Proprietati fizice ale materialelor de constructii DENSITATEA reprezinta raportul dintre masa materialului(m), fara pori , sau goluri

si volumul sau(v). p=m/v[kg/m3]. Marea varietate a materialelor de constructii face ca densitatea sa se exprime diferit, in functie de modul lor de prezentare. In constructii exista un nr restrans de materiale lipsite de pori(sticla, metale, etc), cu compactitatea l, la care volumul se poate determina cu usurinta. La materialele poroase este necesara o majorare pana la transformarea lor intr-o pulbere fina si apoi determinarea volumului prin metode specifice. DENS APARENTA pa, este raportul dintre masa materialului solid poros si volumul sau apparent, Va, incluzand in aceasta si volumul porilor si golurilor interioare. Vol se afla prin mas corpului si formule pt dif forme geom., sau prin mas vol de lichid dezlocuit dintr-un volum cunoscut. DENS IN GRAMADA, pg, (in vrac) se det la mat granulare si reprezinta raportul dintre masa materialului granular, m, si volumul total al materialului, inclusiv al porilor intergranulari. Pg=m/Vg. Aceasta determinare se poate face in stare afanata sau indesata. COMPACTITATEA,c, reprezinta gradul de umplere al unui volum oarecare de material si se exprima prin raportul dintre volumul fazei solide, v, si volumul aparent, Va, determinate pentru aceeasi masa de material. C=V/Va=Pa/P. C. se expr procentual. POROZITATEA,p, este caracteristica complementara compactitatii si reprezinta volumul porilor(Va-V) raportat la volumul totalal al materialului Va. Se expr %-ual. La materialele poroase deosebim porozitate totala, care cuprindevolumul tuturor porilor din masa materialului, inclusiv porii inchisi care nu comunica cu exteriorul. porozitate aparenta, care cuprinde numai vol porilor deschisi, care comunca cu exteriorul. Por. ap. se det. Experimental, prin cantarirea probelor de material uscat(m1) si saturat cu apa(m2). Pa%=(m2-m1)/m1*100 VOLUMUL DE GOLURI DINTRE GRANULE se det la mat. granulare, in gramada sau vrac(in stare afanata sau indesata) si reprezinta totalitatea spatilor libere existente intre granule. Poate fii det experimental sau prin calcul, cunoscand densit aparenta si in gramada.(pa si pg) .Se expr %. ABSORTIA DE APA SI UMIDITATEA. Abs de apa este capac materialelor de a absorbi si retine apa in pori si capilare care comunica cu exteriorul. Se det prin cantarirea mat uscat(m1) si saturat cu apa(m2), iar diferentase rap la masa mat uscat sau la volumul sau: Am%=(m2-m1)*100/m1 sau Av%=(m2-m1)*100/Va. Absortia de apa, respectiv umiditatea, este o caracteristica importanta, deoarece are efecte negative asupra majoritatii propietatilor, ca: rezistente mecanice, capacit de izolre termica si fonica, comportarea la inghet-dezghet. Umiditatea unui material se det prin cantarirea lui umed(m2)si uscat la 105-110 gr C, pana la masa constanta(m1), calculandu-se apoi umiditatea relativa(Ur) sau umiditatea absorbita(Ua): Ur%=(m2-m1)*100/m2, Ua %=(m2-m1)*100/m1. CAPILARITATEA.repr calitatea unui material de a absorbi si retine un lichid in porii sai, sub influenta fortelor capilare. PERMEABILITATEA-este propietatea materialelor poroase de a lasa sa treaca prin ele un lichid sub presiune.

PROPIETATI MECANICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTII Prop. mec ale materialelor reprezinta capacitatea acestora de a suporta eforturile interioare ce apar in structura lor sub actiunea solicitarilor exterioare. Rezistentele mecanice ale materialelor depind de taria legaturilor dintre particulele constituente, de nr leg din unitatea de V si de orientarea lor spatiala in raport cu directia de manifestare a solicitarilor precum si de existenta unor defecte, ca: fisuri, pori, defecte de retea, stari de tensiuni initiale, etc. Un indice imp dpdv al prop mec este rezistenta de rupere sau rezist limita, definita prin sarcina maxima la care se produce ruperea. Rezistentele mecanice depind, in afara de natura materialului si de forma, dimensiunea, starea suprafetelor, umiditatea si temperatura epruvetelor(probe standardizate), de viteza de crestere a sarcinii.etc. Dupa modul de aplicare al fortei, exista solicitari statice care se caracterizeaza prin cresterea lenta si progresiva a fortei pana la ruperea epruvetei si solicitari dinamice la care forta se exercita brusc, sub forma de socuri. a)rezistente mecanice la solicitari statice: REZISTENTA LA COMPRESIUNE: se defineste ca raportul dintre forta de rupere, uniform distribuita, dirijata dupa normala pe planul sectiunii transversale si suprafata initiala a sectiunii transversale a epruvetei. Rezist la compres mai depinde si de viteza de incarcare, obtinandu-se rezist mai mari la vit de incarcare mai mari, deoarece efectul timpului asupra deformatilor este mai redus. REZISTENTA LA INTINDERE AXIALA: Se det pe epruvete de forme si dimensiuni diferite, supuse solicitarii de intindere. Rezist la intindere se calculeaza cu relatia: Sigma t=F/A0[n/m2], REZISTENTA LA INTINDERE DIN INCOVOIERE : se det pe epruvete sub forma de bare, prisme sau grinzi. Epruveta, sprijinita pe 2 reazeme la distanta l, se incarca cu forta F, concentrata la jumatatea distantei dintre reazeme b)propietati mecanice la solicitari dinamice: REZISTENTA LA COMPRESIUNE PRIN SOC, se determina pe epruvete cubice, cilindrice sau placi, prin supunerea acestora la actiunea distructiva a greutatii, G, care cade de la diverse inaltimi, h. (Sigma soc=G(h1+h2+..+hn)/V[J/m3]). REZIST LA INCOVOIERE PRIN SOC ,denumita si rezilienta, se det pe epruvete prismatice. Rez la incov prin soc(kn)reprezinta raportul dintre lucrul mecanic(G*h) efectuat pentru ruperea epruvetei si sectiunea acesteia(S) si se calc cu rel: Kn=G*h/S[J/m2]. DURITATEA Duritatea(H) este prop mat de a se opune la modificarea formei sau deformatiei plastice, in stratul de suprafata, sub actiunea unei forte locale. Duritatea mat se det in functie de natura lor, prim patrundere in stratul de la supr lor a unui corp mai dur: bila(met Brinell), piramida(met Vichers), con(met Rockwel). REZISTENTA LA UZURA Repr prop mat de a rezista unor forte de frecare in contact cu materialele dure. Se determina la mat folosite pentru lucrari care in timpul exlpoatarii vor suporta astfel de solicitari(pardoseli, drumuri)..

Deformatiile materialelor de constructii Mat de constructii prezinta deformatii la variatii de umiditate la variatii de temperatura si la solicitari mecanice de scurta sau lunga durata. Deformatii la variatii de umiditate Materialele de constructii prezinta permanent deformatii datorita variatiei umiditatii mediului de exploatare. La scaderea umiditatii se produce o contractie la uscare care determina aparitia unor tensiuni interioare de intindere in structura materialului. La cresterea umiditatii se produce umflarea materialelr si aparitia unor eforturi de compresiune. Contractia si umflarea se determina in general prin masurarea variatiei lungimii a unor corpuri de proba in forma prismatica. Se exprima in mm/m. Deformatii la variatia de temperatura Sunt dilatarea termica si contractia termica. In functie de natura materialului si de domenul lui de utilizare, dilatarea termica se poate determina pe corpuri de proba prismatice si reprezenta dilatarea liniara exprimaata in mm/m la cresterea temperaturii cu un grad sau poate fi apreciata ca dilatarea volumica exprimata prin cresterea de volum la cresterea temp cu un grad. La materialele omogene si iztrope deformatiile la variatia de temp au aceeasi valoare indifferent de directia de masurare. La materialele anizotrope apar diferente. Probleme apr in cazul unor materiale compozite cum e betonul in care fiecare componet are deformatii specifice la variatia de umiditate si temp. de aceea apar tensiuni interne care pot determina initierea sau accentuarea unui process de microfisurare. Pt a se evita acest lucrru structurile de mari dimensiuni sunt prevazute cu rosturi calculate ca dimensiuni si distante intre ele functie de natura materialelor si conditiile de exploatare. Din punct de vedere al det elastice materialele se poat grupa astfel: 1)mat rigide, nedeformabile in realitate toate materialele prezinta o mica deformatie. Notiune de materiale rigide se utilizeaza ca o mot simplificatoare. Cu cat val modulului de elasticitate longitudinala E e mai mare cu atat mat e mai rigid si prezinta o rupere casanta. 2)mat perfect elastice greu de realizat in practica defectele de retea cristalizate fac ca intotdeauna o def elastica sa fie insotita de o mica def plastica ce paote fi neglijata. 3)mat semielastice maj mat reale defectele de structura fac ca orice def elastica sa fie urmata si de o def plastica. Def plastice sunt caracterizate de modificari structurale ireversibile. Se produc prin alunecari ale planelor reticulare care sunt urmate de stabilirea unor noi legaturi chimice o consolidare a structurii in noile conditii ce poate determina o crestere a rezistentelor mecanice. Aceleasi modeficari structurale se pot produce la effort constant determinand aparitia unui palier de curgere. In general def mat se pot aprecia si interpreta in functie de aliurea curbei caracteristice a mat sigma epsilor, tau fi pt un anume tip solict (intindere, compresiune).

Tipuri de roci utilizate la materiale de constructii Piatra naturala se obtine din prelucrarea unor roci exist la suprafata biosfereu. In compozitia unei roci predomina un mineral sau un grup de minerale care ii imprima anumite propr fizico-chimice si fizico-mecanice. Rocile piot fi clasificate dupa mai multe criterii dintre care: 1)dupa geneza Roci magmatice Roci sedimentare Roci metamorfice 2)dupa structura Roci cu structura halocristalina (complet cristalizate) Roci cu str hemicristalina (partial crist, partial amorfe) Roci cu str vitroasa (Sticloasa, amorfa) 3) dupa textura modul de aranjare a mineralelor componente Roci cu textura masiva (neorientata) Roci cu stextura stratificata (straturi de acelasi fel) Roci cu textura sistoasa (straturi de minerale diferite 4)dupa dimensiunea creistalelor Fenocristale>1mm Microcristale 1 micro 1 mm Criptocristale <1micro 5)dupa densitate Roci grele densitatea aparenta>1800kg/mcub Roci usoare dens aparenta<1800kg/mcub Rocile magmatice (eruptive) s-au format prins solidificarea in conditii diferite a magmei din interiorul scoartei terestre. Aceste roci pot avea o compozitie si o structura variabila functie de cond de formare. a)roci magmatice intrusive s-au format prin solidificare lenta in profunzimea scoartei terestre a magmei. Sunt roci cu structura holocristalina cu textura masiva si sunt formate din fenocristale. Aceleasi roci se caracterizeaza prin rezistente emcancie mari, duritatea mare, rezistenta mare la uzura, in compozitia lor predomina curatul si feldspatii. Sunt roci care se prelucreaza greu dar se lustruiesc frumos au culori vaiate si aspect decorative si se utilizeaza pt lucrari monumentale. Sub forma concasata se poat utilize pt betoane de amre rezistenta si ca piatra Sparta pt terasamentele de cale ferata. Cel mai important reprezentant este granitul. Se mainumesc si roci granitice diorite, diabaz, granodiorit. b)rocile filoniene s-au format prin racirea cu viteze mai mari a magmei mai aproape de suprafata scoartei terestre. Au o str holocristalina, neorientata formata din fenoscristale roci porfilice. Porfilul se caracterizeaza prinr ezistente mecanicen mari, duritate mare, compactitate f mare. Se ultilizeaza pt lucrarile monumentale, ca piatra Sparta si ca agregat pt betoanele de mare rezistenta. Nu se utilizeaza pt lucrari de pavaj deoarece prin uzura devine lunecos. c)roci efuzive - structura complet cristalizata. Au compozitii si structuri variate, pornind de la str compacta pana la str poroasa deoarece se deformeaza in prezenta gazelor si vaporilor din timpul eruptiilor vulcanice. Se formeaza la suprafata scoartei terestre. Pot fi roci completc ristalizate formatie din micro si criptocristale, textura masiva, neorientata, rezistente mecanice f mari. Rocile magmatice formate in timpul eruptiilor vulcanice in prezenta gazeleor si a vaporilor au o structura vitroasa si cu o porozitate mare.

