Sunteți pe pagina 1din 70

CAPITOLUL I NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A FICATULUI 1.

1 Anatomia
Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consisten ferm, ficatul cntrete la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat n loja subdiafragmatica i partea intern a hipocondrului stng. Este alctuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa ase ori mai mare dect cel stng. Ficatul are dou fee: una superioar, convex, i alta inferioar. Faa superioar este limitat prin dou margini: una posterioar, mai groas, i alta anterioar, mai ascuit. Pe faa inferioar se observa dou anuri sagitale i un an transversal, de aspectul literei "H". Aceste anuri delimiteaz lobul drept, lobul stng, lobul ptrat, ventral i lobul Spiegel dorsal. In anul transversal se afl nilul ficatului, prin care ptrund vasele i nervii ficatului i ies canalele biliare i limfatice organului. Ficatul are dou nveliuri: un nveli seros care nvelete tot ficatul, cu excepia suprafeei superioare, unde ficatul est aderent la diafragm; al doilea nveli este capsula Glisson, care acoper ficatul i intr, la nivelul nilului, n interiorul organului de-a lungul vaselor i cilor biliare.

Vascularizaia ficatului
Aceasta este asigurat de artera hepatica, care aduce sngele arterial, i de vena port, care aduce sngele venos funcional. Sngele pleac de la ficat prin venele suprahepatice, care colecteaz tot sngele din acest organ i l vars n vena cava inferioar.

~1~

Vasele limfatice se adun ntr-o reea subseroasa care ajunge la ganglionii substernali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali cu limfa colectat de pe faa inferioar i din limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului
Provin din plexul hepatic, alctuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac, i din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.

1.2. Structura histologic


Capsula ficatului este alctuita din esut conjunctiv i elastic. Din capsul pornesc - de la b i l spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice i nervoase. Elementele conjunctive provenite din capsul, mpreuna cu trama reticulara, care reprezint suportul celulelor hepatice constituie structura mezodermic a ficatului. In afar de aceasta mai exista i structura endotelial, alctuit din celulele hepatice (hepatocite). Unitatea morfofuncional a ficatului este lobulul hepatic. Lobulul hepatic are form piramidala i este constituit din celule hepatice (hepatocite), capilare i canaliculi biliari. Hepatocitele sunt dispuse sub form de plci sau lame celulare anastomozate, formnd ntre ele o reea tridimensional cu dispoziie radial. Intre hepatocite se gsesc canaliculele biliare intralobulare fr perei proprii, n care se descarc bila, produsul de secreie al hepatocitelor. Spre periferia lobulului canaliculii biliari ncep s aib perete propriu i, ieind din lobul, se continu cu canale interlobulare. Acestea se colecteaz, n final, n cele dou canale hepatice (drept i stng), prezente n nilul ficatului.

~2~

Cile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care rezult din unirea canalelor hepatice i care se continu cu canalul coledoc ce se deschide n duoden, mpreun cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din calea biliar principal se desprinde canalul cistic, prin care bila ajunge n perioadele interdigestive n vezicula biliar.

1.3. Fiziologia
Ficatul are o mare capacitate de regenerare. Funciile lui sunt multiple, fiind ndeplinite la nivelul hepatocitului. Funciile lui principale sunt: Funciile metabolice se exercit n metabolismul glucidic, protidic, lipidic i mineral. In metabolismul glucidic, ficatul intervine n fosforilareai polimerizarea glucidelor n glicogen, asigurnd rezerve de glucoza i meninerea homeostaziei glicemice. In metabolismul protidic , ficatul are funcie proteinoformatoare, din -globuline, i de echilibru proteic, funcie uriogen. Sintetizeaz albumina, 70% din - globuline, 50% nucleoproteinele. In metabolismul lipidic intervine n absorbia grsimilor i n fosforilarea lor, n sinteza i esterificarea colesterolului, n sinteza lipoproteinelor, In metabolismul mineral acioneaz prin depozitarea fierului i a cuprului i intervine n repartiia apei i a electroliilor (ionii de Na + , K i Cl - ) n organism. fosfolipidelor i trigliceridelor. protrombina i fibrinogenul, catabolizeaz

Funcia biliar comport secreia i excreia bilei, cu rol important n digestia i absorbia grsimilor, n absorbia vitaminelor liposolubile (A, D, E i K), n absorbia fierului i calciului alimentar.
~3~

Bila conine: 97% ap i urmtorii compo-neni: sruri biliare, pigmeni biliari, colesterol, lecitine i sruri anorganice. Funcia antitoxic const n faptul c ficatul dispune de activiti prin care substanele toxice de origine exogen ca i cele rezultate din metabolismele endogene sunt transformate n substane mai puin toxice i eliminate ca atare. Sinteza fermenilor necesari proceselor vitale este ndeplinit, ntr-o mare msur, de ficat. Menine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit al apei.

~4~

CAPITOLUL II 2.1. HEPATITA VIRAL ACUT (HVA) SPECIFIC Definiie


HVA sunt boli infecioase acute specifice omului, determinate de un grup de virusuri specifice hepatotrope care, introduse n organism pe cale digestiv sau n mod accidental, pe cale parenteral, provoac o mbolnvire general a organismului i, mai ales a ficatului manifestat prin fenomene generale infecioase, digestive i hepatice, nsoite sau nu de icter.

Importan
HVA a devenit, n ultimele decenii, o important problem de sntate public pe plan mondial ca i n ara noastr, din urmtoarele considerente:
-

morbiditatea crescut i persistent; circa 80% din persoanele

peste 60 de ani au anticorpi fa de virusul A, ceea ce demonstreaz c au fcut n decursul vieii boala; iar hepatita de tip B este i ea puternic implantat n populaie pe ntregul glob; -

potenial important de cronicizare (10-15% din cazuri); potenial n cretere al hepatitei de tip B, boal mai sever, cu persist dificulti nc nerezolvate n tratamentul formelor

tendin mare de cronicizare;


-

severe cu insuficien hepatic grav; de asemenea, persist nc imposibilitatea de a controla evoluia spre hepatita cronic i ciroz a hepatitei B i nonA-nonB;
-

consecine

economice

importante

datorit pierderilor n

producie prin absenteism ndelungat datorit spitalizrii prelungite i


~5~

recuperrii lente;

consecine sociale cauzate de sechele (hepatita cronic, ciroza,

cancer) i prin mortalitatea semnificativ (1-2%).

Etiologia HVA - Clasificarea HVA


Cele mai multe hepatite virale (99%) sunt cauzate de 4 tipuri specifice acestei boli. Aceste 4 tipuri sunt diferite ntre ele, dar clinic au manifestri mult asemntoare, greu de difereniat, bnuidu-se varietatea de virus mai mult prin modul de evoluie n timp a bolii. Cele 4 tipuri de virui sunt: Virusul hepatitic A - care produce hepatita viral A ce constituie 55-65% din totalul hepatitelor virale. Acesta este un virus ARN, care face parte din genul Enterovirus i se transmite pe cale digestiv, enteral. Hepatita viral A are evoluie favorabil, vindecarea fiind regula; decesul cu totul excepional (la subnutrii). Este frecvent la copii, cu excepia sugarilor i adultului tnr; excepional la btrni.

Virusul hepatitic B - cu transmitere parenteral, producnd hepatita viral B, ce constituie cauza a 25-30% din totalul hepatitelor virale. Virusul hepatitic B este un virus ADN i face parte din grupul Hepadenovirusuri. Hepatita viral B este o boal cu evoluie deseori dificil, cu risc letal, responsabil de trecere n hepatit cronic n 10-15% din cazuri i uneori ciroz. Este mai frecvent la adult.
~6~

Virusurile nonA-nonB - care constituie cauza a 10-15% din totalul hepatitelor virale. Are 2 subtipuri principale:
a)

virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit i virusul C, virusul hepatitic nonA-nonB cu transmitere digestiv (enteral) numit Aceste hepatite virale (E i C) evolueaz dificil, n special cele cu virus

care determin hepatita viral C;


b)

i virusul E care determin hepatita viral E. C, au risc letal i prezint risc de cronicizare. Virusul hepatitic D(delta) - care produce hepatita viral Delta. El este un virus defectiv necesitnd, pentru a se replica, prezena virusului hepatitic B (virus "helper"). Hepatita viral Delta este o form particular de hepatita viral, ce apare fie ca o coinfecie, fie ca suprainfecie la persoanele infectate cu virus hepatitic B, crora le agraveaz evoluia bolii deja existente.

