Sunteți pe pagina 1din 7

Dislexia: cind copilul nu isi poate insusi cititul Data publicarii: 18/07/2007 Exista si copii cu intelect normal, fara

deficiente senzoriale, dar care nu reusesc sa deprinda cititul l in general, aceasta tulburare de invatare a cititului se numeste dislexie. Cel mai adesea insa, tulburarea se manifesta in ambele laturi ale procesului de invatare a scris-cititului, ea devenind de fapt dislexo-disgrafie", arata prof.dr. Georgeta Burlea, directorul Centrului de Logopedie Iasi

l Ioana V, din Iasi: Baietelul meu are probleme cu invatarea cititului. Este un copil normal din punct de vedere intelectual. Medicul de familie mi-a spus ca e posibil sa sufere de dislexie si ca trebuie sa-l duc la logoped. As dori sa stiu ce este aceasta boala si ce putem face pentru a-l ajuta. Cui sa ma adresez?" Prof.dr. Georgeta Burlea, sef de Disciplina Recuperare logopedica, U.M.F. Gr. T.Popa" Iasi, coordonator al Centrului Logopedic Iasi: Dislexia este o tulburare de invatare a cititului, in absenta unui deficit intelectual, senzorial sau motor. Diagnosticul de dislexie poate fi pus abia la sfirsitul clasei a II-a, dar unele elemente ale simptomatologiei sint observabile mai ales de catre un specialist, la virsta prescolara a copilului. In functie de severitatea dislexiei copilului, se poate ca acesta sa aiba nevoie de ajutorul unui logoped sau de un profesor de sprijin pentru a-l ajuta cu temele pentru acasa. Pentru a obtine ajutor special pentru invatare, legea impune testarea copilului in urmatoarele arii: exprimare orala, intelegerea limbii vorbite, exprimare scrisa, capacitati de citire de baza, intelegerea textului citit, calcule matematice si gindirea matematica. Aceste teste ajuta la stabilirea limbajului si a abilitatilor matematice ale copilului. Perturbarea comunicarii prin intermediul limbajului oral, dar mai ales al celui scris, reprezinta una dintre problemele frecvente ce conduc spre esecurile scolar si intelectual, intrucit procesele de invatare si intelegere nu pot fi concepute in afara cuvintului citit si a celui scris. Din nefericire, exista si copii cu intelect normal, fara deficiente senzoriale, dar care nu reusesc sa deprinda cititul; in general, aceasta tulburare de invatare a cititului se numeste dislexie. Cel mai adesea insa, tulburarea se manifesta in ambele laturi ale procesului de invatare a scris-cititului, ea devenind de fapt dislexo-disgrafie. Terapie preventiva Aceasta tulburare trebuie sa fie abordata intr-o viziune holistica transdisciplinara, tinindu-se cont de aspectele neurofiziologice ale fenomenului, cit si de cerintele psihopedagogice ale subiectului dislexic. Personal, opinez pentru oportunitatea evaluarii si, astfel, a depistarii timpurii a copiilor de virsta prescolara ce manifesta un potential favorabil instalarii tulburarilor de achizitionare a limbajului scris, intrucit se pot adapta seturi de masuri de prevenire a dislexiei, evitindu-se astfel eventualele esecuri scolare ulterioare. In acest sens, subliniez ideea unei terapii logopedice preventive a sindromului dislexo-disgrafic, centrata pe interventie timpurie la virsta prescolara, care vizeaza evitarea evolutiei negative in formarea abilitatilor scris-cititului, prin dezvoltarea componentelor psihomotorii, prin constientizarea fonologica si, in general, prin dezvoltarea comunicarii verbale. Logopezii care isi desfasoara activitatea in cadrul sistemului de invatamint au marele privilegiu al continuitatii terapiei asupra aceluiasi copil de la virsta prescolara la cea scolara, cind directia de interventie priveste metodologia recuperatoriu-logopedica de inlaturare a diferitelor tulburari de limbaj sau, cel putin, de ameliorare a scris-cititului. In acest context, sint de parere ca logopedului (alaturi de familie si de personalul didactic) ii revine marea responsabilitate de a evidentia si de a dezvolta abilitatile innascute de procesare fonologica ale copilului. In cadrul acestui proces indelungat, logopedul va atinge un obiectiv extrem de