Materiale de constructii din piatra naturala Mat de piatra neprelucarata Produse din piatra prelucrata 1)piatra neprelucrata bolovanii utilizati pt fundatii massive, sprijiniri, maluri, diguri; blocuri de itara, piatra de anrocamente blocuri de piatra de greutate>100kg. se utilizeaza pt abraje taluzari, sprijin de maluri. Lespezi se utilzieaza pt placarea aleilor. 2)prod din piatra prelucrata Moloane blocuri de piatra prelucrate mai grosier sau mai ingrijit numai pe fata vazuta si putin supraf adiacente si se utilizeaza pt lucrari dezidarii soclurile cladirilor. Piatra de talie sunt corupuri geometrice asemanatoare cramizilor prelucrate pe toate fetele si se utilizeaza pt zidarii pretentioase Placi de piatra utilizate pt placari int si ext si pt pardoseli Dale placarea aleilor Produse granulare din piatra naturala pot fi obtinute prin concasare, unele din depozite granulare. Prelucrarea spalare si sortare. Produsele din piatra nat trebuie sa indeplineaca anum conditii de calitate privind compozitia mineralogical care trebuie sa fie uniforma, cond privind str, resist la uzura care trebuie sa fie uniforma cond privind comp fata de apa capacitatea de izolare termica etc. Pt stabilirea caract se fac determinari privind dens, dens aparenta, porozitatea, absorbtia de apa, coef de inmuiere, coef de conductibilitate termica, rez mecanice, verificarea dimens la piatra prelucrata. Lucrarile din piatra naturala se cract prin o buna durabilitate deoarece sunt rezistente atat la act unor fact fizici cat si la act fact chimici. Procesele corozive se manifersta mai ales la rocile de natura calcaroasa care in prezenta bioxidului de carbon si de sulf si a apei se pot degrada => produsi solubili. De aceea imn zonele atmosferice poluate se evita utliziarea rocilor calcaroase. Exista pericolul unei coroziuni microbiologice. De aceea se evita suprafata orizontala unde depunerile de praf si umiditate pot forma conditii optime de dezv a unor microorganisem ce pot avea effect coroziv.

Agregate pt mortare si betoane

Agregatele sunt mat granulare nat sau artificiale utilizate la prepararea mortarelor si betoanelor sau pt alte lucrari de constr. Ele trebuie sa fie inerte d.p.d.v. chimic cu liantul utilizat si fata de apa. Agregatele constrituie mat de umplutura in comp mortarelor si betoanelor dar intra in proportie f mare in compozitia cestora de aceea influenteaza puternic toate propr lor. Agregatele pot fi atat minerale cat sid e natura organica. Pot fi ant sau artificiale. Dupa forma granulelor pot fi aggregate cu forme pline sau poliedrice cu forme plate sau cu forme aciculare. Dupa conpozitia granulometruica pot fi aggregate cu granulozitate cont, cu grenulozitate discontinua sau aggregate monogranulare. Dupa densitatea aparenta in gramada in stare afanata pot fi aggregate grele>1200kg/mcub sau agrfegate usoare cu dens aprarenta in gramada <1200kg/mcub. Agregate grele se utilizeaza la prep mortarelor si betoanelor simple sau a betoanelor armate care au un rol de rez in str unei constructii. Aceste aggregate pot proveni din eploatarea balastierelor sunt deci aggregate naturale. Agregatul de concasare obtinut prin concasarea unor roci in urma verificarii compozitie, str si propr fiz-mecanice. Agregatele de rau se prez sub forma unor granule rotunjite cu suprafete netede. In comp;ozitia lor predomina cuartul (siO2) find comp cel mai rezistehnt la act apei. Feldpatii se degradeaza mai usor transformandu-se in argile. Agregatul de rau in functe de dimensiunea granuleor se imparte in: bolovani (granule peste 71mm) pietris (7.0-71 mm) nisipi (0-7mm). Aggregate de concasare se imparte dupa dimens granulelor in nisip de concasaj, piatra Sparta si criblura. Granulele obtinure prin concasari au forme colturoase cu muchii vii si cu suprafata rugoasa. Pt imbunatatirea formei granulei criblura se obtine prin dubla concasare si dubla ciuruire, dupa dimensionarea granulei agregatul de concasare se mai imparte in savura (0-8mm) split(8-40mm) piatra sparta (40-60mm) piatra sparta mare (60-90mm). criblura se imparte in sorturi: 3-5;5-8;8-15;15-25. Agregatele dpdv al formei granulei pot fii: forme plune caract aggregate de rau, forme poliedrice la agreg de concasaj, forme plate si forme aciculare rezuktate din rocile cu str stratificata sau sistoasa. Nisipul de concasaj se utilizeaza in general in amestecuri cu nisip de rau. Forma granulelro. Starea supraf granulelor infl atata lucrabilitatea amestecului proaspat str produsului intarit si adeziunea intre agregat si pasta lianta. La agregatele de rau formele rotunjite asigura o mai buna lucrabilitate dar supraf beteda o mai slavba conclucrare cu pasta lianta. La aggregate de concasare froma colturaosa da apestecului o lucrabilitate mai redusa in schimb supraf rugoasa asigura o mai buna conclucrare cu matricea. .

Agregatele usoare au debsitatea aparenta in gramada<1200 kg/m3 si se pot utiliza pt. mortare si betoane usoare care in ansamblul unei constructii pot avea rol de izolare termica sau de izolare termica si de rezistenta. Dupa dens. in gramada in st. afanata pot

fi agregate f. usoare (ro<600kg/m3), usoare mijlocii(600-900), usoare(900-1200). Agregatele usoare pot fi nat. sau artificiale. Agregatele nat.-se obtin. prin concasarea unor roci poroase, eruptive sau sedimentare. Rocile eruptive ce indeplinesc aceasta conditie sunt: scoria bazaltica, piatra ponce si tufurile vulcanice. Aceste agregate dupa densitate intra in categoria agregatelor usoare mijlociicu o porozitate 30-50% si o rezist la compres aprox 100-150 daN/cm2. Pot avea si o absorbtie de apa mare ce influenteaza negativ unele proprietati mai ales gevitatea(?) (rezistenta la inghet-dezghet repetat). DiaMANTUL- roca sedim, silicioasa cu struct amorfa. Intra in categ agregatelor f. usoare, porozitate mare 50-60%, absorbtie apa mare, dar in st. uscata un f bun izolator termic. Agregatele usoare artificiale se pot obtine 1) prin tehnologii speciale din unele produse industriale secundare, 2) Prin prelucrarea termica a unor roci. 1) Zgura expandata- se obt prin racirea brusca a topiturii de zgura intr-o cantitate mare de apa. Se formeaza un produs poros ce concasat se poate utiliza ca agregat usor. Daca topitura de zgura se raceste in o cantit limitata de apa se formeaza zgura expandat granulata cu granule de dimensiunea nisipului(1-3mm) ce poate fi utilizat direct ca agregat usor. Agloporit- material poros obtinut prin calcinarea unor deseuri- zgurile de halda, cenusile de halda, sterilul, acestia continand si produsi combustibili. 2)Granulit- se obtine din prelucrarea argilelor expandabile. Aceste argile au un continut ridicat in oxizi de fier si au impuritati calcar si ghips (sulfat de calciu). Aceste argile se macina se granuleaza si se ard in cuptor la 1000-1200 grade C. In urma unor reactii chimice apar produsi in stare gazoasa ce sunt retinuti de faza de totipura a.i. granulele vor avea o struct. poroasa in interior si cu crusta sticloasa la exterior. Granulele pot avea dim pana la 31mm, au o densitate mica 350-600 kg/m3 si absortie de apa aproape 0. Se pot utiliza si pe betoane osoare de rezistenta si izolare termica. Perlitul expandat se obt. din roca perlit care e o roca vulcanica acida cu apa legata in compozitia chimic si care in cuptoare rotative expandeaz=> granule cu o porozitate inchisa cu dimens. pana la 3 mm, dens. f mica 180-200kg/m3. Utilizat atat ca agregat pt. mortare usoare cat si ca strat termoizolant. Agregate vegetale usoare: pot fi talas si rumegus de lemn, paie tocate, coji de orez, partea lemnoasa de la prelucrarea canepii. Aceasta se face prin tratare cu clorura de calciu, Ca(OH)2, NaCl, silicat de sodiu, sulfat feros sau cu amestecuri ale ac. subst. Asupra agreg usoare se fac aceleasi verif de calitate ca si la agreg grele la care se adauga stabilitatea la fierbere, absortia de apa, constanta de volum in prezenta cimentului si coef de conductibilitate termica ("landa"). Ca regula, agregatele pt. a-si pastra conditiile de calitate trebuie depozitate in sorturi.

Argilele sunt roci sedimntare, fin granulate formate din lamele de ord. micronilor. D.p.d.v.al compoz. chimice sunt hidroalumosilicati, formati prin degradarea feldsptilor sub act. hidolitica a apei mSiO2Al2O3nH2O In functie de mineralul care predomina in compoz pot fi: - argile caolinitice- 2SiO2Al2O32H2O -montmorillonitice-4SiO2Al2O3H2O+nH2o

Argilele caolinitice se caract printr-o contractie la uscare mai pronuntata si o plasticitate mai redusa si se utiliz in general ca materie prima in industria ceramica. Argilele montmorillonitice se car. printr-o plascticitate mai buna sunt mai active si se utiliz mai mult direct ca liant sau ca materie prima la fabricarea cimentului. Argilele se gasec in gen. amestecate si cu diverse impuritati: cuart, calcar, ghips etc. Struct e specifica unor roci sedimentare cu lamelele f fine care au la supraf anioni ceea ce le imprima un caract. electroneg. si hidrofil. Lamele de argila se incojoara cu pelicule de apa in care primul strat e puternic adsorbit si se mai num apa de higroscopicitate, urmeaza un strat mai slab retinut care se num. apa peliculara, apoi urmeaza apa libera. Aceste pelicule de apa asigura atat coeziunea argilei cat si plasticitatea argilei. Lamelele de argila prez. o afinitate selectiva fata de ionii electropozitivi, seria fiind Mg+2, Ca2+, (NH4)+, Na+ Argilele prezinta o mare sensibilitate la variatiile de umiditate. In prez apei absoarbe apa si se umfla, iar la pierderea apei se contracta iar cand se ajunge la pierderea apei de hidroscopicitate se pierde coeziunea (se transf. in praf). Ac. mare instabilitate a argilei fata de apa se poate ameliora prin diverse metode alese in funct. de dom. de utiliz al argilei. Metode de stabiliz a argilelor:1) Stabiliz mecanica- se real prin amestecarea argilei cu mat anorganice- nisip pietris, piatra sparta , zura sau mat organice: paie, rumegus, pleava. Prin ac. se intrerup peliculele de apa, apa se pierde mai greu si se alcatuiesc in gen. amestecuri cu o cantit mica de apa pt. a asigura plasticitate si care pot avea o comportare maxima. 2) stabilirea prin hidrofobizare- consta in amestecare argilei cu mat hidrofobegudroane, lianti bituminosi. 3) stabilire prin schimb ionic- se obt prin amestecarea argilei cu subst. donatoare de ioni de calciu: clorura de calciu, varul Ca(OH)2, ghipsul, cimentul Portland In ac. cond., argila schimba ionii de hidroniu cu ionii de calciu care se solvateaza se hidrateaza cu o contit mai mare de apa si pierd mai greu apa la uscare (contrctie mai redusa la uscare) 4)stabilizarea cu ciment-se bazeaza atat pe schimb cationic cat si pe formarea unui schelet de rezistenta in urma reactiilor cimentului cu apa. Met. e insa mai scumpa si se lege numai pt anum. dom de utiliz. 5)stabiliz. prin silicatizare se aplica argilelor care contin si calcar= argile marnoase. Silicatul de sodiu injectat reactioneaza cu carbonatul de calciu=> compusi rezistenti fata de apa. et. e scumpa si se utiliz numai pt consolidarea unor terenuri argiloase pe care se executa constr. sau sunt in apropierea unor constr.

rolul si influenta apei asupra propr betonulu- apa de asmestecare indepl in beton un rol dublu: de reactant cu comp mineralogici ai cimentului si de asigurant al lucrabilit betonului.infl propr betonului prin calitate si cantitate. Apa util tre sa coresp unor cond tehnice de calitate intrukt impuritatile pot influenta negative priza ciomentului sic alit betonului. Apa din beton are o infl esentiala asupra caract structurale alebetonului. Aceasta inflsemanifesta atat prin modif comportarii reologice a betonului proaspat cu consecinte asupra omogenitatii si compactitatii structuralea betonului intarit kt si prin

modif in strctura de pori a matricei. Apa asigura hidratarea ciomentului. Porozitatea este cu atat mai mare cu kt raportul apa ciment dintrun beton este mia ridikt. Stabilirea raportului apa ciment se face in functie de natura si dozajul finetea demacinare a cimentului suprafata specifica lucrabilitatea betonului corelata cu mij de compactare si variaza cu limite largi. In concluzie se poate spune k micsorand cant de apa de amestecare proprietatile betonului seimbunatatesc.