2.2. HEPATITA VIRALA DE TIP B


HVA tip B este o boal infecioas, determinat de virusul hepatitic B, un virus ADN, din familia Hepadnaviridae, transmis pe cale parenteral, caracterizat clinic printr-o evoluie variat, adesea dificil, cu risc letal i cu

potenial important de trecere n stare cronic: hepatit cronic i ciroz (constituie 10-15% din HVA).
~7~

Etiologie
Virusul hepatitic B conine ADN circular, dublu spiralat sau dublu helicoidal i are 42 nm. In structura antigenic a virusului hepatitic B, se cunosc 3 antigene principale, fa de fiecare din acestea formndu-se anticorpi specifici. Antigenul HBs (antigen de suprafa a virusului hepatitic B) denumit Antigen Australia AgHBs apare n sngele celor infectai cu mult timp naintea bolii clinice, ncepnd din a 2-a sptmn dup inoculare i se menine ntre a 2-a i a 21-a sptmn a perioadei de stare a bolii i dup aceea. In tot acest interval este posibil decelarea n snge a AgHBs i prin aceasta se pune diagnosticul de HVA de tip B. Persistena n snge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are semnificaia trecerii n stare cronic. Antigenul central (AgHBc) Este reprezentat de nucleocapsida virusului i nu se gsete liber n sngele circulant, ci numai n hepatocite (n special n nucleii acestora i mai puin n citoplasm). Anticorpii antiAgHBc apar naintea apariiei anticorpilor anti AgHBs i persist att timp ct continu replicarea ei, semnificnd prezena activ a bolii, tendin la cronicizare. Antigenul "e" (AgHBe) Distinct imunologic de AgHBs i AgHBc, se gsete numai n serurile AgHBs parazite. AgHBe apare precoce n incubaie, naintea creterii i

transaminazelor serice, odat cu sau puin dup apariia AgHBs iar persistena lui indic evoluia bolii spre cronicizare.
~8~

Alte antigene ale HVA de tip B ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecia de virus hepatitic B). A fost decelat prin imunofluorescen n nucleii hepatocitelor la bolnavii cu Hepatiti cronic. Virusul hepatitic B rezist 10 h la 60 C, fiind distrus numai prin fierbere prelungit: 30 min la 100 C sau prin autoclavare. Rezist la clorinarea apei, la eter, fenol, alcool, este puin afectat de razele ultraviolete.

Epidemiologie
HVA de tip B a luat o mare amploare n ultimii ani, mai ales abundenei manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatit domin la aduli i vrstnici. Rezervorul de virus hepatitic B Este reprezentat de om prin:
- bolnavii - bolnavii - bolnavii

de HVA de tip B, de hepatit cronic purttori de AgHBs, cu ciroz posthepatit B,

- bolnavii cu cancer primitiv hepatic care n proporie de 20-80% sunt purttori de AgHBs. Produsele umane care conin virusul B sunt: sngele i anumii derivai de snge, sngele menstrual, diferite secreii (sperma, secreia vaginal, lapte de mam), saliva.

~9~

Perioada de contagiozitate La bolnavii de hepatit B, AgHBs apare n snge ncepnd din a 60-a zi de la inoculare i persist n perioada acut a bolii 1-2 luni. Intre 5 i 10% din bolnavi continu s prezinte AgHBs i dup acest interval, 2-5 luni i chiar un an de la vindecarea clinic. Rmn purttori cronici de virus hepatitic B dac AgHBs persist mai mult de 3 luni de la detectare. Calea de transmitere Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea parenteral. Virusul hepatitic B se mai poate transmite i prin contactul persoanelor cu secreiile, sperma sau lichidul vaginal, celor bolnavi de HVA de tipB. HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual, prin plgi contaminate. Cea mai des ntlnit este hepatita posttransfuzional. Transmiterea vertical (gravid-fat) este posibil dac gravida face HVA de tip B n ultimele 3 luni de sarcin i n cursul naterii i n perioada postnatal. Receptivitatea Este general, mai ales la aduli i vrstnici.

Patogenie
Patogenia hepatitei B se deosebete de cea a hepatitei A fiind mai complex datorit unor mecanisme imunopatologice care intervin n determinarea leziunilor hepatice precum i n funcie de rspunsul imun al fiecrei persoane.

~10~

Virusul nu determin direct citoliza hepatic ci acioneaz prin reacii imune grave. Virusul hepatitic B se localizeaz n celulele hepatice i se multiplic n nucleul acestor celule unde se sintetizeaz ADN-ul viral. Fa de virusul hepatitic se declaneaz diverse reacii imune de leziuni hepatice de diferite grade, pn la necroz. In evoluia HVA de tip B spre cronicizare sunt implicai mai muli anticorpi anti-AgHBc i anticorpii AgHBe i mai puin sau deloc anticorpii anti-AgHBs.

Tablou clinic
Hepatita viral acut de tip B, dei aparent asemntoare cu HVA de tip A, se deosebete de aceasta printr-un spectru clinic mai complex, cu manifestri extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive, prognostic mai sever i un potenial important de cronicizare. Perioada de incubaie Dureaz ntre 60-90 zile cu limite ntre 45 i 160 zile (5-6 luni). Aceast perioad este contagioas deoarece virusul apare n snge chiar dup o sptmn de la inoculare. Perioada prodromal (preicteric) Se instaleaz insidios i dureaz 2-3 sptmni. In aceast perioad se instaleaz o senzaie de discomfort digestiv, astenie i indispoziie general. Temperatura crete discret, i fr frisoane. Frecvent apar manifestri cutanate i articulare ca: artralgii fixe, simetrice, datorate complexelor imune circulante sau fixate n capilare i sinoviale; manifestri alergice de tip boala serului; manifestri cutanate sub form de urticarie, erupii purpurice.

~11~

Perioada de stare (icteric) Incepe cnd apare icterul. Se instaleaz lent i dureaz mai muft dect n HVA de tip A, meninndu-se ntr-un platou ridicat (icterul are un caracter colestatic). Se ntlnesc multiple manifestri extrahepatice: manifestri digestive - sunt expresia unei inflamaii gastrointestinale cu tulburri de tonus i secreie la nivelul cilor biliare: diskinezie biliar. manifestri cardiace: modificri electrocardiografce HTA frecvent. manifestri vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita nodoas. manifestri renale: nefrit interstiial i, n unele cazuri, apare glomerulonefrita. manifestri neurologice: meningite, mielite, nevrite care apar excepional. In formele severe i comatoase pot apare modificri psihice. manifestri cutanate: erupii scarlatiniforme, urticariene sau purpurice (vasculite), facies particular, observat la copii mai ales; obraji congestionai de culoare roie nchis cu buzele roii i cu o zon palid n jurul cavitii bucale; orodermatita papuloas infantil Gianotti-Crosti. manifestri hematologice: - VSH normal sau ncetinit
-

teste hepatice cu valori crescute TGP 1000-2000 UK - foarte mari

- sideremie crescut - testele de disproteinemie sunt pozitive - bilirubin crescut - leucopenie i anemie hemoiitic acut

~12~

Evoluie
HVA de tip B are evoluie mai lung i mai dificil, n funcie de vrst i forma clinic. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri, 10-15% din bolnavi evolueaz spre cronicizare. Din fotii bolnavi de hepatit B, 10-20% rmn purttori cronici de virus.

Forme clinice
Forma anicteric Se ntlnete n 10-29% din cazuri. Forma colestatic Frecvent ntlnit la aduli cu icter intens, cu prurit suprtor; colesterolemie mult crescut, fosfatoz alcalin crescut; bilirubinemie 5-15mg% (icter) Forme prelungite HVA tip b prelungita simpla Prezint o regresiune mai lent a icterului i a testelor biochimice. HVA persistenta Se caracterizeaz printr-un tablou persistent de HV timp de cteva luni i chiar 1-3 ani, timp n care tabloul histopatologic rmne acela al unei HVA, fr aspecte de cronicizare HVA tip B ondulanta Evolueaz cu recderi multiple timp de 1-2 ani; cu recidive cauzate de eforturi,
~13~

abateri alimentare, suprainfecii, tratamente cu cortizon. HVA prelungita cu potenial de cronicizare Evolueaz cu prelungirea simptomelor dishepatice, perturbarea testelor hepatice, prezena autoanticorpilor, creterea IgG, scderea albuminelor i manifestri histopatologice. Forme severe In care se constat nc de la nceput o dezlnuire deosebit de rapid i brutal a simptomelor. Asistm astfel la accentuarea tulburrilor digestive, prezena sindromului hemoragic (epistaxis), febr persistent, reducerea dimensiunilor ficatului, astenie intens, somnolen, scderea timpului de protrombin sub 50%. Forma fulminant In care se produce o necroz masiv hepatic, cu insuficien hepatic supraacut cu evoluie rapid spre com i sfrit letal n 80-85% din cazuri. La aceast form se ajunge n 1-2% din cazuri la aduli, iar la sugari 10-15% din cazuri. Survine n primele 2 sptmni de boal, rar n a 3-a, a 4-a sptmn. Este mai frecvent la copii i la adulii tineri. Manifestrile clinice ale formei fulminante sunt: - icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la aduli i 7mg% la copil) - persistena i agravarea simptomelor digestive - astenie intens - manifestri hemoragice (epistaxis, gingivoragii) - persistena febrei n perioada icteric - somnolen
-

tahicardia se nlocuiete cu bradicardie specific unui icter afebril


~14~

-feto hepatic (holer-miros de mere stricate) Hepatita viral acut tip B la copii - evolueaz favorabil datorit puterii mari de regenerare hepatic. Riscul de a rmne purttor cronic de virus hepatitic este ns mai mare cu ct vrsta este mai mic. Hepatita viral acut tip B la gravide - evolueaz mai sever la gravidele cu malnutriie i la cele care sunt n ultimul trimestru de sarcin. Riscul de infecie cu virus hepatitic tip B a produsului concepional este foarte mic n primele dou trimestre de sarcin dar devine considerabil cnd HVA tip B survine n ultimul trimestru de sarcin. Infecia fatului se face frecvent n cursul naterii i n perioada postnatal. HVA tip B la vrstnici - are o evoluie mai sever cu forme prelungite, cu potenial crescut letal i de cronicizare. HVA tip B are evoluie sever la malnutrii, cei cu boli cronice digestive, tuberculoi, diabetici, alcoolici, toxicomani.

