Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DIN PITETI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA: ECONOMIE I FINANE EUROPENE

REFERAT la disciplina:
EVALUAREA RISCULUI DE TARA

Evaluarea riscului de ar in Romania

Indrumator: lector univ dr. CHIU TRAIAN

Masterand: Cretu Mihai-Mirel, grupa I

Romnia a pornit n tranziia la economia de pia, cu un handicap major i a avut greuti mari n a se desprinde de trecutul ei politic i economic. Dup ctigarea libertii att politice ct i economice, au aprut mari dispute legate de privatizare, ritmul reformelor economice, atitudinea fa de capitolul strin, dispute politice care au afectat coerena i consecvena politicii de reform. ntre 1990 i 1992, Romnia a cunoscut o prim recesiune de amploare (aa cum a existat n toate rile de tranziie), cu rate ale inflaiei de trei cifre. ntre 1993 i 1996 s-au nregistrat o dinamic pozitiv a produciei i o scdere a inflaiei dar concomitent, s-au acumulat tensiuni ce s-au reflectat n creterea rapid a datoriei i dificulti mari n finanarea deficitelor externe. n 1997, s-au ntreprins msuri de ajustare structural pornindu-se de la realitatea c Banca Central avea rezerve sczute (sub 700 milioane USD) i inflaia lunar trecuse o cifr n ultimul trimestru al anului 19961. Msurile din 1997 au permis Bncii Centrale s-i consolideze rezervele valutare la un nivel care a ajutat-o s evite o mare criz n 1999. Pe de alt parte, este de artat c msurile adoptate n acest an (1999) au avut costuri majore i au condus la un declin al economiei, cumulat, de aproximativ 16% din PIB n perioada 1997 1999. Perioada 2001 - 2003 a fost caracterizat de o cretere a investiiilor strine, datorat n mare msur de intrarea n vigoare a Legii pentru promovarea investiiilor directe care acord faciliti fiscale celor ce aleg s investeasc n Romnia mai mult de 1 milion de dolari, iar creterea economic din 2003 a fost de 4,9%. n anul 2004 situaia Romniei n cifre st astfel: cretere economic de 8,1% (cu mult peste media european 3-4%) datorat agriculturii, industriei i construciilor cu un aport de peste 46,6%; rata inflaiei a fost de 9%, iar rata omajului a fost de 4,1%. 1. Evoluia indicatorilor macroeconomici Asa cum se prezinta indicatorii macroeconomici atat cei care descriu relatiile economice interne, cat si cei care privesc relatiile economice internationale - scot la iveala urmatoarele aspecte: statul de drept si reforma economica n Romania sunt doar partial nfaptuite; declinul general realizat n toate domeniile vietii economice si sociale a sczut alarmant nivelul de trai al populatiei, agravand somajul si alimentand inflaa; generarea de numeroase nemultumiri n rndul populatiei si diminuarea ncrederii n nfaptuirea reformei; scaderea producei interne; cresterea importurilor de bunuri de consum, sustinute n cea mai mare parte de rezerva valutar a trii si din mprumuturile externe; scaderea exporturilor n raport cu importurile, amplificanduse astfel deficitul balantei comerciale si de plti. Evolua fenomenelor economice si sociale din Romania nu este de natur sa prefigureze ntr-un viitor foarte apropiat o situatie deosebit de optimista. Aceasta cu at at mai mult cu cat, n ultimii ani, mediul financiar extern a fost foarte constrangator datorita impactului crizei asiatice din toamna anului 1997 si al crizei din Rusia din vara anului 1998, precum si al celei din America Latina din ianuarie 1999. In aceste condii, creditorii externi, inclusiv instituile financiare internaonale au devenit mult mai precau n acordarea de noi credite tarilor percepute ca avand un risc ridicat.