Mat d ceramica fina. Sunt d tipuri variate si cu utilizari diferite. Sunt produse cu ciob alb sau colorat d porozitate variabila. Obiecte sanitare ceramice se pot fabrica din mase ceramice ce ard alb cu ciob poros si din portelan sanitar semivitros sau vitros acoperite cu glazuri opace si colorate. Este un mat f rezistent. Placile d faianta s fabrica dintr-un amestec nedozat d calciu, feldspat, nisip si alte adaosuri. Se monteaza prin intermediul mortarelor d ciment, de ciment-polimeri, sau adezivilor p baza d polimeri organici. Placutele ceramice se utilizeaza pt finisarea ext si int a construct prin realizarea d placaje ceramice rezistente durabile cu aspect placut. Au o rez buna la inghet dezghet si

la var bruste d temp. Gresia ceramica mat cu multiple utilizari in constr, s fabrica ca mat clincherizat sau vitrefiat din amestecuri d argile. Placile d gresie s utilizeza pt pardoseli. Produse mineral ceramice produse moderne cu propr remarcabile fabricate pe baza d oxizi metalici si argila. Din ele s fabrica dif piese si dispozitive necesare industriei mat d construct.

rolul si influenta agregatelor asupra betonului- agregateleminerale intra in compozitia betoanelor in cant mare Circa 80% formand un schelet rigid si rezistent in masa betonului care reduce contractia la uscare si deformatie datorita solicit meknice. Influenta agregatelor asupra structurii betonului se manifesta essential la nivelul compactitatii si omogenitatii structurare precum sai la nivelul adeziunii matricea agregat. Dimensiunea maximaa granulelor de agregat se stabileste in functie de dimensiunea minima a elementului de beton distanta minima dintre armature si grosimea stratului de acoperire a armaturii. Agregatele tre sa fie inerte sis a nu conduk

la efecte daunatoare asupra cimentului folos la prepararea betonului. Rez la compres a agregatelor tr sa fie de 1,5 ori rez betonului, pt a asigura realizarea marcii dorite. Calitatea rocii din care au rezultat agregatlele infl durabilitatea betonului si anume rezistenta la inghet dezghet repetat, la agresivitati chimice.

influenta aditivilor asupra betonului . aditivi sunt substabnte chimice sau p[roduse tehnice care introduce in procent mikfata de ciment in suspensii, mortare sau betoane, produc modificari dorite aleproprietatilor acestor materiale ca urmare a unor actiuni fizico chimice asuora componentilor acestora. Aditivii se introduce fie solubilizati in apa in momentul prepararii mortarelor sau betoanelor fie uneori pot fi incur[porate in ciment ink de la fabricarea acestuia. Pot determina importante mutatiiin structura betoanelor favorizand modelareapropr acesrtora in sensul dorit sau impus de cond tehnolo saude exploatare. Cu ajutorul aditivilor pot fi infl;uentate fav propr k priza si

intarirea, lucrabilitatea, rezistentele meknice, comportarea la inghet dezghet, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agresiune chimik. Ei treb selectionati calitativ si cantitativ ai san u afecteze negative propr ale betonului. Dupa functia det ce o indeplinesc in beton aditivii se clasifik in : aditivi modificatori ai proprietatilor reologice ale betonului proaspat, aditivi modificatori de priza si intarire, aditivi modif ai cont in aer, aditivi crescatori de resist. Tendinta actuala este de producere swi utilizare deaditivi cu functii multiple pentru simplificarea tehnologiei de utilizare si pentru efecte cumulate pozitiv asupra propr betonului.

Stab compoz betonului. Se realizeaza pe baza normelor in vigoare si cuprinde 2 comp oblig.Calc si verify de lab.Pt ca betonul sa coresp cond impuse de natura si cond de exploatare proiectarea compoz lui incepe cu un studio preliminarcare sa preciz natura si valoarea solic mekanice,prezenta apei a inghet-dezg..a actiunilor chimice agresive.Pe baza ac studiu a dimens elem de beton si a modului de armare proiectul va stabili tipul si marca cimentului,doszajul min de ciment,gradul de impermeabilitate si lucrabilitate.Dozajul in ciment se evalueaza cu rel C=A/A/C.Cantit de agregat in stare

uscataAg se evalueaza astfel Ag=roAg(1000-c/roc-A-P)Prepararea beton se face in betoniere prin cadere libera sau in malaxoare cu amestec fortat.Amestec compon tre sa asigure realiz unei bune omogenit a beton si dispers ciment ,favorizand hidratarea.Compactarea betonului.Modul de punere in lucrare a betomului si mai ales gradul si regimul de compactare au o mare infl asupara struct sale.Prin compact se urmareste elimin aerului din beton sau de la periferia cofrajului.Vibrarea beton.Fiind un procedeu simplu si eficient este cel mai folosit mijl de compactare a betonului atat pe santiere cat si in fabrici de prefabricate

Se face in betoniere prin cadere libera sau in malaxoare cu amestec fortat .Durata de amestecare depinde de compozitia si lucrabilitatea betonului,temp mediuluicapacitatea si tipul de utilajului de amestecare.Amestecarea componentilor trebuie sa asigure realizarea unei bune omogenitati a betonului si dispersarea cimentului,favorizand hidratarea.Calitatea betoanelor depinde de modul cum a fost efectuata turnarea,de aceea ea trebuie facuta cu respectarea anumitor recomandari,dintre care cele mai imp sunt:-turnarea si compactarea betonului tre sa se efectueze inainte de inceperea prizei cimentului:-inaltimea de cadere libera a beton nut re sa fie mai mare de 1,5 m ,pentru

a se evita segregarea:-turnarea unui element trebuie sa se faca continuu,evitand rosturile de lucru,deoarece betonul proaspat nu adera bine la cel intarit,rezultand zone de slaba rezistenta.:-in timpul turnarii se vor lua masuri ptr a evita deformarea sau deplasarea armaturilor si cofrajelor:-betonarea elem massive de beton se face in straturi de 20-50 cm grosime.

Modul de punere in lucrare a betonului si mai ales gradul si regimul de compactare au o mare influenta asupra str sale.Prin compactare se urmareste eliminarea aerului din beton sau de la periferia cofrajului,realiz unui element cu o compactitate cat mai mare ,cu o forma cat mai corecta si cu supraf inchise.Procedeul de compactare se allege in functie de compozitia si lucrabilitatea betonului,forma si dimensiunile elementelor.Energia consumata la compactare se apreciaza in functie de fortele de coeziune si de frecare intern ace trebuiesc depasite pentru obtinerea unei compactitati cat mai mari a betonului.Compact manuala se fol numai in cazul obligativitatii turnarii

unor betoane fluide ;iar mechanic compact se poate face prin vibrare,centrifugare,presare,injectare,etc

Influenta temp mediului se manifesta asupra evolutiei proceselor fiz-chim ce se produc in timpul prizei si intaririi betonului.Infl.temp scazute dar positive(05grade)asupra intaririi se resist betonului este diferita de cea a temp negative(sub 0 gr)Daca intarirea se face pe o perioada limitata la temp scazute (05)si apoi continua la tepm normale de +20,rezistentele mecanice finale vor fii mai mairi in raport cu intarirea normala.La tepm sub 0grade betonul nu se mai intareste,reactiile de hidratare se desfasoara deosebit de lent,iar in jur de -10grade se opresc complet,deoarece ingheata si apa absorbita.La punerea in lucrare pet imp friguros tre sa se asigure beton tepm de min +5grC,pe toata durata de intarire necesara pana la atingerea rezistentei la compresiune de min 50

daN/cm patrati,iar ptr constructii speciale pana se atinge 70%din marca.La betonarea pet imp friguros se recomanda urm masuri:-la stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat mai reduse de apa de amestecare:-se recomanda fol aditivilor platifianti,acceleratori de prizaa si intarire sau antigel;-durata amestecarii betomului se va prelungii cu 50%fata de durata de amestecare in conditii normale;-se pot incalzi agregatele si apa de amestecare(pana la 50.70 gr C);-cofrajele tre sa fie curatate cu deosebita atentie de zapada si gheata;-e obligatory compactarea beton prin vibrare.

Temperaturile ridicate de peste 35grC influenteaza negative propriet betonului proaspat,datorita franarii proceselor de priza si intarire ca rezultat al evaporarii massive a apei de amestecare.Betonul intarit isi pastreaza propr pana la temp de cca 150gr C.Peste aceasta temp incepe sa scada resist la intindere,din cauza deshidratarii gelurilor si aamplificarii dsist de microfisuri.In cazul elementelor de beton supuse la ctiounea flacarilor betonul se degradeaza treptat de la suprafata spre interior datorita deshidratarii comp hidratati,dilatarilor termice si transf hidroxidului de calciu in oxid ce calciu.Aceste transf sunt insotite de modificari de volum care maresc sisteml de micro si macrofisuri,provocand exfolierea betonului.La temp de peste 575gr C agregatele

cuartoase prezinta transf poliforme cu mariri de volum care favorizeaza exfolierea betonului.Dk agrgatele sunt calcarosse degradarile sie produc peste 600grC ,cand incepe disocierea termica a carbonatului de calciu.Prin utilize unui ciment supraaluminos si aggregate rezultate din macinarea caramizilor supraaluminoase se pot obtine betoane care sa reziste la temp peste 1770grC,numite betoane suprarefractare.

Oteluri- propr caract si utilizarea in constr. Otelurile pot fi simple si aliate. Otelurile carbon (simple) au struct derivate din diagr Fe carbon, iar propr mecanice depend d continutul in carbon. Otelurile cu carbon putin sunt mai maleabile, dar cu rez mecanice mici; cele cu carbon mai mult sunt rigide, casante, cu deform mici sub sarcina. Pt constuctii otelul s livreaza in 2 grupe: p baza propr mecanice si p baza comp chim. In constructii s utilizeaza mat din oteluri obtinute prin laminare, forjare, cu continut in carbon d 0,06 pana la 0,60% si pot fi oteluri carbon obisnuite, oteluri carbon d calitate si oteluri carbon superioare. D larga utilitate sunt laminatele notate cu OL urmat d un grup d 2 cifre ce indica marca otelului.

Fonte propr caract si utiliz or in constr. Fontele sunt aliaje Fe-C obtinute in furnal cu peste 2% C, continand d obicei 2-4% C; 0,3% Si; 0,3-1,2% Mn; 0,1-0,6% P; sub 0,12% S, ce se folosesc pt piese turnate si pt elaborarea otelurilor. Sunt 2 tipuri d fonta: albe si cenusii. Fontele albe pot fi brute sau d a doua topire. Au un continut ridicat in Mn care impiedica grafitizarea, mareste fragilitatea si rez mecanice. Utilizarile sunt limitate, deoarece se toarna si s prelucreaza greu, bebe da-I mai incet la aia, turnarea avand rez mare la uzura si duritate superficiala. Fontele cenusii au un continut comparative mai > in siliciu care favorizeaza grafitizarea, si mai redus in Mn. Sunt mai putin fragile si dure decat fontele albe avand capacitate buna d amortizare a vibratiilor. Utilizarea lor in constructii este limitata de elementele ce lucreaza la compresiune.

