Sunteți pe pagina 1din 188

Dezvoltarea psihomotorie a copilului. Dezvoltarea limbajului in ontogenezi .

ger lucnAnr

DR. cEoRGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICII'IA gI TARUACIE ,,GR,T. POPA" IAgI


Suport de curs pentru studentii de Ia UMF

Gr.l

Popa lasi

OCopyright. Toate drepturil6 de autor rezervate

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.


Gomponentele de bazi ale psihomotricitif ii reprezinti cheia pentru analiza comportamentului motor, deoarece in activititile corporale, dominanta o reprezinti latura motrici.

Conduitele motrice structurate pe trei trepte: )conduite motrice de bazd, ) conduitele neuromotrice ) conduitele perceptiv-motrice
J fundamentale in dobAndirea unor scheme motorii cu un grad ridicat de complexitate.

Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntari a actiunilor privite prin prisma intentiei gi a orientirii cdtre un scop qi prin mecanismele de coordonare gi control.

Expresia motrici pune in valoare eficienla conduitelor prin adaptarea com portamentulu i la obiectivele propuse.

Comunicarea motrici oferd copilului condilii optime pentru a reugi si poarte un dialog cu sine 9i cu ambianfa.

Realizarea motrica concretizeazi achizilii pe plan motric, exprimate prin praxii.

Funcfia motricd grupeazi

tonusul,
dezvoltarea musculare gi

psihomotricitatea.

Distingem treitipuri de migcdri:


A. actul motor voluntar

+
substratul anatomic divizeazi actul motor in cinci etape:

(1) reprezentarea mentald sau psihomotricd se obline cu ajutorul memoriei vizuale, tactile, labirintice, kinestezice, situatd in zona prefrontald.

(2) praxiile sau legitura ideo-motrici in care executia depinde de experientele motrice anterioare care vor produce legdturi neuromotorii > reprezentarea mentald va elibera gi va pune in migcare unele praxii vor deveni stereotipe;

l(3) impulsul motric voluntar sau neu rom otricitatea ) declangeazi I miscirile elaborate de reprezentarea mentali;
reglarea
m

I I

(4)

uscu lar. gestu rilo r cortical gi mai ales Ia nivelul centrilor automatici;

motrici ) prin adaptarea automati a ton usu lu i Aceastd reglare este indispensabili asigu rdrii armonice gi eficace. Ea se face la nivel med u lar,

(5) execulia motricd

Ea se realizeazd la nivel muscular datoriti excitaliilor

rezultatul final al acestui proces de reglare.


gi

inhibitiilor sistemului nervos. Aceastd schemi nu line cont de reglarea neuromotrici; sistemul neuromotor este in legiturd cu sistemul simpatic Ai parasimpatic, iar prin intermediul hipofizei,
cu sistemul hormonal;

B. migcdrile automate

+
se realizeaze firi intervenlia congtiintei, care poate interveni in momentul in care automatismele sunt perturbate pentru a asigura armonia acestora.

Migcirile automate sunt migciri voluntare din care s-au eliminat primii doi timpi 9i parcurg trei etape:
impulsul motric cerebral;
reglarea automaticd;

executia motrici neu ro-m uscu lare.

C: migcirile reflexe

+
lipsegte atdt interventia congtiintei, cit 9i impulsul motric cerebral

+
corespunde elementelor motrice de baz5; migcarea reflexi implici trei timpi:

excitalia motrici senzitivi periferici; reglarea motrici automati; execufia motrici neuro-musculari.
Cei trei timpi trec unul in altul prin sciderea progresivi a

controlului cortical.

La nivel cortical, comanda migcdrii este diferitd, in functie de scopul acesteia.

Zonele corticale gi subcorticale legate de motivatie creeazi impulsul acliunii, schema sa gi proiectul migcirii.

Cortexul senzorial, cortexul limbic, cel asociativ frontal 9i parietal

sunt responsabili cu decizia gi planificarea mi$cirii.

Nucleul gri central, talamusul, cerebelul sunt sediile


m

si."t"gi;i

v v

igcirii.

La acest nivel este coordonati imitatia, integrarea gi finalizarea activitdlii motrice.

Ansamblul nucleului gri central gi cerebel este rispunzitor de programarea motricd. Cortexul motor intervine gi convertegte comanda in indicaf ii foarte detaliate privitor la forla gi natura migcirilor dorite.

Trunchiul cerebral 9i mdduva spinirii au un rol important in mentinerea postu rii, in execulia
gi corectia migcdrilor.

La producerea migcirii voluntare,

trei sisteme mari: sistemul informational > aferentele senzitivo-senzoriale ce intervin in elaborarea deciziei 9i planului de migcare, cdt gi in timpul migcirii; sistemul reglator > un nery spinal gi unul supraspinal > cerebel, substanta reticulati 9i cortex; sistemul efector F de unitatea funclionali mugchi - articulatii.

Piaget existd doi factori care oro organrzeaza mr9carea:

(1)

necesitatea satisfacerii

unor cerinte interne gi externe, acomodarea la mediu;

(2) psihicul copilului care incitd la actiunea de


asimilare.

Copiii au tendinla de a repeta la infinit actiunile lor gi au o excitabilitate motorie crescutd. Caracteristicile sunt legate de iradierea ampld in analizatorul motor care ocupi o suprafatd mare din scoarta cerebrald.
llrdor ll*r'eln) r(nr

ln etapele dezvoltdrii sale, copilul are o activitate psiho-fiziologici care-i marcheazi evolulia pe plan care-t n fizic Ai psih ic.

1:lies{o:r.s ,.,

i-=<1.{r'1._-r:-

,alr Pt.t'$

...

ii t?*f

LEGATURA MOTRIcITATE

PSIHIc iru pnlrua coPILARIE

Cei mai pertinent gi coerent sistem de periodizare a dezvoltdrii cognitive in mica copilirie a fost realizat de J. Piaget.

gase stad ii:

Stadiul

dureazd

delaT zile pAnd la 14 sdptdmAni


etapa exerciliilor reflexe.

)' comportamentul

cognitiv se bazeazd pe sisteme de reflexe.

Prin repetarea exerciliilor reflexe, nou-niscutul capdti informalii despre lume, informa{ii care stau la baza evolutiei stadiului urmdtor de invilare.
,,reaclia circulard"

l" legitura

dintre sensibilitate gi migcare

)'

foarte slabi

-l

Stadiul ll
) ) )
intre
1 9i 4 luni

de formare a primelor deprinderi; primele reactii de adaptare la mediu a reactiilor reflexe.

Reacfia,,circulari primari"

)
Y
I

caracteristici stadiului doi.

sursa rispunsului este la nivelul propriului corp. Copilul igi suge degetul mare, dd din picioare sau igi privegte mdinile foarte des > oblindnd pldcerea.

