Sunteți pe pagina 1din 40

Capitolul 2.

Calculul termic al motorului



2.1 Metoda de calcul

Se utlizeaza metoda ciclului teoretic corectat, care este mai expeditiva, dar a carei
precizie depinde de alegerea copespunzatoare, din datele statistice, a unui numar relativ mare
de parametri.
In figura de mai jos se prezinta diagrama ciclului teoretic MAS.


Fig. 2.1 Diagrama indicata pentru MAS

Diagrama teoretica se ridica folosind cateva ipoteze simplificatoare:
- Evacuarea fortata (b - g) si admisia (s - a) sunt procese izobare ce se
desfaosara la pg>p0(ps), respectiv pa<p0(ps);
- Comprimarea (a - c) si destinderea (z - b) sunt procese politrope de exponent
constant, mc respectiv mc;
- Arderea (c - z) se desfasoara izocor in PMI de la sfarsitul procesului de
comprimare;
- Evacuarea libera (b b) se desfasoare izocor in PME de la sfarsitul cursei de
destindere;
- Supapele se deschid si se inchid in punctele moarte ale mecanismului motor;
- Se neglijeaza avansul la declanasrea scanteii electrice.

2.2 Evaluarea rapiditatii motorului

Se porneste de la alegerea puterii litrice.Pentru motoare cu aprindere prin scateie se
recomanda a fi in intervalul 10150 [kW/l].Valoarea maxima se intalneste la motoarele de
performanta.
Avand in vedere modelele analizate se adopta pentru motorul proiectat valoarea puterii
litrice de 40[kW/l].

Putere litrica 27 kW/l
Cunoscand puterea litrica (Pl), se poate determina cilindreea motorului cu ajutorul
formulei :
| |
3
dm
P
P
V
l
e
t
= (2.1)



Raporul =S / D se alege in functie de tipul motorului si de utilizarea acestuia. Pentru
motorul cerut prin tema de proiect parametrul variaza in intervalul 0,61,5. Se alege
=0,773.

raportul psi S/D 0,773 -

Se cunoaste faptul ce cilindreea totala a motorului se poate calcula cu formula:

+ = = =
4 4
3 2
D
i S
D
i V i V
s t
t t
(2.2)
Din formula (2.2) se poate exprima alezajul:


+

=
t i
V
D
s
4
(2.3)
Alezaj 101 mm

Cunoastem faptul ca =S / D, deci:

Cursa 79 mm

Cunoscand cursa pistonului si turatia motorului se poate calcula viteza media a
psitonului cu relatia:

] / [
30
s m
n S
w
pm

= (2.4)

Viteza medie a pistonului 10,01 m/s


2.3 Calculul proceselor

2.3.1 Schimbul de gaze

a) Evacuarea
La calculul schimbului de gaze pe durata evacuarii trebuie alesi doi parametri, si anume:

1) Presiunea din timpul evacuarii fortate (pg)
Pentru MAS cu admisie normala, presiunea in timpul evacuarii fortate se
recomanda a fi in intervalul (1,031,1)p0, unde p0 reprezinta presiunea atmosferica
(p0=0,1 MPa).
Cilindree 3,00 l
Se alege pg= 1,1p0 = 0,11 [MPa]
Presiunea de evacuare 0,11 Mpa

2) Temperatura la sfarsitul evacuarii (Tg)
Pentru MAS, temperatura la sfarsitul evacuarii se recomanda a fi in intervalul
9001000 [K]. In cazul motorului ce se va proiecta s-a ales Tg= 900 [K].


b) Admisia
In cazul motorului dat prin tema admisia se face normal. Pentru acest proces trebuie
calculati o serie de parametri:

1) Coeficientul de umplere (v) si presiunea la sfarsitul admisiei (pa)
Pentru calculul coeficientului de umplere se recurge la alegerea presiunii la sfarsitul
admisiei, apoi se calculeaza v cu formula:


| |
0
'
0
0
) 1 (
) 1 ( ) 1 (
T
T
k p
p k p
g a
v

+
=
c
c c
q (2.5)
Unde, T T T A + =
0
'
0
(2.6)
Pentru calcul se va tine cont de valorile coeficientilor: k=1.4 , p0=0,1 MPa ,T0=293,15K.
Valoarea presiunii de alimentare (pa) este data prin tema ca fiind 0,1 MPa. Valoarea lui T0 se
calculeaza cu relatia (2.6), unde T este diferenta dintre temperatura mediului ambiant si
temperatura de dupa suflanta.
Temperatura mediului ambiant se considera a fi 20 sau 293,15 K.
Temperatura ambianta 293,15 K


Temperatura dupa suflanta 350 K

Dupa efectuarea calculului cu ajutorul relatiei (2.5) rezulte valoarea coeficientului de
umplere:

etav= 0,85


2) Coeficientul de gaze arse reziduale ()
Acest coeficient se calculeaza cu relatia:

g v
a
T
T
p
p
0
0
1
1 1

=
c q

(2.7)

Se recomanda ca valorile coeficientului de gaze arse reziduale sa fie cuprinse intre
0,06...0,18 pentru MAS cu admisie normala. In urma calculului rezulta:

gama 0,043

Temperatura gaze arse 900 K

3) Temperatura la sfarsitul admisiei
Se recomanda ca temperatura la sfarsitul admisiei sa fie in intervalul 320...370 [K].
Pentru a calcula temperatura la sfarsitul admisiei se utilizeaza relatia:

0
0
1
1
1
1
T
p
p
T
v
a
a

+

=
c
c
q
(2.8)


Dupa efecturea calculului temperatura la sfarsitului admisiei are valoarea:

ta 350,00

2.3.2 Comprimarea

Pentru evalaurea procesului de comprimare se calculeaza parametrii corespunzatori
punctului c, si anume presiunea la sfarsitului comprimarii (ps) si temperatura la sfarsitul
comprimarii (Tc).
Primul pas in calculul celor doi parametri este alegerea exponentului politropic de
comprimare (mc).
Valoarea exponentului politropic de comprimare se poate alege din intervalul
1,28...1,37 pentru MAS.
In cazul motorului proiectat de adopta valoarea de 1,33.