important pentru insusirea scris-cititului, daca il va aduce pe copil la stadiul de a manipula cu usurinta si in mod constient unitatile segmentale ale cuvintului, formindu-i ceea ce literatura de specialitate defineste ca fiind constiinta fonologica. Interventie specifica Cu alte cuvinte, cind copilul descopera si constientizeaza caracterul combinatoriu al sistemului fonologic, dislexia poate fi prevenita sau corectata, manifestarile secundare precum esecul sau chiar abandonul scolar atenuindu-se ori disparind, iar sansele integrarii scolare crescind in aceeasi proportie. Din nefericire si din diverse motive, pe care nu le vom nota aici, limbajul copilului poate fi deteriorat, in diferite grade, de anumite tulburari sau numai de anumite atipii ori intreruperi lungi intre etape; daca reperarea si corectarea acestora nu se realizeaza inainte de inceperea scolii, procesul de invatare a scris-cititului si implicit intreaga activitate scolara vor fi cu siguranta afectate. In concluzie, trebuie analizate cu atentie aspectele specifice" ale deficitului, iar interventia trebuie sa fie specifica" in diferitele sectoare lingvistice care rezulta a fi deficitare. Ce pot face parintii Parintii pot ajuta intr-o mare masura in procesul de imbunatatire a aptitudinilor de citire ale copiilor dislexici. Avind in vedere ca parintii sint cei mai constienti de punctele forte si cele slabe ale copilului, acestia se pot concentra asupra invatarii strategiilor care vor da rezultatele cele mai bune in cazul respectivului copil. Pentru copiii mici, jocurile care implica alfabetul si citirea cartilor de rime, de exemplu, in paralel cu oferirea sprijinului moral si a incurajarilor pot imbunatati semnificativ abilitatile de citire. Esentiala pentru succesul copilului este implicarea constanta in educatia acestuia pe parcursul anilor de scoala. Parintele poate avea o influenta pozitiva in educatia copilului. Poate fi urmat un set de metode prin care parintii isi pot ajuta copilul mic sa dezvolte aptitudini de citire si sa se simta bine in pielea lor. Parintii trebuie sa le citeasca copiilor lor. Incepind cu virsta de 2 ani, parintii trebuie sa le citeasca copiilor lor, indicind cuvintele pe parcursul lecturii. Trebuie sa se atraga atentia asupra cuvintelor uzuale care denumesc lucruri cu care ne intilnim in viata de zi cu zi, cum ar fi semnele de circulatie, afisele, etichetele, etc. Parintele trebuie sa fie un model de cititor bun. Copilului trebuie sa i se arate cit de important este cititul in viata de zi cu zi. Trebuie sa se asigure accesul copilului la carti, reviste si alte materiale care pot fi citite pentru ca acesta sa le poata explora si sa le poata savura independent. Parintii trebuie sa se concentreze pe foneme. Se pot initia jocuri cu rime, se pot cinta cintece care accentueaza rima si aliteratia, se pot compune jocuri de cuvinte, de sunete sau de litere si trebuie sa se sublinieze similaritatile dintre cuvinte. Trebuie sa se lucreze la ortografie. Trebuie evidentiate cuvintele noi, sa se joace jocuri de ortografie, iar copilul trebuie incurajat sa scrie".

Calea spre succes Deoarece pentru un elev dislexic, chiar si sub supraveghere si tratament, deseori scoala reprezinta o lupta, dezvoltarea unei imagini sanatoase despre sine este in pericol. De aceea parintii sunt sfatuiti sa se concentreze pe activitati pe care copilul le gaseste usoare si in care, eventual, poate si excela, cum ar fi sportul, diferite hobby-uri, colectionarea. Muzica, arta, teatrul, munca voluntara pot ajuta copilul dislexic sa se simta si sa fie special. Expertii sunt de acord ca dislexia nu este un impediment al succesului; multi dislexici sunt de fapt talentati intr-un mod sau altul. Deseori dislexia furnizeaza acel ceva in plus, acea scanteie de creativitate, care vine dintr-un mod de gandire diferit si desprins de sistemul normal de valori. Exista multi oameni faimosi care au inregistrat succese remarcabile in ciuda, sau poate din cauza, incapacitatii lor. Printre ei, unii dintre cei mai mari ganditori ai timpurilor noastre: Winston Churchill, Walt Disney, Albert Einstein, si Thomas Edison. Artistii Tom Cruise, Whoopi Goldberg si Cher au dislexie, la fel ca si sportivii Nolan Ryan si Bruce Jenner. Chiar daca un copil are dislexie, aceasta nu inseamna ca parintii sau educatorii lui trebuie sa se astepte la mai putin din partea lui. Artistii, atletii, oamenii de stiinta, politicienii mentionati aici au fost cu totii capabili de lucruri marete in ciuda problemelor pe care le avut