) dela4luni la8-9luni ) )
copilul devine mai preocupat de obiecte gi persoane incepe si recunoasci ca racteristicile obiectelor din mediul inconj uritor.

Copilul repetd gestul pentru a obtine acelagi efect.

in aceastd etap5, repeti schemele anterioare

+ v

nu este capabil de adaptare.

Stadiul lV
)
de la 8 luni la 1 an

momentul aplicdrii gi coordonirii schemelor secundare

circulari secundard

schemele secundare sunt aplicate ) este vorba tot de o reactie ) dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la situatii noi

schemele sunt incercate dupd dorinli gi sunt coordonate Spre 9 - 10luni

) cdutarea activi a unui obiect dispirut prin indepirtarea unui corp sub care se ascunde obiectul dorit > sunt studiate deplasdrile corpurilor

StadiulV )
de la '12 luni la 18 luni

stadiul schemelor tertia re

) )

inlelege relatiile spaliale se constituie definitiv notiunea de obiect:

sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi, prin incerciri gi reluiri ale actiunilor.
Schemele motorii determini aparilia deducliilor, adicd, prin combindri, interferenle gi impliciri reciproce apare constanla propriei actiuni gi posibilitatea de a le extinde gi aplica sistematic.
la conduitele dobAndite pAni acum F o noud reaclre fundamentald reprezentatd de,,cdutarea de noi mijloace prin diferentierea schemelor cunoscute".

StadiulVl ) ) )
de la 18la 24 luni etapa inventiei gi inovaliei apar noi metode gi combinatii mintale

,, .1 'F5; \ \5_4-\ -=_ " :.E

?.*
F?

-E

incearci rezolvarea problemelor prin inventarea unor solutii spontane,

pentru care incercarea gi eroarea se realizeazi la nivel de reprezentare Actele 9i actiunile complexe ) impun modificdri din partea organelor de sim!, a sistemului muscular, sistemului nervos central gi vegetativ. Se trece de la acte globale de manipulare, la construirea prin joc sau imitafie a unor actiuni utile.
Se realizeazi astfel forme elementare de simbolizare, in care actul motor este doar un suport.

LEGATURA MOTRTCTTATE - pslHtc iru peRroaon pREscoLARA

) ) ) )

noi teritorii nervoase sunt mielinizate

copilul incepe si-gi cunoasci propriul corp, se stabilegte dominanta laterald, se orienteazd in raport cu sine 9i se adapteazi la mediul exterior.

7 ani

Evolutia psihomotricitdtii ) se poate observa usor prin desen. Desenul copilului pregcolar evolueazd de la stadiul de om cu ,,chip de piianjen" la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 -

Desen ul

mod de expresie gi de comunicare

trdsdturi de personalitate

relevi nu numai aptitudini intelectuale gi practice, ci 9i unele

LEGATURA MOTRICITATE

PSIHIC iN PERTOADA $COLARA

invitarea gi perfeclionarea scrisului

scrisul

codificarea fonemelor (literelor) prin semne grafice gi inlelegerea legdturilor dintre


semnele grafice gi vorbire. Dezvoltarea scrisului este bazatd pe maturizarea sistemului nervos, maturizare in care antrenamentul joaci un rol important.
invdlarea gi perfeclionarea scrisului solicitd o dezvoltare normald a psihomotricitdlii pe doui nivele:
al dezvoltdrii motorii generale care include ansamblul regldrilor ton ico-posturale gi al coordondrii cinetice. al dezvoltdrii activitdtii digitale fine, in care coordonarea oculo-motorie este fundamentald.

J. Ajuriaguerra

apreciazi cinci elemente care intervin in motricitatea grafici:

)
) )

pozilia corpului gi atitudinile segmentare;

migcarea grafici in marile sale elemente, trasarea semnelor Si inaintarea cursivA;

ritmul legat de varialiile fine in viteza de migcare care conduce la notiunea de gest;

)
F

viteza migcdrilor;

apdsarea antebratului, a mainii 9i a penilei pe coala de degetelor pe obiectul cu care se scrie.

hirtie gi a

Elemente care marcheazd relatia dintre psihomotricitate gi formarea ab1[!i!i 191 {9 qcrjg4!t!!

Varsta

Schema

Lateralitate

corporald

Structurare spa!iale

Orienta re
tem poralS

rafism e

De la 2 ani

gi 6luni
la 4 ani

Elaborarea eu{ui: motricitatea globald; motricitatea find. Cunoagterea corpului din punct de vedere motor: percep!ia

Primele abordiri ale lateraliti!ii sub formd de .joc de lateralitate

p5(ilor
corpului; cunoaqterea
lor.

Cunoagterea spajiului imediat; jonglarea cu diferite noliuni. Din punct de vedere perceptivomotor: exercilii de triere realizate
progresiv.

cercul; spirala;

linia;

linia frdntd.

Elemente care marcheazi relatia dintre psihomotricitate 9i formarea abilititilor de scris-citit

VArsta

Schema

Lateralitate
Efectuarea unei game foarte mari de exerci[ii de lateralitate privitoare la: membrele inferioare gi superioare.

Structurare

corporald
cunoagterea diferitelor perti ale corpului; reproducerea prin desen a unui personaj.

spatiali
Jonglarea cu notiuni intr-un

Orientare temporale
Ordinea gi

Grafisme
linii orizontale, verticale, patrate. Semicercuri,

succesiunea;
noliunea de

spaliu plan,
apoi intr-un spaliu tridimensional. Exerciti de reproducere a formelor, merimilor,
mi$cdrilor,

ciclicitate;
durata intervalelor: perceperea unui timp scurt, lung; noliunea,,prea devreme",
,,prea

cercui

Dela4la5
ani

Orientare spatiocorporalS:

cunoagterea directiilor; inve{area diverselor pozi!ii Si capacitatea de a le reproduce.

urmdrirea unui traseu; redobandirea unei orientdri


d

taziu".

upi

schimbar-oa

reperelor.

Ritmuri: mers in ritmul batailor tobei, bdiei in tobd; inventarea unor ritmuri; urmdrirea consemnelor ritmice

Elemente care marcheazi relafia dintre psihomotricitate gi formarea abilititilor de scris-citit

Varsta

Schema

Lateralitate
Organizarea in spaliu, in functje de propria lateralitate.

corporala
recunoa9terea gi redarea diverselor pozitii; discriminarea vizuale a pozitiilor; asocierea obiectelor cu diferitele pd4i ale corpului; reproducerea diferitelor propozitii pe

Structurare spatiale
Din punct de vedere perceptivomotor: acela$i tip de exercitii ca Ia 4-5 ani, dar cu un grad mai mare de dificuliate.