Complicaii i sechele
Complicaii infecioase - anemii hemolitice - anemia aplastic sau pancitopenic - suprainfectri biliare - redeteptarea unei TBC Complicaii funcionale vegetative - balonri abdominale - diskinezii biliare - digestie dificil - hipotensiune hipostatic
~15~

-hiperbilirubinemie (icter prelungit) Hepatita cronic persistent sau agresiv Ciroz posthepatit B Cancer hepatic primar Starea de purttor cronic asimptomatic de virus hepatitic B

Diagnostic
Diagnostic pozitiv Se pune pe baza: - datelor epidemiologice: contacte infecioase cu bolnavii de hepatit viral acut B, contacte profesionale, posibiliti de inoculare parenteral (manopere medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului)
-

date clinice date de laborator - sunt indispensabile pentru diagnostic: date specifice: - determinarea AgHBs= pozitiv - anticorpii antiHBc de tip IgM care permit -AgHBe date icteric) - leucograma - leucopenie - VSH mic
-

un

diagnostic

precoce cea

nespecifice:-

bilirubin

crescut(n

TGO,TGP-

mari

(teste

de

citoliz)
~16~

- sideremie crescut - fosfatoza alcalin - crescut - scderea albuminelor


-

creterea y globulinelor

- teste de coagulare - modificat

Tymolul este normal sau uor crescut la nceputul bolii i se pozitiveaz lent ulterior: n HVA tip A, citoliz (TGP) este mare la nceput ca n hepatita viral acut tip B, dar scade mai repede. IgM n HVA tip B sunt normale sau uor crescute, n timp ce n HVA tip A sunt foarte crescute. Diagnostic diferenial - asemntor cu HVA tip A. Coma din hepatita fulminant trebuie difereniat de: Comele metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica, hidroelectrolitica. Comele toxice: alcoolica, barbiturica, organofosforate PB, Co, tetraetil de Pb. Comele infectioase: encefalite virale, meningoencefalite bacteriene, malarie. Comele neurochirurgicale: traumatisme, tumori, epilepsie, abces cerebral.

Prognostic
- este rezervat
- se

vindec complet n 80-85% din cazuri, n rest evolund spre infecie Datele de prognostic agravant sunt: vrsta, alcoolismul,
~17~

cronic (hepatit cronic, ciroz).

hipertiroidismul, luesul, diabetul, afeciuni gastrointestinale cronice, leziuni hepatice anterioare.

Tratament
Trebuie s fie mai complex dect al HVA tip A. Tratamentul va fi condus pe baza urmtoarelor obiective:

scurtarea evoluiei bolii prevenirea evoluiei prin insuficien hepatic fulminant, necroz

hepatic supraacut

prevenirea complicaiilor imediate prevenirea trecerii bolii acute n stare cronic

reintegrarea n activitatea anterioar sau dac este posibil ntr-o munc corespunztoare capacitii funcionale a ficatului Repausul la pat este esenial pentru vindecarea hepatitei. Reluarea activitii se va face progresiv. DIETA - echilibrat, care s conin toi factorii nutritivi, s fie oferita n funcie de tolerana digestiv sau apetit. La nceput dieta va fi lichid, apoi alimente i preparate uor digerabile. In formele severe - perfuzie cu glucoza. Se va evita excesul de glucide, lipide sub form de unt, smntn, untdelemn. Proteinele animale (carnea) vor fi administrate dup revenirea apetitului. Dieta
~18~

trebuie s conin 2000-3500 cal/zi n fiincie de stadiul bolii i greutatea bolnavului. TRATAMENT MEDICAMENTOS lipotrope - Mecopar Forte 2-3 dj/zi n timpul mesei - Metaspar 6-8 cp cu 30 minute naintea mesei 18-24 cp/zi timp de o lun vitamine (grup "B",C,K1,K3,E) hepatoregenerator
-

-vitamina B-anabolizant, vitamina C antiinflamator

- vitamina Kl, K3 - coagulant

colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi n prima sptmn, 20pic x 3/zi n a 2-a sptmn, 30 pic x3/zi n a 3-a sptmn timp de 1521 zile Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi dup mese Colebil 1 -3 dj x 3/zi dup mese

hepatotrope - acid orotic i baze purinice: Preparate: - Purinol Aspartofort Silimarin Trofopar La bolnavii cu vrsturi i anorexie se va administra:
-

Fosfoliptdele: Eseniale

soluie de glucoza i.v. vitamina B1,B6,B12,C,E,K

- Arginin sorbitol
-

- cortizonul are dou indicaii:


~19~

1. n formele severe cu tendin la evoluie spre forma fulminant i se administreaz HHC 10-20mg/kgcorp/zi n 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile 2. n hepatita cronic agresiv, cnd sunt prezeni autoanticorpi se adminstreaz Prednison. Alte medicaii: Interferonul Fenobarbital n icterul prelungit Colecistinamin diminua pruritul Tratamentul formei fulminante: repaus total fizic i psihic suprimarea proteinelor din diet se vor administra substane antiamoniacale: Arginin sorbitol, Multiglutin, Apartofort, Trofopar

combaterea producerii de amoniac n intestin cu: Neomicin 1 g la 6h peros Ampicilina lg la 8h i.m. HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se d n stadiul prodromal i precom hidratare cu: Glucoza 10% - combate hipoglicemia - asigur un aport caloric crescut 2000ml/zi Ali 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginin), plasm proaspt. corectarea tulburrilor hidroelectrolitice i acidobazice (glucoza, ser fiziologic, bicarbonat, sol Ringer) combaterea sngerrii: plasm proaspt 250-500ml, vitamina K, Ca, Venostat combaterea edemului cerebral: - Manitol soluie hiperton 20%
~20~

Furosemid Glicerol 10% Cortizon: combate edemul cerebral sedative

prevenirea infeciilor secundare vitaminizare

supravegherea respiraiei i aspirarea secreiilor traheale controlul respiraiei, pulsului, TA, EKG, EEG, Hb, Ht, electrolii, TGP, Timp Quick, echilibru acidobazic.

Profilaxie
Msuri fa de sursele de infecie bolnavii de HVA se declar n mod obligatoriu nominal cu specificarea tipului de hepatit;

izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie; msurile de dezinfecie curent trebuie aplicate riguros; splare pe mini cu ap i spun sau dezinfecie cu alcool iodat 0,5%; pentru celelalte instrumente: autoclavare la 120 C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 C. contacii receptivi (familiali) se nregistreaz i se urmresc prin control periodic pe durata incubaiei maxime. Msuri fa de cile de transmitere Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include urmtoarele msuri:
~21~

- depistarea i excluderea dintre donatori a purttorilor de AgHBs - eliminarea donatorilor periculoi - utilizarea raional a transfuziilor
-

protecia cu imunoglobuline umane specifice.

CAPITOLUL III NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE 3.1 NURSA Nursa este definit de ICN (Consiliul Internaional al Nurselor) astfel: este o persoan care: a parcurs un program complet de formare aprobat de Consiliul Asistenilor Medicali, a trecut cu succes examenele stabilite de CAM, ndeplinete standardele stabilite de CAM, este autorizat s practice aceast profesie n concordan cu experiena i pregtirea sa, este autorizat n ndeplinirea acelor proceduri i funcii care sunt impuse de ngrijirea sntii n orice situaie s-ar afla, dar s nu fac o procedur pentru care nu este calificat. Nursa - este pregtit printr-un program de studiu incluznd: promovarea sntii prevenirea mbolnvirilor
~22~

ngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiene, indiferent de vrst i n orice unitate sau n orice situaie la nivel de comunitate.

Nursa este pregtit i autorizat: s desfoare educaie pentru sntate; s participe - ca membru al echipei din sistemul de sntate; s supravegheze i s formeze asistente medicale; s fie implicat n cercetare.

3.2 NURSING-UL
Definitia prezentata de OMS si ICN stabileste ca: Nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii, cuprinzand: - promovarea sanatatii; - prevenirea bolii; - ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapat) de toate varstele, in toate unitatile sanitare, asezari comunitare si in toate formele de asistenta sociala. Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel: Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o face, si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand
~23~

posibil.

3.3ROLUL NURSEI
Conceptia Virginiei henderson privind rolul esential al asistentei medicale:

Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai reoede posibil.

3.4 FUNCTIILE NURSEI


De natura independenta: - educatie pentru sanatate - promovarea sanatatii - restaurarea sanatatii - inlaturarea suferintei. De natura dependenta: - la indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. De natura interdependenta:
~24~

- asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social, educativ, administrativ etc si participa la activitati interdisciplinare. Alte functii: - profesionala

- educativa - economica - de cercetare.

3.5. PROCESUL DE INGRIJIRE


Procesul de ngrijire este o metod organizat i sistematic, care permite acordare de ngrijiri individualizate. Demersul de ngrijire este centrat de reaciile particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate. Procesul de ngrijire comport 5 etape:

Colectarea de date sau aprecierea


Culegerea datelor este un proces continuu, n sensul c pe tot parcursul muncii sale, asistenta nu nceteaz de a observa, de a ntreba i de a nota datele privind pe fiecare pacient. Culegerea de date permite asistentei s-i stabileasc aciunile de ngrijire. Tipuri de informaii culese: - date obiective - observate de asistent despre pacient - date subiective - expuse de pacient - date coninnd informaii trecute
-

date legate de viaa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul su sau de


~25~

mediul nconjurtor.