Exponentul politropic de comprimare 1,33
Calculul presiunii de la sfarsitul comprimarii se relaizeaza cu ajutorul relatiei:

c
m
a c
p p c = (2.9)

Dupa finalizarea calculului se recomanda ca valoarea presinuii de la sfarsitul
comprimarii sa se situeze in intervalul 0,9...2,5 [MPa], in cazul unui MAS cu admisie
normala. In cazul motorului proiectat valaorea acestui parametru are valorea de 1,88 [MPa].
pc= 1,88

Pentru calculul temperaturii de la sfarsitul comprimarii se utilizeaza relatia:

1
=
c
m
a c
T T c (2.10)

Temperatura de la sfarsitul comprimarii se recomanda a se situa in intervalul 600...800
[K] pentru MAS cu admisie normala.
La motorul proiectat acest parametru are valoarea de 731,5 K.
Tc 731,5





2.3.3 Arderea

1) Compozitia gazelor de ardere

c h o Hi delta Hi Hireal
0,857 0,133 0,01 43529 5346,123589 38182,88
Coeficientul de utilizare a caldurii (z) trebuie sa fie cuprins in intervalul 0,8..0,95
pentru MAS cu admisie normala.
Pentru motorul proiectat coeficientul de utilizare a caldurii are valoarea de 95,615.
Csi 95,615

Cantitatea teoretica de aer se determina cu formula:


|
.
|

\
|
+ =
32 4 12 21 , 0
1 o h c
L
l
(2.11)

Aer teoretic 0,447


Cantitatea reala de aer se determina cu formula:


l
L L = (2.12)

Aer real 0,0006 kg/ciclu


Cantitatea de gaze de ardere se determina cu formulele:


CO CO
N
c
N =
12
2
(2.13)

2
2
h
N
O H
= (2.14)

tl CO
L N = ) 1 ( 42 , 0 (2.15)
L N
N
79 , 0
2
= (2.16)

Compusii rezultati in urma arderii combustibilului si participatiile acestora sunt:
Compusi

participatii
CO2 0,053 0,107
CO 0,019 0,038
H20 0,067 0,135
N2 0,353 0,719
O2 0,000 0,000

Cantitatea totala de gaze de ardere este:


Coeficientul chimic de variatie molara se determian cu formula:

Total 0,491
1
114
1
>
+
=
L
N
f
c

(2.17)

coef var molara 1,098

Coeficientul total de variatie molara se determina cu relatia:

+
+
=
+
+
=
1
0
c
g
g f
N N
N N
(2.18)
De asemenea, trebuie respectata conditia:


c
< < 1 (2.19)


coef total var
molara 1,094

2) Parametrii de stare de la sfarsitul arderii

Temperatura la sfarsitul arderii se determina cu formula:

1 2
1
1 2 1
) (
z z
z z
z z z z
U U
U U
T T T T

+ = (2.20)

Tz 2892,16


Presiunea la sfarsitul arderii se determina cu formula:


c
z
c z
T
T
p p = (2.21)

pz 7,44


Presiunea medie efectiva se calculeaza cu relatia :


i m e
p p =q (2.22)

Valoarea randamentului mecanic (m) pentru MAS se situeaza intre limitele 0.8...0.85.
Pentru motorul impus prin tema s-a adoptat valoarea:

randament mecanic 0,85

Presiunea medie efectiva va fi:

Presiunea medie efectiva 0,853 MPa
2.3.4 Destinderea

In cazul destinderii se calculeaza presiunea de la sfarsitul destinderii (pd) si
temperatura de la sfarsitul destinderii (Td). Realizarea acestor calcule se face dupa alegerea
exponentului politropic de destindere (md), parametru cu valori cuprinse intre 1,25...1,35
pentru MAS cu admisie normala. Pentru motorul dat s-a ales valoarea:

Exponentul politropic de destindere 1,3

Presiunea, respectiv temperatura de la sfarsitul destinderii se calculeaza cu relatiile:

d
m
z d
p p |
.
|

\
|
=
c

(2.23)
1
|
.
|

\
|
=
d
m
z d
T T
c

(2.24)

Se recomanda ca valorile presiunii de la sfarsitul destinderii sa se gaseasca in
intervalul 0,3...0,6 [MPa] iar valorile temperaturii de la sfarsitul destinderii sa fie in intervalul
1200...1700 [K].
Valorile obtinute prin calcul sunt:

Pd 0,47
Td 1824,83


2.4 Trasarea diagramei ciclului




2.5 Indicii tehnico-economici ai motorului

Parametri indicati

a) Randamentul indicat pentru MAS aspirat se afla in intervalul 0,28...0,34. Acest
parametru se determina cu formula:

t v
i
M t
H
T N
p
p
R
0 0
0
1
=
q
q (2.25)

RM=8315 [J / kmol K]

Randamente indicat 0,36

b) Consumul specific indicat se determina cu relatia:

(

=
kWh
g
H
c
i i
i
q
6
10 6 , 3
(2.26)

Consumuri indicat 0,23 kg/kwh

Parametri efectivi

a) Randamentul efectiv ia valori intre 0,25...0,34 pentru MAS aspirat. Acest parametru se
calculeaza cu formula:

m i e
q q q = (2.27)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0 100 200 300 400 500 600 700 800
p

[
M
P
a
]

Volumul [cm
3
]
Presiunea MPA

Randamentul efectiv 0,29

b) Consumul specific efectiv de combustibil pentru MAS aspirat trebuie sa se afle in
intervalul 270...330 [g/kWh]. El se determina cu relatia:

(

=
kWh
g
c
c
m
i
e
q
(2.28)


Consumul efectiv 0,29 kg/kwh

c) Consumul orar de combustibil se determina cu formula:

(

=

h
kg
P c C
e e h
3
10 (2.29)

Consumul orar 28,92 kg/h




d) Puterea litrica

Puterea litrica se determina cu formula:

(

=
3
dm
kW
V
P
P
t
e
L
(2.30)


Putere litrica

26,33 KW/l

e) Puterea specifica

Puterea specifica se determina folosind relatia:

(

=

=

=
2
28 , 4
66 , 0 4
46 , 38 4
dm
kW
D i
P
P
e
s
t t
(2.31)

f) Puterea pe cilindru

Puterea pe cilindru se calculeaza cu formula:

(

= = =
cil
kW
i
P
P
e
cil
615 , 9
4
46 , 38
(2.32)

2.6 Bilantul energetic al motorului

Bilantul energetic al motorului se face pentru arderea unui kilogram de combustibil.
Caldura disponibila se compune din caldura transformata in lucru mecanic efectiv, caldura
pierduta prin sistemul de racire, caldura pierduta prin gazele de ardere, caldura pierduta prin
ardere incompleta, si caldura reziduala.