Orientare
tem porald StApanegte

Grafisme
Tine creionul corect; gesturi de finele; posture adaptatd. Scrie numele
(5 ani).

reperele temporale gi

incepe s6
cunoasce ora
(6 ani).

Dela5la6
ani

Reproduce o structurd

ritmicede4-5
fraze
(5 ani).

hariie;jocul
perechilor
,,familia".

Reproduce o structura ritmicd cu mai mult de 6 lovituri (6 ani).

Copiaza buclele duble (6 ani). ii place sd deseneze gi scrie.

Elemente care marcheazi relatia dintre psihomotricitate gi formarea abilititilor de scris-citit

Varsta

Schema

Lateralitate

corporale

Structurare spatiala

Orientare

Grafisme

temporali
Citegte ora. Reproduce o structura ritmice de cel putin 8 unitdti (8 ani)

DelaTlaS
ani

Cunoagterea

completd a corpului gi structurii (7 ani). Aparitia in desen a profilului personajelor (7 ani). Reaclii adaptative la contactul corporal.

Abilitate corporaLi qi armonie gestuale; Echilibru stabil. Control vizual precis. Aptitudini pentru sport sau activiteti a rtistice.

Orientare spaliald corecte, cu denumirea de dreapta gi st6nga la alt6 persoand cu siguranld 9i automat (7 ani).

line

creionul corect. Gesturi suple.

Posturd adaptate.Org anizarca corespunzdt oare a spaliului unei foi. lnvilarea

ugoari a
scrierii.

Elemenie care marcheazd ieUlia aintre psitromoiricitaie Si

Varsta

Schema

Lateralitate

corporale

Structurare spatiald

Orientare temporale

Grafisme

Dela9
la 12 ani

Coordonare dinamici bund. Motricitate: tonus muscular echilibrat, hipertonie/hi potoniem, hiperlaxitate/ hipolaxitate.

Lateralitatea dominantS: dreapta, stanga, ambidextru sau dislateralitat


e.

Aptitudini 9i abilitd!i pentru geometrie. Adaptare temporalS. StdpAnegte reperele fine care tin de orientarea in spaliu 9i igi organizeazd bine activitatea
Qcolare.

Orientare temporale corecte

Perfec!iona
rea scrisului

Dezvoltarea limbajului comprehensiv gi expresiv de la nagtere la 3 ani


perioada preverbald

in primul an de viatd ) acumulAri importante )> care pregetesc funclional gi morfologic


aparatul logo-fonator.
Primele sunete emise de copil sunt Jipetele ) comunic5 anturajului disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuinte.

o stare de

La 2luni, registrul sdu se diferenliazd > primele semne guturale care in foarte scurt timp capdtd o anumiti tonalitate semnificd buna dispozilie gi senzalia generala de

co nfo rt.

La 3 luni ) incepe si fie atent la sunetele pe care le produce gi pe care le repet5, dovedind plScerea de a acliona asupra aparatului fonoarticulator gi de a-l exersa.

perioada ganguritului.

Spre

lu

na a 6-a,

apar primele silabe ,,ma", ,,ba", ,,pa", ,,ta", care ulterior vor fi dublate

inceputul perioadei de lalalizare


apar primele bisilabe: ,,pa-pa", ,,ma-ma", ,,tata", ,,ba-ba" luate adesea de anturaj ca adeverate cuvinte

luni, preia gi imiti modelele oferite de anturaj Si repetatele intiriri pe care cei din jur le fac, sugerAnd legitura dintre respectivele grupdri de silabe gi persoane sau obiecte existente in jurul siu.

Dupi vArsta de

stadiul,,cuvintului propozitie"
aceste cuvinte unice pot exprima pe rind, dupi cum o cere momentul, situaliile cele mai concrete, fie dorin!e, constatiri sau emotii diferite.

Perioada a ntepregcolara
transformd limbajul dintr-o legituri afectivi intr-un instrument de comunicare

intrelgi 3ani;

constituie unul dintre aspectele esentiale gi caracteristice ale dezvoltirii copilului

comunicarea verbali este rezultat gi, in acelagi timp, factor activ de stimulare a tutu ror proceselor psihice.
Dezvoltarea limbajului se realizeazi concomitent pe mai multe planuri: > fonetic, ) vocabular (bagaj de cuvinte), ) morfologic, )' s intactic > semantic.

Perioada antepregcolard

intre 19i 3ani


Din punct de vedere fonetic
are loc dificilul proces de insugire a capacititii de articulare a fonemelor, silabelor gi cuvintelor > proces care se realizeazA treptat, dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente. Este perioada dislaliei ,,fiziologice" ) notiune ce definegte complexul de particularitili ale insugirii articuldrii la aceasti vArsti ) legati de imaturitatea normald a aparatului fon oarticulato r.

Ca modalitdli gi mecanisme, se desprind:

eliziunea, inlocuirea sunetelor, metateza, perseverarea.


a) Eliziunea (omiterea din cuvAnt a unor sunete sau silabe greu sau incd imposibil de realizat). Sunetele cum sunt,,r", africatele ,,c", ,,5", "+", siflantele,,s" 9i ,,z" sau guier5toarele ,,9" gi ,,j", apar mai tArziu fiind mai dificil de articulat. Cuvintele mai lungi gi dificile il obligi pe copil sd se rezume doar la o parte a lor, preferAnd, de reguld, prima sau ultima silabi. b) lnlocuirea sunetelor, silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai
. at.,-^-rr t- t-^ J^ a-..---rr

c) Metateza (mutarea sunetelor gi silabelor in cuvAnt): ,,mildie" in d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe, in scopul inlocuirii celor dificil de pronuntat): ,,vevetul" in loc de ,,gervetul"

Din punct de vedere al vocabularului (bagajul de cuvinte) ) distinclia care trebuie fecute intre numirul cuvintelor pe care copilul este capabil se le inteleagd (vocabularul pasiv evident mai mare) 9i cel al cuvintelor pe care le ulilizeazb in mod curent (vocabularul aciiv mult mai redus). Din punct de vedere morfologic,

intre 1qi 2 ani, copilul folosegte substantive, interjec.tii gi onomatopee;

intre 2 9i 2 ani Fi jumAtate ) apar verbele gi pronumele personale; folosirea adjectivelor gi adverbelor aratd inceputul insugirii reprezentdrilor privind raportul dintre calitdli Si forme, iar folosirea pronumelui personal la persoana lsg. marcheazd procesul de delimitare 9i nagterea identitdtii.
La inceputul intervalului, copilul utilizeaz; numai modul imperativ, ulterior apare modul indicativ 9i spre 3 ani modul interogativ, fapt legat de dezvoltarea sferej coqnitive in ansamblul ei.