Tulburrile de citire i scriere la copiii nevztori


Daniela Bartha
Liceul pentru Deficieni de Vedere Cluj-Napoca dana.bartha@gmail.com n acest articol ne vom concentra asupra dificultilor de citire i scriere la copiii nevztori. Vom descrie principalele erori de citire i scriere specifice acestor copii i vom prezenta modul n care acestea pot fi corectate. La sfritul articolului, vom prezenta un studiu de caz al unei fetie n vrst de opt ani, care prezint dificulti de nvare, precum dislexie i disgrafie. Tulburrile de limbaj sunt toate abaterile de la limbajul normal, standardizat de la manifestrile verbale tipizate , unanim acceptate n limba uzual, att sub aspectul reproducerii, ct i al perceperii, ncepnd de la dereglarea diferitelor componente ale cuvntului i pn la imposibilitatea total de comunicare oral sau scris. Dei majoritatea studiilor nu iau n considerare dificultile de nvare cauzate de ali factori, i copiii nevztori prezint tulburri de nvare, i anume dificulti de citire i scriere. Exist un numr mare de copii cu deficiene vizuale care prezint dificulti de citire i scriere n alfabetul Braille (dislexie i disgrafie). Dislexia este o tulburare de citire, dar subiectul are o valoare normal a I.Q. Copiii nevztori prezint multe dificulti de citire pentru c ei nu au acces la o gam foarte variat de stimuli cum ar fi imagini, ziare etc. O alt cauz este faptul c ei nu au fost expui de timpuriu la textul scris. De aceea, ei au dificulti n compunerea propriilor texte. n literatura de specialitate exist unele clasificri ale acestor erori cum ar fi: omisiuni, adugiri sau substituiri de litere, silabe, rentoarceri la cuvntul anterior, dificulti de copiere, repetarea ultimei silabe din cuvnt, dificulti n urmrirea unui text. n ceea ce privete corectarea acestor tulburri, am putea spune c profesorul ar trebui s nceap ct mai devreme procesul de corectare. Etapele terapiei sunt: evaluarea, munca efectiv cu copilul i familia, aplicarea unei game variate de strategii. Cuvinte cheie: dificulti de limbaj, dislexie, disgrafie

Reading and writing difficulties at blind children


In this article I will focus on the difficulties in reading and writing concerning blind children. I will discuss the main errors and the way of correcting all these problems. At the end of the article, I presented a case study of an eight-years-old girl having learning difficulties. Language difficulties are all the digressions from the normal, standardized language, from the typified verbal manifestations, accepted in the usual language. Even if most studies do not take into consideration learning difficulties caused by other factors, blind children also present learning difficulties namely reading and writing difficulties. There is a great amount of visual impaired children who present Braille reading and writing difficulties (dyslexia and dysgrafia). Dyslexia is a reading difficulty, but the subject has a normal I.Q. level. Blind children present many reading difficulties because they do not have access to a large variety of stimuli, such as 49

illustrations, newspapers etc. Another cause is the fact that they were not exposed earlier to the written text. Therefore, they have difficulties in composing their own texts. Many writers made some classifications of errors in reading and writing, such as: omissions, additions or confusions of letters or syllables, returns to the anterior word, difficulties in copying a word or a text, repetition of the last syllable of the word, difficulties in following a text. Concerning the therapy of these difficulties, we can say that the teacher should begin the correction as early as possible. The stages of the therapy are: evaluation, work with the family and the child, application of different strategies. Key words: language difficulties, dyslexia, dysgrafia

Determinri calitative ale modalitilor de lectur n deficiena de vedere sever


Ioan Marin Cmpean
Liceul pentru Deficieni de Vedere Cluj-Napoca nelucampean@yahoo.com De-a lungul timpului, persoanele cu deficien de vedere au fcut apel la diferite tehnologii pentru scriere i citire. O adevrat piatr de hotar a fost, n acest sens apariia i dezvoltarea alfabetului Braille ncepnd cu deceniul trei al secolului XIX. Pentru prima dat persoanele cu cecitate aveau posibilitatea s scrie i s citeasc ntr-o manier asemntoare cu persoanele fr deficiene. Supremaia alfabetului Braille ca mijloc de vehiculare a informaiei scrise pentru persoanele cu cecitate este din ce n ce mai mult ameninat de dezvoltarea tehnologiilor informatice care permit citirea cu voce sintetic fie prin programe specializate TTS, fie prin intermediul cititorului de ecran. Prezentul studiu ncearc o comparaie calitativ a celor dou modaliti senzoriale utilizate preponderent n lectura persoanelor cu cecitate. Sunt investigate modalitile tehnologice utilizate frecvent att n lectura braille ct i n lectura audio. De asemenea, sunt reliefate diferenele n calitatea lecturii Braille i a lecturii audio aa cum sunt acestea evaluate de un grup de 25 de participani aduli, persoane cu deficien de vedere sever. Analiza calitativ a datelor dorete s identifice posibili factori care pot influena calitatea lecturii braille i calitatea lecturii audio (vrst, nivel de studii, etc.). Analiza acestor factori permite ajustarea procesului instructiv-educativ pentru crearea unor situaii optime de nvare care s promoveze o lectur calitativ n deficiena de vedere sever. Cuvinte cheie: deficien de vedere, citire Braille, citire audio, calitatea lecturii, cri audio