Daniel Dianu, Romnia i Uniunea European.Inflaie, balana de pli, cretere economic. Ed. Polirom, Iai, 2002, p. 12

Tot n aceasta perioada, Romania a trebuit sa faca fata varfului de plata n contul datoriei externe pe termen mediu si lung ( n anul 1999 serviciul datoriei externe fiind de 2,8 miliarde USD), precum si deficitelor record nregistrate de contul curent al balantei de pla externe. Mediul intern a fost si este, de asemenea, foarte dificil. Datoria pu- blicaa a atins niveluri destul de ridicate, iar dobanzile aferente acesteia reprezinta aproximativ 5,5% din produsul intern brut. La nivel microeconomic, mediul de afaceri a fost si nca este neprielnic, caracterizandu-se prin costuri mari ale ntarzierii reformei, prin perpetuarea deficitelor cvasi-fiscale datorate sectoarelor cu pierderi (care continua sa afecteze zone importante ale economiei). Prin urmare, se poate spune ca, desi s-a realizat un anumit progres pe linia introducerii mecanismelor de piata, costurile zilnice ale reformei si ale tranziei sunt ridicate, genernd mari deziluzii n rndul celei mai mari par a populaei. Avand n vedere aceasta stare de fapt si nevoia de investii strine pentru Romania, n continuare va fi analizat si determinat riscul de tara, cunoscandu-se totodata ca este un factor de prim ordin n ceea ce priveste decizia de investire. 1.1. Evaluarea riscului politic Ca indicator pentru evaluarea riscului de tara, riscul politic presupune multe componente ntre care, n principal, analiza stabilirii guvernului tarii respective, a organizailor si instituilor ce sprijina dezvoltarea afacerilor si a stabiliri sociale. Tabel 1 Evoluia principalilor indicatori economici n Romnia, 1989-1999
Indicatori economici I. Cu caracter intern Produsul intern brut (mld.$) Produsul intern brut per capita ($) Rata real de cretere a PIB (%) Rata inflaiei Formarea brut a capitalului fix (mld.$) Ponderea capitalului fix n PIB (%) Venituri bugetare (%) Venituri bugetare / PIB (%) Cheltuieli bugetare (mld.$) Cheltuieli bugetare/PIB (mld.$) Masa monetar (Ml) (mld.$) Modificarea salariului real (%) Rata omajului (%) II. Cu caracter internaional Capital n valut (mld.$) Rezerve valutare strine (mld.$) Totalul datoriei externe (mld.$) Totalul datoriei externe n PIB (%) Contul curent (mld.$) Contul curent/PIB (%) Exportul (mld.$) Importul (mld.$) Soldul balanei de comer exterior (mld.$) Cursul mediu de schimb valutar (lei/$) 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 53,6 2319 -5,8 1,1 16,0 19,8 23,4 43,7 19,3 36,0 2,8 0,2 0,37 2,5 4,7 10,5 8,4 2,1 14,9 2 38,2 1650 -5,6 5,1 7,6 14,4 9,5 24,9 9,4 24,6 10,4 5,1 0,2 0,5 -3,3 -8,6 5,8 9,2 -3,4 22,4 3 28,9 1245 -12,9 170,2 4,1 14,4 6,5 22,5 7,0 24,2 4,1 -18,3 3,0 0,5 1,1 3,81 -1,0 -3,4 4,3 5,4 -1,1 76,39 19,6 859 -8,8 210,4 3,8 19,2 4,4 22,4 5,3 27,0 2,5 -13,0 8,2 0,9 2 2,5 12,76 -1,6 -8,2 4,4 5,8 -1,4 307,9 5 26,4 1159 1,5 256,1 4,7 17,9 5,0 18,9 5,7 21,6 1,9 -16,7 10,4 1,3 3,4 12,88 -1,2 -3,8 4,9 6,0 -1,1 760,1 30,1 1323 3,9 136,7 6,1 20,3 5,4 17,9 6,6 21,9 1,7 0,4 10,9 2,3 4,6 15,28 -0,4 -1,3 6,2 6,6 -0,4 1665, 1 35,5 1564 7,1 52,2 7,6 21,4 6,3 17,7 7,8 22,0 2,4 12,6 9,5 2,6 2,6 5,5 15,49 -1,8 -5,1 7,9 9,4 -1,5 2033, 4 35,3 1563 3,9 38,8 8,1 23,0 6,0 17,0 7,7 21,8 2,5 9,5 6,6 3,1 3,1 7,2 20,40 -2,6 -7,4 8,1 10,6 -2,5 3082, 6 34,9 1550 -6,9 154,8 7,7 22,0 6,1 17,5 7,4 21,2 1,7 -22,7 8,9 3,5 4,7 8,6 24,64 -2,1 -6,0 8,4 10,4 -2,0 7167, 9 41,5 1884 -5,4 59,1 8,0 19,4 7,6 18,3 8,7 21,0 1,9 6,8 10,3 34,0 1515 -3,2 45,8 6,3 18,5 6,1 17,9 7,0 20,6 1,4 -0,7 11,5