Din punct de vedere sintactic

la inceputul stadiului propoziJia se rezumd la un singur cuv6nt (stadiul cuviintului propozi{ie, Stern, 1 906);

) intre 2 ani cuvinte cheie,

propozilii care sunt telegrafice,

dupd 2 ani gi jum;tate > apar atributele gi complementele care intregesc propozitia (,,Mama papa" -,,Mamd dd-mi papa"). Din punct de vedere semantic ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult inteles de cdtre adult, copilul este silit la un continuu efort de adecvare gi reagezare a continuturilor cuvintelor, de transformare a lor in cuvinte abstracte D instrumente prelioase ale gandirii.

Dezvoltarea lim bajulu i com prehensiv 9i expresiv

dela3la6ani

Experienta in continui imbogdtire, dezvoltarea gAndirii, nevoia imensd de comunicare, dar mai ales a solicitdrii gi stimulSrii din partea anturajului, determind progrese deosebite ale limbii. la 5-6 ani

copilul poate

) )
)'

sd-gi exprime limpede dorintele qi gAndurile,

sd relateze destul de fidel cele vdzute gi auzite


sd inleleagd sensul intrebArilor

are loc o dezvoltare simtitoare a vocabularului- cregte numdrul substantivelor, adjectivelor gi adverbelor,

constru iegte propozilii complexe.

Din punct de vedere comprehensiv

) substantivele abstracte gi adjectivele de dimensiune; ) notiunile gramaticale comparative: ,,mai mare ca" etc.; ) intrebdrile,,unde?",,,pentru cine?"; ) termenii relativi legali de spaliu: inainte, inapoi, inainte, dedesubt, deasupra; ) termenii relativi legali de timp: ieri, in seara asta, imediat, mAine. ) intrebirile: cAnd?, cum? 9i termenii intre, in mijlocul, in jurul.
>

) F )

)'

cunoagte toate pa(ile corpului ; are notiunea de lipsd gi diferentS; se intereseazd de sensul cuvintelor, nuan!6nd intrebdrile; discrimineazd sunetele apropiate; incearci sd citeasc5.

Din punct de vedere expresiv

asimilare rapidi a lexicului

) ) ) )

la 3 ani, intre 800-1000 cuvinte, la 4 ani, intre 1500-2000, la 5 ani, intre 2000-3000 la 6 ani, peste 3500 de cuvinte

)> utilizeazi pronumele el, tu, ea, se

I variazd timpurile verbului, ) coordoneazd frazele cu ,,9i"; > povestegte ce a fecut; ) inlelege mesajul limbajului verbal,
fdrd a face apel la obiectele prezente

are capacitatea de percepere a timpului: ulllizeazd trecutul 9i viitorul povestegte despre lucruri imaginare.

) )

intreabi
acordd substantivul gi aOjectivuf; se joacd cu segmentele cuvintelor, ,,niscocind" din diferitele variante combinatorii, cuvinte noi;

firi

incetare;

incepe sd-gi adapteze discursul


dupe interlocutor.

Dupi 6 ani

formuleazd intrebdri cu folosirea negaliei gi inversiunea subiect/verb

folosegte pronumele personal in raport de subiect

asimileazd noliunile de: anotlmpuri qi lunile anului,

data, notiunile de
(pAni cdnd, dupd)

du

ratd

asimileazi notiunile de: imprejur, unul lAngi altul, unul in fata altuia, unul in spatele altuia, la stAnga, la
dreapta, vertical, orizontal, oblic.

Ei de

ori.

Diferentiazi semantic in cAmpurile apropiate (taburet, bard, banci).

BIBLIOGRAFIE
Burlea, G., Balbaie, V., - Normal gi patologic in evolutia limbajului. Esenlialul in logopedie, Editura "Spiru Haret" lagi gi Editura Tehnicalnfo Chigindu,2001 Burlea, G., Burlea, M., - Diclionar explicativ de logopedie, Ed. Polirom, 201 1 Muntean, A. Psihologia dezvoltdrii umane, Editura Polirom, lagi, 2006, Verza E. - Tratat de logopedie, Editura Fundatiei Humanitas, Bucuregti, 2003

Logopedia gtiinfa interdiscipli nari


$EF LUCRARI DR. GEoRGETA BURLEA UNTvERSTTATEA DE MEDTcINA gt FARMAcTE ,,GR.T. popA" rA$r

Suport de curs pentru studentii de Ia UMF Gr.T. Popa lasi


@Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

cu prevenirea qi corectarea tulburdrilor acestuia.

definilii
,,o gtiinla despre fiziologia gi patologia procesului de inlelegere, de com u n ica re, despre prevenirea gi tratam entul pedagog icocorectiv al defectelor in dom en i u I in(elege rii gi comunicdrii" (M. Sovak)

,,o 6tiinla pedagogicd speciald, despre prevenirea 6i corectarea tulburdrilor de vorbire" (M. E. Hvatlen)

pe de o parte, o disciplind psihopedagogicd teoreticd, izvordtd din necesitatea de a elucida complexele probleme ale limbajului, ce are un rol deoseblf de important in viala psihica gi in structurarea personalitit{ii fiecdrui individ, iar pe de alta parte, o disciplind cu un pronuntat caracter practic, ce vizeazd educarea limbajului tulburat, optimizarea comunicdrii, inlelegerii 5i restabilirii relatiilor specific umane." (E. Yerza)
,,

studierea 9i cunoagterea diferltelor deficienpe senzoriale gi mentale ce influenteazd constituirea struciurilor limbajului;
cunoagterea gi prevenirea efectelor negative ale acestei deteriordri asupra comportamentului qi personalitd{ii copilului;

obiectivo

ffi
L

nacien!!o1,
]

t--""-" t scopul unei diagnoze qitadiferentiatd a simptomatologiei tulburdrilor de limbaj, in I "or"* unei prognoze diferentiate. care sd serveascd conturirii I metodologiei terapeLtice;
organizarea 9i desfdgurarea unor activitdti de terapie adaptate in functie ,'Or'rnrudu, O" sibiliti{ile de invdtare ale

O"t,.,

O" pacien{iloi l
I

F Orm u tale o" logopediei, din conlinutul gi problematica fenomenelor analizate, din cercetdrilor

wl@re
at intreprinse:
rezultatele
I

_l a
I

isfunctjonalitatea expresiei $i receptivitatea limbajului, constituie o tulburare

I I
deprindere

neqativd. gi

I I

atunci c6nd apar pe un asemenea fond. ele sunt mult mai grave. mai variate mai

extinse.

I I

LEGI TOGOPEDICE
4. Tulburdrile de limbaj au o frecvenli mai mare in copildrie gi in perioadele de constituire a limbajului, ca urmare a fragilitdlii aparatului fono-articu lator gi a sistemelor cerebrale implicate in vorbire.