Mat ceramice. Calitatea mat ceramice e det d material prima si d tehnologia d obtinere. Datorita propr lor prod ceramice pot fi consid pietre artificiale d constructii. Prod din ceramica bruta utilizate in construct s clasifica dupa utilizari in: materiale pt zidarie, pt invelitori si alte materiale. Cele pt zidarie s utilizeaza pt executarea zidurilor ext si int portante sau neportante in construct civile prin imbinari cu mortare diferite. Caramizile din argila arsa se pot fabrica in baza modulului d ciment sau octometric. Sunt mai multe tipuri: caramizi pline (presate p cale umeda, prod poroase, se permite practicare d gauri, se utilizeaza pt zidarii d rezistenta), caramizi cu goluri verticale (se obtin prin presare umeda urmata d uscaresi ardere, se utilizeaza pt peretii int si ext portanti si neportanti), caramizi cu goluri orizontale (se utilizeza pt zidarie la pereti despartitori), caramizile gaurite cu lamba si uluc (se fabrica prin presare umeda, uscare si ardere, utilizate pt pereti despartitori neportanti), caramizi radiale (pt cosuri industriale, se fabr din argile

fuzibile cu adaos d nisip sau alte mat degresante), caramizi pt placari (d culori dif, in functie d mat prima utilizata sau smaltuita, se utilizeaza ca mat d finisare a peretilor). Blocuri si corpuri ceramice sunt prod ceramice cu goluri, s utilizeaza pt pereti, plansee si acoperisuri. Corpurile ceramice s folosesc pt panouri prefabricate de tip CF si pt pereti d tip E se utilizeaza pt asig termoizolatiilor in panouri mari d beton. Fasii ceramice cu goluri orizontale pt pereti despartitori.

Mat d ceramica fina. Sunt d tipuri variate si cu utilizari diferite. Sunt produse cu ciob alb sau colorat d porozitate variabila. Obiecte sanitare ceramice se pot fabrica din mase ceramice ce ard alb cu ciob poros si din portelan sanitar semivitros sau vitros acoperite cu glazuri opace si colorate. Este un mat f rezistent. Placile d faianta s fabrica dintr-un amestec nedozat d calciu, feldspat, nisip si alte adaosuri. Se monteaza prin intermediul mortarelor d ciment, de ciment-polimeri, sau adezivilor p baza d polimeri organici. Placutele ceramice se utilizeaza pt finisarea ext si int a construct prin realizarea d placaje ceramice rezistente durabile cu aspect placut. Au o rez buna la inghet dezghet si la var bruste d temp. Gresia ceramica mat cu multiple utilizari in constr, s fabrica ca mat clincherizat sau vitrefiat din amestecuri d argile. Placile d gresie s utilizeza pt pardoseli. Produse mineral ceramice produse moderne cu propr remarcabile fabricate pe baza d oxizi metalici si argila. Din ele s fabrica dif piese si dispozitive necesare industriei mat d construct.

Sticla. Principii d obtinere, prop caract. Sticlele sunt mat rezultate prin racirea rapida a unor topituri vascoase avand aceleasi elemente de struct ca cristalele dar cu asezare in spatiu neordonata ceea c l imprima anumite propr caract. Pt realizarea d mat d constr s utilizeaza sticle d silicat care este un amestec d SiO2 . Sticla se fabrica din nisip cuartos curat (mai ales fara oxid de Fe) la care s adauga fondanti pt micsorarea temp d topire a SiO2 si stabilizanti care maresc resist la actiunea apei. Sticla obisnuita din care s fabrica aproape toate mat d constr mat prime fiind nisipul cuartos, soda calcinata si calcarul, acestea fiind topite in cuptoare vana la cca 1450 grd C. Topitura omogenizata si afanata se fasioneaza dupa caz prin tragere, laminare, suflare, presare.procesul tehnologic s termina prin finisarea si decorarea prod din sticla. Mat d constr din sticla se finiseaza in general prin slefuire si polizare. Propr chimice si fizico-mec ale sticlei depind d comp chim, struct, defecte, tensiuni interne. Densitatea sticlei in functie d comp e cuprinsa in lim: 2200-6800 kg/m cub , sticla utilizata in constr avand densitati d 2500-2600 kg/m cub. Coef d conductivitate term are val cuprinse intre lim 0.33-1.34 W/m*k. Sticla

prezinta o remarcabila stabilitate dimensionala, nu este higroscopica, nu este combustibila si are propr electroizolante. Sticla prezinta o transparenta ridicata pt rad luminoase- 60-95% dar e impermeabila fata d razele UV si infrarosii. Sticla s caract prin duritate mare 5:7 pe scara Mohs si resist mec teoretice ridicate. Resist la compresiune este f importanta 300:1200 N/mm2 insa resist la intindere este 30:90 N/mm2 si la incovoiere 36:170 sunt reduse. La solicitarea mecanica sticla e casanta si nu rezista la socuri mecanice.

Liantii bituminosi. Sunt materiale naturale sau artificiale d natura organica d consistenta variabila si d culoare negru-brun. In nat bitumurile s gasesc sub forma d depozite in scoarta terestra, sub forma d lacuri imbiband dif roci sau zacaminte d carbuni. Cele artificiale s obtin din prelucrare prin cracare a pacurii parafinoase sau prin distilarea pacurii asfaltoase. Compozitia chim a bitumurilor: sunt amestecuri complexe d hidrocarburi derivati cu oxgen cu sulf, azot, derivati heterociclici in care sunt continuti si ionii metalici. Struct fizica a bitumurilor: sunt sist colloidal disperse care in fct d compozitie si temp pot fi d tip sol, sol-gel sau gel. Fiecare tip d struct s caract prin propr reologice specifice. Propr reologice ale bitumurilor: curgerea bitumurilor biumurile d tip sol prezinta curgere d tip Newtonian iar cele d tip gel nenewtonian; tixotropia bitumurilor s manifesta atat ca fenomen izoterm cat si sub influenta var d temp; deform la solicitari intense d scurta durata, bitumul are o comportare elastica cu cat mai pronuntata cu cat temp este mai <. Propr d suprafata ale bitumurilor: adeziuneatensiunea interfaciala la limita d separatie lichid-solid; adezivitatea adeziunea

bitumurilor fata d supraf solidelor in prezenta apei si este cond d natura supraf. Propr fizice ale bit: densitatea bitum este cca 1000 km/m3 si depinde de comp lui chim; consistenta bitum prin consistenta s intelege rel d dependenta dintre def specifica si solicitarile c produc aceasta deform; intervalul d plasticitate zona d temp in care bitumul isi pastreaza prop plastice; ductilitarea bitum aptitudinea lui d a s trage in fire si depinde d cop chim, struct si temp; absorbtia d apa este mica din cauza caract hidrofob al bitumului

Lianti bituminosi utilizati in constr. Bitumuri simple: de lac, de extractie sau natural, d petrol; utilizate la cald pt hidroizolatii, protectii anticorozive, ca liant pt realiz mortarelor si a betoanelor asfaltice. Bitumuri aditivi: pt corectarea unor propr, ele s aditiveaza prin adaos de compusi macromolec. Solutii d bitum: prin natural lor sunt solutii d bitum in solventi org volatili care la aplicarea p suport s evapora bitum ramanand sub forma d pelicula c poate functiona ca liant sau strat d acoperire. Emulsii d bitum: subs hidrofobe c nu adera la support umed ceea c alaturi d punerea in lucrare in stare topita creaza dificultati in utilizarea lor; pt inlaturarea acestor inconveniente sau intro in folosinta emulsiile bituminoase. Suspensiile d bitum filerizat: utilizate la noi in tara sub denumirea d subif sau dispersii apoase d bitum filerizat cu pasta d var gras.

Mortare- comp, propr, stare proaspata+intarita: Influenteaza prin natura cantitate calitate. Liantul: prin natura, proportia sa in mortar determinand lucrabiliatea mortarului proaspat si viteza de intarire. ( ofera resist meknik). Nisip:cantitativ avand influenta asupra structurii si propr generale. Contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit. Apa: asigura hidratarea liantului lucrabilitatea mortarului proaspat. Aditivii : subst org sau anorganice. Se util pt imbunatatirea unor propr ale mortarelor proaspete sau intarite. Prin mortar proaspat se intelege starea acestyui din mom amestecarii comp si pana la punerea in lucrare.consistenta: capacitatea de deformare a mortarului sub actiunea masei proprii sau a unei parti extrioare det lucrabilitatea lui. Se allege in functie de tip mortar si natura lucrarii. Tendinta de segregare:proprietatea de a se dezomogeniza forma stratul de consaistenta diferita. Capacitatea de retinere a apei: caract pastrarea omogenit pana la punerea in lucrare si comport sa la aplicarea pe suport poros. Tasarea laamestecare:propr de reducere a vol mortarului fata de suma vol componentilor se datoreaza part pastei liante in volumul intergranular al nisipului. Mortare intarite:

reziestente meknice: la compresiune si intindere depend de mai multi factori k: natura componentilor, dozaj, cond de comprimare. Ele se det pe corpuri de proba si in cond standard diferitelor tipuri de mortare. Rez la inghet dezghet repetat:se det lamortarele supuse la intemperi. Adeziunea la support: caracteriz conlucrarea mortarului cu suportul. Dep de compoz mortar, mod de aplikre, natura suportului si cond de intarire si exploatare. contractia la uscare: consecinta a proceselor fizico chimice ce se produc in timpul intariri si a evaporearii apei in exces. Dep de comp mortarului de natura liantului a supr pe kre seaplik de temp mediuluiin kre se produce int Morare de zidarie au comp variata in funct de nat zidariei, materialelor de zidit si carat med de exploatare. Mortare pt tencuieli la real tenc se util mortare dif, in functie de locul unde urmeaza a fi folosite si de part de executie. Tipuri de tencuieli dpa natura elementului de constr si cond de funct. Tencuiala bruta-se exec k tencuiala exterioara la calcanele cladirilor sau la construct zootehnice. Se aplik intrun singur start de cirk 2 cm grosime preparanduse cu nisip 0-7 mm. Tencuiala scivisita si gletuita: se util pt acoper si finisarea elem de zidarie se exec din 2 strat, grundul de grosime 8-15mm din mortar vascis plastic cu nisip 0-3mm si tinciul sau stratul vizibil de max 5mm gorsime dein mortar vartos cu nisip fin, 0-1mm. Tencuiala exec pe supr de beton: se creaza o rugozit artif prin stropirea cu o suspensie apoasa de ciment numita sprit. Dupa intarirea lui se aplik grundul si chinciul. Aplic spritului se util pt marirea aderentei, tencuielilor si fata de altemateriale. Tencuiala pe rabit se aplik pt obt tavanelor plane la plansee cu nervure din beton armat, pt mascarea unor instalatii. La tencuielile pe rabit primul srtat este smirul alc din morat de ipsos care prin marirea de vol din timul prizei se ancoreaza bine in ochiurilor plasei de rabit. Se aplik apoi grundul si stratul vizibil. Tencuielile decorative rol de a proteja elem de cosntruc si de a creea supr estetioce. Se real cu mortare speciale: tencuieli impermeabile: se exec cu straturi protect a supraf elem de constr care in exploatare sunt in contact permanent sau foarte indelungat cu umiditatea med ambient cum sunt: zidurile subsol, soclurile, peretii canalelor, interioarelor rez sau baz de apa.