(

+ + + + =
comb
rez in g r e
kg
kJ
Q Q Q Q Q Q (2.33)

Qtotal

43529,00 100,00%


Caldura transformata in lucru mecanic efectiv:

(

=
comb
e e
kg
kJ
Q Q q (2.34)

Q efectiv

12448,29 28,60%

Caldura pierduta prin sistemul de racire:

(

=
kg
kJ
C
Q
Q
h
r
r
'
(2.35)

(

+ +
=
h
kJ
n S D i Q
r
286 , 0
71 , 0 575 , 0 73 , 1
) 1 (
5 , 1 1
3927 , 0 '
c
(2.36)

Q racire

4859,85 11,16%

Caldura pierduta prin gazele de ardere:

( ) ( )
aer
T
aer
T
a g
T
a g
T f g
I I N I I N Q
ev 0
'
0
0
0
. . . .
=
(2.37)

Unde:

| | K
p
p
T T
d
d
m
m
b
b ev
1
0

|
|
.
|

\
|
=
(2.38)

=
j
j
T j
a g
T
ev ev
I n I
. .
(2.39)

=
j
j
T j
a g
T
I n I
0 0
. .
(2.40)
Iar
2 2 2
, , , N O H CO CO j = pentru MAS.

( )
aer
K
aer
K
aer
T
aer
T
I I
T
I I
300 400
100
0
'
0

A
= (2.41)

Q evacuare

17762,66 40,81%

Tev
1362
Itev
45919,19
It0
9759,83
It0'aer
9747,585
It0aer
9930,81

Caldura pierduta prin ardere incompleta:

( )
(

= A =
comb
t in
kg
kJ
L H O 1 119538 (2.42)
Q incomplet

5346,12 12,28%
Caldura reziduala:

( )
(

+ + + =
comb
in g r e rez
kq
kJ
Q Q Q Q Q Q
(2.43)
Q rest

3112,07 7,15%

In general trebuie respectate urmatoarele procentaje:

q qe qr qg qin qrez
MAS % 18-28 12-20 30-55 0-45 3-8

















CAPITOLUL II
Calculul dinamic































3.1 Alegerea tipului de mecanism biela-manivela
Mecanismul biela-manivela cu piston portant,de tip normal este solutia prezenta la
dispunerea cilindrilor in linie sau in V normal cu biele alaturate.
Se alege mecanismul de tip axat care este cel mai simplu si la care seria Fourier a
fortelor de inertie a maselor cu miscare de translatie aferente echipajului mobil al unui
cilindru (

) nu contine armonicile de ordin impar, p > 1 (p=3,5,7..).


3.2 Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor
Mecanismul cu biele lungi (

) conduce la o reducere a valorii maxime a fortei


normale N,care aplica pistonul portant pe cilindru,motiv pentru care se utilizeaza in general la
MAC. Astfel se recomanda

pentru MAS.
In cazul motorului ce se va proiecta,s-a ales

.
Raportul r/lb 0,25

(52)

(53)
unde R-raza manivelei [mm] , L-lungimea bielei [mm], S-cursa pistonului.
Din relatiile (52) si (53) rezulta raza manivelei

si lungimea
bielei .

3.3 Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului motor
Se realizeaza prin dimensionarea acestora calculul aproximativ al volumelor si
alegerea materialelor pentru cunoasterea densitatii.Valorile obtinute se compara cu datele
statistice.
Pornind de la expresia densitatii aparente a pistonului:

(54)
unde D alezajul cilindrului [mm] ,

- masa pistonului [kg] si prin alegerea valorii acesteia


conform intervalului 0,5...0,8 pentru MAS cu injectie directa.
Pentru calculul masei pistonului s-a ales ca densitatea aparenta a pistonului sa aiba
valoarea

]. Masa pistonului se poate exprima astfel:

(55)
unde

si D=101 [mm].
Din relatia (55) rezulta valoarea masei pistonului


unde

a fost ales anterior. Pentru valoarea alezajului de D=101 [mm],masa pistonului are
valoarea

.
Se poate exprima si masa grupului piston conform relatiei:

( )

(56)
Masa grupului piston s-a obtinut inmultind masa pistonului cu un coeficient avand
valoarea de 1,4 ,rezultatul obtinut inmultinandu-se la randul lui cu masa grupului piston.
Din relatia (56) valoarea masa grupului piston este

.
masa grup piston 1,0094 Kg

Din date statistice se poate calcula masa bielei,

,cunoscand masa raportata a


acesteia

pentru MAS,conform expresiei:

(57)
unde D-alezajul cilindrului [mm].
Masa raportata a bielei s-a considerat egala cu

.
Din calcul a rezultat valoarea masei bielei


masa biela 1,201 Kg

Masa in miscare de translatie,

, are expresia:

(58)
Masa in miscare de translatie va avea valoarea


Pentru verificare se poate determina masa in translatie raportata,conform relatiei:

(59)
Din aceasta relatie rezulta masa in translatie raportata:

.