Ingrijirea pacientului pornete de la informaiile primite. METODE DE CULEGERE A DATELOR OBSERVAREA: include folosirea de ctre cineva a tuturor simurilor pentru a obine informaii (vederea, auzul, atingerea, mirosul).

In observarea pacientului de ctre asistent pentru culegerea datelor se recurge i la instrumentele de msur: termometru, tensiometru etc

ASCULTAREA INTERVIUL - este o form special de interaciune verbal care se desfoar n intimitate ntre asistent i persoane care recurg la ngrijiri de sntate
-

permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale

persoanei i diverse manifestri de dependen pe care le determin. Pentru obinerea prin interviu a unor informaii necesare pentru ntocmirea unui plan de ngrijire este recomandabil: s se culeag n prealabil informaii n legtur cu pacientul s se pun o singur ntrebare o dat s se lase timp suficient pacientului pentru a rspunde

dac este cazul s discute cteva minute despre s explice


~26~

lucruri banale

pacientului

informaiile

sunt

necesare

pentru

planificarea

unor

ngrijiri

potrivit

dorinelor sale

s se fac o concluzie a interviului i s se s se mulumeasc pacientului pentru colaborare.

aprecieze dac consider folositor acest interviu

Analiza t interpretarea datelor


Presupun un examen al datelor i clasificarea lor. Acestea vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing (de ngrijire). Diagnosticul de nursing - o problem de sntate real sau potenial pe care nursele, prin baza pregtirii i experienei lor sunt capabile (calificate) s acorde ngrijire. Diagnosticul de nursing este o formulare concis a rspunsului pacientului, la mbolnvirea, boala sau situaia sa. Acesta (diagnosticul de nursing) format din 3 pri utilizeaz formula PES: P robleme de sntate E tiologie S emne i simptome Formularea diagnosticului de ngrijire se face deci pornind de la informaiile culese, analiza i interpretarea lor, de ctre asistent i exprim problema persoanei, cauza acestei probleme i semnele prin care se manifest i care reies din datele culese.

Planificarea ngrijirilor
Planificarea ngrijirilor nseamn stabilirea unui plan de intervenie,
~27~

prevederea etapelor, a mijloacelor de desfurare ca i a precauiilor care trebuie luate. Planul de intervenie ine cont i de prescripiile medicale. Planul de intervenie cuprinde dou componente: obiective de ngrijire interveniile.

Planul de intervenie permite asistentei s judece urgenele i importana problemelor de dependen, putnd astfel s decid prioritile pe care trebuie s le respecte n cursul unei zile de munc. Principalul obiectiv al asistentei medicale este de a aduce pacientul la un grad optim de independen n satisfacerea propriilor nevoi.

Realizarea interveniilor (aplicarea lor)


Aplicarea ngrijirilor constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor planificate pentru a obine rezultatul ateptat. Aplicarea n practic a aciunilor are ca scop s ajute pacientul s-i menin sau s-i recapete independena. In vederea executrii unor ngrijiri potrivite fiecrui pacient, asistenta trebuie s tie s aplice mai multe metode de aciune care s uureze nevoile persoanei bolnave i s-i asigure un plus de confort i stare de bine. Asistenta trebuie s nvee s informeze pacientul asupra problemelor sale de sntate, asupra tratamentului su, ori despre obiceiurile de via mai puin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. In cursul ngrijirilor (igien, tratament) asistenta se ntreine cu pacientul, l ascult, rspunde la ntrebrile sale, mparte cu el povara bolii i comunic acestuia nelegerea sa empatic.
~28~

Evaluare
Evaluarea const n a aduce o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu interveniile asistentei. Evaluarea este o condiie absolut a calitilor ngrijirilor. Dac interveniile planificate nu i-au atins scopul lor, atunci trebuie s tim de ce nu avem rezultatul scontat i trebuie s tim cum corectm situaia.

Evaluarea trebuie s se fac cu regularitate, la diverse intervale. Exist mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem s evalum dou aspecte: rezultatul obinut sau schimbarea observata

satisfacerea pacientului nsui.

Pentru a ti dac aceste dou obiective au fost atinse, asistenta va trebui ea nsi s-i pun nite ntrebri n legtur cu modul n care a reuit s ntrein o relaie cu pacientul.

3.6. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE


Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaz pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale i spirituale ale individului. Atingerea de ctre pacient a independenei n satisfacerea acestor nevoi este elul profesiei de asistent medical. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie s tie c: o nevoie fundamental este o necesitate vital, esenial a fiinei umane pentru a-i asigura starea de bine, n aprarea fizic i mental. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: a respira
~29~

a se alimenta i hidrata a elimina a se mica, a pstra o bun postur a dormi, a se odihni a se mbrca i dezbrca

a-i menine temperatura corpului n limite normale a fi curat, a-i proteja tegumentele a evita pericolele a comunica a aciona dup credinele sale i valorile sale a se realiza a se recrea a nva. Fiecare din aceste nevoi comport diferite dimensiuni ale fiinei umane: o dimensiune biologic (biofiziologic) o dimensiune psihologic o dimensiune cultural o dimensiune spiritual o dimensiune sociologic

~30~

NEVOIA DE REALIZARE - realizarea personalitatii -autodepasire - creativitate

NEVOIA DE RECUNOASTERE - de iubire - de recunostinta - de stima - de recunoastere a statusului - de respect.

NEVOIA DE APARTENENTA - a apartine unui grup - de a fi recunoscut si acceptat de catre grup - de a avea cui impartasi - nevoia de putere. 1. NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si NEVOIA DE SIGURANTA corporale elementare) - nevoia de siguranta se manifesta in - a bea - cazul agresiunilor externe (piererea a manca locului de munca, schimbarea mediului, - oeasului) catastrofe, razboi, evenimente a se odihni - sociale etc. a comunica

a se distra a elimina absenta durerii ~31~ anularea suferintei nevoia de aer, apa

PROCESUL DE INGRIJRE
CULEGEREA DATELOR

ANALIZA DATELOR

DIAGNOSTIC EXISTENT

FORMULAREA OBIECTIVULUI DE INGRIJIRE

STABILIREA PRIORITATILOR

STABILIREA UNUI TIMP PENTRU ATINGEREA FIECARUI OBIECTIV

SELECTIONAREA INFORMATIILOR PENTRU A ADUCE PERSOANA INGRIJITA SPRE OBIECTIV

EXECUTIA INGRIJIRII (INTERVENTIEI)

EVALUAREA EFICACITATII INGRIJIRII

Comparatie intre dependenta potentiala si depenenta actuala. Obiective si timp pentru a le atinge.

NU ESTE PE CALEA DORITA

PERSOANA NU MAI ARE NEVOIE DE INGRIJIRE

ANALIZA CAUZELOR

EXTERNARE

~32~

CAPITOLUL IV PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA VIRALA ACUTA tip B Cazul 1

Numele: Mihailescu Prenumele: Anton Varsta: 37 ani Profesie: somer Data internarii: 17.02.2007 Diagnostic: hepatita virala acuta tip B Sectia: Boli Infectioase adulti, Spitalul Bacau INTERVIU Pe data de 17.02.2007 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase Adulti Bacau, bolnavul Mihailescu Anton in varsta de 37 ani cu dureri epigastrice, greturi, varsaturi alimentare, astenie, inapetenta, cefalee, somnolenta, urini hipercrome, senzatie de greutate in hipocondrul drept, icter al tegumentelor si mucoaselor. Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatit viral acut n observaie. In urma rezultatelor investigaiilor de laborator se confirm diagnosticul de HVA tip B (prezena pigmeilor biliari n urin, AgHBs prezent, testele hepatice mult crescute). Din discuiile purtate cu bolnavul, am aflat c acesta a mai fost internat n aceast secie n luna decembrie n anul ce a trecut cu diagnosticul de enterocolit acut. Pe perioada spitalizrii i s-a fcut tratament injectabil.

~33~

Pacientul neag lues i TBC n antecedente iar n familie nu are rude care s fi suferit de boli cronice sau debilizante. Modificrile de ordin structural i funcional ale ficatului (hepatomegalia 45cm), cauzate de prezena virusului hepatitic B, au determinat alterarea necesitii de a se alimenta i hidrata, manifestat prin greuri, vrsturi, inapeten. Aceleai modificri au determinat apariia durerilor abdominale intense n epigastru i n hipocondrul drept. In urma cntririi bolnavului se observ c are o greutate inferioar celei normale (scdere ponderat) aceasta fiind consecina unui temperament mai energic, a consumului de alcool, a famatului, a meselor neregulate, bolnavul fiind o fire care se consum uor, orice problem afectndu-l pe plan psihic, ceea ce atrage nchiderea n sine din partea sa. I s-au asigurat pacientului condiiile de spitalizare i apoi l-am condus la salon.

~34~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI 17-23.02.2007 Alterarea starii generale Cauza: - procesul inflamator hepatic. Manifestari: - dureri epigastrice - greata - varsaturi - inapetenta - senzatie de greutate in hipocondrul drept - icter

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE - pacientul are o stare generala alterata - durerile si varsaturile au cedat dupa ce i-am adiminstrat tratamentul prescris de medic - pacientul nu mai prezinta senzatie de greata.