Betonul def clasificari caract. Betonul proaspat e un material compozit obt din amestecuri artificiale bine omogenizate,de ciment,aggregate,apa si eventual aditivi,care dupa intarirea cimentului are aspectul unui conglomerate artificial cu r.m. si fizico-chimice.Clasificarea betoanelor:a)functie de densitatea aparenta,in stare intarita la 28 zile-foarte greu>2500;greu22012500;semigreu2001-2200;usor1001-2000;foarte usor<1000.b)in functie de marca betonului care repr o valoare conventionala a resist la compresiune luata in consid la proiectare si care trebuie realiz de beton,in cond prevaz de STAS.c)betoanele se impart in func de resist la compresiune,determ pe cuburi cu latura de 14,1 cm la varsta de 28 zile,sub a carei valoare se pot intalni statistic cel mult 5%din rezultate.d)functie de presiune max a apei la care rezista epruvetele confectionate,pastrate si incercate conform STAS,bet se clasif in grade de impermeabilitate. Functie de rezistenta la inghet dezghet la crae rezista epruvetele increcate conform stas betonul se clasifik in grade de gelivitate g 50, g 100, g 150. Dupa destinatie betoanele se impart in conventionale in betoane obisnuite pt construcitiii ccia. Beton proaspat: lucrabilitatea: propr complex def

prinatitudinea de deformare sub efectul unui mij de compactare cu un consum mic de energie cu conditia de pastrare a omogenit la manipulare, transport si punere in lucru. Alegerea lucrabilitatii tre sase faca in funcie de destinatia betonului side mij de compactare ai sa se realizeze o compactitate maximna conditie esentiala pt un beton de calitate. Lucrabilitatea poate fi imbunatatita prin: utilizarea de cimenturi fin macinate, cresterea dozajului pana la o anumita limit, utilizarea de aggregate de calitate, folosirea aditivilor reducatori de apa. Densitatea aparenta a betonului proaspat este un indice important de calitate intrukt se coreleaza cu alte caract cum ar fi compactitatea, rez meknice permeabilitatea Structura betonului intarit Este un material compozit cu o structura complexa alc dintr-o matrice si agregat. Este un material poros si microfisurat, cu o concentrare a defectelor structurare in zona de infl matricea agregat. Matricea inveleste granulele de agregat si umple golurile scheletului format din acestea. Adeziunea dintre partea lianta si agregatele mari variaza in functie de comp mineralogik a cimentului si agregatelor de starea supr granulelor de agregat, de proport de apa, modul de punere in lucrare, condf de intarire. O aderenta defectuasa intre piatra de cimen si granulele de agregat afecteaza in mare masura atat rez mek ale betonului kt si alte propr. Porozitatea matricei este cu atat mai mare cu kt este mai aproape de granulele de agregat, aces\stea fiind inconjuratede o zina de tranzitie, a carei grosime creste cu cresterea proport de apa si scade in timp, in urma proceselor de hidraTAre hidroliza. Porozitatea e formata din: pori de gel, pori capilari, pori sferici rezultati la mestekrea betonului sau la foilosirea aditivilor antrenori de aer, pori cu dim mai mari de 200 nano m. densitatea aparenta a betonului intarit ro a se deter pe corpurile de proba pregatite pt det rez mek. Deoarece bet are capacity de a ceda sau a absorbi apa, densit aparenta variaza in timp, in functie de umidit mediului ambiant. Permeabilitatea: betonului fata de gaze sau livhide e o proprietate determinate pt lucrabilitatea sa. Betonul permeabil este mia vulnerabil la inghet dezghet si la coroziune. Permeabiloitatea la apa este determinate de porozitate distributie, dimensiune si tipul porilor. E influentata de natura si dozajul de ciment varsta, conditii de exploatare.

Rez mek ale betonului Rezistenta de compresiune: e unul din principalele criterii de apreciere a calitatii unui beton. Rezistenta betonului la compresiune depinde de conditiile de incarcare forma si dimensiunea probei modul de confect si pastrare viteza de inkrkre. Det rez la compresiune se face distructiv sau nedistructiv se poate realize cu sau fara frecare intre corpul de proba din beton si platanul metallic al presei. In cazul incerkrii de frecare apar eforturi tangentialelalimita de separare beton metal care impiedik defromatiile transversale ale probei marind resist betonului. Rezistenta de compres e influentata de calitatea comp sai de proportia lor de calitatea adeziunii dintre matrie si aggregate, demodul si conditiile de punere in lucrare de factorii fizici si chimici care intervin in timpul exploatarii. Rezistenta in conditii favorabile creste logaritmic in timp cresterea depinzand de natura cimentului de cond de intarire. Rezistenta la intindere e cea mai mik dintre rez betonului reprez 1/6 pana la 1/20 din rez de compres functie de mark betonului. La intindere procesul de afanare a struct interne se dez odata cu cresterea efortuluio unitary. Ruperea e brusca prin smulgere iar defromatiile sunt aproximativ de

10 ori mai mici dekt in cazul compresiunii, compactare caract materialelor fragile. Rezistenta la intindere axiala se poate det pe epruvete cilindrice sau prismatice la capetele carora se lipesc cu adezivi piese metalice cuajutorul; carora epruvetele se centreaza si se supun tractiunii directa calculanduse cu relatia Rt = F/A. rezistenta la intindere prin incovoiere se determina cu prisme de 100X100X550 mm sau 200*200*700mm in fucntie de dimensiunea maxima a agregatului. Rezistenta la intindere din incovoiere e> decat rez la intinder axiala. Rez la intindere prin despikre se effect pe cuburi pe fragmente de prisme rez in urm incerkrii la incov sau pe cilindri. Rezistenta la oboseala se determina la solicitari ciclice de intindere axiala compresiune, incovoiere in functie de natura solicitarilor la care va fi supus elem de beton in timpul exploatari. E influentata de compozitia de structura varsta si conditiile de pastrare a betonului si de amplitudinea de oscilatie a eforturilor alternante. Rez la soc si uzura creste cu markbetonului iar la rez egale betoanele cu modul de elasticitate < au o comportare mai buna. Deformatii ale betonului la temperatura si umiditate Dilatarea termik a betonului e proprietatea de asi marii vol la cresterea temp si e rez dilatarii tut compon sai. Fen are loc datorita cresterii temp mediului ambient si dat degajarii de q ce insoteste procesele de hidratare hidroliza ale cimentului. Dilatarea termik creste odata cu dozajul in ciment. Apreciere dilatarii si contractiei betonului se face prin det coef de dilatare liniara masurat pe epruvete prismatice iar pentru unele lucrari dupa coef de dlatare volumik masurat pe epruvete cubice. Prin ridicarea temp se produce si o pierdere a apei din beton ceea ce conduce la manifestarea fen de contractie. Fenomenul de contract repr princip cauza a fisurarii betonului. Fisurile de contractie sunt preexistente celor provokte de solicitarile meknice. Contractia betonului proaspat poarta denumirea de contractie plastic- e reducerea de volum a betonului imediat dupa punerea in lucrare si se poate manifesta cu intensitati diferite pana la sf prizei betonului. E un rez al pierderii apei prin evaporare sau prin aborbtia ei de catre aggregate, cofraje. Pierderea apei din beton se face in ordine crescatoare a energiei de leg a apei fata de fazele solide. Evaporarea apei nu genereaza contractii.

Deformatii ale betonului la solicitari meknice Dilatarea termik creste odata cu dozajul in ciment. Apreciere dilatarii si contractiei betonului se face prin det coef de dilatare liniara masurat pe epruvete prismatice iar pentru unele lucrari dupa coef de dlatare volumik masurat pe epruvete cubice. Prin ridicarea temp se produce si o pierdere a apei din beton ceea ce conduce la manifestarea fen de contractie. Fenomenul de contract repr princip cauza a fisurarii betonului. Fisurile de contractie sunt preexistente celor provokte de solicitarile meknice. Contractia betonului proaspat poarta denumirea de contractie plastic- e reducerea de volum a betonului imediat dupa punerea in lucrare si se poate manifesta cu intensitati diferite pana la sf prizei betonului. E un rez al pierderii apei prin evaporare sau prin aborbtia ei de catre aggregate, cofraje. Pierderea apei din beton se face in ordine crescatoare a energiei de leg a apei fata de fazele solide. Evaporarea apei nu genereaza contractii. Rolul si infl cimentului asupra proprietatilor betonului

In beton cimentul indepl roluldeliant si o\contibuie la formarea structurii sila obt propr sale. Cimentul impreuna cu apa si partea fina din agregat formeaza o pasta plastic. Aceasta invelind granulele de agregat asigura mobilitatea amestecul proaspat iar dupa intarire consolidand granulele de agregat conduce la formarea unui material composit cu struct de conglomeraty rezistent si durabil care este betonul intarit. Cimentul isi manifesta rolul si influenta asupra propr betonului prin calitate si prin dozaj. Finetea si macinarea betonului infl viteza proceselor de priza si intarire precum si gradul de hidratare modificand prin aceasta caract betonului. Dozajul de ciment influent propr betonului proasapt si intarit. Cresterea dozajului de coment det imbunatatirea lucrabilit betonului permitand scaderea cores a factorului apa pe ciment. Rezistentele meknice crescodata cu cresterea dozajului. Influenta dozajului este dependenta si de conditiile de pastrare care influenteaza sistemul de fisuri. Deformatiile betonului se accentueaza cu marirea dozajului intrukt matricea este mai deformabila dekt agregatele sub eefectul variatiilor de umiditate temperature si a solicitarilor meknice de scurta sau lunga durata. La stabilirea dozajelor in ciment trebuie sa se tina cont de considerentele tehnice privind alegerea dozajulu optim pt fiecare tip de beton precum si deaspectele economice, cimentul fiind componentul cu cea mai mare pondere in pretul betonului. Accelerarea intaririi betonului Deoarece in conditii normale de intarire betonul atinge rezistentele mecanice necesare decofrarii,transportului sau darii in exploatare,in tinp destul de indelungat,ritmul rapid de executie atat pe santiere cat si in fabrici de prefabricate,necesita accelerarea intaririi betoanelor.Procedeele utilizate in acest scop isi bazeaza actiunea pe marirea vitezei de hidratare si intarire a cimentului a.i.sa nu afecteze calitatea betonului intarit.Procedeele de accelerare a intaririi betonului sunt variate ,alegerea facandu-se in functie de conditiile concrete de executie si tehnologia adoptata. 1)Verificarea compozitiei oxidice si mineralogice - se face de catre fabricarea producatoare sau de laboratoare speciale autorizate 2)Verificarea starii de conservare - este eliminatorie deoarece la uin ciment transportat si pastrat in conditii necorespunzatoare incepe procesul de hidratare a cimentului si se reduc proprietatile liante 3)Finetea de macinare - se poate aprecia dupa resturile ramase pe site sau dupa suprafata specifica Blaine - nu este eliminatorie 4)Timpul de priza -se determina pe paste de consistenta normala cu aparat Cicat si trebuie sa se incadreze in liantele date pt tipul de ciment 5)Constanta de volum Cimenturile obisnuite prezinta contractii la uscare. Cand apar fenomene expensive e eliminat din utilizare. 6)Rezistentele mecanice - se determina pe corpuri de proba de forme si dimensiuni standardizate confectionate, pastrate si incarcate in conditii standard iar daca determinarea se face la 28 de zile, rezistenta la compresiune reprezinta clasa de rezistenta a cimentului. Betoanele usoare prezinta unele caracteristici tehnice care le fac deosebit de appreciate:densitate aparenta redusa,capacitate de izolare termica ridicata si tezistenta la foc sporita.In ansamblu unei constructii,betoanele usoare se utilizeaza ptr realizarea structurii de rezistenta putand