3.4 Calculul fortelor si a momentului care actioneaza asupra echipamentului mobil al
unui cilindru
Pe baza diagramei indicate a ciclului teoretic corectat in coordonatele p-V se
determina cu ajutorul unei constructii grafice, bazata pe expresia aproximativa a deplasarii
pistonului, variatia presiunii p a gazelor din cilindru in functie de unghiul de rotatie al
arborelui cotit din in pe toata durata ciclului.
Calculul fortelor si momentului motor indicat al unui cilindru se face tabelar. Fortele
din mecanismul biela-manivela ce se cer a fi determinate sunt prezentate mai jos:
D = alezajul cilindrului [mm]


forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie




(60)
unde

masa aflata in miscare de translatie [kg] ,



acceleratia pistonului [

] .

( ) (61)
pentru mecanismul biela-manivela axat.

raza manivelei (62)



viteza unghiulara a manivelei (63)


, ales anterior ( transformat in radiani) (64)


forta in lungul bielei (65)
Unde este deplasarea bielei,oblicitatea ei masurata ca valoarea unghiulara intre axa
cilindrului si axa bielei. Pentru mecanismul biela-manivela axat aceasta are expresia:
( ) - [rad] (66)
forta normala (67)

()

- forta in lungul manivelei (68)

()

- forta tangentiala (69)
- momentul motor ,

. (70)
Aceste valori se vor centraliza intr-un tabel. Se mai determina:

forta de inertie a partii din biela in miscare de rotatie (necesara la constructia


diagramei polare a fusului maneton).

(71)
unde

masa capului de biela. (72)


Dupa realizarea tabelului se verifica puterea motorului:

(73)

(74)
Se va calcula eroarea dupa relatia:

(75)
unde

puterea primita prin tema de proiect [kW].


TABEL FORTE
Cu ajutorul datelor din tabel se pot construi urmatoarele grafice:





-30000
-20000
-10000
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
0 90 180 270 360 450 540 630 720
F
o
r
t
a

[
N
]

Alfa [
o
RAC]
Forte
Forta de presiune (N) Forta de inertie (N)
-3000
-2000
-1000
0
1000
2000
3000
4000
5000
-30000
-20000
-10000
0
10000
20000
30000
40000
50000
0 90 180 270 360 450 540 630 720
N

{
N
]

K

[
N
]

Alfa [
o
RAC]
Forte
K (N)

3.5 Calculul momentului motor rezultant
Aprinderile fiind uniform repartizate in perioada functionala a motorului,momentele

aferente celor i cilindri sunt decalate unghiular cu valoarea:


care este si perioada (76)


Momentul motor rezultant :

(77)


Cilindri 1 2 3 4 5 6 Rez
Alfa Moment m1 m2 m3 m4 m5 m6 Mrez
1 0,00 0,00 310,0431708
-
319,6111937
-3,66182E-
13 431,4145 -314,823 110,02
10 -158,88 -158,88 292,2196156
-
313,1499607 259,3115719 388,6053 -307,993 160,11
20 -305,91 -305,91 251,17957216
-
274,9462508 371,5045469 323,8558 -264,059 101,62
30 -396,28 -396,28 196,4498663
-
198,5862703 325,3073037 248,6606 -179,274 -3,73
40 -415,75 -415,75 134,9619665
-
89,71618179 241,4632902 169,0301 -58,5741 -18,59
50 -365,01 -365,01 70,98794235 36,82070686 195,3155473 88,42273 83,96943 110,50
60 -258,47 -258,47 6,457575185 158,1839215 205,5354659 8,028722 226,2196 345,96
70 -119,71 -119,71 -58,11521416 247,7682045 259,2584286 -58,8421 341,8028 612,16
80 24,69 24,69 -122,458121 282,2894542 331,8615203 -123,847 405,9909 798,53
90 151,33 151,33 -185,1638591 251,308382 398,9385439 -186,91 402,0825 831,59
100 244,34 244,34 -242,6997901 168,2426528 442,8104084 -244,27 356,3809 694,80
110 296,95 295,95 -288,8974469 74,19874261 454,8981597 -289,498 190,1751 437,82
-600
-400
-200
0
200
400
600
800
1000
-30000
-20000
-10000
0
10000
20000
30000
40000
50000
0 90 180 270 360 450 540 630 720
M

[
N
m
]

Z
,

T
[
N
]

alfa [
o
RAC]
Forte si momente
Z(N) T(N)
120 310,59 310,59 -315,3990494 5,770534467 434,9852414 -313,898 17,97797 140,02
TOTAL 42259,71

Momentul motor rezultant mediu se determina analitic:

(78)
Momentul motor rezultant mediu va avea valoarea :
Moment mediu
58,69 9,782341


Se poate verifica inca o data puterea motorului:


[kW] [Nm] [

]
Eroarea maxim admisibila este de 5%.


3.6 Diagrama polara a fusului maneton TAI LA 120
Diagrama polara a fusului maneton serveste la verificarea sumara la presiune maxima
si incalzire a fusului si la incovoiere. Diagrama reprezinta variatia ca marime si directie a
fortei

aplicata de biela pe suprafata fusului maneton:


-100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
M
r
e
z

[
N
m
]

Alfa [
o
RAC]
Mrez
M

(79)
Valorile fortei

vor fi tabelate,calculate din in unghi rotatie arbore cotit,


conform relatiei :

(80)
Astfel se poate stabili valoarea maxima, notata

, respectiv valoarea medie,


, determinata analitic prin expresia:

(81)
Dupa calcularea tabelului ce va urma se vor obtine valoarea maxima si media a fortei