DELEGATE Pacientul sa prezinte stare de comfort - asigur repausul fizic si psihic al fizic, sa inlature sau sa-si amelioreze durerile epigastrice. Pacientul sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi. Pacientul sa fie echilibrat psihic. pacientului - explic acestuia ca este necesar sa stea in pat - linistesc pacientul, si-i administrez medicatia, la indicatia medicului: 1. antispastice: Papaverina, Scobutil 1f 2. antiemetice: Torecan 1 f - in functie de starea pacientului il asez in pozitie sezand, semisezand sau decubit dorsalcu capul intr-o parte, cat mai aproape de marginea patului - linistesc pacientul din punct de vedere psihic, il ajut in timpul varsaturilor si pastrez produsul eliminat.

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI
~35~

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE

Investigatii de laborator

Prelevare de sange pentru precizarea diagnosticului.

DELEGATE - informez pacientul ca trebuie sa nu manance nimic a 2-a zi dimineata pentru a-i putea recolta probe de laborator (pentru ca datele de laborator sa fie exacte). - asigur un climat cald, confortabil, investigatiilor. Recoltez sange, dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, pentru urmatoarele probe de laborator: TGO, TGP, AgHBs, TQ, tymol, HLG. Printr-o miscare sigura retrag acul si tamponez locul cu alcool; pentru hemostaza pacientul va tine tamponul cu alcool timp de 5-10 minute. - completez buletinul de analiza si trimit produsul la laborator. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE Recoltarea urinii: recoltez urina de dimineata care este cea mai

Rezultatele probelor de laborator confirma diagnosticul de HVA tip B: TGP= 31 UI Tymol= 20,3 UI AgHBs- prezent pozitiv VSH= 10mm/h

incurajez pacientul si ii explic scopul Hb= 12,93 mg%

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI Investigatii de laborator.

OBIECTIVE Prelevare de urina pentru precizarea diagnosticului.


~36~

EVALUARE Examenul urinei: se evidentiaza pigmenti biliari prezentei (+++++)

concentrata- recoltarea se face in Nevoia de a bea si de a manca. Alimentatie neadecvata prin deficit. Cauze: - procesul inflamator de la nivelul celulei hepatice Manifestari: - inapetenta - adinamie. Asigurarea unui regim igien-dietetic corepunzator afectiunii. Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. Pacientul sa elimine din alimentatie alimentele interzise si sa adecvate intolerantei digestive. recipiente sterile. - informez pacientul asupra dietei pe care trebuie sa o urmeze si va fi oferita in functie de toleranta digestiva, de apetit, continand functiile hepatice - in prima saptamana de boala, regimul alimentar este lacto-hidrozaharat (in prima si a doua zi dieta hidrica) - i se dau pacientului ceaiuri indulcite, compoturi, sucuri naturale din fructe, supe de zarzavat, lapte. In urmatoarele zile regimul alimentar va fi imbogatit cu: miere de albine, dulceturi, biscuiti, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita. - urmaresc orarul si distributia meselor; mesele vor fi dese si reduse
~37~

urobilinogen ++++. Pacientul a luat la cunostinta de regimul alimentar ce trebuie urmat Alaturi de tratamentul medicamentos, dieta este un element principal care intervine in vindecarea bolii. Pacientul are apetit diminuat si a primit regimul alimentar corespunzator evolutiei si stadializarii bolii.

- dieta va contine toti factorii nutritivi pentru a grabi vindecarea.

consume din cele permise in cantitati alimente care solicita cat mai putin

cantitativ; pentru stimularea apetitului se vor folosi alimente estetic prezentate, ambianta placuta in salon; din a II-a saptamana de boala voi imbogati dieta pacientului cu oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba, peste slab pregatit rasol cu adaos de ulei si lamaie. Deoarece pacientul necesita un aport crescut de vitamine si pentru a nu forta apetitul, la indicatia medicului, administrez vitamina B1, B6, i.m., vitamina C si pentru refacerea celulei hepatice administrez: Liv tb 3/zi, Metaspar tb 3/zi cu o jumatate de ora inaintea DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Cauza: OBIECTIVE Pacientul sa prezinte temperatura sa fie echilibrat hidroelectrolitic.
~38~

meselor principale. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE Masor zilnic temperatura pacientului de observatii.

EVALUARE Pacientul este subfebril T= 37.3 0C - in urma tratamentului cat si datorita antietermicului administrat

corporala in limite normale. Pacientul (dimineata si seara) si notez in foaia

- procesul inflamator hepatic. Manifestari: - febra (subfebrilitate) - transpiratii.

Pacientul sa aiba o buna stare fizica si psihica.

Administrez antitermice : Aspirina, Paracetamol si lichide n cantitati suficiente pentru a evita deshidratarea. Aerisesc camera. Asigur pacientului imbracaminte lejera. Schimb lenjeria patului; mentin igiena tegumentelor. - trebuiesc respectate cu strictete toate regulile de igiena, masurile de asepsie si circuitele din sectie: 1. dezinfectia veselei folosite de bolnav prin surmenaje in cloramina 1 %2h 2. pacientul nu are voie sa primeasca vizitatorii in salon. 3. Curatirea si dezinfectia mobilierului pavimentelor. 4. Respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a fiecarui obiect folosit de pacient

temperatura incepe sa scada spre limite normale.

Nevoia de a evita pericolele. Cauza: nerespectarea regulilor de profilaxie a hepatitei virale. Manifestari: riscul raspandirii infectiei.

Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru persoanele din jur (izolarea pacientului). - se are in vedere depistarea si controlarea infectiei.

Nu se inregistreaza raspandirea procesului infectios.

~39~

- declararea nominala a pacientului cu HVA in primele 24 h de la depistare la Directia de Sanatate Publica. - ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz de HVA - contactii vor fi investigati clinic si Nevoia de a comunica. Cauze: - necunoasterea bolii si a prognosticului ei - neliniste in legatura cu starea sa Manifestari:- deprsie psihica Pacientul sa fie echilibrat psihic; - diminuarea anxietatii prin informarea bolnavului despre boala sa si prognostic. prin probe de laborator. - transmit bolnavului notiuni despre boala sa si despre complicatiile potentiale ce pot surveni - discut cu pacientul si il incurajez in privinta bolii permitandu-i sa-si exprime emotiile si sentimentele sale; ii explic ca boala este infectioasa si se transmite pe cale digestiva, prin intermediul alimentelor si a obiectelor contaminate - informez pacientul asupra regimului de viata pe care trebuie sa-l urmeze pentru grabirea
~40~

Pacientul este echilibrat psihic si si-a insusit informatiile privitaore la boala sa.

vindecarii lui si evitarea transmiterii infectiei - creez un climat de incredere explicandu-i pacientului ca in mare 25-29.02.2006 Discomfort abdominal Cauza: - durere epigastrica. Manifestari: - usoara senzatie de greutate in hipocondrul drept - icter Nevoia de a dormi si a se odihni Cauze: - oboseala Manifestari: - astenie Sa se asigure conditii corespunzatoare penrtu ca pacientul sa se poata odihni. Pacientul sa prezinta o stare buna psihica. - discut cu pacientul despre importanta repausului la pat cat si renuntarea,pe cat posibil, la activitatile fizice si psihice care il suprasolicita. - climat coresounzator - aerisesc salonul pentru a indeparta Nevoia de a fi curat, ingrijit, si de a-si proteja tegumentele. Se urmareste ca pacientul sa-si asigure igiena corporala pentru a
~41~

Combaterea durerilor epigastrice. Pacientul sa prezinte o stare de comfort fizic.

parte vindecarea depinde de el. - la indicatia medicului, administrez pacientului, pe cale orala: Dicarbocalm 1 tb x 3/zi Anghirol 1 tb x 3/zi Metaspar 1 tb x 3/zi

Durerea a scazut in intensitate, s-a ameliorat - icterul s-a diminuat.

Climatul corespunzator a fost asigurat iar pacientul se poate odihni.

mirosurile neplacute - ajut pacientul, in functie de starea sa generala, sa faca baie sau dus, sau

Bolnavul prezinta tegumente si mucoase icterice (icterul a scauzt in

Risul de a nu-si pastra tegumentele si mucoasele curate.

avea tegumente curate - evitarea aparitei altor complicatii (infectii cutanate)

ii efectuez toaleta pe regiuni - identific, impreuna cu pacientul, cauzele si motivele nepreocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice - constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea suprainfectarii - din saptamana a 3-a asigur pacientului un regim alimentar complet cu exceptia conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rantas, grasimi prajite, condimente, alcool, legume uscate- bogate in celuloza. - facilitarea conditiilor pentru rugaciunea de dimineata si seara.

intensitate).

29.02-03.03.2005 Nevoia de a bea si a manca

Asigurarea regimului dietetic corespunzator evolutiei bolii.

Pacientul prezinta un apetit crescut.

Nevoia de a actiona dupa convingerile Asigurarea conditiilor pentru proprii. Manifestari: - respectarea religiei si a convingerilor proprii. practicarea religiei.

Pacientul prezinta stare de bine fizica si psihica.

~42~

~43~

Epicriza:
Pacientul Mihailescu Anton s-a internat pe data de 17.02.2007 in sectia de boli infectioase Bacau cu greturi, varsaturi, dureri epigastrice, astenie, inapetenta, coloratie icterica, cefalee, somnolenta etc. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a mai fost internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de nterocolita acuta. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil (antibiotice). In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de hepatita virala acuta (TGP 310 UI, prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs pozitiv). A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice, hepatotrope, vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice). Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii, iar bolanvul se externeaza in stare ameliorata- nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur .La externare se recomanda: - dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni; - sa elimine din alimentatie conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimi prajite, condimentele, alcoolul, legume bogate in celuloza - repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta 10-12 ore culcat timp de 2-3 luni - odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic).