avea in acelasi timp si rol de izolare termica(clasa SI) sau numai pentru termica(clasa I). dupa modul de realizare betoanele usoare se impart in urm.categorii:-betoane usor compacte;-bet.macroporoase;bet.celulare;-bet.cu aggregate vegetale 1)Cimentul alb Se utilizeaza pt lucrari decorative. Se obtine din clinchere fabricate din materii prime curate, fara impuritati. Acestea pot fi: calcare albe sau marmura alba si argile fara oxizi de fier sau alte impuritati. Ele sunt mai fin macinate si au un pret mult mai mare decat cimentul obisnuit. 2)Cimenturile colorate Se utilizeaza pt lucrari decorative si se pot obitine 1. din cimenturi albe la care se adauga prigmenti coloranti, rezistenti la alcali 2.din chincere colorate - se obtin din materiile prime la care se adauga oxizi metalici coloranti - crom, cobalt, mangan -sunt cimenturi scumpe Se pot utiliza pt lucrari de fatade, pt pardosele, pt placi de placaje rutiere 3)Ciment fara contractii la uscare, ciment expansiv Acesta se fabrica pt lucrari de etanseizari la imbinarea elementelor prefabricate pt tuneluri, pt metrou, pt lucrari de reparatii, consolidari. Aceste cimenturi se obtin prin adaugarea compozitie unei cantitai mai mare de ghips decat cea necesara reglarii timpului de priza sau a unei cantitati de oxid de mangan. Expansiunea rezulatata este controlata si dirijata astfel incat prin valoarea ei sa se anuleze valorile contractiei la uscare sau chiar sa produca o usoara expansiune. CImentul aluminos este un ciment hidraulic, unitar cu o intarire rapida si cu utilizari limitate, de aceea se fabrica numai la cerere. Se obtine din macinarea clincherului aluminos fara nici un adaos. Cluncherul aluminos se obtine prin arderea la ~1200-1250`C a unui amestec de calcar si bauxita(Al2O3H20). In Structuri si proprieteti ale metalelor Materiale cu struct policristalina, form din graunti cristalini orient dif, separati intre ei cu subst intercristalina ce tinde spre amorfizare.Grauntii crist sunt sunt form din retele compacte caract starii metalice si form prin leg metalica. Retelele cristaline sunt simple in princ cubice cu fete concentrate sau cu vol concentrate si hexagonale. Struct met este neomogena, neorientata, cu defecte de retea si de structura. Prop fizico-mec a met sunt legate de caract de elasticitate si plasticitate det la randul lor d struct. Sub actiunea unor forte ext, corpurile solide isi modifica forma. Caract deform depinde de natura, intensitatea si directia de actiune a fortei, care atingand anumite limite, depaseste coeziunea int a mat si provoaca distrugerea lui. Intr-un monocristal deform elastica are loc datorita transf reversibile din reteaua cristalina ce contine o anumita energ potentiala. Deform plast a mert policristalin are loc in principal prin alunecarea pe directia cristalograficade max densitate atomica, ce face unghiul cel mai < cu planul inclinat fata de directia d actiune a fortei. In crist reale plasticitatea este strans legata d imperfectiunile retelei crist deplasarile avand loc la tensiuni mai mici decat in cazul cristalului ideal. Deform plastica inlatura dislocatiile preexistente producand in acelasi timp alte dizloc favoriz astfel propag deform. Utilizarea masiva a met este si o consecinta a posib d deform plastica c permite obtinere d prod d dif forme prin procedee mecanice (forjare, matritare, laminare). La deform plastica a met o parte din grauntii cristalini se maleaza ceea c favorizeaza deform mai ales in cazul exist unui nr <

d planuri d alunecare in cristale. Comportarea met sub effort este o consecinta a struct lor. Tipuri de cimenturi fabricate in ro Cimenturile ce se fabrica in prezent raspund unor standarde nationale sau unor standarde profesionale, iar unele sunt speciale si se fabrica numai la cerere. Tipuri de cim unitare 1)cimenturile unitare normale se difer intre ele prin compoz minerologica si prin finetea de macinare. Cim se fabrica in 3 clase de rezistenta: 32,5; 42,5; 52,5 N/ mm2. aceste cim pot si aditivate cu un aditiv care se numesc romantan in proportii de pana la 0.5%pt a evita alterarea cim si a imbun lucrabilitatea. 2)Cim rezist la agresiuni sulfatice se caract prin un continut mai redus in C3S si sub 5% C3A. aceste cim se pot fabrica atat unitare cat si cu un adaos pana la 5% zgura metalurg. Si cel cim unitar morm pot contine pana la 5 % adaosuri de zgura matalurg, censa de termocen,tras sau calcar pt a imbunatatii plasitiatea si a red cant de paa pt pasta de consit norm. 3)Cim unitar cu caldura de hidratare red cim hidrotehnice. Pot contine pana la 5% adaosuri de zgura sau cenusa si pot fi si ele cim aditive. Cim unitare se obt prin macinarea clincherului impreuna cu adaosul necesar si gips 35%, pt reglarea timpului d epriza. Aceste cim mai pot contine si pana la 55 adaosuri.in funct de compoz ch pot fi:1. cim normale(C3S37,5-60%);C2S(37,5-25%)C3A(715%)C4AF(10-18%). Ele se caract prin priza si intar normale, propr mecanice bune si o evol buna a rez mec si se util la o gama larga de lucrari de betoane, semibetoane armate, betoane precomprim, betoane turnate manolit sau prefabricate. Cim alitice C3s>60%;C2S<15% se caract prin o intarire rapida, cald de hidratare mai ridicata, cu o comport mai slaba Alierea metalelor aliaje solutie solida Aliajele met se obt prin racirea topiturilor form din amestecuri din met sau nemet. In stare d topitura amest sunt sist omogene care la solidificare isi pot mentine omogenitatea sau se pot dezomog form sist eterogene. Starea d ech d faze a unui sist d aliaje este oglindita d diagr de stare sau ech fazelor, care sunt reprez grafice izobare ale acestei stari. Ele s traseaza in urma studierii curbelor d racier ale comp puri si ale aliajelor form d acestia. Dupa comportarea la solidificare se disting mai multe tipuri de sisteme aliaje. Aliajele sol solida se form din componenti c au miscibilitate nelimitata sau limitata unul in celalalt atat in stare de topitura cat si in stare solida formand sist omogene. Form unei sol solide e insotita d scaderea energy libere a met solvent, cantitativ preponderant. Dupa struct lor cristalina acestea pot fi de interstitie si d substitutie 1)Adaosuri cimentoide Acestea, fiind macinate, la amestec cu apa au o intarire proprie, dar cu viteza f mare. Procesul de priza si intarire e accelerat de prezenta hidroxidului de calciu rezultat din hidroliza cimentului. Comportarea cimentoida o au zgurile de furnal, bazice si granulate, care contin si unii compusi mineralogici asemanator cu cei din ciment. 2) Adaosuri hidraulice - nu au intarire proprie, dar se itnaresc in prezenta Ca(OH)2 rezultat din hidroliza cimentului. Adaosurile hidraulice pot fi zgurile metalurgice acide, cenusile de termocentrala de la electrofiltre, anumite roci ce contin bioxid de Si activ - tufurile vulcanice, cenusile vulcanice necimentate, bauxita calcarata, argila calcinata si alte subproduse indicate care produc indeplinirea anumitor conditii.

Aceste adaousir reactionand cu Ca(OH)2 rezultat din hidroliza cimentului, formeaza noi compusi mai putin sensibili la agresiunea cimentului de tip I. 3)Adaosuri inerte - material fin macinat - calcarul fin macinat sau nisip f fin care nu participa la reactiunea chimica si actioneaza numai prin dilutie, diluand proprietati importante dar reduc costul cimentului Cimentul cu adaosuri , in functie de natura adaousului si de proportia de adaosuri prezinta urmatoarele caracteristici: -caldura degata la hidratare mai mica -reduc viteza procesului de hidratare-hidroliza -prezinta o mai mare tendinta de separare a apei in amestecare, cu execeptia trasurilor -accentueaza contractia la uscare, influenteaza negativ Aliaje amestec fizic d cristale Se form din 2 sau mai multi componenti miscibili in stare de topitura si insolubili in stare solida. Prin solidificare topitura se dezomogenizeaza si fiecare comp cristalizeaza independent aliajul fin in sist eterogen form din cristale ale componentilor puri. Coroziunea chim si electrochim Coroziunea chim are loc sub actiunea directa a modului agresiv fara schimbari d sarcini electrice. Astfel d proc au loc in contact cu gazelle uscate, sol si topituri d neelectroliti. Ele decurg in sist eterogene meta-gaz sau met-lichid. Se intalneste rar in domeniul constructiilor. Ea este specifica unor instalatii industriale unde exista conditii d desfasurare a acesteia. In constructii degradarea mat nemetalice este provocata d coroziunea electrochim. Aceasta presupune trecerea met in stare d ioni hidratati sau in combinatii complexe. Apare ca urmare fie a formarii d micro sau macropile galvanice fie ca urmare a reactiilor aparute sub influenta crt electric c strabate o piesa sau un elem d construct met. Cauza acestui tip d coeziune o form potentialul mic d ionizare si potentialul d electrod, caracterizat conventional prin potential normal d electrod, ce este negative pt metalele mai frecvent intalnite.

Tipuri princ de coroziune a met si metode d protectie Dupa modul d distrugere a struct met coroziunea poate fi intercristalina, selective sau transcristalina. Avand in vedere pericolul c il prezinta procesele d coroziune, precum si pierderile mari d metale prin degradare sunt necesare mas d protectie care sa conduca la cresterea durabilitatii acestor materiale; clasificate dupa cum urmeaza: -protectii anticorozive prin tratarea mediului pt a-I micsora agresivitatea; -protectii prin reducerea intensitatii d desfasurare a proc anodice si catodice; -procese prin metode electrochim; -procese prin acoperirea suprafetelor. Tratarea mediului se realiz printr-o sg metoda, aceasta fiind reducerea poluarii aerului, apei si solului, putandu-se realize numai in spatii limitate. Reducerea intensitatii d desfasurare a proc catodice s poate realize prin micsorarea nr si extinderii zonelor p care au loc procese catodice, iar int proceselor anodice s poate reduce din marirea stabilitatii termodinamice a metalelor, prin deplasarea potentialului in zona pozitiva. Protectiile prin metode electrochim s bazeaza p schimbarea potentialului metalului de protelat in mediul dat prin polarizare. Deplasarea potentialului poate fi catodica sau anodica.

Metale feroase Feriata si cementita Met feroase d cea mai larga utilizare in domeniul constructiilor au drept component prin Fe aliat sub forma unui nr mare d aliaje cu unul sau mai multi componenti metalici, formand 2 cls mari d aliaje: fonta si oteluri. Ferita fierul incalzit (sau racit) sub pct d topire sufera transf alotropice prezentand mai multe pct critice. La aceste pcte critice au loc, odata cu modificarile de struct si salturi d proprietati. Fierul la temp normala cristalizeaza in sist cubic cu vol centrat, acesta suferind transformari la pctele critice. Cementita este carbura d Fe, compus definit format intre fier si carbon, cu continut in carbon d 6,67%. Este dura, casanta, imprimand aceste propr, si aliajelor Fe carbon in a caror constitute intra.