Alfa Z(N) T(N) M(Nm) R(N)
0 -21029,01 0,00 0,00 26745,32
10 -20055,11 -4441,47 -175,45 25885,35
20
-17331,15 -8046,71 -317,85 24157,03
30
-13401,65 -10165,31 -401,53 21414,46
40
-9025,26 -10473,35 -413,70 17863,86
50
-4994,87 -9026,21 -356,54 13801,84
60
-1960,00 -6217,81 -245,60 9670,30
70
-299,05 -2660,69 -105,10 6331,55
80
-72,44 974,18 38,48 5604,08
90
-1061,11 4109,66 162,33 7696,48
100
-2868,00 6365,86 251,45 10471,48
110
-5043,30 7594,48 299,98 12950,22
120
-7193,45 7849,19 310,04 14878,62
130
-9047,59 7315,89 288,98 16235,63
140
-10474,99 6232,62 246,19 17097,76
150
-11462,99 4823,13 190,51 17583,72
160
-12073,07 3256,42 128,63 17819,46
170
-12391,79 1634,03 64,54 17912,79
180
-12489,21 0,00 0,00 17935,53
190
-12396,68 -1634,67 -64,57 17917,71
200
-12092,50 -3261,66 -128,84 17839,51
210
-11506,18 -4841,30 -191,23 17630,23
220
-10550,09 -6277,31 -247,95 17183,99
230
-9160,53 -7407,21 -292,58 16377,63
240
-7345,84 -8015,47 -316,61 15095,92
250
-5229,10 -7874,27 -311,03 13265,31
260
-3068,19 -6810,21 -269,00 10903,01
270
-1235,37 -4784,56 -188,99 8218,08
280
-145,97 -1962,89 -77,53 5926,76
290
-141,19 1256,16 49,62 5726,96
300
-1348,76 4278,74 169,01 8029,98
310
-3558,49 6430,54 254,01 11065,19
320
-6155,21 7142,80 282,14 13624,06
330
-8172,68 6199,08 244,86 14963,47
340
-8641,96 4012,39 158,49 14648,51
350
-7545,41 1671,13 66,01 13098,76
360
37833,93 0,00 0,00 32387,61
370
32020,08 7091,71 280,12 27503,78
380
20286,50 9418,86 372,04 17576,86
390
10575,03 8021,29 316,84 9520,76
400
5115,43 5936,19 234,48 5945,40
410
2715,68 4907,49 193,85 5616,03
420
1670,40 5299,09 209,31 6506,76
430
757,19 6736,77 266,10 8208,04
440
-638,54 8586,74 339,18 10524,14
450
-2644,64 10242,65 404,58 13052,79
460
-5081,40 11278,79 445,51 15428,67
470
-7637,52 11501,02 454,29 17420,11
480
-10009,44 10921,89 431,41 18925,32
490
-11985,62 9691,58 382,82 19944,90
500
-13474,67 8017,43 316,69 20549,51
510
-14489,86 6096,70 240,82 20847,56
520
-15109,40 4075,40 160,98 20955,81
530
-15430,13 2034,67 80,37 20975,36
540
-15527,64 0,00 0,00 20973,96
550
-12550,81 -1654,99 -65,37 18073,05
560
-12228,35 -3298,30 -130,28 17979,78
570
-11611,86 -4885,77 -192,99 17744,06
580
-10614,51 -6315,63 -249,47 17257,96
590
-9174,54 -7418,54 -293,03 16395,25
600
-7304,34 -7970,20 -314,82 15036,73
610
-5134,49 -7731,81 -305,41 13104,75
620
-2935,91 -6516,60 -257,41 10617,33
630
-1102,48 -4269,90 -168,66 7817,85
640
-84,70 -1139,05 -44,99 5647,08
650
-280,64 2496,87 98,63 6247,59
660
-1910,66 6061,28 239,42 9532,27
670
-4915,83 8883,36 350,89 13648,74
680
-8919,28 10350,37 408,84 17705,94
690
-13272,97 10067,71 397,67 21254,89
700
-17185,28 7978,99 315,17 23996,94
710
-19898,51 4407,06 174,08 25725,13
720
-20868,77 0,00 0,00 26315,08

Cu ajutorul datelor din tabel se realizeaza urmatoarele grafice:



-50000
-40000
-30000
-20000
-10000
0
10000
20000
-50000 -40000 -30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 40000 50000
Z
[
N
]

T [N]
Diagrama polara



3.7 Diagrama de uzura a fusului maneton
Diagrama de uzura a fusului maneton reprezinta exagerat forma fusului in sectiune
transversala la un anumit grad de uzura si serveste la stabilirea pozitiei optime a orificiului de
ulei (in zona de uzura minima).
Se considera uzura direct proportionala cu valoarea

considerata uniform distribuita


pe un arc din periferia fusului de

fata de punctul de aplicatie al

).



0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
1 11 21 31 41 51 61 71
Linear (RM)
RM
0.00E+00
2.00E+05
4.00E+05
6.00E+05
8.00E+05
1.00E+06
1.20E+06
1.40E+06
1.60E+06
1.80E+06
2.00E+06
0 50 100 150 200 250 300 350 400
S
u
m
a

f
o
r
t
e
l
o
r

unghi
Diagrama de uzura
t





CAPITOLUL IV
Dimensionarea mecanismului motor





-2000000
-1500000
-1000000
-500000
0
500000
1000000
1500000
2000000
-2000000 -1500000 -1000000 -500000 0 500000 1000000 1500000 2000000
Diagrama de uzura coordonate polare












4.1 Calculul si constructia segementilor de compresie
In ceea ce priveste numarul de segmenti la motorul de tip MAS ce se va proiecta,se
vor utiliza 2 segmenti de compresie si 1 segment de ungere.
4.1.1 Alegerea materialului pentru segmenti
Marca standard Rezistenta la rupere


Modul de elasticitate
E [MPa]
Coeficient dilatare


IKA 500 (10..13)

(11,6..13,2)



S-a ales ca material de constructie a segmentilor IKA, cu modulul de elasticitate
11

.
4.1.2 Calculul segmentului de compresie
4.1.2.1 Stabilirea dimensiunilor sectiunii
a. Grosimea radiala a
Pentru valoarea alezajului cuprinsa in intervalul (90...108) [mm] se va alege grosimea
radiala in intervalul (3,8,..

