'u ele ryi s[, ]tl iugrijeasefi, orfa,trii, ins[, ele vrlr fi for{a,te sir, recllTroasci, cL dragost,ea d.eziutelesltl,it, pelll,nt t,oate f iinl,trltr vii, cel rnai nobil atribut al ourului, le elste cu tottrl irr :lfar:l inletegerii lor. Toturyi, deosebirea d.intrcl rnintea ornului qi coa, a auirnalelor superioal'c, ur:icit, esl,cr t'a, de rnal'e, este cu siguranf'L [o tleosebire] d., gratl qi nu dt-r calitzr,ttt. Arn vfi,zut cir sirnlurile ryi intuifiilc, diferitolc erno!,ii qi facultifi, crnr sirrt tlragost,t'lr, a,teu,tia,, curiozitatea, inrita!;ia, ra!,iunea etc., cu care se llr,udir, ornul, Pot fi gii,sil,er in stare incipienl;i, sau ulreoli chiar bine dezvoltatc la animalcrllr itrfct'ioare. T,llt sint de asenlenla capabile tkl oa,recaro &rrrelioral'e ereditalir, tlupl ctrnt vetlettt lil . ciinele d"<lurt'stic falir tlt' lup qi qacal. I)ac[, s-ar putea tlovetli cI, auuurite facull,[!,i rrrint,:r,hr superioa,l'e, cunr al fi forltar:ca de concepl;ii generale, oonrytiin!;r'r, de sittt' etc., siut absolul, curact,eristice clrrrului, cet:& ce paro ertretit tttr itrd.oit,lnicr est,(' probabil ca acesttr calitlli s[, uu fic clecit, rezultate incitlcrttalu a,lt: altor I:lcult[,t,i intelecl,uale foarte avarmate; iar acesl,ea d.e aserllen)A sint mtli cu seaml rezultatul folosirii continue a unui linrbaj perfect. La crl vilstl are nou-nd,scutul facultatea de abstraclie sau d.evine conrytient d.e sine si reflecteazit' asupra propriei sale existenle ? Nu putem rd,spundo la aceasta cum nu putern nici in privin,ta sci,rii ascend.ente a organismelor. Vorbirea pe jumdtate artl,, pe jumd,tal,c instinctpoarti,peceteaevoluliei ei treptatei. Cred.infa in l)umnezeth care imrobileazd, l-nl este nniversalil, la oni, iar creclinf'a ln fortele spirituale clecurge natural dirr
Ilesumo,tu,l ultimelor doud, capi,toZa. __ Nu poate

DESCITNDE:N'fA OMULUI

alte facult5,li ufntaler. Sirnlul rnoral oferl poate cea mai bund, qi mai inalt5 rleosebire clintre .om qi anirnaleler inferioare, ins5, nu este nevoie dA spun ceva tlespre acest subiect, dt'oareco nl-rlrn strlid.uit atit d.e recent s[, ard,t cd, instinc1,elo socialo --- principiul prirnordinl al constitutiei rnorale a onrului 50 --r cu aj'l;or,ril fncult;Ltilor intelectlur,kr actirrii si cn efcctele obiqmrintei, due in rnotl fir.esc 'fd,-te l.'r, legea de a,rrr' : ,,Oeea ce a,i vlea ciL oarnenii sf,--ti fhcil, si t1 lor,r, iar !ie, ' flceasta st5, la ba,za rnoralit5,lii. in capitolul urm6t,or voi face citeva observa,tii asupra stad.iilor qi rnij loacel,or probabile prin care diferitele facultS,fi rnintale gi molale ale ornllui s-a1 d-ezvoltat treptat. Nu ar trebui negat cd, asemenea cvolulie este cel pl,tin posibilitr d.eoarece vc'tlern zilmc aceste facultd,fi dezvoltind.u-se la fiecare^ copil^ gi ptttettt ttrrttiitri g grad,n!itr prrr'{ectri rle la, urintea unui idiot d.esl,vlrsit, infei,ioari, ctrlei a, unui anirtral situat ios p(' l,r'eapta cea ntll,i inferioalir, a evoiuf,iei, pinir, 11, rrrirrteA urrui Newtorr.
nr
'1'1,,'

'l'lntrtlltls ttf

Iltt

lintl*'r.ot, f

l.

.^l

rrr,r/irrs

rtt.., 1t. t3g.

CAPITOLT]L

AL

V-LEA

DESPRE DEZVOITABEA FACUtraTItOR INTEIECFU.,4.F,E $r M0RATE ilr DECURSUT rrMpURmOR PRIMITTVE

$I CMf,,IT,LTE
,,".,,,,ii",*"'.',1'i:';i','lllll'J'i'*:*:l',"nil;','iT'J,,1?i'llii,;,i';il'ItTiiiil"tl'j,;
barbare.

ralI influenfeazi naliunile civilizate - Dovacla c[ na].iunile civizate :ru fost

cindva

Subiectele cle d.iscutat in acest capitol sint d.e cel rnai mare interes ins6, ele nu vor fi tratate d.e mine decit in mod imperfect pi fragmentar. intr-o lucrare ad.mirabild, la care ne-am referit mai lnainte', dl. lVallace afirmfl, c5, omul, d.upir, ce lqi d.obind,ise parlial acele facu1t5,!,i intelectuale si morale care il clisting de animalele inferioare, trebuie si, fi fost pulin susceptibil la modific5,ri corporale prin seleclie natural5, sau prin orice alte rnijloace, deoarece omul, prin faculti,file sale mintale, este ln mflsurd, ,,sd, se mentind, ca un corp nemod.ificat ln arrnonie cu universul schimb5,tor". El are o mAre capacitate cle a-pi adapta obiceiurile la noi corrdilii d.e via,t[. El inventeazd, arm.e, unelte ;i d.iverse stratagemc pentru a-qi procura hranii qi pentru a se apflra. Atunci cind tnigreazd, lntr-un climat mai rece, el foloseqte ve;minte, construieqte cclibe si face foc, iar cu ajutorul focului iqi prepard, hrana care altfel nu poate fi digeratfi,. El \i ajutd, semenii in d.iferite feluri si prevede evenimente viitoare. Chiar lntr-o perioacl[, ind.epd,rtatd,, el practica o oarecare d"iviziune a muncii. Animalele inferioare, pe de alti, parte, trebuie s[-qi mod.ifice conformalia corpului pentru a supravielui in condilii consid,erabil schimbate. Ele trebuie sir, d.evind mai puternice sau sd, d.obind.eascl clinli sau gheare mai eficiente pelntru a se apd,ra de noi dugmani, ori trebuie sd,-qi rnicqoreze talia pentru a nu fi d.escoperite qi a sc[pa de pericol. Atunci cincl migreazi, intr-o clim5, mai rece, elc trebuie s5,
1 ,,Atttlttt"tpologii:al Reyiew", rnai 1864,

p. CLVIII.

o-c.4{6

i1:

DESCEINDE.NTA OMULUI

sc acopere cu blarrir, mai groasi, sau si,-qi mod.ifice constit'u,tia. Daci, nu reugesc sii se moclifice ln acest fel, ele vor lnceta sI, mai cxiste. Totuqi, cazal e ste cu t,otul altul, cum pe drept a insistat dl. Wallace, ln ceea ce priveqte facultd,file intelectuale qi morale ale omului. Aceste facult5!,i sint variabile gi avem toate motivele sd, cred.em ci, varialiile tind sd, d.evinfl ereditare. I)e aceea, d.ac5, ele erau clndva cle mare importanfd, pentru omul primitiv ryi peniru strdbunii s[i asemd,n5tori maimulei, ele trebuie sd, se fi perfectat sau s5, fi progresat prin seleclie naturali,. Nu poate fi ind.oiald, asupra marii importanle a facultd,filor intelectuale, deoarece in primul rind. lor le datoreqte omul pozilia sa d.ominantd, ln lume. Putem ved"ea ci, ln starea cea mai primitivi, a societefii, ind.ivizii care erau cei mai infelepli, care inventau $i foloseau cele mai bune arme sau capcane si care erau cei mai in mdsurd s5, se apere trebuie s5, fi avut cel mai rnare num6r d.e descend.en,ti. Triburile care cuprind.eau cei mai mul,ti oameni astfel clotali trebuie sd, fi crescut ca num6r qi sd, fi inlocuit alte triburi. I{umd,rul lor d"epinde in primul rlnd. d"e mijloacele de subzisten!5, iar aoestea depind parlial d.e natura fizicd, a !d,rii, insh, intr-un grad. mult mai mare rle megtegugurile practicate acolo. Pe misur5, ce tribul se md,reqte pi este victorios, el se mfl,reqte incfl qi mai rnuit prin absorbirea altor triburi 2. Talia qi puterea oamenilor dintr-un trib slnt cle asemenea cle o oarecare importan\d, pentru succesul tribului, iar acestea depincl parlial de natura qi cantitatea d"e hrand, care poate fi obfinutd,. In Europa oamenii din epoca d.e bronz av fost inlocuili cu o rasd, mai puternicfl, qi, jud.ecind. dup5, mlnerele spad.elor, cu mlini mai mari 3 I succesul lor s-a datorat probabil insd, ryi rnai rnult superiorit5,fii lor in meqtequg. 'Iot cec:a ce rytirn despre sS,lbatici sau ce putem d.ecluce din tracliliile lor ryi clin rnonumente vechi, a c[,ror istorie este cu totul uitatf,, de locuitorii de astd,zi, aratd, cra clin timpurile cele mai lnd.ep5,rtate triburile victorioase inlocuiau alte triburi. Relicte ale triburilor dispd,rute sau uitate au fost d.escoperite in toate regiunile civilizate ale pd,mintului, pe clmpiile sd,lbatice ale Americii $i pe insulele izolate d"in Oceanul Pacific. fn prezent, naliunile civilizate inlocuiesc pretutind.eni pe cele barbare, afaril, numai de locurile uncle clima opune o barierd, total[,, qi ele reugesc nrai ales, nu lnsd, exclusiv, prin lnd.eletnicirile 1or, care slnt produsul inteligen!,ei. I)e aceea este foarte probabil ca in cazal omului facult5,file intelectuale sd, fi fost rnai ales qi treptat perfeclionate prin seleclie naturald,, clar aceastfi, concluzie rre este d"e ajuns pentru scopul nostru. Ar fi fd,ri, lnd.oiald, interesant sir, urmi,rim dezvoltarea fieci,rei facultd,li separate, de la starea ln care existd, la animalele inferioare la, cea care exist5, la om, insi, nici capacitatea ryi nici turo$tinlele mele nu imi permit s5, incerc aceasta. Meriti, observat faptul c5, d.e ind"at5, ce stri,moqii omului au d.evenit sociali (ryi aceasta s-a intimplat probabil intr-o perioadi, foarte timpurie), principiul de irnitaJ,ie;i ra!,iuneA, prcum qi experienfa, trebuie si, fi sporit,;i s5, fi mod.ificat nrnlt facult5,file intelectuale intr-un fel oarecare) clin care nu mai vedern d.ecit, urrne la animalelc inferioare. Maimulele slnt foarte predispuse la imitafie, ca ryi sir,lbaticii cei mai inferiori, Di sirnplul fapt la care ne-am referit anterior cd, dupti
e Du1'rii crint obst'rvir Sir llenr1' trIaine (.Ancient Laur, c:i slnl codescetrcleu[i ai acelota;i strirno;i. 3 X'lorlot, Soc. Vtttul. Sc. -Nral., 1860, p.29l. 1ilii1, p. 131), rrit.urlrlii unLii Llib sau tlibuli intrcgi care Irtr fosI usirrriletc in alte triburi prrtitrcl, dupii ciLva tirttp

FACULTATI INTELECTUALE

113

La un trib care a d.evenit as[fel mai numeros, va exista lntotdeauna o rnai marre probabilitate ca alli membri superiori qi inventivi s5, se nasc[,. I]acir, aseinenea membri lasi, copii care s5, le moqteneascS, superioritatea rnintaid,, probabiliiatea naqterii a unor membri osi mai ingeniosi va fi oarecum mai mare'[li, un astfel de t-ri6l, iar la un trib foarte mic "fprobabilitatea v^ fi] hoti,rlt mai mic5. Chiar dacd, ei nu ar ld,sa nici un copil, tribul ar cuprinde tofu$i rud,ele lor de slnge, qi s-a stabilit d.e agricultori a cd, prin pd,strarea qi perpetuarea familiei unui aniinal care atunci cind- a fost sacrificat s-a constatat c'a este valorosr s-& oblinut caracterul dorit. Si, examin5,m acum facultd,lile sociale pi rnorale. Pentru ca oamenii primitivi sau str5,mopii omului asemd,n[,tori maimufei s[, d.evini, sociali, ei trebuie s5, fi d.obind.it acelearsi sim!5,minte instincbive care'oblig5, alte animale sd, trd,iasci, in grup, ,si fdri ind.oial5 ci, ei aa prezentat ac':eagi clisp-ozifie generald,. Ei trebuie fi simfit.nelinigtili atunci cind, orau separati O.e iooai,eqif lor, pentru care ei 16 fu trebuie s[, fi simlit o oarecare dragoste; ei trebuie s5, se fi avertriat reciproc de pericol gi. si, u9 f-t ajutat reciproc la atac sau ap5,rare. Toate acestea implic1 un anumit gracl de.simpatie, fidelitate .si guraj. Asemenea calit5,!,i sociaie, a c5,ror importan!5, primord.ial5, pentru animalele inferioare nu este contestatd, d.e nimeni, au fost fd'td' lndoial5 d.obinclite de c5,tre strd,morsii omului intr-un mod asemd,nftor, anume prin selec,tia naturalf ajutatd, de obiceiuri ereclitare, Atunci cincl clou[, triburi de oameni primitivi, trflind. in aceeali ,tard,, au intrat in concuren!X,, d"aczi (celelalte cond.ifii fiincl egale) unul dintre l,riblri cuprindea un mai rnare num5r d.e membri curajo;i, capabili cle mai muit5, sirnpatle pi mai ficleli, care erau intotdeauxa_gata sir, "is avertizeze reciproc clo poricol, sd, se ajute qi sL se apere unul pe altul, acest trib trebuie sii, fi prosperat mai bine sd, fi invins ryi pe celS,lalt. Sd, nu pierd.em din vedere clt d.e extraoidinar d.e importante trebuie sir, fie ficleiitat_e.a qi curajul ln ri,zboaiele fd,rd, sfirqit ale sd,tbaticilor. Avantajul pe g?te.solclalii disciplinali 1l au asupra hoardelor neclisciplinate d.ecurge *ui ales d.in incred,erea pe care fiecare solclat o are ln camaraZii sei. AsculCarea, dup[, cum bine a atrat'at d,l. Bagehot 5, este d.e c?a mai mare valoare, d.eoarece orice lormii d.e guvernir,mint este mai buni, d.ecit nici una. Oarnenii egbi,;ti ryi certlreli nu Yor colabor_a, $i f5,r5, colaborare nimic nlt poate fi realtzai. LIn trib bogat lrrzestrat cu calitXlile d.e mai sus se va extind.e ryi rra fi victorios asupra altor triburi l.insd,, judecind. d.upd, t'oatra istoria. trecutd,, timpul el va fi 1a rind.ul s5u lnfrint cle vreun alt trib gi mai bine lnzestrat. "l acest fel calit5,lile sociale in ryi morale vor progresa lncet qi se vor rdsptndi in toatd, lumea.
a Anr dat citcva exemple itr lttcrarea tttelt 'l'lte

cle asemenear_ lntr-o oarecare nicd, misurd, inteligenta. Daci, noua inventie este important5, tribul va creqte ca nuin5r, se va lntindJ qi va inlccui alte ttinuri.

intdri

91 tirnp oarecare nici un anirnal pg?tre fi prins in acelaryi,, loc, cu acela;i !l de capcani, , atatd cd, animalele lnva!,ii din experienla fi imita pruAen g,a altora. Or, dac5, vreunul dintre oamenii dintr-un tlib, **i iirgelept declt ceilal!,i, a inventat o capcanS, sau o armi, noui, sau alt_e mijloace de atacuu., *pe"*t;;;;i'mai simplu interes pjlson?I, fd,r[ ajutorul a multn, judegwtil, li va lnclernla pc ceilatli P.l im_ite qi astfel toli r-or profita. Practica obignuihd, ; fiecd,rui meqtequg nou va

tion

ot Artitnats"''

vor' 1r'

1e6' ''

Vrrriu-

5 Vezi o scrie remarcabilir cle ar.ticolc clesprer

p1r7.sic.s

i:r:,::";fi-j'i ;,,l"JH3i:ti"i::1il';,il."'L,Jilrijll:

11,1

DESCENDENTA OMULUI

Se poate pune ins5, intrebarea cum d.e un mare nutnzir d.e membri din cad.rul aceluia;i trib au d.evenit rnai lntli inzestra!,i cu aceste calit,ir,li sociale rsi morale ;i cum s-a rid.icat nivelul d.e perfccliure ? Este ertrem cle ind.oielnic d.ac5, d.escenclenlii p*rinfilor clotati cu rnai rnuli5, simpatie ;i rnai binevoitori sau ai celor ce erau mai fideli tovard,qilor lor, se vor fi n5,scut in nurnd,r mai rnarc decit copiii p[,rinlitor egoiqti ryi perfizi aparlinind. aceluiaqi trib. Ctl care este gata sii,-;i sacrifice viala, (aga) clrm mulli sllbatici au f5.cut-o, clecll. st"r-;i trd,dezcr tovarir,gii, deseori nu lasd, nici un descenclent care s5,-i rnoryteneascl iratura sa nobild,. Oameni.i cei rriai bravi, care la rilzboi sint lntotcleauna gal,a sir, ias[, ln prima linie si care iryi riscf cu ugurin!fl viata pentru allii Yor pieri in meclie ln num[r muit mai mare d.ecii allii. De aceea, clac[, nu cliscut5,m clespre victoria unui trib asupra altuia pare pulin probabil cri numd,rul oarnenilor dota,ti cu asemenea virtl,ti sau cti nivelul perfec,tiunii lor sX, poatd, fi sporit prin selcclie naturali,, ad.ici, prin supravieluirea celui mai apt. Cu toate cd, qi cond"iliile cAre cluc la o crestere a nums,rului celor asl,fel lnzestrali din cadruL aecluiaryi trib sint prea cornplexe pentru ^ fi urm5ritc in mod. clar plnfi, la sfirqit, pu'cem indica citeva clin stad.iile lor probabile . in irrimul rind., pe m[sur5, ce facultatea d.e a jucleaa Fi d-e a preveclea a membrilcr tribului s-a perfeclionat, fiecare om trebuie si, fie inv5,!at cil, ajutinclu-$i semenii va fi ln schimb, Oe obicei, el lnsupi ajutat. Din acest motiv inferior el va c[pEta cleprind.erea de a-$i ajuta semenii, iar obiceiul cle a face ac,tiuni bune intireryttr bo siggranli, sirnl5mintuL cle simpatie, cale c15, primul impuls acliunilor butte. De altfel, obiceiurile urmate timp cle multe genera!,ii l,ind. probabil sii, clevin5,
ered"itare.

insd, un alt stimulent cn mult rnai puternic pentru clezvoltalea virtuf,ilor sociale este oferit cle laud.a sau dezaprobarea semenilor no,11,ri. tr)upri cum anr vfzut rnai sus, in prirnul rlnd. instictului d.e simpatie i se d.atoreazil f,apt'ul 91 acord-f,,m altora cle obicei atlt laud.a, cit qi dezaprobarea noastr5, in vreme ce aplicate nou5, inqine ne placg laurla si ne temern d.e d.ezaprobare si fd,ri, lncloiald, c5, acest instinct a fost inilial cLobinclit, ca ryi tcate celelalte instiircte sociale, pl'in selec,tie natulalil. I)esigur cL nu putem spune ?n ce perioad.S, timpurie d.in d-ecursul d.ezYoltH,rii lor Jtrdmoryii omului air cleverrit capabili de a resimii rqi d.e a fi inclemna,ti de laud.a sau d.ezaprobarca semenilor lor. Se pa,re insX, cd, gi ciinii chiar apreciazit, incgrajarea, laucla ;i clezaprobarea. Sillbaticii cei rnai prirnitiviresimt sentitnentril c1e glorie, clup1 cum o arat5, clar prin pX,strarea trofeelor ispri,viior lor d"e vitejie, pril olriceipf Oe lirucLd,rosenie exccsiv5, ryi chiar prin grija extrerni ce o au pentru aspectul lor personal li al podoabelor 1or, d.eoarece dacii nu le pdsa, cLe opinia tovarir,qilor lor asetnenea obi,ceiuri nu ar fi avut rost. O11 siguran![, c5, ei au un sentiment d.e ruqine ;i ,se ]lare .cii ;i un sentitnent cle rernqrycate la lncil,lcarea vreunei legi minore de-ale lor, c1up5, curn se vede clin cazul agstralianului care a slibit ryi nu se putea od.ihni d.coare ce a intirziat sir' omoare alt5, ferneie oarcare pentru a lmpflca spiritul soliei salc nroarl,e. Cit toate cL nu arn lntilnit nici un alt caz care sd, fi fost lnregistrat, este aproaBe c1e necrezut ca un sd,ibatic care lli sacrificil, mai d.egrabir, viala cleclt s5,-qi tri,tleze tribll salr ult1l care se r,a pr:erla mai degrabfl ca prizonicl tle'cit srl-;i calcc clt-

FACULTATI IN'TI'LECI'UALE

11ir

viutul 6 sir nu resimti remugcare profuncLi ln sufletul s[,u c1ac5, nu qi-a lncleplinit o datorie consid.erat5, d.e el ca sfinti,. Putem d.e aceea conchide c[ omul prirnitiv, intr-o perioa,cLi foarte lndepilrtatir, era influentat cle lauda sau dezaprobarea semenilor szii. Este evident ch rnembrii aceluia;i trib rror aproba comportarea care lc va pd,rea s5, fie sprc binele gcneral qi vor clezaproba ceea ce le va piirea cL feste] r5,u. Sd, faci bine albora ;- sir, faci altora ceea ce vrei s5, {,i se faci, lie ,- este pial,ra de bar,ra a rnoralitefii. Este, cle ace ea, aproape imposibil de a exagera importau|a,ln timpnrile primitivet & iubirii d.e laud5, qi a temerii de d.ezaprobare. Un om care nu a fost inclemnat de vreun sim!6mint instinctiv, profuncl, s[,-;i sacrifice viafa pentru
binele altora ryi ioturyi a fost inclernnat sii, indeplineasc5, asemenea acf,iuni clintr-un sentiment de glorie va provoca prin exemplul slri aceearyi dorinld, cle glorie ln allii, si va lnt,5ri prin practicir, nobilul simlimlnt de ad.miratie. El ar putea facz astfel mult mai mult bine tribului sd,u decit procrelncl descenclenli cu tenclinle dc a moryteni propriul si,u caracter nobil. Cu experien!,d, si raliune sporitd, omul igi d5, seama cle consecinlelo nrili inrlep5rtatc ale acliunilor sale, iar virtulile ce-l privesc personal - cump5,tarea, castitatea etc. - care ln l,impurile primitive erau, c1up5, cum am vdzut lnainte, complet d,esconsicleral,e, au devenil, foarte apreciate si consiclerate chiar ca sacre. Totupi, nu esl,o nevoie si, repet ceea ce am spus in aceastf,, privinfd, in capitolul patru. Pin[ in ccle tlin urm[, simlul nostru moral ijr],u constiin!,a noastrd, devine un sentiment foarte complex, trigindu-ryi originea clin instincl,ele sociale, fiind cirmuit in marc md,sur5 de aprobarea semonilor no;tri, clominat d.e rafiune, interes personal qi, ln timpuri mai recente, cle sim![minte religioase profunde, ryi confirmat de 1nv6!i,tur[, ryi obirynuin!5,. Nu trebuie uitat cYa, de;i un grad lnalt d"e rnoralitate nu d.ir, d"ecit un avantaj rctlus sau nici [un avantaj ] fiec[rui inclivicl separat sau copiilor sd,i, asupra celorlalli oameni din acelarsi trib o sporire ln num5,rul oamenilor bine dotali, precum ryi un progres in [d.ezvoltarea] criteriului cle moralitate, va cla cu siguranfd, un avantaj imens unui trib asupra altuia. Iln trib cuprinzincl rnul!,i membri care, prin faptul c[, au intr-un gra,cl inalt spiritul cle patriotism, ficLelitate, supunere, curaj qi simpatie, fiind. lntotcleauna gata s5, se ajutc reciproc qi gata s5, se sacrifice pentru binele comun va lnvinge majoritatea celorlalte triburi, ;i acsasta ar constil,ui seleclia naturalfl. Din toate timpurile, in toatd, lumea, unele triburi au inlocuit alte triburi; ryi cleoalece moralitatea este unul dintre elementele importante atre srlccesului lor, criteriul d"e moralitate;i numirrul d.e oameni bine d.otali vor tinde pretutincleni si, se ridice pi sd, creasc[,. Bste totuqi foarte greu a aprecia d"e co un anumit trib ryi nu un altul a reu;it qi s-a riclicat pe scara civiltza,tiei. Mul,ti sllbatici sint in aceearyi stare ca at,unci cind. au fost descoperili pentru prima clatd, acum citeva secole. Dupil cum observi, cll. Bagc,hot, sintenr d"ispu;i sL privim progresul ca normal in sociotatea uman5, inszi istoria respinge aceasta. Cei vechi rrici nu luau in consid-eralie aceast5, id.ee, iar popoalele orientale nu o fac nici ln zlrLa d.e azi. Dup5, o alt5, arrt,oritate frtarto compcrtent[, Sir llenry }Iaine 7, ,rce^ mai Inarc parto a
6 Dl. \Vallacc citeazir cazuli in iucrarea sa Contribuli.orts to the Theory of l{utu.rcLl Selection, 1870, p. 35'1. ? ,,.'lrtcicttt LeLLt", 1861,

p. 22. l)entLlr obsclvaliile ,,Foltnightly f{cvicw", 1 aprilic 1868,

::t::rt"t-*-n",,

DESCE]NDE.T\]TA O.S{UI,UI

omenrii nu a ard'tat vreodati nici cea mai mic5, urm5, ca instituliile sale civiler
sa fie amelioratd'. Progresul parc sH, d.epindf de multe conditii favorabile simgl.tane, mult P{ea complexe pentru a fi urmd,rite plnd, la sfirpit. S-a remarcat ins1 ad"esea c5, o climi, r[coroasdr prin faptul c5, duce la hi,rnicie'ryi ]a cliverse me;tequguri, a fost pin5, acum foartc favorabili, progresului. impin;i de levoia imperioas5,, eschimoqii au reuqit sd, realizeze multe inventii ingenioase, insd, clirna lor a fost prea asprd, pentru un progres continuu. Obiceiurile nomadej atit pe cimpii intinse cit qi prin pid.urile clese de la tropice ori cle-a lungul f5,rmuritor md,ril6r, au fost in toate cazrrrrle foarte d5,unitoare. Pe clnd. observam locuitori barbari din !ar? de.Ii'oc, am fost frapat de id.eea cd, posesiunea unei propriet5,,ti oarecare, a unei locuinte stabile qi unirea multor familii sub un qef cbnslituiau conditiile indispensabile ale civilizaliei. Asemenea obiceiuri aproape c5, fac necesard, cultivarea solului ; 9i primii papi in cultivare vor rezulta probabil, d.up5, cum am ard,tat

lntr-alt5, parte 8, din weun accident, ca atunci cincl seminlele unli pom fructifer cd'zind' pe un morman d.e gunoi au produs o varietate neobi,;nuit d.e frumoas;. Tot-nqi, problema primului progres al si,lbaticilor spre civilizqie este in prezent mult prea grea pentru a putea fi rezolvatd,.

Influenla selecli,ei, maturale asupra nali,uttilor ciaili,zate. PinL acurn rru Arn examinat decit progresul omului d"e la starea semiumand, pind, la cea a silbaticului cle azi. Ar merita ins5, s5 adaug citeva observalii cu privire la acliu1ea selecliei naturale asupra natiunilor civilizate. Acest sribiect a fost cliscutat in mod.__competent ''cle cir,tre \4/. Il,. Greg e ryi anterior cle dl. Wallace, precum $i cle dl. Galton 10.' l\fajoritatea observ4iilor rnele au fost luate de l; ace;ti trei autori. La sd,lbatici, cei slabi de gorp sau rninte erau reped.e elirninali, iar cei care supravie,tuiesc prezintd, d e obicei o s5,ni,tate viguroasd,. Noi oamenii civilrtzu.\t, pe 4e alt'd' parte, {ac9m tot posibilul s5, oprim proces11l c1e eliminare ; construim azi}uri pentru cei slabi de rqinte, schilozi ;i trolnavi, facem lcgi pentru cei lipsili de mijloace, iar med"icii noptri isi exercitS, toatd,prieeperea pentru a salva viala tuturora, pind, in cea d-in urm5 clip5,. Existd, motive d.e a ciede cd, vaccinalea a p6,strat.ln v.ia!5, mii d.e oameni care din cauza unei constitutii debile ar fi sucombat rnai inainte de varioli,. Astfel, membrii debili ai societfl,tilor civlltzate tli propag5, spela. Nici unul dintre cei care s-au ocupat e1 cre;terea de animale d.omestice nu se Ya indoi cI, acest lucru trebuie sd, fie foarte vi,td,rnd,tor pentru rasa umand,. Este surprin zd't'or cit d.e reped e nelngrijirea sau lngrijirea greqit d"irijatd, d.uce la degenerarea unei rase domestice, ins5,, in afard de cazul omuiui lnsuqi, aproape nimeni nu este atit cle neqtiutor incit si, lase animalele sale cele mai pu,tin valoroase sir, se reproduczi.
8 'l'he Iturialiott of Animals utd lrlutrls ttnLler I)ontcstication, vol. I, p. 309. e ,rl.-raser's Magazinc", scpt.embrie 1858, p. 3ir3. Acest articol pare si fi frapat multe persoane qi a tlat naqtere la cloui lucrdri remarcabile gi la o replicd ln ,,Spectator",3 $i 17 octombrie 1868. El a rnai fost discutat in ,,Q. Joulnal of Scicnce", 1869, y:.7b2, gi de dl. Las'sorr Tait in ,,f)ublin Q. JoLrrnal of lI,-'rlical Scieuce,'.

st

Iebruaric 1869, qi de tll. Ji. Ital' Laulieslcr. ln luclu'ca


Contparutiue Longeuity, 1870,

p. 128. Vederi sinflare

au apdruL anterior in ,,Australasian", 13 iulie 1867. Arn

irnprumutat idei de la mai mulli dintre acegti autori. 1o Pentru cll. \Yallace, vczi ,,Anthropolog. Review,,, citat mai sus. D1. Galton in ,,Macrnillan's l,Iagazinc,,,
augtrst 1865,

p.

318

; de asemenea ntarea sa lnerare Here-

ditarg

Gcrri

rrs, 1870.

NATIUNI CIVILIZATE

117

Ajutorul pe care ne simlim lndemnali s6-l acordim celor neputincioryi este ma,i ales rezultatul intimpld,tor al instinctului d"e simpatie, care inilial a

fost d.obindit ca parte din instinctele sociale, ins5, care ulterior a d.evenitr ln moclul ard,taL mai sus, mai afet tuos qi mai larg r6splndit. De altfel, nici nll ne putem infrina simpatia chiar la ind.emnul raliunii clure, f5,r5, a sld,bi cea mai nobil5, parte a naturii noastre. Chirurgul poate deveni dur pe timpul cit opcreaur'itr, d,eoarece qtie ci, acfioneazd, pentru binele pacientului sd,u, lnsir, clacil, ar fi s5, neglij5,m intenfionat pe cei slabi si neajutorafi nu ar fi declt pentru un profil, lntirnpld,tor, cu o pagub5, prezenti, copleqitoare. De aceea trebuie s5, suportd,m efectele, rele, fi,rd, ind.oiald,, ale faptului c5, cei slabi supravieluiesc ;i se inmultesc I ins5, se pare cd, exist5, cel pulin un impediment aclionind nelntrerupt, anume c5,membrii mai slabi qi mai inferiori ai societf,,fii nu se cd,s[,toresc cu atlta uqurin!d ca cei szin[,toqi, ryi acest impediment ar putea fi sporit ln mod indefinit prin ablinerea cle la cfl,s6torie a celor slabi trupeqte sau mintal, cu toate cd, acest lucru 11 putenr mai degrab5, spera declt aptepta. - in foate mai fru,td,rile ln care se mentine o mare armatf permanentir,, cei iuali la recrutare sau se lnroleazd. Ei slnt astfel expuqi unei ryo{i rnoryi tineri sint premature in timpul rS,zboiului, sint deseori tenta,ti la vicii qi slnt impiedi.ul,i ae a se cI,s6tori ln floarea vlrstei. Pe de alti, parte, oamenii mai scunzi ryi mai slabi, cu constitulie debili, sint ldsali la casa lor qi au o mult mai bund, posibilitat'e s5, se cd,si,toreascd, qi s[, se inmulleasc[, 11. Omul iqi acumaleazdu avere qi o las5, copiilor s5,i, astfel incit copjii bogalilor au un avantaj asupra celor sd,raci in cursa cd,tre succes, inclepen4ent d.e superioritatea trupeasc5, sau mintal6. Pe de altf,, parte, copiii pd,rin,tilor care au vialii, scurtd, pi care slnt de aceea, ln med,ie, lipsili de sd,n5,tate qi_vigoare primesc averea mult mai devreme d.ecit alli copii qi se vor c[sd,tori probabil mai devreme, Ilsind un numd,r mai mare d.e d.escenden,ti, care sd, moqteneascd, constitulia lor inferioarii. Moqtenirea averii este ins5, ln ea insd,qi departe de a fi un rd,u, deoarece fi,r5, acunlularea d.e capital meqtequgurile nu ar putea progresa qi in special prin put,erea lor s-au extins rasele ciAltiate qi lqi extind. acum pretutincleni clomeniul, a$a lncit s[, inlocuiasci, rasele inferioate. i)e asemenea acumularea mod"eratS, d"e aYt}re nici nu impiedicd, procesul d.e selec,tie. Atunci cind" un om sfl,rac devine mod.erat cle bogat, copiii sei pot ad.opta meserii sau profesiuni in care exist5, destuld, luptilt aryi incit dei clestoinici trupeqte qi mintal reuqesc cel mai bine. Prezenla unui.grup da oameni foarte instrui!1 care nu trebuie s5, munceasc5, pentru plinea zilntcd' este de o importan!5, care nu poate fi supraapreciatd,, d.eoarece l,oatd, rnunca d"e inattd, inteledtualitate este executatS, cle ei pi d.e o asemenea muncd, depind"e in primul rlnd. progresul materiat ln toate domeniile, pentru a nu mentiona.alte i,vantaj. *ailtr*tt.. F5r5, lnd.oialfl, c5, atunci cincl averea este foarte mare ea tindc sd, transforme oamenii ln trintori inutili, ins5, num[rul lor nu este nicioclatii, rtlartr ved.em zilnic bog[,ttl1i li aici intervine un oarecare grarl de eliminare, d.eoarecei;i irosesc averile. care se intimpld, sd, fie slabi la minte sau desfrinali li gafe primolenitura cu bunuri de familie inalienabile constituie un rf,,u mai d.irect, cu toa]te ci, mai lnainte vreme fusese poate un mare avantaj prin crearea
1r rlrrs Rrcftf,

prof. tI. Fick (Binfluss der Naturruissensclutft cutf asupra accstui ittttic 1872) arc citcva observa[.ii valoloase pttttcle'

subicc.t,

plectlm;i

asupra al[oI asctucnea

11S

DESCE.NDENTA OMULUI

unei clase d,ominante, i?t orice guvernare este mai bund, tteclt nici 1na. I\fajoritatea fiilor primi-ndscufi se cds5,toresc, cu toate c5, pot fi debili trupepte sau mintal, ln vreme ce in general fiii mai tineri nu se cisStoresc, oricit ar fi;i cle superiori in aceste privinle. De asemenea, fiii primi-ndscufi nedemni, cu ltsnuri d.e familie inalienaniJgr nici nu iryi pot irosi averile. Aici insd,, ca qi in alte p5,r!i, raporturile viefii. ciullizate slnt atit de complexe, lncit intervin unele impeclimbote io-p"nsatorii. Birbalii care sint bogali prin primogeniturd, sint ln m[sur5, sh, aleagil, genera,tie. dupi generalie, femeile mai frumoase ryi mai inclntl,toare ryi in geneiai acestea slnt d.esigur sind,toase la corp qi vii la minte. Consecinlele rele, oriiare ar ar_ fi ele, .ale conserv6rii continue ale aceleiaqi linii d.e descenclenfi, fe"; nici o sele.c,tier sint infrinate prin faptul c5, b[rbalii cle conclilie inaltfi, slnt intotdeauna d"oritori s[-qi sporeascH, averea qi puterea, ceea ce fac cds[torinclu-se cu mogtenitoare bogate. ins5, fiicele. p5,rin,tilor care nu au avut decit un singur copil tincl, d.upd, cum a ard,t'at dl. Galtontt, sd fie sterile ,si astfel familiile nobile sint continlu intrerupte in linie directS, qi_averile lor se scurg lntr-un canal lateral oarecare, ins5, din nefericire acest canal nu este d.eterminat cle vreo superioritate d.e vreun

fel oarecare.

Cu toate c5, civiliza\ia lmpiedicd, astfel hr multe feluri actiunea selecliei naturaler ea favorize??il, dupd, cit se pare, o mai bund, dezvoltare'a corpului prin hrani, mai bund, qi eliberarea d.e la greutd,li ocazionale. Aceasta se poalte cleduce d.in faptul cL s-a constatat cd, oamenii civiliza,ti, oriund.e au fost di comparati, erau li.zicegle mai puternici decit sd,lbaticii 13. Ei par de asemenea sL aibd, ucruu;i capacitate de- rezist_enfzi,.dupi, cum s-a clovedit in multe expeclifii periculoase. Chiar marele lux al bogalilor nu poate fi decit pu.,tin dS,un5,tor,heoarece perspectivele d.e viafd, ale aristocr?liei noastre , la toate virstele pi la ambele sexb, sfnt cu foarte pulin inferioare celor ale vielii sd,nd,toase engleze la clasele inferioare tn. Yom examina acum facult5,file intelectuale. Dac5, membrii fiecd,rui strat social ar fi lmpd,r,tili in dou5, grupuri egale, unul cuprinzind, pe cei intelectual superiori, iar _cel5,lalt pe cei intelectual inferiori, nu poate fi indoiald, ch, primii vor leq$i cel _mai bine in toate ocupaliile qi ci, vor avea un numd,r mai mare de copii. Chiar qi la pd,turile cele mai inferioare lndemlnarea qi capacitatea trebuie sd,Jie d.e vreun folos oarecare, cu toate c6, d.atoritd, marii diviziuni a muncii, in multe ocupalii [folosul este] foarte mic. La nalrunile civilizate va exista deci o tendin!d, de ere;tere, atlt in numd,rul, cit qi ln nivelul celor capabili intelectual. I{1 doresc sd, afirm c5, aceastd, tend.in!5, nu poate fi mai mult declt contrabalansatd, in alte feluri, ca de [pildd,] inmullirea celor nes5,buili qi neprevd,zd,tori, ins5, chiar unor asemenea oameni capacit'atea trebuie s5, le fie d.e vreun folos oarecare. Deseori s-a obiectat unor pireri ca cele d.e mai sus cd, majoritatea oarnenilor celor mai eminc,nl,i care au tr5it vreoclatS, nu au ldsat nici un clescenclent care sr-r, tnoryteneascd, marea lor inteligen!,5. Dl. Galton spune 15 : ,,Regret c[, nu sint in rnaisurd, s5, rezolv problema simpl5, dacd, qi in ce m[surd, b5,rbalii qi femeile care sint gerrii sint neferl,ili". Am ard,tat, totu;i cI, oamenii eminenli nu slnt citupi d.e pulin
t3 Quatrefages, ,,Revue des Qours ScienLifigucs", cornpeLentc, din tabloul;iprczentab l,n 1"ri7-1868, p. ,',,1{,,}},r,?i,,!r.,}ti,r,;,:;tli.fi,
12

Heretlitatg Genius, 1870,

p. 732-740.

la Vezi coloancle 5

6,

conrpilal"e

dlpri auloritdfi
l.on-

66e.

CompuTatiue

f.

J;,11u..,...

NATIUNI CIVILIZATE

119

inclt ei nu-qi pot transmite liber defectele. Persoanele melancolice sau demente sint inchise sau se sinucid. Oamenii violenli;i irascibili au deseori un sflrqit singeros. Cei agit'ali, care nu pot avea o ocupafie constantri'- si aceastS, rH,m[qi!n, a barbariei este un mare imped.iment pentru civilizalie tt -- emigreazl in ![,ri nou-colonizate, und.e se d.oved.ese pioneri folositori. fntetnporanla este atlt de d"istrugitoare, lncit perspe ctiva c1e via![ a alcoolicului la rrirsta ile treizeci d.e ani, de pild[, este de numai 13,8 ani, pe clnd la aceea;i virstd, la muncitorii aglicoli d"in Anglia, ea este de 40, 59 ani 18. Femeile d.epravate nasc pulini copii, iar b[rbalii clesfrlnati rareori se cits5,toresc, si ambii suferd, d.e boli. La cre;terea d.e animale domestice, eliminarea acelor indivizi, care sint in mocl pronunlat inferiori, cu toate cd, pulini la num[,r, nu este citupi c1e pulin un element lipsitdeimportanlir, pentru succes. Acest lucru este mai ales valabil la caraeterele ddund,toare care tind. s5, reapar[, prin reversiune, cum este culoarea nc'agrzi ]a oi: ;si ln eazul' ontului, unele dintre cele mai rele predispozr\ri, care uneori i;i fac aparitia la anumite familii, f[rd, vreo cauzd, bine stabilitd,r pot reprezenta reversiuni ]a o stare sir,lbatic5, d.e care nu ne despart prea multe generalii. Aceast[, ipotezra poate de fapt fi recunoscuti, in expresia popularf ci, asemenea oameni sint oile negre ale familiei. Cit d.espre na,tiunile civilttzate,ln ceea ce privegte nivelul riclicat de moraqi num5rul sporit d.e oameni relativ buni, selec,tia naturalS, nu pare s[, le litate influen! eze d-eclt ln mici, mdsurflr cu toate cL initial instinctele sociale fund"amentale au fost astfel d.obind.ite. Am spus insir, d.estul, atunci cind. am tratat d.espre rasele inferioare, asupra ca:uzelor care duc la progresul moralit5,fii, anume aprobarea semenilor noqtri, int5rirea simpatiilor noastre prin obirynuin!?., exemplu $i imitafie, ra!,iune, experien!,L ryi chiar propriul interes, lnveif,zitura, d"irr tinerele ryi
aqa

poziliilor celor mai rele se aplic5, permanent chiar la naliunile ^cele mai civilizate. Rd,ufdci,torii slnt executa!,i sau lntemni,tali pc timp lndelungat,

cele care d.uc la progresul speciei 16. I-,a fel trebuie sd, fie ryi cu facult5,file intelectuale, deoarece la fiecare nivel al societd,lii oarnenii ceva mai capabili reuryesc ceva mai bine d"eclt cei mai pulin capabili qi in consecin,td, se inmul!,esc ca numSr cLaci, nu slnt impiedicali in vreun fel. Atunci cind. Ia oricare naliune nivelul intelectual qi numl,rul de intelectuali au crescut, ne putem arytepta, clupi legea clevialiei tle la medie, ca, d.upri cum a arratat d-1. Galton, oamenii de geniu,s5, aparfl mtrlt nrai frecvent d"ecit inainte. in ceea ce prive;te calitf,lile morale, o oarecare eliminare predis-

nefertili. Ifarii legislatori, intemeietorii c1e religii binefd,c5,toare, marii filozofi ryi clescoperitori in qtiinfd, ajutd, progresul omenirii intr-un^gracl mult mai lnalt prin opera lor d.ecit daci, ar ld,sa o progenitur5, numeroasd,. In caztl structurilor corporale, seleclia inclivizilor cu pu,tin mai bine lnzestrafi qi eliminarea celor ceva mai pulin inzestrali, qi nu conservarea anornaliilor puternic prontlnfate qi rare, sint

sentimentele religioase. IIn obstacol d.e cea mai nlare impoltanlir, in llrile civilizal,e la o crerytcrre a numi,rului cle oameni cLintr-o clasl superio afa, asuBra cdruia cll. Greg ;i d.l.
LB

Origin of

77 18

Species (cdiJia 5-a, 1869), p. 101. llereditarg Genitts, 1870, p. 347.

E. Ray Lankester, Compcu'atiue I'rtrryeuiLlJ, 1870, p. 115. 'l'ubclele alcoolieilor din lttct'at'ca lLri Nelson, Viltrl

pi'ivinla tlestriului, vezi dr. littrr, On IIte Irfluence of Xlarriage on the 1lIortalitg..., ,,Nat. Assoc. for thc Prornotion of Social Sciencc", 18ir8,
S1irlf.slics. Tn

DESC.ED{DENTA OMULUI

(laltotrle au insistat puternic, a fost faptul c5, cei foarl,e s5,raci ryi nesi,buifi, carc ,sint deseori decd,zu\i prin vicii, se adsd,toresc aproape invariabil foarte cleweme, pe cind cei prud.enfi ryi cumpdta|, care sint d.e altfel in general virtuorsi, se c[s5,toresc tirziu, aga ca sI, fie ln mlsurd, szi se intrefind, confortabil pe ei $i pe copiii lor. Oei care se c[si,toresc cle timpuriu prod"uc intr-o perioadd, stabilitS, nu numai un mai mare num[,r d.e generafii, ci, d.upi, cum a ardtat d.r. Duncan ,0, $i mult, mai mulli copii. De altfel, copiii nd,scufi de mame in floarea vlrstei sint mai grei ;i rnai mari ryi cleci probabil mai viguroryi decit cei nd,scufi intr-alte perioade. Astfel, membrii nes[,bui!i, decrazu\i ryi deseori vicioqi ai societd,fii tind s6, se inmulleasc5, intr-un ritm mai rapid decit membrii chibzuili qi in general virtuoqi. Sau, dup5, cum prezintd, cuzul d"l. Greg : ,,frlandezul nechibzuit, murd.ar, fd,r5, aspirafii, se inmulleryte ca iepurii, scolianul cumpd,tat, prev6,zd,tor, cu respect cle sine, ambifios, de o mcralitate rigid5,, spiritualizat in religia sa, de o inteligen,td, perspicaee qi clisciplinatd, iqi petrece auii cei mai buni in luptd, ;i celibat, se c[sd,tore;tc ryi las5, pu,tini urmaqi. Dacii, lui,m o lard inilial populat5, de o mie de saxoni ryi o mie d.e celfi, intr-o duzinir, cle genera,tii cinci qesimi din populafie va fi celtd,, insd, cinci- qesimi d"in proprietffi, putere qi intelect vor aparfine lsesirnii rS,mase de saxoni. fn eterna luptd, pentru existenfi,, rast' inferioard, qi mai pulin favorizatd, ta fi cea care va preclomina, qi va pred.omina nu in virtutea calit5,filor ei bune, ci a defectelor ei".
Exist6, totuqi citeva impedimente la acsast5, tendin!5, de coborire. Arn v6,zut c[, alcoolicii suferd, d.e un mare coeficient d.e mortalitate qi c5, cei extrem de desfrinali lasd, pulini descenden,ti. Clasele cele mai sd,race se ingrS,md,d.esc in orape, iar d.r. Stark a d.ovedit d.in statisticile pe z,ece ani din Scolia 2L ck la orase coeficientul de mortalitate la toate virstele este mai mare decit in d.istrictele rurale ,,si in timpul primilor cinci ani clin via!5,, mortalitatea urband, este ap?oape exact dubld, ta[,6, cle cea d.in districtele rurale". Deoarece aceste date includ atlt pe bogali, clt ,i pe sd,raci, f5,ri lndoiald, c5, pentru a menline num5,rul de locuitori foarte s5,raci d.in orage l*!e de cei de,la tard,, va fi necesar un numd,r de naqteri de d.ou5, ori mai mare. In cazul femeilor, c[s5,toria la o vtrstd, prea timpurie este foarte vd,tdmratoare, d.eoarece ln Franla s-a constatat c'i ,,anual mor de doud, ori atitea femei mS,ritate sub doud,zeci cle ani d.ecit femei nem5,ritate la aceeaqi virstd,". Mortalitatea bdrba,tilor insurali sub doud,zeci de ani es6s d.e asemenea,,excesiv de mare" 22, insd, aa:uza acestui fapt este indoielnicd,. in sfirpit, daci, b5rbalii care din prudenfd, intirzie sd, se cflsi,toreasc5, pind, oe iqi pot creqte familia in confort qi-ar alege, cum adesea o fac, femei in floarea virstei, coeficientul d.e creqtere a clasei superioare nu ar d.ecit ugor d"iminuat. Dintr-un num[r enorm de statistici pentru anul 1853, s-a stabilit c5, pe tot cuprinsul Fran!,ei celibatarii intre cloud,zeci qi optzeci de ani mor intr-o proporf,ic mult mai marc clecit bd,rba,tii cir,sd,torifi : cle exemplu, d.in fiecale 1 000 r1c

fi

1e rrl,'l':tscr's l'[agazirttr", strptcrrrblic 1868, l]. :153. .,Nlacnrillan's llirgazine", august 18ti5, p. 318, Rcn'. F. W. Farrar (,,Irraser's N[agazine", augusL 1870, p. 264) adopt[ o p{rere diferit[. 20 On lhe Lauts of tlrc Fertilitll of Wonur7, irr ,,TLansact.. Royal Soc.", Edinburgh, vol. X.XIV, p. 287; publicati

acum separat sub titlul de Fecunditg, Fertilitg and Sterilitg, 1871. Vczi, tlc ascnrencao rll. (ialtou, Ilercdilurg (lenitts,

2r,,The TenLh Annrtal RaporL of Births, l)ratlrs ctc., in Scotland", 1867, p. XXIX. 2s Aceste citate sint luate de la cea mai inaltd autoritate ln asemenea cltestiune, anulne rlr. Farr ln lucralca sa Orr tlrc Influence of ll'Iarriage on tlrc llortality of Frenclt People, cititi la ,,Nat. Assoc. for thc Prornotion of Social
Scicnce".1858"

p.