Cazul 2
~44~

NUMELE: PERIDON PRENUMELE: MARIAN VARSTA: 37 ANI PROFESIA: SOFER DATA INTERNARII: 08.04.2007 DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterigena SECTIA: boli infectioase adulti Spitalul Bacau INTERVIU: Pe data de 08.04.2007 ora 7,30 s-a prezentat la secia de boli infecioase aduli Bacau, bolnavul Peridon Marian in vrst de 32 ani, cu dureri musculoarticulare, transpiraii, cefalee, inapeten, astenie, somnolen, sezaie de greutate n hipocondrul drept, icter tegumentar. Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatit viral acut n observaie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmat de rezultatele analizelor medicale recoltate la internarea bolnavului n aceast secie (prezena pigmenilor biliari n urin, testele de disproteinemie alterate, transaminazele mult crescute). In urma primirii rezultatului AgHBs, care este pozitiv, se pune diagnosticul definitiv de hepatit viral acut de tip B. Pacientul neag s fi avut n antecedente lues, TBC, diabet i alte boli cardiovasculare. Din discuiile cu bolnavul reiese c acesta a consumat cu cteva zile n urm conserve i bere cumprate de la un chioc din apropierea blocului. Dup 2-3 zile au nceput s apar semnele de debut ale bolii. Pacientul mi-a relatat c acum 2 luni, mama lui a avut HVA de tip B.

Bolnavul afirm c de o sptmn prezint: dureri articulare, transpiraii,


~45~

cefalee, astenie, somnolen. De 3-4 zile prezint urini hipercrome, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare. La internare s-au msurat funciile vitale i vegetative: - temperatura 37,6 C (subfebrilitate) - puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale) - respiraia 16 r/min (respiraii ample) - TA = 120/65 mmHg - greutate 66 kg I s-au asigurat pacientului condiiile de spitalizare (hainele bolnavului au fost puse ntr-un sac i duse n camera de depozitare a acestora) i apoi mbrcat n pijamale de spital, bolnavul este condus la salon.

~46~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI 08-15.04.2007 Alterearea starii generale. Cauza: procesul inflamator hepatic. dureri musculo-articulare astenie cefalee senzatie de greutate in Manifestari:

OBIECTIVE Pacientul sa prezinte stare de confort musculo-articulare. Pacientul sa fie echilibrat psihic. -

INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE

DELEGATE asigur repaus fizic si psihic al Pacientul are stare generala alterata. - in urma repausului la pat urmat de acestuia ca este bolnav cat si a tratamentului prescris explic

fizic, sa se amelioreze durerile bolnavului

necesar sa stea in repaus la pat de medic durerile musculo-articulare majoritatea timpului dar mai ales au scazut in intensitate. postprandial. durerii Algocalmin. la indicatia pentru antialgice medicului, combaterea usoare: administrez

hipocondrul drept icter Investigatii de laborator.

Prelevarea de sange pentru precizarea diagnosticului. -

pregatesc asigur

pacientul un climat

pentru In urma explorarilor de laborator se comfirma diagnosticul de HVA de tip cald, B icterigena Tymol= 12,4 UI

recoltarea probelor de laborator.

comfortabil, incurajez pacientul si ii TGP= 110 UI explic scopul investigatiilor nemancate, prin punctie venoasa
~47~

recoltez sange, dimineata, pe VSH= 10 mm/h

pentru Quick, Investigatii de laborator Prelevarea de urina

urmatoarele AgHbs,

probe

de

laborator: TGO, TGP, VSH, Timp tymol, hemoleucograma. pentru Recoltez urina (prima emisie de - pigmenti biliari prezenti: ++++ dimineata, la mijlocul jetului) pentru - sediment urinar leucocite urmatoarele probe de laborator: - examen de urina, sediment urinar, Nevoia de a bea si de a manca. Cauze: hepatice. Manifestari: inapetenta adinamie. urobilinogen. pacientul sa fie echilibrat informez asigurarea unui regim igieno- pacientul va fi pacientul asupra pacientul este constient de - urobilinogen +++

justificarea diagnosticului de HVA.

hidroelectrolitic si nutritional procesul inflamator al celulei dietetic corespunzator afectiunii;

dietei pe care trebuie sa o urmeze

regimul alimentar pe care trebuie sa-l

dieta va contine toti factorii urmeze atat pe perioada bolii cat si digestiva, de apetit, regimul alimentar este

nutritivi si va fi oferita in functie de dupa vindecarea clinica

informat toleranta

asupra regimului alimentar pe care continand alimente care solicita cat principalul principiu de tratament al trebuie sa-l urmeze mai putin functiile hepatice HVA tip B pacientul si a are un apetit regimul primit se urmareste pacientul sa regimul alimentar de baza in -

elimine din alimentatie alimentele HVA este constituit din glucide usor diminuat permise in canitati adecvate suficiente si o cantitate moderata de grasimi in functie de evolutia bolii ~48~

interzise si sa consume din cele digerabile, cu proteine si vitamine alimentar comform stadializarii bolii. tolerantei gastrice.

in prima saptamana de boala,

regimul alimentar este hidro-lactozaharat: ceaiuri indulcite, compoturi, sucuri naturale din fructe, supe de zarzavat, lapte, miere de albine, dulceturi, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita -

mesele vor fi dese si reduse la indicatia medicului,

cantitativ administrez vitamine din complex B si vitamina C 200 (B1, B6 1 f/zi i.m.; Vit. C200 3 tb/zi) pentru regenerarea celulei hepatice aministrez: Liv tablete 3/zi Metaspar tb 3/zi, cu o jumatate de ora innaintea meselor. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Cauze: pacientul sa aiba in o masor temperatura seara si Temperatra a scazut. Pacientul este afebril.

temperatura normale (36-37 0C)


~49~

corporala

limite dimineata si o notez in foaia de observatie


-

la

indicatia

medicului,

procesul inflamator hepatic subfebrilitate 37,6 0C transpiratie

pacientul

sa

fie

echilibrat administrez antitermice: Aspirina, Paracetamol. adminstrez lichide in cantitati pentru de a evida lichide suficiente deshidratarea cantitatea administrata va fi in functie de foaia de temperatura; astfel, pentru fiecare grad de temperatura in plus fata de valorile normale, se va adauga inca 500 ml lichide pe langa 1,5-2 l (cantitate ce trebuie consumata zilnic de un om) aerisesc camera asigur imbracaminte lejera Pacientul are o stare de mai bine. a insusit informatiile privitoare la sa si despre ce pot

Manifestari: -

hidroelectrolitic si psihica.

- pacientul sa aiba o buna stare fizica -

Nevoia de a comunica. Cauza: bolii sa

psihic

pentru pacient. pacientul sa fie echilibrat schimb lenjeria pacinetului


-

mentin igiena tegumentelor - pacientul este echilibrat psihic si sitransmit bolnavului notiuni boala, regimul de viata si alimentar. boala potentiale

necunoasterea prognosticului -

diminuarea

anxietatii

prin pacientului despre

informarea bolnavului despre boala neliniste in legatura cu starea sa si prognosticul ei

complicatiile
~50~

surveni Manifestari: depresie psihica (neliniste, ingrijorare) discut cu pacientul incurajandu-l in privinta evolutiei bolii si ii permit sa-si exprime emotiile si sentimentele sale informez pacientul despre regimul de viata si alimentar pe care trebuie sa-l urmeze pentru grabirea vindecarii lui si evitarea transmiterii infectiei -

creez un climat de incredere ii explic ca este o boala

empatica infectioasa care se transmite pe cale digestiva prin intermediul alimentelor Nevoia de evita pericolele Cauza:
-

de -

si obiectelor contaminate. Pacientul sa nu devina sursa Urmaresc respectarea tuturor Se are in vedere depistarea, igiena si circuitele din sectie: de bolnav prin sumerjare -

Nu

se

inregistreaza

de infectie pentru persoanele din jur. nerespectarea regulilor izolarea si controlarea infectiei.

masurilor de asepsie, a regulilor de raspandirea procesului infectios Pacientul a luat la cunostinta Dezinfectia veselei folosite de masurile ce trebuiesc respectate in pentru a impiedica raspandirea bolii.

profilaxie a hepatitei virale. Manifesteri: Riscul raspandirii infectiei.

cloramina 1% timp de 2 h
~51~

Informez pacientul ca nu are Se va dezonfecta si curata Se vor respecta normele de si dezinfectie pentru a

voie sa primeasca vizitatorii in salon mobilerul, pavimentele sterilizare -

fiecare material folosit de pacienti Declararea nominala bolnavului cu HVA in primele 25 h de la depistare la Directia de Sanatate Publica Nevoia de a fi curat, ingrijit. si mucoasele curate. Contactii vor fi investigati Ancheta epidemiologica a Icterul s-a diminuat (a scazut Pacientul prezinta tegumente Nu au aparut infectii cutanate. clinic si prin teste de laborator fiecarui caz de HVA Se urmareste ca pacientul sa- Ajut pacientul sa-si efectueze Pacientul sa-si redobandeasca sau dus, in functie de starea sa generala de observatii evolutia coloratiei curate Observ si notez zilnic in foaia -

Riscul de a nu-si pastra tegumentele si asigure igiena corporaal stima de sine

toaleta pe regiuni, sau sa-si faca baie ca intensitate)

icterice a tegumentelor si mucoaselor


~52~

Identific, cauzele

impreuna si

cu

pacientul,

motivele

nepreocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirii igienice


-

Constientizez a

pacientul

in

legatura cu importanta mentinerii curate Nevoia de a dormi si a se odihni. Cauze: oboseala Manifestari: - astenie
-

tegumentelor

pentru Climatul corespunzator a fost

sa

se

asigure

prevenirea imbolnavirilor. conditii Discut cu pacientul despre renuntarea, suprasolicita. Aerisesc salonul pentru pe cat posibil, la

corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat, cat si asigurat iar pacientul se poate odihni. sa poata reusi sa se odihneasca stare psihica. pacientul sa prezinte o buna activitatile fizice si psihice care il

16-21.05.2007 Discomfort abdominal. Cauze: -procesul inflamator hepatic Manifestari: usoara jena in epigastru si in hipocondrul drept

indepartarea mirosurilor neplacute. Pacientul sa prezinte stare de Asigur repaus fizic al La indicatia medicului

Starea generala s-a ameliorat

comfort fizic si sa inlature sau sa pacientului diminue durerile epigastrice Sa se amelioreze generala. starea administrez: Algocalmin tb 1/zi Anghirol tb 3/zi

in urma medicatiei administrate.