) [mm]. Deoarece alezajul cilindrului are 101 mm, s-a ales


valoarea grosimii radiale a = 4.
a 4 mm

b. Inaltimea h
Pentru aceeasi valoare a alezajului, se impune ca inaltimea segmentului cu sectiune
dreptunghiulara sa aibe valoarea

.
h 2,5 Mm


Fig 4.1 Segmentul cu sectiune triunghiulara
c. Inaltimea muchiilor tesite
Pentru a evita raclarea excesiva a uleiului de pe peretele cilindrului,muchiile
segmentului cu sectiune dreptunghiulara vor fi tesite la . Pentru aceeasi valoare a
alezajului,inaltimea tesiturilor se impune a fi

.
h1 0,3 mm

Procedeul de tesire se efectueaza si in partea segmentului care se introduce in canalul
portsegment al pistonului, de data aceasta cu inaltimea tesiturii

avand aceeasi valoare cu

, de 0,3 mm.
h2 0,3 mm

Dupa alegerea acestor parametri, se vor verifica solicitarile la care sunt supusi
segmentii. Pentru aceasta verificare, se va incepe prin alegerea fortei

Pentru diametrul
alezajului intre 90...108 mm forta

se alege in intervalul (20,4...23,3) N. Se va alege valoare

.
Pentru verificarea solicitarilor la care este supus segmentul, s-a optat pentru varianta
a de distributie a presiunii elastice pe suprafata laterala a segmentului.
In continuare, se calculeaza efortul unitar la montaj,

. Acesta nu trebuie sa
depaseasca rezistenta admisibila. Valoarea rezistentei admisibile se alege din intervalul
(200...300) MPa. S-a optat pentru valoarea de 250 MPa.
sigma admisibil 250 Mpa

Efortul unitar la montaj se va calcula cu relatia:

(82)
La procedeul de montaj Ghintburg m=0,5.
Pentru a calcula

se utilizeaza relatia :

[MPa] (83)
Rezulta valoarea pentru presiunea medie elastica:
pe 0,16 Mpa

Se utilizeaza relatia (82) pentru calculul efortului unitar la montaj:
Sigma M 115.26 Mpa

In final se va calcula efortul unitar

cu relatia:

[ (

] (84)
Se va folosi valoarea lui K de 1,742 corespunzatoare tipului de segment cu sectiune
dreptunghiulara. Din calcul rezulta valoarea pentru efortul unitar in timpul functionarii:
Sigma F 240.08 Mpa

4.1.2.2 Rostul de dilatare
a. in stare libera
Valoarea rostului in stare libera se calculeaza cu relatia:

()

(85)
s0 13.52 mm

b. in functionare
Pentru MAS, rostul de dilatare in functionare ia valori in intervalul
(0,0023...0,0040)D.
Pentru calculul acestei valori se va inmulti valoarea alezajului cu o valoare
intermediara din intervalul (0,0023...0,0040), in cazul segmentilor proiectati S=0,0025.
sf 0,25 mm

c. la montaj
Calculul rostului de dilatare la montaj se va efectua cu ajutorul relatiei:

()

()

()
(86)
unde - Ts se alege din intervalul (500..545)K. S-a ales Ts = 500K.
-

este situat in intervalul (11..12)

. S-a ales

]
-

se alege din intevalul (350..380)K. Se alege

.
sm 0,71 mm



4.2 Calculul si constructia boltului

4.2.1 Alegerea materialului pentru constructia boltului

In functie de solicitarile la care este supus boltul si in functie de tensiunea de rupere, se
recomanda sa se aleaga un otel aliat. Caracteristicile mecanice al materialul se vor adopta din
STAS 791-80.
Pentru modelul proiectat, boltul se va fabrica din 40Cr10 calit CIF.

Material

Nume
40 Cr
10

sigma rupere 750

4.2.2. Predimensionarea boltului

La predimensionarea boltului, se vor extrage urmatoarele rapoarte:
- Raportul diametru exterior / alezaj (d/D);
- Raportul diametru interior / diametrul exterior ( = d
i
/d);
- Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D);
- Raportul lungime bolt / alezaj (L/D).
De asemenea, se va mai alege jocul boltului in umerii pistonului (j) si presiunile
admisibile in piciorul bielei (p
b
) si in umerii pistonului (p
a
).
Pentru motoarele de tip MAS, boltul este fix, fiind montat cu joc fata de biela.
La motorul ce se va proiecta, solicitarile sunt relativ mari si, pentru siguranta, se vor
alege valori din zona superioara a intervalelor recomandate pentru parametri alesi, sau chiar
vor depasi aceste intervale.

a) Raportul diametru exterior / alezaj (d/D)
Pentru MAS, valorile recomandate se situeaza in intervalul 0,24...0,28. S-a ales
valoarea de 0,31 pentru acest parametru. Chiar daca depaseste intervalul, este valoarea
minima pentru care se verifica rezistenta la solicitarile boltului.
Cunoastem ca alezajul are valoarea de 101 [mm], deci diametrul exterior are valoarea
de:


b) Raportul diametru interior / diametrul exterior ( = d
i
/d)

La MAS, acest parametru are valori cuprinse in intervalvul 0,64...0,72. S-a optat
pentru valoarea de 0,6 , din aceleasi considerente de rezistenta.
_ 0,62
Va rezulta diametru interior al boltului:


c) Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D)
In cazul acestu raport, se va tine cont de tipul montajului boltului pe biela si pe umerii
pistonului. Pentru MAS, boltul este fix, iar valoarea acestui raport se recomanda a fi in
intervalul 0,26...0.30. S-a ales valoarea de 0,4.


Astfel, se obtine valoare lungimii de sprijin in piciorul bielei:


b 41 mm

d) Raportul lungime bolt / alezaj (L/D)
In cazul boltului fix, pentru MAS, se recomanda valori intre 0,88...0.93. Pentru a
obtine o lungime potrivita se alege valoarea maxima a intervalului drept valoarea raportului.
Raport 0,93
Se obtine o lungimea totala a boltului:

l 94 mm

e) Jocul boltului (j)
Valoarea acestu joc se alege in intervalul 1...2 [mm], influentand limita maxima a
deplasarii in urma solicitarii la incovoiere a blotului. Solicitarile, fiind destul de mari, exista
posibilitatea unei incovoieri apreciabile, si de aceea s-a considerat valoarea acestui joc de 1
mm.

d

27 mm
di 17 mm
raport 0,4
j

1 mm

f) Presiunea admisibila in piciorul bielei
Pentru cazul unui MAS, pistonele fiind din aliaj usor, valoarea presiunii admisibile se
stiueaza in intervalul 25...50 MPa.