352

--3it7, peutru obscrva!ii in accst srtts.

NATIUNI CIVILIZAT'E

r2t

celibatari intre virstele cle dou[,zeci ,si treizeci cle ani, 2,u murit a,nual 11,3, in vreme ce d.intre bflrbalii cls5,torili nu au murit decit 6,5,t. O lege similari, s-a doved.it valabili, pentru anii 1863 qi 1864 pentru intreaga populalie tLe peste tloud,zeci d.e ani d.in Scolia: d"e exemplu, din fiecare 1000 de celibatari de virstti intre d"oud,zeci ryi treizeci de ani au murit, J,4,97r po cind dintre birbalii cflsirtori!,i nu au murit decit 712\ adic5, mai pulin de jum5,tateu. Dr. Stark observ5, ln legi,tur5 cu aceasta : ,,Celibatul este mai d.istrug5,tor pentru via[il, decit cele mai nesd,n[toase meserii sau d.eclt locuirea lntr-o casf,, sau lntr-un clistrict insalubru uncle n-a exisl,at niciodat5, nici cea mai vagd, ineercare de asanaret'. El consid.erl cd, mortalitatea mai redusd, este rezultatul d.irect al ,,c5,sd,toriei qi al obiceiurilor d.omestice rnai regulate care lnsolesc acea staret'. El aclmite totuqi c5, la categoriile de oameni alcoolici, deqd,nfafi ryi criminali durata r,iefii lor este redusS, qi de obicei nu se cisS,toresc; trebuie de asemenea admis ci, bd,rbalii cu o constitulie d.ebilil, bolnd,viciopi sau cu o mare infirmitate corporald, sau mintald, aclesea nu d.oresc sd, se cS.si,toreascd, sau sint refizali. Dr. Stark pare sd, fi ajuns la concluzia c5, prin ea ins5qi c5sfltoria este o cauzd, prinoipald, a vielii prelungite, clin constatarea c5, bd,rbafii in virst5, c5,s5,tori!i mai au lnci, un avantaj considerabil ln aceasti, privinfd, asupra celor nec5,sd,torifi de aceeaqi virstd, lnaintatd, ; ins5, oricine trebuie s5, fi cunoscut aazuri de b5,rba!i cu sd,nd,tate qubrecl5 care nu s-au cls[,torit in tinerele qi toturyi au supraviefuit plni, la b5,trinele, cu toate c[, au rlmas qubrezi qi cle,ci avlncl lntotd.eauna mai puline probabihtf,li d.e a tri,i sau de a se cd,si,tori. Mai existd, o alt5, lmprejurare remarcabild, care pare sd, susfin[ concluzta clr-lui Stark, anume cL vflduvii nsi v6,duvele din Franla prezintd,t-a].;d,de cfls[torifi un coeficient foarte marc cle mortalit'ate. Dr. Farr atribuie aceasta lnsi, s5,rd,ciei pi obiceiurilor rele ca,re d.ecurg din necazuri pi d.in d.ezmembrarea familiei. in general, putem conchide impreund, cu d.r. Farr ci, mortalitatea mai red.us5, a bi,rbafilor cisi,torifi cleclt a celor nec[,s5,tori!i, care pare sd, constituie o lege generald,, ,,este datoritd, mai ales elimind,rii constante a tipurilor imperfecte $i a selecliei abile a indivizilor celo? mai frumo$i d,in fiecare generalie consecut'ivd,'), seleclia nereferinclu-se cleclt la cilsi,torie qi aclionind asupra tuturor calitd,filor corporale, intelectuale ryi morale 25. Putem d"ecluce deci cd, b[rbalii buni qi sd,n[toqi, care din pruden!5, rd,mln citva timp neclsfi,toriti, nu au un creficient ridicat cle mortalitate. Dacd, diferitele impedimente ard,tate in ultimele dou5, paragrafe, precum poate qi altele incd, necunoscute, nu lmpied.ic5, pe membrii nesd,buifi, vicioryi ;i intr-altfel inferiori ai societe,lii de a se inmulli intr-un ritm mai rapid declt clasa superioard, de oameni, naliunea va regresa, dup5, cum s-a intimplat prea des in istoria omenirii. Trebuie sd, ne reamintim cd, progresul nu constituie o reguli, invariabili. Este foarte greu cle spus de ce o naliune civilizatd, se riclic5, devine mai puternicil qi se extinde rnai rnult clecit alta ryi dc ce Aceeapi naliune progreseazii, rnai rapid intr-un anumit timp clecit intr-a,ltul. Nu putem spune ttecit c5, acea,sta tlepinck: cle o creqtere a insuqi numilrului popula,!,iei, de nurn6nrl oamenilor lnzes23

I)r. Itarr, ibiCern. Citatul

cle rn:ri jos cstc cxtras din

aceeagi

lucrare remarcahild. 2a Am luat media mcdiilor cincinale date in ,,'fhe l'enth Annual Report of Births, Dcaths ete., in ScoLland", 1867. Citatul dupi dr. Stark, este copiat dinLr-un articol

tliu ,,I)ailv l{g1v5", 17 oc:Lonrbric

1868, f)c care clr" I.'arr

il considcrir ca fiind scris cu marc grijI. 25 I)r. Duncan observi asupra acestui subiect (.Ircctrrtclitg, I;ertilily ctc. 1871, p. 334) : ,,La fiecare virstir cei sln[toqi qi flurnogi trec de la cei nccirsl[orili la cei cisltorifi, lisind ;imrilc de necis[tor:iti lngrirrnirditc cu cci bolnirvicio;i 5i nenorociIii".

1')')

DESCENDENTA OMULUI

superioare intelectuale ryi morale, precum ryi r1o nirrerlul lor r1c Structura corporali pare sd, aib5, o influen,ti, redusir, cloar in rniisura lrerfecliune. in care vigoarea corporald, d"uce la vigoarea mintalX,. S-a insistat cle cltre mai mulfi autori c[,, deoarece capacitlj,ite intelcctua]o inalte sint folositoare unei naliuni, grecii antici, care se situau cu citeva grad"e mai sns ca intelect decit orice altd, ras5, care a existat vreod.atS,26, ar fi trebuit, dac5, puterea selecliei naturale ar fi fost realii, sd, se fi riclicat ;i mai sus pe scara evolufiei, sd, se fi inmullit ca num5,r qi sd, fi populat toat5, Europa. Aici avern presnpunerea tacrtd,, f[cut5, atit d.e des in legirtur6 cu structura corporalii, anurne c[, exist[ o tenclinld, lnn[scut5, cfltre o dezvoltare continuf,, a minlii ryi corpului. T)ezvoltarea de toate felurile depinde ins5, d.e concursul multor conclilii favorabile. Selec!,ia natural5, nu aclioneaz6, d,eclt prin taton5,ri. fnclivizi ;i rase pot s5, fi cloblnclit anumite avantaje ind"iscutabile ;i toturyi si, fi pierit din lipsa altor caractere. S-ar putea ca grecii s5, fi regresat din lipsa d.e coeziune d.intre nulneroasele state mici, cLin cauza micti climensiuni a intregii lor !5,ri, a practicirii sclaviei, a senzualitelii lor extreme, d-eoarece ei nu au sucombatpinirce nu,,erau sl[,bi!i ryi corup!,i chiar pini, in miiduva oaselot" 22. Naliurrilc clin vestul Europei, care clepd,ryesc acum atlt d"e nelimitat pe strfmoryii lor silbatici ryi stau la apogeul civiiizatiei, nu clatoreazk cleclt pu,tin sau nimic din superioritatea lor morytenirii clirecte de la grecii antici, cu toate cd, datoreazh m:ult, operelor scrise ale acelui popor tninunat. Cine poate spune d"e ce naliunea spaniol5,, atlt cle d.ominant[, lnt'r-un anurnit timpr & fost clistanlatir, in intrecerea dint're popoare. De;tcptareA naliunilor curopene clin timpurile lntunecate constituie o probloncd, ryi mai uluitoare. Dupir, cum a remarcat cll. Galton, ln acea perioad"S, timpurie aproape tof,i oamonii cu o natur[, generoasi, c:i cled"icali meditaliei sau cultivdrii minlii nu aveau alt refugiu 28, csea ce nu pute a avea cleciL d.e cit ln slnul bisericii, care pretind.ea celibatul o influen,td, vd,timd,toare asupra fieclrei generatii clnscutive. In timpul aceleia;i perioade, inchizilia alegea cu c3a mai mare grij5, oarnenii cei mai incleperrden,ti ryi curajoqi pentru a-i ard.e sau intemnila. I{umai ln Spania unii clintre oamenii cei mai valoroqi - cei care se lndoiau qi puneau lntreb5,ri, ;i f[rh, a te ind"oi nu poate exista progres - au fost eliminali timp cle trei secole in proporlie cle o mie anual. Rd,ul pe care biserica catolicX,l-acavzat ln acest fel este incalcLrlabil, cu toate c5, a fost fdr5, ind.oial[, contrabalansat ln alte feluri, lntr-o rnflsurii anumitfl sau largl ; totn;i, Europa a progresat intr-un ritm f{.'lrd preced"ent. Succesul remarcabil al englejilor in colonizare,ln comparalie cu alte naliuni europenet tu fost atribuit ,,energiei lor curajoase qi persistente", ur rezultat' care este bine ilustrat dacl cornpars,m progresul canadienilor de provenienld, englezS, qi francezd, ; cine poate spune lnsi, cum au d.obind.it englezii energia lor ? Se pare c5, existi, mult adevdr in p[relea ci, progresul uimitor al Statelor IJnite, prccum ryi caracterul poporului sint rezultatele seleclici naturale, deoarece oamcrfi c'Ji rtlifi

trali cu facultilli

'

2e \':szi argumentul ingenios qi original al d-lui Galton ln legittrri cu aeest sttbiect, Hereditarg Genius, p. 340 -342. 27

Dl. Gtegr rrlirastL's \[agaziuc", strlttctnl,rric 1808,

p.

1870, p. 357-359. Rcv. F. R. |artat' (,,}'l'ascl"s l\Iatg.", attgttst 1tJ70, p. 257) pt'czittlit

357. 28 Ilereditarg Gcrtitts,

argumente opuse. Sir C. Lyll atldsese clcja aLenIia itttr'-ttu pasaj remarcabil (Principles of Geologg, 1868, vol. II, p. 489) asupra influcn!ci nefastc a inchizilici pt'irt faptul cii a redus, prin seleclie, nivc:lnl gencral al iutcligcrnlci

in

Europa.

NATIUI\I CIVILIZATE

123

inclelungate cel nrai mare numrir d"e oameni cle lnalti inteligen,t5, energici, bravi, patrio,ti si binevoitori, in generalva preclominaasupranaliunilor rnaipulinfavorizate. Selec,tia naturala cle curge din lupta pentr'u existenfI,, iar aceasta din ritmul rapicl cle inmul,tirer. Este imposibil s5, nu regre,ti amarnic, este lrrs[, o alti, chestiune rlac[ este ,si infelept, ritmul ln care ornul tind.e s5 se lmnulleasc[, cleoarece aceasta d"uce la triburile barbare la pruncucid.ere qi la multe alts rels, iar Ia naliunile civilttzat'e tra s[,rdeie abjectS, celibat qi la c5sd,torii tardive a celor prud.en,ti. Deoarece ins5, omul suferi, d.e acelearyi clezavantaje fizice ca qi animalele inferioare, el nu are clreptul s5, se a,gtepte la o irnunitate c1ela relele d.ecurgind. din lupta pentru existen!5,. Dach, nu Ar fi fost supus in d.ecursul timpurilor primitive selecliei naturale, cu siguran!,ir, czi el nu a,r fi ajuns la rangul si,u d.e azi. Ileoarece in multe pilrli ale lumii veclenr cd, suprafele enorrne c'le pirrnint extr'em cle fertil capabile d"e a intrcline numeroase cX,mine fericite, sint ins[, populate nurnai tte pu,ini nomazi, s-ar putea sus!,ine ci, lupta pentru existen![, nu a fost destul c1e asprd, pentru a-l lmpinge pe om in sus pin5, la cel rnai inalt nivel. Judeclnd dupd, cite qtim despre om qi despre animalele inferioare, a existat lntotd.eauna suficient5, variabilitate in facultd,file sale intelectuale qi morale pentru un progres persistent prin seleclie natural[. Fd,rfl, incloialir, c:i un aseinenea progres cere concursul multor cond.itii favorabile simultane, insfl este incloielnic ci, ar fi fost suficiente cele mai favorabile condilii claci, ritmul c1e inmul!,ire nu ar fi fost rapid qi lupta pentru existenli, care d.ecurge nu ar fi fost extrem c1c aspr5,. Se pare chiar, clin ceea ce vedem de exemplu in funele] p5,r!,i ale Aniericii c1e Sud, ci, un popor care poate fi numit civilizat, cum stnt coloni;tii spanioli, este pred.ispus sii, clevinf ind"olent ryi sd, regreseze atunci cincl concliliile cle viala slnt foarte lrgoare. in cazul na!,iunilor foarte civilizate, progresul continuu depincle intr-un grad, subord.onat, d.e selec,tia naturald,, cleoarece asemenea natiuni nu se inllituri, qi se extermini, una pe alta cum fac triburile siilbatice. Totupi, merrnbrii mai inteligenli clin caclrul aceleiapi comunitflli vor t'eugi pinrl in cele d"in urrni, mai bine clecit oei inferiori ryi vor idsa o progenitur5, mai nurneroasfl, ryi aceasta este o formi, a selecliei naturale. Cauzele mai eficiente ale progresului par szi consist,o dintr-o ed"ucafie bund, in tincrele cit tirnp creierul este impresionabil ;i clintr-un nivel inalt de perfec,tie, imprimat de cfitre cei mai capabili ryi

nltirnelorzece sau d.ouflsprczece generalii spre acea mare t;ard, ryi acolo au reu$it cel nlai bine 2e. Priyind sprtl viitolul incleplrtat, cred cir, relrerendul Zincke are o pirrere exagerat5, atu,nci cincl spnne : 30 ,,Toate celelalte serii d.e evenimente ca Gea din care a rezutltat cultura spiritului ln Grecia qi cea din care a rezultat fmperiul roman nt. par s5, aibi, scop si valoare decit atunci cind sint examinate itr legd,turd, sau-rnai rcped.e in subsidiar. . . r co marele curent al emigrdrii a,nglosaxone spre ve st". Oricit cle obscur[ cste problema progresului civilizafiei, putem vedea cel pulin cii o naliune care a produs in d.ecursul unei perioade mai

energici, neast'imrnpd,rafi qi curajo$i din toate pzirlile Europei au emigrat ln clecursul

rnai buni oameni, cuprins in legile, obiceiurile ;i trad"itiile na,tiunii si inrpus d"e opinia publiczi. Trebuie totu;i avut in veclere ci, puterea opiniei publice d.epinde cle prc'luirea noastri, a aprobirrii sau clezaprob[rii altora, iar aceastil preluire este
:lc

Dl.

1r. li2;-r.

Gall-on, "Ilacnrillan's XIlgazine", augusl" 186ir, Naliottctl Iife, ticccrubrie 1860, p. 18-1. 33 f,ust II'ilrlel' itt llrc Uniletl 1868, p. \'t'z.i <lc asclll('nea ,rNillru'c", On Darutinism cintl ^91rt/cs,

29"

DESCENDSNTA OIVIULUI

l-rirZotir-pe sinrpattia noastrl,, care aproape filtit, nici o ind.oialS, s-a dezvoltat inifial prin seleclie uatttralh, ca unul clin elementele cele mai importante ale instincte-

Ic,t' SoOiale

3i.

al rezultatelor lor. Argumentele prezentate recent d.e ducele d.e Argyllaa gi anterior cle arhiepiscopul_Whately in favoarea credinlei cd, omul a venit pelume ca o fiinld, cir-ilizatd, qi cL de atunci toli si,lbaticii au clegenerat lmi par slabe fa!i, de ceie prezentate cLe, partea opus5,. F6rd, lnd.oiald, c5, multe naliuni au decd,zui in civilizafie, iar unele au alunecat ln completi, barbarie, cu toate cd, nu am intinit nici o dovadd, ln aceast[, ultimd, privinfd,. Probabil cd, fuegenii au fost obligali de alte hoard-e cuceritoare s5, se stabileascd, ln lara lor inospitalierii pi cd,, in consecingil, poate cL au d.ecfl,zut cerra mai mult,; ar fi lnsd, greud.e d.ovedit cd, au deci,zut mul1, rnai jos d.ecit botocuzii, care locuiesc in cele mai frumoase pd,rfi ale Braziliei. Dovacla cd, toate naliunile clilttzate descind. clin barbari constd,, pe d,e o parte, d.in urmele clare ale sti,rii lor anterioare inferioare, d.in obiceiurile, cred.intele, Iimbajul lor etc., lncd, existente, iar pe d.e altd, parte din dove zile cd,s5,lbaticii sint capabili s5, urce independ.ent clteva trepte pe scara civilizafiei qi cd, de fapt s-au rid.icat in acest fel. I)ovad.a primei probleme este extrem d.e curioasd,, lnsf mr poatg fi d.atd, aici; md, refer la asemenea, cazuri ca cel al artei numd,rului, care, d.up5,icum arati, clar dl. 'Iylor, cll referire la cuvintele folosite incd, in unele locuri, a luat naqtere de la num[,rarea degetelor mai intii ale unei mlini, apoi ale celeilalte ryi in cele d.in urmi, a celor cle la picioare. Avem urme ale acestora ln propriul nostru sistem d.ecimal qi in cifrele romaner und.e clupfl V, care pare s[, reprezinte o imagine prescurtata a miinii umane, trecem la YI etc., ctnd. a fost far5, lncloial5, folositfl, cealaltd, mln5,. Apoi iard,gi, ,, cind. vorbim d"e trei score* plus zece t?0] socotim, clupi, sistemul vigesimal, fiecare unitate icleal5, reprezentind. 20 pentru ( nn 0m )), clupd, cum ar spune ull mexican s&u un caraib" 3a. Dupd, o importantd, ycoalS, filologicd, care este ln clezvoltare, fiecare limb5, poarti, semnele evolu!,iei lale lente qi treptate. I-:a fel este qi arta scrisului, literele fiind. rud.imentele reprezentd,rilor picturale. Este greu, citind. lucrarea d.-lui M. I-rennan 35, s5, nu ad.mitenr if aproape toate na!iunile civilizate mai pS,streazraincd, urme de obiceiuri brutale, ]um este capturarea or forla a sofiilor. Care na,tiune clin antichitate, intreab[, r,cela;i autor, poate fi ari,tat5, c[, a fost inilial monogamd, ? Id.eea primitivi, d"e iusti!,ie, dupfl cum se vecle d"in legea luptei ryi alte obiceiuri ale clror vestigii rXmin,
3l Sinb Ioar[c indatonrl" cl-lrri .Iolnt illorhiy petrLrrl iteva clitici hurre asrrpnl acest.ui subiect; vt',zi de as,:tcrrea Broca, Les Slleclirtrts, r,ll,evuc rl'AnLlrropolo\e", \8i2.
it2

tlt- fiifa a fost t'ratat atit de complet ,;i admirabil cle Sir J. Lubbock s2, dl. Tylor, rll. lI. Lennan qi alfiir lncit nu mai anr nevoie sd, dau clecit cel mai scurt rezimat

ftts pre douada

cd,

toate naliurtile ciai,li,zate an, lost ctnd,aa barbare.

Subiectul

of llunkind, 1861i. 3i Primiliue J\'Iurriage, 1{t65. Vt:zi clc asemenca llfl cxcelenL alLicol, evidenb tle acela;i autor in ,,NorLh Brilish Revierw", iulic 1869. De asernenea, (ll. L. FI. NIorgan, A Conjecturul Sohrtiott of tlte Origirt of tlte Clrr.s.s, Syslent of Relalionslilt in ,,Proc. '\mclican Acacl. oI
Sciences", februarie 1868, vol.

On the Origin of Ciuili:utiott, ,rProc. Elhnological


1867.

l,rc,", 26 noiembrie

t In englezeqte : score : clouizeci (N. 1rad.). 'jl ,,Iloytrl Institution of GreaL Britain", 15 rnarlic :tii. Dc risrlnelleA Researches into the Earlg Ilislorg

''t3 Prirneual XIan, 1869.

IL Prof.

Schaaffhauscn

(,,AnthroJrol. Rcvierv", 1869, p. 37:l) face observa(ii lsullrrr ,,vestigilor de sacrificii urnane lirlilnitc atit in IIourr:r cit. gi in vcchiul testamenL".

NATIUNI CIVILIZATE

125

cle primitivl. Multe d.intre superstiliile existente sint rrimir;ifele falselor credinfe religioase anterioare. Cea rnai inalt[ form5, cle religie - id.eea md,rea!5, a unui l)umnezelu urind. pdcatul qi iubirrd dreptatea era necunoscutf,, ln timpurile primitive. Treclnd. la celdlalt fel cle d"ove'r,L: Sir J. Lubbock a ar5,tat, cd, recent unii sllbatici au imbunitirlit pulin citeva clintre mepteryugurile lor mai simple. Din des-

inc[, era cle asernenea extrem

crierea extrem d.e curioasd, pe care o face armelor, uneltelor ryi me;te;ugurilor folosite de sd,lbatici in d.iferite parli ale lumii, nu poate exista indoiald ci, acestea constituiau aproape toate d.escoperiri ind.epend.ente, cu exceplia poate a artei d.e a face foc 36. Bumerangul australian este un bun exemplu d.e o asemenea d.escoperire ind-epend.ent6. Atunci cind au fost vizrta\i pentru prima dat[,, tahitienii progresaser5, in

multe privinle dincolo d.e locuitorii majorit5lii celorlalte insule polineziene. Nu existd, argumente valabile pentru pdrerea c5, lnalta culturd, a peruvienilor qi a mexicanilor biqtinaqi provenea din str6in[,tate 3? ; multe plante indigene se cultivau acolo, iar clteva animale ind.igene erau d.omesticite. Trebuie avut ln ved.ere cd,, judecind dupd, mica influenld, a majoritd,fii misionarilor, dacd, un echipaj pribeag clintr-o fard, semicivihzatd, oarecare ar fi naufragiat pe fi,rmurile Americii, el nu ar fi proclus vreun efect pronunlat asupra localnicilor, afardu numai dacfl ar fi fost cle pe acum oarecum inaintafi. Examinincl o perioadd,foarte ind.epfutatd, d.in istoria pimlntului, g5sim, pentru a folosi termenii binecunosculi ai lui Sir.J. Lubbock,
o perioad.S, paleolitic5,

neoliticfl qi nimeni n]r va pretind"e c5, arta d"e a qlefui unelte rudimentare r1e silex fusese lmprumutat5,. fn toate pirrlile Europei, in est plni, in Grecia, in Palestina, fnd.ia, Japonia, Noua Zeelandd, ryi Africa inclusiv Egiptul s-au d.escoprit clin abund.enfd, unelte d.e silex, iar asupra folosirii lor locuitorii actuali nu p[streazd, nici o tradifie. De asemenea nu existi, nici o d.ovad.d, ind,irectS, a folosirii lor anterioare d.e c5,tre chinezi qi de cd,tre vechii evrei. I{u poate exista deci aproape nici o ind.oiald, c5, locuitorii acestor !d,ri, care cuprind. aproape toat[ lumea civilizatl,, erau cind.va in stare cle barbarie. Pentru a crecle cL ornul era inilial civilizat ryi ci, a suferit apoi, in atlt de multe regiuni, o totalS, clegrad.are ar fi si, aprob[m o p5,rere vred.nicl d,e dispre! despre natura uman[,. O pd,rere mai aclevi,rat5, qi mai irnbucuritoare pare a fi cii progresul a fost mult mai general cleclt reglesul, cii onrul s-a ridicat, prin pa$i ince,ti;i intrerupfi, cle la o stare inferioarfl, la nivelul cel mai inalt atins cle el pini, acum in cunorstin!fi,, moralfi, ryi religie.
ryi
30

f)r. F. 1\Iiilier a f:lcut citeva oliservalii bune ln \V ;i XVI el passim. Vczi de asenlenca excc- ac()st sens in lleise der |lcpora: Antltropol. 1'lrcil, parlea lentul capilol IX ln lncrarea ltri Tylor, Iiurly Hislorg a II[-a, 1868, p. 127. of lllankinrl, t'tl. a 2-n, 1870.
1ti69, cap.

Sir .I. Lubbocli, ,,Prehistolic Times", ed. a 2-a,

37

CAPITOLAL AL VI.LNA

DESpiiE AFINIT.I.Tu,n $I GENEAToGIA oMUtuI


^o"n.,L"l'JT,,:;Ti,T"i:$l?Jil-T::;,iii:T'1,.:;?H,"i',,",,r:Ti,;,:ill'"T"'j Rangttl ourului in sistenrul natural - Locul de nagtere gi vechintea omului - Absenla verigilor losile - Statliile infelioare ale genealogici omului, dedusc, ht primul rincl, din afinitii!ile sale;i, in al doilea rind, din structura sa - Starea androginI timpurie a vertebratelor

Concluzii.

Chiar d.ac5, se ad.mite cA, d.eosebirea dintre om qi rudele sale cele mai apropiate este atit d.e mare ca structur5, corporali, d,upi, cum sus,tin unii naturaligti, cu toate ca trebuie sd, ad.mitem cd, d.eosebirea dintre ei este imensS, in privinla capacit5,lii mintale, toturyi faptele prezentate in capitolele anterioare par sd, arat,e in modul cel mai clar c5, omul se trage dintr-o form5, inferioard, oarecare, d eryi pind, in prezent nu s-au d.escoperit inci, verigile d,e legd,turi,. Omul este supus la numeroase, mici ;i felurite variafii, care sint d.eterminate de aceleaqi cauze generale, guvernate qi transmise ln conformitate cu aceleaqi legi generale ca $i la animalele inferioare. Omul s-a inmullit atlt de rapid, incit a fost inevitabil expus la lupta pentru existenld $i, in consecinld,, selerliei naturale. El a dat naptere la multe rase, d.in care unele se d,eosebesc atit d,e mult intre ele', incit deseori ele au fost consid.erate d.e cd,tre naturalipti drept specii d.istincte. C)orpul s5,u este construit dupd acelaqi plan omolog ca cel al altor mamifere. El trece prin aceleaqi faze de d"ezvoltare embrionard. El p5,streazd, multe structuri rud"imentare qi inutile, care au fost cind.va, fd,rd, lndoiald,, folositoare. IJneori reapar la el unele caractere care avem motive de a cred.e c5, existau la strdmogii sfli primitivi. Dacd, originea omului ar fi fost cu totul diferitd, de cea a altor animale, aceste cliferite aspecte nu ar fi fost d"ecit simple aparen,te intimpl5,toare; este lns[, de necrezut, sd, se ad.mit5, aceasta. Pe d.e altd,parte, aparilia [unor asemeneacaractere] este d.e lnfeles, cel pulin intr-o mare md,surd,, d.acd, omul se trage lmpreund, cu alte mamifere d"intr-o form5, inferioard, oa ecare necunoscutfl. Din faptul c5, sint profund impresionali de facultS,lile mintale spirituale ale otnului, unii naturaliqti au irnpd,rfit intreaga lume organicd, ln trei regnuri,
l\\ - c, {{6

DESCENDEN!.r\ ONIUI.UI

cel uman, cc'l anitnal Di ccl yegetal, atribuind astftrl ornului un regn soparat 1. Capacitatea spiritualii, nu poate fi comparatl sau clasatr:r t1e cltre naturalist ; cI set poate insf strir,d-ui s[, a,rater, cum arn fiicut eu, cir, fa,culta,!ikr nrintitlt-r ale omului si ale atriinalelor inferioare nu se cleosebesc prin natura lor, cu toatt, c:i se tk.oscbcsc irnens ca gracl. Totuqi, o diferen!,X de gracl, oricit cle lriare r1r' fi c&r l]rr justificd, d.e a situa pe om intr-un regn distinct, dup5, cum sc r-a r-erlea poa,te cel mai bine comparlnd capacitate:l minta,Uf a d-ouir, insecte, anurne intle o cocciclie si rr furnici,, care apar,tin far[ indoiali, aceleiaqi clase. I)eosebirea este aici rnai ltlAl'e, cu toate cd, d.e o naturf oarecurn diferit5, clecit cea dintre om;i rnamiferul cel triai evoluat. Coccid"ia femeld, se ftxt',a2il, in tinerete cu rostrul cle o plantir, sug(' sL'rra qi nu se mai rnirycl niciod.ata; ea este fecunclat5 ryi d.epune ou[,;piaceastAestc toat5, istoria ei. Pe rle alt5, parte, pentru a d.escrie obiceiurile si capacitatea mirrtalit, a furnicilor lucrirtoare ar fi nevoie, dup5, cum a aril,tab Pierre l{uber, cle un volurn trlAre ; totugir pot inclica pe scult citeva puncte. Cu sigurarrlil c5, furnicile i;i cornunici, una alteia informalii ;i se unesc mai multe pcrrtru acc'eaqi lucrare sa,u pentru joc. Ele i;i recunosc serrrenii clin aceea;ii colonic clupl luni t1e absenlri ;i uranifesti" sinrpatie uttelc'fa![ tie altele. Dle ccnstrniesc edificii mali ;i le pirstreaz:"u curaterr iuchid" intrl,rile seala si postcazi sentinele. Il]e construiesc rtrurrrriri, pLt,cum qi tunele pe sub riuri ,si pod.uri temporare peste ele, ag[finclu-se una cle alta,. IIle string hran[ pentru comunitate ryi, atunci clnd este adus la cuib un obiect prea volnminos in fala intrilrii, ele ld,rgesc intrarea ryi ulterior o refac. Ele fac provizii de seminle oprind"u-le incollirea si, clacir sint urnedt , senrin!,ele sint acluse la suprafaff sit sc'usuce. Itrle lin aficle;i :rltr ittscctr', cr-r, yaci cu lapte. Se cluc la luptir, in formalii regulate ryi ili sacrificl cu u;urinlir, r.iafa pentru binele cornun. Itrle emigreaz[ clupd, un plan plecorleeput. trle captureazh sclavi. tr]le transport5, ouiile erfictelor 1or, precum si propriile lor ouir, ryi coconi, in plrlile ci,lcluroase alecuibului, aqa irrcit eclozarea sir, se realtzeze mai repecle; $i asemenea fapte pot fi enulnerate f[,ri, sfirryit '. in general, deosebirea dintre capacitatea rnintalii a unei furnici qi a unei coccirlii c'ste imensi, ; totu;i, nirneni nu a visrrt vreorlatd, sir, situeize Itct'ste insecte in clase distincte, ,si cu atit mai pulin inrergnuri clistincte. FirL indoilrll cii deosebirea este completatf d.e alte insecte ; ceea ce nu este cazul intre om ryi m a,imulcle superioAle. Avem ins[, toate motivele sL credern cd, lntreruperilc selilor sint pur ;i simplu rezrrltatele faptului cd, nrultr. for:nrc' s-au stins. Bazindu-se rnai ales pe structura crelierului, profesorul O \\'e'n a impirrf il, seria rnamiferelor in patru subclase. Uua d.intre ele o consacrti omului I in alta, cl situeazd, marsupialele ;i monotremele; a$a incit el consicleri, pe om tot atit de distinct cle toate celelalte mamifere pe cit sint acestea fa!5 cle cele douf grupe r1e rnai sus luate imprcrunl. Dup5, clt imi dau seama, actrst punct, de ved"ere nu il fost acceptat cle nici un naturalist capabil tle a forrna o judeeatii, inclepentlentI,, ;i cle aceea, nu mll'it[ s[, mai fie cliscutat aici. Putem inlelege cle ce o clasificare bazatra pe un singur caracter sau organ oirlecarc - chiar qi un organ atit c1e uimit,or cle complex $i important cum este
1 Isirlorc Geoffroy St. Ililairc descrie cleLalitrL pozi!ia Belt in Naftrrnli,sl in liiccrrrrrrtrt, TST4. \Iezi, dc asemellea, rrtlibrritir omn.lni tle cltrc diver;i natulali;li in clasificir- rll. ][oggritlgtr, in adnrirabila lucrare Ilan,eslin{] ,4rtls rilr lor : IIist. Nal. Gen., 1859, vol. lI, p. 170-189. t'tc., 1873, ;i L'Instirtct clrcz Ies Irtsectes, de tll. (ieorgcs 2l.inele dintre fapttlc cele lnai interesante publicaLc Ponchct, ln,rRcvrrt <lt's Dcrrx l\[ondes", fellruaric 1870, \-r'totlat ir tlesple obiceitrrilc f ulnicilor sinL rlatt: rlc (l l. 1r. 6ti2.

AFINITATI S1 GI]I'JTALOGID

tzg

afinitate realI. Yedem tttrti tlepart;e 1'lir gt' o lrriitlificart' ittst'rtitttrt[, a unui anumit caracter ntr trerbuie 1.i5, nt' r1t'tet'tnitt<' s."r rjcpirrlir'r tli;uii orgauisme. O parte care acum se tleosebt rstt' mrilt; cle actcaryi iiarte lil alte forrrre inrudite, dup5, teoria evolutiei, trebuie si, fi villiilt n'iult inai inaint,e, gi iu cottsccin!5, trebuie s5, fie predispus sd, vat'ieze in crrnl,inuiire (atlta tinrp cit organisrnul A r.I,lnrls supus aceloraqi cond.i,tii de excita,re) iit a,ll,r. r'a,l'iatii r1e aceeusi na{,urir, ;i dac5, variatiile slnt folositoare, a,cestea vor fi pirsl,rate fiind, astfel continurr sporite. in unel6 cazurid"ezvoltarea continud, a unei p5r{,i, ca rle excruplu ciocul unei pis[ri sau dintii unui mamifer tlu vA ajuta specia il5,-;i pr()cure hralia sau in vrcun alt scop ; in cazul omului insd,, in ccea ce priveryte Avarrtajrii rrtr putetn vcelea nici o limit[ bine definitS, in dezvoltarea continuh a crcit'nilui ryi facriitilfilor rnintalcr. I)e alee4 la determinarea pozitiei oinului in sisternutr natural $all gerrealogic, dezvoltarea extremd, a, creierului nu ar trebui sir, corrtratiaiansezo o rlult,irne cle asemi,n5,ri in alte puncte tnai pulin importantc "sau cn tot,lri lipsitc' c1e inlportarrJ,l,. Majoritatea, rraturalisl,ilor care Au luat in consideralie intreaga structurd,, a omului, inclnsiv facultd!,ile sale rnintale, l-Au ul'nlilt cle Blumenbach pi Cuvier
i]
Wt'sl\v()()(1, nIorlertr Cln.ss

ct'eierul - sau pe ina,lta d<-.avoltare a facultd,!,iior inintale este aproape sigur de a dorecli nesatisfS,a5toar'{1. Aces'u principiu a fost lncercat c1e fapt in cazul himenoptt'relor ; lnsd, atunci cind" au fosl, zr,stfel clasate d"up5, obiceiurile sau instinctele lor itratrjamentul s-a clt;veclil, cu totul artificial 3. Fdrd, ind.oiald, cd, clasificaliile pot tr bazate pe oricarer d"intler clr,r'zlciere, cil taiia, culoarea sau habitatul; naturaliqtii au resimtit insti, tirnp inderlurLgat o convingere profuncl5 c5, existl, un sistem natu, ral. fn prezent, este ln gcneral. ad.rnis c5, acest sist,ern trebuie sd, fie, pe cit posibil, bazat' d.e un aranjanrent genealogic, qi anume cri descc'ndenlii accleiagi forme trebnie aryezalt irlpeund, ln"i;r-un singur grupr separat d.e d.escend.enfii oricd,rei alte forme, insd, daod, fortnele parent,aie sliit inl'uclite, la feL vor fi qi clescend.enfii lor, iar cele d.t ud, grupe i'or fot'u:a inrpr{:uil.5 o grupii rnai iliare. Grad-ul cle d.eosebire dintre diferitele grupc, si anulile rni"LrJura, d.e uioclificare pe care fiecare a suferit-o, este expritnatri in termcni ca gr.nuri, farnilii, orcline gi clase. I)eoareco nu avem nici o clovadd, asupra liriiilor clc' desce.nden,tir,, genealogia nu poate fi d.escoperitd, d.ecit observlnd graclul de ascrnSuarc Cintre organismele care trebuie clasate. in acest scop, nuru{iroase caractere clc asemir,nare slnt mult mai irnportante d"eclt gradnl d.e aserniln&te sau. neasr:rniinal'e in cite'va cArac'oere. Dac5, se constatl, clr, d.ou5, limbi se ilseanrii,n[, printr-o nm].iilne ti.e cuvinte si forrne c1e construcfie, se va recunoaqi,e itr nrod. rinanim cir, cio sc trag clintr'-o limb5 comunir, cu toate c[, se d.eosebesc corrsidera,bil ?ntrtr r']r, irrin nnelo cuviilte siru forrne cle construc,tie. insii, in cazttl ol'ganisrllt'lrit', pirnctr{{, i[i' asrnu-iiiul'c uu treltuic sd, consiste d.in ad.ir,ptd,ri la mod.uri dc via![ sirnilalt I dc t,rrmpiu, iir ciouri anirnale s-a mod.ificat intreaga strucl,ur5, pentr'u a, tr:ii iir. apir, ryi tol,uqi ele nu se pot ai5,tura cituqi d.e pulin intre ele in sistesiul naturai. l'ut;cnr vcrlea ti.cci crlrn concord.anla mai nrultor conformalii f6ri inrpcrtanf5, este ilnrtiLiil, iar organele rudimetntare sAu func,tional inactive acurn $inu in stale enrbrionrlr'ir, sln1, d"intre cele mai utile pentru clasificare, deoarcce cn greu eie se pr;1, rlatora unor adaptS,ri in d.ecursul unei perioad.e titai recente si rl,st,fel 1x:in c,lr, so tlescr-rperii vcchile linii clc rlescend.enli, sau de
sr'

o/

I tt::rt:ls, 1l*,i{t,

vol. II, p.

87.

iitl

DESCENDEIITIII,,\

OIIULIJI

;i au situat pe om intr-un ord.in separat, sub nurnele de Birnat?,a, ryi pr.in aceasta p9 o treaptS, egaii, cu ord.inele cvaclrumanelor, carniyorelor etc. Recent mulli clintre cei mai buni naturaligti au revenit la punctui de ved.ere sus',cinut mai intii c1e_ f ,inn6, at'it' de remarcabil pentru perspicacitateer, sa, si au situat ornul in acelaryi ordin cu cvadrrumanele, sub denumirea de primate. Se va achnite dreptatea aecstei concluzii, d.eoalece in prirnul rincl trebuie sd, avem in vedere valoarea neinsemla,tir, comparativd, pentru clasificare a marii d"ezvoltilri a creierului la om ryi ci, cleosebirile puternic prcnunlate dintre craniul orrrului qi cel al cvadrumanelor (:lsupra cd,rova au insistat recent Bischoff, Aeby ,si allii) d.ecurg, c1up5, cit se pare, clin creierul lor d,iferit dezvaltat. f n al doilea rind, trebuie s5, iie reamintim c5, aproape toate celelalte deosebiri rnai importante dintre om ryi crradrumane slnt eviclent cle naturf ad.aptativi, qi se referS, mai aies la pozif,ia vertical5, a omului, curn este structura miinii, piciorului, centurii sale pelviene, a curburii coloanei vertebrale ryi a poziliei capului sd,u. Familia focilor prezint5, un bun exemplu de mica irnpcirtanln pentru clasificare a caracterelor aclaptative. Aceste anirnale ile d.eosebesc de toate celelalte carnivore prin forma corpului qi structura rnerrbrelor, rnai iriull, decit se deosebe;te omul cle maimulele superioare i totugi, in majoritatea sis{,crmelor, de la cel al lui Cuvier pind, la cel mai recent al d-lui Flower n, foc'iie sint consiclerate ca o simplii, familie clin ordinul carnivorelor. DacL cmul nu ar fi fosi, propriul s5,u clasificator, el nu s-ar fi gindit nicioclatii, szi creeze un ord"in separat in care sL fie inclus. Ar fi dincolo de intenliile mele rsi cu totul clincolo de cuno;tinfele rnr.le chiar numai de a nurni nenumirratele puncte structurale prin cAro oinul concorrLi cu _celelalte primate. trfarele nostru anatonrist ryi filozof, prof. Iluxley, a discutirt pe larg acest subiect s si conchide c5, prin toate p5,r!ite organizaliei sale omul se
deosebeqte rnai pu,tin d.e mqimulele superioare declt se deosebesc acestea d.e mernbrii inferiori ai aceluiagi grup. In consecin!5,, ,,nn existd, nici o justificare pentru a situa omul intr-un ordin d.istinct". La inceputul acestei lucrfiri am prezentat tlivelse fapte arittincl cit clc aproape concord.d, omul prin constitulie cu mamiferele superioare qi aceasti, conc_ordanf'd, trebuie sd, depindd, de strinsa asemi,nare a microstructurii qi a compoziliei chimice. Ca exemplu am dat pred"ispozifia noastr5, la acelearyi boli qi la atacul unor parazi[i lnrudifi, gusturile noastre comune pentrq aceiaryi excitanti, efectele similare procluse cle aceqtia, precum ;i ale diferitelor med"icamente si alte asenlerlea fapte. Deoarece in lucrd,ri sistematice mici puncte de asemfnare, fd,r5, importan,ti, dintre om;i cvadrumane nu sint luate de obicei in consideralie ryi deoarece, atunci cind. sint numeroase, ele indic5, clar rud.enia noastri,, voi sernnala citeva asemens puncte. Pozilra relativi, a trisd,turilor felei este evid.ent aceeaqiryi diferitele emo,tii se manifesti, prin aproape aceleaqi miqciri ale mugchilor ;i pielii, mai ales d.easupra sprincenelor qi in jurul gurii. I}nele expresii slnt d.e fapt aproape aceleaqi ca plinsul unor anumite specii de maimule qi zgomotal caazat d.e risaaltor speeii, in timpul cd,ruia collurile gurii sint trase inapoi, iar pleoapele inferioare se incre tese. Urechea exterioard, este curios c1e asem[,nir,toare. La om nasul este mult mai
6 ,,Ijviclence AS
pn.ssirn.

to illan's Place in

Nat

urc",

1863

p. 70 et

AFINITATI $I GENEALOGIE

131

proeminent d.ecit la rnajoritatea mairnulelor; putem ins5, urmfl,ri inceputul unei cui'buri acviline la nasul gibonuiui lloolock, iar \a Semnopi,th,ecus nas,iea * el este riclicol tle lung. I'af'a multor nraimulc esi;e impod.obiti cu barb5, favorili sau musti,li. La unele specii d.e Semnopititcctis p[rul de pe cap cregte foarte lung o, iar la Macacu,s rad'iatus racliazd in jcs, rlirrtl-uir punct de pe crerytct, cu o cdrare la mijloc. Se 'zLce d.c otricei c5, fruntea dir, or-r:ului aspe ctul s[u nobil ryi intelectual; ins5, p[rul d.es cle pe capul lui Ifcteacus t'ctd"'icrt?is se termini, in jos in rnorl brusc qi sc. continu[ printr-un pzir atit de scurt qi fin, inelt de la o mic5, d.istan!5, fruntea apare, cll clxcepl,ia sprlncenelor, complet nuc1il. Eronat s-a afirmat eii nici o mairnufd, nu are sprlncene. La speciile rnentionate mai lnainte, gradul cle nuclitate al frunlii diferd, la diferili indir.izi, iar Estirrieht afirmzi ? c5, la copiii noqtri limita dintre zona p5,roas5, a capului si fruntea nud.5 ntr este uneori bine definit5,r a$a c5, aici pare sd, avern LLrt caz neinsEmnat de reversiune la un sir5,mo$ la ca,re fruntea nu d.evenise lncf,, complet nud*. Estc bine cuncs{rrlt r,ii pXrul c1e pc bratele noastre tind,e sL conveargS, de sus qi c1e jos spre nn prlnct de pe cot. Acest aranjament curios atit de d.iferit de cel al ma-iorit5,],ii aniiraleloi inferioare este comun la gorilil, cimpartzev) urangutan, lannele specii d.e H3llobutes ryi chiar la citeva maimule americane. Lal{Sllobates aqlli,s lnsir,, pd,rul cle pe antebra! este inclreptat d"e obicei in jos, spre incheietura miinii, iar la H.lul el cste apr.roape c'rcot, cu o foarte usoar[ inclinare lnainte; aga incit la aceastei clin urrnf spccie pirrul se girse;te iutr-o stare de tranzr\ie. trste aproape sigur cd la majoritatea marniferelor d.esimea p5rului c1e pe spate;i direc,tia lui slnt acLaptate pentru a le api,ra cle plcaie ; chiar pd,rul transversal d.e pe picioarele anterioal'e ale ciinelui poate servi la acest ssop atunci cind" doarme lncol5,cit. Dl. Wallace, car:e a stud-iat atent obiceiurile urangutanului, observd, cd, convergen!a p5,rului sprc cot c1e pe bralele urangutanului poate fi explicat[, ca servind si,-l apere d.e ploaie, cleoarece pe timp d"e ploaie acest animal sti cu bralele ind.oite ;ri cu miinile prinse de o crac5, sau deasupra capului. Dupd, Livingstone, gorila 8. ,,std, d,e asenlenea pe ploaie torential[ cu miitrile pe cap" I)acd, erplicalia de mai sus este corer:t5,, clupir ollm pare probabil, clirecfia pirrului d.e pe bralele noastre prezint5, o curioaszi aminiire a stirii noastre auterioare, d.eoarece nimeni nu poate presupune cd, el este ln nrezent de vreun folos pentru a ne apd,ra de ploaie qi in starea noastr[, verticald, cle azi ntci nu are o clireclie corespunzS,toare acostui scop. Ar fi totuqi pripit s5, ne lnered.em prea mult in principiul adaptS,rii in ceea ce priveryte direclia pirului la om sau la str5,mo$ii s5i primitivi, deoarece, dac[ stud.iern figurile clate de Eschricht ale aranjamentului p[,rului la fetusul uman (acesta fiind. la fel ca qi la ad.ult), este imposibil sd, nu fim d.e acord cu acest excelent observator cd au intervenit aite caaze mai complexe. Punctele deconvergenld, par sd, fie lntr-o rslatie oarecare cu acele p[,r!i ale embrionului care se formeaz6, ultimele ln cursul ck'zvoltir,rii. O oarecare relatie pare c1c asemenea sd, existe intre aranjamentul pd,r:ului c1c pe membre ryi traiectul arterelor med.ulat'e e.
* Denumirea actual;i (i1i. Irad.).
6 Isirl. Gcoffloy, flfsf. Ncl. Gcn., 1859, vol. II, p.217.

vol. I, p.