3,6 4,4 3,8 3,7 9,3 8,4 22,41 24,71 -3,0 -1,3 -7,2 -3,8 8,3 8,5 10,9 9,6 -2,6 -1,1 8874, 15332,9 8

Sursa: Anuarul Statistic 2000, Raportul BNR pentru anul 1999.

Este de remarcat ca riscul politic este luat n considerare de catre investitori cu deosebire n cazul tarilor nesigure". Romania a fost considerata mult timp o tara nesigura, facandu-se nsa evaluarea riscului politic potrivit metodologiei Ghidului Internaional privind Riscul de ara (ICRG) pe un an (iulie 1998 iunie 1999). Rezulta un punctaj care oscileaza ntre 70 - 76%, ceea ce denota un risc scazut din acest punct de vedere. Dincolo de progresele nregistrate pe calea democratei se propun spre identificare cateva cauze care din punct de vedere social - politic constituie frane n calea investirilor straine directe n Romania. Pentru aceasta este necesaraa efectuarea analizei tuturor componentelor riscului politic. Evaluarea componentelor riscului politic (pentru punctaj maxim vezi tabelul1.1.): Tabel 1.1. Evaluarea riscului politic pentru Romania
A B 10 3 C D E F 9 8 12 3 G H 5 5 I J 4 5 K 6 L Riscul politic 1 71, 0

Sursa: International Risk Guide, iunie 1999.In cadrul componentelor riscului politic, cele care marcheaza punctaj mic sunt: condicile socio-economice, coruptia, legea si ordine, birocrata. Evoluiile socio-economice - scot la iveala insatisfactia popularei fata de politicile economice ale guvernului. Romania, n comparatie cu tarile vecine din Europa Centrala (Cehia, Ungaria si Polonia) are o infrastructura nca slab dezvoltata (transporturi, comunicatii si telecomunicatii). Se pune n evidenta persistenta slabiciunilor n domeniul asistentei sanitare si situatia grea n ceea ce priveste locuintele. Mentinerea la niveluri ridicate a dobanzilor face ca marea masa a populatiei sa nu aiba acces la creditele necesare investitiilor pentru mbunatatirea condicilor de viata.
-