~53~

inapetenta. Nevoia de a bea si de a manca. Alimentatie adecvata.

bolii.

Asigurarea

unui

regim -

Din a 3-a saptamana de boala, -

Pacientul

prezinta

apetit

alimentar

corespunzator

evolutiei dieta bolnavului s-a imbogatit cu oua crescut moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie, soteuri de legume. Pentru imbogatirea aportului de vitamine, se vor administra, la indicatia medicului: Vit B1, B6, B12 i.m., vit C200 - medicatia pentru regenerarea celulei hepatice: Liv 3 dj/zi Metaspar 3 dj/zi. efectueze Ajut pacientul usoare Bolnavul a primit regimul carne slaba (pui, vitel, vaca) sau corespunzator starii in care se afla.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura. articulare si alterarii circulatiei.

Pacientul

sa

sa

faca -

Pacientul evita sedentarismul; Nu au aparut complicatii

exercitii fizice usoare, sa evite plimbari scurte si exercitii fizice are o circulatie si mobilitate buna Urmaresc valorile functiilor AV= 72 b/min T= 36,8 0C R= 17 r/min.
~54~

Riscul sedentarismului, al imobilitatii aparitia complicatiilor articulare.

vitale si le notez in foaia de TA= 130/80 mmHg observatie.

Pacientul prezinta stare de bine fizica Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale. Manifestari: respectarea religiei si a convingerilor proprii. Asigurarea conditiilor pentru si psihica. Facilitarea conditiilor pentru -

a practica religia.

rugaciunea de seara si dimineata.

~55~

Epicriza:
Pacientul Peridon Marian in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de 08.04.2007 n secia de boli infecioase Bacau cu dureri muscuio-articulare, transpiraii, cefalee, astenie, somnolen. De 3-4 zile, nainte de spitalizare, prezint urini colurice, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare, senzaie de greutate n hipocondrul drept. In urma consultului de specialitate i a investigaiilor i probelor de laborator se pune diagnosticul de hepatit viral acut de tip B (prezena pigmeilor biliari n urin, urobilinogenul intens pozitiv, testele de citoliza hepatic alterate, antigenul HBs pozitiv). Bolnavul a primit tratament cu antialgice uoare, antispastice, antiemetice, medicaie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope), vitamine. Pe perioada spitalizrii nu au aprut complicaii iar probele de laborator sunt n limite normale. Pacientul se externeaz dup 2 sptmni de spitalizare. La externare se recomand: - evitarea efortului fizic i intelectual - n perioada de convalescen (2-3 luni) - odihn 10-12 ore pe zi
-

eliminarea din alimentaie a conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rnta, diet strict bogat n brnzeturi proaspete, lapte, carne slab (de vit, pasre)

grsimi prjite, ciocolat, cafea, alcool, legume bogate n celuloz


-

pregtit rasol sau grtar, ochiuri n ap, supe de zarzavat cu adaos n cantitate mic de ulei, dulciuri, miere de albine - dispensarizare timp de 2 ani din 3 n 3 luni
-

odat considerat vindecat clinic i biologic pacientul va relua activitatea fizic

dar cu un program redus de munc

~56~

Cazul 3
NUMELE: STEFANESCU PRENUMELE: BOGDAN VARSTA: 10 ani Centrul de plasament Pinochio DATA INTERNARII: 07.05.2007 DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterogena. SECTIA: boli infectioase copii, Spitalul Bacau

Interviu:
Pe data de 07.05.2007 ora 14,30 a fost adus la secia contagioase copii Colentina, copilul Stefanescu Bogdan n vrst de 10 ani, cu: dureri epigastrice, subfebrilitate, somnolen, scaune diareice, adenopatii, urini hipercrome, inapeten i splenomegalie. Bolnavul provine din Centrul de plasament Pinochio unde a fost lsat de la vrsta de 2 luni de ctre mama sa. Din discuia cu vizitatorii copilului de la Centru am aflat c n ultimul timp mai muli copii din acea instituie au fcut HVA de tip B. Toi acetia au fost spitalizai n secia de boli infecioase copii. Nedispensanzarea corect a acestor copii dup externare a determinat i mbolnvirea acestuia din urm. La apariia bolii au contribuit i condiiile neigienice de via. La cabinetul medical al Centrului i s-au tcut consultaiile de specialitate i i s-au determinat pigmenii biliari din urin care sunt intens pozitiv. Bolnavul a fost trimis la spital pentru internare i tratament.

~57~

La internare i-am msurat funciile vitale i vegetative: -temperatura 37,8 C - pulsul 130 b/min
-

respiraia

22

r/min

-TA 100/65 mmHg - greutate 30 kg - nlime 0,80 m Copilul Ionel Vasilescu a avut toate bolile copilriei. In ultimul timp nu a fost internat n nici o secie din spital. I s-au asigurat pacientului condiiile de spitalizare: - hainele copilului au fost puse ntr-un sac i duse n boxa cu haine
-

i s-a fcut toaleta pe regiuni i s-a dat pijama de spital i a fost condus la salon.

~58~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI 8-13.05.2007 Alterarea starii generale. Cauza: procesul inflamator hepatic. dureri epigastrice adenopatii scaune diareice somnolenta splenomegalie Manifestari:

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI

EVALUARE

DELEGATE Pacientul sa prezinte satre de comfort Asigur repaus fizic si psihic total al Pacient cu stare generala alterata. fizic si sa-si amelioreze durerile pacientului. epigatsrice. limite fiziologice. In urma repausului la pat cat si a Explic acestuia ca trebuie sa stea tratamentului administrat durerea s-a mai ales dupa luarea mesei.

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in linistit in pat cat mai mult posibil dar ameliorat. Pacientul sa aiba tegumentele si Administrez medicatia prescrisa de mucoasele perianale curate, integre. medic: Pacientul sa elimine produsii rezultati Antispastica: Papaverina fiole 1 i.m. in urma metabolismului, in limite Antispastica: Algocalmin fiole 1 i.m. normale (1-2 scaune pe zi). Pregatesc pacientul pentru examinari endoscopice. Asigur alimentatie hidrica, in primele 24 ore (ceai neindulcit de menta, morcovi, zeama de orez) apoi, treptat, introduc in alimentatie mici cantitati de carne slaba, fiarta, branza de vaci, paine prajita. Curat su usuc regiunea anala, dupa fiecare scaun, aplic creme protectoare, fac toaleta anusului de
~59~

mai multe ori pe zi, dezinfectez cu acid boric 2-3 %. La indicatia medicului administrez un antidiareic: Furazolidon tablete 1 mojarat si amestecat cu putin ceai de Investigatii de laborator Recolatare de sange menta. pentru Pregatesc pacientul pentru explorarile In urma rezultatelor analizelor de functionale necesare. laborator se comfirma diagnosticul de Rog o colega sa tina pacientul pentru HVA tip B icterigena: a recolta urmatoarele probe de TGP= 34 UI laborator: TGP, TGO, tymol, sulfat Tymol= 13,9 UI de Zn, bilirubina, timp Quick, ZnSO4= 6,5 USH Bilirubina: totala 1,8 mg% indirecta= 1,6 mg% directa= 2,25 mg% AgHbs.

precizarea diagnosticului.

TQ= 100% Investigatii de laborator. AgHbs pozitiv. Prelevare de urina pentru precizarea - recoltez o cantitate de 100-150 ml Examen de urina: diagnosticului. Nevoia de a bea si a manca. Alimentatie indecvata prin deficit. Cauze: din urina de dimineata, din mijlocul pigmenti biliari +++ jetului, in recipientul special. urobilinogen +++ Asigurarea unui regim igieno-dietetic Dieta bolnavului cu HVA va contine Pacientul primeste regimul alimentar corespunzator afectiunii. toti factorii nutritivi si va fi oferita in corespunzator stadiului in care se Pacientul sa fie echilbrat hidro- functie de toleranta digestiva sau de afla.
~60~

procesul inflamator de la electrolitic si nutritional. Pacientul permise, sa in elimine cantitati

apetit

continand

alimente

care Prezinta apetit normal.

nivelul celulei hepatice Manifestari: - inapetenta.

alimentele solicita mai putin functiile hepatice. adecvate alimentar este hidro-lacto-zaharat (in prima si a doua zi dieta hidrica)paine dulceturi prajita,branza pana la proaspata, normalizarea

interzise si sa consume alimente In prima saptamana de boala, regimul tolerantei sale digestive.

tranzitului intestinal. Apoi vor fi introduse in alimentatie compoturi, sucuri de fructe, supe cu legume cu paste fainoase, miere de albine, bicuiti, iaurt. Nevoia de a mentine temperatura Pacientul sa prezinte temperatura - mentin igiena riguroasa a plicilor si Nu corpului in limite normale. Cauze: procesul inflamator hepatic. subfebrilitate transpiratii reci sete intensa. Manifestari: corpului in limite normale (36-37 0C). comfort fizic. plante ii invat sa poarte sosete de transpiratia. se inregistreaza raspandirea

interdigital; pe cei care transpira pe procesului infectios.