5. Toate tulburdrile de limbaj au un caracter tranzitoriu 9i sunt corectabile sau ameorabile prin metode specific logopedice gi printr-o serie de procedee cu caracter general.

6. Tulburdrile de limbaj, incepAnd cu cele mai simple, produc efecte negative asupra personalitdlii 9i comportamentu Iu i subiectului, deoarece ele sunt trdite dramatic Ai tensional pe fondul unei frustreri Si anxietdti.

7. Tulburdrile de limbaj nu se transmit ereditar, in timp ce unele structuri anatomice care faciliteazd producerea acestora se pot regdsi la descendenti.

W:i;33}}
B. Tulburdrile de

{riqs''@

vorbire, pAnd la vArsta de 3- 3 T, ani, nu au o semnificalie logopedic6 sau defectologicd, ci una fiziologicd, atunci cAnd sunt produse ca urmare a nematurizdrii aparatului fonoarticulator sau a sistemelor cerebrale implicate in vorbire.
9. Terapia tulburdrilor de limbaj se bazeazd pe o metodologie corectivrecuperativd ce se realizeazd in relatie cu dezvoltarea gi stimularea 'intregii activitdti psihice a subiectului qi armcinizarea comportari.rentelor la conditiile med iului inconjuritor. 10. Tulburdrile de limbaj prezintd o incidenld mai mare gi o simptomatologie mai gravd la sexul masculin, comparativ cu cel feminin.

CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE LOGOPED


Ansamblul de principii gi standarde etice care stabilesc cadrul moral de exercitare a profesiei de logoped.

#".,
ENo

Comitetului Permanent de Legdturd al Logopezilor din Europa (CPLOL) a elaborat la Copenhaga, in anul '1993, C. D. pentru logopezi, in concordanld cu standardele OMS pentru asigurarea stdrii de sdndtaie a populaliei, pornindu-se de la premisa cd tulburdrile de vorbire reprezintd o problemd de sdndtate publicd.

Cele 7 capitole ale CODULUI DEONTOLOGIC vtzeaz6:

Resp o n sab i I itatea p rofes i o n al d

Toli logopezii, indiferent de domeniul sau institulia in care practicd, sistem privat sau public, trebuie sd respecte urmdtoarele standarde legate de responsabilitatea profesional6:
.1 sd posede calificdrile corespunzdtoare aqa cum sunt recunoscute de cdtre profesie;
1

1.2 sd dovedeascd un
nivel adecvat de competentd lingvisticS; men{ind 9i si-9i imbogdleascd cunogtin!ele, !inAnd pasul cu progresul gtiinlific, pe tot parcursul carierei Ior, in scopul de a oferi clienlilor lor/pacienlilor cel mai bun tratament existent;
1.3

si

1.4 sd limiteze sau sd intrerupd activitatea profesionald in cazul in care le este afectatd temporar competenla profesionald ce ar putea avea conseclnte nefaste pentru client / pacient sau profesie;

.5 sd respecte normele soclale, morale gi juridice ale societSlii in care lucreaz6 gi sd recunoascd faptul cd abaterea de la aceste norme poate afecta increderea publicului in

competenla logopedului gi in profesie ca un intreg.

1.6 sd ofere cel mai bun tratament posibil pentru clienliil pacien!i lor, evitAnd referiri la competenla colegilor in sens denigrator, dar referindu-se 9i la alli profesionigti, atunci cind acest lucru este necesar in scop de expertizS.

Responsabilitatea profesionald

1.7 nu trebuie sd garanteze eficienta oricdrei proceduri terapeutice.

vtzeazal

C.ele 7 capitole ale CODULUI DEONTOLOGIC

Conduiti profesionald
standarde legate de Conduiti profesionalS 2.1 logopedul trebuie sd respecte demnitatea profesiei gi in conformitate standardele acesteia;
:

2.2 reputalia logopedului este fondatd pe competente Sj integrite; ele nu ar trebui sd faci obiectul campaniilor de publicitate sau de propagandd, prin declaratii elogioase privind expertiza lor profesionald;

2.3 activitatea logopedului nu trebuie sd fie influenlatd de promovare profesionalS gi interese financiare; acegtia nu ar trebui sd accepte cadouri sau orice alte stimulente financiare sau care ar putea influenla judecata lor profesionald;

2.4 nu este acceptabil sd primeascd comisioane, reduceri sau alte forme de platd
pentru trimiterea de clienfi/pacienli altor categorii de profesionigti;

2.5 logopezii implicali in promovarea 9i dezvoltarea de materiale, cd(i sau de instrumente destinate corectdrii tulburdri de comunicare, trebuie sd le prezinte intr-un mod profesionist gi obiectiv qi nu pentru un cAgtig personal, in concordantd cu respensabilitatea profesionald.

2. Conduitd profesionali
2.6 cei care lucreazd in instiiutii private nu ar trebLii sd accepte reg uli sau d irective care interferd sau
lim

iteazi

2.7 ori de cAte ori este posibil, trebui si ajute studenlii de specialitate pentru a atinge competenfele profesionale teoretice gi practice;

independenta lor profesionald $i integritatea lor morali gi ar trebui si suslind colegii in apararea independen!ei lor;

2,8 logopedul nu trebuie sd colaboreze in nici un fel cu persoane care exercitd logopedia ilegal sau inadecvat. Nu ar trebui si dea, imprumuta sau vinde materialele pentru diagnostic sau de tratament, persoanelor necalificate; 2.9 logopedul nu ar trebui, din motive de c69tig personal, sd transfere la cabinetul privat pacientii care sunt asista{i intr-o institulie publicd.

C.ele 7

vtzeaza:

capitole ale GODULUI DEONTOLOGIC

3. Responsabilitate

fafi de clienti/pacienfi
:

standarde legate de responsab ilitatea fa{d de clienli/pacienli


3.'1

obiectivul principal al oricdrui logoped este de sdnitate fizicd qi psihicd pe termen lung a clientilor/pacien!ilor; 3.2 logopedul nu trebuie s5 discrimineze pe motiv de pozilie sociald, rasd, religie sau sex furnizarea de servicii profesionale;

3.3 nu ar trebui sd intre in relalii personale cu clienliilpacien{ii, care ar putea perturba cursul tratamentului;

3. Responsabilitate fald de clienfi/pacienfi


3.4 fiecare logoped ar trebui si evalueze eficacitatea interventiei lor $i ar trebui sd pund capit relatiei terapeutice atunci cAnd este clar cd pacientul/clientu I nu se vindeca sau se amelioreaza, in urma acestei interven!ii; 3.5 taxele sunt stabilite de normele profesionale care protejeazd interesul clientului gi al profesiei gi ar trebui sd fie stabilite de comun acord inainte de inceputul tratamentului,

3.6 logopedul nu ar trebui sd permitd un


tratament care urmeazd sd fie efectuat de cdtre personalul de suport sau studenli, fdrd a oferi supraveghere, pentru a-gi asuma intreaga responsabilitatea. Atunci cAnd, in scopuri educalionale, un logoped permite unui student sd lucreze cu un pacient, sub directa sa indrumare, cllentul 9i rudele acestuia trebuie s6 fie informate despre acest lucru pentru cd au dreptul de a refuza.