g) Presiunea admisibila in umerii pistonului
In cazul pistoanelor din aliaj usor, se recomanda ca presiunea admisibila sa se
incadreze in intervalul 20...50 MPa.
pamax 50 MPa


4.2.3 Verificarea presiunii in piciorul bielei (p
b
) si in umerii pistonului (p
a
)

Forta de calcul are formula:

( ) A + = 1
4
2
max
2
e
t
R m p
D
F
ps
(4.6)
Unde:
m
ps
masa totala a pistonului si a segmentilor

b gp ps
m m m ~ (4.7)

piston gp b
m m m ~ (4.8)

Pentru D = 101 [mm], p
max
= 7,44 [MPa], m
ps
= 0,721[kg], si R=39,5 [mm], rezulta
valoarea fortei:


Se definesc:
- a lungimea de sprijin in umerii pistonului
2
b l
a

= (4.9)
a

26,5 mm

- b lungimea de sprijin in piciorul bielei
j B b 2 = (4.10)

Din tabel se va alege b si se va calcula B.


B 43 mm

Din calcul rezulta ca B = 43 [mm].
Forta se considera distribuita uniform in lungul si in jurul suprafetelor de sprijin pe
jumatate din circumferinta:

admisibil a a
p
ad
F
p
,
2
s = (4.11)

admisibil b b
p
bd
F
p
,
s = (4.12)


pbmax 50 MPa
F= 53946,76 N
pa= 39,18 MPa
pb= 48,73 MPa
Pentru aceste valori ale presiunilor p
a
si p
b
, se calculeaza coeficientii presiunilor de
contact in umerii pistonului respectiv in piciorul bielei:




4.2.4 Verficarea de rezistenta a boltului

La boltul fix se considera ca ciclul de incarcare este alterant simetric. Coeficentul de
siguranta la oboseala trebuie sa apartina intervalului (1...2,2) si este dat de relatia:

admisibil
c c
,
max
1
o
o
o
o
o
c
|
o
>

=

(4.13)

= 1 coeficient efectiv de concentrare


= 1,5...2,5 coeficient de calitate a suprafetei, pentru bolt cementat si lustruit
Pentru s-a ales valoarea de 2.

factor dimensional. Din figura de mai jos, pentru bolt din otel aliat fara
concentratori (curba 2), va rezulta

= 0,84.

Fig. 4.4 Diagrama de alegere a factorului dimensional


max
efort unitar maxim
Pentru 500<
r
<700 [MPa] vom avea:
| | MPa
r
5 , 0
1
=

o o (4.14)

Pentru materialul ales:

Rezulta ca:
Sigma-1 375 MPa
Dupa efectuarea calculului, rezulta valoarea coeficientului de siguranta la oboseala:
Coeficient oboseala
1,95


a) Verificarea la incovoiere se face static ca si la oboseala iar sarcina se considera
distribuita liniar in lungul boltului, in umeri si uniform in piciorul bielei.

( )
( )
admisibil i i
d
b a l F
,
4 3
max ,
1 2 , 1
5 , 1 4 3
o o s
X

= (4.15)
Umeri piston 1,28
Piciorul bielei 1,03
Sigmar 750 MPa

De aceasta verificare s-a tinut cont in cadrul verificarii la oboseala, rezultand un
coeficient satisfacator, astfel boltul va rezista la incovoiere.

b) Verificarea la forfecare forta taietoare maxima se realizeaza in zona jocului
dintre piciorul bielei si umerii pistonului, iar efortul unitar maxim la periferia
boltului in plan normal la axa pistonului.
Dupa formula lui Juravski:


( )
( )
admisibil
d
F
t t <
X
X + X +
=
2 2
2
max
1
1 85 . 0
(4.16)
Pentru materialul ales pentru constructia boltului s-a considerat ca:


Efectuand calculul, rezulta:

tmax 147,9 MPa

S-a calculat, de asemenea, coeficientul de siguranta la forfecare avand urmatoarea
relatie:


max
t
t
admisibil
forfecare
c = (4.17)








c) Verificarea la ovalizare sarcina se considera sinusoidal distribuita pe jumatate
din periferia boltului in plan transversal.
Efortul maxim se realizeaza in fibra interioara la =0, ca in figura de mai jos:


Fig. 4.5 Distributia sarcinii pe bolt

tauad 160 MPa
Coeficient forfecare
1,08


( )( )
( )
(

X
+
X X +
X + X +

=
1
1
1
1 2 1
19 , 0
2
max
d l
k F
o (4.18)
Unde:
( )
3
4 , 0 5 , 1 5 , 1 X = k (4.19)

d
d
i
= X (4.20)
Trebuie respectata conditia:

1 max
= s o o o
admisibil
(4.21)
Pentru

` rezulta:

Se observa ca valoarea lui
max
este mai mica decat valoarea tensiunii admisibile
pentru un ciclu alternant simetric, astfel boltul prezinta o ovalizare in limitele admisibile.

Sigma-1 375 MPa

4.2.5 Verificarea deformatiei

Deformatia maxima de ovalizare se produce in plan normal la axa pistonului.


2 1
1 09 , 0
'
3
A
s |
.
|

\
|


=
x
x
l E
k F
f (4.22)
Unde ( )d 005 , 0 ... 001 , 0
'
= A (4.23)

Jocul de montaj este :


( ) ( ) | |
( )
0
0
'
1 T T
T T T T d
p p
p p p b b
+
+ A
= A
o
o o
(4.24)

Unde:
-
b =
(10,5...12)10
-6
este coeficientul de dilatare al boltului;
-
p
este coeficientul de dilatare al materialului pistonului;
- T
b
temperatura boltului care are valoarea de 425[K];
- T
p
temperatura umerilor pistonului care ia valori intre 425...475 [K];
- T
0
= 300 [K].