152.

pirul la Hglobates, vczi l{ctt. Ilist. of XIamt Liber die lliclttttnq tlcr llct-are etc. in ,,Archiv ftir rnnl.s, ck-. C. L. nlartin, 1841, p,415. Dc asemcnea, Isid. Geoffroy clespre maimrtlele americauc si alte specii, lllsl. Anal. und Phys." a lni lltiller, 1837, p. 51. 8 Cifat dc Re:rde, T'hc Africutt S/iefr/r llorL!:, 78i3, I{cLt. Gert., vol. II, 1859, p.21ti;i 2i13. Eschricht, op. cit.,

e l)esprc

DESCENDEIN'J"\

Clt"t Lrl, {.i

N"u trebuie prcsrlpus c:i &si,iafrtalea r].i:rtre orir ryi rli]urr;il,rr irrai:riu!t,, irr plir-irrla, pun-ctetor cle inai sus rsi ln ll;uL';* alt,i'li, -_ ca faptul cii nu sr fl'rrllte nrirl;i, plcte lungi po cap ctc. ---, sint toate ncap:"l..rat i'ezultatrrl unr.i i,i't ilitiif,i rrrr?:rtrr:rupte de la un stri,inog colnr-n] si,rrtl a1 L;;r.'i i'.rti'rsiuiti 1;it,-,;'iolur,'r.', INsl,r-l rriai I)i'{}babil ca multe Cintro ilc:'ltLq. as1,;;ii;l);itj s'r f;'i'cil,Lr,1il':r uril,i variaiii:rualogc, dripfl, Cum am ?nC:rCat Sii :ir.iit iitti_aitr;lj .?r1i,1,1,,; r0, Ci]i,.{) rleC;i,,1;l ri.in faTltul Cir or,ganiSirrct Cu origine Cr,)lltultii iiirll (-' ci,f g{-,itr:i.' il;::'ij:.lr'ii ni c;*t r-}ijtll-rlir, lr:;' ai; t-cf,ioiiat cilttilr, similarcd.et,ernri;lint1;;'(;c[.if]cIi.isi;,;:ii:i-ir..i^'..i;.i.;';i;iir.,r1;;'ici=.::lgil^r'itir,i:i: de pe, zt,ntebraf,ril onruini ;i Al 1;-nr;;"anlrtiiit,) :]iir,ijriri{,r', rii't;ii,;:u co aclsi, ca;::rctcl erst,e coniun Ia aproapc toatc mairr:rifr:le ant-ro1:ciin{-}}'.ic, ctr poat,e fi ati"ibui'b pi'obabil ereditd,lii, ceea ce nu csto lnsil sigrrr, cl:'o[il]i c ] citeva inaimul,o aulet'icaner foarta clecsebite posed.L acelearyi caractere. Cu toate c5,, dupzi curu. arn vzizllt aculll, oriltii nu a,re nn clrept valallil de a forma un orclin separat pentnr pr:.rpi'ia sa incluclore, el ar putea pretindr: poal;,; un subordin sau o familie clisti;lcl,ir. 1:r ultin:a, sa lucra,-:t, prof. I-fuxle) 11 il,-rpalto prirnal,ele ln trei suboidinc, qi anirriro : antr:opidetre, c11 o;nul singur', siu:iach'l<i cupi'inzlnd. toate speciilo d.e iiiairnraf,c ryi lenrur'ideler ctr diversolc genuri d.o lcnrurieni. In ceea ce privcrytt cleosebjrile in p-,'i"iintir, a,rnlnritoi: p*lrc1,r strricturale importante, f5,r5, lnd-oial5 c;i orrul pcate llretind.o r':urgnl nrrrri suborclin, iar acrst rang egte prca infcjiior, ctac:i iuziin in consicleratio rcai a,les facuXti,fite sale rnintale. Totuqi, d.in punct de I'rc!.r'rc gi:n,.'':llcgic sa Fill"c ci ac.,st rang erste prea inalt qi o5 omul ar trebui sd founc:ri] nltiliai o farnilit sau poatc chiir,r nrumai o subfamilie. Dac5, ne irnagind,m l,r'ri linii de chsct;r'Ji:n1,i,, pcrninrl- clintl'-o tnlpinii, cotnuni,, se poate ugor ccncepc c;i c1ou5, clintrt cle sL se fi schiruhat,, clupir, trocerea de epoci lnd.elungate, ln atit de niicfi, "nrisur5. incit si, rlrrtnti iir.c[ ca spi'cii ale ac:luia,;i genr pe cind. a treia linic sL sr: fi iuod.ifioat intr-a,tili ris mutrL, incit s5, merite a fi consideratil ca o su.bfamilic, farnilie sau chin;: r-ll'rlin d"istinct. in acest ca,z ins6, este aproape sigur c5 a treia linie vil, lnai" piist,ra inc;,11, prin ererlitato nurneroaije mici puncte de asern5,narer cu celeLaltc clou:i. Aici p oa,r:e r,leci greutatea, in prezr-'nt de nerezolvat, de a qti cit5 grcrutabe s5 alocl,m in ctrasil-icirile noasl,re uror deosebiri puternic pronunlatc in clteva prrnctr:r, anr-rrlrc gractruli,ii cle rnodificare suferit, ryi citd, unei aserndnziri apropiate ln nunieroaso puncte ncimportante, clar inclicind liniile d.e d"escenclen!5, sarl geneaicgia. A aloca o mare greuta,te cleosebirilor pu'f,ine, ins5, puternice, constituie catrea cra mai evid-entli ,1i poate cea rnai sigurri, clr toate c5, pare mai corect sL sc d"ca niare a,fotr{'ie ttumr,,roeui*Joi' {irjoliliniri mici, ca ufcrrind o clasificare lntr-ad.ovdr naturalii. Pentru a ne fcrma o jud"cca.,tir, asupra acestui subiect in leg6tur5 cu omul, trebuie s5, ne aruncd,m ochii ia clasificarea sirniad.elor. Aceastd, familie este imp5r!itd, de aproape toli naturaliqtii ln grupul catarinelor sau al maimulelor d.in Lumea Yeche, care sinl, toate caracteriza,tt (rlupil, curn le ar:at5, numele) prin structura curioa,sd, a nirilor lor ryi prin fa,ptul cil au citc patln prcinolari d-e fiecare mandibul[,, ;i in grr-rpul platirirrelor sir,rr. al lnuinLu{,clor clin l-,,nmea Nouii (corri,infurtl rloui'r,
p. 46, 55 gi 61, Owen, Anat. of Vertebrctles, vol.
\Yallace, Contributions to the Theory
1E70,
10

p. 344.

III, p. 019, tion of AnimcLls cLnd Pluttts untler Domestictr.lfon, 186ti, of Natural Selectton, vol. II, p. 348. tr Att Introtlttctioit to the Clctssificcttiott of Animals,

Origin of Species, 1869, ccl. a 5-a p. 19,1. 7'1rc lturirL- 1869, gr. 99.

AI'INITA'I]I $I GENEALOGIE

l3ll

srrl)gnlpc foartc clisbinctr), cil,r'e toato sint ca,ractefizat'e prin n[,rile difei'it collstrlitrr ryi prin $a,se premolari cle ficcaro manclibuld,. S-ar mai putea menlioua a,lto citer.a rnici cleosebiri. Or, onrul aparline, ln mocl incontestabil, prin cletrrti!,ie, structura nlrilor ryi prin a,lbe cit':va privinfe, cliviziunii catarine sau din Lu;lea Voche, ryi nici nu seamii,nI cn platirinole prin nici un cAlacter mai mui1, decil, ar: sernXna cata,rinetle, afar:zi nuurti. prin citeva punct,c dr: pulinri irnportan!il, cilrc pa,r rle nzrt,urri adaptivi. De ace(ia ersto crn'r,rar tutu"ror probabilitS,f,ilor ca Yrco specic din l-lurrreal Nouzi sir, fi valiat cind.va ryi szi fi proclus o fiiltff cu aspcet urnan, cu toate caracterele clistincl,ir-c sprcifice Lumii Yechi, pierzinclu-;i in acelaryi tirnp toate caracterele ei clistinctive proprii. in consecinlir, ntl poate exista arproa,pe nici o indoialfl cd, omul este o ralnurir tlin tulpina simiilitzi clin Lulnea \rcche, ryi din punct cLe ved.ere genealogic el trebuic cl"asat ilt" clivizia catarin5, ". Maimutele antropomorfo, ryi anumc gorila,, cirnpan zettl, urangut'annl ryi Hylobates, sint separal,e d.e cd,tre majoritatea, naturalipbilor c1e cclelalte rnairnule d.in Lumea Yech.l c* o subgrupd, distinct[. Tmi clau seatna c5, Gratiolet, bazinclu-so pe structura creierului, nu admite exist,enta, acrstci sribgrupo, caro e ste frild, incioiali, intrerupt5,. Astfel, dupir, curn obsen'il cll. St. G. llir,art tt, tlr?r,nglrtanul ,,este una d.in formele cele mai ciud.ate ryi aberante ce se pot gisi in acest ord,in". Jl,est,ul do maimuf,e neantropomorfe clin l,umea \reciro slnl, iarirli impiir!,ite clo unii naturaliqti irr clou[, sau trei subgrupe mai mici, gcnul Sernnop'ithceus cu stomaculsir,u ciud.at in formil cle rnic sac fiind" tipul unei asemenea subgrttpe. Se parc lnsi,, din rninunatele d.escoperiri c1in ,\tica ale rl-lui Gaudr;r, cil in i impul perioad.ei miocene a existat accllo o fonnir, care a unit pe Semnoptth,ec?rs clt Jlacactts, $i aceasta ilustrea,zir, probabil moclul prirr caro alt,e grupe superioare au fost cinclva contopitc. DacL se admite cd, maimulelc antropomorfe formeazit o subgrupd, natura,li,, atunci deoarece omul le corespund"e nu numai prin toate caracterele pe care le posedd, in comun cu grupul intreg al catarin'lor, ci prin alte ca,racteire ciud"ate, ca absenf,a cozii qi a caLoztt5,,tilor, pi prin aspectul general, putem d.ecluce c[ vreun *. membru stril,vechi al subgrupei antropomorfelor a, clat na;tere orntrlui I{u eiJtc probabil ca in haza legii .rariaf,iei l-rnalogt' yrolrn tnernbru ttl unciil clin celelalttt subgrupe inferioare s[ fi clat na;tele unc.i fiinfe ctr :tspcct umanr semfl,nlnd in atil, d.e multe privinte cu rnaimuf ele atttropontorfe superioare. Fd,r5, inrloiald, cil, ln comparalie cu majoritatea rudelor sale, omul a suferit un gracl extraord.inar de rnodifiefiri, mai ales ca urmare a marii clezvoltilri a creierului silu ;i a poziliei salcr verticale ; totuqi, trebuie a,r'u1, in veclerc c[ el ,,este nuntzli ul]a dirr nrai trtulte foltnc excep!,ionalc cle primater)) 74. Oricare naturalist care crc,cle in t eoria evoluliei va a,d.ttfte cit celc d.ouit, cliviziuni principale ale Si,miad,ee-lor, qi anume mairnu!,e1e catarine qi platirine, cu subgrupele lor, clerivd, toate d"intr-un singur strS,moq ertrem d.e vechi. I)escenden,tii inigia,li ai acestui stri,moq, inainte cle ?, s{-' fi d.esp5,r!it lntr-o m[surf consiar:ctrlrtirLir

Accasttt cste al)rorJ)c :tcctra;i cltrsilicaIic ca c:ea prnvizoritt dtr tll. St. Citrorgc N{ivalt (7'ruttsLt-ct. Philosoph. Soc., 1867, p. 300), gxrc, dttpi cc separi. Letnu' rid.ae-le, imparte restul primatelor ln Ilominidae Ei Simia12

p.

J81. 7J 'l'r(rns(t(:t. Zoolog.


14

,\1.,1:.,

1ti(i7, r ol.

\rl,

gr. 21'1.

Dl. St. G. llivalt, 'I'ransact PItiI. Soc., 1r. 4i0. * I)escopet'it'ile din secolul nostru confirrnl plrerea
bine

rlae, care corespund catarinelor, qi ln Cebidue Ei Hapalidae' corespunzlnd platirinelor. Dl. Ntivart inci mai stdruie

lui Darwin. Attstlalopitecul corespunde cel mai acestci fortne de lrecere (N. trarl.).

ilsupla aceltria;i puttcL tlc t'ederc, vczi ,,NatuLc",

1871,

134

DESCETNDENTA OMULUT

lor

intr-un fel, iar cele platirine intr-alt fel; ele trebuie ins5, sd, fi semd,nat ln aceast5, privinf i, cu Lemur'idae-le, cu care se inrud eau, care se d.eosebesc consid.erabil lntre ele prin forma botului ts qi intr-un grad. extraordinar prin dentifie. Maimulete catarine qi platirine corespund. intre ele printr-o mul{,inre d.e caractere, d.up5, cum se ved.e din faptul c6, aparlin indiscutaltil unuia qi aceluiaryi ord.in. Numeroasele caractere pe care le au in comun cu greu ar fi putut fi dobindite ln mod independ.ent de atit d.e multe specii distincte, aga incit aceste caractere trebuie s5, fi fost moqtenite. IJn naturalist ar fi consiclerat ins5,, fd,r5 lndoial6, drept maimuld, o formfl, strd,veche care ar fi avut multe caractere comune cu maimulele catarine ryi platirine, alte caractere in stare intermecliard,, qi poate citeva d"istincte d"e cele lntilniteacum la una d"in cele clou5,grupe.Deoarece omul aparline clin punct d.e vedere genealogic familiei catarine sau d.in Lumea Yeche, trebuie szi conchidem, oriclt d.e mult ar lerrolta aceastd, concluzie mlndria noastrd,, ci strd,moryii noqtri iniliali ar putea fi pe drept astfel caracteriza\r16. Nu trebuie insi,, s5, cddem tngreqealadea presupune c5, str5,mopul inilial al intregii tulpini simiene, inclusiv omul, era identic sau chia,r indeaproape asemf,nd,tor cu vreo maimuld,
actuald,.

d.ivergenla tri,sS,turilor distinctive ale diviziunilor catarine qi platirine. in consecinld, membrii acestei presupuse grupe vechi nu vor fi fost atit d.e uniformi ln d"entifia lor sau in structura ni,rilor, d"upd, cum sint maimulele catarine actuale

derabild,, trebuie s5, fi format inci, o singur5, grupi, naturali, ; lnsd, unele dintre specii sau grupuri incipiente trebuie sd, fi lnceput de pe acum sd, indice prin caracterele

Despre loeul, de na,gtrn'e Si aech'i'mea omului,. Ajungem, natural, s[ llo lntrebd,m unde a fost locul d"e naqtere al omului la aeel stad.iu d.e d.escendenfi, clnd. strd,moqii norytri au d.eviat de la tulpina catarinienilor ? Faptul ci, ei au aparlinut acestei tulpine arat'd, clar c5, ei au trd,it in I-,umea Yeche, nu ins5, in Australia sau in vreo insuld, oceanicd,, dupd, cum putem ded"uce din legile r5,splndirii geografice. in fiecare mare regiune a lumii mamiferele actuale sinf furudite ind.eipro-*pu c.. speciile disp5,rute ale aceleiaqi regiuni. De aceea este probabil cd, altd,d.at5, Africa sf,, fi fost locuiti, de maimule acum disp5,rute, ind.eaproape inrud.ite cu gorila ryi cimpanzeall deoarece aceste doud, specii sint acum cele mai apropiate rude ale omului, este oarecum rnai probabil ca strfmoqii noqtri initiali s5, fi tr[,it pe continentul african declt altund.eva. Este insd, inutil sd, speculd,masupra acestuisubiect; deoarece d.ou5 sau trei maimu,te antropomorfe, una d.in ele Dryopi,thecusL7 a lui Lart'et', aproape tot atlt de mare ca qi omul, qi lndeaproape inrud.ite cu Hylobates, existau ln Europa in miocen, iar d.intr-o perioad.d, atlt de lnd.ep5,rtatd, p5,mlntul a suferit cu siguranld, multe revolulii mari qi a existat timp suficient pentru migra,tiuni pe cea mai mare scard,. La perioada qi locul, oricind. qi oriunde s-a lntimplat, ca omul s5,-qi piard5, invelipul pilos, dovedepte c5, a trflit probabil lntr-o fiard, cald.L ; o cond.ifie favorabilf, unui regim alimentar de fructe, cu care, jud,eclnd prin analogie, el se hrd,nea.
Zoolog. Soc., 1869, vol.

l'ransact De asemenea, Natiirliche Schdpfungsgeschichte, 1868, in VII, p. 5. care prezintd detaliat pdrerile sale asupra genealogiei 18 Hdckel a ajuns la aceeagi concluzie. Vezi Uber omului. die Entstehung des Menschengeschlechts, ln Sammlung 1? Dr. Forsyth Major, Sar les Singes Fossiles trouuis gp,mein. IVfssenscft. Vortrtige a lui Virchorv, 1868, p. 61. en ltalie, in ,,Soc. Ital. des Sc. Nat.", 1872, vol. X\-.

r0 D-nii Murie gi N{ivart despre Lemuridae,

AFINITATI $I GBNEALOGIE

135

Sint,em clepartc c1e a ryti cll, timp a trecut de cind omul s-a sepftrat c1e tulpirra ca,ta,rinian6, ; separalia poal,e sii fi A','rit loc 1ns5, intr-o perioadir, atlt c1o inclepiirt,atir, ca epoca eocen5,, d"eoarece faptul cr:r, maimutele superioare s-au clifelenliat t,lrr rnairnn!,ele inferioare inc5, din miocenul superior este clovcd.it prin existenla, Dryopi,thecu's-alui. Sintem cle ascmene a in coinplet5, necunogtin!5, asupre rapiditalii ritmnlui cu c&,re organismele, superioare sau inferioare pe scar[ tlt, dezvoltare pot fi moclificate inconclii,iifavorabilt: ;gtimtotuqi cS,unele ;i-au pXstrilt aceea,ryi fonn5, irr d.ecursul unei perioacle enormc cle tirnp. IJin ceea ce vedem ci, se intiniplzl sub infiucn!a, d.omest,icirii, aflilm c5, in aceeaqi perioad.ii, cle tirnp, unii clinl,re cLegcenclenlii aceleiagi speeii nu se schimb5 de loc, a,i,tii pulin, iar allii considerairil.'I'ot a$a s-a lntimplat poate gi cu oniul care, in compara,,tie cu maitnutele superioal'e, ar suferit o modificare consiclerabilX, a anumitor caractere. Ifarea intrerupere diir tran!ill organic clintre om ryi rutlele sale cele rirai a,propiate, cArc nu poate fi coinpletati, d.e nioi o specie actua,lzi sii,u ciispS,rutir, a forii; a,d"esea folosil,[ ca o o]rieclic grav:i impotriva p5rerii cir, oniul se trage diritr-r,r formi, inferioar5, oarecare ; insi, pentru cei care din motive gcn*r'ale crecL in pr:incipiul genoral al evoluf,iei, aceastif obieclie nu pare s5, aibf multi greutate.*intreruperi apar aclesca in multe pirrli ale seriei, unele fiincl largi, bruryte ,si bine d-efinite, altele in diferitrr grad.e mai pufin, ca intre urangutan ryi rud-clo sale cele urai

aprcrpiate

nranrifere

aceste intleruperi clepincl numai cl"e nuruiirul formclor innrdite c&rc l,u ilisprirut. intr-un viitor nu pre:I, ind"ep5,rta1,, daci e md,surat cu $ecolc, rasele umtlne civitizat'e vor extermina aproa,po tiigur ryi vor inlocui pe tot pd,mintul rasele szilbaticr.. in acelaqi timp, d.up5, curn observir, profesorul Schaaffhansen 18, maimr.ltele atrtropomorfe vor fi fa,ri, indoial5, exterminate. intreruperea clinl,re orn ;i rucielc sale crrle mai apropiate va fi atunci mai marc, d"eoarece ea \ra intervlni intre onrul aflat inl,r-o stare, s[ sperirrn, mai civilizatL chiar clccit rasa caucazian[, ryi niryt,c maiinul,o tot atlt de inferioare ca pavianul, in loc sit fie ca in prczent intre negrll sau inusti'alia,n ryi gorilf,. fn ccea cc priveryte lipstr, de resturi fosile serr.incl pentru a lega po orn do strtirnoryii s:ii cu arspect cle maimull, nirneni rlin cei care au cititexpunerea, lui Sir C. Lyell le, in care el aratl c* la toate claselc d.e vertebrate clescoperirea, tlc resturi fosile a fost rur proces foarte lent ryi lntlmpld,tor, nu va mai cla mult5, ilirporta,nj,L acestui fapt ;i nici nu trebuie uitat cL regiunile cu cele mai mari posibilii5,,ti clo al furniza resiuri leglnd pe om d"e'vreo fiin!fl dispir,rufir,, cu usprrct cle rnairnufei,, incii nu Au fost cercetate d.e geologi.
Stad,i,i,le'interioare An genealog'ia omului,. - Am v6,zut cd, omul pal'e si sc fi diferenliat de diviziunea catarind, sau cLin Lumea Yeche a sirniadelor dupii ce acestea s-au cliferen!,ia,t rle clir.iziunea d.in Lumea l{ou[. Nc vom str5,d-ui Aculn iJr"l, urm5,rim urmele inclep5,r'tate ale acesteri genealogii, bazinclu-ne ln prirnul linrl pe afinitir,file reciproce clintre rliferitele clase ryi ord"ine, cr o uryoarii rcrfelintir, la perioad.ele apariliei lor succesive pe p6mint, in mdsura in care au fost cleter13

- intre Tarsi,us ryi celelalte Lem,uridaeOnti,thorfuyttclttr,s ;i llchiclnu,. insii -, lntre elefant toa,to ceklalLe fi, itrtr-un rnocl ;i inai izbitor, intro ryi

,,Anthropoiogical Review", aplilie, 1867, p.

236.

Ls Elements

of

Geologg, 1865,
1.15.

p. 583- 585. AnliqnitU

of Man, 1863, p.

c).f.1 tJ L

{_r

lnilriLt,e, Lorlmriclolo sinl, sitr.rir,tt-r nrai jos ,*i ma,i aproapo dt: si,miud,oc ,;i srr conslituic o familie foarto distinctL d"o lrrirna,tc sa,u, d.upii, Hrlckol;i atlii, un ord.in clist,inct, Acea,sti, grupd, este variatl, qi intreruptir, lntr-un nrorl exl,raordinar; ca, includ.e rnulte forme aberantrr. I)e accea este probabil ca clin rindul ei sL fi existal, tuult_e disparifii. Majoritatea rilrnd,ryifelor supra,vie{,uicsc po insule ca I\fladagascar ryi arhipela,gul Maltez, unclo rtu Au fost expuse unei coucurenj,g atlt cle a,sprc cum tlr fi fost pe conl,inentele d.ens popula,te. Aceastri grupi," prczint,ir, c1e asernenea rnultc graclafii, clucirrd, dupri curn observir, Huxley ,0, ,,ill mocl imperceptibli c1e la, c{iroanil, sau virful crealiei anirnale in jos, la fiinto d"e la care, clupti curn srl pare, nu rna,i esto d.e fd,cut clecit un pas pini, la cele rnai inferioare, mai mici ;i mai pufin inteligente dintre rnatniferele placentare". Din acest'; diferite consicleralii e,stc pr..obabil ca Si'mi,adae-le s[, se fi dezvolta,t initial clin strzimoqii lemurienilor actua,li, iar aceql,ia, la rindul lor, clin forme situate foarte jos ln seria mamiferelor.

rnulte puncte structurale sprc clasa reptilelor. Cu clt ne str[duim s[ urmXrim genealogia mamiforelor, ;i c1c,ci si a ornului, scoborirtd"u-ne mai jos in seria [aniinalil], cu atit pritrunclem lntr-o obscurita,te din ce in ce mai mare, ins5, d"up5 curn a observat, dl. I?alker, acel cunosc5,tor extrem de capabil, arrenl motivri valabile sd, cred-em cir, nici o past-rle sau reptilir aclev[ratd, nu intervine, in linia clirectf d.e clescend.enf[. Cel cal'e vreA sil vacli cc poate realtza ingenuozttatea qi cunostinla, poate consulta opera prof. I{zi,ckel 21. Md, voi mullumi cu citeva, observatii generale. Orice evolulionist va aclmite ci eelc' ct-nci mari clase de vertebrate mamifer:ele, pis5,rile, r'eptilele, amfibiile ryi pe;l,ii- -_ se trag dintr-un singur-prototip, tle,oarecL', rnai aies in timpul stririi ctrtbriona,re, sle au multe caracterc cornune. Intr:ucit cla,sa pt,ltilor este inferir-rr organizatd,;i a api,rut inaintea cclorlalte, putem corrchide c[ tof,i membrii regnuIui vertebrat se trag dintr-un anirnal pisciform. P5,rerea c5, animale atit d.e clistincte ca o mairnu!5,, un elefant, un colibri, un Darper o broasci, ryi un peryte etc. s-au putut trage d"in aceiaqi p5,rin,ti va pdrea mongtruoasir celor care nu a,r1 urm5,rit pr'ogrescle recenl,e ale isl,oriei naturale, tLeoarcce aceastir, pirrere irnplicir cxistenf,a
l'luct: itt Ntt|u.rc, D. 1()5. !I'I'ttbele tletaliaLc apar itr Gtrrcrclle Ilorplutl,tllit:, ',','1. lI, p. CLIII qi 415 qi, refcrindu-se in special l:r onr, i:'i lLrcrarea sa Ncttiirliche Scltdpfungsgesclticltte, 1868. .\:ralizincl aceastS. ultimi lucrare, prof. Iluxley ("The
-r.,.-r,lirrr)-". 1i309, 1t. 42) spunc cii cl consitlerl p/rylrrnr-ul
'rf) .JInlr's
sirr.r liniit rll rltrscclltir,tr(i a r,t,r'It'l,rr':rtt'lol t'it liintl ldrrrilabil tlisculalii clc cltre lliclicl, ctr torrtrr cir t'l csLc ln dczacold Icu acest autor] asupra citolr.i,r punctc. lluxley i;i exprirni, de asemenea, lrtalta sa al)rrrcierc asupra conIinutului gi spilitului generral al ir-rtrcgii opere a lui Hricliel.

Prin multe caractere importante, marsupialsle sint situate mai jos decit rna,mifcrele plaeentAre. Ele au ap5,rut lntr-o perioad5, geolcgicS, rnai tinrpurie pi zona lor cle d.ezvoltare era m:li inainto mult mai ext,insii cl"ecit in prezent. in gentrral se presuplrne d.eci cri placenta,tele se trag din impla,centate sau din rnarslpiale, totuqi nu dirr forme foarte aserndnrltoare marsupialelor actuale, ci din strd,moqif lor primitivi. Este evid.ent cd, monotrematele sint inrudite cu marsupialele, formind" o a treia, diviziune ryi mai inferioarH, ln marea familie a mamiferelor. in pre,zent4 ele sint reprezentate numai prin ornitorinc ;i echid.na,, iar aceste d.ouir, forme pot fi consiclerate fdrd, grij6 ca relicte ale unui grup mult rnai mare, ai cirui reprezentanli au fost pistrali in Australia prin yreun concurs favorabit de circumstanle. l\[onotrematele sint rlt'osobit cle inl,eresantr:, cleoarece duc prin mai

AFllJl'r'A'l't $I r-iilti llAr,o(;! il

ti7

lluterioarir, a 11]f{)r'veligi legirrcl strins itttpl'euitI, t,oat<1 ,},c(}til,c forlno, acltl}t ll1,ifi clcr cornplet diferite. JJste totugi sigur cS, au oxista,t sau cri exist,il chizll ilcrlin grupe clo anltttalo ouLro ijel'vesc ca legi,tw'6, inai mulb sau rnai pu,tin ,gtrinrii, irrtre rna,i rnulte clltse nrari 4* ysrtebrate. Arn vrazut ch ornitorincul l,rcce tr:eptat spre reptile, iar prof'. I{uxiey a d.escoperit, iar r1l. Oopo ryi al!,ii a,u confirrnat, cti d"inosiltrt'ionii sint, prin multe caractere importante, int,ermcdiari intro anurnit,e reptile si anunrite p:is[r'i _- prisdrile la care ne referrim fiinrl tribul stru!,ilar (el irrsuqi o rriurflqifei izri'g r5,spinclit[ a unei grupe mai rnari) li Arclzeoyttrtryn-rtlui, acea pa,s5,re ciucla,til clin opoca secund.ar5,, cu coadir, lung} ca d.e qopfu'16. Apoi ia,rirryi, rhip5, prol'. Orvett 22, inot5toarc icht,iosaurienii rnari - poqtiiryopirlo marine pre,virzute cu menibre il,mfibiile o-- prczintil rriulte afinit5,li cu sau niai rlegrab[, c1up5, Ifuxley, cu I clasit' care inclucle in d.iviziunea cea mai super:ioar:fi, reniclele si bufonidele, sin.t evid,eut inrnc1i!i cu peqtii ganouzr. Ace;ti cLin urniir peryti misunau in timpul prirnelor c'poci geologice ryi erau construi!,i clup5, ceca co sc cheaml, un tip generaltzaL, a,clicir, prezentav afinitali variate cu alte grupe cle organisme. LoTti,dosir"en-uI cste tlo asemonca atit de indeaproape lnrudit cu a,mfibiile;i peryiii, inctt multir, vrom() ltil,turalirytii au dezbfi,tul, in carc c!.in aceste dou[, clase szi-l incluc.l.d, ; attt cl,r cit ryi ciliva peryti ganoizi au fost salvali dc ltr, extinclie totalir, prin faptul cz-l ?l,u locuit in riuri, care sint locuri c1e refirgiu ryi sint, fa,t[ cle nta,rile apt a]e oceu,nulrti, otrc?] co insulele sint frtd, d"c continente. tn sfirqit, un singur memblu al clasei inrense li varia,tc a pe;tiloi', si attutrro Amphi,olnrrs, este atit cte tliferit de toli ceilalli pc';ii, ilrclt lki,ckel suslino cil ar trebui s5, constituie o claszi d,ist'inct,L in regnul r,'ertebratelor. Acest pe;te este renlarcilbil prin caracterelc Jui nc'gatir.e I cu grou se poate sprrne cra aro creit'r, coloanii, vertebralS,, inim5, etc.r a$a lncit cl a fast cla,silt de natura'li'1tii mai vechi printre viermi.. Ou mul,ti ani in urm[,, prof. Gnoclsir A rernArcat cL ,'lntpluiontts prezintd, oarecare afinil,rili cu ascicliile, carc sint nt,rvertebrate marine, h<:l'tnttfrodite, organisrne marine fixat,e perrnanent rle uir suport. Illc ilproapo cI, nu l)ai' animale qi constau d"intr-un sac sirnplu, rig'icl, piclos, cn tlouri orificii rnici,proeminerrte. Elc apar!,in rnoluscoidc'lor lui IIuxleS-, o clir-iziune inferioarfi, clin mareltt regn al rnoluqtelor I recent, ele au fost plasate insf d.e c5,tre unii naturaliqti printrc Vermes sau viermi. Ca form6, larvele lor seami,n5, intr-o oarecare rn5,surit cu lr!Gt'rnolocii 23 qi au capacitatea de a inota liber in toate direcliile. Dl. Kovaler,'sky 2a a observat recent c[, larvelc a,scid.iilor slntr; lnrud"itt-) cu vertobratele prin motltt] lor rlr: rlezvoltare, prin pozi[ia relativi, a sistomului net'vos ryi prin faptul cil ?]it o structur5, foarte asem5,n5,toare cu chorda do'rsal'i,s* a anirnalelor vertebrate ryi tlcr atunci aceastl, observalie a fost confirmat5 de prof. I{upffer. Dl. Kovalevsky lmi scrie d.e la N-eapoie c5, a continuat aceste observa!'ii si mai departe, iar in cazul
.6P'tlaol)tology", 1860, p. 11)9. ln uprilie 1833, tlt'r:i crr t'lIiva arri inrrintc tlc oricarc alt. naturalist, atn avut satisfac!ia si virtl lingir irtstrlclc Iralkland larva rnobild a unei ascidii cornl)usrl, indeaproape inruditi cu Sgnoicum, dar, dupi cit se pare, distinctl ca gen de accasta. Coada era aproximativ cle ciitci ori mai lungd decit capul sdu alungit ;i se termina printr-rtn Iilarncut foarle subfirc. Dupii crii)] a fosL schi!atir de tniuc
?2

13

Iir un microsct,'p sinrplu, (ril cra clar sepat'lrtli pritr rlt s|irt'{.i Luri Ir'arrsvcl'srrlc ol)acc, uu'c l)l'esuptttt t'ii rcltrczt'tt Irttt nrat'ilt: ccltrlc clt'scttatt: rlc I(r-rvalcvsl<y. Lir ltlt sl lrtlitr Iinrprrriu tL: tlezt'oltarc coatla r:ra stliirs incolirciti ilt jurul capului larvei. 2a ,,ir{dmoirts dc l'Acad. cles Sciences cic SL. PcLcrsbollrg", 1866, vol. X, nr. 15. * Coirltj il clolsalir s:lu tlot()c()l'(l ( N. tt'utt.1.

DICSCENDENTA OiVIULUI

r:ittcl rezultatele sale vor fi confirrnate ele vor forma o ck'scoperire de cea mrri ln?lre valoare. Astfel, clac[ ]]e putenr bizui pc euibriologie ghiclul cr,,l rnai sigur intottlei-t,.ulA pentru clasificare, sc pare ci, am oblinut in firle o inclicalie d.esprcr >ulsa t1e uiicle se irag vert.'l;rattle 25. Ilflrerea noastr5, al fi atunci justificaLh cd, ititt'-o pi'rioacli, ertrem de iiirlep5rtatil, a exisiat o grup5, d"c animale. semdninr'i. ln ttinlte' pi'ir-inle cu larvelc ascidiilor tle azi, care s-a separal, iu cloui, mari ra,muri retrograrllnd dezvoltare si producincl clasaascidiilor - uitrllitlicinclu-se ininclezvoltaro pentru a constitui virful pi actua,le, cr:e.lali,il rainurii cor{}ana regnnlui anirrra,l, prin faptul cra a, clat naqtore la vertebrate. Am incerca*" sX, ulmairim mai sus ln linii gtlncirrl,le genealogia vertebratr,lur cu ajutorul afinitfi],ilor lor reciproce. Yom exainina acunl oniul c1up5, cul}} csto cl in prczenl,;i vom fi, crerl, ln md,sririi szi reconstituim parlial structura strinolilor norytri inifiali, in decursul unor perioacLe consecutivc', lnsd, nu in ordinca clrcrrologici, cuvenit,i. Aceasta se poate rcaliza cu ajutorul rudimentelor pe care omul irrci lc mai pirstreazh,, aI caracterelor care lsifac intimirlr"tior apari,tia prin r{}versiutre si cu cel al priircipiilor c1e rnolfoltigiei ryi ernbriologie. Iliferitele fapte laca,ro rnil t-oi referi aici au fost prezentzrte irr capiioielo anterioare. Str6mosii primitivi ai omului trcbuie sli fi ilost aeoperiti cind.r'a cu pitr, arnbele sexe avind" barbi I urechile lc crAu probabil aseutite qi capabile d.e miscrrrt' I corpul le era prevlzut cu o coad.ii cu mugchii corespunzS,tori. Membrele ryi corpul orau d,c asemenea actionate d"e mulli murychi care rcapar acum numai lntimpl[tor, sirrt insi, prezen\i lrr rnod nornral la cvad.rurilAne. in aceastd, perioadi sau in alta mai l,impurie, marea arterl si rtervul humerrisului trecE au printr-o gaurl supracond.iloid[,. fntestinul enrite rln rlivcrticul sau calcum mult mai mare declt cel oxistent acunl. Jud.ecfuid. clupil starea clegel,ului rnar:o clo la picior aI fetusului, laba piciorul,li 6rr& atunci prehensil5, ryi f[r5, 1nd.oia15, eL strflbunii norytri erau arboricoli ryi tr[iau intr-o !ar6 cald.ia impS,duritil. ]dasculii aveau canini mari, care lo selvcau ca, arme formidabile. intr'-o perioad5, mult mai lnd"ep5,rtati, uterul era dublu; excrelia era expulzat5 printr-o cloa*i, iar ochiul era protejat dc o a treizr, plooapS, rjau membran5, nictitant5,. intr-o perioad6 qi mai incl.ep[rtatd,, str[mo;ii ornului trebuie s5, fi avut un morl d,e viald, acvatic, deoarece morfologia ne spune clar c5, pl5,minii noqtri constau d.intr-o vezicit, inot5toare mod"ificatd,, care servea alt[clata, ca formalie hid"rostatici,. ]-antele d.e pe gitul embrionului uman ara,ti, uncle existau mai lnainl,e bronhiile. in perioad.ele care reapar lunar sau sd,ptflmina,l ale unora d.intre funcliile noastre, se pare cL noi inc5, tnai p5,strf,,rn urme alo locului nostru inilial de na;tere, uI1 fifum spd,lat cle maree. Aproximativ la aceea;i perioacld, timpurie, aclev5,ratii rinichi crau inlocuili de corpora, wolffi,ana. fnima e'xista numai ca utr sirnplu vas prr,lsatil, iat chot"dcc dorsalds l:ua locul unei coloane vertebrale. Astfel intrevri zuii, in profunzimile intuneeate ale timpului, aceqti strd,moqi tirnpurii ai onrlilui trebuie sii fi fost tot atit cle sirnplu sau chiar mai sim-

pln org anizalt de eit


25

-Lnt,'ph,io

;rJ'tLE .

llir

simL insir obligat,

si

cr.rrrrpeLenli contestli aceasLi conclLrzie;

rrrlrrtrll cir uuii cunoscitori de exemplLr, dl.

cornnltrnt.
rirental,,:

lir naLrrlc llcut llroduirr-r la tlisposiLion

fotttla-

Giald, inLr-o serie de lucrilri in ,,Archives tlc Zoologit: t'rndlimentaltr" clin 1872.'fotuqi, aecs t, tratur':r.1ist observir

(p,281) cil ,,1'organisalion de la lalvc ascirlicnne

cl1

dir Lypc verLdbrc (l'cxistence d'une chorcle dorstrle) chcz un invcrldbrd par la seule couclition vitale tle I'ada1ltation, et cet.Le simple possibiliLd clu passage supprime l'abirne entre les deux sous-ri'gncs, encore bien qtt'ott
ign''rr.'c 1;ar

tlt'hols dc [.otrlc h1'poLhesc ct tls Loute Lirirolic, nous rnolLLc

oir lc pnssrrgc :;'r'st

fail cn rdalitd".

AIIINITATI SI GtrNEAI-OGIE

139

exist[, un alt punct care ineritzi o aten,tie rnai d.eplinii,. Se gtie de mult in regnutr vertebratelor urrul d"in sexe poartir, rud.imentele diferitelor pd,rli accesorii aparlinlnd sistemului reproclucS,tor, care aparlin in rnod. firesc sexului opus; acurn s-a stabilit cir,, intr-o perioad,ri embrionarir foarte t,irnpurie, ambele sexe

llai

timp

c5,

al intregului regn vertcbrat pale sril fi fost hernrafrodit sau anclrogin 26. Aici ne lovim de o dificultate neobirynuit[. La clasa mamiferelor, masculii au in aes'ic'u,lue prostat'icaerudimentele unui uter* cu canalul alS,turat ; ei au d.e asemenea rud.imente de gland.e mamare, iar unele marsrlpiale rnasculeauurmealc unui sac marsupialz7. Se mai pot ad.i,uga alte fapte analoge. Tlebuie s5, presupunern deci c5, vreun mamifer extrem d.e vechi a continuat sd, fie and.rogin, d.upil ce dobind.ise caracteristicile principale ale clasei sale,, qi deci dup5, ce s-a derspi,rlit cle clasele inferioare ale re'gnului vertebrat ? Aceasta pare foarte pulin probabil, deoarece nu arrem d.eclt si, ne uitim la peqti, cea rnai inferioar5, d.intre toate clasele, pentru a gd,si forme and.rogine lncd, existente 28. Faptul c5, d.iverse pirli accesorii, specifice fiecf,,rui sex se gisesc in stare ruclimentar5, la sexul opus poate fi explicat pri.n aceea cd, asemenea olgane au fost d.obind.ite treptat, de unul d.in se'xe qi apoi transmis celuilalt intr-o stare mai mult sau mai pu,tin imperfect[. Atunci cind. vom trata despre seleclia sexualzi vom lntllni nenumd,rate cazurL ale acestei" forme d.e transmitere s ea in cazul pintenilor, penelor ryi culoriior vii dol;inclite de pflsi,ri mascule pentru luptd, ;i lmpoclobire care sint morytenite de fernr'le in stare irnperfect5, sau ruclimentar[,. Poseclarea d.e cd,tre mamiferele rnassule c1e organe mamare funclional imperfecte este, ln unele privinfe, neobiqnuit d"e curioasi,. Monotrematele au glancle specifice secretoare cle lapte cu orificii, insl fd,rd, mameloane $i, d.eoarece aceste animale slnt situate chiar la baza seriei mamiferelor, este plobabil c5, strd,bunii acestei clase au avut d.e asemenea gland"e mamare, insi, f5rd, rnarneloane. Concluzia

posed.zi glancle

masculine qi feminine ad"ev5,rate. Deciun strirnrory ind,epir,rtat oarecare

este lnt5,ritd, d.e ceea ce se cunoaqte d.espre mod.ul lor cle d.ezvoltare, d.eoarece prof. Turner m5 informeazd, pe baza autoritd,fii lui Ktiltker ;i Langerr cdu la em brion gland.ele mamare pot fi urmd,ril,e d.istinct inainte ca mameloanele s5, fie cituqi d.e pu,tin vizibile, iar d.ezvoltarea p5,rfilor care se succed"5, la individ. reprezint[, ryi corespuncl in general cu dezvoltarea organismelor succesive d.in aceearyi linie d.e d,escend.en!5,. Marsupialele se d,eosebesc d.e monotreme prin faptul cd, au mameloane, a$a inclt este probabil ca aceste organe sd, fi fost d.oblnclite mai lntii de cii,tre ma supiale, d.upd, ce ele s-au tlesp5,rfit d.e monotreme qi s-au rid.icat d,easupra
26 Aceasta este concluzia prof. Gegenbaur, una din cele nrai inalle autoritlfi in anaLornie cornparatl; ve zi Grundziige tler uergleiclt. Anctt., 1870, p. 876. S-a ajuns

plu. Orven, Anaiomg of


28

Vertebrates,

vol. III, p.

777.

accsL rezultat mli ales din studir-rl arnfibiilor; se pai'e lnsd clin cercetd.rile lui Waldeyer (citat in "Journal of Anat. and Phys.", 1869, p. 161) cir organele sexuale ale ,,ver[ebratelor supcrioare sint helrnafrodiLe in sl"area lor Lirnpurie". Unii autori au cl.nis pirreri similare Limlr indelungat, cu toate c[ pinir reccnt. fiilir o bazi solidri. * In romAneste : glancle prostaLici'r sau prostaLii.

la

I{errnafroditismul a fost observat la mai multe specii rle Serranus, pLecLun qi la al[.i ci]irra pegLi la care cste fie simetric Ai norin-rl sau unilateral qi anormal. Dr. Zouteveen mi-a furnizab referinle in leglturi cll acest subiect, in special o lucrare a prof. Halbertsrna in "Transrc.t.. of Lhe Dutch Acad. of Sciences", vol. XVI.

Dr. GiinLher se indoicgLe cle

acesL

fapl, dar a fost deja

Rudimentul de care se vorbe;te aici cste utricuiul prostatic sensibil la foliculind, rest al canalulul

inrcgisLral de prea mul!.i observatori scriogi ca s[ mai poaLr"r fi pus la inrloiali. Dr. Lessona imi scrie ci a verificat. obscrvaf.iile ltri Cavolini asupra lui Serranus. Prof. Ilrcolani a arirLaL recenl (,,Accatl. dellc Scienze", Bololtia,
1871, 28 dccembric)

lliiller tlin cale rleriv:,i trornpa gi uterul ( N. trad.). 2? llrrsculul cle Thylacinus oferi cel rnai bun exern-

cii

anguilerle

sint

androgine.

DBSC.EN

DI]NTA OJ\IULUI

ior, iar faceste structuri] au fosi tlansmisc mamiferelor placentare 2e. Nimeni 1' \-a presupune cd, nl-arsupialeie art rnai r5mas androgine dupd, ce au cloblndit aprorimativ structura lor prezenti,. Atunci cutri sd, nc-explic5,rn faptul cir, mamiferele ruascule utrll glarltle rnft,llte]'{' ? Itrstc p,;sibit ca e,le sL fi fost clezyoltal e mai intli ta fetnele qi s::-l fi fost a,poi t,t'arrsmise la rnasculi, insl c'Lin ceea ce ur.tleazi, aceasta c,Fite pufin probabil. Se poate sugera, ca o all,[ tpotezi,, ctl, rnult timp clupfi, ce str[,moqii intregii clase a mamiferelor incetaserir, sir, fig androgini, arnbele sexe secretau tapte-qi lri'ittrcau in acest fel puii ryi c5, in cazal rnarsupialelor, ambele sexe purtau p"ii ih s:rcul niarsupial. Aceasta nu Ya pzirea cu totul improbabil, dac|, consider?,m cL ttrasculii perytilor actualt (Syng'nathtts) ad.[postesc ou6le femelelor in pungile lor: "cd, abclominale, alli .le- clocese Di ulterior, dupri p[rere a ur]ora, hrii,nesc puiiuo, pg$ti masculi clocesc ou[le in guri, sau irr cavitd,file branhiale, cd, anumite broaryte liioase mascule iau ryiragurile d.e ou[, c1e la femeic. ryi le rh,sucesc ln jlrul propriiior lor coapse, p[strinclu-le acolo pin:i ce se eclozeazd, rnormolocii, ci, hnumite ][sriri trtrlsc_ule preiau tntreaga sarcirlil" it, clocituiui ryi cri porurnbeii masclli ctu r ryi cei l'r,nl{'lir i;i hrine sc puii cu o secretir, din gruzi. Sugestia de mai su-s rni-a venit insf,, d.e Ja, glarrclele rnamare ale marnifel.{'lor rnascul,.-., crare sint nrult ntai bine dezvoltate decit rud.irnentele celorlalte plrfi ac_cesor'ii reproduci,toare, ca e se g[sesc la unul din sexe, cu toate cd, slnt specifice celuilalt. Dup[ cum existS, la mamifere rnascule, gland.ele mamare gi mame^loanele lor cu gl"eu pot fi d,enumite rudimentare I ele nu sint d,ecit incomplet dezvoltate ,.si funcliolal inactive. Dler sint afr,ctate in rnod. simpatic " sub infhienla anumitor boli, ca ryi aceleaqi organe la femeie. Ad"esea ele secretd, clteva pic[turi de lapte Ia ttastert' si la pubertate I aeest d"in urm5, fapt s-a lntlmplat in cazal curios la ca,rcr Ile-aln refer'it mai inainte, in care un tin5,r avea douf perechi d.e mamele. Se;tie cir la om ryi Ia alte marnift,rl lllasoule aceste organe s-au dezvolLat uleor.i atit cle c'otnplet in timpul maturit[]ii, incit au prod.us o cantitate d,estul d.e mare de lapte. Dacil presupunem acurn cii, ln d,ecursul unei perioad-e anl,erioare lnclelungate mrirniferole mascule au aiutat fenrelele s5,-ryi hrd,neasc5, d.escend,entii at si c5,, ulterior., rlirttr-o cauzd, oarcare (ca prod.ucerca ulrui mai mic num5,r de pui) masculii au incertat s5, mai d.ea, acest ajutor, nefolosirea organelor in timpul maturit6lii a dns lit, inactivarea lor si, din clouh, principii binecunoscute ale eleclit5fii, aceastli stirre rle inactivitate se vfl, transmite plobabil la rnasculi la virsta corespunzitoa,r.rr 1, mat,urititfii. La, o virst[, mtri tirnpurie insd,, acestc organe nu rrol' fi inf'luenlattr, Itsa, ittcit t'Jt't'ot'fi irproap('tot atit r1r, lrine tlezvoltatr' lA tinerii d"e ambe sexe.
2e Pt'of. (icg('nl)i.tut' :r ariritr[ (,,,lt,rrlist.hc Zcitsclrrift", vrrl. 'Vf I, p. 272) cir riifcritele oliiint, tlt, nrirriifrle lllcrlotttinir hr douir lilrut'i tlistincte tlr trrlnrt'loutic, tlur. slr ponLc tr;ol inIclcgc cunr anr]rt'lc ltu l)rttrrt. proveni din sfircrrliltr rnlll'slrpialelor', ;i ultinrele rlin cckr ulc nronolLerrrrlot'. Vrzi rle ASetnellrra lll] lnelnolitr rle rlr. nltrx lhtss asupllr

n)ori oalccirLc, lrranti. Asupla pc;Lilrlr ntasculi care clocesc

of .\nrrt. anrl Phys", 1noiernbric 1866, p.78. I)c


nrenea, dr'. (iiinLhcr a dcscris cazuli asenrirniitoare. 31 l)-rir C. Iioyer a srrgerat o ipotezi sinrilari in

oulile irt gtrrir, vczi o lucralc {oarte inLeresantl"r a prof. Wyman, in ,,Ploc. I3oston Soc. of Nat. Ilisl .", 15 selrternbrie 1857; de asernenea, 1trof. 'I'rrrtrer, in ,,Joulnll
ase-

qlrtnt.ltrlor tltalnare, iltiilt'ttt,


30

in ..Qualt. Jorrrnal of Scicnce", aplilie 1ti68, p.269), din r',','r c('tt oltscrvat rlin dezvoltalca hipocarnpulni, cir
1,r'r,.ili lrtrrrgii llr<lotrrinnlc lrltr rnltscriltrlrri oft,rli, ltrlr-rrrr

vol. \'l II, p. 17(i. Dl, Lockrvoot[ cstc tlc 1l[rele (rlrrpir r:trrrr cste citaL

lucltrea

ci Ot'iline rle I'IIomrne t',|c., 1870. " ,\frrcliunea trece dc la nn organ la altul (este vorba dc organele pcrcchi, ca ochii ;i rinichii). Tct'ruerr I'olrrsit per-rlnr rntelc :rftrc!iuni nculare (N. trul.).