Pacientul sa aiba o stare de bine si bumbac care absorb foarte bine

Nevoia de a evita pericolele. Cauza:

Pacientul sa nu devina sursa de - trebuiesc respectate cu strictete Copilul are tegumente si mucoase infectie penrtu persoanele din jur.
~61~

toate masurile de asepsie, regulile de curate.

nerespectarea

regulilor

de Se are in vedere depistarea, izolarea igiena si circuitele din sectie: si controlarea infectiei. curatirea si dezinfectarea pavimentelor, mobilierului, pardoselilor - dezinfectia veselei folosite de bolnav - interzic copilului sa faca vizite in celelalte saloane (chiar il supraveghez pe acesta) - respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a fiecarui obiect folosit de pacient - declararea nominala a pacientilor cu HVA in primele 24 h de la depistare la Durectia de Sanatate Publica ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz de HVA - contactii voro fi investigati clinic si

profilaxie a hepatitei virale. Manifestari: - riscul rapandirii infectiei.

prin probe de laborator. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a Ajutarea pacientului in a-si mentine - copilul este ajutat sa-si efectueze Pacientul este echilibrat psihic si a proteja mucoasele si tegumentele. 14-19.05.2007 igiena corporala; - evitarea aparitiei altor infectii. Pacientul sa fie echilibrat psihic;
~62~

toaleta (dus sau baie cel putin o data receptat informatiile provitoare la pe saptamana). boala sa. - transmit bolnavului notiuni despre

Nevoia de a comunica. Cauza: necunoasterea bolii si prognosticului ei Manifestari: sa depresie psihica neliniste in legatura cu starea

diminuarea

anxietatii

prin afectiunea sa si despre complicatiile - discut cu pacientul si il incurajez in privinta evolutiei favorabile; ii explic ca boala este infectioasa si se transmite pe cale digestiva, prin intermediul alimentelor si a obiectelor contaminate - informez pacientul asupra regimului de viata pe care va trebui sa-l urmeze pentru a evita complicatiile si a grabi vindecarea - creez un climat de incerdere. La indicatia medicului, administrez Durerea a scazut ca intensitate, s-a ameliorat. - icterul s-a diminuat. Anghirol tb1X 3/zi Metaspar tb 1 X 3/zi

informarea pacientului despre boala ce pot surveni a sa si prognostic.

Discomfort abdominal. Cauza: -

Combaterea durerilor epigastrice. comfort fizic.

Pacientul sa prezinte o stare de pacientului, pe cale orala: durere epigastrica usoara senzatie de greutate in Sa se asigure conditii -

Manifestari: hipocondrul drept; icter. Nevoia de a dormi si a se odihni. Cauze: oboseala. astenie. Manifestari:

discut cu pacintul despre creez un climat corespunzator -

climatul corespunzator a fost pacientul are conditii de

corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat sa se poata odihni. buna.


~63~

asigurat iar pacientul se poate odihni

Pacientul sa prezinte o stare psihica -

aerisesc salonul pentru a recreere

indeparta mirosurile neplacute

Apatie

datorita

deficitului

in Se vor gasi mijloace de distractie si recreere pentru pacient. -

asigur o atmosfera agreabila ii dau pacientului carti,

diversificarea activitatilor recreative.

in salon jucarii, pentru a-si petrece timpul cat mai comod posibil, pentru a fi

preocupat. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si Se urmareste ca pacientul sa-si ajut pacientul, in functie de - pacientul prezinta tegumente si proteja tegumentele. asigure igiena corporala pentru a se starea sa generala sa faca baie sau mucoase icterice (icterul a scazut in preveni cutanate). complicatiile (infectii dus
-

intensitate). constientizez a pacientul in

legatura cu importanta mentinerii curate Nevoia de a bea si de a manca. Alimentatie adecvata. Asigurarea regimului tegumentelor, pentru asigur - pacientul prezinta apetit crescut. prevenirea suprainfectarii. dietetic Din saptamana a III-a pacientului mezelurile, grasimile un regim cu

corespunzator evolutiei bolii.

alimentar rantas,

cmplex, exceptie facand conservele, sosurile prajite, condimentele,

legumele uscate, de care va trebui sa se fereasca toata viata.

~64~

Epicriza
Bolnavul Stefanescu Bogdan n vrst de 10 ani, s-a internat pe data de 07.05.2007 n secia boli infecioase copii Bacau cu: dureri epigastrice, subfebrilitate, somnolen, scaune diareice, adenopatie, splenomegalie, urini hipercrome. In urma investigaiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip B (transaminazele mult crescute, testele de disproteinemie alterate, pigmeni biliari prezeni n urin, uroblinogen pozitiv). A urmat tratament timp de 10 zile n spital cu antispastice, antialgice, antitermice, medicaie hepatolrop: vitamine, Liv, Metaspar (pentru refacerea celulei hepatice). Pe perioada spitalizrii nu au aprut complicaii iar bolnavul se externeaz n stare ameliorat - nu mai prezint nici un pericol pentru cei din jur (probele de citoliz sunt normale). La externare se recomand: - dispensarizare cel puin 2 ani din 3 n 3 luni
-

respectarea n continuare a regimului alimentar; se vor elimina din alimentaie mezelurile, sosurile cu rnta, grsimi prjite, condimentele,

conservele,

alcoolul, legumele bogate n celuloz (regim cel puin 6 luni)


-

repaus fizic i psihic pe perioada de convalescen 10-12h de somn/zi Data externrii: 18.05.2007

timp de 2-3 luni.

4.4 Fisa tehnologica Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%, 500ml in perfuzie, pacientei .. cu diagnosticul de SCOP explorator ; terapeutic.
~65~

MATERIALE NECESARE :

stativ , garou; perfuzor steril ; tava medicala; solutie de Glucoza 5%; alcool medicinal ; vata, foarfeca, leucoplast.

ETAPE DE EXECUTIE

TIMPI DE EXECUTIE

MOTIVAREA GESTURILOR

1.pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 2.pregatirea fizica si psihica

3.efectuarea tehnicii

1.1 se aseaza materialele enume- . rate pe tava medicala; 1.2 se transporta in apropierea bolnavei 2.1 se anunta bolnava si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii; 2.2 se asaza bolnava in decubit dorsal cu bratul in extensie. 3.1 asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, apoi se dezinfecteaza cu alcool medicinal ; 3.2 se evalueaza calitatea venelor;

- pentru folosirea judicioasa a timpului

- este necesara colaborarea cu pacienta; - pentru reusita tehnicii

- norme obligatorii de respectare a asepsiei si antisepsiei ; - pentru abordarea unei vene bune ;

- pentru prevenirea 3.3 se efectueaza punctia administrarii venoasa; parave-noase ; 3.4 se verifica pozitia acului in - creaza siguranta. vena pentru aspirare ; 3.5 se fixeaza acul cu benzi de leucoplast

~66~

ETAPE DE EXECUTIE

TIMPI DE EXECUTIE

MOTIVAREA GESTURILOR

4.supravegherea 4.1 se atentioneaza bolnava sa - exista posibilitatea bolnavei nu ca acul sa iasa din miste mana ; vena ; - se previne 4.2 se intrerupe perfuzia embolia gazoasa ; inainte de golirea completa a flaco- - previne durerea. nului ; 4.3 se scoate acul din vena printro miscare rapida si sigura ; 4.4 se comprima locul injectarii cu un tampon. 5.reorganizarea 5.1 se strang materialele - norme de locului de munca folosite protectia muncii. si se arunca la cos ; 5.2 se noteaza efectuarea perfuziei in foaia de observatie ; 5.3 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun.

Capitolul v 5.1Motto
~67~

In orice lucru, daca natura nu ajuta putin, e greu ca stiinta si silinta sa faca vreun progres (Montaigne)

5.2 Motivatia lucrarii MOTIVAIE Istoria arat c medicina i are originea nu n speculaii fiziologice sau n anumite cunotine teoretice, ci n instinctul de conservare al individului i tendina de ajutor reciproc n cazuri de accidente sau boli, tendina izvort din viaa n comun. Complicaiile deosebite i complexitatea bolii m-au determinat a alege aceast tem.
~68~

Totodat decesul unui amic, din cauza hepatitei B, a fost un motiv n plus i ntemeiat pentru a aprofunda aceast tem.

BIBLIOGRAFIE

1. Curs de anatomie
Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti

2. Fiziologie
Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977

3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului


Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983

4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos


Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chirueditura CISON

5.

Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali


Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca

6. Manual de nursing
Prof. Dr. Crin Marcean Elena Ciofu- editura Fundeni
~69~

7. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale


Lucretia Titirca- editura Viata medicala romaneasca

8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali


Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca

9. Urgente medico-chirurgicale
Lucretia Titirca- editura medicala.

~70~