Referitor la lege si ordine, se remarca ca n ultimii zece ani legislatia romaneasca a suferit nenumarate schimbari. Legi noi, specifice economiei de piata, au venit s le nlocuiasc pe cele vechi, depsite, ale sistemului centralizat; apoi, o serie de legi importante pentru investitorii strini au suferit amendari si modificri, unele chiar de cateva ori ntr-o perioad scurta de timp. De mentionat: legea privatizarii, reglementrile privind amortizarea, legislatia fiscala (privind impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugat, impozitele si taxele locale etc.), numarul mare de ordonante de guvern. Toate acestea catalogheaza Romania ca instabila din punct de vedere politic - legislativ, si dauneaz foarte mult n ceea ce priveste atragerea de investitii strine directe. La acestea se adaug criminalitatea la cote nalte n toate compartimentele vietii economice - sociale, dar mai ales criminalitatea economico - financiara. Coruptia a atins cote nalte, ceea ce face ca n cadrul evaluarii riscului politic aceasta componenta sa fie punctat la un nivel redus. Traficul de influenta, abuzurile de putere, mita, toate n relatie strnsa cu neaplicarea sau aplicarea defectuoasa a legilor au aruncat o pata nedorita asupra imaginii trii noastre, ducand la slabirea ncrederii investitorilor strini n capacitatea statului de a impune legea. La acestea se adauga numeroasele cazuri de contrabanda, fraudele si bancrutele bancare, crima organizat, evaziunile fiscale care nu sunt instrumentate rapid si satisfacator de catre institutiile abilitate. Birocratia este un fenomen care i pune amprenta asupra mediului de afaceri din Romania. Investitorii straini mentioneaza des aceasta frna n dezvoltarea afacerilor cu partenerii lor romani. Birocrata genereaza serioase pierderi de timp, oportunitati si resurse, ceea ce stimuleaza implicit coruptia. Multitudinea de autorizai, avize, certificate, expertize etc. de care au nevoie investitorii straini pentru a-si desfasura activitatea, coroborata cu ntarzierea cu care se elibereaza acestea reprezinta piedici

pentru procesul investitional. Toate acestea fac ca aceasta componenta sa fie notata la nivel scazut, cu influenta corespunzatoare n evaluarea riscului politic.
-

1.2. Evaluarea riscului economic Prin evaluarea riscului economic se are n vedere atat determinarea cat si punctarea elementelor forte, dar, mai ales, a slabiciunilor mersului economic al tarii. Ruptura de sistem care a avut loc ncepand cu anul 1990, caderea abrupta a economiei, nfiriparea cu mare greutate a elementelor economiei de piata libera, ritmul lent al procesului de privatizare si restructurare fac din Romania o tara care, pentru investitorii straini, sa prezinte, nca, un risc foarte mare. Facandu-se evaluarea elementelor care compun riscul economic (produsul intern brut pe locuitor, cresterea reala anuala a produsului intern brut, rata anuala a inflatiei, ponderea deficitului sau excedentului bugetar n produsul intern brut, ponderea contului curent n produsul intern brut), la nivelul lunii iulie 1999, s-a ajuns la punctaje care potrivit scalei stabilite de Ghidul International al Riscului de tara indica un risc foarte mare atat pe componente cat si pe total. Tabel 2. Evaluarea riscului economic (pe componente) pentru Romania
PIB/capita (max pct. 5) Cresterea reala anuala a PIB (max. pct. 10) Rata anuala a inflaei (max. pct. 10) Ponderea excedentului sau deficitului bugetar n PIB (max. pct. 10) Ponderea contului curent n PIB (max. pct. 15) Evaluarea riscului economic 0,3 0,5 3,5 6,0 9,5 19,8

Sursa: International Risk Guide, iunie 1999. 1.3. Evaluarea riscului financiar In cursul anului 1999, considernd ca fara sprijin extern Romania nu va putea face fat obligailor de plata, agentiile de rating (Moody's, Fitch IBCA, Standard&Poors) au depunctat Romania n mod subiectiv. Spre deosebire de acestea, Japan Credit Rating Agency a avut ncredere n capacitatea de plata a statului roman, scotand Romania de pe lista de monitorizare, menonnd rating-ul BB minus. Evolua fenomenelor avea sa confirme aceasta apreciere. Printr-o ajustare severa a politicilor, statul roman si-a achitat la timp si integral datoria ajuns la scadenta, reusind totodata sa-si refaca si nivelul rezervelor valutare. Evaluarea efectuata potrivit Ghidului Intrenational privind Riscul de tar indica un punctaj de 20,5 - 26 ceea ce corespunde unui risc nalt.