AI'II]I 'ATI $I GENE,\LOGIE

Conelu,zr,,i. - Yon Baer', rnai bincr clccit oricalc aitul, a d.efinit lrtaintarea srrlr ]rr'ogresul pe scara organrcd,, bazat pe gradul de d.iferenlieri qi specialtzare al clil'eritr,ior pfrf,i ale unui organisru, aD fi tentat sL aclaug, ajuns la maturil,ate. Or', pc rnilsura in carc organismcle s-au arlaptat incet la, linii variate d.e e'risten!,il cn ajutorul selec!,it'i naturale, p[rfiie lor trebuie si, se fi diferen,tiat ryi specializat' clin ae in ce rnai mult pentru diferite functii, prin avantajul oblinut d"in diviziunera muncii fiziologice. Deseori aceagi par'te pare si se fi modificab rnai intli pentru nn anumit scop, iar apoi, nrult mai tirziu, pentru vreun a,li scop cu totul clistinct ;i astfel toate perlite tlevin clin ce in ce rnai complexe. ins[, fiecare organism inci, mai plstreazd, tipal general structural al strd,moqului de Ia care s-a tras initial. irr confornritate crl aceast5, rpot,ezit, se pare, clacd, luirn in consid.era,tie dovezile geologice, c5, ln genelal organrzafla a proglesat ln toatd, lumea prin pa$i lnceli si intrerup,ti. in rriarele regn al vertebrate.lorr o& a culminat cu ontul. I{u trebuie toturyi presupus cri grupe d.e organisme sint intotd.eauna irrlocuite qi c[, d.ispar cle indatd, cc au dat naqt,ere altor grupe mai perfecte. Acestea d.in urmi,, cu toate cit, inving pe prcclecesori, poate c5, nu s-au adaptat mai bine pentru toate locurile clin ccononria naturii. Ilnele formc vechi par s5, fi supravieluit prin faptul cL au locuit in locuri protejatc, und.e nll au fost expLlse la o concurenfi, foarte aspri,, ryi d"eseori acestea ne. ajutir, s[ intocmim genealogiiie noastre, prin faptul cL ne dau o itlee d.estul d"e justil despre populaliilc nnterioare ;i tlispi,nrte. Nu trebuie sir, clclem irr greryeala r1e a crrnsiciera repreze,ntantii actuali ai oricii,rei grupe inferior orga,nizate clrept replezentanlii perfecJ,i ai strivechilor lor preclect'sori. Cei mai vechi strdnrorsi clirr regnul vertebratelor, asupra c5,rora putetn arunca nurnai o privire neclard, con;tall, se pare, d.intr-ri grupd, cle animalemarils 32 semiinincl cu larvele ascirliilor actuale. Aceste animale au tlat probabil naqterc rrnei grupe d"e peryti tot al,it rle inferior organizali ca sr Amphionus, ryi din ace;tia t,rt buie s[, se fi dezvoltat ganoizii ryi alli pe;ti, ca lepiclosiretrul. De la asemelletL pe;ti un foarte rnic prog,res lre l-a tluce la amfibii. Am vlzut cir illtil clal,ir, p[s5rile

;i reptilele erau strins legatt,intre clt', iar acunl irtonotrentek'unesc intr-o tnio-t, mirsurii rnarnife'rele cu, rcptik'lt-. in plt,zertt insii trinrerd llu poate spulre d"espre
celt'trei
32

olaso tilrporioule si inlrr11i1r,, rrrlrrrril'r.r'r,l{', pirsIr'ilt, si reptilelcr

prin ce lirrie
btttt
exeittpltt,

Locrritolii Iit'tntrt'ilol nririi Ircltuic sir fic fott'lc

l,lt'lozarrra ouirlcrl ofcrir r.lc Ascnlelltt utt


(l('oal'ec(r, tlulrit

influcn!.aIi de mat't'e, circi atrinr:rlcle triiintl Iic la ept'o.rinraLiv linia nr'ilocie a Iluxtrlrri, f ic a rcflttxultti, Ircc irt

tlcculsul a dorrit srilltlinriui lllittl r-trrt cicltt cotttpltL tlc

nrodificili provocatc <lc


zionarea

lol

nralLre. In consecitr{it, aprovica hranir t'lr sufeli tlc la o sliptirtttitrit la alta

rnodificiu'i pronun]utc. Funcliilt: vitalc ale unol' :rstttrl


dc aniurale, triind in accste condi[ii linrp dc ntttl[c gent'lalii, eu greu vor putea cvila clc a trtt-qi tluce viaIa in ciclLu'i slptirnrinakr rcgulaLe. Or, trstc un fapt nristerios cii la vertt'bratclc supcrioare, astirzi tcrcstre, llrccttm ;i la altc clasc, mnlte proc('sc troruralc ;i anorntale au ca pcrioatlc una sau rnai nnrlLc siptirntini cotrtplcte; accasta s-ar putea in[.elegc daci vertebratelc s-ar Ir'age dinLr-rttt anirnal inrudit cu ascicliilc acttiale, care trriiesc itr zona mareelor. $g poL da rnulIer c:xetnplc clc ascmenca pl'occsc deliorlice, ca ges{nIia nrritnifelt'klt', rlut'ullt fligul'ilot' t'tc.

tll. Iiartlet[ (,,L:rtttl atttl Wtttcr", 7 iattttltl'it: 1871), otritlc tlc porutnbel tclozt'.azi irt clottit slptr-ttnini, ct'lc tlc girini irr trci, dc raIir in patrtt, cclc tle giscir in cinr:i, ial cclt,dc stnr!. itr geptc siptirtnini. ltr urtisttrrr in caLc prrt.ern aprecia o perioarlit rccut'enti, cllt'ir esttr aploxitnativ tle drrrata corectl pentru orice proctrs satl I'unc!ie, otlatri stabilitli ntt vit nrai fi rnodilicatir ; ca tltlllale' clr poate fi astfel Lrausmisi itr tlccrtrs de ttn nttnt:ir aploal)e rrelirniLaL de generaIii. Dacri insI futrc[ia sc schintbi,

t'a trt'btri sii se schintbe;i perioacla;i vor tincle sI str schinrlle blusc cu o sliptirtttinit inlrcagl. DacI cste justificatir, aceastti corrcrluzic este cu tottrl rentat'cabilii,
deoarece perioada de gestalie

la fiecarc ntamifer,

dttrata

tle clocire a ouilor fiecirei plsirri, pt'ectlltt qi multe alte procese viLale trt-lr tltrzvilui astfel loctrl tlc tta;lcrc inilial

al lceslor

aninrirle.

DESCENDENII.'A OMULUI

din cele dou5 clase de vertebrate inf-r:rioare, amfibiile peqtii. in caclrul clasei mamiferelor nu este greu cle coneeput trepteie care au 1i dtrs la str5r'echile monotreme, la vectrile marsupiale qi de ia acestea li, primii strd,tnory! ai mamiferr,lor placentare . Ne putem urca astfel pini, Ia Lemtryi1ttc, si intervalul de lt'l flut'Fiti'il, pind, la Si,mi,ad,ae nu este foarte maie . Si,mi,adac-le s-a1'rarnificat apoi ln clouir, ra,rnuri rnAri, maimulele din Lumea l\-oui, cele din Lgnrea Yeche, ;i ryi ctin acestea clitr urml, la o perioadfi, indepd,rtatil, a proyenil, omll, millnca si gloria universului. Se poate spune c[ am dat astfel omului o genealogie de o lunginie procligioas5, nu ins5, tle o calitate nobild,. S-a remarcat adesea c5, lumea parc sir, si fi pregitit timp incleLungat pentru aparitia omului, ceea ce lntr-un anumit sens ^este foarte aclevfi,rat, cleoarece $i datorerste naryterea unui lung ,sir de strflrnoryi. Daci, _el o singurl verig[ din acest, lan! nu ar fi existat nicioclatl, ornul 111 ar fi fost exact ce este el acunt. Afari, nurnai c1ac5, nu inchidem intenlionat ochii, cu cunoqtinlele noastre actuale, t9i ne putenl recunoaqte aproximativ ascenclenla nici r..,. ir"ryi buie sL ne fie ru;ine cti ea. Cel mai umil o^rganism, este mult superior prafulli anorganic de sub picioarele noastre si, nimeni cu o minte lipsitri au prejircle cd,!,i, nu poate stuclia Yreo vietate, oriclt d"e neinsemnatl, friri, si, nu se en1,u ziasynt.zt, rle structula ryi cla nrinunatcler ei proprietaf,i.

r-[i'clescend.en!5 au d.erivat

|API TOLLrL AL I'II-LEtL DESPRB RASEf,,E UMANE


Natura qi valoarea caracterelor
cle specie

Aplicarea lor la rasc'le uinane

r\rgr-r-

x*[:"]+#'i,;#y;.i;riT*inil''""T$.jxl-til':;::l;*
cltrcl s-a r.l-sptnctit pentru prima datd pe

gur:i pereche - Extinc{ia rasclor - IioLmarc:a raselor' Efectcle incruci;Irii - Slaba infiuenli a acliunii directe a condifiilor de vialir - Inflncnla neinsernnatii satr nu]ti a
selecfiei naturale

pirnint - Iriecale rasir nu

sc tragri rlirrtr-o sin-

- Seleclia seruali.

rase umalle ; sint ins5, d.eosebirilor d.intre ele din punctul c1e ved.ere al clasifici,rii ryi cum au ap5,rut ele. Pentru a determina d"acd, douf sarl mai rnulte forme inrud.it,e ar trebui si, fie considc.rate ca specii sAu varietd,li, naturali;tii sint tn mod. practic ci,l[uzili cle urmi,toalele consid.eraJ,ii : grad.ul de cliferenfl dintre ele ryi d.aci, asemerlea cliferenle se referi Ia citeva sau la multe puncte structurale ;i dac5, sint c1e vreo importan!5, fiziologici ; insd, mai ales claci, sint constante. Naturatiptii pre,tuiesc si cautd, mai ales constanlra caracterelor. Ori cle cite ori se poate ard,ta sau clovedi c[, probabil formele respective au r5,mas d"istincte tirnp lndelungat, aceasta d"evine un argument cu mare greutate in consid.erarea lor ca specii. Chiar un rnic graal de st,erilitate intre oricare d.oud, fonne la prirna lor incrucisare sau la d.escend.en,tii lor este consiCerat ln general ca, un criteriu d.ecisiv al caracterului lor distinct de specie ; iar persistenla lor continuri, fdrd, a se ccntopi pe acelaryi teritoriu, este d.e obicei acceptat,ra ca o d.ovad.d, suficlierntir, fic a unui oarecare grad. d.e sterilitate reciproc[,, fie ln cazal animalelor, a unei aversiuni reciproce lil, imperechere. fnd-epend.ent d.e contopirea rezultal,fi, clin incruci;area reciprocti, absenla r:omplet5,, intr-o regiune bine stucliatir, a nnor varietd,ti care s[, uneasc5 lrrtre ele ,-rlicate d.oud, forme strins lnrud"ite lntre ele este probabil cel mai irnportant din tr.rrte criteriile pentru d.eosebirea lor specific5,, ryi aceasta este o consid.era,tieoarecum rleosebitd, de simpla constan|F, a caracterelor, deoareee d.oui, forme pot fi foarte

in curs d.e a cerceta care este yaloarea

I{u am inten,tia sd, clescriu aici diferitele arya-nurnite

rl - c,

{'16

I l1

DESC'ENDENTA ONIULUI

r-ariabilg li totu;i s{ nu producl, variet5!;i interrnediare. J)eseori r.[spinclirea geograficd, intr5, ln joc inconqtient qi uneori.con;tient, arya incit fornre trginA in doua, legiuni foarte lnd"epd,rtate intre ele, ln care majoritatea celorlalti locuitori sint distincli ca specie, sint ele insele consid.erate de obicei ca distilcte ; in realitate insd, aceasta nu ne aiut5, ln a clistinge rasele geografice de aga-numitele specii bple sau ad.ev5rate. S6 aplic[,m acum aceste principii, in general admise, la rasele nnliille, consi_ d-erlndu-le in acela;isens cum ar consid"era un naturalist orice alt animal. in privinla grad,ului d.e d,eosebire dintre rase, trebuie linut oarecum seama de suttititatea capaciti,lii noastre d,e a distinge, $gblnditd, prin ind.elungatd, obirynuinfi, d e a r1e autoobserva. I)upi, cum observS, Elphinstone, cu toate c5 urr eur.opean nou-1-enit in Ind-ia nu poate distinge la inceput d-iferite,le rase indigene, totu^qi clrind- ele ii vor pd,rea extrem cle neasemf,,n5toare 1 I iar hind.usul nu poate obse-rva la inceput Yreo deosebire intre d.iferitele natiuni europene. Chiar ,si cele rrirli d.istilcte rase urnane seam5ni multmai mult intre ele ca formit, d"eclt s-at'presupune la inceplt I anumite triburi de rregri trebuie except4te, pe cind, altele, dup5, c.r* irni scrii clr. Rohlfsr qi d.upd, cum am vilzut eu insumi, au tri.sflturi carrcaziene. ;\ceasti asenr[nare general5, se poate ved"ea bine din fotografiile franceze c[i1 ('olIeetion t{ntltrctpologi'que du J:Iusiuryt, de Par'is ale oamenilor apartinincl cliferitelor rase, majoritatea lor putind. sir, treacra clrept europeni, d.upi, cum au observat numeroase persoane cd,rora le-am ard'tat' fotografiile. Toturyi, daci, sint vhzuf,iin via!5,, ei ar pit.eo fd,rd, lnd.oialii, foarte distincfi, arya_ incit este evident cd, sintenr foarte' infludnlali in jud.ecata noastri, d.e simpla culoare a pielii si a pirului, cle uryoare cleosebiri'aie trl,s5,turilor fe!,ei pi de c,xpresie. Nu existd,_ totuqi nici o indoialfl c5, atunci cincl sint comparate ,si misurate cu grijfl, diferitele rase se cleosebesc mult intre ele, d.e pilcli, pr.in textura plrulli, proporJ,iile relative a tuturor pd,rfilor corpului 2, capacitatea pll,nrirrilor, fbrtla ryi capacitatea craniului ;i chiar prin circumvoluliile creierului s. Ar fi insfl o mlncri fi,rti sfirryit de a specifica nurneloasele cleosebiri dintre ele. Rasele se deosebesc prin constitul,ie, capacitate d"e aelimatizare ,si preclispozi,tie la illumitg b6li. Orrt'{lctetisticile lor mintale sint tle aselnener} foarte clistincte, rlupii culn ar p[,rea, rnai ales thrlril facultl,file lor etnot,ive, insf parfia,l rtupi, cele intglectua,le. Oiicine :r &rrttt, ocazia de a, le cornpara,, a fost d.esigur izl>it, de contrastul dint;l.g irr6igelii taciturni, chiar posolnoriti tlirt Anrerica, tle Sud rsi negrii fer.ici!i ,1i vor5iir.t ti.- IItr contlast aprolrpe sirnilar existir, inl;re malaezi si.papritr,;i r, r:rrrti tr.:iigse ip lr,celensi corrdilii fizice;i sitrt separali printr-un bla,!, strinrt, rle"rrrirr.t.. Yom exilmina rnai intii argulnentele care pot fi preizentate in fl,vortrr,glt clasificd,rii raselor urnane ca specii distincte, apoi argumentele contrarii. DacL ull naturalist care nu a vd,zut niciodatl, inainte vreun negru, yreun hotentot, vreun australian sau Yreun mongol i-ar compara, si-ar cla seama pe loc c[ ei se deoseI Ilistorg of India, vol. I, 1841, p. 323. plrintele Ripa Iu('r,cract aceea;i observa]ie in leglturi cu chinezii. : L n nunrir imens de mlsuritori de albi, negri qi in':rtrri sint da[e in Inuestigations in the Militarg and An:' :opolog. Slalislics of .American Soldiers, de B.A. Gould, it,r9. p. 298-358; On the capacitg of the Lungs, p, 471. \':zi rle asemenea numeroasele gi valoroasele tabelt'

ale dr. Weisbach, rlin observa!iile doctorilor Scherzer gi Schwartz, itr Reise der Nouar.c: Anthropolog. Tlteil,
1867.

3 \rezi, de exenrplu, descrierea ficuti de dl. Ilarshall eleierultri tle bogirnan, in .Pftil. 'l'ransact., 1E6-1, p. 1-r1g.

p.

a \\rallircc, 'l'he X'talay Archipelago, 1869, vol. I I,

178.

RASE UMANE

7.,45

besc plitttr-o rnullime cle caractere, uuele neinserllnate, iar altele cle o importanfa, tiottsicler,abili. Dac[ itt' ccrceta, ar constrrta c:-r, ci sint aclaptali pontru a tr.A,i in clitne foarte diferite;i cL ei se cleoscbesc pulin prin structura loi.cbrporald, ryi insu;irile lor mintale. I-racfl i s-ar spune atunci cd, sute cLe exemplare similare ai putea fi ad.use d.in aceleasi ,t[ri, el cu siguranll, crar ar declara c[ ei reprezintd, specii tot atit cLe bune ca multe altele cflrora el obi;nuia s[ le aplice numele d.e specie. Aceast5, concluzie ar fi consiclerabil intd,rit[ d"e inctatir ce s-ar stabili ci, aceste forme qi-au pi,strat acelaqi caracter timp de multe secole ryi cri negr.ii aparent id.entici cu negrii actuali tri,iseri, acurn cel pulin 4 000 de a,ni 5. Itl ar afla fle asemenea d.in sursa unui excelent observator, dr. Ilund o, cd, ,si crarriile umane gi,site in pegterile din Brazilia qi ingropa,t,e lmpreunf cu multe rnamifere d.ispd,iute aparfineau aceluiaqi tip ca cel care preclomini, acum pe tot continentul american. I{aturalistul nost,ru va exAmina apoi r[spinclirea geograficfl, ryi va d.eclara probabil c5, acele forme trebuie sd, constituie specii tlistincte, care se d.eosebesc rllr numar ca aspect, ci cii stnt adaptate la lirri calcle, la liri umecle sal lscate, precum si la regiunile arctice. Bl ar putea invoca faptul c[, nici o specie tlin grupa cea mAi apropiat6 omului - anllme cvaclrumanele -- nu poate rezista la o temperaturd joas5, sau la vreo mod,ificare considerabiki a climei ryi ci speciile cele mai apropiate cle om nu au fost niciod"ati, crescute pinl la, maturitate, nici clr.iar in clima temper:atzi a Europei. Itl a,r fi profund irnpresionat de faptul obseryat pentrl prima oaril cle i\gassiz 7, c[ diferitele rASe umane sint d.istribuit,e pe tot p6mintul in aceleaqi provincii zoologic e ca cele locuite cle speciile ,si genurile de mamifere incliseutabil distincte. Acesta este eviclent ca,zttl raselor umAne australianil, nrongol* ;i neagrii ryi, intr-un mocl mai pufin bine pronunlat, la rasa hotentotilor, insd evid.ent la rasele papuagilor ryi a malae ztlor, care sint ttespi,rfite, clup[, cum a ar5t,at d.l. Wallace, de cfltre aproape aceea,gi linie care separi, marea provineie zoologici malaez'A' cle cea austra,lianfl. l3flrytinaryii clin Amelic?] se intind pe tot cont,inentul, ceea ce pare la prima ved"ere opus regulei rle mai sus, deoarece rna,joritatera forrnt lor: jumiltfltilor de nord. si surl se cl,eosebesc consid.erabil, l'otursi r:it,evlr l'rlnne actuale, oa oposurnul, trec dintr-nna iritr-n,ltA, dupri ounr liict.irn inainte lrr(.nte c'clentatele gigantice. Jlschimosii, cil si ltlte rutimrtle arctict, se intinrl in jurul intregii r.egiuni polare. 'l'rebuie observul, cir gradul cle cleosebire dintre nrilrniferelt difcr.itelor.provincii zoologice lrrl colespuncle eelui cle separa,!,ier dintre a,ceritea, din urrnii,, u,,;a cil faptul cii negrttl se deoseberyle rnai rnult,, iAr ftmc.ricunul nrult, rrrlri 1nr!in dr: cek,r,,\t'.\'.r

llumon

Ruces, (\rad. eng\.), tBS{, p. 50) cir a tost depar*ttde a girsi tlesene ce pot ti recunoscnte ale celor. tlouirsprezece sau mai mulLe naliuni pe cal.e unii antor.i cretl cir le pot recnnoa;te. Chiar nnele clinLr.e rasele ccl mai puternic pronunfatc ntr po[ fi identificate' cu accl gracl rlc rrnaninritate care ar fi fost de aqteptat clin ct'ca cc s-a scr.is dcsprc

l, in ltg'it.urilr t:tr {igutilr tlinrrntrrrrittlc 1rr;trri t,giptrrnr. \\tu-S\rrr\t\, r\. !otq\rt\slrrnt \Tire P\utn\itg o\ ttie

'.\rtrr{rs,i perso'.rrr:,\
rrrn:rt.

ru [\arnsrs ti\ ll-lra), insisti \n rrtodul cr:l tNtgout rir r\ irtr trtut\trt\t \t\trr\rs trr ..r\r trr*ir\or

t\\n \nvers, apo\


Arnunopolu

acest subiect. Astfel, d-nii Nott ;i (ilirldon ('l'gpes ol' X'Ittnkintl, p. 1aB) afirrni cI Ranrscs a[ I l-lca sau cel ntare are trisituri superlb europelle, in lintp cc I(nox, rtn alt adept convins al deosebirii specifice diutle raselc urnane (Races of fuIan, 1850, p. 201), volbinrl despre tinirul llenrnrin tilullri crrrn rnii infor.meazi cll. l3ilch,

itr.-irE.r a\unci r:\nd .arn priril sr"atrr\a \ui al III-lea am fost dc acord cu doi lunc\ionari ai instituliei, arnbii cunoscirtori competenli, cii cI avea trisiturilc de un tip negroid ptrtcr.rric pronun!irt, irrsir rl-nii Nolt ;i Glicldon (ihidem, p. 1,16, fig. 51i) il rlescliu ca pe un hibrid, dar filir clc negnr". 6 Dupir cur.u cstc citat de Nolt 'Anlestec qi (ilicldon, Tgpes of )IurtkinLl, 185 [, 11. .139. Iii dau tle aselllLrltoa dovczi clr.r: eonfirurI crle cle nrai srr-s ; O. \'ogL crerle insl c[ subieclul

ItLe ltet'r-ric

tle ccrcet.rit'i srtplilrllLlre.


1850,

7 Diuersitg of Origirt Ltf the lluman /lnr:c.s, iu .,Chlistian

llxaminer", iulie

DESCEiNDANTA O}"{ULU]

Itrlte l'tlrJe tll]tatlc d-eclt marnift,rele continentelor african si arlericiin c1o rnamifcrele celorlalte provincii cu greu poate fi considerat ca o anomalie. Sc poate aclflpga cir, otnul nu pare s5, fi locuit inilial pe rrreo insul[ oceanici, ; in ac,,asTir privin!,ir, el se rtse&m6ni, cu ceilalli membrii ai clasei sale. Pentru a cletermina dac5, presupusele varietf,ti ale acelea;i specii clc anirnirl tlorriestic ar trebui consid"erate ca ff,,cind. parte clin acea Fipe cie sarr r-lititr-o spccit' tlistinctd,, ad.ic5, dacd, vreuna din ele se trage d.in vreo specio s[lbaticir tlistinc1i, orice naturalist va da mare irnportanfd, faptuiui claci, parazitii lor rxtcrli stlt specii distincte. Cu atit mai rnuit se va sublinia acest fapt cu clt el ar fi erccptional, deoarece dl. Denny mi, informeazd, c5, cele rnai diferite rase de ciinir gi,ini si por'1rnbei clin Anglia sint infestate de aceleaqi specii de Ped,i,cuhLs sau peciucni. Or', dl. A' Murray a examinat cu grij5, p5,d.uchii aclunali in diferite !5ri de la diferitcr rase urnane e ryi constatd, c5, ei se d.eosebesc nu numai prin culoare, ci qi prin structura ghearelor $i a membrelor lor. in toat e cazrttile in care s-au oblinut mull,e exemplarc', deosebirile erau constante. IJn chirurg d.e pe o balenier|,'din Pacific m-a asigurat' cd, atunci cind. pd,duchii care miqunfl pe unii clin locuitorii insulelor Sanclwich care se aflau pe bordul vasului s-au r6t5,cit pe corpul marinarilor englezi, ei au murit in clecurs cle trei sau patru ztle. Acegti picluc.hi eral cle crrlgare mai inchis5, qi p[reau d.iferifi tte cei specifici b5,qtinaqilor din Chiloe, d.in America d.e Sud., din care mi-a dat citeva exemplare. Acestia pS,reau mai rnari pi mult nrni moi d.ecit p5,d.uchii europeni. I)1. i\furray mi-a procurat pairu specii d-in Africiranltme d.e la negrii d.e pe coastele d.e est qi vest, cle la hol,eutoli qi cafri, d.o1ir, spccii d.e la b[;tinaqii din Australia, d.oud, din America cle Nord qi cloud, din cea d.e Sud.. in aceste d"in urmi, caztrri se poate presupune c5, pS,duchii proveneau de la bi,qtinaqii locuintl districte d.iferite. fn cazul insectelor mici deosebirile structurale sint in general consid"erate, dac[, sint constante, ca avind. valoare de specie: ;i faptpl c[ rasele umane sint infestate c1e parazif,i care par sd, fie distincli ca specie poate fi pe d.rept utilizat ca un argument c5, rasele inseryi ar trebui consiclerate ca, spr.cii clistincte. Dup5, cc presupusul uostru naturalist a ajuns pinir, aici cu ccrcetirile salt, trl se va intreba d"acd,, atunci cincl sint incruciqate, rasele umanc sinb intr-un gratL oarecAre sterile. Dl ar putea consulta lucrarea prof. Broca er rr observator pr.ud-ent si filozof, Di la acestava gisi dovezi valabile c5, unele rase sint reciproc foartt, fecunde, insd ryi d.ovezi cLe naturi, contrarie in privinla altor: rase. S-a afirmat astferl c5 femeile b5,;tina;e d.in Australia qi Tasrnania rareori procluc copii cu europenii I totuqir in aceasti, privinlf clovezile s-au ard,tat ca fiind aproape fiir[, valoarer. l'Ietipii sint uciqi d"tr negrii pur-singe qi rec ent s-a publicat un rapoi.t d.espre unsprLrz(,ce tineri nretiqi omorili ryi ar;i in acelaqi tirnp, ale c5,ror resturi a11 fost g[sitrr r1e politie 10. Apoi i:rrli;i s-a spus deseori cL atunci cincl mulatri sc siisrlil,grcsg inl,r,cr
E 'I'ntnsru:t.
yr. 567.

/i.

Soc.

oI litlinhuroh, vol. X\II.

18G1,

s ()rt lhe f,henoment of IIybridilll irt Ihr


(1r'rrd. engl.), 186.1.

(Jcnir.s IIonto

r0 Vezi inleresanta scrisoare a tl-lui

,..\ntlrropolog. Rcvierv", aprilie 1868,

'I. A. l\[unay, irr p. Lttt. In aceastir

scrisoale, afirrna[ia contclui Slrzelt'r']ti cl-r fcrncile arrslrrlittte cartr an aVrtt copii cu cLr1o1tt,1ii sitrt rrllerigr. sterill cu ploplia lor rasir estc dczrninIitir. Dl. A. cltr Quatrefrgt's a sLrins de ascmenea nrultr rlovezi (,,Rcvuc clt,s Cours Scicntifiques", nrartie 1869, p. 23!)), in scnsul cir tritrrrci cind

sint incruci;aIi australitrri cu crrLopeni t'i ntl sini

ster.ili.

RASE UNTI\NE

1lL tt

rliferitir, c1e fecuncl"itatea lor rec1us5,, ar putea fi poate prezentat|, ca o dovad.5, a specici clistincte a raselor Jiarrentale. Fdr5, lndoiald, cd, al,unci cind. sint produryi cle specii extrem d"e d.istincte, hibrizii - atlt animali, clt ryi vegetali sint sosc*pfiibiii cle a inuri prematuri, ins[, p[rinlii inulatrilcx nu pot fi consid-erati ca fiind. in categoria unor specii extrem c1e distincte. Catlrul cornrin, atit d.e cunoscut peltru lottgevitat'ea 9_i vigoarea sa qi totuqi atlt cle steril, aratd, cit de pulin necesaiii, este lcg:ituia la hibrizi lntre fecunditatea reclusir ryi vitalitate ; alte cazrtrl analoge ar pu.tea fi citate. Chiar d"zrcil ultorior s-ar d.oved,i ci, toate ras:lc umane sint perfect de fecund.e intre ale, cel cat'e ar fi inclinat, clin alte rrLotir.e, sir le eonsider:c. ca specii clistincte ar putea pe bund, d"reptate s5, sus!in5, cL fecunditatea sau sterilitatea nu sint criterii s:gure cle d.eosebiri specificc. $tim cii, aceste calit5,,ti slnt ugor influenlate cle cond.ilii cLe viafd, rnod"ificate sau d.o consangvini zare aplopiat5, qi cti slnt guvernal,e clc legi foarbe complere, ca d.e exemplu cle cea a fecunditdlii inegale a lncruciryd,rilor inverse intre aeeleapi doud, specii. Tn cazul formelor care treiruie consiclerate c1rep1, specii neincloielnice, o serie perfectX exist[ de la cele care sint absoiut ster:ile attrnci cind. sint incrucisat'ela cele care sint aproape sau complet fecund.e. Gradele c1e sterilitate nu coincid. strict cu g{adelc d.e d.eosebire d.intre pi,rinli in structura exterioald, sau in mod"ul d.e via![. In nrulte privinle, omul poate fi comparat cu acele animale cAre au fost clome sticitc cle multri vreme, $i o mare masi, de d.ovezi poal,e fi adusi, in favoarea cloctrinei lui I'allasla, anume cit domesticirea tincle sii,
11 An Exumitrutiott trl' [)ro[. Agttssiz Sketclt of ttte -\'cfrzlrrl Prouitrces of tlrc Ariutctl World, CirarlesLon, 1il5;1,

('i ntt plGcluc.clccit pu,tini copii. Pe d"e a]t1i parte, dr. Bachrnan clin Cbarleston rr, iifirr-'rit cu td,rie cra a cunoscut multe familii c1e rnulatri care s -au cS,szitorit intre ele in clecurs d.e rnai rnulte generalii qi au continuat sir fie in meclie tot atit cle fecuird.e ca ryi albii sau negrii puri. Dupd, cum mi, informeazl, Sir C. Lyell, el a ajuns, din cercet5,ri anterioarc pe care le-a intreprins, la aceeaqi concluzie ti. i1 Stnteto Ifnite, recens5,mintul pentru anul 185,1 cuprind.ea, dupir dr. Bachman, 40it 7SI tlc rnulil,tli lir linincl scama c1e toate circumstanlele cazului, acest nurnd,r pareinic, cI poate fi ins5, parlial explicat prin situalia anori:aal5 si injositoare a clasei ryi prin d.esfrinarea fcn:eiior. O ztnurytitd absorbire a mulatrilor de crltre negri treblie s5, aibd, intotcleauna loc, ceea ce a,r cluce la o d"iininuare aparentii a prirnilor. intr-o lucrare d.emn5, de lncred.ere 13, se 'vorbeqte clespre vitahCatea reclusd, a mulatrilor ca d"espre urr fenomell binecunoscut; ,;i aeeasta cu. toate cd, este o consicleralic

Ltt JIililttt'rt antlLntlu'o1tolog. Slaftsllcs So/rliei's, de

of

Anrcricnn

p.

4'1.

1? I)r. Rohlfs irrri scric cri a gisiL rasele arncslecatc ilin Sahar'.r, trirginclu-sc clin alabi, berbeli qi negri din tlri tlibrrli ca fiind extraorclinar de fecundc. I'c cle altir purLt', tll. \\'ins,ootl }leatic rtrl infornrcazir cir negrii tlc 1rc Coas[a de Aur, cu Loatc cir adnrirl pc albi qi pe rnulalli, lu o rnaxirnl c[ mulatrii nu ar trebui sL se cirsltorcascir

B. A. Gorild, 1869, p. 319. ra ll'he Variution of Animuls and. PlcLrtts ttmler l)omeslictLtirtrt, vol. II, p. 109. Pot rearninli aici cititorului cir
stcrilitatca spcciilor, cincl sint incruciqaLc, nu estc o caliIatc special dobindilii, ci, ca si incapacilatca anrrmitol irlJ.loi'i tlo u Ii all.oi!i inLi'e ei, esLc accesorie altor clcosebili clobinditc. Natura acestor deosebiri esLc necunoscutir, insir elc se referit rtrai ruulL la sisternul rcproducitor ;i rnult rnai pulin la slructura exLerioari. sau la dcosebiri
consLitulionale obignuite. Se parc ci un element importanL al s[criliti!ii speciilor lncmci;atc reziclI in faptul ci una sau anrbcle au fost. indclungat. obignuite cu condifii

cu acegtia, dcoarece copii sinL pulini la num5.r gi bolnin'iciogi. Aceastl pirere, clup5. curn observi dl. Reade, mcritd atcn!ic, deoalece albii au vizitat qi au locuit pe Coasta tlc Aur cle acurn patru sulc de ani, aga incit indigenii au avut tirnp suficient sit-;i clobindeascri cunogtinlele din expericnIir,

dc vial.[ sLabile, deoarecc gLirn c[ concliliile modificate au o influen!ir spcciali asupra sisternului rcproclucltor

DESCENDE,NTA OMUI-Ui

t'littiitt,: sterilitatea, cali,l r stcr nlr rezultat atit r1e general a,l irrcluci;flr:ii speoiilor. itr stale tratulali. I)in acrste di'r-r'r'sr.considerafii se poate srisfiner pe bun5clrepti1t. t'ir clacir ar fi stabilitzi, fecutrctitatea, perfectfl a raselor lllr]airr-' il]crnc,i;ate intre t'lt' lltt rle-ar irnpier.lica s'i le consid"errirn ca spec,ii d.istinctr:. fnd.epenclent cle fecund.itat'0, earacterele prezental,e de cirtre descendr,nfii ittrei incruei;Lri au fost eonsiclerate ca, indicind d.ac:i fornele parentale ar l rebui sL fic considerate sau nu ca spt'cii sau r-ariet[!i. Dupd, stud.ierea arninurrfit:i i] rlovezilor, am ajuns la coneluzia ed, nu sr. pozrte, a,vea futcrrerclere in nici o reguli gt nel.alir, c1e acest fel. Rezultatul obirynuit al unei incruci;ziri esl,e prod.ucereA lllrei for,me atnesteeate sau intermediare I ins[, in anurnite cazari unii dintre clescendenli seamt-l,ll.i incleaproape cu una dintre forinele parentale, iar a,ll,ii cu cealaltil. ;\eeastu, se poatc lntfuupla' ntai alr:s atunci cind. p5rinlii se cleosebesc pi'in caractere caro an ap5,rut mai intii sul: fortni, de varia,tii spontane sau rnonstnrczitd!,itl. If[, refer la acest puuct tleoarece dr. Rohlfs mi infortnea,zd cL el a vlzut in Africa, ln motl frecvent, descenden,tii unor negri ineruciqa,ti cu membrii altor rase, fie complet tlegri, fie cornplet albi, l.ie, rareori, bllfali. Pe cle alti, parte, este uotc,'riu e[ in America mulatrii prezirrtl rle obicei un aspect interrned"iar'. Arn vdzut' acurn c[ un nat,ulalist se poate simli pe clepiin satisfiicrit, colsiclerind. rasele urnane ca specii clistincte, deoarece a const,atat cL ele se rlisting prin rnulte deoseltiri structurale qi de constitulir:, unele fiind importante. Aceste deosebiri au rdmas, d"e asemenea, aproape constante in d"ecursul a perioad"e foarte indelungate. I{aturalistul nostru trebuie s[ fi I'ost influen{a1, intr-o m5,sur5, oar'()ria]'{r cJe enorura rdspindire a, omului, cAre este o lll,.u'o arromalit' in clasa nrarniferelor, clacti ornenirea trebuie plivit[ ca o spe'eie uu.icii. l]t va l.i f iirpat tle rdspindirea d.iferitelor ala-ilumite rase, cAre coneordi cn cea a a,ltor specii c1e animalc neind.oieirric d.istinete. lrl poate strsfine, ln cele clin urmfi, cri, fecunditatea recipror:ii a l,uturor laselor nu a fost inc5, complet d.oveditl li, c,hiar dacri a,r fi rlol'cditil, nu ar constitui o d.ovaclzi absolutl, a, iderrtitritii lor cA specit'. Cit d.esprc eeli,lalt asper:t al problonrei, clzr,cI pr'(supusul uostnr natrrralist ar l,rebui si cerceteze daeir forrneler umane se rnentin distincte ca ryi speciile obiqnuite, atunci cind. sint amestecate laolaltfl ln aceeaqi lari in numlr mare, el ar d.eseolter:i irnediat c[ acesta nn este citu;i der puJ,in caztL ln Brazllia i s-ar 1nf6!iqa o imens5, populalir,,metisri clc negri si portughezi ; la Ohiloe ;i intr-alte p[rli ale ;\me;i averu nroLivr r,alabilc clc a crcdc (dup:i (:rilu s-il obst-r'r'aL rrrai sus) cir condifiile flucLuantc rllc rlonrcslicirii tind sii rlintinc acea sttlilitatc cale cstc trtii tlc gtrrt,r'alti in cazul in starc natulali, utrrnr:i cintl sinI incrucisatr'. -'\rn alitaI intr-altir partc (ibident, r'ol. II, l). lS5, ;i ()t'igin uf Species, ed. rr \:-a, p. lt17) cti stcrilitattra specispcciilor
dcciL ace-stil. ,\tlt. (-iiiltner'. cit ;i Iii)lt'crrtcr atr tlovrrtliL cii lrr genuri dc planlc incluzind ntulte specii se poattr fornra o sclit' tie la specii carc, liind incrucigat.e, produc ciin cc in ce rrrai pulirre sentin!e, pini la spccii cal'c nu procluc niciodatri rrici o sirnrin!ir, sint insli tottr;i inflnenIute rlr polenul celorlrilte spccii, dup:i cunl se vecle rlin urnflarea g..elutcttnltri. Aici estc evident irnposibil sir alcrgi indivizii tnai sterili care au incet:rt cle ptr acullr sI ltlodr-rcir scntintc, a;a incil apogeul sterilititii, atunr:i cind nurnai gerrncnul este singrrl influcn!at, nu poatrr fi atius prin selecIic. Acest apogeu ;i flri intloialii gi celelalte grade dc ster.ilitate sint rrzultatelo accrsorii ale uuttr drroscbiri nccunoscnLe in cottstitu[in sistenrrrlui leplorlucitor al speciilol cale sint

ilot' iucluci;atc trrr rr 1'osL dobinclitii prin

sclccl.iLr

natulalii

putcrrr verltra cti alrrnci cincl doui fornre au devetrit de pe acurn foar'tc slelile csttr aproape irnposibil ca st.erilitatea Ior si fic sporitti prin consel'\'at'cit sau suplavic!uirca

intlivizilor din ce in ce nrai sterili, clr:oarcce, pc rr-rlsuri. ce stelilittrlea sporc;ttr, clin ce in ce nrai 1rulini descendeu!i vot'fi proclu;i din cale s[ srr reprocluci. $i pirrir in celt tlin ttt'niri sli se ploduci nnrntli inclir-izi unici la ccle nrai lart: jlttcllalc. Ilxisti insi un grad chiar urzli mart clc stcrilitatc

incruciqatc.

r5

T'hc

I:ariulion of .lttiuttLls, etc., r,ol. II, 1l

92.

RASE UMANE

149

r.egetal, asemenea triple lncrucipd,ri oferd, dovada cea mai riguroasl, a fecund.itnfii reciproce a formelor parentale. intr-una din insulele d.in Pacific el va gdsi o micd, populalie de singe polinezian qi englez amesteeat, iar in arhipelagul Fiji o populalie clepolinezieni si negrito*si incruciga,ti in toate gradele. Se pot adS,uga multe eazari analoge, de exemplu in Africa. Deci rasele umane nu sint suficient de d.istincte pentru a locui in aceearyi farl fd,r[, s5, fuzioneze ia,r absen,ta fuziunii ofer[ cel rnai bun criteriu d.e clistinc,tie specificd,. Naturalistul nostru ar fi d.e asemenea foa,rte tulburat cle indatii, ce ryi-ar cla slall)a cir, toatr rasele au caracterele distinctive foarte variabilc. Acest fapt impresioueaz[ pe oritritto vecle pcrntm prima dati, sclavii negri din Brazilia, cAre au fost importa!,i rlin toate p5,r!ile Africii. Aceearyi observalie este valabil5, pentru polinezieni qi multe alte rase. Este incloielnic dac5, se poate indica rrreun caracter care s[ fie d.instinctiv ryi constant pentru o rasi,. Chiar in cad"rul aceluia;i trib, s5,lbaticii nu au caracterul atit de uniform dup6 cum s-a afirmat d.eseori. Femeile hotentote prezint[ anumite particularitflti, mai puternic pronunlate decit cele lntllnite 1zr, oriee altii rasd,; se qtie ins5, c[ ele nu au un caracl,er constant. La ctiferite triburi anrerrieatre, culoarea ryi pilozitatea difer5, consiclerabil; la negrii din;\frica euloart'a diferd, lntr-o oarecare mdsur[,, iar forma trds[turilor fe!,ii foarte mult. La unelo rase forma craniului variaz5, mult 1?, la, fel ea ;i toate ceielalte caractere. in prezent', toli naturali;tii au lnvd,fat, printr-o experien!,fl scump plitit5, clt de pripit; este sI, lncerei sd, define;ti speciile cu ajutonrl unor earactere inconstarrte. Cel mai puternic argnment impotriva consiclor[rii raselor umane ca specii tlist incte este cii ele trer"r treptat una in alta, in mult e cazuri, clupf cum putem jucleca, indepentltrnt cle faptul eri s-an incruciqat reciproc. Ornul a fost stud.iat crr tta,i ntare griji, clecit, orico a,lt arfma,l ryi toturyi existfl cea nrai rna,r'e d-ivergenfil posibiln, intre cei mai capabili cunoscl,tori c1ac5, el trebuie eousirlerat c.a o unic5 speeie sau ras[, ori ca c1ou5 (\rirey), trei (Jacquinot), patru (Kant), cinei (Blumerrbach), ;ase (Buffon), ryapte (llunter), opt (Agassiz), unsprezece (Pickerirg), cincisprezece (Bory St. Vincent), saisprezece (De smoulins), d.oadzeci ;i doud, (l\Iorton), qaizeci (Orawfurd) sau, dup5 Burke 18 ryaizeci,si trei d.e specii sau ras3. Aceast5, d.iversitate d.e pl,reri nu este o dovadi, cd, rasele nu ar trebui consid.erate ca specii; ea aratd, insi cI ele trec tr:eptat d.intr-una intr-alta qi c5, cste aproape imposibil s5, se descopere earactere net distincte intre ele. Orice naturalist eare a avut nefericirea s5, lntreprind.d, descrierea unei grupe d-e organisme foarte variabile a intilntt, cazuri (vorbese d.in experien,ti) exact ezl cel al omului; ryi daci este cle o natur5 pruclentfl, el va sfirryi prin a uni toate forle Dl. tle Quatr.'fag--5
1p

ricii tlt' Sud i s-ar inf[,liqa iptreaga populalie constind. d.in indieni ryi spanioli a,mestecali in d.iferite grade 16. In multe pd,r,ti ale aeeluia;i eontinent el va lntllni celc, rnai complexe incruciry6ri lntre negri, indieni ryi europeni, si, jud.ecincl dup5, regnul

\.,\n\\ropu\ug. \\u$ux",

\tu.rua'rlu

fircuL o dt'scrlicre int.eresantti 1tb$, p. ))) a succes\l-

gcrnrirni cle srrtl;i elve[ieni sint,.tot.


c:r

util dc sctrrLc

r;i late

lrri ;i t:ncrgici

paulistaqilor. din Rrazilia, care sint o nrsi puLertric incnrciqat.i dc porLughezi ;i inclieni, avind un amestec de singe din alte rase.
17 De exemplu, in cazul bir;tinagilor din America Ei Australia, prof. Huxley spune (Transact. Internat. Congress of I'relist. Arch., 1868, p. 105) ci craniilc rnultor

itr

18 Vezi o disculic inercsanti asupra accsLui sr,rbicct WaiLr', IntrodLtct. to Antfuopolocy (tracl. englezir), 1861i, p. 198-208 Ei 227. Am luat citeva din afirrnatiile de rnai

;\

cc\t: a\e

lir\ar\\ot''

e\c.

sus din lucrarea lui H. Tuttle, Oriqin and Antiquitg of Phgsical Man, Boston, 1866, p. 35.

DES CENIDI]INTA

OIVI

LTLUI

Iliele care trec treptat una intr-alta intr-o singur5, specie, d.eoarecc iryi rra Bpune c,ii, nu- are d.reptul s5, d.ea nurne unor obiecte pe care nu le poate d.efini. Cazurt d.e acest fel apar la ord.inul care includ.e pe om, anume la anumite genuri d,e maimuler pe cind. la alte genuri, ca la Cercop'ithecus, majoritatea speciilor pot fi d.eterminate cu certitucline. La genul ameriean C ebu,s , d.iferitele f orme sint consid.erate d.e unii naturaliqti ca specii, de allii ca simple rase geografice. Or, d.aci, numeroasele exemplare de Cebus ar fi ad.unate d.in toate p5,r!ile Americii de Sud. si acele forme carc acum par si, fie d.istincte ca specie se vor dovedi c5, trec treptat una intr-alta prin paqi apropiati, ele vor fi eonsiderate d.e obicei ca simple varietd,li sau rase, ;i accastS, cale a fost urn,at5, d.e majoritatea naturaliqtilor in leglturd, cu rasele unla,nc. Trebuie toturyi recunoscut cd, existS, forme, ce1 pulin in regnul vegetal tn, Fe ca e nn putem evita d.e a le d.enumi specii, dar cale sint unite lntre ele prin nenurnirate gradalii, ind.cpend.ente de lncruciryarea reciproc5. Unii naturaiiqti au folosit recent termenul d"e,,subspecie" pentru a indica forma care posed.5, multe din caracteristicile unei specii acler.iirate, ins5, care cu greu mcrit5, un rang atlt d.e inalt. Or, dae5, reflectim asupra argumentelor importante menlionate mai sus, pcntru a rid.ica rasele umane ia clenrnitatea de specii $i, pe d.e altd, parte, ia dificultS,lile de neinvins de a le $efini, se pare c[ termenul ,,subspecie" ar putea fi utilizat aici in mod potrivit. Ins[ clin cauza folosirii ]ui ind.elungate, termenul ,,i:asd," va fi poate lntotdeauna attlizat. Alegerea termeniior este irnportant5, numai in mdsura in care ar fi d"e dorit s[, se foloseasc[, pe cit posibil, aceiaqi termeni pentru acelasi gracl de cleosebire. Din nefer:icire, Aceasta nu se poate aplica decit ar:areori, d.eoarece ln general genurile mai mari includ. forme strins inrudite, cale nu se pot d"istinge d.ecit cu mare greutate, ln \rireme ce genurile mai mici clin cad"rul aceleiaqi farnilii con,tin forme care sint perfect clistincte ; toturyi, toate trebuie consiclerate ca specii. Apoi iardpi, specii clin cad.rul aceluiaqi mare gen nu seami,n5, cituqi d.e pulin ln acelaryi gracl una cu alta, d.in contra unele d"intre ele pot ln general fi aranjate in grupe mici ln jurul altor specii, ca satelilii ln jurul planetelor 20. Problema d"ac5, omenirea constd, d.intr-una sau mai muite specii a fost mult d.ezb5,tut5, ln ultirnii ani d.e cdtre antropologi, care sint impd,rlifi ln d.ouf,, qcoli : monogeniqtii qi poligenirytii". Cei care nu ad"mit principiul evoluliei trebuie sf, consid.ere speciile drept creaiii separate sau intr-un fel oarecare ea entitd,,ti separate, ryi ei trebuie sd d.ecid5, care forme d.e om se vor consid.era ca specii prin analogie cu rnetod"a urmat6, de obicei la clasificarea altor organisme ca specii. Este lnsi, o lncercare fdrd, speran![, d.e a d.ecid.e asupra aeestui punct pin5, ce o d"efinifiLr oarecare a terrnenului,,dpecie" nu va fi general acceptatill iar clefinilia nu va trebui sd, con!in5, weun element ned.eterrninabil, cum ar fi un act c1e crealie. Am putea tot atit d.e binc sir, incerc[m f5,rd, nici o clefinilie d"e a hotfl,ri daci, un anumit nurnzir cle case trebuie clenumit sat, orag sau metropolS,. Avern un exemplu practio al difirrult5,lii [problerneil in ind.oielile nesfirryite dac5, numeroase marnifere, pirs[r'i, insecte pi plante ind,eaproape lnrud"ite, care se inlocuiesc reciproc ln Ameriea d.e
20 Origirt of Species, ed. a 5-a, p. 68. 1e Prof. N:igeli a rlcscris aminunlit mai multc cazuri * In zilcle noastre au circulalie mai mare tcrmenii tle snrprinz[toare in lucrarea sa Botonische Mittheilungen, vol. II, 1866, p. 294-369, Prof. Asa Gray a ficut obscr'- leorii: ,,rnono" ;i ,,polifileticc" san ,,uniciste" ;i ,,plura= virtii analoge asupra unor formc intelmecliare Ja crJl.upo- listc" (N. lrnrl.). zL'rlt'. clitr Autelica tle b{orrl.