UEIE

/ capitole ale CODULUI DEONTOLOGIC vizeazd:


4. Confidentialitate

standarde legate de confidenlialitate

4.1 logopedultrebuie sd menfind strict relatia de confidentialitate profesionald, inclusiv in ceea ce privegte informaliile dobAndite in cursul abordArii administrative sau non-clinice, cu exceptia urmdtoarelor cazurl: o in cazul in care existd acordul scris de cdtre client/pacient, este necesard autorizarea acestui acord de citre apartinatori sau consilier juridic; q in cazul in care este in mod necesar solicitatd de o rudd apropiatd de clienVpacient, in interesul acestuia din urmS; o in cazul in care existd cunogtinte de abuz de
m

4.2 fiecare logoped ar trebui sd asigure gi sd respecte aceste asiguriri in ceea ce priveqte confiden!ialitatea figelor logopedice;
4.3 in cazul in care informaliile sunt impdrtigite cu alti colegi, terapeutul trebuie sd se asigure cd 9i acegtia vor respecta strict confiden!ia litatea profesionald.

inori;

Cele 7 capitole ale CODULUT DEONTOLOGIC vizeazil:


5. Responsabilitatea

fafi de colegi.

5.1 nici un logoped nu trebuie sd discrediteze un alt coleg, in nici un fel d6undtoar pentru el/ea, din punct de vedere personal gi/sau profesional;
5.2 in cazul in care un clienVpacient este transferat, acest lucru e posibil doar cu acordul pacientului:

5.3 in cazul terapiei srmultane, este obligatoriu menlinerea legdturii de comunicare intre specialigti; 5.4 logopedul trebuie sd facd eforturi pentru a cregte nivelul de cunogtinte in cadrul profesiei lor 9i sd participe la cercetdrile din dome n iu.

_l

Cele 7 capitole ale CODULUI DEONTOLOGIC vizeazd:


6. Responsabilitatea pentru comunitate
standarde legate de responsabilitatea pentru comunitate
6.1 colectivele de specialiqti logopezi gi asociatiile profesionale ale logopezilor ar trebui sd facd eforturi pentru educarea publicului cu privire la toate aspectele patologice ale limbajului, comunicdrii gi/sau tulburdrilor conexe ale acestora;
:

6.2 acestea ar trebui sd se asigure cd toate informaliile furnizate spre a fi publice sunt corecte;

6.3 acestea nu ar trebui sd promoveze gi sd facd declaralii fdrd rezerve cu privire la proceduri terapeutice noi care nu sunt incd suficient dovedite intific;

6.4 asocialiile profesionale gi membrii acestora ar trebui sd facd eforturi pentru a mentine gi extinde retelele de furnizare de servicii de specialitate.

Cele 7 capitole ale GODULUI DEONTOLOGIC vizeazd:


7, Orientdri etice pentru activitifi de cercetare.
standarde:
7.1 in cursul cercetdrii, standardele etice gi bundstarea subiectului trebuie sA fie menlinute, acesta nu trebuie si fie afectat in mod negativ; consimldm6ntul informat trebuie sd fie acordat de cdtre pacient sau de reprezentantul sdu legal. in scris: 7.2 o atentie deosebitd se acordd grijii cuvenite pentru a nu incdlca dreptul subiectului de confidenlialitate;

7.3 un subiect are intotdeauna dreptul de a se retrage din cercetare in orice etapd;

Clasificarea tulburirilor de limbaj


trebuie
1. sd

si rispundi

mai multor cerinte formale, logice gi pragmatice:

corespundi logicii interne a clasificdrii

operalia gi metoda logicd prin care obiectele dintr-o multime datd sunt distrikjuite in submultimi numite ,,clase" in functie de aseimdndrile gi deosebirile dintre elg

2. sd fie

alcituitd respectAnd fazele procesului de clasificare

) I I
F F

considerarea unei mul{imi de obiecte; alegerea unui criteriu de comparatie a obiectelor din mullime; compararea obiectelor sub aspectul asemdndrilor 9i deosebirilor pe baza criteriului ales gi distribuirea obiectelor multimii initiale in c rit submultr submultmimi exclusive, in functie de criteriul aled

Clasificarea tulburdrilor de limbaj


trebuie sd

rispundi mai multor cerinle formale, logice gi pragmatice:

3.

si

respecte regulile logice ale operatiei de clasificare

) ) )

principiul terfului exclus, principiul clasificirii complete, principiul excluderii reciproce a claselor, F principiul sumei claselor identici cu universul de clasificat
4. sd fie operafionalA din punct de vedere practic Ai teoretic

) )

in demersul terapeutic-recuperator in cercetare, conceptualizare;

Clasificarea tulburdrilor de limbaj


C. Piunescu structureazi tulburdrile de limbaj in trei mari sindroame:
1. sindromul dismaturativ

intArzierea simpld in aparifia gi dezvoltarea vorbirii, dislalia de evolulie, bdlbdiali fiziologici gi dislexia-disgrafia de evolutie

2. sindroame ce intereseazi latura instrumentali periferici gi centrali a limbajului dizartria, dislalia, disritmia cu formele lor

3. sindroame intrinseci limbajului gi vorbirii tulburirile laturii ideationale a limbajului gi vorbirii, implicalia functionali a acestora fiind de naturi organic-functionald atazia, disfazia

I'

Clasificarea tulburdrilor de limbaj


Matei Gulu (1975)
:

1. Criteriul anatomo-fiziolog ic:

t Tulburiri ale analizatorului verbo-motor, verbo-auditiv; I Tulburiri centrale sau periferice; I Tulburdri organice sau funcfionale.
2. Criteriul structurii lingvistice afectate:

Tulburiri de voce;
Tulburdri de ritm 9i fluenli; Tulburiri ale structurii fonetico-fonematice; Tulburiri complexe lexico-gramaticale ; Tulburdri ale limbajului scris.

Clasificarea tulburdrilor de limbaj


Clasificarea internationali a bolilor (lCD-10) O.M.S. 1995:
1.

