Sunteți pe pagina 1din 2

CREATIVITATEA LATURA TRANSFORMATIV CONSTRUCTIVA A PERSONALITATII I. II. III.

DEFINIREA CREATIVITATII PROCESUL CREATIV NIVELURI ALE CREATIVITATII

I. DEFINIREA CREATIVITATII In literatura de specialitate intalnim mai multe acceptiuni ale termenului de creativitate: produs, proces, ca potentialitate si ca dimensiune a personalitatii. Cele mai multe definitii ale creativitatii pun accent pe caracteristicile produsului creator, care trebuie sa se distinga de alte produse prin: noutatea si originalitatea lui, precum si valoare, utilitate sociala si aplicabilitate vasta. Noul, ca atribut al produsului creator, a fost interpretat diferit in psihologie. Unii autori s-au referit la un nivel primar, luand in considerare noutatea pentru subiect a produsului, iar altii, dimpotriva, s-au referit la un nivel secundar, luand iin considerare noutatea produsului pentru societate. Pentru a interpreta corect termenul, a fost introdus si conceptul de originalitate, in sensul de rar intalnit. Astfel, unicitatea raspunsului la o situatie (sau la un test de creativitate) devine esentiala, chiar daca luat in sine raspunsul e banal. Noutatea si originalitatea nu au semnificatie insa daca produsul nu are si o anumita valoare, daca nu are aplicabilitate. Creativitatea este ansamblul unitar al factorilor subiectivi si obiectivi care duc la realizarea de catre indivizi sau grupuri a unui produs original si de valoare pentru societate. Factorii psihologici implicati in procesul creatiei se pot imparti in factori intelectuali si non-intelectuali: A. Factorii intelectuali: Factori de fluenta (fluiditate): verbala, asociationala, expresionala, ideationala; Flexibilitatea gandirii usurinta cu care un individ face legaturi noi intre elemente independente, usurinta cu care el restructureaza anumite seturi de scheme si anumite clisee. Opusul flexibilitatii e rigiditatea gandirii (ex: individul e in imposibilitatea de a gasi noi utilitati unor obiecte cunoscute, familiare); Originalitatea care are mai multi indicatori: caracterul neuzual al solutiilor, raritatea lor statistica, caracterul surprinzator al unor noi asociatii intre cunostintele utilizate; Imaginatia mai ales imaginatia creatoare; B. Factori non-intelectuali Factori aptitudinali aptitudinile speciale; Factori motivationali (motivatia interiaora) si atitudinali (atitudinea creatoare); Factori temperamentali care pot inhiba sau pot facilita procesul creativ; II. PROCESUL CREATIV G. Wallas a stabilit 4 faze distincte in creatia artistica si stiintifica: 1. Prepararea se caracterizeaza prin informare, documentare si experimentare. E o faza obligatorie a actului creator, constienta si de lunga durata. Ea presupune inregistrarea, stocarea si reactualizarea informatiilor necesare. 2. Incubatia se desfasoara la nivel subconstient sau chiar inconstient, fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. Poqate fi un proces de lunga durata, dar si foarte scurt. In ambele cazuri se poate chiar renunta la aceasta etapa. 3. Iluminarea e un moment foarte scurt, e momentul in care apare in planul constiintei noua solutie. Ea se poate produce dupa o activitate intensa, dar si dupa pauze indelungate sau chiar in somn. 4. Verificarea stadiul elabo0rarii finale a proiectului. De cele mai multe ori, solutiile sunt verificate pentru a fi comunicate si altor persoane. III. NIVELURI ALE CREATIVITATII Taylor considera ca exista 5 niveluri ale creativitatii: 1. Creativitatea expresiva forma fundamentala, se manifesta in comportamentul spontan (mimica, gesticulatie, vorbire, desenele copiilor mici). Desigur, persoana nu e preocupata de obtinerea unor produse de valoare. 2. Creativitatea productiva e orientata in primul rand spre obtinerea unor noi produse, ea decurgand din modalitatea originala de combinare a unor factori psihici individuali, imprimand personalitatii o nota distincta. 3. Creativitatea inventiva se valorifica prin inventii si descoperiri, punand in evidenta o mare flexibilitate in perceperea de relatii noi si neobisnuite. 4. Creativitatea inovatoare presupune modificarea semnificativa a fundamentelor sau principiilor care stau la baza artei sau stiintei, fapt ce permite trecerea la transformare (de ex, cubismul in arta).

5. Creativitatea emergenta se caracterizeaza prin formularea la nivelul cel mai profund si abstract a unui principiu sau a unei
ipoteze noi. E cel mai inalt nivel al creativitatii si se manifesta la omul de geniu care revolutioneaza unul dintre domeniile activitatii umane (stiintific, tehnic, artistic).

S-ar putea să vă placă și