Daca boltul e flotant sau fix in piciorul bielei, deformatia f nu trebuie sa depaseasca
jocul diametral din umerii pistonului pentru a se evita griparea.
Cand pistonul este fabricat din material usor se obtine adesea < 0 deoarece T
p >
T
b
si

b <

p
. Rezulta, deci, necesitatea asigurarii strangerii la rece. Astfel jocul de montaj trebuie sa
asiguro o crestere a diametrului orificiilor din umeri cel putin egala cu strangerea in modul,
adica:
( ) ( ) A > A
0
T T d
pm p
o (4.24)

( )
p
pm
d
T T
o A
A
+ >
0
(4.25)
k= 1,340
omax= 323,5 MPa

Se recomanda ca T
pm
sa ia valori in intervalul 355...395[K].
Daca montajul se face racind boltul, temperatura acestuia trebuie sa respecte conditia:

( )
p
b
d
T T
o A
A
+ s
0
(4.26)

Din calcule, rezulta:





4.3 Calculul si constructia pistonului

4.3.1 Stabilirea dimensiunilor

Pentru motorul de tip MAS de proiectat s-au ales urmatoarele date din intervalele
recomandate:
- L/D = 0,8...1,1
L 1,1 111 mm
- H
c
/D = 0,5...0,7
Hc 0,7 71 mm
- L
m
/D = 0,5...0,8
Lm 0,8 81 mm
- /D = 0,08...0,10
d 0,1 10 mm
- H
1
/D = 0,06...0,12
H1 0,1 10 mm
- H
2
/D = 0,035...0,045
H2 0,042 4 mm
- H[mm] = 1,5...2,5
H 0 2,5 mm

-
s
= (0,05...0,08)D

-
m
= (0,02...0,04)D
Gmanta 4 mm
- d
u
= (1,3...1,6)d
dumeri 1,6 51 mm


k= 1,340

admisibil coeficient
fb 25,816 zecimi 27 1,05
B 8 mm

4.3.2 Calculul pistonului

4.3.2.1. Calculul capului pistonului

( ) | |
( )
0
'
0
1
1
T T
T T D
D
p p
c cil c
c
+
A +
=
o
o
(4.30)

a) Diametrul capului pistonului

Dcap 99,68 mm


c
- coeficientul de dilatare al materialului cilindrului
Coef dilatare 0,000021 "-" 1,10E-05


c
- coeficientul de dilatare al materialului pistonului
T
cil
- temperatura cilindrului = 386...395 [K] racire cu lichid

T
cil
353 K


c

jocul la cald in fucntionare = (0,002...0,004)D



delta 0,0003 0,0303

T
p
= T
cp
= 525...625 [K] aliaj usor

Tpiston 540 K

b) Verificarea la rezistenta
Se face static la solicitari termo-mecanice, considerand capul ca fiind o placa plana de
grosime constanta si diametru exterior D, incastrata pe contur in regiunea port-segmanti.

s i
A D D o 2 2 = (4.31)

Di

77 mm


1 Solicitari mecanice capul pistonului se considera incastrat solicitat cu o
sarcina uniform distribuita egala cu presiunea maxima a gazelor
Eforturile unitare iau valorile extreme la margine:
- Pe directie radiala:
( )| | MPa
D p
adm
i
r
170 ... 70
16
3
2
2
max
max
= s


= o
o
o (4.32)

Tip Pozitie Mecanic Termic Suma
Coeficienti
de
siguranta
radial
centru 67,00 -88,45 -21,45 3,73
margine 100,75 -46,45 54,30 1,47

- Pe directie tangentiala:
mar mar
r t
o o = (4.33)
adm
t r
c
marr mar
o
o o
o <
+
=
2
(4.34)
Sau
( )
adm
i
tc rc
D
p o
o
o o <

+ = =
32
1 3
2
max
(4.35)
Tip Pozitie Mecanic Termic Suma
Coeficienti
de
siguranta




4.3.2.2 Calcului regiunii port segmenti

Se verifica static la comprimare sub actiunea fortei maxime de presiune a
gazelor, Fc, si la intindere sub actiunea fortei maxime de inertie a partii din piston de
masa corespunzatoare capului regiunii port-segmenti,Fi, situata deasupra sectiunii de
calcul:

| | N p
D
F
c max
2
4

=
t
(4.36)
( )| | N R m F
p i
A + = 1
2
e (4.37)

tangential
centru 67,00 -88,45 -21,45 3,73
margine 33,25 37,55 70,80 1,13
Sectiunea periculasa, de calcul, este cea slabita de canalizatia de evacuare a
uleiului raclat de segmentul de ungere.

( )
2 4
2 2 i u
u i u
D D
D D

= O o v
t
(4.38)

numarul gaurilor de ungere de diametru d
su
= 2...3 mm

d_gaura
ungere 3 mm
n_gauri 10 -

A D D
u
2 = (4.39)
s u f
D D o 2 = (4.40)










adm
c
c
c
F
o o <
O
=
max
(4.41)

adm
i
i
i
F
o o <
O
=
max

(4.42)


omega 1078,41 Eforturi

Fc -59584 N 55,25 MPa 1,45
Fi 5637 N 5,23 MPa 15,30


4.3.2.3 Calculul mantalei

a) Diametrul mantalei

( ) | |
( )
0
'
0
1
1
T T
T Tcil D
D
m m
m c
m
+
A +
=
o
o
(4.43)

T
m
temperatura mantalei = 373...413 [K]

m
=
p
coeficientul de dilatare al materialului pistonului

- jocul la cald in functionare = (0,0003...0,0013)D

m
= D-D
m
= 0,2...0,7 (4.44)

D
manta
100,82 mm
b) Verificarea presiunii maxime pe manta

| |
2
max
8 , 0
max
mm
N
A L D
N
p
ev m
m
s

= (4.45)



Mantaua

Coef. Sig
pmax= 0,40 MPa 2,01


4.3.2.4 Calculul umerilor pistonului

Se verifica sumar, static la forfecare sub actiunea fortei maxime de presiune a gazelor:

( )
| | MPa
d d
p D
adm
u
40
2
2
max
2
max
= s

= t t (4.46)

Umerii pistonului


Coef. Sig
tau= 23,58 MPa 1,27