RASE UMANE

151

I{orcl qi Europa, ar trebui consiclerate ca specii sau rase geoglafice, qi acelaryi lucru cste valabil qi pentru proclnseie multor insule situate la o mici, distan![, d.e continentul cel mai apropiat. Pe de altd, parte, naturalirytii care ad.mit teoria evolufiei, ad"optat5, acunr rle majoritatea oamenilor fde qtiinfd,] in formarer ru se rror ind.oi cituqi d.e pulin cfl, toatc rasele umane se trag d.intr-o unicd, tulpind, inifiall, ind.iferent dacil vor consid.era sau nu rasele d.rept specii d.istincte, cu scopul d.e a exprima grad.ul lor d.e deosebire ,t. in cazvl animalelor noastre d.omestice, problerra d.ac5, d.iferitele ras3 au luat naqtere d-in una sau mai multe specii ste pulin cliferitd,. Cu toate cir, se poate ad.mite cd, toate rasele, precum ryi toate speciile naturale din caclrul aceluiaryi gen, se trag din aceearyi tulpini inilial[, merit5, totuqi sri se d.iscute claeii toate rasele d.ornestice d.e ciine, d.e exemplu, au d.oblnclit grad.ul lor actual de d.eosebire d.e clncl rrreo specie oarecare a fost d.omesticit5, mai lntii de cX,tre om sau d.acd, d.atoreazd, unele clintre caracterele lor ered.itdlii unor specii d.istincte, care se d.iferenliazh de pe acum in stare naturald,. Tn cazul omului, o asemena problem5 nu se poa'be pune, d.eoarece nu se poate spune cd, el a fost dornest'icit intr-o anumit5,
perioad.S oarecare. In d.ecursul unui stadiu timpuriu al divergenlei raseior uilt?,llo c1e tulpina comun[, deosebirile d"intre rase ryi numirul lor trebuie s5, fi fost mici, in consecin!5,, in ceea ce priveqte caracterele care le d-eosebeau, ele avus'. serd, atunci mai puline pretenlii d.e a fi considerate ca specii distincte declt aga-nurnitele rase actuale. Totuqi, termenul d.e specie este atit d.e arbitrar, incit aseillenea rase initialc ar fi lcst consid.erate d.e unii naturaliqti d.rept specii distincte, claci cleosebirile lor, cu toate cL extrem d.e mici, ar fi fost mai constante d.ecit sin1, ln prezent qi c1ac5, tlu Ar

Este totuqi posibil, cu toate c5, pu!,in probabil, ca strlmr-,qii iniliali ai oniufi cliferenliat mult prin caracter, pini, ce nu au d.evenit mai diferili unul 22, d.e altul d.ecit oricare d.intre rasele actuale. iar ulterior, d.upi, ctlm sugereazh\ ogt' ele au d.evenit convergente in caracterele lor. Atunci clnd. omul alege si incruci;eazii in ved.erea acestui scop de scend.enlii a d.ouI, specii clistincie, eI provoacS, uneori o conyergen!5, consid.erabil[, in ceea ce priveryte aspectul general. A$a si este,4ope, crlnr arat5, von Nathusius 23, cu rasele ameliorate d-e porci, cai:e se trag dJn d"oui, specii d"istincte; $i lntr-un mod- mai pu,tin pronun,tat cu rasele arneliorate de vite cornuie. IJn mare anatomist,, Gratioiet, sus,tine cra maimu,telc antropomorfe nu coristituie o subgrup[, naturald,, ir:si, c5, urangutanul este un gibon sau Semnopr, thecus foarte d-ezvoltat, cimpanzeulun macac foarte d.ezvolt'at', iargorila un mand"ril foarte dezvoltat. Dacd, aceast5, concluzie, care e ste bazat\, exclusiv pe caracterele creierului, ar fi admisX,, am avea vrt caz cle convergen!6, cel pufin la catacterele exterioare, d-eoarece maimulele antropomorfe seam5,nI, ctt siguranld,. mai mult intr.e sle, prirr rnulte caractere, decil, cu alte inaimu,te. Toats asem6n5rile analoge, ca acelea ale 1nc.i balene cu un peryte, pot fi c'onsiclerate c1e fapl, cra ni$te cazLrt-ide convergenll, I termenul nu a fostins5, niciodat5, aplicat unor asem[,niri superficiale ;i aOaptiie. Ar fi totuqi ertrem d.e pripit sii, se atribuie conyergenlei asemirnirri

fi trecut treptat una intr-alta.


tui
sd, se

ltrof. IItt:-ley, itr ltct:st sr.'tts, ilt ,,Irortniglttly Rc\-ir\Y", 1865, p. 275. 22 Lecturc on XIutt (tlatl. englezzi), 1861, p. 468.
?1

23 Itie trlur:en rles Scluoehre.s, 1800,

p. 4$.

Itrtt'sttrdie.rt

f'iir

elc. Schrrteineschtklel, 1tl61, 1r. 101. in lcgitturl ctt viLelc cornttte, vezi de QtlaLreftrges, U nitd tle I'Espice Ilunuttrtt', 1ti61, p. 119.
Geschiclte

DUSC'ENDEINTA OMULUI

aproPiate de caracter in multo puucte structura,le printre descend.enfii modifica,ti tri unor.fiint e foarte distincte. For:ma unui cristal este determinatd, numai de forleie trroleculale ryi nu este surprinzi'tor ca substanle neasemi,nfi,toare si, preia uneori tlceea;i formti Iitt cazul organisnrelor ins5, trebuie sd, avem in vecle"u cI, forma fiec'[ruia clepincle de o infinitate de relalii complexe, anume de varia!,ii, datorate trnor e,auze prea itlcurcate pentru a fi urm5,rite ca natura variafiiior pflstrate, ilcestea depinzind de conclitiile fizice $i inci qi mai mult de organismele iriconjurd,l toare care se concurt'azd, reciproc $i, in sflr;it, ereclitatea (ea ins[si un element fluctuant) nenumf,ratilor strimopi, - ciror formb au fost determinate de raporturi ale atit cLe complexe. Pare de trecrezut ca descend.enfii modificali a d.oui organisme, daeii accstea se deoseb< se intre ele in mod p"onott,tat, si, convearg; ulteri6r citeodati, atit tle s-tr'ilts, irrcrit sil duei aproape la o id"entitat,e in intreagl lo" organizafie. in eazttl raselorr coiltrrelgcnte cle pdrci la eare ne-a,m referit mai sris, dovada d,eseenclenfei-din cloul, tulpini inif.,iale e ste, dup5, Nathusius, inc5, clar pdstratd, la anumite oas3 ale claniului lor. llae[ rasele umane s-ar fi tras, d.upd, .o* prsupun unii naturali;ti, d"in clouir, salr mai multe specii care se d"eosebeatp intre ele tot^atlt sau aproape tot atit ca tlrangutanul de gorild,, aproape cii nu existfi, indoiald, cd, d.eosebiri pronunlate inc5, s-ar tnai putea descoperi ln structura anumitor oase la om. asa ' ' cum exjsti-r, el irr prezent. Cu toate e[ rase]e urnane actuale se d.eosebcsc in rnulte privinle prin culoa,re, plrt forma craniului, proportiile trupului etc. Aaie, se,tine -,. toturyi lndeaproapusdama de intreaga lor structur'5,, se va eonstata cil ele se aseam5rrfi, printr-o mullime cle puncte. l\{ulte dintre acestea sint atlt cle lipsite de irnportan}X Jau d.e o ttatur5 atit cle neoltirynuitfl,, incit cste t',xtrem de pnlin probabif ca ele s[, fi fost doblnclite in mod inclependent de ci,tre speciile sau ra,sele inilial d.istincte. Aceearyi observa!,ie are acea;i forli, sau chiar unA mai mare in ceea ee priveqte numuroaseie puttcl,e de asemlnare mintald, rlintre cele mai distincte rase umane. B5,rytinasii ameli.cani, negrii ryi europenii sint tot atit rle tleosebili unii de allii lzr, minie ca oricAr.L-l din cele trei rase ce pot fi astfel numite, totursi, pe cind trtiiam'cu fuegienii pe bolll vasului ,,Beagle", erarn incontinuu izbit de numeroasele trls5,turi m[,runte cle oar.aoter care aritau cit d.e asemd,ni,toare era mintea lor cu a noastri,, qi tot aga era qi cu un negru pur singe cu care fus:sem cind.va, din lntimplare, in raporturi d"e intimitate. Cel care va citi lucrii,rile interesante ale d-lui Tylor ryi ale lui Sir J. Lubbockza va fi f[,r5, indoiali profund impresionat d.e strinsa asemd,nare diptre oamenii de toate rasele in privinla gusturilor, dispoziliilor qi obiceiurilor. Aceasta se vecle din pldcerea cu care clAns.^azi, (ascultd, sau cint5,) muzicd, primitivd,, joacd, teatru, pict'eaz.dr.se tatueazra si se impod.obesc ln d.iferite altefeluri, clininlelegereareciproc5 a vorbirii prin gesturi, din acelearyiexpresii aletr[siturilorfelei qi din acelearyi strigate ncarticulate cinrl slnt rnirscali de aceleagi emo,tii. Aceastd, asemi,nare sau mai bine zis id.entitate este izbitoare atunci cind. contrasteazd, cu d.iferite expresii qi strigfte ale speciilor d,istincte cle maimu,te. Exist[, dovezi conving5,toare-cd, arta de a trage cu arclll ryi cu s5,geata nu a fost transmis5, de la vreun strd,mory comun al omenirii, totuqi, dup5 cum observau Westropp ryi Nilssor n,virfurile de s5geat5, clil
Tylor, Earlg Historg of lIunkind, 1865 ; ln leglturi cu vorbirea prin gcsturi vczi p. 54 in lucrarea lui Lubbock, Prehistoric rimes, cd. a 2-a,
2a 26

H.

NI. Westropp,

186e.

i,j,lffJf i;ff:;:"i,J,.,,"r.,.

in Memrtirs of Anthropolog. Soc.; The Printitiue Inhoengr.), edirarr de Sir .r.

On Analttgous Forms of Implemcnts,

RASE UMANE

153

orerrlerre aduse din cele mai lndepdrtate p[r!i ale lumii ;i fabricate in perioad.ele cele mai inrlep[rtate sint aproape identice, $i aceasta nu se poate explica declt prin faptul c[ d.iferitele rase aveau facult5li inventive qi mintale similare. Aceeaqi observatie a fost fflcutd, de arheologi 20, in leglturd, cu anumite ornamente foarte r[spindite, ca ztgzagari etc., ryi ln legitur[, cu diferite cred.infe si obiceiuri simple, ca lngroparea morfilor sub rnonumente megalitice. fmi amintesc cf,, am observat ln Arnelica c1e Sucl 2? eil acolo, ea ryi in multe pirli ale lumii, oamenii au ales in general vilful colinelor inalte pentru a lndlla mormane d.e pietre fie oa amintire a unui eveniment remarcabil, fie pentru a-;i lngropa mor!,ii. Or, atunei cincl naturaliqtii observd, o concord.anli, strinsi, la, numeroase mici tletalii cle obiceiuri, gusturi ;i dispozilii intre clouh sau mai multe rase d.omestiee sau intre fornre rtaturale strins inrudite, ei folosesc acest fapt ca un argument cir, ele se t,rag dirrtr'-u.rr strimog comun, care era inzestrat in felul acesta si, in c,onsecintii, cii toate ar trebui eonsid.erate ca apartinind a,eeleia,si speeii. Acelaqi argurnettt poate fi aplicat cu rnultil tirie raselor umane. IJeoareeo este pulin probalril ca numeroase,le si neinsernrratele puncte de asemrinare dintre d"iferitele rase umane in privinla structurii lor corporale $i a facultd,filor lor mintale (aici nu rnd, refer la obiceiuri similare) sd, fi fost toate clobinditc ind.ependent, t le trebuie sir, fi fost moqtenite rle la strS,moqii care avuseseri, aceleapi caraetere. Obf,inem astfcl o privire asupra st6rii primitive a omului lnainte ca el sri se fi rispinclit pas cu pas pe suprafala pflmintului. R[spinclirea omuIui in regiuni larg sepalate prin mi,ri a fost precedat[ ffirL lncloizr]ti de mari cliyergente ale caraeterelor clifc.ritelor rase, d.eoareee altfel am fi intihrit uneori aeeearyi i'zlsir, ln conl,inente distincte, ceea ce nu are nicioclatd, loc. Sir J. Lubbock, dup5 ce comparil artele practicate acum de sllbatici in toate p[rf,ile lumii, indic[, pe celo p() caro omul nu le-a putut cunoaryte atunci cilrd s-a inrlepd,rtal, de la locul s[u ini1iu,l de barytini, cleoarece otlatfl inv5,late ele nu ar fi fost niciodat5, uitate 28. El alatl astfel cd, ,,suli!a, care este numai o d.ezvoltare a virfului de eufit, si mirciuca, care este lrnma,i un ciocan lung, sint singurele lucruri rd,mase". El admite totuqi cri arta d-e a face foc fusese probabil d.e aeum d.escoperit,l, deoarece este comunl, tuturor raselor actuale qi era cunoseut[ strii,vechilor locuitori ai peqterilor clin Europa. Este posibil ca arta de a face pirogi rud.imentare sau plute si, fi fost d.e asemenea cunoscut5,, insi, d.eoarece ornul exista intr-o perioadS indep[,rta,td, atunci cind p[,rnlntul era in multe locuri la un nivel foarte diferit de cel actual, el trebuie sd, fi putut, f[ri, ajutorul pirogilor, sd, se extindd, foarte mult. Mai d.eparte, Sir J. Lubbock observS, cit d.e pulin probabil este ca primii norytri strd,moqi si fi putut,,nunrflra pin5, la zece, avind. ln ved"ere cL atit de multe rase existente azi nu pot numd,ra tlecit pini, la patru". Toturyi, irr aceastd, perioad.fi, timpurie cu greu s-ar fi putut ca facultiilile intelectuale qi sociale ale omului s[, fi fost inferioare in rrreun grad. extrern oclor pe care le au in prezent cei mai inferiori s5,lbatiei : altfe'I, omul primitiv nu a,r fi putut obline rln sncces atit cle lrot[ritor in lupta pentru existenlil, d.upir culn st, d.ovetle;te clin larga ryi tirnpuria sa rflspind.ire.
26 \\'esLlollp, On Crttnileclu etc., ,,Joul'nal

of ELhnolo-

27 46.

,,Joutnal of Researchcs('

: Vogage ol lhe <,IJeaglc,t,


p.
571.

gical Soc.", dupri cnrn estc redat ln,,Scientific Opinion", p.


2 itrrrie 1E6t), p.

i3.

28 Prehisloric I'imcs, 1869,

DESCE\IDENTA OMULUI

Din deosebirile fundamentale d.intre anumite limbi, rinii filologi au ded"ris r,a atunci cind. pentru prima datI, omul s-a rlspindit consiclerabil, el nu era rln animzrl vorbitor I ins5, se poate b5,nui cd, se vor fi folosit limbi cu rnult tnai puJ,in pcrf,:ctl' d.ecit vreuna vorbit5, in prezcnt, ajutate d"e ge sturi; qi totusi ele nu au l[sat nici o urmh, asupra limbilor ulterioare qi superior d.ezvoltate. !'5,rir, utilizarca unei i-orbiri oarecare, oricit d.e imperfecte, pare ind.oielnic ca inteligen,ta omului sir se fi putut rid.ica la nivelul implicat de pozi,tia sa d,ominantf lntr-o perioacLi tinrpurie. Dacd, omul primitiv, atunci clnd. nu posed.a clecit puline mest:priguri, ryi acelea din cele mai rud.imentare, iar capacitat'ea sa d.c vorbire era c'rtrel]r c1e inrperfectd,, ar fi meritat s5, fie d.enumit om I acest lucru d.epincle d.e clefinifirr, prl care o folosirn. La o serie d-e formc d.e trecere treptate qi irnperceptibilc d.e la r.reo tiin!5, cu aspect d.e maimu!5, la omul actuai, ar fi irnposibil s[, precizezi vreun punct l;ine determinat la care termenul ,,om" ar trebui s:i fie folosit. Aceasta estc o chrstiunc c1e foarte mic5 importan!5,. Apoi iar5,;i e ste indiferent d.ac5 aga-nuniitele rase nmane sint astfel d.enumite sau aonsiclerate ca specii sau subspecii ; uitirnul termen pare insX, mai potrivit. In sfir;it, put:rn conchid.e cir, a'{,unci cind. principiul evolu,tiei va fi in general acccptat,-ceea cc f[rri lnd.oiatir, sc va, intiri.ph curincl, controyersa d.intre rnonogeni;ti ryi poligenipti va sucomba printr'-o irioaltr l,irr:utr;L

qi ncobssrvatS,. Nu trebuie trecuti, cu ved.erea o altl chestiune, si anun:e clacii, d.rr-pir, cunr sc presupuile uneori, jiecare subspecie sau rasil, uman5, se trage clintr-o singtirf pereche de strd,rnogi. fn cazul anirnalelor noastre d.ornestice, o ras5, nouir poa,te fi ugor formatl imperechinrl cu griji, d"escenclenfi variabili ai unei singure pt:rchi sn,u chiar ai unui singur indivicl avincl un calacter nou oarecarc ; insf majol'itatea raselor noastre au fost formate nu intentionat d.intr-o pcreche selcclionat[, ci neintenlionat, prin pistrarea multor ind.ivizi, care au r.ariatr oriclt d.c pu!,in, lntr-un mod. oarecare, util sau d"orit. Dac[, intr-o larFt, slnt prefera,ti cle obicei crai mai putcrnici qi mai grei, iar lntr-alta mai uqori ryi mai rapizi, putem fi siguri cir, cu timpul, se rror prod.uce d.ouii, subrasc d.istincte, f[rd, ca in cele clouii lirri vrL]o pereche szi fi fost separatd, in ved.erea reprod.ucerii. llulte rase s-au forrnat in accst fel, qi mod.ul lor d.o formare e ste strlns analog cu cel al speciilor naturale. $tim de asemenea cra, fiind. ad.uqi in insulele Falkland", caii au d.evenit, in d.ecursul a citcva, genera,tii consecutive, mai mici qi mai slabi, pe clnd capul celor care s-au, silbaticit in pampas a devenit, mai mare si mai grosolan ; asemenea mod"ificflri siri'b evident d.atorate nu unei singure perechi, ci tuturor ind.ivizilor care au fost supu;i aceloraqi condilii, ajutate-poate de principiul reversiunii. in asemenea cazrtr:t, noile subrase nu se trag d.intr-o singurd, pereche, ci d.in rnu-l,ti indivizi care au variat ln diferite gracle, 1ns5, ln acelaqi mod. general, qi putern conchide c5, rasele umane au fost la fel prod.use, mod.ifici,rile fiind. fie rezultatul clircct al expunerii la cond.i,tii d.iferitcr, fie yezaltatul ind.irect aI unei forrne tle selcctie oarecare. Yom t'er.cni insir,
inc1at5, a,sr-lpra

acestui subiect.

I)espre enti,ttcli,cr, t"u,selor u,n'tarle. Disparilia parlialzi sau coinplet[ A nrult,or rase qi subrase umane este curloscut5, d.in punct d.e ved"ere istoric. Ilurnbolclt a viizut' in Arnerica de Surl un papaglrl cale era singula, lietuitoarc ee ptLtea voi'bi utt euvint din limba unui trib disp6rut. Ivlonurnente si instruinente anticc din piatr'[, calc se grisesc in toatc pi,rfilo lumii ;i clespre cale locuitorii de azi rtu ir,u pitstral, nici tr

DISPARITIA RASELOR,

trurlit,ii., inclieil clisparilia multor rase. IJne]o triburi mici ;i fl,rlnritate, resturi ale trnor rase anterioare, mai supravieluiesc incf in ,tinuturi izolate ;i irt general muntoase. DupX Sshaaffhauscn 2e, in Europa rasele strS,vechi se giseau toate ,,pe srara evolu,tiei mai jos cleclt eei mai rud.imentari d.intre s5,lbaticii actuali", d.e aceea ci trebuie s5, se fi d.eosebit, intr-o misurS, oarecare, d-e oricare rasd, actualir,. Resturile cl-e la Les Eyzies, clescrise tle profesorul Broca, cu toal,e c* d.in nefericire par sir fi aparlinut unei singure familii, ind"ic5, o ras5, cu o combinalie cu totul neobirynuiti, a unor caracteristici inferioare sau simiene ;i superioar.. Aeeastf r:rs[ estc ,,cornplet d.iferiti, cle oricare alta, antic5, sau mod.ern5, d.e care am auzitttso. Ila se d.easeberyte dcci cle rasa cuaternard, clin cavernele d.in Belgia. Omul poate rezista timp ind.elungat la cond.ifii care par extrem d"e nefavopentru existenla sa 31. El a tr5,it timp lndelungat in extremul norcl, und.e n-a rabile avut lemne pentru pirogile sau uneltele sale qi n-a avut d.rept combustibil d.ecit untur5 d.e focd, qi zd,pad.fl topitd, ca b5,uturd,. I-,a extremitatea de sud a Americii, fuegionii supravieluiesc f5,r5, protec,tia 1mbr5,c5,min!ii sau a vreunei construclii care s5, rnerite numete d.e colib[,. In Africa d.e sud, s6lbaticii rftd,cesc prin cimpii aricle, und.e fiarele periculoase abund.5,. Omul poate rerzista influen,tei mortale a junglei clin Terai, d.e la poalele llimalaiei, ca qi a fS,rmurilor pesl,ilenliale aler Afrieii troiricale. Extinclia decurge rnai ales d.in concurenla d.intre un trib pi altul si d"intre o ras5, ryi aita. Diferite'influenle d.i,und,toare intrfl mereu in acfiune, cluclnd la limitarea numzirulrri fiec[rui trib s[,Ibatic , cd de exc'rnplu foametea period.ic6, obiceiurile nomade qi rnortalitatea infantild, d.ecurglnd, din ele, al5ptatul prelungit, rrazboatele, accid.entelrr, desfrinarea, r5,pirea d.e femei, infanticid.ul ;i mai alesfecund.itatea reclusd,. Daci, forla oric[,ruia clintre aceste imped.imente creqte, chiar foarte pulin, tribul astfel influenlat tinde s5, se reducd, qi atunci cind. clin cloud, triburi invecinate unul rlevine mai pulin numeros qi mai pulin pul,ernic clecit cel5,lalt concurenta estc curlnd tezolvatd, prin rd,zboi, masacru, canibalism, sclavie qi absorbire. Chiar d"acd, un trib mai slab nu este astf el rlesfiinlat, claci, incepe sir, s cacl[, el va continua in general sd, scat15 pin[, ce dispare 32. Atunci cind naliunile civili zate vin in contact cu barbar:ii, lupta este scurtf, luf arl nurnai clacir, o climil ucigltoare nu r-ine in ajutorul rasei indigene. Dirrtre cattzele care cluc la victoria naliunilor civiltzate, unelc sint clare ryi simple, altele complexe qi obscure. Ne putem da seama cra rrrlrncz, cimpului este, in multe privinle, fatal5, s5,lbaticilor, d.eoarece ei nu pot sau nu rror si,-ryi schimbe moclul de via!d,. Eolile ;i viciile noi s-au dovedit in unele c^zlf,ri a fi foa,rte distrugh,toare ryi se pare cd, o boald, noud, provoacd, o mare mortalitate, pln5, cind cei care slnt cei mai susceptibili influenlei sale distrugd,toare sint treptal, eliminali tt, ;i la fel d.e d[,uni,toare sint poate ef ectele bd,uturilor alcoolice, p ecum si gustul pronunlat qi de nelnvins pentru ele, de care dau dovacll, atit d"e mulli si,lbatici. Se mai pare, oricit de mistelios csl,e faptul, cii, priina lntllnire a unor popoare distincte ;i separ:ate geneee T'r'irr,lrrct,r'tr

1863, 1i. .ilil.

in ,,'\ntlrloirological flrvittl", ocLour'bric

31

1868,

30 i'rrrrrsttt-.[. Irtterrtut. Conglress oI Prehistoric Arch., 1fi0S, 1t. 172-- 175. \'t'zi clc ilst'rntrnea Broctr (tratlucer'r), acesLei afirrnalii. 33 Vezi ollscrrraLii ln accsL setrs in lttct'at'ea Jui S ir in ,..\ntlrir;irological Rcvicrr", octonrbrie 1868, p. 110. If. I{olland, XIe.dtutl Noles urul lleflectiorts, 7889, p. 390.

I)r, Gcrland, Uber das Aussterltetr der Ntlurudll;er. p. 82. 32 (,ierlatrtl (ibidem, p. 12) pt'tzirtti faptc in splijinrrl

156

DESCENDENTA OMULUI

f847) din paisprezece bd,rbafi, doud,ze ci qi doud, de femei si zece copii as. Schimbarea locului nu a fost d.e nici un folos. Boala, si moartea inc[ i-a mai urrn5,rit ryi in 1864 numai un bi,rbat (care a murit in 1869) ryi trei femei in virsti, mai supraviefuiau. Nefecunditatea femeilor este un fapt ;i mai remarcabil decit predispozitia, tuturor la boalI,;i moarte. Atunci cind" nu mai rd,m[seseri, la Oyster Oove decil, nou6, femei, ele au spus d-lui Bonwick (p. 386) cd, numai d.oud, avuseseri vreodati, copii qi ci, aceste d.oui, impreund, nu n6scuserd, decit trei copii !
3a Am colectat (r,Journal of Rescarches", Vogage of the ,rBiagle", p. 435) multe cazuri avinct legllurd cu acest strbiect. Vezi de asemenea Gerland, ibitlem, p. 8. Poeppig vorbegte despre ,,suflul civilizafiei ca olrd-

boall aa. Dl, Sproat, oare pe insulu, \rancouver s-a oculrer,t incleaproa,p{) clo subiectul extincliei unrane, _crad,e pi,rere ctischimbarea nroclului de via!,e-r, ca uintar,cl a sosirii europenilor, d.uce la nurneroaso lmbolni,viri. Sproat dti rnare intportan!5, unei cauze aparent nelnsemtta_tg ryi anume faptului ci, d.evin ,,dezorientali si posoryoqili d,e via!a,, noud, d.in jurul lor, ei pierd imboldul pentru eforturi qi rru'capirt,ir, altele care si, le inlocuiasci,tt a;. Grad.ul civi}lzafiei lor pare si, fie un element d.e cea nlai nrar.c. iniportantil pentru succesul naliunilor concurente. Acum citeva secole, Europa se ti.urea tie incursiurrile barbarilor din oric.nt, acurn orice asemenea fric5, ar fi ridiculd,. Ltn fa,pt rnai curios este, d.upii, cum a observat dl. Bagehot, ed, inainte vreme sd,tbaticii rrl d.ispi,reau in f.afa na,tiunilor antice, cunl fac acum in f.a\a naliunilor civilizatt' I d,acd, ar fi f6cut-o, vechii morali;ti ar fi meditat asupra aeestui fapt lnu existi,insir, nici o lamentalie la vreunul din autorii acelei perioacle pcritru barbarii care dispirteau 36. Cea mai puternicd, d"in toate cauzele extincliei pare sL fie, in rnult e cazari, fecund.itatea recLus5, ;i boala, mai ales printre copii, rezultind din condilii mod.ificate d"e viafd,r cr toate c[, prin ele insele noile condilii pot fi nevd,tflm5,t,oare. Sint foarte indatorat d.-lui II. H. Howorth cle a-mi fi atras atenlia asupra acestui subieet qi cle a md, fi informat in legi,turfl, cu el. Am aclunat cazurile d.e rnai jos. ;\tunci cind. Tasmania a fost colonizatd, pentru prima tlatd,, nurn[,rul bilqtinaqilor a fost apreciat in mod. aproximativ d"e cd,tre unii Ia 7 000 qi de cd,tre allii la 20 000. l{umirul lor s-a redus curind. in mod. consid.erabil, mai ales dator.it5, atit luptei lor cu englezri, cit qi luptei tlintre ei. Dupd, celebra vln[,toare Ia care au luat parte toli colonigtii, cind restul de b[qtinaqi s-au pretlat autoritd,tilor, ei nu mai erau in num5,r decit de 120 d.e inclivrzis?, care au fost transpor:ta!,i in 1832 pe insula Flinders. Aceasti, insuld,, situat5, intre Tasmania qi Australia, este lung5, de 64 d.e kilometri ;i latd, intre 19 qi 29 de kilometfi 1 ea \tdlrea cu un clima,t si,nfi,tos iar bflqtinaqii erau bine tratafi. Totuqi, sd,nd,tatea lor a suferit consid-erabil. in 1834 ei rd,mflseseri, (Bonwick, p. 250) la patru zeci ;i ryapte cle bd,rba!,i adulti, patruzeci ryi opt de femei qi qaisprezece copii, in total 111 suflete. tn 1835 nu mai rd,miseserS, decit 100. Deoarece continuau sd, scadd, rapirl ryi cleoarece ei inryiqi se gind.eau c5, nu ar disp5,rea atit d.e repede intr-alt5, parter ftr fost transportati in 1.847 la Oyster Cove, in partea d.e sud. a Tasmaniei. Ei constau atunci (20 cleclembrie
rcaz6,

3i Sproat, p. 2\ 1.

vitor pentru silbatici".


Scenes

36 Bagehot, Phgsics and ltolitics, in ,,ffortnightly Review", 1 aprilie 1868, p. 455. 37 AcesLe afirmalii au fost luaLe din The lust ol the Tusmaniuns, de J. Bonwick, 1870. 38 Aceasta este cleclara!ia guvernal.onrlui Tasmanici

and Sturlies of Sat'uge Life,

1868,

Sir W. Denison, Varieties of I'ice-Regul Life,1870, vol. l,

p.

67.

DISPARITIA RASELOR

157

In legbturi, cu cauza, acestei sit'uafii extraord.inare, clr. Stoly observl, cL lncerc5rile cle a-i civilizape b[,;tina;i erau urmate cle rnoaltea lor'. ,,I)acL ar fi fost l5,sa,ti in pace sd, hoini,reasc5, nt-.tulburafi d.up[, curn le era obiceiul, ei ar fi crescut rrai mutli copii qi mortalitatea ar fi fost mai micd,". Dr. Davis, un alt observator atent al bd,ptinaqilor, remarc[, : ,,Naqterile au fost puf,ine, iar cazurile de moarte erau numeroase. Acestea s-au d.atorat poate in mare mdsur[, schimb5rii mod-ului lor de viald, ryl a hranei, insd, mai mult exild,rii lor din Lara lui Yan Diemen ryi deprim5,rii moralului care a urmatt' (Bonwick, p. 388 gi 390). Fapte similare au fost observate in doud, pflr,ti foarte diferite ale Australiei. Renumitul explorator, d.l. Gregory, a spus d.-lui Bonwick ci, in Queensland ,,lipsa d.e reprod.ucere se resimte inci, de pe acum in cazul negrilor, chiar in pa,rlile cele rnai recent colonizate, qi c[, declinul va surveni". Din treispre zece baqtinaryi de la Sharkts Bay care au vizitat,riul llurchison, pln[in trei luni doisprezece au mrlrit de tuberculozd, 3e. Descreqterea numiirului maorilor d.in l{oua Zeeland.S, a fost cercet,at[ cu grijf, d.e cfltre c1l. Fent'on intr-un raport admirabil, d"in care sint luate, cu o singurS, exceplie, toate relat5,rile urm[toarer0. Descreqterea num[,rului d.in 1830 incoaee este admisi, cle to!i, inclusiv de in;i;i b[;tina;ii, qi incd mai persisti. Cu toate e5, pinir, acum s-a const,atat cI, este irnposibil s[, se facd, un recensd,mint real al b[rytinasilor, numirrul lor a fost evaluat cu grij[ d"e lezid.enfii multor districte. Rezultatul pare demn cle incred.ere ;i arat[, cd, in clecursul celor paispre zece ani anteriori anului 1858 descreryterea populaliei a fost d.e 19,42 la suti. fTnele dintre triburile astfel examinate cu grijf trd,iau la mai mult de 160 km dep5rtare unul d.e altul, unele pe coast[,, altele in interiorul insulei, iar miiloacele lor d.e trai si obiceiurile lor se cleosebeau intr-o oarecare mdsur5, (p. 28). In 1858, nurni,rul lor total p[rea a fi de 53 700, iar in L872, dupf,, un al doilea interval de paisprez(ce ani, s-a fzicut un alt recensi,mint a]. ryi numd,rul lor a fost t1e numai 36 359, prezentinrt o red.ucele cle 32,29 la sutX, DupL ce alat5, ami,nuntit insuficien,ta diferitelor cauze, atribuite de obicei explicirrii acestei retluceri ertraordinare, currr sirrt boli noi, dt'sfrinarea, femeilor, alcoolisrnul ryi r'[zboaiele etc., Fenton conc]rirle, bazitrrlu-sc pe rnotiys t'igur(,Ase, c5, tlescrerytc'rea dt'pintle nrai irles dc fecurrrlitutt,a lt'dusir a femeiklr ryi tle rnortalitatea, ertraorttinari a copiilor rrrici. Ca rlovadi a ucestt i afirma,bii, I"entorr a,ratd, ci, in f 844 exist;a un copil lu, fit'caru',2rlt7 rlrhrl],i, pe t:inrl irr l8ir8 r-'xistu, utt singur copil la fiecare 3,27 ad,ul!i. -l\[ortalitatea la adulli t'strr d.e:.rlielnr(.n(,it ln:rre. Iil citeaz'i, ca o t:aazit, in plus a rt'd,ueelii inegu,litatea, sert,lot', t[t:ollrece sr-' nitF1(i rnit,i ptrt,ine fete rlecit bf,,ie{,i. \'oi leveni itrtr-urt capitol viitol a$upr.lr acestui rtin urtnri punct, d.eoarece eI d.epinde d.e o cauzh cu totul clistirrt't,r"r. J)1. tr'ettton cornparii, cu mirare scid.erea bd,qtinaqilor din Noua Zeelandra cn cre;terea popula,tiei din frlanda, !d,ri cu o climi, nu prea d.iferitd,;i in carc locuitorii au ln prezent un mocl de via![ aproape asbmi,ni,tor. l\{aorii inqiryi (p. 35) ,,iryi atribuie decadenla lor intr-o oarecare mdsuri, introducerii hranei noi ;i imbrd,cimin!,ii, ca qi schimbirii corespunzilt'oare a obiceiurilor", si se va veclea, atunci cind. vom examina influenla condiliilor moclificate asupra fecund.iti,fii, ci, bd,qtina;ii ayeau probabil dreptate. Se5,d"erea
3e Pentru aceste cazuri, vezi Dailg Life ol lhe ?asmaniants, de Bonwick, 1870, p.90,;i /.a.s/ of tltc']'uunanicns, 1870, p. 386.

ao Obserualions

on

lhe.

Aboriginal Inhaltitants ol lieu

Zealand, publicatl de guvern, 1859. 4r Nero Zealund, rle Alt'x lierrrltrdy, 1873,

p.

47.

DESC,ENDENTA OMTJLUI

ap5, a fost d.escoperitir, qi practicatii, pe scard, mare, ceea ee dovederyte e5 o schimbare in mod.ul d.e viald, incepea printrebi,rytinaqichiar atunci cind. Noua Zeelandh erA pulin populatd, de europeni. Atunei clnd am vizitat Golful insulelor (,,thcr Bay of fslands") in 1835, imbr[,c5,mintea ryi hrana locuitorilor fuseseri cle acum mult modificate, ei cultivau cartofi, porumb qi alte prod.use agricole qi le schimbau pentru tutun ryi bunuri manufacturiere englezeqti. Din multe afirmatii d.in Vi,ala ep'iscopului Patteson 42, este evident c[ s[nd,tatea melanezienilor d.in Noile llebrid,e ryi din arhipelagurile invecinate a suferit intr-un grad. extraord.inar qi cd, b[qtinaqii au pierit in numdr mare atunci cind. au fost mutali ln Noua Zeeland.6, insula Norfolk;i in alte locuri sfl,nd,toase pentru a fi ed.ucafi cle misionari. Descreqterea populaliei b[qtinaqe d.in insulele Sandwich este tot atit d.e notorie ca cea clin Noua Zeelandil. S-a evaluat in mod aproximativ, de citrer cci care sint cei mai capabili de a aprecia, cd, attnci clnd. Cooka d.escoperit insulele in 1-779 populalia era d.e aproximativ 300 000. Dupd, un recensS,mlnt aproximativ d.in 7823, numirul era atunei de J.42 050. in 1832 gi ulterior de mai multe ori s-au f5,cut oficial recensimlnturi precise ; eu ins5, nu aln putut obline clecit rezultatele urmitoare (tab. nr. 1) :
TesBr-ur- Nn.
1

populaliei incerput lntro 1830 ryi 1840 ryi dl. Irenton aratii, eil prin 1830 meprepara boabe putred.e (porumb) printr-o inmuiere ind.clungatS, ln toda de a ^

anui

Populalia b[9Linr;i (afarir de perioada 1832-1836, cintl au fost inclugi pulinii

strlini din insule)


1832 1836
I 853
1

Procentajul anual de descreqtere, presupunind cd a fost uniform intre recensdmlnturile consecutive, acesle recensimlnturi fiind ficutc la intert alc
neregulate

130 3131

ros szo{

4146

zr oroI
az os+{

2r47 0,81

860

1866 1872

ss zost
51 l-r31'

2,18 2,17

Yed.crm aici ci,iniri.tervalul de patrrrzecr d.e ani dintre 7832 qi 1872 populalia a sc[zut cu nu mai pu,tin d.e qaizeci ryi opt la sut5, *. Majoritatea autorilor- au atrilrnit aceasti, scid.ere desfriului femeilor, rdzboaielor singeroase anterioare qi muncii grele impuse triburilor cucerite, precum gi botitor noi introd.use, care in rnai multe ocazit au fost extrem d.e d.istrugd,toare. Fd,ri, ind.oiali, cL aceste cavze, precum si alteler &u fost foarte eficiente qi pot explica viteza extraorclinarf a descreryterii d.intre anii 1832 ;i 1836; ins5, cea mai puternicS, d"intre toate pare sd, fie fecund.itatea sc[zutd,. Dupd, d,r. Ruschenberger din marina americanii, cale a r-izitat aceste insule intre 1835 li 1837, intr-un district clin Flawai numai 25 rltr
a2

Life of J. C.

Pcrtteson,

C. II. Yorurge, 187,l,

' Probabil irt textul trnglez al lui Daru'in


sovietice, p. 293).

s-a strccural

t't'zi tnrri ales vol. I, p.

530.

o gre;eall de tipar: [rc]ruic s[ fi t'osl 60,8% (nota ediIiei

i:ts-t'"1\R]il1

As-BLIR

1:]il

fitcAre pereche, cirs:itoritirtt" Aceasta, cstt'aproap(r exact aeeell;i rnerliel ofl, in tlazul 1;llsrnrinieirilor dco la, Oy'str'-i' Cove. Jar:ves, cal'e a, publicat i"s1;oria sa in 1841i, spuno crti r,l'aniiliile (:ar'e a,tr trei copii silr-t st;utite d.e toal,e irnpozitele, celor care au rnai mulli copii li se da piimint ;i alte incurajd,ri". Aceast6 lege f[ri, preced.ent a guvernului arath conclud.ent cit d.e nefecundd, d,evenise rasa. Reverendul A. Bishop afinn5,, ln ziarul ,,Spc,ctator" d.in llawai in 1839, c5, un rnare numd,r d,e copii mor la vlrste fraged.e, iar episcopul Staley md, informeazil cil aceastti stare d.e lucruri persist5, qi acurn tocmai ca ryi in Noua Zeeland[. r\cest fapt a fost atribuit neglij5rii copiilor d.e cI,tre feruei, probabil lns[, ci, in tna]c parte este d.atorat clebilitilii inndscute a constitu,tiei copiilor, in leg6l,urf cu fecundita,tea scd,zutd, a pd,rin,tilor 1or. lVlai este, de altfel, inci o asem5,nare cll canvl l{oii Zeelande, in fa,ptul cd, exist5, ull rnale exced.ent de na;teri masculiue asupra, celor fcrninine I recensrimintul rlin 7872 dd, 31 650 e1e bi,rbafi de totl,l,e virsttrle frtld, d.e 25 247 c1e fentei, ad.ici, 725,36 llXlbali d.e fiecrr,ro 100 rltr fenrei, po cirrtl in toate tir,t'ilc civilizate fg1vi1,il1r tlepiiryt'sc b[rbut,ii ca nurnirr. Ilirli irrr'loialni, (rr-t desl'r'iul l't'rrrt'ilor p{lt,t,t" cxplit'a, in pllrtc ft'ctrnrlitat,ea lor lerlusir I irrsfi rrrothrl lor st'lilttrllirt t[t'vill!,li t's1;tr o cinrtit, tuttlt tturi prolrabilir, ryi ('ar'('t,xplir,i irr Irct.lasi {irrill trror{;iilillr1,r':r sltttt'i1,ir, tti:ti:rlcN lrt t'otrlii. Itrsrtlt,lt) llt Iosl; vizil,:t,1t, rlt. (lorik irr ti7V, r[(, \':rrrr'orrvt,t' irr litl4, si ull,t't'ior lrrlesea, tlt, lralerrit'rr.. irr l8l9 u,u soF.it, trrisiotta,t'i tritt() ftlt t,ottstlti,itl, t,ii itlolul,r'ialrrsestrdesfiint,at[,,.si cil, lr,lt,eschitri[ri,r'i fttseset'ir, ('ft'ct,lrate clc t;iitt'e I'(]g(r. Dupii lttreltsl,it, perioa,tli-1,, A A,vttt loc o sehitrrlr:u'tr r':r,pidir, irr rrproirprl l,ttltt,e obict'ittrile tlt, via!lr, ale btirytitra,;ilor'ryi cnlittrl ('i lr,rr devenit ,,et'i tirir,i triviiizu,!,i ditttre loctrit;orii insulelor tlirr PAeifictt. Unul r'tirrt;r't. oorespond.errfii rnei, dl. Coan, cltre s-a rtirscrtt, pe insule, obselviu cil ba,sstinaqii il,u sufeirit o schimbare rnai ntarc in rnodul lor de via![, in decursul a cincizeci cle ani declt einglezii ln d.ecurs de o nrie de ani. l)in informaliile prirnite cle la, episcopul Staley, clascle sir,race nu pare s[,-qi fi schirnbat vreod.atir, rnult regtmul alimentar, cu toate ci, multe feluri noi d.e fructe au fosl, introd.use qi cra trestia rle zahdr este unanim consumath,. Totugi, datoritb pasiunii lor de a imita pe L'urop(rni, ei si-au schimbat d.e mult modul lor d.e a se imbrtica, ia,r consunlul cle biiuturi ak:oolice a d.evenit foarte gener'al. Cu toate ci, aceste schinrbriri par neinseurnate, pot cred.e ugor, dJn ceea ce se stie in legi,turi, cu arrimztlele, cr-r {Ice$t,rr srrftirnbl,ri ar putea fi suficiente pentru a recluce fecunditat,ea indigerrilor 43. in sfir'ryit, r1l. l\facrramara afirm5, aa ci, locuitorii inferiori li d.egenera,f,i rle pe insulele r\nclarnAllo, tl.in pa,rtea d"e rris:irit a golfului l3eugal, sint ,,d.eosebit rkr susct:pt,illili oric[,rei rnodificir,ri tlcr clirnir, I t1o fapt, tlacti ii iei din lir,caryurile lot' irrsrrllr,tt', r'st,e t,proirpLr signr ci, vor rnuri, ryi accftstrt intlepentltrttt t1.c rcgirtttrl rr,lir1e
i\firnra!iilc tle tnai sns sinl lttatc ntai ales tlirt luct'rit'ile nrmitoare: Jarves, IIislorll of the IluttttLiiatt Islrttcls, 1813, p. 400-407 ; Cheever, Life itt tlte Sandwir:lt Islttntls, 1851, p. 277. Ruscltetlbergt'r' este citat cle Bottwicrk, -Las. ol tlte Tasmaniuns, 1870, p. 378. Bisirop csLe cilat tlc Sir li. Belclrer, \'ogage rourttl lhe 1I'orkl, 18{3, vol' l,1t' 272.
a3

din I 134, iar intr-alt slistrict, numai zece d.in 637 aveau o farnilie cu cel rnult trei copii. Din optzeci d.e femei mi,ritate numat treizeci ryi noud, au ni,scut copii, iar,,rapo,rtuloficial ind"icb pentrutoati, insula o med.ie t1e o jurnitate de copil
b5,rba,Li

Coiur, ltt ctri.rt'r th'-lui Younrlns, tlin Nerv York, yi irr cele tttiti rnultc cltzuli aln colnpat'aL cifrele lrri Yotrrrrlrns cu r:ele daLe in mai nrulte clinlrc lucrirrile nrenlionattr rrrli sus. Am onris recerrsirnintul rlin 1850, dt'olrt'cc :lr.rr virzut date

cifre cu totul tliferile. {a,.Tlte Inclian }Iedical (}lrzcttc", 1 nriic'tirltric

ll'i71

I)ator.ez receusitui

tt

lttriltr mlti

tn ttl

or ltni aurlbil

i t ir

{.ii d-ltri

p.