Tabel 3. Evaluarea riscului financiar (pe componente) pentru Romania Ponderea datoriei externe n PIB (pct. max. 10) 8,5 Ponderea serviciului datoriei n exportul de marfuri si servicii (pct. max. 1,5 10) Ponderea contului curent n exportul de marfuri si servicii (pct. max. 15)9,5 Lichiditatea internationala ca luni de acoperire a importului (pct. max. 5)0,5 Stabilitatea cursului de schimb (pct. max. 10) 1,5

Evaluarea riscului financiar Sursa: International Risk Guide, iunie 1999

21,5

Prin determinarea si analiza riscului financiar pe componente se identifica cel put trei elemente (Ponderea serviciului datoriei n exportul de marfuri si servicii, Lichiditatea internationala ca luni de acoperire a importului, Stabilitatea cursului de schimb) care sunt punctate extrem de redus, ceea ce atrage per total un punctaj ce corespunde un risc foarte mare. Evaluarea riscului compozit Ca expresie concentrata a tuturor categoriilor de risc (politic, financiar si economic), riscul de tara calculat pentru Romania pune, de fapt, n lumina starea economiei si societari romanesti, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.In pofida progreselor realizate n domeniul politic si, mai concret, pe linia democratei, economia, resursele financiare si moralitatea au atins niveluri extrem de joase care, fireste, fac ca n rndurile investitorilor straini, Romania sa fie considerata o tara cu risc mare.De altfel, ntr-un clasament ntocmit peste 140 de tari, Romania ocupa, n iunie 1999, locul 117, cu mult n urma Sloveniei (locul 24), Poloniei (locul 27), Cehiei (locul 31), Ungariei (locul 39), Bulgariei (locul 58) etc.
-

Predictia riscului de tar

Evolutia viitoare a riscului de tara si a categoriilor care l compun nu poate fi alta decat traiectoria societari romanesti si a economiei viitoare a tarii noastre. Este cunoscut ca modificarile structurale si progresul n economie se realizeaza ntr-un ritm mai lent fata de transformarile politice si de progresele realizate n dezvoltarea democratei si a institutiilor democratice ale statului. Prognoza riscului de tara si a categoriilor de risc ce-l compun elaborate pentru Romania nu sunt prea optimiste.La aceeai concluzie se ajunge i n cazul elaborarii a trei prognoze ale riscului pentru fiecare perioad de timp, respectiv: Cel mai rau caz de prognoza; Cea mai probabila prognoza;
-

Cel mai bun caz de prognoz.

Riscul economic si riscul financiar, consecine ale mediului economic extrem de ngrijortor, plaseaza, din acest punct de vedere, Romania, pe ultimul loc din 37 de state ale Europei. Din punct de vedere al riscului compozit, dupa Romania nu se mai afla decat Albania, Moldova si Iugoslavia. Pentru Romania este important ca partidele politice, guvernul, insti- tutiile democratice care si-au asumat conducerea societari si a economiei romanesti, sa ncheie foarte rapid procesul de privatizare, sa stabileasca si sa promoveze o structura sanatoasa si eficienta a economiei, sa elaboreze politici n concordanta cu interesele nationale.

BIBLIOGRAFIE:

Duduianu, Monica (1999), Evaluarea riscului de tara, Editura BECK, Bucuresti. Negoescu Ghe. (1995), Risc si incertitudine in economia contemporana, Editura Alter-Ego Cristian, Galati Tudorin, Th. (1998), Riscul de tara aspecte teoretice si abordari metodologice comparate, Editura Lucretius, Bucuresti Daniel Dianu, Romnia i Uniunea European.Inflaie, balana de pli, cretere economic. Ed. Polirom, Iai, 2002, p. 12