Varul gras Un continut de c.p. 95% CaCO3 CaCO3--- CaO + CO2 (la mai mult de 898 garde 1100-1200) Ac se ard la temp 1100 1200 Calcarul are o densitate aparenta de 2650 Kg/m3, cristalizare in sist hexagonal Prin disocieri se formeaza CaO cu ensitatea aparenta 1430 Desi disocierea termica a calcarului incepe la tem de 600 grade C, incalzirea trebuie sa dpaseasca 898 grade C cand pres CO2 galizeaza pres atm si se poate elimina odata cu gazele de ardere. In ac. Cond se formeaza CzO care raman cristalizat in sist hexag, e f poros si reactioneaza f usor cu apa. Daca se continua arderea CaO sufera o transformare polimorfa, trece in sist cubic dens aparenta = 3430 Kg/m3, f compact si care react f greu cu apa si se mai numeste si var supraars. Din cuptorul de var se obtine varul bulgari, care e un material puternic hidrofil si pastrat in cond de umiditate react usor cu apa, se transforma in hidroxizi de Ca care reactionand apoi cu CO2 din atmosfera formeaza CaCO3, de data ac sub forma unei pulberi fara prop liante. De aceea varul bulgari trebuie prelucrat fie prin macinare=>

varul nestins macinat care se poate pastra in saci max 15 zile sau in continuare etanse timp nelim. In genetral, se procedeaza la tratarea varului cu apa, operatie numita stingerea varului, obtinandu-se varul stins care in fct de cant de apa utilizata la stingere poate fi varul stins in praf sau varul stins in pasta. CaO+H2O->Ca(OH)2-65kj/mol Operatia de stingere e puternic exoterma si se produce cu o imp crestere de volum (300400%) determinand pulverizarea rap a bulgari de Ca(OH)2. Stingerea in praf se face cu o cantitate limitata de apa (64%) si se poate real manual. Stingerea in pasta se face utilizand o cant in exces de apa200-300% si se obt la inceput un sol de Ca(OH)2 care se mai numeste si lapte de var, iar in timp prin pierderea partial a apei capata o structura de gel si se numeste pasta de var. In sist. Coloidal care se formeaza nucelele sunt formate cristalele de Ca(OH)2 invelita in pelicule de apa adsorbita. In starea de pasta aceste micele form str. Spatiale in ochiuri gasindu-se solutie de Ca(OH)2.Peliculele de apa asigura o foarte buna plasticitate paste de var. Procedeul de intarire a varului Varul se intareste numai sub forma de mortar aplecat pe un suport poros Proc de intarire se desfasoara in 2 etape: 1)In et init e o intarire fizica manifestate printr-o rigidizare a martor dat absorbtiei unei parti din apa de amestecare de catre suportu poros In ac.cond, martorul ramane poros si suf de rigid pt a se continua lucrarile 2)Proces de lunga durata si de nat chimica Se datoreaza reactiei Ca(OH)2+CO2->CaCO3+H2O cu CO2 din atm ->cristale de CaCO3 care sudeaza intre ele granulele de nisip, asigura aderenta cu suportul, maresc rezistentele mecanice si stabile fata de apa

Ipsosul pt onstructii Se obtine prin incalzirea, arderea ghips la temp de 180-200de grade. In aceste cond in compozitia lui va predomina sulfatul de Ca semihidrat si cantitati mai mici de anhidrat solubil. Semihidratul in fct de conditiile de ardere se poate prezenta in 2 forme polimorfe. Semihidratul din ipsosul de constructii e forma beta care se prezinta sub forma de cristale mici, fiabile si care cer multa apa. Dc arderea ghips se face in conditii de umiditate si presiuni mai mari 1,2-1,6 atm se obtin prin cristale de forma alfa, mai bine devzvoltate care cer mai putina apa pt pasta de consistenta normala rezultand produse mai compacte si mai rezistente specifice ipsosului de mare rezistenta. Ipsosul de constructi se przinta ca un material pulverulent de culoare gri-deschis spre alb care la amestacare cu apa formeaza paste plastice care insa se rigidizeaza rapid. Procesele fiz chim sunt urm: Semihidratul trece in solutie avand o solubilitate de 10 g/l.Cristalele incep sa creasca, sa se formeze sulfatul de calciu dihidrat care au insa o solubilitatede numai 2g/l. De aceea solutia devine rapid suprasaturata, cristalele de dihidrat cresc rapid in dimensiuni si in momentul in care ajung la marimi de ordin

coloidal(10 la -7 -9 ) pasta are o plasticitate maxima, dar cristalele cresc rapid si se form o impaslitura de cristale care det rigidizarea CaSO4--->(+H2O)2CaSO4H2O-->(+H2O)CaSo42H2O Acest procedeu de rigidizare a pastei se numeste conventional timp de priza si se exprima in minute. Ipsosul de constructii e un liant cu priza rapida, inceputul de priza fiind dupa circa 4 min si sf de priza inainte de 30 min. Proc de priza si intarire se prod cu o usoara crestere de vol (aprox 1%). Reamestecarea ipsos dupa sf prizei determina sfaramarea cristalelor, ruperea legaturilor si scaderea rez mecanice. Proc de intarire a ipsosului consta in evaporarea exces de apa si cristalizarea sulfatului de calciu care mai exista in solutie in spatiile dintre cristale.Acest procedeu de intarire dureaza aprox 7 zile. LA sf intaririi se atinge rez mec ce raman constante in timp. Caracteristicile ipsosului intarit Ipsosul intarit are o densitate aparenta de aprox 1000Kg/m3. E un material poros, cu o porozitate de 50-60%. E un material bun termo si fonoizolator. Are o comportare buna la actiunea focului. Rezistentele mecanice ale ipsosului intarit sunt moderate. Rezistenta la compresiune fiind de aprox 70 90 daN/cm2, iar rezistenta la intindere de 20-25 daN/cm2. Aceste rezistante mecanice scad f mult in cond de umiditate. La o umiditate de 10-15% rezistentele mecanice pot sa scada cu 50%, de aceea se utilizeaza numai la lucrariinterioare, unde umiditatea e mai mica de 60%. Ipsosul de constructii nu trebuie utilizat in amestec cu ciment ai mult de 10% deoarece au loc reactii chimice cu efecte expansive (expansiune sulfatica) de aceea nu se aplica nici pe suprafata de beton fara a se lua masuri de protectie necesare. Lucrarile cu ipsos nu tre sa vina in contact nici cu material metalic neprotejat datorita efectelor corozive. Pt ca are o priza rapida, de multe ori se folosesc adaosuri care sa prelungesc timul de priza.

Sunt cimenturi silicate ce se obtin prin macinarea clincherului de ciment cu adaosul strict necesar de ghips(pt reglarea timp de piza) si cu eventuale alte adaosuri. Clincherul de ciment este un material compact cu o porozitate sub 8% si care este foarte dur. Se obtine prin arderea materialelor prime la temperatura de 1450-1500`C cand apare si o faza de topitura, aceasta reprezentand procesul de clincherizare. Materiile prime pt obtinerea clincherului sunt calcarul in proportie de 75-77% si argila impurificata cu oxizi de fier 23-25%. Pt corectarea compozitiei argilei se vor folosi adaosuri corespunzatoare. Pt Si)2 se poate folosi diatomitul sau diverse produse. Bauxita pt Al2O3 si diversi oxizi de fier pt a corecta contur in oxizi de fier ai argilei. Procesul tehnologic cuprinde etapele: -extragerea materiilor prime, prefatitul lor prin concas si macinare, dozarea, arderea pana la obtinerea clincherului, racirea clincherului, macinarea lui cu adaosul de ghips necesar si cu eventual alte adaosuri, inxilozare sau insacuirea lor. Fabricarea cimenturilor Portland se face in cuptoare rotative cu diametru de 4-6 mm, lungime pana la 250m asezare usor inclinata 3,5-4` si care executa 0,5-1,5 rot/min. Materialele prime avanseaza in sens invers gazelor de ardere ce produc astfel o

preincalzire a lor. Arderea se poate face prin procedeu uscat, umed sau mixt si se alege in functie de umiditatea naturala a materialelor prima si pe considerente economice. Clincherul de ciment Portland are o compozitiei complexa, compusii rezultati nu sunt compusi chimici puri, ei se prezinta in general ca solutii solide care includ si alti oxizi, de aceea se numec in general componenti mineralogici, unii dintre ei cu o compozitie care nu se regaseste in natura. Componentii de baza sunt silicati de calciu si aluminati de Ca. Silicatii de Ca intra in proportie de aprox 75%, iar aluminatii si feritii de Ca in proportie de aprox 25%. Compozitia chimica a clincherului de ciment Portland se poate exprima sub forma de compozitie oxidica sau sub forma de compozitie mineralogica.

Compozitia oxidica CaO(58-68%) SiO2(17-26%) Al2O3(10-15%) Fe2O3(6-10%) Cel mai adesea insa, compozitia clincherului se exprima sub forma compozitiei mineralogice. Componentii mineralogici au si notatii prescurtate si denumiri tehnice.In afara de oxizii principali ............ sub forma compozitiilor mineralogici, mai pot sa apara si alti oxizi care provin din impuritatiile materiilor prime. Acestia pot fi: -Na2O -K2O -MgO

Cimentul se prezinta ca un material pulverulent, hidrofil, care la amestecare cu H2O formeaza paste tixotope, care fac priza si se intaresc in urma unor procese fizicochimice foarte complexe. Toti componentii cimentului reactioneaza cu H2O prin reactii de hidratare si hidroliza reactiile sunt exoterme si decurg cu viteze diferite in functie de comportamentul mineralogic. Ele se desfasoara ca reactii in sistem eterogen care nu reusesc sa fie niciodata complexe astfel incat granulele de ciment sa se transforme integral in produsi de hidratare-hidroliza. In structura pietrei de ciment, partea cea mai compacta o constituie miezul inca nehidratat al granulelor de ciment. Daca sunt conditii favorabile, procesul de hidratare al cimentului poate continua timp indelungat. 3CaO*SiO2+H20->xCaO*SiO2*nH2O+Ca(OH)2 2CaO*SiO2+H2)->CxSH+Ca(OH)2 3CaO*Al2O3+H2O->3CaO*Al2O3*6H2O 4CaO*Al2O3*Fe2O3+H20->3CaO*Al2O3*6H2O+3CaO*Fe2O3*6H2O

Dintre acesti componenti cel mai rapid in reactia cu hidrogenul este aluminatul tricalcic(C3A); acesta reactioneaza cu degajare mare de caldura si cu formarea rapida a unor structuri cristaline care ar determina o rigidizare rapida a pastei de ciment. De aceea gipsul adaugat la macinarea clincherului reactioneaza cu aluminatul determinand formarea altor compusi care sa prelungeasca timpul de priza. De aceea, cantitatea de ghips se dozeaza in functie de continutul in aluminat tricalcic din clincherul de ciment. 3CaO*Al2O3*6H2O+3(CaSO4*2H20)+19H20>3CaO*Al2O3*3CaSO4*31H20(hidrosulfoaluminat tricalcic) Acest produs leaga o cantitate mare de H2O si prezinta o importanta crestere de volum. De aceea, gipsul trebuie dozat cu mare atentie astfel incat el sa se consume integral in reactiile care au loc in pasta de ciment. Daca aceasta reactie ar continua in piatra de ciment, cresterea de volum ar determina distrugerea pietrei de ciment prin expansiune sulfatica. Ceilalti componenti(Na2O,K2O) formeaza la amestecarea cu H2O hidroxizi alcalini care prin reactie cu agregate silicoase active provoaca produsi cu crestere importanta de volum. CaO si MgO(care pot fi luat ca impuritati) pot reactiona cu H2) in timp indelungat, iar cresterea de volum este deosebit de periculoasa.

Structura pietrei de ciment Cimentul ca un material multicomponent de natura bazica,hidrofil si activ formeaza dupa amestecarea cu apa paste plastic cu proprietati tixotrope,caracterul printr-un proces de prize care la cimenturile obisnuite trebuie sa inceapa dupa 60 de min si care se determina in conditii standardizate cu aparatul Vicat.Sfarsitul de prize este inainte de 10 ore.Timpul de prize poate fi modificat prin utilizarea unor substante care pot actiona ca acceleratori de prize sau pot actiona ca incetinitori de priza.Piatra de ciment este un sistem neomogen,microporos si microfisurat.Partea cea mai compacta o reprezinta miezul granulelor de clincher care inca nu au reactionat cu apa.Dupa amestecare cu apa,granulele de ciment se inconjoara cu gelurile de hidrosilicati de calciu.Acestea se prezinta sub forma unor cristale de dimensiuni coloidalecare se inconjoara cu pelicule de apa adsorbite si se leaga intre ele prin forte Van der Waals.Aceste pelicule de geluri se impaslesc cu cristalele celorlalti produsi rezultati din hidroliza cimentului si anume: Ca(OH)2 hidroaluminati si hidroferitii de calciu.Pe masura ce pelicula de geluri se ingroasa.apa ajunge tot mai greu la miezul nehidratat al granulelor si procesul decurge tot mai greu.La prepararea pastelor de ciment se foloseste intotdeauna mai multa apa decat cea necesara reactiilor chimice.De aceea in cursul intaririi,excesul de apa se evapora determinand o contractie la uscare urmata de microfisurare.Contractia la uscare se produce si datorita extragerii apei din gelurile de hidrosilicati de ciment si aceasta determina o microfisurare ce favorizeaza patrunderea apei in continuare catre miezul granule de ciment.In formarea structurii pietrei de ciment,cel mai important rol il au hidrosilicatii de calciu.Aceasta se formeaza in cea mai mare parte prin hidratarea silicatului tricalcic.Piatra de ciment este un sistem microporos datorita porilor de gel care sunt pori fini si porilor capilari.Acestia se formeaza din spatiile dintre granulele de ciment care treptat se umplu cu produsii de hidratare hidrofila incat acesti pori capilari isi modifica forma,volumul se intrerup datorita dezvoltarii in continuare a reactiilor de

hidratare-hidroliza.Porii capilari au o forma mare importanta in determinarea proprietatilor fizice si mecanice ale pietrei de ciment.Microfisurarea pietrei de ciment este datorata contractiei la uscare si este o carateristica intrinseca a pietrei de ciment.Ea nu poate fi complet eliminate ci numai diminuata prin asigurarea conditiilor de continuare a reactiilor de hidratare-hidroliza timp cat mai indelungat prin pastrarea umeda a produselor si evitarea contractiei la uscare in peioada initiala,cand piatra de ciment inca nu are rezistente suficiente fata de tensiunile interne datorate contractiei la uscare.