Tulburiri specifice de dezvoltarea vorbirii gi limbajului:

Tulburare specifici de achizitie a vorbirii articulate Hiper 9i hipo nazalitatea Dizartria 9i anartria Disfazie sau afazie de dezvoltare de tip expresiv Disfazie sau afazie de tip receptiv Afazie dobAnditi cu epilepsie Landau - Kleffner Alte tulburiri de dezvoltare a vorbiri 9i limbajului Tulburare de dezvoltare a vorbirii 9i limbajului, firi
prec izare

Clasificarea tulburdrilor de limbaj


Clasificarea internationali a bolilor (lCD-10) O.M.S. 1995:
2. Tulburdri specifice de dezvoltare a achiziliilor gcolare:

r r r r r r
I I I I

Tulburiri specifice lecturii Tulburiri specifice achiziliilor de ortografie Tulburiri specifice achiziliei aritmeticii Tulburare mixti de achizilie gcolari

Alte tulburdri de dezvoltare a achizitiilor gcolare * tulburdri de ach izi$ie a expresiei scrise Tulburdri de dezvoltare a achizitiilor gcolare, fird precizare

3. Tulburdrile vocii:

Disfon ia Afon ia Hiper gi hiponazalitatea Tulburdrile vocii, altele 9i neprecizate

rcare comprex
V are in vedere criteriul anatomofiziologic, lingvistic, etiologic, simptomatologic ai psihologic
Emil Verza (2003)
:

1. tulburiri de pronunlie

) )

dislalie, rinolalie, dizartrie;

2. tulburiri de ritm 9i fluenld

b AI bAiald,

Iogo nev rozd, tah ilal ie,

bradilalie, aftongie, tulburdri pe bazd de coree;

3. tulburdri

de voce

V afanie, disfonie, fonastenie;

4.

tulburiri ale limbajului citit-scris

dislexia-alexia,
g

di sg rafi a - ag rafi a, d i s o rto

raf i a;

5. tulburdri de dezvoltare a limbajului

mutism psihogen, retard sau intdrziere in dezvoltarea generald a vorbirii;


alalii, afazii

6.

tulburiri polimorfe

7.

tulburiri ale limbajului bazat pe disfuncfii psihice

dislogii, ecolalii, jargon ofazi i ;

Tulburirile de limbaj pot apirea atAt pe fondul intelectului normal, cdt gi la deficienlii mintal sau senzorial, cu deosebirea cd la cei din urmi ele sunt mai profunde $i mai frecvente.

BIBLIOGRAFIE
Burlea, G., Balbaie, V., - Normal gi patologic in evolutia limbajului. Esen[ialul in logopedie, Editura "Spiru Haret" laqi gi Editura Tehnicalnfo Chigindu,2001 Burlea, G., Burlea, M., - Dictionar explicativ de logopedie, Ed. Polirom, 201 1 Verza E. - Tratat de logopedie, Editura Fundatiei Humanitas, Bucuregti, 2003

Tulburdrile de dezvoltare a limbajului


ger lucnAntDR. cEoRGETA BURLEA
UNIVERSITATEA DE MEDICII.IA gI TNRTUNCIE ,,GR.T. POPA" IAgI
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi @Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Copiii cu tulburdrile de dezvoltare a limbajului nu reugesc si atingd nivelul de evolutie al limbajului conform cu vdrsta cronologici.

existi de la inceput un decalaj


fald de cei normali V lalalizeazd pulin 9i apoi evolulia fonoarticu latorie este stagnate

chiar dacd monosilabele dublate apar la timp V urmeazi o lungi perioadi de laten!d

Maturatia neuromotorie generald gi maturitatea generald este intdrziatd.

Cuvintele apar dupd 2-3 ani, simplificate, fonemele dificile lipsesc sau sunt inlocuite cu altele simple, finalele se pierd, grupurile consonantice sunt reduse la consoanele mai ugor de pronuntat.

menline un retard al limbajului $i la varsta gcolarA, pe trei trepte: vocabular > constructii de ansambluri verbale.
Examenul neurologic pune in evidente mai ales

articu lare,

> greutefl in realizarea migcirilor fine ale degetelor, buzelor, limbii, > mai rar ale motricitdlii generale.

lntelectul V ) in unele cazuri, este normal, alteori se asociazd cu un deficit de intelect care cu timpul se va confirma ca un intelect liminar sau ca o debilitate mintald. La pregcolari, intArzierea in dezvoltarea intelectualS poate fi o consecintd a intArzierii in dezvoltarea vorbirii.

Etiologia
patru mari grupe de cauze: factori neurogeni, somatogeni, psihogeni gi co nstitutiona li.

Factorii neurogeni
pot actiona

in timpul sarcinei, la nagtere cAt 9i dupd nagtere.

Unii factori determini leziuni (micro sau macrosechelare).

Bolile gravidei ) distociile gravidei, care pot provoca asfixia fitului, traumatisme obstetricale, cdt Si bolile din mica copilSrie etc. > sunt factori care aduc atingeri creierului gi sunt o cauzi serioasi a sindromului de nedezvoltare qi intirziere a limbajului.

Cu mare pondere

)
V V

in determinarea intArzierii

tulburirile hipoxice, cu hemoragii difuze


manifestate clinic prin microsechele neurologice (strabism, debilitate m intali, instabilitate psihomotord.

Cercetirile atesti frecvenla mai mare sindromului la biieti.

CAnd procesul patologic intereseazd numai elementele periferice, structurile limbajului prezinti int6rzieri simple cu mari ganse de rezolvare.

Factorii somatogeni
V

determini
intArzierea globald a dezvoltirii.

boli cronice ale copiliriei, boli infectioase, mai ales repetate

Factof i somatogeni
V Repetarea maladiilor in interval scurt de timp epuizeazi organismul gi determini un tablou caracteristic:

copii hipotrofici, hipodinamici, apatici, palizi, cu dezvoltare psihomotorie lenti.

Nu sunt deloc neglijabile bro n ho pneu mo n iile, otitele gi dispepsiile cu mare resunet cerebral Si somatic.

FaCtOrii

pSihOgeni )

duc la refuzul copitutui de a comunica

) ) )

abandonul, mediu familial traumatizant,


metode gresite in educarea copiilor slaba stimulare a dezvoltirii vorbirii

) incurajarea in folosirea unui limbaj incorect (stdlcit in primii ani) pentru am uzament
prasolicitarea copilului prin bilingvism introdus in vArsta ante-pregco lari, inainte de constituirea limbajului in limba materni sub toate aspectele lui: fonetic, lexic, gramatical.
su

Factorii constitutional

se referd la o
neurologici
V

particularitate
gi

inndscuti, ca structurd fizicd

cu o influenli mare, pe
scris

Iungd asupra limbajului oral

duratd 9i

factorilor constitutionali ereditari sunt in genere incadrate in disfazie: slab impuls imitativ, chiar teami de vorbire, mai frecvent la biieli pe linie ascendentd la tatii acestor copii.
a

Disabilitilile de limbaj apirute ca urmare

Simptomatologie
o intArziere in evolutia

motricititii generale (statica corpului, mersul)

manifestiri

vocalele sunt prezente

)> consoanele sunt inlocuite, altele sunt

omise in cuvAnt, degi izolat pot fi articu late.

grupurile consonantice sunt inlocuite cu o consoand mai ugor de pronuntat.

diftongii sunt redugi la o vocald.


aflate la sfi
rg itu I

tr silabele sunt eludate, mai ales cele


cuvAntului.