2{0.

ll --

r,.. 4-16

16u

DESCENDENTA OMULUI

lr,unl intreg Acolo. Yeclenr astfel cii sitnir,1,ilt,ea, rnultora tlittl,rtr rasele utllalro rua,i sir,lllu,t,ictr tlst,tr susceptibil5, sd, sufere nrull, atunci cind ele sint supuse la conclit,ii snu obiceiuri d,e viall, mod,ificate si nu exclusiv clin faptul ci, sint transportate inl,r-un tinut cu o climd noud,. Simple rnodificd,ri in obiceiuri, care nu par vd,t[,m6toare prin ele insele, par s5, aibd, acelaqi efect qi in mai multe cazuri copiii sint in special susceptibili sd, sufere. S -a spus ad.esea, dupi, cum observ5, d.l. Macnarnara, cd' ornul poate rezista fdri, consecinle rele celor mai mari d.iversit5,fi de climfl 4i lr,ltor rnodificf,,ri; aceasta este ad.ev[,rat, insl nurnai peutru rasele civilizate. frt acea,std, privinfii,, omnl in starea lui sf,,lba,ticl, parrr rrproape tot atit tle sttseeptibil ur, ryi mtlele sale cele mai apropiate, maimulele atrt,ropoitle, ca,re pinl rrcttlll lllt alr supravielruit rnult timp atunci cind au fost intlepir,rt,a,te clirr !,ara, lor cle brl;tin.i. tr'ecunditatera redusi, tlin cauza unor condi!,ii modificatt', ca in a'anvltasmanienilor, rna,orilor, locuitorilor din insulele Sand.wich ;i, rlupii cit se pill'e, a lltrstrtllienilor este ryi nrai interesantf clecit receptivitateA lot' ll, boli qi nrortu,lil,a,telt, ltlt', deoarece chiar un grad. nefursemnat cle infecund.it:li,t', t'ourlritrirt, rrll t:ele,la,lte c{Ittze, c&l'tl tinrl s[, oprenscit, sporirea orici,rei popula,tii, rr,r' ([r[ce rlt:r,i tlevrettte sa,u lna,i l,irzir-r la, tlispa,rifia, ei. Rerhrcerea fecunditd,fii po:rtrr fi t'xplicittit,irtunelrrcilz,uri prin desfriul ltimeilor (cunr s-a itrtimplat; pirril ttu ctt' ttrrrlt, itr t,nzttl l,u,hit,ietterlot'), insi, dl. Fentotr i,L arf,,l,a,t r:I, aceast,ir, t'rpliealrie nu ('sl;(r (flr tolrrl sttfit'ient,fi, irt t'a,zul celor elin l{'oua Zer:lantlfi, qi uici in al tasrnanienilor'. in luclarea citati, mai sus, dl. lVfacnamariu ili expune motivelo pentru care cred.e cir locuit orii regiunilor expuse malariei sint susceptibili d.e a fi sterili. irr urai multe clin eazurile de mai $us aceasta nu se poate lns5, aplica. IInii autoli au sugeral, icleea ci, la b5,qtinagii din insule fec;unrlitatea qi sf,,nd,tatea llrt suferil; rlin oanza, inclnc$fi,rii reciprocr', intlelung continuu,tfi, insir, in canarile de tnai sus infecunditatea a coincis prea indeaproape cu sosirea europenilor ca sti ptttettr l,drnite ucr:a,stfi, explica,,tie. $i nici uu avern in prezent woun urol,iv tle a cre<lc c[, ornrrl e$te foa,rt,o sensibil ltl erfectele nocive ale incruci;5rii reciproce, rnlli ales in regiuni ali1, cle rnari ca lrToua Zeelandl, qi arhipelagul Sandwich, cu coudiliile lor va,riate. Se rytie, din contra, cL locuitorii actuali diu insula Norfolk slnt aproap(r l;o!,i veri snu rude a,propiate, ca qi todaqii clin fnclia gi locuitorii clc pe unele dirr insuleltr occidentale ale Sco{iei, qi totuqi fecunditatea lor nu pare s[, fi suferit 4r'. O ipotezir, rnult mai probabilf,, este sugeratS, rle analogia cu anirnalele inferioare. Se poa,te' clovedi c.il sistemnl reprod.ucfitor este sensibil intr-rrtt grad extl'llordinar (cu toate eil nu qtirn de ce) la eond"ifiinrodifica,te tle via![,, ryi aeeasti'l sensilrilii,a,te cluc:e la, r'ezultate atil, folositoare, cit ryi nocive. fTn mare lluil]t"tl' tle {apl,tr Ir,supra, ar:cstui subiect sint prezentate in cap. XVIII al volumului al ll-lea din luora,rea meiL \: ur'iution ol Animals anil l?lants under Dornestication. Nu pot tla Irici rlec:it cel rnai scurl, r'ezllrnil,t, $i oricine care sc intereseazi, dc aec'st subiect poate
f)csple nrclenia apropiatti dintre iocuitorii insulci llarshall, 18?3, p. 110. Pentru locuitorii clitr insulele l*orfolk, r't:zi Sil W. Denisot'r, lturieties of Yice-RegaI Life, occiclentale ale Scoliei, clr. I\Iitchell, ,rlidinbulgh 1![edicrrl 1tl7t), r'ril. I, p. 410. Pcntru Lodrr;i vezi lucralea col. .Iortrnal", rnartie-ittnie, 1865.
a5

mentar sau d.e vreo influenfd, exterioard,". El mai afirmd, c5, locuitorii din valea Nepalului, care este extrem d.e cald.i, .vara, precum qi d.iferit ele triburi d.e munte rlin fndia, suferi, la ryes d.et d-ezinter'ie qi friguri qi lnor d.acir, incearcti s[-ryi petreac.i

DISPARITIA RASELON

161

consulta lucrarea citatfi, mai sus. Mod.ificd,rile foarte rnici sporesc sX,nd,tatea, vigoarea qi fecund.itat'ea majorit5,lii organismelor, ln vreme ce Be cunoaqte c[, alte modificfiri fac ca un m&re numir d.e animale s[, d.evind, sterile. Ifnul rlin cele mai cunoscute cazuri este cil, ln India elefanlii imblinzifi nu se reprod.uc, cu toate ci, ei se r:eproduc adesea in Ava, unrle fenrelele sint lisate sir, r[,t[,ceasc[,, intr-o oarecare rnfsurl,, priu pfi,duri ryi sinl, astfel plasate incondifii rnai naturale. Cazrtl diferitelor maimule arnericane, la care indivizii ambelor sexe au fost linufi in propria lor lafi, timp de mulli ani laolaltd, qi foarte rareori sau nioiod.at5, nu $-au reprod,us, acesta este un exemplu mai potrivit, d.in caluza rud.eniei lor cu omul. Este remarcabil cd, o citde rnici, modificare a condifiilor d.e vra[h prod.uce ad.esea sterilitate la un animal sd,lbatic atunci cind. este capturat, ceea ce este cu atit rnai btzar cu clt toatc animalele noastre tlornestice au devenit rnai fecund.e tlecit erilu in starc rraturalir,, iar urrele dintre ele pot rezista laeele rnai nenaturale conatilii cu o fecutrditate nenricqorat l, ee. Anurnite grlrpe cte animale slnt mult mai susceptibile de a, fi influenlate d"e captivitate ryi in general toate speciile tlin aceea;i grupi, sint influen,tate in acelasi rnod. Uneori insri o singurir, specie dintr-o grupi, devine sterilfir pe cind. celelalte nu, iar pe d"e altI, parte o singurl specie poate sfl-ryi pf,streze fecund"itatea, in vrerne ce rna,jor:il,atea eerlclrln'lte nu reugesc sd, se reprod.uefi. Atutrei t,intl sint in tnptivitate sau cind sint, ld,safi sir, tri,iascri aproape, lnsi, nu oomplet liheri, ln fara lor rle baqtin[,, nla,sculii ryi femelele aceleiapi specii nu se imperecheazri nieiodat[, al{;ii in cond.il,ii sirnilarre so irnpere<,heazl,frecyt.nt, insi, niciodatl nu procluc degcendenfi, al,t,ii iartiqi prod,uc clfiva, clescenderrfi, insi, mai pulini clecit in st,are uaturalfl ; ;i deoar'oce aceste fapte a,u o leg[,tur[, cu cazurile d"e mai sus privitttt omul, este important de rernarcat c5, tinerii sint predispuqi s[, fie slabi ryi bolnilvicioryi sau cu defecte tle conformalie qi suseeptibili si, piarf la o vilst[, fragedi,. Yd,zind clt d.e generalS, este legea susceptibilit5,fii sistemului reprod.ueitor la condilii de via![, rnod.ificate gi cit de valabilI, este aceastf,, lege in cazul rud,elor noastre celor mai apropiate, cvad.rumanele, cu greu mL pot ind.oi ci, nu B-ar aplica la orn in starea Ba primitivf,,. I-leci, d.acd, si,lbatici de orice rasl sint d"etenninafi s[,-qi schimbe brusc moclul lor d"e via!ir,, ei d"evin mai mult sau tnai pulin sterili, iar s[,n[,tatea tinerilor lor d.escend.enf,i sufer5, in acelaqi fel ;i din aceeaqi caaz6'ca qi elefantul ryi leopard.ul dc vln5,toare din fnd.ia, rnulte rnaimule din America qi o rnul!,ime tltr animale d.e toate felurile atunci cind sint ind.ep5,rtate din cond.ifiile lor naturale. Putem vedea d.e ce bh,qtinasii, care au locuit timp indelurrgat pe insule ryi oiarre trebuie s[, fi fost lndelung supugi unor conclifii aproape uniforme, sint in special influenlali d.e orice mod.ificare in obiceiurile lor, cum pare sil, fie cazul. Rnsele eivilizate pot cu siguranfir, rezista la tot felnl de rnodific[,ri mult tnai bine decit sfi,tbaticii, ryi in aceasti, privin!5, ci seami,rri, cu animalele d.ornestice, eu toate ei, uneor.i sl,n[,tatea aeestora d.in urmd, suferd, (de cxemplu clinii europeni in fnditr,)t totu;i rareori ele devin sterile, d.eryi s-&u inregistrat citeva aselnenea cazuri {2. Imunitatea raselor civilizate qi & animalclor d.omestice se cla,toreaz5, probnbil I'aptultri ci, au fost supuse intr-o mai mare mlsurti qi ci, cle aceea s-an obirynuit, oarecum mai mult cu cond.ifiile d"iverse sau variabile declt majoritatea auimalelot' sfi,lbatice qi prin aceea ci, anterior ei au imigrat sau au fost duryi din !ari, in ,ttlri ,1i
'6 Pentru dovezile ln aceastl chestittne vezi lion of unimals etc., vol. II, p. 111.
T'|rc

Varia'

47 Variution

of Animals etc., vol. II, p.

16,

162

DESCENDENTA OMULUI

c[ d.iferite farnilii
ra,sc

sau subrase s-au lncruciqat reciproc. Se pare r:i, o incrucigare cu eivilizate c15, ind.ati, raselor indigene o irnunitate corrtra efectelor nocive alc rronrliliilor rnod.ificate. Astfel, d.escenclenfii inorueipafi clin talrit,iene ,1i englezi, al,unei cintl s-au statritit pe insula llitcairn, s-alr lnmul!,il, atit de tt'1rctle, ineit insula a d.evenit, curintl suprapopulat5, qi in iuuie 1856 ei au fost' rurrtafi pe irrsulrl Norfolh. Ei constau atunci clin 60 de persoane cls5,torite ;i 1,34 do copii, in total L94. ;\ici ei s-au inmullit d.e asemenea atlt d.e rapid, lnclt err toate ci, $aisprezece d.intre ei s-au lnt,ors, ln 1859, pe insula Pitcairn, lnianuarie I8fi8, ei num6rau 300 de suflete, b5,rba!,ii qi femeile fiind. ln exact acelaqi numlr. Ce contrast prezintl, acest caz fa|.,d, de cel al tasmanienilor : locuitorii din insula l{orfoik s-aru Anrnullil in numai cloisprezece ani gi jumi,tate d.e la 1..94 la 300, pe cind tasmanienii au scd,au,lirr deeurs d"e eineisprezece ani d,e la720la 46, din eale numir nurnai zeee erau copii 48. ;\poi iarlqi, in intervalul dintre recensl,mintul din 1866;i 1872, birrytinaryii stnge tlirr insulele Sandwich au scd,zut cu 8 081, pe clncl rneti;ii, eir,re so pare lrur r-'i, sint rnai szin[,to;i, atr c]tt'sout cu 847, nu qtiu lnsi, rlu,eii ln a,cest, rrltirrr rrurniit' xint truprinSi deseenctett!,ii nit t;iryilor sarl numai rncoti$ii tlin pr:inrar gent r':t!,i('. Oazttrile pe (,Are le-it,tir tlat aici sint toattr in leg[tur.rYr, crr briqtirr:rsii (.ir,r'(. rtu I'ost strpuryi uttot'r'otrtlitii rle T'i:1,![,tu)i, r'a, r'eztrlt:rl, nl itrtigrlirii rln,rneuilrr r.iviliza{,i. Sf,cirilitaterr, ;i boa,la ar lli'rrl:r, prolrrlbil, dat,il salbaticii rl,r li obliga,t;i rlirr vi't-'llrr rnotiv, ca inva,zia rrrrrri tri[l t:ucet'il,or', si, pd,r'isea${'i'l loclrinfele lor rsi sfi,-^si sr,hirnlle rnod,ul cle vitlfri,. TIn ltmd,nunt, itrtet'esant este ci, inrpedimentul pt'irrcipa,l lir rlonrt,st,icirea anitrtalelor sfiIhral,ice, (1Alr] inrplief,, capacitat;{,ir, rle a s(--'l'pprorhrce liber t,inrI sint, capturate pentru prima tlat'L, qi irnpedimerrt,ul principa,l Ia srilbatici {rl,unci <rlnd sint aduqi ln trontact eu civiliza!,ia, tle a supravielui pentl'rr :r, forma o t'asri civilizath, It1nt aeelearyi, anulne ster:ilit;atea din cauza condiliilor rnod.ificat;e tle via,l,i"l. In sfirqit, ctt toater ei, rlescreqterea treptatir, qi tlisparitia finalti, a rir'selor' umalle este o problemi't foarte courplexl,, depinzind. cler nrulte caLtze carL' se d.eosebesc ln diferite loculi si in diferite tirnpuri, fiind aeeeaqi problem[, ca cea prezent,atil rle disparilia unuia, dintre anirttalele superioare, a calului fosil, de exemplu, ca,re a, displ,rul, clirr Arrerica d.e Sud. pentru a fi inlocuit curind dupir, aceea, in lirnitete aceloraqi tlistricte, de c[,t,re nenum5,ratelo herghelii r1e cai spanioli. ]rreozeeland ezul pare a fi conqtient tle acest paralelisrn, d,eoal'ece el i;i comparri soarta viitoare cu cea a qobolanului indigen, a,cum aproape complet extrrnrinat de cir,t,rtr ryobolanul europea,n. Ou toate c5, pentru imaginatia troastrri dificultatea, este nlar(,,
cauzele precise qi modul lor d"e acfiune, ntl A,t' judeeata noastri,, ntita tirnp cit avem in mod eonstant in l,r'ebui sir, fie agft pentru vetlerrr cd sporircn fit,crir,rei specii ryi a fiec:irei r&sc) ostei constant irnpietlicatl in tlifrrrite feluri I arya ittcit, d.a,cir, lllr noll inrpt-rclimetrt, chia,r unul neinsemnat, este n,t1[,ugrr,1, r{lsa cu sigurattt[ eL se va reduce ca nurnilr, ia,r reclucerea nurni,rului va duco mai devrerne sau rnai tirziu la disparitie, sfirgitul in majoritatea cazurilor fiinrt sigur d.eterminat de invaziile triburilor cueeritoare.
48 '\ceste cletalii sint luate tlin TIrc LlLttitrcers of tlrc Afinrialiile unnltoare despre locuitorii insnlelor .,llottnty", Lady Belcher, 1870; ;i clin ,,Pitcairn Island", sint de la cll. Coan clirr,,Ffonolulu Gazettc". cur'te prrblicrtir din rlispozilie Canrerei Comuntlor in 1861J.

;i eu atit, mai lrra,re claezi vrem s5, stabilinr

Sandrvich

FORMAREA RASELOIi

163

formare(rra,sllor utn&n,e. In utrele cazuti, incruoiryarea tle rase distirret,e ll dtts Ia, forntAlrea uttei noi rass. Ilaptul neobignuit c5, europenii ,si hinduqiii, crare it,pa,r!;in aeeleiaryi tulpini ar{ent, ,si t.orbesc o limbd, fund,anrental similard se c1eosebesc consid.era,bil ca aspecl,, pe cintl europenii se deosebesc nulnai pufin de evrei, care a,parlin tulpinii sernil,c ryi vor:besc cu totul altd, limb5, a fost explicat de Broc1, as plin fu,ptul cd, arrurnite rarnuri a,riene s-au incruciqat intr-o lrrare miisurf cl triblri ilrtligene in l,impul rtrarii lor rilspindiri. Atunci eincl dou5, r'ase in contact strillt ri(f ilrcruciryeazia,, primul rezultat osl,o lln Arrlegtec cterogen I a,stfel, I{urrter, clescr.iipcl t'r'ibul lnuntea,n Salrl,ali, splrne cd, se pot urm[,ri sute tle gradalii imperceptibile, ,,de la triburi llcgre, scunde rlin munli, pinl la brahma,nul inalt, rni,sliniu, (irl frurrtea, sa inteligeuti-r,, ochi calnri qi cap lung pi ingustt'I apa lncit in instanfele ttg justilie rna,rtorii trcbuie intrebali claci, sint santali sau hinduqi ro. Nu se rytie din informa{,ii directe d.ac[, un popor eterogen, ca locuitorii unora dintre iosulele polineziene,. format din lncruciqarea a c1ou5, rase distincte, cu pulini membri puri sau nici unul, ar deveni vreodat5, omogen. insd, deoarece in carit anima,lelor troastre d.omestice o ras[, irrcruciqat5, poate fi fixa,t5, cu siguranfi, qi fd,cutd, unifornt[ pril selec,tie atenti, 51 in d.ecursul citorva generafii, putem d.educe ci incruciqarea reciprocf, [beri, a unui amestee eterogen in d.ecursul umri mare nurndr cle generalii ar inlocui seleclia qi a,l lnfringe orice tendinfd, spre reversiune, aga incit pinir, in cele d.in urm5, rasa incruciryatii a,r deveni omogend,, cu toate c5 [a formarea ei] s-ar putea si, nu participe ln nr[sur[ egali, caracl,erele celor doud, r'ase parentale. Dintre toate deosebirile dintre rasele umarre, culoarea pielii este cea rnai lrfts,toare la ochi gi cea mai bine plonunfiatd,. Se cred.ea altfldatd, c5, d.eosebirile tle acesl, fel pot fi explicate printr'-o expunere lndelungatd, la diferite clime, lns5, I'zr,llas a ardtat penl,ru prima clatzi c5, aceasta nu se poate sus,tine qi d.e atunoi el a frrst ttrmat d.e aproape toli arrt'rr-rpologiirz. Aceasti, ipotezd,,a fost r:espinsd,, ln primrrl rind pentru cL rd,spinclir:ea I'aselor diferjt colorat;er m&ioril,atea ed,rora, trebuie sij, {i locuit tinrp inttehrrrgat in patria lor aetual5,, nu coincide ou rleosebilile climatit,c (,orespunzfl,toare.C) oa,recrate gleuta,be poa,l,e J'i tr,tribuiti, unol' oa,zrLtL ca cel al fa,nriliilrlrolatrtltrzol ca,to1 rlupil clun afl;im dintr'-o srrrsri excelerrtir,5s, tm a suferit nici ccA lnai rnicl, rnodificarc de cnloA,r'cr tlupl, ce il locuit tirnp de l,rei secole in Africra tle sud. Lin argurncrtl, in:r,cela,ryi sens poate fi cled.us d.e asernenca d.in aspectul unifornt, fur diferifis prlrf,i ale lumii, al !,iganilor qi evreilorr cr toa,te cL uniforrnitatelr acestora clin urntii, a fost oa,rccum exagcllati 5l. S-a presupus cL o a,tmosfelir, foart,e umedd, sau foart,e uscal,ii &re o influenfi, mai mare in mod.ificarea culorii pielii tlecit simpla c[,ldur[ ; lnsl cleoarece d.'Orbigny in America de Sud. ;i frivingstouo in Africa au ajuns ltt, concluzii d.iametral opuse in leg5,turi, cu urniclita,tea, ryi uscl ciunea, orice concluzie ln a,ceast[, problemii, trebuie sil fie considerat[ cai foa,r'tt: ind.oielnici, 55.
Des'1trc
4s

Ott Atttltropologl1,

tratltrcere
38.

Yicw", iauirarie 186E, p.


60 7'1rc Annals

in ,,Anthrollolog.

Rc-

p. 246 ctc. )lutt. p. t7i3. 6a \-t'zi tlc (]rtatlcfagcs tlcsprc acerastl pl'olrle rrr;i, ,,llevttc tlcs Cours Scientilirlrrcs", 17 octornblic 1368 p. 731. 55 Livingstorte, Trauels uttd Researclrcs in S, Africtl, 1857, p. 338-339. D'Orbignl', dupi curn cste citat tle Godron, De I'Espice, \'ol. Il, p. 266.
1850, 53 Sir r\ndrcu suritlr, t:itat. rlc lr,rtr-lx, ,llrrr:cs of

of llural Rcngal, 18{i8, p. 134. 6r The Vuiation of Ar:rrmals uud Platils tutder l)orncsticalion, vol. II, p. 95.
52

Pallas, Act. Acad. SI. Petcrsburg, 1780, partca

II-a, p.69. El a fost urmat de Rudolphi ln lucrarea sa Beitrtige zur Antlropologie, 1812. Un excelent rezurnat al dovczjlor cste clat de Godron, Dc I'Esptce, 1859, vol. II,

t64

DESCENDENTA ONTULUT

Difr,ril,ele fa,1rt,r', po ciil,l'(l le-anr a,rilt,itl, intr-a,ltii, plr,r'1,e, r'1o1,'e{gg(-} cii ctrloa,r'(':r' pic'lii ryi a, p['rului esto ur]('ol'i sulprinzl,tot cLo corclatir, crr o corrrpletii, irnnnitat,t, rrotttrA :r,cl!,iunii anumitor otrfl,vuri vegetale ;i ale a,taeului ilnunrit'or parazifi. I)o aici uri-a venit in minte cI, negrii ryi alte rase de culoare lnchisd, ar fi putut clobind.i <rnloarea inchisi, de la indivizid.e culoare qi rnai inchisi,, care au sc[pat d.er influenla
rnortald, a miasmelor din !,ara lor d.e bzr,rytinii,, lrr d.ecursul unei lungi serii de generalii. Arn aflat ulterior cf,, aceeasi idee a avut-o de d.emult d.r. Wells 56. Se qtie de rnult timp c5, negrii qi chiar mulatrii sint aproape complet ferili de frigurile galbene, atit de d.istrugd,toare in Arnerica tropicald, 5?. Ei seap[,, d.e asemenea, intr-o mare md,surd,, de frigurile intermitente mortale carc preclomind, de-a lungul a cel pulin 4 200 km din coastele Africii, cauzind. anual rnoartea a unei cincimi din coloniqtii albi ryi f[,cincl ca o altd, cincime sd, se inapoieze in patrie ca infirmi se. Aceastd, imunitate a negrilor pare parlial inerentd,, clepinzind. cle o oarecare particularitate constitufional5, necunoscutS, qi parlial ea rczultat al aclimatizd,rii. Pouchet 5e a,firmd, c5, regimentele d.e negri recrutate din apropierea Sudanului gi imprumutate de la viceregele Egiptului pentru r6zboiul mexican au seS,pat d.e frigurile galbene aproape la fel ca qi negrii atluqi inilial d.in d.iferite p5,r!i ale Africii qi obirynuili cu clima d.in Antile. tr'aptul c5, aclirnatiza,rea joac[ un rol se ved.e din nrrrlte ca,znri irr cAre negrii au devenit oarecunl su$oeptibili la frigurilc t,ropica,lc, chrpf (ie au locuit, citva, l,inrp intr-o clirni, rnai rece 60. Natura, climei in car() r'a,sele a,lbe au lrrcuit timp ind.elungaL a avut de asernenea o ()areca,r'e influen!5, asul)r'a, lr)l', deoarece irr timpul epidemiei lngrozitoAre de frigrrri galberrrr din Denreuata, irr dec,rrrsul anului 1837, d.r. Blair a oonstatat c5, mortalitatea imigra,nfilor'('r'a proporfionalfl, cu latitutlirrea f,lrii tle unde veniseri. ?n c..l,ZUl negrilor, irnunitatea, in mdsura ln care este rezultatul aclimatizd,r:ii, implic5, expunerea*pe un timp extraordinar d.e lung la, o anulnitir r,lirn5,, deoarece b5,qtinaqii rlin Ameriea tropical5, care au locuit acolo llr t'impuri imernorabile, nu sint scutifi de frigur:i galbenc, iAr rovor(rnd.ul I[. B. Tristram afirm5, cir, ln Afriea d.e Nortl. existi, districto pe (fAro locuit,orii irrdigeni sint obliga,ti s[, le p5,r[,seasc[ anual, cu toate e[, nogrii pot rl,mine acolo in sigula,ttfl,. Od, imunitatea negrului este corelatil ln weun grad oarecare cu culoarea pielii este o simpli, presupunere ; ea poate fi corelatS, cu vreo d.eosebire ln slngele si,u, in sistemul sd,u nervos sau in alte fesuturi. Totuqi, clin faptele la eare ne-am referit mai sus ryi din raportul c&r'e pare s[, existe intre culoarea tenului ryi tendinla spre tuberculoz,it, presupunerea irni pare probabilil. tn consecinffi, n]-aln strd,duit, insf,, nurnai cu puf,in succes 6r, sX stabilesc itr cc rrrr-lsurri aeeast,i"r, ipol,crzii, so poate
56 Vezi o lucrare citit[ ln fala lui Royal Soc., ln 1813, publicatl ln }Tssays alc sale ln 1818. Anr ficut o darc dc searni asupra pircrilor dr-lui Wells ln ,,Ilistorical Sketch" din Orfgfnea speciilor. Diferil"c cazuri dc culoare corelati eu particulariti[i strueturalc slnt ar'ltatc in lucrarcA rnc:l Vuriatiott of Attirnals uruI Plartls undcr Domeslicaliott, vol. II, p. 227 ;i 335. 5? \iczi, tle exemplu, NotL qi Glicldon, Tgpes of XIan-

1ti64,

p.

60.

gi

60 Qtratrcfages, 1,'Urtili de I'Espi.ce Iluutuirte, 1861, p. 205. Waitz, Introd. lo Arttlropology (tra<L cnglezi), vol. I, 1863, p. 124. Livingstouc dii c:rzuri analogc lrr

Irrclarea sa Trauels.

/cind,
68

p.

68.

Maior l'ulloch, inLr-o lucrare cititl ln fala lui Sta-

tistical Society, 20 aprilie 1840, qi publicati ln ,,Athenaeurn", 1840,


5e 'ilre

p. 353.

l)Iuralily of

tlte.

Ilunrctn llace (tratl. englcz:i),

In plimiivara anului 1862 arn oblinut pcrutisirrut:a de Ia dirccLolul gcncral al Dcparlaurcntului medical al arnratei s[ transmit rnedicilor diferitelor regimentc stalionate in striinitate un formular in alb cu urmitoarele obscrvalii adlugate, insfl nu mi s-a lnapoiat nici unul. ,,l)eoarece mai multc cazuri bine pronunlate de raport ln[re culoarea anexelor dermale qi constitu[ie au fost inregistlate la anirnalclc noastrc domesticc ;i fiind no-

61

FORMAREA I1A-SELOTi

oameni ; din contra, experienla l-a lnvfi,fat ca, la alegerea de oameni pentru a servi pe coa,sta Africii, s5, aleag6 pe cei cu p5,rul rogu 62. De aceea, in mflsura in care aceste ugoa,re indicalii au vreo valoarer rr pare si, existe vreo bazd' pentru ipoteza c[, culoarea neagr5 a rezultat clin faptul c5, ind"ivizii d.in ce in ce mai inchiryi la culoare au supravieluit mai bine la expunerea lndelungatS, la miasma generatoare de friguri. Dr. Sharpe remarci, 63 [faptull cd, un soare tropical care ard.e ryi prod.uce bd,pici unei piei albe nu vatd,m5, cltuqi d.e pulin una neagrd, qi, dupd, cum ad.aug5, el, tlceasta n1 se d.atoreazl obiqnuinlei individului, d.eoarece copii ln virstS, d.o nunrai $ase sau gpt luni sint d.eseori purtali goi qi nu sint influenfal;i. Anr llost asigurat, de urr rnerLic cli a,rrlyn el!,il'a ani, irr timpul fiec[,rei veri, ins5, tttr in l,irnptrl iernii, pe uriini ii a,p[,r'ela,u pete ca,fenii-d.eschis, ca pistruii, ctt t;oatrr clit, tnai lna,r'i, ryi c5, aceste lrotrr rur erau uieiodati, inftuer-r!,a,t,e rle arryifit, soatt'lui, pr, r:ittd. p5,rfile albe a,le pielii sale in rnulte ocazii s-?r,u inflamat qi b5,ryicat. fn cazul animillelor inferrioare rrxistd, d.e asernenea o d.eosebire constitufionali, in sensibilitatea la tr,c,tiunea soarelui lntre acele p1rli ale pielii acoperite cu pd,r alb pi alte p[,r!i 6a. I'[u sinl, in milsnrf,, sii, apre ciez d.aci, faptul d-e a ap[,ra pielea de astfel d.e arsuri este cle suficient[ importan!5, penl,nr a cxplica fa,ptul cd, o culoare inchis5, a, fosl, treptat dob-lnd"iti, ,le-om prin selecf,ie naturalir,. I)aeI, ar fi aga ar t,robui sit, prt'supnnem c:i intligtittii ttin America tropiel,l:i an t;r'ili1, un t,imp rnai seurt itercit tu'gt'ii irr Afrittit, lizrtt pit,llnaryii
u cir t:xistI ull oarccarc gtatl rusl.t'itts tlc legitrtt'it intrc crrloarea raselor ullatle ;i clinra itr carc locuitrsc, ccl'cc{area urmdtoare pare si. tueriLe a fi luatd in considera!.ie, qi annmc dacl existi la europetti vrco leg[turi iutrc c.uloarea p{rului lor Ei susceptibilitatea la bolile din [drile tropicale. Daci rnedicii difcritclel psgituente, atutrci cind
l-,rri

l)licit. Rri,lrosatll clr'. Da,nicll, oitl'o a, tr[,it l,irnp indelu[gat, per ooAfit,il, tltl vlrfit rrt ,\frieii, rni-a spus cil nu clred+. irr nici o astfel cler legd,tur[,, El instrsi era rtr:obiSnuit tle fulorul ryi rezist,a,rig lirnit;trr tto bine la clim5,. Atun.ci cind tt iljuns pentru prima rlatir,, c1, bi1iat, po coll,st[,, uu serl'negru b[,trln;i eu oxperien{ri i-a, prezis, dupi, aspect,ul sir,1, ei, va suporta clinra,. Dr. I\icholson, clin Antigua', tlupii, ce s-a ocultat tlc a,cest subiegt, irni scric ci*I, europenii de culoare inchisd, scapl tle frigurile galbentl rrrai binc d.ecit cei care sint d.e culoarc deschis[,. I)1. J. l\f . Ilarl'is neagfi, intru tot;ul c5, europenii cu pi,r rle culoare inchis[, rezistd, mai bint' la o climd, caldl d,ccit al!,i
:r

irr ittt.lica urr nti.iloc ltritt cat'c o rasit tttnatti lot:ttitttl tlitttr-o pcrioadit indepflrtati lntr-o clirnli tropicall, tleslttittoasi, ar fi putul deveni dc culoat'c lnchisi plin conservarea nai buni, in decursttl a unui lung qir tle gencralii,

au pirul de culoare lnchisi sau deschis[ ;i plr de culori intermediare sau indoielnice gi daci o aselnenea evideufl ar fi linuti tle accia;i medici, dc toli soldalii care au sufclit rtc friguri galbene sau malaric satr dc dezinLeric, ar fi crrrlnrl evitlcnt, clupi cc s-ar clasifica ciLeva rnii de cazttri, daci exisLl vreun raport intre culoarca plrului qi susceptibiliLatea constitutionall la boli tropicale. Poate cI tru se va descoperi nici un asemenea raport, iusd cercetarea meriti realmente s{ fie lntreprinsi. Daci s-ar obline vreun rezultat pozitiv, el ar putea fi de o oarecare utilitate practici ln alegerea de oameni pentru orice serviciu special. Tcoretic, rezultatul ar fi de marc itlteres, deoarece

sint stafiotratc in clistricte tropicale, Ilcsln[toasc, ar fi atit de buni dc a uumira mai intli, ca ull critcriu de comlraralie, clli oameni din unitatea din carc provin bolnavii

indivizilor cu pir sau teu de culoare irtcltisii. 62 ,,An.thropolrrgical Ileview", i:rnttarie 1866, p. XXI. Dr. Sharpc spuno dc asctttctlcA, irl lcgiitrrri ctt Ilttlirt (XIurt ct Speciul Creuliotr, 187i1, p. 118), cr'r s-it rtbscrvaL cle unii medici oficiali cii cttropctrii cu pirr dcscltis ;i lctt rumen suferi ntai pulin tlc bolile !irilor tt'opicillc rlccit pcrsoanele cu pirr clc culoare illchis[ Ei tcrt trtiislittirr ;i, pe cit ;tiu, se pat'c c:i exisl.[ motivtr sr-'t'ioilsc pctrlrrt accastli observalic. ,,Pe cle alti ptrrtc, cll. lLrdtllcr, rlin Sitrra Lcoltt, ciruil i-au ruurit nrai lrrrlIi ftttrcIiotrat'i t]itr scrryicitll s:"rtt
a

clecit orictri alLuia" ditr cartztt clirrlci dc 1tc colslit tlc vcsl
Sl;ctclt Boolt, vol. II,1t. i>22), punct de vcclclc absoluL opus' ca 5i cirpitultr'rl susline un a

Africii (\V. lleaclc, African

Burton. 63 nlan ficafion,

a Speciul Creation, 1873' p. 119. 6a TIrc \tarirttion of Animals and Plants nrtder Dotnts' r'ol. II, p. 336 ,si 337.

I)l;scBNDIINTA

ONl Lri,U r

birilo de culoare Ia rasele ulnaro prin vreun avant,aj astfel cirytigat sau plirr acfirruea tlirect5, a elitrrtir tru trebuie totu;i s[ ignorilm acest rlirr urnui factoi, deoarr:cr, t'xist[, urr motiv plauzilril sil crcd.cnr cil nn efcct crcclit&r oa,recr]r,cr s-a, procps irr :I(regt fs| or'. Am vitzttt ltt capitolul al I [-]r'a curn irrflucn!,ta,zit, cond,ifiilc d"e viu,J,ii, tlt:zvoJtatt'a strrtcturii cclrporale in tttotl d.iror'l, ryi cil ett'cteJc sirrl, ererd-italc. r\stfgl, t'ste rtnanirrr admis ch coloniqtii cluropeni suferir in Statele LTnite o moclifica,rg lr|_oarI'r instr, ertraordinar d.e rapid"ti ca aspcct. Corlrul si menrbrelc li se llngesc;i tl,flu d.e la colonelul Bernys eir, in timpul r[,zboiului trecut d.in Statele l]nile Au fosl, oferite dove'zi palpabile ale acestui fapt, qi anume aspectul ridicul prezenta,l; rlo cd,tre regimelrtele germane atunci cind au fost imbrd,cate cu haine d.e gal,a,, executate perntru piala americand,, si eare erau prea lungi pentru solcla!,i. Existi, de asemenea un numd,r consid.erabil d.e dovezi care aratd, cd, in stateie cle sud ale Statelor llnite sclavii de ca,sir, d.in a treia generalie prezint6 un a,spgct prorlpl06. 1,a,t cliferit cle sclavii agricoli IJacI privim insi, rasele umane dup[, cum sint rlspintlito pe glob, trebuie s;, tled.ucem czi cleosebirile lor caracteristico llu pot fi explicato 1xit. actilnea ttirectd, a cond.ifiilor de viafd, cliferite, chiar drrpir, co ?.r,ll fost expusrr lor. pentru o perioad5, enormf de tirnp. IXschimoryii ss hr'5,ne.qc ox(rlusiv cu hranl unirna,lir, t'i se inrbraci, ctt_blti,nuri groase ryi sint t'xpu;i Ia, frig itrterrrs qi la irrtuneric prelgngil;, l,oturyi t,i ntt se tl.eosebeso int,r-o misut'i"r, sxtremti do locuitolii Chirrei cle ,.s1tl, ciurl.o sel hr[,ltei{(r nttnta,i cu }rra,ttii vrrgeta,lii, ryi sint cxpllgi a,prollpe goi l:r, o s]iln[, t;oridi, t,u luminf 0rbitoa,t't).,li'uegierrii gcli se rlrtreso cu proclrre{,iile nra,r'itrc u,le coa,stplor lot' neospitalir,rl,r I llotoeuzii tlin llra,zilia liil;fi,cesc lrlirr pfidriril(, (,ir,l([r, rlin irrl,rrril;1., hrtiuind.u-sc) ttta,i ales ctt 1tt'otluso vogetalt', 1,o1,unsi *cestc tribrrri sr, rrsearir:illi inl,fc ele a,tit; tlo rtrult, ineit, firegienii d.e 1ro borclul vasului,,F,ea,gie" au fost confrrlcltr,{,i rle ntrii brazilierri ctt bototrrtzii. Ilot,oc:nzii, iar[gi, precum qi al,ti locuitori ai Arner:icii l,ropicale, sint enrnplet rliferili tle rteglii care locuiesc pe ooastelrr oplse ale Atlu,rr, l,it:uluir deryi sirrl, erxptr;i la o' clirni, aproape sirnila,r'd, ryi cluc apr()a,pe a,eelaryi rnurl

pirr:!;ilcr sttclicr,r tblL' Arlripoln,gului I\fala,oz, intocrnili ca, ;i hirrdtrqii cL, culoa,r.rr tttai deschisir,, oAl'o l,rebrtic rsii, fi locuil, fur fndia urr tinrp rnai scrrr,l, ckrc,it, b[qfiinaryii r[e culoa,rtt tnai inchis[' d.in pd,rfile centrale qi sudiee R,le penirnulei. Cu toate cil, prin cunorytintele noastro actua,ler [[ putenr oxlllir,it, tleosc-

irt

$i rrici cleosebirilc dintro rasele lurrane nu pot fi explieate prin efect,elo rnoptenite alc folosirii sporite sa,u red.use ale pdr:tilor, clrrett nurnai intr-un gracl eu totul neinsernnat. Oametrii care tr:5,iesc de r:bieei in pirogi pot avea picioa,rele oarecum pipernicite, cei care locuiesc in regiuni inalte pot a\zea pieptul m5,rit, iar cei ca,re folosese constant anurnite organe senzoriale pot aveA cavit5,file in cal:c t'le sirrt plasate pu!,in rn[rite cA r].imensiune $i, ln conseeinlir,, tr:Isiturile
6i'\'czi rltr trxcnrplrr, Qirirtrc{ltgcs (,,lit:r,rrc tlcs (lorrls St'it'rrlifirlrrtrs", 1() oclonrblic 1868, p. 724) rlcsprc cfcct'rle locuilii in :\bisinia gi Arabia ;i despre alte cazuli rirraloge. I)r'. Rolle (,Der ll[cnsclt. seine Abstammung elc., lSti;. p. 99) afirnrir, baz.tL pe autoritatca lui I(haniliof, ca rrrrrioritatea familiilor gcrrnane colonizate tn Georgia .ru ,l,rlrirrrlit. in dccurs rlc douit gencra!ii pirr gi ociii
do

r[r,viaf'X.

<lrrcchrra;ii

culttalc inclrisii. I)1. l). liolbcs rur-r irrlrtrrrrrruzii t:i l;r tlin Arrzi variuzii consi<lerabil crrlo;lrclr rl rrp:'r

pozifia vlilor pe cat'c le locuiesc. 66 Ffarlan, ,,il{edical Rcsearches", p. 532. erraLrefages (L'Unitd de I'Espice IIumaine, 1861, p. 128) a stlins niulLc dovczi in legiilrrrii crr a(:t'sL subiect,.

r'ONMAREA IIASBI,OR

t67

tol,r,i prrtirr rrrorlificate. in cazul na!,iunilor civilizate, dirnensiunca rnicgoratfl, ir, tna,trdilruk.lor dirr aauza, folosirii lor reduse, jocul obiqnuit a,l difcrifilor muqchi (iarr) st'-rvesc lit, exprirnarea diferitelor erno{ii ryi dimensiunea rn[rit5, a creierului ctitr crir,u za ar,tivitir,fii intelect'uale mai rnari au produs lmpreunl un efect considela,bil rrsupra aspectului lor general in comparalic cu s[lbaticii 67. Talia m[,rit[, f[ri, o sporire corespurrz:itoare a, dirnensiunii creierului, poate (juclecind dupi rrazul somrralat rnai sus al iepurilor) s[, fi dat uuor rase un craniu alungit de tip tlolicocr,fal. in sfirryit, principiul pulin infelc's al d.ozvoltilrii corelatc a intra,t unerori itt actiuuo, ca itr cazul rnarii dezvolt5,ri rnusculare;i al puternicii proeminir,ri a urugchilor supraorbita,li. La mandanii d.in America d.e Norcl 68 culoarea pielii ryi a p5,ruIui sfurt evid.crrtt corelate, ca qi textura pd,rului cu culoarea sa. Culoarea tot a pielii si rnilosul emis de ea sint d.e asemenea legate lntre ele intr-unfeloalecare,Iarasele cle oi, numdrul d.e peri d.intr-un anumit spaliu pi numflrul d"e pori excretori slnt oorelate un. Dac5, ar fi sd, judecilm prin analogie cu animalele noastre domestice, rnulte moclificflri structurale la om slnt cuprinse probabil in acest principiu al d.ezvolt[,rii corelate. Am vl,zut acum c5, d.eosebirile exterioarc caracteristice clintre rasele llmanc) pot fi explicate in rnod" satisf6cl,tor prin acliunea d.irectfl a, condifiilor de viafl nu qi nici prin efectele folosirii continue a plrlilor qi nici clupf principiul corelafiei. Sintern de aceea indernna-ti s[, cercetlm tla'c,L ufoa're deosebiri individ.uale, la (r8,ro ornul este d.eosebit r1e pred.ispus, nu au fost poate corNeryate rsi sporite prin sr,lerc!,ie naturitlii,, itt decursul unei lungi serii de generafii. Aici intilnirn insi, obiecl,ia, t:[, nunra,i variafiilc folositoare pot fi astfel conserrrate qi, irr mf,,sura in care prrt,t'm a,t)rooia,, clr toa,tc cil sintem itttot'dea,utta, susceptibili sri grt,ryirlr a,supra aceslrrri prrtrcl,. Nici lrna dintre tleostrbirilo dintre t'a,sclo utnane nu ii sint de l-reun folos rlin'trt, sau spccial. I,'at',ultI,!ile intolt,etualc ,,si ntota,le sa,u socialo l;rebuio f[,r'ir, in: rloia,li, t,rr.rcpta,l,rr 1[11 la acea,stri observa,fie. Ma,rea varia,lrilita,tc n, t,uturor deosobiri,,r,' ,'xl,t,r'ioare dintro ta,sele unrane indieti d.e a,senlollea cii nu po1, fi do ttrare inrlrort;a,rrf,il, tleoalr,ce, clacri ar fi irnportantt,, elo ar fi fost, dc tttult[ vreme fie fixate ryi c(lnf{el'vAtr., fic eliminate. Lrr acea,stir, ltrivittt,it, ornul seam[,nd, cu aceler forme, clerrurnite de clt,re naturaliqti proteinrorfe sau politnorfe, care au r5,rnas extrenr de va,ria,bile, d.atorit[,, dup5, clt se p&re, fa,ptului c5, asenlenea varialii sint de o nal,urit, firlir irnportan!,[, qi cI, astfel au sc[,pat de acfiunea selec,tiei naturale. J'inir, acrlnl toate lncercfrilo noastre de a explica deosebirile dintre rasele ultlarro au d"at gref I riunine insl un singur factor important, anurne seleclia senu.ald,, c&rL. pare sir, fi ae!,ionat puternic asupra omului, ca qi asupra multor altor anitnale. Nu am inten!,ia sL afinn ci, seleclia sexual[, va explica toate d.eosebirile d.intre rase. Rfi,rnine un rest neexplicat, d.espre care nu putem spune in ignoranfa noastr5, clecit ch, d"eoarece inclivizii se rlasc continuu, d.e exemplu cu capul pulin rnai rotuncl sau mai ingust, ou nasul pulin mai lung sa,u rnai seurt, asemenea d,eosebiri
6? \-czi prol. Schaaffhauscn, traductrrc in ,,.'\n- Or, accst lrrir cstc tot a[lt clc grosolan gi ba{os ca ccl clilr coarna unui cal, pc cind plrul dc alte culori cstc sublire thropolog. flcview", octonrbric 1868, p.429. 6s Dl. Catlin afilmi (N, American Indiaus, cd. a 3-a, Ei moale. 0e Despre mirosul pielii, Godron, Sur t'.Espice, r'ol. II, vol. I, 1842, p. 49) cn din intregul trib al mandanilor, nnul dirr zece sau cloisprezecc membri, de toate virstele;i p.217. Despre porii pielii, dr. \{ilckens, Die Aufgaben tltr:rnrbclc scx(', au piirul gli-argintiu vin, carc cstc creclitar. der Landutirtschaft, Zoolecfuik, 1869, p. 7.

t68

DEff ENDENTA

Oi,fL' T,TII

Iteinffelnnate Jrot clevetri fixa'trl ryi utrifornre, tlacir, filct,orii rrccrrrroHcu{,i oir,r'o i-;r,rr proclus ar acf,ioua mai coustant, ajutaf i cle ittru'uci,yarrl leciprocii iutle,lu ng continuatfi,. Asernenea variafii intr5, itt clasil provizorir:, ln orrir'o n(]-il,nr referit in ctr,pitolul al tl-lea, caro, in lipsa unui tertttelt rnai il,cleova,t, sirrt; a,rlesurr, tlenurnite spontane. $i nu pretind. cL efectele selee{,iei sexuale pofi fi irrd"ir:ate crrr preeizie rytiinfificil, lnsl se poato ari,ta c5, ar fi trn fapt irrexplicabil rlacti ornnl lru ar fi fost modificat de acest factor care pare s[, fi acfionat puternic asupr'l] neuurn5,ratelor animak-',. Se rnai poate at6,ta cd, d.eosebirile tlintre rasele urna,lre privind culoarea, pilozitatea, forma trisfl,turilor felei etc. sint rle un fel carc ai' ti fost d.e aqteptat s5, intre sub influen,ta selecfiei sexuale. Pentru a trata insi, acest subiect cum ge cuvine, am considerat necesar s[, trec in revistf intregul regn animal. I-am consacrat de aceea partea & d.oua, a acestei lucrfiri. I-,a sfirqit voi reveni la om, ryi, d.up5, ce voi incerca s[, ard't in ce mdsurS, el a fost modificat prin seleclia sexualI,, voi d.a un scurt rezumat al capitolelor d"in prima parte.

NorA AsupRA ASEMtrnAnrI,oB, Sr DTFRRDT{TBT,0R, iw

s'ln,u01t'Lrlt,A

YOI/TABEA CII,BIIIRUI/UI IJA OM ',qf I{A lMtI'!'U


rk' 1tlof. ll(r\l,t'.\'.

$r

DEZ-

ll tr. s. (lri74)

Llrlntroversa iu leg[,turii ru tratttra ,;i gradul r[e rteost:lrile irr slrttr;l tn';r, (inri(!l'rrIrri la, om Ei la tttaimu$e, care ir, lttat, rtarytere a(iunl vreo cillslrrez+.t'c;rri, tnr lr lrraf irrr:ii sfir'ryit,, cu toate ed, subiecful cortlnrversei este in prezettt, (iu tolrrl ;rttrrl rler,il, rrr';r, ma,i itraint,er. lni{;ial se a'filtna ryi se realittnil cu o lrersisten{,I, rteobi;uuilii irr;rririrrl,ir tleielrrlrri l,rrl,ulor tnaimufelor, clrilr qi al celol nuri superioarc, ck [el.] se dcoselrcStc rlc ctrl al orrtulrri ;rrirr. absen{;a, unor st'nrcturi atit, de b[,td,toal'e l:l oclri ca lolrii posttrliori ai crnisfcrt,'lol cercbr':rltr, ryi lrrin eorlrul postierior:r,l vcntricrtltti la,teurl;i hi,Ttpor:a,rn?1t:t nr,i.nor corr{,inrrtc irr a,coi kr}ri, care sirrt atit dc e'r'iden{,ia$i la orn. Adevfrul insf - cii cele trci stnrct,uri in chestirtno si.nl, lo1, a,til, rler lrillr tlczvollat,o la ttrir,irnuf,e cil qi la t:r'eierul runarl, sa,rt cltia,r tttiri lline,;i r:,L esfo cirrilclcr:istic lrctrlnr torr,tc I-)rimtttela (daci, exclud.em lemurienii) ca ele sii posctte acester pd,r'{i llinc ctezvnlta,te - uro () ba,zil, tot atit cle sigurd, ca oricare altd, afirrnaf,ie clin ir,uatornia conrparilt5,. Dc lrltfol, cst,e ir,dmis de oricare rlin lungul qir de anatorniryti carc au aoorclat. in ultimii ani, o a,tenlie specia'lii, aranjamentului complicateior circumvolufii qi scizuri care apar pe suprnfala emisferelor cerebrale la om qi la maimulele superioare c5, ele sint clispuse dup5, absolul, acelaEi plln la om ca qi la maimu$e. Fiecare circumvolutie ryi scizurd, principale rlin oreierul uuui crimlr:r,nzeu cste bine reprezentatd, ln cel al omului, a;a incit terminologitr, care se aplicir, la, unul oorespuncle ryi celuilalt. Asupra acestui punct nu existi, nici o rleosebire tle opinii. Acurn ci!il':r, ani, profesorul Bisclr.off a publicat un memoriu 70 asuprrr, circuntvoluf,iilor cerebrale la om qi maimufe qi cleoarece scopul savantului meu coleg cu siguran$d, c5, nu era cle a, micrsora, valoarea deosebirilor dintre maimule qi om, in aceasti, privinfl,, sint, bucuros sa-l citez: ,,Un fapt cunoscut, necontestat d,e nimeni, este c5, maimulele ryi ln special urangutilnul, cirnpanzeul qi gorila sint foarte apropiate cle om prin organizafia lor, mult na,i aprolriate decit de oricir,re animal. Privind problema numai clin punctrrl tle vccleLc al organizut;iei, probrr,bil cL nimeni nu va fi contestat, r'reoclat,fl pd,rerea, lui Irinuic cra omul ar t,rebui plll,sir,l numai ca o specie aparte in fruntea rnaniferelor ryi a maimulelor menfionate. Ambele u,rtltf prin toate organele lor o af initate atit, de apropiatS,, incib este nevoie dc cea rnai cxact L cercetare anatornic[ pentru a d.emonstra acele deosebiri care reahnente existd,. La fel esl,e qi creierul. Creierul omului, al urangutanului, al cimpanzeului, al gorilei, cu toate deosebirile importante pe c.lre le prezint5,, sint foarbe apropiate unul de alt'ul" (cap. I, p. 101).
io Die Grosshirn-Wirtdungen
des X,Ienschen, Tn

,,Abhantllungen der

Ii.

Bayerischcn Akadenric", vol.

X,

1868.