Qualitative aspects of the methods of reading in severe visual impairment


A multitude of reading-writing techniques were put to use along time by people with visual impairments. A real breakthrough was the development of Braille alphabet in the third decade of the 50

nineteenth century. As a result, for the first time in history, blind people could read and write in a manner similar to those without disability. The development of new, IT technologies threatens the supremacy of the Braille alphabet as the main information retrieval system in severe blindness. Such technologies as synthetic voice synthesizers, screen readers or text to speech software play a significant role in the way people with severe visual impairments read and write nowadays. The present study compares the quality of the two main sensorial channels used in reading by blind people. The main technologies used in Braille and audio reading are investigated. The differences in perceived quality of Braille and audio reading are assessed by means of a group formed by 25 adult subjects with severe visual disability. Data analysis techniques are used in trying to identify various factors that play a major role in determining the quality of reading both in Braille and in audio. Taking into consideration these factors can lead to conceiving better learning situations for blind students, situations that promote a high level of quality in reading. Key words: blind, reading, Braille, quality, usability, audio reading, tactile reading, audiobook

Particulariti ale activitilor art-terapeutice n cazul adolescenilor cu deficien vizual


Georgiana Savin
Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei, Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca georgiana_savin@yahoo.com Prin lucrarea de fa se dorete o descriere a particularitilor specifice activitilor art terapeutice cu adolescenii cu vedere slab. Aceast lucrare are la baz un studiu realizat n cadrul Liceului pentru deficieni de vedere alturi de o bibliografie vast constituit att din lucrri clasice ct i din literatura de specialitate recent, n limbile: romn, englez i francez. n ceea ce privete studiul realizat, participanii sunt elevi ai clasei a X-a din Liceul pentru deficieni de vedere. Activitile s-au desfurat n cabinetul de educaie plastic al liceului cu sprijinul doamnei profesoare D.M. Obiectivul studiului a constat n dezvoltarea potenialului creativ, mai precis stimularea imaginaiei creatoare prin utilizarea adecvat a diferitelor metode i tehnici art terapeutice. Pentru atingerea acestuia, a fost necesar elaborarea unor obiective mai intite care se mbin n cadrul fiecrei activiti realizate. Concluzia studiului const n conturarea unor factori care favorizeaz angajarea n procesul creativ precum i sublinierea particularitilor de vrst i cele specifice deficienei de vedere care intervin n desfurarea activitilor de creaie vizual plastic. Lucrarea de fa subliniaz concluziile i limitele studiului i ofer cteva recomandri referitoare la activitile de art-terapie cu adolesceni cu vedere slab pornind de la amenajarea spaiului pn la atitudinea terapeutului, respectiv formarea profesional specific n art-terapie. Cuvinte cheie: art-terapie; adolesceni; deficien de vedere 51

Particularities of art therapy activities with adolescents with visual impairment


This paper describes the particularities of art therapy activities with adolescents with visual impairment/low vision. It is based on a research made at the High School for the Visually Impaired, Cluj Napoca and also on an extensive bibliography consisting of both classical works and the recent literature in Romanian, English and French. The research was made with the participation of students from the tenth grade, adolescents with low vision. The activities took place in the art education atelier with the support of art teacher D.M. The objective of the study was to develop their creative potential, namely stimulating the creative imagination by properly using the techniques and methods that are specific for art therapy through drawing and painting. In order to reach it, it was necessary to elaborate more specific objectives which are combined within each activity. The conclusion shapes the factors that promote engagement in the creative process and emphasizes the age and visual impairment influence this process. This paper underlines the conclusions and the limits of the research and offers a few pieces of advice about art-therapy activities with adolescents with low vision starting with space arrangement up to the therapists attitude and professional training for art therapy. Key words: art therapy; adolescents; visual impairment