Durabilitatea pietrei de ciment Piatra de ciment constituie matricea unor materiale compozite-mortare,betoane .Aceste material in timpul exploatarii sunt supuse actiunii distructive a unor factori fizici:solicitari mecanice,actinuea inghet-dezghet repetat,actinuea apei sub presiune,dar si actiuni aggressive a unor factori de natura chimica cum sunt mediile poluate si mediile industrial.Acesti factori pot actiona separate sau concomitant.Durabilitatea lor e determinate in primul rand de durabilitatea pietrei cimentului.Piatra de ciment poate fi complet distrusa de acidul clorhidric concentrat se de acid azotic concentrat.Fata de ceilalti agenti agrsivi comportarea e diferita in functie de natural or de concentratia lor si de modul de actiune.Coroziunea pietrei de ciment insemneaza procesul distructiv in urma unor reactii chimice in prezenta mediului agresiv.Aceste reactii se desfasoara dupa specificul reactiilor in sistem eterogen la care o mare importanta o au fenomenele de suprafata si fenomenele de difuzie.Dupa mecanismul de desfasurare a acestor reactii chimice procesele de coroziune se prezinta in 2 grupe mari: 1)Procesele de decalcifiere a pietrei de ciment 2)Distrugere prin expansiune in stratul pietrei de ciment I.Componentul cel mai vulnerabil din compozitia pietrei cimentului e hidroxid de calciu rezultat din hidoliza silicatilor de calciu in principal din hidroliza silicat tricalcic.Apele moi actioneaza prin extragerea ionilor de calciu in prim rand din Ca(OH)2 trecerea in solutie si indepartarea prin spalare. Tot in acest mod actioneaza si solutiile acide cu exceptia acidului sulfuric,solutiile de saruri cu exceptia sulfatiilor si a clorurii de calciu deasemenea unele substante organice:zaharuri,grasimi,uleiuri minerale,vegetale.Toate aceste substante reactioneaza cu Ca(OH)2 si formeaza saruri de calciu solubile care de asemenea sunt indepartate prin spalre.O actiune deosebita prezinta apele care contin CO2.Acestea sunt periculoase in functie de canitatea de CO2 in exces fata de cea care asigura echilibrul bicarbonatilor care dau duritatea temporara.Toti acesti agenti agresivi actioneaza in primul rand asupra Ca(OH)2 dar prin aceasta echilibrul sistemului se modifica si cantitatea suplimentara de hidrosilicati de calciu hidrolizeaza punand in libertate noi cantitati de Ca(OH)2.Procesul avanseaza treptat in profunizme si in acest fel prin indepartarea ionilor de calciu.In final piatra de ciment se transforma intr-un amestec de feluri moi,fara rezistente mecanice.In piatra de ciment datorita prezentei Ca(OH)2,ph-ul are valoarea de aproximativ 12,5.Pe masura decalcifierii,valoarea ph-lui scade si in aceste fel actiunea de pasivare a armaturilor nu mai functioneaza si apare pericolul coroziunii armaturilor din betonul armat.Acest pericol al corodarii armat poate apare si in cazul CO2 din atmosfera care sa determine carbonatarea CaCO3 care schimband ph-ul pune in pericol armature de otel.Pentru a asigura o comportare cat mai buna a pietrei de ciment la coroziune de tipul 1 se recomanda utilizarea unor cimenturi cu un continut mai redus in C3S si realizrea unor produse cat mai compacte.

II.Se caracterizeaza prin fenomenele unor produsi de reactiune cu importanta cresterii de volum si care distrug datorita presiunii de cristalizare.

Depinde de compozitia si structura sa. Piatra de ciment are o rezistenta la compresiune apreciabila dar rezistente mult mai mici de 10,20 ori la silicitarea de intindere. Aceste diferente se datoreaza structurii microfisurate a pietrei de ciment ca efect al tensiunilor rezultate din contractia elastica si contractia la uscare. Rezistentele mecanice se apreciaza prin solicitarea unor corpuri de proba confectionate, pastrate si incercate in conditii bine definite. Rezistenta la compresiune se apreciaza in mod conventional dupa 28 de zile de intarire in conditii standard si rezultatul numit clasa de rezistenta expriman in N/mm2 reprezinta un citeriu de clasificare a cimenturilor. In timp, rezistentele mecanice continua sa creasca si pot depasi de 2-3 ori valoarea de la 28 de zile(clasa, marca) Evaluarea rezistentelor este logaritmica in timp. Rezistentele mecanice si evolutiile lor in timp depinde de compozitia mineralogica a cimentului, de finetea de macinare, de cantitatea de apa utilizata la preparare, de conditiile de priza si intarire in special umiditatea si temperatura mediului de intarire. Influenta compozitiei mineralogice Cimenturile portland sunt cimenturi silicate in care cei 2 silicati C3S+C2S reprezinta 75-80% din compozitie iar feroaluminatii 20-25%. Fiecare componenta la amestec cu apa are o comportare proprie distincta. Aluminatii de Ca in special C3A au o reactie rapida cu in apa si leaga cea mai mare cantitate de apa. C3A dezvolta cea mai mare cantitate de caldura in timpul reactiunii cu apa. in privinta rezistentelor mecanice cea mai mare contributie o au silicatii de Ca si in special silicatul tricalcil (C3S). El are o evolutie mai rapida a in primele 7 zile atinge circa 70% din rezistenta de la 28 d zile, iar silicatul bicalcic C2S are o evolutie mult mai lenta insa in timp aduce contributii importante la cearea rezistentelor mecanice. Aluminatul tricalcic C3A are o evolutie imediata legand multa apa si degajand multa caldura, dar cu o contributie la rezistenta mecanica numai in prima faza si aceea redusa. Influenta finetei de macinare Finetea de macinare are importanta deoarece reprezinta suprafata totala a granulelor de ciment ce reactioneaza cu apa. Se poate exprima prin suprafata specifica Blaine. COmenturile obisnuite au o suprafata specifica de 2300-3000cm2/g. Cimentulurile mai fin macinate ajung la 4000-5000cm2/g. Se apreciaza ca o crestere a suprafetei specifice cu circa 1000cm2/g determina o crestere a gradului de hidratare cu 20-25%. Nu se procedeaza la o macinare foarte fina a cimentului din 2 motive: 1)Creste foarte mult consumul de energie la macinare 2)O data cu cresterea finetei se accentueaza contractia la uscare Cantitatea de apa utilizata Raportul apa ciment are o mare importanta in creearea structurii pietrei de ciment. Acesta trebuia sa aiba valori strict necesare prelucrarii si compactarii produsului de baza de ciment. 1)cimenturi portland normale C3S 37.5-60% C2S 37,5-15%

C3A 7-15% Aceste cimenturi se caracterizeaza prin priza si intarire normale, proprietati mecanice bune si o evolutie buna a rezistentelor mecanice si se utilizeaza la o gama larga de lucrari de betoane simple, betoane armate, betoane precomprimate, betoane turnate monolit sau prefabricate 2)Cimenturi portland alitice C3S>60%; C2S<15% Cimenturile alitice se caracterizeaza prin o intarire rapida, caldura de hidratare mai ridicata, dar cu o comportare mai slaba in medii agresive. Aimenturile alitice sunt recomandate pt lucrari pe timp friguros(Caldura de hidratare mai mare, evolutie mai rapida a rezistentelor mecanice), pt lucrari la care se cer rezistente initiale mari; se utilizeaza in idustrie prefabricate, dar nu sunt recomandate pt medii agresive chimice 3)Cimenturile portland beltice C3S<37,5% ; C2S>37.5% Se caracterizeaza prin caldura de hidratare redusa, o evolutie mai lenta a rezistentelor mecanice si o comportare mai buna in medii agresive. Sunt recomandate pt lucrari masive la care caldura de hidratare are mare importanta si in lucrari hidrotehnice 4)CImenturile portland brownmilleritrice C4AF>18% ; C3A<7% - comportare buna in medii agresive sulfatice 5)cimenturi portland feritice C4AF<18% ; C2F>7% Au de asemenea o compozitie buna in medii agresive sulfatice si sunt in general utilizate la lucrari de drumuri, piste de aterizare si alte lucrari in medii adresive Mat d construct din sticla. Geamuri mat d constr din sticla d cea mai > utilizare. Geamurile trase transparente d intrebuintare curenta se folosesc ca elem d inchidere a tamplariei int si ext. sortarea p calitati a geamurilor s face prin: verif cond tehnice d calitate referitoare la: culoare, planeitate, paralelismul fetelor, stabilitate chim, marimea si nr defectelor. Geamurile laminate finisate prin slefuire si polizare p ambele fete sunt geamuri d calitate super destinate princ confectionarii oglinzilor, vitrinelor si a geamurilor securizate. Geamurile securizate se caract prin resist superioara la incovoiere si soc iar prin spargere nu dau bucati taioase; aceste geamuri s obtin prin taierea prealabila la dimensiuni necesare si supunerea la un tratament termic de calire; datorita solidificarii rapide a straturilor ext si mai lente a straturilor int vor aparea spre ext eforturi d compresiune sis pre int de intindere.geamurile d protectie tip securizat s folosesc la: ferestre, usi, glasvanduri, la cladiri cu public numeros. Geamurile emailate securizate sunt geamuri colorate netransparente utilizate in special pt realizarea d fatade sau interioare decorative, la placarea peretilor, etc. Geamurile armate obtinute prin laminare din sticla incolora sau colorata in care se intro in timpul fabricatiei o plasa d otel care in caz d spargere retine cioburile. Geamurile ornament se fabrica prin laminare din sticla incolora valturile imprimand un model p una din fete. Geamurile termoizolante prod prefabricat confectionat din 2 sau mai multe foi d geam cu spatiu d aer uscat inchis ermetic intre ele, fixate prin intermediul unui distantier si bine etanseizat pe contur. Geamul termoabsorbant geam tras colorat in masa cu o comp speciala care absoarbe rad infrarosii si o parte din rad luminoase. Geamul triplex alcatuit din foi subtiri lipite intre ele cu adeziv transparent, are resist mai buna la socsi avantajul k in cazul spargerii cioburile raman lipite. Geamul profilit poate fi armat sau nearmat si s caract printr-o mare rigiditate; s utilizeaza ptr realizarea d pereti translucizi. Produse din sticla pt pereti si plansee luminoase: dale din sticla pt pereti forma patrata cu concavitate pe o parte sau p ambele fete pt reducerea greutatii iar p canturi au sanse striate. Pavelele rotit- s utilizeaza pt executia d plansee luminoase la diferite constr subterane, au fata superioara striata pt a fi antiderapante, partile laterale adancite si

striate pt a asigura o buna aderenta cu betonul, iar fata infer e scobita pt reducerea greutatii. Prod din sticla pt placare: placile din sticla cristalizata s obtin printr-o tratare term spaciala a unei sticle d comp adecvata si s caract prin propr fizico-mec superioare; s folosesc pt placarea peretilor si a pardoselelor in mediul umed inlocuind piesele de gresie ceramica. Vata de sticla s obt prin fibralizarea sticlei obisnuite. Sticla poroasa s obt din deseuri d sticla la care s adaoga calcar si sulfat d sodium cocs.