STNUCT'UITA

E]EEiTEF.I-] I,{,J

t69

N6 r.[,rrrirrrl n,tltrtri ltirri o cglrtlgver$i"r, itr privitr{.'rt rtsentt-ttt[,rii, itt ttitt'il,ttLerele Itltltl:rintre crreieml nrairnut,ei ryi al onrului; ,,si rrici rrnn, in ltlivirr{a i'tst,tltilnfi,rii trinrit,ot tle apropiato dintre cintlra,nzell, rlrangutan qi otn, chiar itr tletaliile araniatrtetrt,uhti t:irtlrtln\.()triliitbr qi scrizurilor emisferelor cerebrale. Si, cxamininrl deoscbir:ilo dintre creicrul tnaitrtuf,elor celor mai superioare si al omului, existl, oare vreo problemi, serioas{, privind naturil, qi graclul acestor cleosebiri ? S-a aclmis cd, emisferele cerebrale ttle omului stnt absolut;. tsi relativ rnai mari decit cele ale urangutanului ryi ate cimpanzeului ; c[ lobii stii frontali sint mai pufin teqifi cle c[tre proeminenqa supe:ioar5, a bollii or]:itelor ; cd, circumvolufiile '1i scizuiile salc sint dispuse,, de reguld, mai pulin simetric nsi prczint5, ttn nttmd,r mai mare tle pliuri secuntlare. Esfe de trsemenea ad,mi,s, de regul5,, cd, la om scizttra temllorooccipitald, sau pelpend.icular-extern[, care este cle obicei o tr[,sd,turi, atit cle ltutelnic pronunf,atd, la creieiul maimu{ei. nu este clecit slab pronunfati. Dste cle asemenea clar ci, nici una dintre aceste cleosebiri nu constituie o d.emaicafie pronunfat5, intre creierul omului qi al maimufe,i. ln privinfa scizurii perpendiculare externe a, lui Gratiolet, profesorul 'Iurner observa, de -tlespre exeinplu, creierul uman ?1 : ,,LA unele creiere [scizura perpendiculari, extern5,] nu apare d.ecit ca o fisurf,, a marginii'emisferei, ins5, la altele se extinde pe o oa,recare distan,t5,, mai mult sau mai pulin transversal spre exterior. Am vdzut-o la, emisfera dreaptd, a unui creier de ferneie trectndcu mai mult cle 5 cm spre exterior I la un alt exemplar, de asemenea la emisfera tlreapt'i' crl mergea 1 crn in afard, qi apoi se'prelungea in jos lrinl, la rnarginea inferioaril, a supra,lie-tei oxterioare zt emisferei. nbnmitalea, inrper{ect[, tr acestei scizut'i lit, tttaiot'itillea creiert-'1ot' unlane, in courpara{,ie (,u claritatea ei remarcabil5, la, cleierttl. rrrajoli[ii{,ii ct'atltttnttlnelor, esto tlatoraf5, prezen!,ei la prinrele a anunritor t,ircumvolu{ii sccurrdalrt, supet'l'icialr:, bitte pronunfate, cat'e trec-peste scizuri, ;i unesc lobrrl pa,r'ietal r,u crel occipital. Cu cit, aceste cir:eumvoluf,ii, care fac punte, sint, situate mai aprr)A,l)e tle sr,izula lorrgil tttlinirlii, t'tr atit ntai sr:rtltit, esto scizura parietooecipita,l[ externfltt (ca,p. I, l). l!). Oblitera,rea, scizurii lrerpencliculare cxtenre l, lui (lrat,itrlel urr e$t,o r[er,i lltl ca,.r:ltltel' itl .rei*rului Lte del *lt[, parte, dezv.lt,are,, sr, oourplctfi, tt, tr,tt-stituie url
ruerrl,alc,

fortnintl 1tttnl,o", de o patte sau de:r,lta, a, fost, observalii, rle relrcllll,o oli rlo trill,t'o prof. Il,olleston, tll. l[arshall, rll. ]irocu, qi prof. lllrrnrcr. Lu, sfir'ryi1rrl urrei hrlr'.iri spcciilltl :ltilll)l-'ll, i"t'cesl,ui subiect', a,rresta din urrnil scrie 72 : ,,Llele trei creiele de ciurpanzeu descrisrl tturi sus tlovertt'sc cir, ij^otteralizttre:I po (rille Gratiolel, a incercat, s-o tled,uc5, din absen{,a crornplctir, n, llrinrei cireumvolulii rle legiifur'[ ryi acoperirea celei cle a rlona, ca trd,sd,turi eminarnente caracteristice ale cleierului cimpanzeului, nu se aplicf lrrtotcleauna. Numai la un singur exemplar prin aceste particularitl,fi creierul a urmat regula exprimat5, de Gratiolet. In ceea ce priveryte prezenla circumvolufiei superioare de leg5,tur5,, sint tentat sir, cred cd, ea a, existat la cel pulin urra diu emisfere, la rnajoritatea creierelor acestor animale, carc au fost pin[, in prenent tlesenal,e sau tlescrisc. Pozi[ia superficizr,lii, & celei cle-a cloua circumvolulie clc legd,tur[ este evitlent mai_plt'll frecvent'i, qi cred. cL pin[, acum nu a fost v[zutl, decit la creierul inregistrat in aceastS, comunicare. Aranjamentul asimetric al circumvolufiilor celor doud, emisfere la care obscrval,orii anteriori s-au referit in rlescrierile lor est,e tle asernenea clar ilustrat la aceste exelnplare" (p. 8, I ). Ohiar clacI, scizura tcmporoocipitalfl san perpenrlicultlr5, exl,ernf ar fi un sernn disl,incl,iv itrtro mainrufele superioare qi onr, valoarca, unui aselnenea caracter rlistinr-rti'r'a,r tleveni foarte indoielnicf prin structura creierului la maimufole platirinc. f)e fapt, pe r,inrl soizura, temporooccipitall, esl,e una dintre cele mai constante la catrlrine sau la, rnairnu{,elc din lutnea veche, ea nu este niciodat[ foarte puternic dezvoltati, la maimulele clin lumea nou[, I ea estc
?r Conuolutions of the Hurnan Cerebntrn,

',rtstant 'rna'. ca,racter constant a,l creierului rnaimu{,ei sirperioare, deoarece Ll cirnpanzett olrlitelaloa, tnai ttrttll, sau mai ptrlin cxl,ensir'5, a sc,izurii perlrentliculare cxt,ernc clo r'[,tro ,,cilctunvrllu{;iile

callg

Considered, 1866,

p. 72,

Topographi-

Note mai ales asupra circumvoluliilor de trecere Proceedings of the Rogal Societg of Edinburgh, 1865-1866.
?2

din creierul cimpanzeului,

DIISCENDL;NTA OMUI,UT

irlrsent[, la ltlut,irirlelc lttali ttrici, rtttlirttetttat'e, ltl, f it'hcc'iu, t", $i rruri trrr-tll sutt tttit,I lrrr{'in olrliterati, de circumvoluliiile de legf,,l,uril lir, Ateles. Lin caractttr tttrre este ilt,if de rir1'ia,[il llt liltritcrlr:, tttrei sittgttt'(.1 gt'lll)(' llll 1ro;ttt: :l \ ('il, lnal'e \:aloare t,axontlmicft. $-a rnai stabilil, {e asgrnelreA, cir, gr:atlul tte asitttetlie it, (rit'('[llnr.oltt!iilol in lttttlrel+l gllisfere ale creierului llrnall prezint[, rnuri varia,t;ii indivichrale ryi cI, la a,ceri inrlivizi tlin rasa lroqima,nfi, cale au fost; exanriria,{i cilcumvolu!,iile ryi seizurilcl colot tlotti"t, tltttisfct'tr ('l'ill trottsirJeriallil mai pu{in colnplica,t,c qi rna,i sinrel,rice decit la cteielttl ettt'o1)e:inr-ptt t:ittrl Jl r,iti_r'ir irrdivizi dintfe riirnparrrei cornplexit,at,ea, ryi a,sitnetlialor tlevitre evirltrrtlit,. Acesttl t,slt'll1:ri ltkls rrazul la trreie-,rul nnr.ri tirriju cinrpnrrzeu rlasoul figtn:a,l, tle tll. .lit'ocrt (I."Ordre rlcs J't'i ttroll':s, p. 165, fig. 11). Apgi iar.Lryi, in ceea, co pliveSle pr:oblettta tnii'rirrrii llb$ttlttt,t', s-il_ sl,tthilil' czi tlifeltrtr{lr tJipl,re cel mai maie qi cel rnai mic creier de om sd,niltos este mai rrrartt tlecit diferen{tl tlinllrt cel mai mic creier d"e oln sd,nd,l,os 6i cel nrai mare creier tle cimlltlnzell sa'll ul'itngut,att. I)e altfel, exist5, o imprejura,rc tn care creierul ura,ngul,trnului p1 { citnparrzeului seamd,nd, cu cel al omului, ins[, in care ele se deosebesc cle maitnufelc infel'ir]41'er Ei anurno ln prezenf,a a douf,, corpora cand,icantia, Cynom,orplta, tt+'ttlincl clcelt lllla. * :Ivind. in vederc-acestc fapte, nu arn nici o ezitare ca itl:ttrttsl. il,ll; 187'1, si, rtllttlt, gi sI, insist asupra propozifiei pe care am enunfat-o itt I86374. ' ,,ln md,.*urditr-.utj s,stb vorha tle sl,ruct,ilra cerebral5, cste tltrci clar cii, otnul se tleosebeqte mai pulin de cimpanzeu sau de urangutan clecil, se deosebesc ace-1tia clrial de mtrimrtplb inferidarb ryi cL tLe6setrirea dintre creierul cimpanzeulrri qi al omului este alrrualte neinsernnatS, dao5 sb courparfi, cu cliferen,ta r].intre creieiul de cintlra,nzeu |i cel itl utnti lemutia,n". Ln llcrarea la care nr-aur referit, plof. Ilischoff r)r1 neag[' pilrtell a dotta a acestei -lipsitfi, de imporl,artfl, ^cii, nt e tle ntira't'e clacf,, afinnafii, insd, face mai intii obscrt'afia, unui lernririan sint, foa,rte cliferite ,1i,in al tltlilen, r'ind, r'otrtimtil, treierui rinui urangut,an ,si al sf,, afirme c{,, ,,tlacfrcompar[m coniJecutiv creieml unui o]tl (,lt cel al ttntti rtr:itngrtt,errt, creierul 'cel acestuia cu al unli cimpanzeu 6i pc ar,esta cu cel al ttneri qorilc 5i a1a, .tuai tlepa}te t:tr al unni Hyloba,tes, Semnopi'lhecus, Gltirocephal,u,s, Cercopilhe(il;r, tr'[attutt-tr.s, (lt:bus,^Uall[tlu'in, Iremtu., Stinnps, Hapala, riu vom intilni o intrerupere rttai nritt'o $ull chitrr' 1'e11, ittil, rle ntare in gradul tlehezvoltu,r:e'al circumvolu{,iilor rlrrpir, oul}I gdsinr itrtle treierttl ttttui ottt 6i cel tt,l rtnui urangut;an sau al umri citnpanzelt". fril,'o2,ro e1 r[spunrl, ma,i intti, c5,, incliferent rlllcl, aceaslti, trfit'tttit,{,itl est,e arlevlt:atI, sal falsfi, eA r1n ru.c a6solui; nimic rle-a fa,ce cu ideen cnrttr!,atii in -,l/ait's l)lacc i,rt, l{ahtrc 'f-Locu,lomul,uiitt,n,al,u,rdl, care nu sc referir, numili l:r, rleztttltareir, oit:tumt'olufiilorr ci l:t, slrttc{ura intregulli creier. jiacf,, 'pnrf. lliscrhoff ,si-ar fi dat,. osteneal6 sii se raPorteze ltr, 1r. 96 -pe care o critic5,, :rr fi gdsit urmd,t,orul llasa,j-: :,$i.est,e rtu ilm[nunl, rettrrrrcabil a lucr.fi,rii cil, cn toa-te cd,, in md,sura cunoryiinf,elor noastre"actuale, et:istd,..o inl,rerultete ,strttct,ural[, -creiere sirniene,- aceastfl, lacund, nu se situeazfi, iutre ottt adevirat,I, in seria formelor de gi maimllele asem[,nd,toare omului, ci intre simienii infeliori ryi foartc inferior:i s.a,u'. cu alt,e cuvinte, intre maimulete tlin lumea veche qi cea nou[, pc d.e o parte, qi lemurieSli, Pe de alt5 pai.te. De fapt, fiecare lemurian cale a fost examinat ping.acum alc celebelul parlial vizibil tle sus qi lobril s6u posterior, confinind. cornul posterior ryi Hippoca,nxpus ntinor, rnai mult sau mai pufin rud.imenti,r. Fiecare hh,palict, fie_care maimu!,i, lqerjcag[,, fiecare ma,irmr!,ii, rlil lumei, veche, babuin sau antropoid, are, din contra, cerebelul sfly ascuns_cle p-artea posterioari, a lobiior cerebrali qi un cornposterior mare cuHi,ppoc&rnpus m'inor bine d.ezvoltat". Aeeastf,, afirmalie e a'o descrieie strict exactS, tu cee ce se cunoqtea atunci cind a fost fi,c1t[, gi nu imi pare sd, fie decit numai aparyn! .sld,bit5, cle cd,tre tlescoperirea ulterioard, a dezvolt[rii reh]tiv slabe a lobilor posl,eriori la Siamang qi la maimut,a url6toare. Cu toat1 scurtimea excepfiona,lfl, a, lobilor postbriori la acesl,e d.ouI, spe,c.ri,_nimeni +u r? pretinde cf,, ereierul lor s" apiopie cltqi de pulin cle cel al lemurienilor.. $1 dqc3' in loc de u, lluqe ,pe Hapale in afara-lodului sd,ri natrirai, dupI, cgm face prof. Bischoff in mod cu l,otul de ireinleies, vom inqira seria animalelol pe care le-a menlionat in modul urmi,tor : Homo,
?3

Flower, On tlv Anatomg of Pithecia monachus, ln

7a llnrt's Place

in l{uture, p. 102.

Proceedings

of thc Zootogical Socielg",

7862.

STRUCTI]RA CRETERULUI

r7r

Pithectts, Iroglorlytes, H,ylobates, Semnopi,thecus, Cgynocephaltcs, Cercopitlr,euus) Macacu's, Cebttq, Cattitlw'i:t', Hapate, Lemur, Stenops; md, lncumet sd, reafirm c[ rnarea, intr_erupere in aceastd serie este situatir, intre Ha,pale ,xl L,emrn' gi c5, intrerupe ea este consiclerabil mai mare tleclt cea, intt.e olictre ai{i rloi termeni rlin seria de; mai su,s. Prof . llischoff ignoreazi {eptttl cli nrult tirnp iriainl,e dc a sclie el Glatiolet a sug'erat separarea lertnrienilor de ce]elalte -Plf,mute din inolivul chiar':rl rlcr'sebirii clint,re caractclerle lor cerebrale qi cil, prof. Flower a fdcut urmfitoarele observa,tii in der,nrsul clescrierii sale a creierului unui I-,,ori javanez 75 : ,,Dste in special remarcabil faptul ci, in dezroltarea lobilor -posteriori nu existf,, nici o asemd,nare cri lenrurienii, ln afaril cle creiernl emisferic la, acele rnitimufe gale sint, de obicei presllpuse si, se apropie cle aceasti farnilic intr-alte privin!,e, anume rnembrii inferiori ai grupe,i platirine". in ceea ce prive;te structura creiertlui Ia aclult, atuncri contribufiile foarte considerabile la cunorstinfell noastre, care au fost aduse cle lucririle atitor cet'cetltori in ultimii zece ani, justificS, 1le deplin afirma!,ia f[cut[, de mine in 18ti3. S-a spus e[, chiar admit'intl .l]se' mi,narea rlintie creierul omului adull, qi cel al maimufelor, totuqi aceste organe rf,min in realitate foarte cliferite, deoa,rece prezint5, deosebiri funclamentale in modul lor de dezvoltare. I{imeni nu e mai dispus declt, mine s5, ailmitd, forfa acestui argument dacf,, ln d.ezvoli'areir, lor exist[, intr-r.r,cler'5,i asemenea rteosebiri funclamentale. insd, neg existenfa faptelor. I)in r,onl,r'{I, erist[ o lu'monie fnndamenta]il in dezvolt,area t'reiemltri la om tsi maimufe. (lral iolet a lansirt, rfilrnlrl,ia, trii existl o deoseltire fttndltmentall, irt dez,volta,rea creier.nlni lir rrrairnu!,e ryi la orn, t:orrslind rlin fa,lrtttl ct"r, ln nutirnule scizut'ile care iryi l'ac primele lrprn.i!ia, sint,sitrrrale irr reginrrel, lrosleliorrri"r:r, ernisfelekr ccrelrrnle, 1re citttl llt l'etttstrl uman st'iztu'ile rlevitt trlti intii lizihile itt lrilrii lt'oltlali ?(;. :\trastit, lrfir'nu{ie gener:uli"r t,slr bazati pe rlotri oltselv:tlii, tttt:r itsupl'ir, untri gilron lu,pr'oirlrt^ ;re ltrrnr,trrl rlr: :r fi rtirst'rrl l:t (':rt't, t,iI'r'itl'llvolufiile litrstet'io:tl't1 el'tlll .,,lline dezvoll,atet' pe r,inrl r.ele lllt, lobilirr frutrluli el'ult ,,,lrlri:t jrrdicirt;tit'77 (t'rt1r. l, p. ;39) -- qi tea,lrrlt,f, lsll-[,]'il, nnrri fel,us llmA,ll inl,r'=lr )2-a sart {1, lj]i-it silrl,iimirl:"t, tlr: gest,tttie ulet'inii', la care (lralicrlef, note:lz[, t,it ittsuh, er'a, neacoperitti,, insd c[, l,ol,ttqi ,,les itltrisures sOtnent le lobe aul6r.ieur., une scissrll'r) l)elr profonde indiqrre lu, sdpartl,iolt tlttlobe occipital, 1rt\s-rdtluit;r rt'aillettrs rlis r.ette dporlre. Ir l'$1e rle hr, surface cdrelrrale esl, eli(rore a,bsolutnenl; lisset'. Aceste aspecte lrle creienrlui sint, dal,e in plan.sir, a IL-a, fig. 11,2, ii din lttct'itretr cit,irtX,, lr,ltitincl pfirf,ile sulrelioare, latrrrale gi itrferioare ale ernisfereltlr, ins[, nu vederea, inter.ioar[. iltelitd, notat, cri rlesemrl nu confirtni, citursi tte pulirr descrierea, ltti Gratiolet, intnttrit scizura (rlnl,erotenrporali"r,) de pe jumfltatea, posterioarir, a, fe!,ei entisfer'ei este rnai 1trouuuf,at,6 decit oricrlro din cele vag indicate ln jumd,tatea anterioarfl. Du,cil tlesetttrl este corotr el nu justificf,, in nici un fel concluzia, hri Gratiolet : ,,Il y rr tlonc entre ces_ cervea,qx (celui rl'trn Catlittn'ir et cl'nn gilrbon) et, celui tlu fotus httntain une tliffdlellce fonclamentale. (]ltez r,elui-cir lougtenrps rrvlrnl, rlrre lt,s lrlis lemporrux lll)paraissent, les plis fronta,ux essnyertt t[texister".
75

'lranslr:lions oI l.lrt Zoological Socicty, 18{i2, vol. V. ; les plis antdt'icurs sc tlfvcloppe ttt ltlus
ltlis pustdt'icttt's sc tlcvtlloll-

?6 ,r{)ltr.z Lotrs lt:s sittgtis, lirs

lrenL lcs pl'erlrirrs

tard, aussi le vclLtbrcr occipit:rlc et la ltrtriirtlle sott[ellcs lt'lltLive ttretrt tt'is gratrtl.ts chez le ftettts. l,'Ilotrrtntl
pri:;errLe rtne exceptiort rctttar<lttirblc cluattt

IV, fig. 3) scizrrra lui Ilolantlo qi nna ilintre circntnvttlu[.iilc florrLale. 'lotrr;i tll. Alix, lu lucrlrea sa lfolir:e sttr les lruuurtx anllropologiques de Gratiolet,,l\'tim. de la Sot:i6td d'Antltropologie cle lhris", 18(;8, p. 32), scrie astfel : ,,GrrrtioleL;r eu erttre les tnains le cerveau tl'ttrt fcttts tle
Gibbon, singe inrinemurenI sttpt'ieut, ct telletuenL si lapprochd de l'olartg, <1rre des nrrttrrllistcs tt'i's compdtettts I'ont rrrngt! pitrmi lcs lrrrthlopoitles. II. IInxley, par exenlple, n'hdsiLe pas srll ce point. l:)h bien, c'est sur le cetvettt d'urr fceLus cte Gibbon que Liratiolet. a vu les circonuv Itttiotts tlu lobe temporo-sphinoidal dljd ditreloppt s lors qu'il n'eristent pas encore de plis sur Ie lobe frontal. ll itait donc bien autorisd ii clire que chez I'homme les cit'convoluLions apparaisseu[ d'aenco, tantlis que chez les sirrges elles sc tleveloppent d' or en a.".

i I'clrorlttc

tltr

I'apparitiort tles plis frorrtaux, qtti sonI les pt'etrtiet's itt-

rliqrris; uruis le ddl'cloppetnettL gtlu(lt'al tlu lobe frontal, envisagd scltlcruettL par ri4)pot'L it sott vttlttttltl, sttit les
rndnres lois clue clans lcs singes".

(ilatiolet' I'Itrnoire stlr

Ie plis cdribraur de I'Homrne et les Prirnules, p. 39, tab.

IV, fig.

3.

?? CuvittLele

lui

Gratiolet.

sint (cap. I, p.

1i9)

,,Dans

le feLus dont il s':rgit, les plis cdrr'dbratrx pnsLdrieurs sonL bien rltlveloppcs, tantlis tlrte les plis du lobe frorttal sotrt ii peinc inrlirlttd:s". I)est'nttl lrrltli tolursi tltsLttl tle clar (1t. 1,

772

DESCENDEMTA OMULUI

;rlel, memoriu asupra acestui strbiect. lieznltatele l'inale ale t.ercet[,rilor lor 1rot, fi rezumate tlupd, clll]t urnteazf,, : l. -- f:a felusul urnall sr'izulir lrri Sylvius se folrneaz5, ln cea de-a treia lun'i de {tisiirt,ic rrterini-1. in uceastri lunri ;i in tren tle-il 1ra,t,ra, emisferele cerebra,le sint netetle;i l'r'rlunjit,e (cu excopfia, invaginfrii sylviene) ryi proeminernit inapoi mult dincolo cte cerebel. 2. - Scizurile propriu-zise incep s[ aparfl in intervalul dintre sfirqitul lunii a patra ryi inceputul celei cle-a $asea a vielii fetale. Bcker are insd, grijd, sd, indice ctr, nu numai timpult ci \qi ord,inea aparifiei este supus5, unei varialii inclivid.uale considerabile. Totuqi, in nici un caz nu apar primele nici scizurile frontale, nici cele temporale. I)e fapt, prima scizur[, care apare este situatd, pe fala interioarfl, a emisferei (din care cu,uzri (iratiolet, crlr'e nll plro s[ fi eraminat acel aspect Ia fetusul s[,t, fir[, ind.oiali, c6 a l,recut-o tru verleren,) ;i esle {ie striznru pclpendicular5, int,ernr-r, (occipittlparietald,), fie scizuru tulcarinfi,, n,ccsL,ea clorri'r, fiind foarte e,pr:opi:lte lula tle alttr, ryi eveutual rmindtr-se. l)e regrrlli (reil occilril,opariel,all aprrre pritrut. :i. --i'n nll,ima parte a acestei periorr,dc, o all,ii scizurt-r,, ;i anurne cea ,,post,eroparie1a,II,, sau ,,scizura lui Rolandott se dezvoltfl;i este urmatd,, in cnr'sttl lunii a ryasea,. tle celelall,e sctizuri principale alrr lolrilor frontali, parietali, temporali qi occipitali. Nu exisl;il tol,u;i vl.eo rtovarl:i rrltrri, cir, unn, rlintre acestea apare ln mod constant inaintea celorlalt,e ;i esl,e l'elll:r,rcabil cil, lrr, crreier, in perioatltr, elcscrisii, qi figuratd de Heker, scizura anterotemlrtilalii, (scissure ,ltaral,ldb), atit tle caracteristicf,, lrentrtt creierttl maitnu{ei, este l;ot; at,it; tle bine, dac[, rnr rnai bine dezvoltnlri rlecit scizuril lrti Rolanrlo ryi est,e ntult ntai marcalir tlecit scizurile fnrnt:rle propt'iu-zisc. . Lnirrcl ftlplck: trg& ouln sint t,le fl(,ulll, itni llrre cir oltlinen apari{,iei scizurilor ryi ll circunrroluliilor lt, rrr'eiclul fill,ului urnau este itt perfec:tfi, n,rtnottie cu teoria general[ [], evirlu!,iei qi olr ipol,ezlu t,ii, ornrrl rt er.olnat, tlint;r-o fr-rrmi, o{trecirre a,setnfi,nd,toare maiurufei, rrr l,oale ci, mr poill,e fi inrloialf,, cii {roea, Iormir, ern, itt tnulte privinle, tliferitf,, de otirrei reprezent,ant nl primatelor aetuale. ^ Von IJaei ne-a inv[fat aculn o jumritate d"e secol c5 in decursul dezvoltf,rii lor animalele inrudite manifestari mai intii caracterele grupelor mai mari cil,rora Ie apar{,inqit treptat,, dobintl"esc pe cele care le restring tn limitele familiei, genului ,si speciei; qi a doverlit in ireelagi timp ci,^nici un statliu de dbzvoltare al unui animal superior mr este absolul, similar cu starea adult5, a vreunui animal inferior. Dste foarte corect d.e a spune c[, o broascli t,reee prin fazl-r, de perste, intrucit la o pe.rioadil n viefii sale mormolocul are l,oato caracl ercle rrirui perst,e ryi habn nu s-ar fi dez;voltat mai cleparte ar fi fost grupat printre peqti. lllot er,tit ttb ir,tleid,ra,t este insti ci, rnormolocul estc foarbe diferit de orice peqte cunosc[l;. llot arsa se pot,t,c spune in motl corect cL creierul unui fetus urna,n in luna a cince:l esl,c nn numai creierul unei milinrrtfe, ci al unui Arotop'ithrc?{s sau mairnnlti asemi,nf,,toale ctt nn hapalid, tleoarece emisferele lui'cu marele lob posterior fd,rir, scizuri, afar5, tle cea a lui Sylvins qt cea ca,lcarinfl, prezint5 caraeteristicile intilnite numai la prirnatele arctopitec,iene. *prin scizura lui Sylvins Ills1e insii tot at,il, tle acievfirnt, dupti cnm observl, Gratiolet, ci, lu,rg rleschisfi, el se tleoseberyl,e tle'creierul oric[,r'tti htlralitl actual. ]'5,r[, lncloiali, cd, ar fi tnult; rniri aserniini,tor trrtriolului unui ff,,t, avansrt :r,l uliui htpalitl. I{u qtim insi, absolttl, rrilttitl tlespre rlezr.oltarea creierului lrr, ha,pa,licle. fri] platirincle propriu-zise singura ollservafie pe ca,re o cunosc este fricut,ii, tte l?rursch, cme la creicrul unui fi,t tle 0ebu,s a'pellu, a, gf,sit, iil ufilrX, tle scizurl lui S.vl.r'ius qi scizura profrtnclS, calca,rinil, nrtma,i tl scizttt'f, foarte superficialt"r, :rnterotemltoralit, (sc'issu,re parulli\e a lui Gral,ioleb). Or, aeest fapt, luat impreuni, cu faptul ci, scizur& a,nterol,emporali, este prezenti, l:r, platirine, ca cle exemplu la Sairnirii, la care prezintir, numai simple urme de scizuri Pg lrrn1[tatea anterioarS, a exteriomlui emisferelor cerebrale sau nici o urmd,, ff,ri, indoialfi
?o Zur Entwickelungsgeschichte cler lturchen und. Win' zs Uber tlie tgpische Anordrutng tler Furchen und Wintlnngen uuf tler Grossftirn-I/emisphtiren tles lVlenschen dungen der Grcsshirn-Hemisphiiren im ltoetus des X[et schen,ln,,Archiv fiir Anthropologie", 1868, lII. urttl tler Aflen,11 ,,Alclriv fi.ir Anthrollologic", 1868, lII.

Totuqi, d.e la Gratiolet lncoace tlezvoltarea circumvolufiilor ,ri a scizurilor creierului au constituit subiectul nnor cercetilri reinnoite tle c5,tre Schmid.t, Bischoff, Pansch tt, Si mai ales de c5,tre Ecker ?e a cd,rui lucrare este nu nttmai cea mai recentii, ci ryi cel mai com-

SfRUCTURA CREIERULU1

tls

c5, facest aspect.] oferd,, intr-o oarecare mflsuri, o clovacli, suficient5, ln favoarea ipotezei lui Gratiolet, c1up5, care scizurile posterioare apar inaintea celor anterioa,re in creierul platirinelor. insi, nu urmeaz6, citrrryi de pu,tin cd, regula care poate fi valabild, pentru platiiini se extinde qi ta catarini. Nu arrem absolut nici o informalie referitoare la clezvoltarea rrreiernlui la (l.qnomorptha qi ln ceea ce priveryte Antlt't'opotno?'pfta mr se^qt,ie cleeit descrierea creiemlui gillorrului aproalre c1e nastere, la care ne-arn rcferit rnni sus. In rnomentul tle frrl'[ rru existi, lrici rrrnbri, cle rlovilrl5, care si, arate c[ sciznrile unui creier cle cimlranzeu stlt llritngutan nn apar in aceeaqi ortlitte ca la om. Gratiolet iqi incepe prefala cu aforismul : ,,Il est dangereux dans les sciences de conclure trop vitett. l\Ii-e teamfl, cd, el a uitat aceast5, maxim[, sd,nd,toasi, cincl a ajuns in culsul lucrd,rii sale la discutarea d,eosebirilor dintre oameni qi maimufe. Fd,r5, intloiald, cd, excelentul autor al uneia clintre cele mai remarcabile contribufii la inlelegerea just5, a creierului mamiferelor care a fost, f6,cutd, vreotlat5, ar fi fost primul care si, admiti, insuficienla datelor sa,le, daci, ar fi tr[it si, beneficieze de progtesul cercetdrilor. ]Iefericirea este cli r.oncluziile slrle a,u fost, folosite de persoil,ne necompet;ente in a aprecia fundantetrt,ttl lor, (.:1, :rlgttnrente irt fa,t'oalea, obst:uranf ismnlui 80. Ilsle insii, import,ant tle remarcat c[, daci Gratiolet arc sou nu clreptal,e in ipotez:t sa, llrivitoerc lr ordinea relativ5, a aparifiei scizurilor l,emporale ,si frontale, rd,mine faptrrl ci inainle tle aparifi:l srrizurilor lemporale sau frontale creieirul fetusulrri uman prezintf, t.rractere cfrre se gfisesc numai la cea mai inferioali, grupd, c1e primate (excluzind lemrtrienii); qi uceltsta esle oxr1,(:1, lir ce nr lretnri sf, ne agtept5,m, daci, otnul a rezulte,t; ditt trrr'rdifit,:rleR, t,l'{r1rt:rtir,.,, ',.,']eiltryi folttte ('iu cen, rlirt eare se tra,g trelelalte primate.
80 l le

rx(.rlrl)ltr, :rlrat..lt. l,r.r'.unle, lrr lratrtl'lrltil siu litgrrizitor l.e l)truiirrisme el I'l)rigine de l'Homme, 1873.

PAItTEA A II-a

Seleetia sexuetfi

{,API TOLLTL

AL TIIII-LNA

PRTNCIPIII.,E SilH,EC?'TET SEXUATIr"'


,ic,iL,.r,::';liff::,,':';:i:-ff:'i^il ;,:JIi:il,*llxl1;rut\':;,,,x1;'i,T,,_.ff;

- Ardoat'ca tnasculului - \rariabiliLrrtea masculului - Alegerca exelciLiilii rl.: clLrc Ientcli-r - Sclecfia sexualri corniraratii cu cca naLulaii - Iir.ecliLate:r la lrerioeclc corespltnziLoare de viafii, la anotimpuri corcspunzi.toar.' din An gi liiniLati rie scx llaporturile diutre clifcrite fortne tle ereditai.c llotir.cle penli'u crrre urrrrl din sexe gi Iiirerelul tnt sint, moclificafi prin selecfie sexnalii. - Suplirnenf asupra rtunrirlulni pro1;orIiciral ltl celor t]oiti scxc irr toL lcg,-.rrul airirrrri - Proporlia sexeior irr lcgliii-lrrir cu
scl

sexttalit

tc[.i:r trii I r rrirl ir.

La anitnalele care au sexele separ'ate, masculii se cl.eosebcsc in rnod. rlecLrsar de femele prin organele d.e reprodrlcere ; $i acestea constituie caracterele sexnale primare. Sexele se d"eosebesc insi, ad.esea prin ceca ce Ilunter a numit catactere sexuale scund.are, care nu sint direct legate c1e actul d.e reprocluccrre ; masclllii au, d.e ('-'{ernplu, anumit,e organe (:le sinrt si mirycare, care lipsesc la femel5, sau rnasculul le are rnai clezvoitate pentru a o g[si si a o ajunge mai ugcr ; cle asemeneA, mascrltlul are organe speciale cle prehensiune, pentru a o tine bine. Accste diri trrniit organe, cle o diversitate infinit5,, trec l,reptat ia cele care sint considrr:atr d.e obieci clrept primare ; ryi in unele cazuri pot fi cu gretl deosebite d.e ele ; ved-elir Asemenea cazvri la apend.icele complexe clin virful abilornenului la rnasculii unor insecte. Este aproape imposibil de hotflrll, care trebuie denumii,e primare si care secund.ar'r), a,far[ rtumai dae5 limitdrn termenul primar ]a glandele reprodueitoare. J)eseori feineia se deoseberyt;e cle rnascul prin faptul crri a,re or'{la,ne pentru hrrinirea sau ap;,rarea puilor ei, -curn sirit gland.ele mamare ale mamiferL'lor Di sactrl abdonrinal al marsupialelor. inciteva cazrLri, masculul arc de asemenea organe similare, care lipsesc la femelI,, cum sln1, receptaculele pentru icre la masculii unor pe$ti ;i cele clezvoltate temporar la masculii anumitor broaqte. Femelele majoribd,fii albinelor sint prev5,zute cu un clispozitiv special pentru a colecta $i a transporta polen, iar ovipozitorul lor este rnodifica,t lntr-un Ac pentrll apl,rarea la,rvelor' $i a eotnunitli!,ii. Se pot cita iirulte cazuri sinrilar:e, insii, aiei eie lnl ltr)

17S

DESCENDIII\TA OtuIULUI

itttc';.'l'seazit.

trxistil toturyi a,lte cleosebiri sexuale firir nici o legbtulI, cn orgaleltr leprocluczitoare primare, si ne ocupdrrr in special rle aecstea, curlt sint lalia,f for.fa

crustacei parazr\i si-au pierdut picioarele inotdtoare. La gneie 0,w"culio,nQ,clge exist5, o fiiaie cLecsebirc intremascul qi femel5 ln lungimea rost,rulni gau a tronipei2 ; ?ns5, seirinificalra.acesteia gi a_mulior cleosei;iri analoge nll ei;tc ciiu,li de puiirr inle_leasir,. I)eosebirile structurale clintre ceLe dou[ sc.xe, in legzitlr5, cu, d.ifc.:.itlil, riloduri d"e rlia!5 sint linritate ln general la ani;nalcle inferioare; ia cii,er.et, pIsilr'i ins5, ciocul masculului se d.eosebcgte d"e cel aL fcmelei. La Huia din l-Toua Zeelandd,, tleosebirea estc uimitor de mare, $i afld,rn d,e Ia d-r. Buller a cii lpAsculul foioseqte ciocul s5,u puternio pentru a extrage larvele insectelor d1n leml pu.tred., in timp ce femela incearcfi, p[rfiie mai moi cu ciocul ei consiclerabil mai lt*$, foarte incovoiat ,si flexibil, gi astfel ei se ajut5, reeiproc. in majoritate a oaztrrilor, cleosebirile sl,ructurale d.intre sexe sint rnai inult, sau rnai pu,tin clirect icgate d.e reprod,ucerea speciei; astfel, o fernelil care are de hr:init un ma1e pulilir clcr otiti din corpui ei arc nevoie de n'ai rnultii, hranii decit r]:rs,scului $i, i1 consecin!,[, ncoesitil rniiioacc speciale pentln a $i-o procura. tin ruascui care-brir.ieryte.un tirrrp foarte scrurt., qi-ar putea piei'cle fiir[ ni<;i un inconvenicrrt, prin rigfolosintil, organele sale pentru ploctirarea hrane-.i 1ns5 el gi-ar pirstr.a organele t1c iocomoliu.iti rstare perfecti,r a$& incit sil poatri ajunge feineJa,. Pe d.e attlu par.ts, leme1a iryi poate picrcle fd,r5, inconvenient organele ei cle zbor, inot sa,, *.-'u,s, dacir, ea qi-a dobindit trtptat obiceiuri care ar face asemcrra fac61t5{,i inutile. Aici nu ne ocupiiin iiisii clecit d"e selectia sexual[. Ace asta clepincl.e de avanta'itrl pe cal'{' anuritil,i irrclivizi ii au asupra altor'a rle acelaryi sex ;i specie numai irr leg[turii cu reproducerea. ;ltunci, cincl asemenea cazLrrilor men{ionatc mai sus, celc d.ou5, sex(j se deosebesc structural in tregeiturii cu clifcrite rirocluri clc via,tr"r, flri indoialir cF' ele au fost moaificate prin selectie naturaiir ryi pr:in ereclitatra 'liiiril,atf,, la rinul ryi acelaqi sex. $i, de asomenea, organele srxuale prirnare si erl,-r
1 \Ycst.x'ootl, ilIitiern O/as.sif. af Ittst:cis,t.ol. II, p. ir 11 2 Iiirbv atrrl Spctrct,, Itt!rr,tlur:lioit lo i)t'i'ii't.t afirtllIil rlespre 7'crttuis, nrirtrlionrttii lnai jos, sirrt. 1820, r'ol. III, p. 303. 3 ]jit'tls ol lletu Zetilu;iil, 1872, iiitirtttitrrl. ltri l.':riLz nliillrr. 66.
1r. IittIotitrtlorttl,

Pe lingX, cleosebirile sexuale primare ryi secrinclart,, cll cele dc nai sils, rnascuUi qi fc,melels anumitor airimale se d.eosebesc prin structri;:i in legiiturit, cu cliferite rnoduri cle via!5,;i citugi cle pulin sau nur']lai indiri:ct cu funcgiiie reproguciitoare. Astfel, femclele anur*itor d.iptr.re (Culi,cid,ae si 'Iabtnt,id,ue) sttg slige, po cind masculii. se hrd,nesc d.in flori gi au orificiul bucal Hpsit d.e rpand.ibuie t. Masculii anumi'Lcr fluturi cle noapte qi ai unor crustacei (de exemplu ?anct"it:,\ au.gura irnperfect inclrisi, gi nu se pot hrini. Masculii complementari. ai anumiiot ciriped.e trii,iese, ea ;i plantele epifite, sau pe JernelS, sau po forma hermafrodit:i ,,si nu au nici gurir, nici inembre prehensile. In aceste c{zuri, masculul este ccl care s-a rnaclificat li care a pierdut anumite ot'gane importantc pe care femellr ie, po,sed.5,. tn-alie .cazuri, feineia este cea careapierclut asemenea organe, deexgrnplu femela ]icuric,irrlui, cd,reia ii lipsesc aripile, cum sint qi ferueleie multcil. fluturi de noapto clin care unele nu ies nicioclatd, din cocon. i\fulte femele dc

in conira rivalilor, coiolitui s[u strilucitor tr.a sa de a cinta ;i alte asemenea caractere.
I'are

;i agrcsivitatca,

rnai rl']arcr alc ruascnlului, arnieler sale cle at,ac, ririjioacele 6e apilryi clifei'itele ornzunentr., facllta-

SELIiCTIA SEXUALA

u?

psntru hrir,nirea puilor intri, sub aceearyi influen!5,; acci indivizi care au proclus gi irr[,nit descenclenlii lor celrnai bincr-orlIsa, cr:ter"i,s par'ibrts, cel mai rna,re ]nliniir care "qi le moryteneascii superioritatea, pc cincl cei care qi-au prod.us si hrirnil, Cescenclen!,ii prost, yor ld,sa nu.rnai pulini petitru a lc rnoqilni capaeitatea tror rrai reclus;i. llcoarcce ru&scu.Lul trebuie si, giseascd, feiricla, ei arc nevoie c1e organo clc sim! ryi loconlo!,ie ; dacir, ins[ aeesto o]rgaile sint necesare pentm ce]elalte scopuri vitatrc, cum este in g;nc.rai cazwl, elc trebuiau sd, se clezvolto prin seleclie nal,uraLir. At,rinci clnd. n:.asculul a gJrsit femela, unori ei ale absolutii nevoie c1e organe prehensile pentru a o l,inr'. Astfs,.l, c1r. Wallace m5, infottrfreltzh a[ rnaseuiii anl1mitor fluturi cle noapte riu se poi impeiechea cu femelele d.acri tarryii san picioarele le slnt ruptr. La maseulii rnultor crust,acei oceanici, atunci cind. sint ad.ulJ,i, se moclificE, picioarele gi antenele in mod. extraord-inar pentru prehensiunea femelei ; prin llrrnAre, pu'oem irdnui cd, aceste organe le sint necesare pentru a,-qi reprocluce sp,:cia, ci aeesi,e animale sint aruncate cle valurile rlin larguL m5,rii $i, clacrl, cste ena, tlezvcl'tarca lor a fost rezultatul seleclic'i obiqnuil,e sau naturale. TJnele aniiaalc foarl,c iirferioare au fost rnoclificate cu acela;i soop ; astfel, la inascnlii anumitor viermi parazitq cind" slnt d"eplin ctr"ezvoltali, suprafala inir:rioar5, a p[rfii ter.minale a corpului lor clevine asprd, ca o vilziltoare qi cu aceasta ei. sr,t lncoli,cesc in jurul femelei gi o lin ln mocl perrnailent a. ,ltunci cincl colo doul sexe au exact acelagi nrorl cle via!,[, iar masculul arc organele senzcriale qi cle loeoino!,ie rnai itezr.oltate cltcit ale fernr:lei, s-ar
put;ea ca perfec{,iunea acesiora s5 fie inclispensabiiri nrasculului pentru & giisi femela, insil ln marea majoritate a cazltrilor ele nu servcsc rlectt peiltru a c1a unui rnascui un avanta,j asrlpra altuia, d.eoarece d"ac5, existd, d"estui timp rnasculii rnai pulin clotalivori'eugisrise linperech.r:ze cu femelele i $i, jucleclncl dup5, structura femelei, in toa,t e celela:.te privinle ei ar fi tot atit d.e bine ad"aptali pentru rnod-rr-l lor obiqnuit d.e viaJ,5,. I)coarece, ln assmenta cazuri rnascuLii au clobinclit strrictura Lor actnalii, nu pentru al fi lnai apli cle a supravielui in Lupta pent-ru existenlri, ci pentru cir, au ob!,inut un avaiitaj asupxa altor rnaseuli Di, prin fzr,ptr-rl c[ iltl tranrirni.s acest avantaj nuinai d.escenclen!,i1or lor masculi, selcc!,ia sexriald, trebuie s5 fi inti:at zlici tna"cf,iu,ne. fmlroi'ta:rla acesiei d.tosebirirn-a filcut sd clenumesc aoeast5, formil c1,-. si:ir:r!ic: seleclie sexualll. Dc asemenca, serlrioiul pi:lncipal Xle cat'e organeic prehcrisile it ad.r-rc inasculului este szi impied.icc ca fcmela s[-i $oa,pe lnainte c1e sosi;:ea aLtcr masculi sau aturrci cind. este atacat d-c ei I ace sto olgane s-au perfeclionat prin selec!,ie se,xualir, ad.ic5, prin avantajul ti oblntlit cle anumi,ti inclivizt asupra ril,'alilor lor. insri, ln majoritat':a caznrilor d"e acesi fei, es'ue imirosibil d.e a distinge efectele sr,-.itcliei naturale gi aie celci sexuale. S-al putea um1:le capitole lntregi cu. cletalii asupra deosebirilor d.intre sexe in privinla organelor ser-lzoriale, cle loeornofie si prehensilc. iflotu;i, d.eoaroce aceste stltrotuli nu sint rna,i interesairi,r. decit aiti,lr ildaptate 1rr, scoiturilc oblryrruife altl
4
1

Dl.

P.:r'r'icl prezinl"li accst. caz (,,Revue ScicnLificluc",

fcbrualie 1873, p. 865) ca fiind fatal credinlei in selecli:r scxuaii, intrucit, el prcsupunc ci eu ag atribui toate dcosebirilc intrc scxe selecii,-'i sexrtale. De aceea acest clistins naLuralist, ca ;i at.it. clc rnulli alfi francezi nu gi-au dat. osLcneala s5. lnfeleagi. rnicar primele principii ale sclecliei sexuule. I-rn natnralisL cnglez insisti cli orga.nele prehctt-

silc alc annnritor nr:rsr:nli nu s-ar fi puLut dezvolLa prin alegerea fcrnelci I Daci nu a$ fi vizut aceasti observafie, nu m-aqi fi glnrlit cd este posibil ca cineva s[ fi citit acest capitol gi sl-;i fi lnchipuit cd eu ag srisfinc ci. alcgerea perccirilor ar fi avul vrco legiturl cu clczvoltarea organnlrti prehensil l:,t rnascul,

DESCENDEN'l'A OAIrJLUI

i ittii, r-r;i trecc rLploapo corrrplet pesttr ele, dincl rruniai citcva, ca,zui'i pentu.r fio('ale clas[. Existii ntulte aite structuri ryi instincto care trebuie si, se f i dezvoltat prin rrlec,tic sexuali, cum sint ilrmele de atac ryi mijloaceLe cle apirlarc aie masc,ulilor pcnt'ru a Jupta cu rivalii lor qi a-i goni, culajul ryi agl'esivitatea 1or, diversr.,le lor: pocloabe, clispozitir.ele lor pen'bru a prochlce rnuzir5 r.ocal5 li instrurnentali, ryi glanclele lor de emis mirosuri, majoritatc,a accstor din urnrzi st;ructriri selvintl nurilai pentru a atrage ryi excita femela. Dste evident c5 aceste caractrrc sint iezultatul selecliei sc'xualer qi nu al acelei obignuite, deoarccc. mascuiii treinarmati, neinipociobii,i ryi neatrdg5,tori ar reursi tot atit de bine in lupta perrti'u cxisten!6 si ar iirsa o progeniturii nurneroasir, clacil nu ar cxista nrasculi rnai bincr inzestrali. Putem cled.uce c[ a;a ar fi, cleoarece femeiele care slnt neinarmate ;i neirnpoCobite sint in rnirsurd s[ suprar.ieluiasczl ,;i si se iirmulteased. Caiaeterele sexuale secundare, ca cele arnintite, rror fi cliscut,ate pe larg in capitoleJ.e urrn5,toare, fiinc.L interesante cin multe privin!,e, insd, inai aies fiinitcd clepind de voinla, alcgelea qi rivalit'atea inclivizilor de arnbele sexe. Atuirci clncl priv'im doi rnasculi iuptind pentru posesitinea femeLei sau rrai mrilte pXs[ri mascuie ctalind pcrnajul lor splendid si executincl acroba!,ii nupfiale ciud.ai;t ln fala u.nui grup de femele ac.l"unater rr ne putem indoi c:i, cu toate cii, sint conclu;i de instinct,, ei iqi dau searia d.e ce fac pi ipi exerciti constient facuit5,J,ile lor rnintalc qi coi:poi:ale. A,a cum ornul poate ameliora rasa cocoqilor sli c1e 1upt i, prin seleof,ionalea acelor p[si,ri care slnt victorioascinareuade lupt[, a eocopilor, tct arya se pare cir masculii cei mai putenrici ryi mai r.iguroryi sau cr.'i prevd,zuti cu celc rnai bunc arme au pred"onritat in stari: naturaLi ryi au dus ia ar:relior&re& rasei sau a speciei naturale. Un niic grad cle variabilitaie, ducind" la un avantaj oricit d"e mic ar fi el in luptelc pe via![ qi pe nroarte rerpetate, rra fi sufioient pentru ac,tiunea selecfit,i sexualc qi este sigur cd, ryi caracterele sexuale secundare sint deosebit cle variabile. intocmai c1up5, cum omul poate s5, lnfrumuscf,eze dupd, gustul sliu pihsti,rile sale d e curte mascule sau, mai precis, poato modifiea frumui e!e'a inifial rlobinclitd, d.e specia parentali,, poate c1a bantamului Sebright un penaj nou pi eiegant, o !inut5, mindr[ ryi neobiqnuit5,, tot a;a se pare ci fenreiele' pdsiirriior in starc natural[ au spor:it, printr-o incielungath selecfie, frumuse!':a nrasculilot: lor sau au acl5ugat altc caiitflli air[g:il,oare. Ir-irrii incloial5 cii Aceasta, irnplic5, o capacitzlte de clisccrn5mint pi gust d.in partea femelei, care la prima, vec[er*) vor p[rea extrem c1e irnprobabile, ins5 faptele carc vor fi prezent,ate rr:rai jos vor fi ln misur[, sper, si, arate cd, de fapt femelele au aecste eapacitil!,i. Totu5i,, a,tunci cind se spune cd animaiele iirferioare au un sim! al frunr.osului nu l,rebuie presupus cL rln aseirlenea sirn!, este comparabil cu cel, al nlrui om civilizat,, cu asociittiilo sale cte irlei multiplo qi eomplcxe. O comparafic, niai.iustri lir fi irrtre gustul 1rt'nl,rn frumos lar, unimrrle qi cei al srilbaticilor celol rnai irrl'r-'r'icrt'i, {rilr'{) ilthr:iilir ;i s,J acoJlerl crl orice obieci; stliLlucitor, scinl,r.ietor sau ciudat. Din cav.za ignoranlei noastre asupra ilai multor puncte, rnoclul precris care acfionr:azl sr.lec!,ia sexual[ este oarecurn nesigur. Toturyi, daei natura1ir:iu listii care cred. in r.ariabilitatea speciilor vor citi capitolele urnii,toarc, c^i vor fir r'r'ecl: de acord cu mine c5 selec{ia sexualf;, a jucat un rol important in istoria lurnii oigallicie. Este sigur ci; pi'irit:'c aproa,pc t'oir,t,e ri,trirlAlek: existii o iLiptir iritrc

(':rte de prisos sil, clatr qrxetnTilrl.

rltl]scuii penti'ui post-tilrnefl f<'tirtJei. -A{'{'st, f'apl, r. s1.c a,t,it de riot,rtl'ir;, ilir.ii;

plirrzirtorii
afiymatie.

irrul!,i m:lsenii, ]l'iltr,rpuniird cil frr,cuitii{,i1r. ioi:;r,rili;rl-, s?nt srrficilit,e prnir.u {\x{'rcitzt,i'ea u:rei a,l.cg":i'i. i:r mill'r,c czt,zui:i, conciii,ii iJl,,).'iiirJJ{. 1,,11f1 ,s:i facL iu-tr;irr, clirr.ti'c ti-iasetrli rleoseliit rle violtrntzi,. Astfel, mfrsor-iiii p;is;rirjlor llc)rirjrt'o r,riglai<,i::r,ro a!ring in geni,;'1,,1 i.il-ltinti't f,:r-irr leicil la locnl lor tl<, criiirii;.'ii'e, tl$,,1 iilr,'it, iri'.riti :'tilleulj. sint gata s[ se ]upie pl'ni;rii, fiecar'*',frtn,'i;i. iil" i.:'ri;ret Wi'ii: ir5 i;rlorr;;l:rz:i ci,
c1r'l

llri'i flriiii,ir.ji) l,rr t:t:?.,lL'<\,',:i alriig:,i urrril clitri,rc trtli,i

plisili ai'iliiiir ci egi.r sr., iril,itnpi.i ia 1-rliv'ighrrtoztr<t ryi Ia ('let,'rttca a,trieopi,la, iai: in pr:lvir-ri n acest,r'ia rlin ririrrI r'1 praie cot:ji;'rria persorral actiastil,
j)1. $i.,';r.1 slariri riirr Iirigli.l.<;;t,
('[11",:
s:"1,

irr riltiir;ii patli.rz;ci'i 11+, atri oil,stirii:r, captl-rI'4,\ne piiseri1.. 1]oirJsl,ii) tilig;'atoalc ia si.lFiirla riiri;itelol r.1i;r-blc cic, inl ryiic {ri} fr:irr'.'lelo vl'piinci siir:cii s:i fi ajui,s inaii:tla inAscliliioi kr;'. irr tllcursutr ir-nei ltriIttir-ii.r'i

nol;i:, 4f1 1-rifgi-,',:ii tie ccclol;:i'turiI, (J:|tid,,t!f,t:::; -!it*i,i,). f':rmr-.izi. i)1. Glouicl a si:lbilit c;'in tlise<-r{,ia acciai: becatino car{-\ :r,jung primele ilr- Aug!la ct"i mastruiii sos,'sc inain'r,:rtt, fr:nialelor'. -'\ct,laryi hrcru est,e va,labji pentnr majr:u'itat,ta' pi'rs:iriior';rrigratoare tliIr Sbatr:lo Llnito'. l\'Iaior:itatea sonroniioi'lraFicuii Cin rir;,r'ile noasti't, r:itic-!- ajung rlt la Erru'r) iri a,rnuntele riur:ilor. s?r-rl; gata rlo i:eproclu.ccre lnaiirtca fer:ir'Ji'iol. Lii, fel irair:,) s:i fj,, s-i clr hrozrll,th ohisrruiit sj cu rjlls rtioasl. ln toabii, 1i;t!;'iir, eltsii a iiilsec'io}.or', ir,Fro&pi) iritotclr'ar,rll,r r-u:],Fr.'irlii siiri, prin'lii oAl'.r ii'Fi tiitt sf,a,'rc:r -rri;plr.,i:i, iiliiir irraii,, in genpra,l cil rr,bnnd"ii citva tin:p iulriut,o {-'r1., \rt'ir{} flrnciii s;1, 1;,'lii5 i'i r.;izirt,ii ". Ci;,rizi-i, :trcl;-lci cltrosebiri riintrr inascr-rli ryi- f,:n';Tc itt lri.'lioaclelo i*r de sosiie ryi mai,ril'iiate crjt,o snfi"eienl, c1e t*.iq.1eni,ir,. Aei:i rnilscrrli c&r'{,r rnigrea,zir prin:ii ln ol'ice larri sau caro primirvara sinr, gat:l priniii cie reproii.uc{lrql si}.r'r sint, cti ruai ilrfoeati vrir kisa eel lr"rai milro numilr cle eleseenclen!'i I si aceryiia vcr ti:rcl-e sii morytencascii, iiri;t,irtct'.r ryi constitulii sirnilare. Tirbriil ar,rni, in vi.tlere c:i ar fi fost imposibii clo:r, nrorli-

inaintc clc a vtc'l"ra o siilg:;i;i

li a i,':;p;rsc:lt t-i:,'i:rscri ;i

fica ln n:od. insi,inua,t ti.rnpul rlratrilit,,ifii stxuair l:r ilemelr, firrir, {:L\,j ?n ae+ia,1i tinri:, sii mr ge influent,eze nsrioatla f,r,: lgri-'irocl[i.c,,{'r., c pai'ioiiliil c3]',.1 i.i'rri;uir: tit"l, fie cteterntinat,i, c1e anoti;rrp. ?r1 g.'n,r.i"pl-. nu j-i{}ii,t,t. fi incloi:lit"r cir iir, rlpi'oaj:x-) t'tiate atriniaLtle ja ['i]li; s'-'ri.J: stiit s'.:ilatati't.rr;rtii o Jnpti'l care se lcpltli i-r3{,'rcu intre masculi p:''ntr:c- 1]os'sii,rni'rt, fgmt'itlc:'. Dificutrtir,tla noa,sir:-i in nrivin'y:l slli;*{i:ri scrriillo cq,r;rs.iii, ln a furti.le,.g{) ('trrn
dei inaserilii

('rlirr'inving aiii nrt:;cr:-li sail cei ca're so clo-rtclc,qc a fi cci rua, ir,trr-rgiitori pen'rru femele iasi r1n nrimir mai ttiai'e cl:' C.estcend.eni,i care s:i ig nioriisneagcii supericriiaiea d.ec?t::ivalii lor lnvinq:i sil11 r-ilai putin a,t::Igitoi'i. Bac[, arr-st re'zuLta1, uu al fi aiins, cAracirreJe cal'c d"air Al)rli,jtar: tr-rasci-lli ill F.vantaj asililira altora rin s-ar putea, pcrfec!,iona ryi spori pi'iii so]elriir:'sixualir. AtLrnci cintl a;n.b:,lo scx(l lxisti"l irt rrutr'rr'ir alisr-rJrrt t'gLil, 'oiir"il irt t:,,1i' rXiit iri'!yii"r IrjtrJrr,-rJii titi ina,i llro't irrzest,r'tr,!;i (rt'irr,r'[ tniiltl,i IrLl caa,"ra'i1r I urtr1t, J]i','rl<,trr:ittL poJig:r,liriir) \-or g;i*i fcirir,lc ri
o ]Iol<tcillrt !-ltrttt t'tt11; l],rlur:r:rt i,r (^\'. 1r,rr,l.). it .L .'\.,:illlti, tlr:siti'c. .1!.,tirr.tttrtl:; rurtl Wii:it:t' llilrls of Florirlru,,,iliill. Ccinp. r,,rolr,g-,' ", H:it'\'r-'t'cl Llcli;-'q,',
6 Clriar l:t iic,ri'r ljliril t(! lil cltt:t, st',r:elt. siir L t;'':)ai'iiir', fiolilc lrtr:;crtlintr sittt iir gi'nrlrri rruiir;Lc inr.irrtca cl,1oL ftrnrirrirrt'. L)rr;ri r.:tirrr s-ir irllilr',! !.r,1!11'!r Dt'irrrtt tliil.i t!r: {1. ii.
lr. 2{}8.

fl;'r',';;,11

l. 1r,rit,. iii:itrlr jrr',';l:il'tl,iitr l,i;rL

rlii'or1;irrr'.;

: :i,iii i

orQllnli,.' ior ;n:rsculirc 1i frirriirilc rrrt si;rL natulc iii acoittqi 1!iilrr, risl, incil" ltu 1:oL fl atrtofccurrtlatc. Or, la uscrnenea j'lr;r'i ilr;ittii.rl tsLe in gcitet'lrl ntliliu''iut:irill stil:.ri::trtlui, (:Lr i.olrie <'i t:i*irr'iir ctzLu'i cxccpIii:l:iiil irt cilre oiljrrn{]l(-l

Icr;!lirirrr sirrl irttatir,'c) nrai

irr.r'.i

rriir.

DESCENDENTA OMULUI

pe cel mai puternic sau pe cel mai bine inarma'i;, ele vor alege pe cei care sint
I Iferrnan ]ttiller a ajuns la aceetr;i colcluzio in legilla un ornitolog ctt experien[[. Dl. tulf cu albinele femelc carc ies pliurcle clil pupl ln ficcrrr.t: J. A. Allcn vorbincl ('lIununals ctrtd Winter Bircls of an. Vezi lucrarea sa relnarcabili ;lnruenclung der DctrI'"Ioridcr,p. 229) desprc clociri mai tirzii, clupi distrugerea uin'sclrcnLehreauf Bienen ,,Verh. tl. Naturhist. V. 1)rrrurse accidenlall a puilor din prima clocire, spune c5. rrs-a con- Rheinl." 1822, xxIX, p. 45. e In leg[turir cu pis[rile de curte, ar1primiL i1aceastl qt:ilat c.i accstea sint mai rnici qi de culoare mai deschisi riecil ccle colorate mai de timpuriu in anotimp. ln cazurile privinfir informalia pe care o voi cla ulterior. Ciriar in irt care tnai multe parl-urafii sinL scoase ln fiecare an, cazul pisririlor, ca porumbcii care sc lrlpreuneazi pe p r'ii'ile din primele parturafii par, de regulir genclalS., ccle viafl, fenrela, {gpri cum aflu de la dl. Jenner Weir, rn.,,i pcrfecte din [oaLc 1:ttncl.clc cle vctlcre". lli va pirrisi ntasculul claci acesta esLe rirnii san slirbil. "si "i*,,.oase,
?

concrete Astfel, femelele mai viguroase, care sint primele [capabile] sL procreeze, Yor putea si aleagd, dintre mulli masculi qi, cu toate cd, nu vor alege intotcl_eauna,
Avetn aci o cxcclcrttl tnlrtttt'ic asupla caracterului

\-oL l[sa tot _ atilia d.escend"enfi, tot atit de bine inzestra,ti lrentru condiliile lor generale d.e eristenfd, ca qi masculii cei mai bine dota.,ti. Din diferite fapte qi coirsicLeralii, am d.edus mai inainte cdo la majoritatea animalelor la care caracterelc sexuale secund.are sint bine dezvoltate numd,rul masculilor clep[qepte consid.erabil pe cel al femelelor, ceea ce nu este intotcleauna adevirat. Dacl, masculii ar fi ta\d' d.e femele in proportie de doi la unu sau d.c trei la doi sau chiar lntr-o propor!,ie ceva mai mic5', intrega problemd, ar fi simpld,; deoarece masculii mai bine inarmati sau mai atrdg6tori ar l5sa cel mai mare num5,r cle cLescenclen{i. ins5,, tlupd, cum am cercetat, pe cit era posibil, proporlia numerici, a sexelor, nu cred. c5, in mod normal existi, r'reo mare inegalitate de numd,r. in majoritatea cazurilor, seleclia sexuald, pare sd, fi aclionat in mod.ul urmd,tor : S5, Iud,m orice specie, d.e exemplu o pasd,re, qi s5, impd,rfim femelele locuind. o regiune in doud, grupe egale, una constind. d.in indivizi mai viguroqi ryi mai bine hr5,ni!i, iar cealalti din cei mai pulin viguroqi qi s[nd,togi. Nu incape tndoiali, c5 primii vor fi gata s[, procreeze primd,vara lnaintea celorlalli, $i aceasla este pd,rerea d,-lui Jenner Weir, care s-a ocupat lnd.eaproape timp cle mul,ti ani d,e obiceiurile pd,sd,rilor. Nu poate d.e asemenea fi 1ndoia15, c5, reproducS,torii cei mai viguroqi, mai bine hr5,ni!i qi mai timpurii vor reuqi in med.ie sd, prorluc[, cel mai mare numdr cLe descendenli buni z. DupS cum amv6,zut, masculii sint in general gata s5, procreeze inaintea femelelor ; masculii cei mai puternici li la unele spe cii cei mai bine inarma,ti gonesc pe cei mai slabi, iar apoi primii se imperecheazf cu femelele cele mai viguroase qi mai bine hrd,nite, pentru ci sint primele gata d.e reprod,ucere 8. Asemenea perechi viguroase vol produce cu siguranfd, un num[r mai mare c1e d-e seenclen,ti d.ecit femelele intfuziate, eare, presupuntnd cd, sexele sint nuureric.egale, vor fi obligate si, se imperecheze cu masculii lnvinqi qi rnai pu,tin puternici, si aceasta reprezintd, tot ce este necesar pentru ca in d.ecursde generatii cor secutive sd, se adauge la talia, forla pi curajul masculilor sau 13, ameliorarea armelor lor. in fo arte multe cazavi insd,, masculii care iqi lnving rivalii nu oblin posesiunea femelelor clacd, acestea d.in urm5, nu-i aleg. La animale, curtea pe care o fac masculii nu este cituqi d.e pulin u chestiune atlt d.e simpl5, ryi scurtd, dup5, cum s-ar putea cred.e. Feureiele sint cel mai mult excitate sau preferd, s5, se lmperecheze cu masculii mai impodobili sau care clnt5, cel mai frumos sau fac cele mai bqne acrobalii leste ins5, probabil eviclent c5, ele -i'or prefera in acelaqi tinip masculii mai viguroqi qi plini de via!d,, fapt ca e ln unele cazuri a fost confirmat de cbservatji e.

dcscenden{ilor de

PROPoRTTTA

sExELoR

18li

viguro;i,si ltine inarmali ryi, ln alte priviirle, cei mai atrdgltori. Do aceea, clupd, cum s-a explicat mai inainte, ambele sexe ale unor asl,fel cle pcrechi timpurii vor a1rea un avantaj asupra altora la procrearea d"escenclenfil"or ior; $i se parc c5, acc asta a f ost suficient, ln clecursul unui lung $ir cle generatii , pentru a spor"i nu numai forla ;i capaci,tatea, c1e iupt5, a rnasculilor, ci d.e asoi.]Iellea ;i t'l,iverselo lor ornarrrente sau alte atraclii. in cazu.L contrar qi muit mai rar al rnasculilor aleglni"i anuinitc fetrii-'le r este clar c[, cei ca e erau cei mai viguroqi qi care au invins pe al{ii Yor aYea alegerea cea mai liber5, qi e ste aproape sigur c5, ei vor alc.ge femele viguroase, precum a\rantaj ;i atrilgd,toare. Asemenea pelechi vor avea unfemela lnln ci:eqterca d.e d.escenclenti,timpul sezonului c1o irnpe puterea si, apere rnai ales d.ac5, rnasculul are rechere, clupi, ctlln se intimpld, la unele d.intre animalelc superioare) sau "qL o ajute la ingrijirea puilor. Aceleaqi principii s-ar aplica d.acd, fiecare scx ar prefera presupunind. cL ar alege inclivizii ttu nurnai ryi ar alege anumifi ind"ivizi d.e sex opr s ; ci cle asemenea pe cei ruai viguro;i. cei rnai atr[gd,tori,
ProTtorlia nunter'tcd, a senelor, - Am remarcat cL selcc!,ia seruali, Ar fi o chestiune simpi5, d.acd, masculii ar fi mult mai numero;i d.cclt femelele. Ile aici am fost lnd.omnat sd, cercetez, pe cit arn fost ln md,suri, proporgiile clintre cclc doud, sexe la cit rnai multe animale posibil I materialuL esto lns[ insuficient. ]fu voi da aici d.ecit un scurt rezumat al rczultatelor, pS,strind. detaliile pentru o cliscri!,ie suplirnent,ard,, pentru a nu intrerupe cursul arguirrentzirii rnele. l{umai aniinal,erlc dor.nestice oferd, posibilitatea determind,rii num[rului proportional Ja naqtere, ins;i nu s-au linut registre speciale in acesl, scop. Toturyi, am strirrs, prin rnijloace inci.irect e, un num5,r considerabil d.e clate staiistioc, d.in care se ved.e cL la rnajorit atea anirnalelor noastre d.omestice sexele sint ln numilr aproape egal iel rraptere. r\stfel, ir d.ecurs dc d"oud,zeci qi urlu de ani s-au inrcgistrat 25 56A d.cr na$teri cle cai cle curse qi proporlia d.e masculi n5,scu!i fa!,i, $e femele niscute este cle gg,7 la 100. La ogari, inegalitatea sfe mai rnare d.ecit la orice alt anil*alz d.eoarcce d.in 6 878 cle nagteri, in d.ecurs de doisprezece ani, na;terile d': masculi fa!n, d.e femele au fost d"e 110,1 Ia 100. Este tol,uryi intr-o m[sur5, oarecare incloielnic d.acir, putem d.educe f5ri grija cd, proporlia ar fi aeeeaqi ln concliJ,ii naturalc ca in staie clome sticd,, d.eoarece cle osebiri ugoare qi necunoscute in cond.i!,iile rnasculine lu An[d"e viaJ,[] influenqazil, proportia sexelor. Astfel, la o_rn na$t9r1l9 glia sint in proporlie d.e 104,5, in Rusia d.e 108,9, la eweii d.in Li','onia cle 72qJ1 ia d, d"e 100 c1e naqteri feminine. Yoi reveni ins[, in suplirnentul la ace sb capitoi asupra acesl,ei problemo curioase a exceclentului d.e napteri,niasculine. La Capu1 Bunei Speranle insir, timp c1e mai mulli ani b[ielii de origine europeand, s-au. n:iscut in proporlie de 90 qi 99 Ia 100 c1e fete. Irentru scopul nostru d.e fa!'il ne ocup[,m cle proporJiA sr:xctlor nu nuritai lll rrsytrre, ci ryi Ia maturitat'e, ceea ce aclatrgir, lncl,un r:l"cment c1e indoiak-i I deoarece e ste un fapt bine stabilit czi la orn nurn[,rul t1o bir,ie,ti carc mor inaintca sal 1n timpul naql,erii ryi al prirnilor ci,t,iva ani de copil5rie esl;e considerabil mai mare clecit al fetelor. A$a este cu siguranlri la mieii rnasculi ryi probabil gi la, alte clteva animale. Masculii unor specii se onroarit, intre ei luptincl sau se gonesc in-bre ei pin[, ce d.evin complel, epurzall. I)escori ei sint' d.esigur expugi ]a cliferite pericoief rirt5,cirrcl in cliutarea insistenl,d, tu femelelor. La mriltc spt'cii c1c pe;ti

DESCT.NDI''N'I'A OI\1LILT]I

iirriticulii sint llnrlt rnai rllici d.ec,lt fernelclc Di so crccle c5, sint rlr:sr:ori clevorrl,!i t1,,,accst'ea clin urnri szr,u clc a,l!i peDti. Se pare ci, feml,lele unoi pirs'ii'i lr1()r'lriai tlevrenlc decit rnasculii ; ele sint cle asemenea susceptibile sL fic rlistnrse in ctril,.ul lor sau atunci cincl iryi ingnjesc puii. La insecte larvele femeic sint adesi,ii itiili tnAri dcci1, eele rnasculo ryJ, in consccin!i, este mai pro'lrabii, ca ele s5, rfie clE'vora,t,e. itrtrc-unejt,r cazrrrL fer::c,lelc nrature sint mai pu{in active ,si mai pu{,in rapiclr iir lni;eiri dccit rnascuiii ryi nu pot sc5,pa atit rle bine de pericol. l;eci, ia aninlaii'it: iit stare natrii:all trebuie s[ ne bizuim pe simple aprecieri pentru a jucltca proporlia sexe.lor la matiiritate, cee a ce nu meriti, mult[, incretlere, afar:ti nuniai clac5, inegalitatea estc putei'nic pronunfat,I,. Totu;i, in mdsura in care se poate aprecia, puterir conehide rlin faptelc ardtate irr supliment c:i rnaseulii cltorva mainif,:re, ai multor p[sdri, ai citorva peqti ryi insecl,e sint muli mai nrlmorogi decit femi:lelo. Proporlia clintre sexe fluctueazd, pulin ln d,ecursul anilor consocutivi; astfel, la caii d.e curse, d.c fic'care 100 cle iepe niscute arm[sarii au variat de la 107,1 intr-un an \a {12,6 lntr-un all, an, iaf la ogari c1e la 116,3 la 95,3. insil, rlaci, s-ar fi lnregisl,rat tln ntlmflr rnai mare, r1e pe o suprafrr,fir rriai irrtir;sir, rlr--cit Arrglia, cste proballil, cir acestc fluctua{ii at'fi dispii,rut; iar aga cri}lr se prczint,ir, ele ar fi cu greu suficientt-' szi, rlucir, la o selcclie sexuali, efectivir, in stare natu-rajil. Totu;i, ln cazul citorva aniinale sir,lbatice, proporliile par sii fluciueze, dupii culn se arat5, in supliment, fie in cLecursul diferitelor anotimpuli, fie in d.ifci'ito locn lit5,!i, intr-o mXsrrr5, suficienti, pentru iI d.uee la o selec,tie oarocare ; cleoareco trelrnie observat ca oricir avantaj cloblntlit in cursul nnor anurniti ani rJr]-n in anuinitc localitS,fi de masculii care au fost in stare s:i-qi in.ringl rivalii sau ealc au fost cei rnai atrirgritori pentru fernr:le vor fi transmrs: probabil descenclenlilor ;i ulterior' [aceDtia] nu ior fi etimina!,i. in timpul anotimpurilor conslcntive, cind", din cauza egalitfllii sexelor, fiecare mascul sbe in mirsurl sX-qi procure o fernel[,, masculii cei mai puternici sau mai atrdgzitori procltiqi autelior incf vor a.rrea o posibilitate cel pulin tot a'tit c1e bun5 c1e a iiisa, dtsecttclsuli ca ryi cci mai slabi sau mai pulin atr5g[tori.
r-ll t1eI'oligamr,ct. - Praetica poligamiei cluce la aeelearsi rezultatc oalc rilaqcutr curger d"intr-o inegalitate real5, in num5,rul sexelor, cleoarece c1ac5, fieca'e, lryi insu$c$te doud, sau mai n'ulte femele, mulli masculi nu so pot imperechea, ;i aceqtia clin urmf vor fi fd,r[ indoialzi indivizii cei mai slabi qi mai pulin atr5g[tori. Mulie rnamifere,si un mic num6,r de pds[ri slnt poligame, insir, nu am gXsit nici o clovad5, ln accst sens la animalele apar,tinincl claselor inferioare. Faculti,lile intelectuale ale unor asemenea animale nu sint poate sufitieni;e szi Ie fa,e[, sir, striiig[ qi sii piizeascri un harem cle femele. Pare aproa,pe sigur cir, existir, Iut laport lntre poLigrtl-ric qi clezvoltarea caracterelor sextrale secuntlatce coil co (,sfL'iu sprijinui ipoit'ti'r cz"t, o prcponrleren!,ia rrumericir, a rnasculilor ar-'fi itecoiiti.i1iona,l, fa,volrlbiJri act,iunii *u1e1r!ici sexua,l('. 'l'otu1i, tnulte animlrlt' ctti't,) liiitl, strict nrouogarue , lir spt'cial pis[rile, prezintir, carac'uere sexuale se otlttdtt,Lir puternic pronunfatc, pe cincl un mic num[r c1e animale care sinl, poligame nt inl ,r{sentenea caractere. Yom trccc in revist5, pc scurt rnamiferele ryi vom treee apoi )a 1ti=isiiri. Gorila pare sir, fie poligamd, qi masculul se d.u.osebe;tc cottsid.r:rabil cle renreld, I la fel este ryi clt cifiva paviani cale trd,iesc ln clrduri constlnd. clin cle rlrr11i1 ori atit,r.a fcineit atlu]to r,il,,i nrastuli. fn Arnerica, clo Sucl, II yerttts {:(tr(t,t.le

I'RC)POR.T'IA S I')<ELOIT

pr'<'zint,ir dt'osebiri sexuale

bine pronurll,ate la cttloarc', ha,rbir, ryi organo vocalc, i:rl rnasculii trilicsc ln geireral cu rlouf sau trei itetrreste ; triasculul c1e Cabu,s c&p'LLcinus se d.eosebe;tet pu,tiir cle ferneiii, ;i pare s6 fie poligarn 10. Sr cuiroaryie puiin rftspro ace astil problcmzi in lcr g[turi, cu n:ajoritaiea celor]alte rnainrule, lnsfl citeva specii siir'; strict rnonogame. Il,umegd,toarelc sinl, in spccial poligame ;i

prezi.nt[, niai fre cvent d.eosebiri sexuale d"eclt orico alt[ grup:i tkr ani;'iia,le ; a,ceasia se apiicd, mai ales la arinele lor, ins5, d.e aserrlenea ryi la aitr: r:at'ac{.elc. }:[ajoritatea cerbilor, vi1,elor cornute ;i oilor sint poligaine, clirpii tjunl sint si n:a,jcriia,tea a,ir.'tilope}.or, cu toate crei unele slnt rnonoganle. Yoi'bind cle spt:e airtilopele d.in Africa de Sud., Sir Anclrew Smith Epune cL ln turmele c1e aproxin:ativ tt d"rizinri raxeori se grisea rnai muit c1e un singur mascrtl ad.ult. tt+ftiiopr: scti,ga asiai,ici'r, pare s:i fie cel n:ai ercesiv poligam din lurne, d-coarece Pallasll afirnril cil masculul gone;te to!,i rivaiii ;i iUi stringe o turml, cle aproximativ o sutS c1e femclc ryi vilei; femela nu are coarne ryi are pd,r n:ai moaie, dar altfel nu se clcose]-lc,.sio rnul'b cLo mascul.Calul srilbatic clin insulele l'alkland si clinsateled.in ve stul At:reiicii c1e Norcl est,e poiigam, insi, in afard, c1e talia sa mai illar:o ;i d"e proporfiiio corpului, el se cleoseberrte pu.!,in de iapir. I{istre{,ul prezint[, C?.r&ctcre sextlale bine pronunlate prin marii sfli colli qi prin aite clteva caractere. fn Eurcpa,1i fndia el clnce o vialir, solitard, in afard, d.e perioacta d.e reproclucere, ins[, dupii, cllnr crecle Sjr W. Eliiott cftre a ayut multe ocazfi cle a observa in fnclia acL-,q'b anili-al, in ar-:iasiir, pelioad"ir, c,l se asociazd, cu rnai multe fenielc. Estc lnclclielnic dac[ aceast,il ol-'serva{ie cste valabil5, pentru Europar c& cste ins[ suslinutir c1e oarecaic do.,,-ezi. E]efantul inclian nlascul achilt, ca qi rristr:e!,u1, iqi petrece mult d.in tiir.ip ln singurf;,tal,e, itrsfl, r1up5 curn afirmI, tlr. Campbell, atunci cincl [s: intovdrllqeqte] clt allii,,t'ateori giseqti mai nrult d.e un rnascul la o intreagi, turm5, c1e femele, niascutii nrai rnari gonind. sarl omoriri.d. pe cei rnai rnici qi ruai slabi". Mas:ului sa d.eosebeqte c1e fenreld, prin collii s[,i imenqi, talia, forla gi rezistent;a mai iliarc; atlt cle mare este deosebirea ln accste privinle, incit atunci cincl sint capturali masculii sii:t, pre12. sexcle !ui!i cu o cincime mai mult clecit fernc'leie La alte triahiclt':'tl.ic irici nu se deoseam antztt' qi, pe cit se qtie, nu s?nt ltoligarle. $i lresc foarte pulin sau d.e loc insectivorelor 'qau tozhde vreo specie din orclinul cheiloptcrelor, eclcntatcior, toareior care si, fie poligamc, cu exceplia ci, printre roztitoare qobolailul comun i;r[ieqte, d.upi, unii vin5,1,ori cle ryobo1ani, cu mai mu],te fernele. Totu;i, cele d.ouil sexe-atre unor leneqi (Ed,entcttci,) se d.eosebesc prill caracter qi culcarea anumitor por'1,iuni de p[r d-e pe umerii lor 1:r. $i multe specii tle liliecr (0hei,ropiera) prezirrt5, dcoseiiiri sexu-ale bine pronunlate niai alc s prin fapiul cL ruascuiii posed"ir, giande ryi pungi mirositoarc ryi c5, sint de o culoare mai clesehisiil*. La ri:rarele ord.in alrozdtoarelor, dupd cit ani putut afla,, sexele sg cleosebcsc l"Auitor'; si atunci d"oar

pu!,in

in coloritul blfinii.
Ifist.",
18'i5

- 1ti47, vol. V, p. 12.1. I)i'spLtr ()11 tutceytlut[tts, Brr:irttt, IlIttst. 7'ltit:ricl-tctt, 186 i' r'ol. I, i7. Dcslrir,r X'Igcetrc, Iicnggcl Niilurgesc!t. : Slittgt:iitiL:re 1t. rron -Prii'utuag,183S,p. 14,20. Cebtts,Btthm, ibiti., p. 108' 11 Pallas, Spici!c11iu Zortlog., fasc. XII, t77t-, p.29. Sir: ;\rirherv Srnith, Illustraliorts of ilrc Zoologil of S. tt fricu, 11i19, 1r. 29, rlesprc lioDu.s. Owcn, ln '|noiontry of Yertcbirit<'s I E{j'S, r'u!, J I l, p. (ilil)) tlir tttt Lttlt, I itt';itiittl inIt'r:
rurl oil N;rt.

J0 j.)'.:sil1',r Sot'ilii, Sttvagc

1i \V5rnan, ..fio';l,rtt.Iottl

irIIt'lrr r:rili:

l:l
Yr:zi tlc

I )r..
lisr.

irici'iilr irrItrt'i'sitirlit a lr-'cttt. .Jolttlslrtltc,


.,c.

i;;,,I)r'ot'.

lil ilr.
302.

,,Ann'.ds anti

of l3engal", tnai 1868. \"tg. oi Ntt. \['s1.", t,\]

l,

i:.

1l Yczi c:ict:llttta liicLaLc a doi'Iot'rr]tti l)olll;ott ,,lrfoc, Z,tali.to.. Sttc,", 1873' p. 211.

DESCDNDEiNTA OMUI,UI

Dupil culn aflu c1e la Sir Andrew Smith, in Africa c1e Srirl lcul trd,ie,ltc' urtcori cu o singurir, femelii, ln general lnsri cu mai rnuii,e si iiltr-url crlz & fost g:isit chiar cu cinci fernele, aga inctt el este poligam. Pe cit au putut d'ascopcri, cl este singurul poligarn d.intre t,oate carnivorele terestre ryi nurnai ci prezintii ca,racterc sexuale bine pronunlate. Ilacir, trecem tol,uryi la carnivorelc rliiilitrc, cazrtleste, cln1r5, cum vom vedea ull,erior, foarte cliferit, rleoarece multe specii rlo foci prezint[ deosebiri sexuale extraorclinare qi sint erninamente poli.qainc. AsLfel, dupd, P6ron, elefantul cle mare mascul d.in Oceanul cle sucl, are iiii.otclr:uunrir mai multe femele, iar leul cle mare e,l lui tr'orster se zice cX, e ste inconjrrrat cle cloiiuzecL pln5, la trerzeci d.e femele. La nord" ursul d.e rnare al lui Stollcr esie insoiil, d.e un num5,r chiar qi mai mare d.c fernele. Un fapt interesant este, clupl c].iii] observl, dr. Gill lt, cri la speciile monogame ,,sau la cele cartl tr5iesc ln cortruritifi mici existS, pu,tind, cliferen!5, ca talie inl,re masculi ryi femcle" : la speciile sociale, sau mai curincl la cele la care maseulii au haremuri, masculii sinl, cu lnuLb rrrai rnari d.ccit femelele. Printre p:isilri, inulte specii ale c5,ror sexe se d.eoseb..ss consiclerabii intrc ele siut cu sigrranlir, monog&me. in Marea Briianie ved.ern d.eo,jebiri sexuale bine pronunfate, d.e exer'rplu la ra!,a, s5,lbaticd,, la care [masculul] se lmpcrecheazii, cu o singuri femel5, la mierlf qi la c5ld,d,raq, care se zice c5, se irnperecheaz5, pe via,td,. Dl. Waliace md, informeazd, cd, tot a,sa este si la cotingiclelc clin Anrerica cle Sud" ;i cu multe alte p[s5,ri. La mai multe gl'rr-pe nu am fost in rnlsurzi sir. d-r:scop5,r d.ac5, speciile slnt poligarne sau monogame. Lesson spunc cir, p[slrile i]arad.isului, atlt d.e remaucabile pentru cle osebirile sexuaie, slnt poligarne, lnsii cil. Wallace se incloicgte d.acii Lcsson avusese dovezi suficiente. Dl. Salvin lmi spuncr ci, a ajuns Ia convingerea cil colibriul este poligam. Ilasettl'rl cle Yi,d'ua (pasii,rrir, v5,d.uvri), remarcabil prin penele sale cir,utatc, cste cu sigriran,tfi, poligam 1". Dl. Jenner Weir ryi allii ln-au asigurat c5, este un lucru obiqnuit ca trei grauli s5, frecven"teze acelaqi cuib ; nu s-a stabilit 1ns5, daczi aeesta ests 1)yr ca,z de poligaruie sau polianclrie. Galinaceele prezinti, clease'biri sexuale aproape t ot atlt d.e puteuri"c prollrllllatc ca qi pas[r'ca paraclisului sau colibriul qi, c1up5, cum se gtie, multe d.intre specii sint poligame, altele fiind strict nlonogame. Ce contrast e><ist5, intre [oele clouh] sexe a1e pi,unului san fazanului poligam ryi bibilica san potlinichea rno:roganc ! S-ar putea d.a multe cazuri sirnilare, ca la familia Tetrsotndae, la cav:e rnascrliii cocoryului-de-munte qi cei ai cocoqului-cle-mesieac6n se cleosebesc consiclerabil d.e femele, pe ciri.cl La Lagopzcs Bcoti,cus qi la Lagopus lagoptcs, Inonogame, sexele se d.eosebesc foarte pu!,in. Cu excep,tia d.ropiilor la Cursores, puline specii prezinbd, deosebiri sexuale puternic pronunlate qi d-ropia nlArc (Oti's tarcltr'), clupd, cu,m se spune, este poligamd. La Grctllatores, extreln d.e puf,ine spccii se d.eosebesc sexual, * irrs5, fluierarul giilera+" (I{uchetes pug?Lcrnr) oferti o ereeptic pronunlat5 ryi }{oirtagir es1,e rle pzirere ci, aceastil specie estc poligir,inir,. S-lt'r piirea, fleci c:i printlt pirsf,r'i cxistd, a,tlesea, un ril,por1, intrc poligamie ryi clezvoltarc'a cleosebirilor sr-'xtralo putirntitr
15

I.'ocile urechialt:, ,,Amulicarr Natur;rl's1", ian. 187,

gainia cocoguliii clc tttrrirl-e;i a ch'opi,:i tuali, vczi L. Llor:cl,

' .'.r-, .i (\\-it1os'i-riltl) tlitt gctrtrl Proqttc. \rt'zi r-le tiselllcnoa , .::. (t,r/lnlis, iDirl., 1800, vol. Il. p. 211, Desitlc poli-

rd ..'l'irr ibis", llttl 1,

r'u[. III, p. 1l]l]. l)t's1tt'c

Pirsr"tl'ea

Ganrc Rirtls orl Sutetlett, 18(17, r-.. i9 ;i 1l)2. l[ontrg,;rr 1i $slbj vorllesc tlcsllre ct;cr,r;rtl t.!e trtcstt:tcii:l c:t liitttl j)oli.qtlltr Si dt Laooptts scolictl,s ctl lti{)li;}3iiii}t.

* Pltilontnclttts pLtiltirtu (4. lrul.\,

SELBCTIA SBXIIALA

187

c11. Bart'lett c1c la, gridina zoologici, oilre a avut o rni-rio exper.len!,il cu pfisd,ri, clacii, la 'I'ragoptttt, (dinti:e galinaceo) nrasculul cste poligam si arn fost ircpresionzlt de rdspunsul si,n: ,,1{u qtiu, dar crecl [cii, este] t1up5, culoriie sale splendid.e". Merit,d, rernarcat ci instinctul c1e lmperechere cu o singuri, femel5, se piercle usor sub influen],a domesticirii. liala s[,lbaticir, este sbrict monogamil, cea d"omesl,icrii foarte poligarnd,. Reverenclul W. D. tr'ox m5, informeaz[, c[, din clteva ra!,c s[,ibatice pe jum.i'late lmblinzite, de pe un mare lac din vecini,tate, au fost impupcali al,it de mulli r5,!oi sd,lbatici t1e cd,tre paznicul d.e vin5,toare, lncit nu a fost l[sat decit unul singur de fiecare papte sau opt femele, totuqi s-au oblinut pui neobiqnuit de numeroqi. tsibilica esic strict monogamfl, insX, di. Fox consid.er1, c5, p5,sd,riie sale prcspori cel rnai bine atunci cind. line un mascul la dou5, sau trei femeLe. Ca,narii in st are natural[, trd,iesc in perechi, lnsd, in Anglia cresci,torii au pus cu succes un rn*scul Ia pairu sau cinci femele. Am semnalat aceste cazari ca ar5tincl probabilitatea ca o specie s[,Ibatic5 monogamd, si, clevind, temporar sau permanent, poligamd. Prea pu!,in se qtie d.espre obiceiurile reptilelor si ale peqtilor ca s5, putem vorlii. d.espre retra!,iile lor matrimoniale. Gasterosteus pare lnsi, s5, fie poiigarn 1? I si in timpul sozonului cle reprod.ucere masculul se cleosebegte bd,tiltor la ochi c1e

prornllltate. Ain intrebat pe

errrelll.

Sil rezurn:im miiloacele prin cAre, pe clt putem aprecia, scleclia scxualir, a dus la dezvoltarea calactr;erelor sexuale secundare. S-a ariltat cL cel mai mare num5,r d.e desoendcnfi vigurosi este oblinut d.in lmpelecherea masculilor celor mai puternici ryi celor niai bine inarmali, invingd,tori in lupt5, asupra altor inasculir cu femelele cele rnai viguroase gi rnai bine hr[nite, care sint primele care procreeazd,prtrn5,vara. Daed, asenlenea ferncie aleg rnasculii mai aLrdgd,tori qi ln acelagi timp qi mai vigLrroqi, c.le i'or procluce un nulnrir mai rrrare d.e clescend.enfi d.eeii; femelele intirziate, care trebuie si, sr-. lmperccheze cu masculi rnai pulin viguroryi qi atrdgltori. La fel este d.acd, masculii mai viguroqi aleg femeLele rnai atrigi,toare si ln acclapi l,irnp sd,nritoase ryi viguroasc I si acesta este in special valabil dacii, masculul apirzi fernela ;i ajntii, ia procrurn'r r, hranei pcntru pui. Avanta,jul astfel dobindit de critre perechile mai viguroage in procluceri'A unui lnai rnare nunizir cle clescenclenli a fost, clupd, cit se Irare suficient pentru a face seleclia sexualii, eficient[. O mare prepond.eren!fi, numericil, a rnasculilor asupra fernelelor este lnsi, qi mai eficace ; fie ci, preponcleren!,a estc numai lntlmpl6toare ;i loealil sau pennanentti, fie ci, ea are loc de la nastere sau ulterior plin d"istrrigerea mai mftre a fenrelelor sau d.aeir, rlecurge indirect, pt"in pracl,icarea poligarniei.
JVIasmlul'tttod,'ifi,cat/i,n qenernl mai mu,It dec\t !ent,ela. - in tot regttul animal, atuirci cincl serele se ckrosebesc prin aspectul exterior, masculul estc cc,l care, cu lilre excerp!,ii, a fost mai mult modificat; d.eoarece femela p[streazh in general o asemfnaro mai nlare cu puii propriei sale specii si cu alli membri ad.ulfi ai aeeleiagi grupe. Cauza pare si, fie faptul cl, masculii aproape ai tuturor anirnalelor au pasiuni mai put,ernice clecit femelele. De aceea rna,sculii sint cei care se lupth, intre ti, care iryi et,aleazil persistent pocloabelo in fa!n, fernclelor, iar cei invingritori i;i
l? No'rl IIurtrllitrtr-1's,,rRi\-tl Cilililens",
18117,

DI'SCDNDEN?A OMULT-II

transtnit supi,r'ioritatea, rlescenclen!,iloi' lor rnasculi. Se va exarriina ulterior motivul perrtru cartl alnilelt, s{.,xrr nu clobinrlese ln act'st, fel caracterele ta,tilor. trste notcriu pentru oricitre cir nrasculii tuturor rnruniferclr-lr urrnir,reso cu arcloare fcrneicle. La fel este qi la piis[,ri, ins5, multc pilsirri rnascule nu urmilresc atit cle niul'o fertrela, clt isi expune ln prezenta eri penaju.l lor, execu.tS acrcbalii nupliale bizare,,si cintii. La,pulinii 1lcryti czlre au fost, observati, rn:i,sculul pare mai plin d.e arclrlalc clecii, fcnrela, ceea crr c,qtc valabil si la aligatol'i ryi, c[up[ cum se pari,, la batracieiri. I]upil clllrl observa iirrby 18, cle-a lungul enol'mei clase a insectelor ,,legea este ca rnasculul slu caute fernela". Dou5, autorit5,ti competente, cl-nii Blacliwall ryi C. Spence Bal,e imi spun czi in:lsculii pir,ianjenilor ryi ai crustaeeelor sint rnai activi si mai incoirstan,ti lir obiceiuriie lor clecit femelele. Atunci clnd organele de sim!;i d.e locomolie sint prezente la unul d.in sexo la insecte ;i crustacee qi absenl,e la cel[lalt san dacd, sint, cum este aclcliea cazul, mult rnai dezvoil,at,e la un sex d.ecit ia celflIalt, mAscrllnl este acela, d.up5 cit am putut clescoperi, care p[,streazf asemenea organe sau lc are cel mai clezvoltate, ceea ce arat[, c6 masculul est'e meuibrul ma.i act,iv in jocul nuptial al sexelor 1e.

Pe cle a1t5, parte, femela este, cu cele mai rare excep!,ii, rnai pulin pasionlrtir, clctrit rnasculnl. Dup[, cum a observat celtbrul lluntc.r'tu acum inultl \rrellie, in general ,,eA are nevoie s5, fie curtat5t', ca este tirnid.5, ;i ad.esea poate fi virzrttd, cum se str5,duie;te nlult timp sir, seape d.e rnascul. Orice observator al obiceiurilor animaleior irti va putra rearnirit'i cazuri de aces'u fel. Se poate vedea din d.iferite fapte, care vor fi prezc.ntate ulterior, ;i clin rezultatele pe clrept, atribuite seiecliei sexuale, cil ferntlar cu toate cti comparativ este pasivd,, in general exercitri o oftre('iire alegere qi aecept5 uir anumit mascul, preferind.u-l aitora. Sau ea poate aecept:1. ciupii, cum a,parenfelc ne fac uneori s5, credem, nu masculul care pentru ea este cel rnai atrirg['.,or, ci pt, cl,l cilrLr ii este cel mai pulin nepli,cut. Exercitarea unei oAl'ecrli'e alegeri d"in partea ferlrelci pare a fi o li.ge itpr'oapo tot atit de generalir, ca qi arcloare a rnasculului . Sinterl natural lnd.emnali s[, cercetirrn de ce la clase atit d.e nurnt'roa,st-. ,1i rlistinctc mascuiul a clcrvenit mai plin t1e ardoare d.ecit ferirela, arya incit el o caut5, 1i are rclul rnai activ in jocril nlrp!,ial. N'u ar fi nici un avauta,j, ci o o&roczlre pierdere rle energio clacir, fiecare sex ar c5,uta pe celflalt, ; insil c1e ce oare rnasculul sil fio irrtoicle:arlilA cel cale caui,il ? Dupir, fecunclare ovulele planteltir trebuie hri,nito triiva tirnp ; cleci polenul este llcapi"u'At aclus la organele feminine, fiincl plasat 1io stigmat cu ajutorul insectelor sau al virttului sau prin rnirycririle spont:lne a,le stair-rinelor, iar ia alge eic. t1e puterea, Ce locorno!,ie n, anterazoizilor. La animillek: acrvatice infelior orgzlirizate, fixate pennarrent cle acola;i punct ;i avincl sexc,lc sr,1ra,rate, elementul rnasculin eshe inva,riabil ad.us la femelX,;i ne putem r1a s{'Am& r[t'rnotivnl acestui fapt rloo{\i'(ree clriar: rlaell, ottiile s-il,r tleta';a ina,i;rtea, fecutrtlirt'ii
ta Itill-ly aitri Slle:rrct-, Ittlt'odrtcliotr lo nn!()IltoloqU,
1826, voi. III, p. ll12. 1e Urr hiruenopter pelazil (Wes;Lnood, Ll'Iotlerrt C/ass. rtI Ittsccts, r'ol. II, p. i60) constituie c e xcep[ie la lt:gulit, rlcc-ralecc rnasculrrl ure itlipi rudi nrentarc q;i nrt lritlitsrgttr
nct,lcrr;i crrltrlc rru t'lt' :t'stc

insi rirrrlI rrrti proltlrhil

cr'i

ft'tttrrlt'ltr

viz,itcezi altt' ccirtlt', (:orrslngu;lrizalt'lt l'iintl asitlrl t'ritiitir, UiLt'rior r,crn iuLilni in tliferiLe c:lasc ci)zru'i trxecp!iorialc irr crrt'e fcmcia cstc cca ciilc cnutir li c-';-rrculli jr;crri ntli;-

rriciodati cclula in carc s-a nlscut, 1le cirrtl fcmela rrrc r,r'ipi l;ine drzvoltrrk'. ,'\udouin crccle cir femclcle lceslti .","t'ii silrt [t:crrrrtlrttu rlt'<:irLrc rlirscir]i calro sc n:ti;c itr

lial in locul
vol. I. n.

nrasculului.

e0 Es.snys

tgid

Obsct,ttuiigtts,

t,diilt cltr O\\'t'ri, 1iJ(il,

1{)I.

SXI-tsCT,'IA SEXUALA

o rrtai tlar{'tiiiicult'ate ,si ir1i arr nccef1ita ult,erior hrirnire rsi protecf,ie zrr:,-rxista toLurti fiinrl tnai mari. dc,clt,tttltstea clin in tu lt: l,r,ilnsporta, la element,ul masculitr, dclotl,reco,

urliir,

in nlrnd,r consiclerabil nrai ntir:. A$a inclt, _itr accastii, priv:"![t rirulis clintie animalele irrferioare siirt, analoge plantelor 2'. t\{asculii anirnalelor levatice qi fixate fiincl deterrninali s5, emiti, in acest fel eLernentul lor fertilizanl,, sste latnral ca oricarc clintre clescend.enlii lor, care s-au riclicat pc scara evolu!,itli qi 1u rlevenit capabili c1e locornolie, s[ pfstreze acelaqi obict'i ; qi ei se vor aprolria iler fenieli, cit c1e inult posibil, pentru a nu risca pierclerea elernentului fertilizant
si11, prod.use

in cursul unei iungi trec,r:ri prin apd. La un mic numd,r c1e animale inferioare numai femelele slnt fixate, iar ntascrilii lor trebuie s5, fie cc-'i care cautir,. Este 1ns5, greu de inletes d.e ce rnasculii speciilor ai cd,ior strd,mosi erau- iniliali liberi au clobinclit invar.iabii obiceiul cle a se apropia d.e fernele, ln loc ca ele s6 se apropie d,e ei. Tnsd,, pentru ca rnascuiii s5, caute eficient ffemelele], este necesar ca in toate cazurile ll se fie inzr:stra,t,i cu pasiuni puternice, iar doblnd.irea unor asemenea pasiuni ar cleclrge natural din faptul c5, cei rnai pasionali las5, un n:ai mare numd,r d.e desccnd-enli tlecit cei cu rnai pu!in5, ard.oare. i{area ard.oare a mascutilor a d-us astfel inclirect la faptul c5, li s-au clezvoltat caracierele sexuale secunclare mult mai frecvent clecli; la femeLe. DezYolt,area unor aseinenea caractere ar fi insi, mul{, ajutatS, clacd, masculii ar fi mai susceptibili s[ varicze d.ecii, fqrmelele, clupil cum am conchis ci, sint, c1up5, un sl,ucliu inclelungat al aniiiialelor clomestiee. Yon Nal,husius, care avea o expc'rien!5 vasl,d,, este hot5,rit c1e acccaryi pir,reye22. f'rin comparareA celor tLoud, sexe la om se pot 9!!ine clovezi tu s-11, conclud.ente in favoarea acestei concluzii. In cLecursui expediliei Novara exc'cutat un l11mdr vast d.e rn[surfltori ale d.iferitelor p[,rf,i ale corpuiuila tliferite rase ryi aproer,pe in toate cazurile s-a constatat c5, bil,rbalii prezentau o mai mare gamri d.e-r'ariafie cleclt femeile I va trebui ins5, sd, revin Ia acest subiect irrtr-un r:rr,pitol r.iitor. i)1. J. Wood. tn, care s-a ocupat atent rle varialia r-rurychilor la onr, s.ii., c1 litere italice concluzia c5, ,,ce1 mai mare num[,r de anonralii, la fieeartr ind.ivicl-, se g#seqte la b5,rbair". Anterior el a observat cd,,,in total la 102 indivizi s-a corrstat,a'1, cz-'t, varialiile in sensul excesului au fost la b5,rba!i o clatd, qi jqP.iitate d.eficienlei rnai frecvenie Clecii la feme'i, in contrast, rnare cu mai nrarea frecven![ atu inairitett. Prof. jrtacalister d.e ascmenea observi, c5, variaIa fenrei tlescrrisil mzi,i t,iile rnusculaturii,,sint, probabil mai cornune Ia b5,rba'i'i d.ecit la ferneit'. Arrumili insrychi, carre normal nu slnt prezenli la om, slnt d.e asemenea mai frecvent d.ezvoll,afi ia scxul mascllin clecit la cel feminin, cu toate cri se pare eir, pot e xista exceplii. .llr. Burt, Wilcler to a inregisl,rat cazurile a 152 tle ind.ivizi cu. clegete supralrtlmel'aret rlin