Semantice

cuvintele apar dupi vArsta de 2 ani sau 2 ani gi jumitate. ) vocabularul cuprinde in jur de 20-30 de cuvinte.

Structura gramaticale
in cele mai multe cazuri cuvAntul are rol de propozi{ie
atunci cAnd folosesc propozilii, remarcdm:

) Iipsa pronumelui gi a legiturilor gramaticale; ) folosirea incorecti a singularului 9i pluralului; )


sdricia adverbelor gi adjectivelor utiliyate in vorbire;

aparilia unor cuvinte parazitare.

in demersul recu perator


pot fi implica{i un numdr mare de specialigti:
medic, psihopedagog, profesor Iogoped, educator, profesor de spriiin, asistent social

fl

\q\n {rl"{\

% .G

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei


logoped

) ) ) ) ) ) )

depistare; evaluare complexd logopedicd;

elaborarea programului de interventie individualizat gi a planului de servicii;

elaborarea gi aplicarea programului terapeutic recuperator personalizat;


colaborarea cu specialigtii care realizeazd terapiile specifice in vederea realizirii coerente a planului de servicii personalizat;

consultanti gi consilierea cadrelor didactice 9i pirinlilor;


evaluare periodici qi finald;

Sarcinile specifice ce revin fiecirui membru al echipei

medic:

evaluarea medicald- examinarea clinici gi efectuarea unor investigatii de


e

laborator gi paraclinice; o)> stabilirea unui diagnostic complet starea de sinitate sau de boali gi, dupi caz, complicaliile bolii;

,ff:

\\,
-

r,!

\\

o) .)
o

medical;

initierea 9i aplicarea unui tratament

\. -:- -. '&'ln:

evaluare periodici $i finali;

membri ai echipei

colaborare 9i parteneriat cu ceilalti

Sarcinile specifice ce revin fiecirui membru al echipei


psihopedagog:

) evaluare psihopedagogicd- stabilirea nivelului de cunogtinfe, gradul de asimilare 9i corelarea acestora cu posibilitilile 9i nivelul intelectual al copilului, precum gi identificarea problemelor gi cerintelor educative speciale; .) elaborarea programului de interventie individualizat gi a planului de servicii; diseminare de informalii; . ) consultanli gi consiliere a cadrelor didactice Si pdrintilor; . ) aplicarea programului de interventie individualizat; .) evaluare periodici 9i finali; .) colaborare gi parteneriat cu ceilalfi membri ai echipei ; .) colaborarea cu intreg corpul profesoral al unitdlii de invdlimAnt in care este inscris copilul/elevul in vederea realizdrii unei integrdri eficiente in intregul colectiv al grddinilei.
e

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei educator:

.) .l'

identificarea cazului;
evaluarea curriculari;

.)adaptarea curriculard gi elaborarea programului de intervenfie gi planului de


servicii;
o

)' )

aplicarea activitdlilor adaptate


evaluare periodicd 9i finali;

gi

diferentierea sarcinilor;
r

op colaborare gi parteneriat cu
membri ai echipei.

ceilalli

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei

asistent social:

o)

evaluare sociali- analiza, cu precddere, a calitilii mediului de dezvoltare a copilului (locuin!a, hrana, imbraciminte, igiena, asigurarea securitilii fizice qi psihice etc.), a factorilor de mediu (bariere gi facilitatori) 9i a factorilor personali;

o)
.

facilitarea de relatii cu alte institu{ii;

) gdsirea de solulii pentru problemele de naturi sociald.

Terapia logopedici complexd

Programul terapeutic va trebui se vizeze limbajul sub toate aspectele sale, considerandu-l un sistem integrat al gindirii gi comunicirii.

Domenii de interventie:

) ) )

cognitiv comunicare 9i limbaj psihomotor

Obiective specifice

Nivel semantic

1. Sd opereze cu structura perceptiv- motricd de culoare Exem ple de activitSli de

invitare

Exercilii de asociere adecvati a cuvAntu lui care denumegte culoarea cu perceptia coloratd ,

de asociere a culorii cu obiectul cireia ii aparline;

)> Exercilii joc

Exercilii de alegere a obiectelor

dupi criteriul culoare; etc.

Obiective specifice

ivel semantic

2. Sd opereze cu structura perceptiv- motricd de formd

) Exercilii de asociere adecvati a cuvAntului care denumegte forma cu perceptia vizuald a acesteia,
Exercifii joc de incastrare de forme, Exercitii joc de asociere a formei cu diferite obiecte;

F Exercilii
dupi

de alegere a obiectelor c riteriu I formi; etc.

Obiective specifice
3. Sd opereze cu elementele de schemd corporald

ivel semantic

Exemple de activitifi de invitare


Exercilii joc de recunoagtere gi denumire a diferitelor pi(i ale corpului propriu, recunoagterea gi denumirea diferitelor pi(i ale corpului altei persoane, > Exercilii de recunoa$tere gi denumire a diferitelor pozilii ale obiectelor in raport cu propriul corp sau cu alte obiecte; ) Exercilii de desenare schematic5, cu sau fird model, a corpului uman, ) Exercilii de joc de identificare a elementelor Iipsd (jucdrii dezmembrate, puzzle corp uman biiaUfeti!5)/ identificarea sexuali

Obiective specifice
3.

Nivel semantic

Si

clasifice diferite obiecte dupd criteriul: categorie

Exemple de activititi de invitare

Exercilii de identificare qi denumire a obiectelor din urmdtoarele categorii: legume, fru cte, obiecte de imbriciminte 9i incilliminte, jucdrii, mijloace de transport, precizdnd utilitatea lor;
de sortare/grupare a obiectelor dupi categoria din cane face parte

o-{ - a

tr Exercilii

_l

Obiective specifice

ivel semantic

4. Sd precizeze anumite caracteristici ale fenomenelor naturii gi anotimpurilor

Exemple de activit5li de invitare

Exercifii de recunoagtere a anotimpurilor dupi caracteristicile


esentiale, cu suport vizual; ) Exercilii de asociere a anotimpurilor cu fenomene ale n atu rii; ) Exercilii de asociere a diferitelor obiecte de imbriciminte cu anotimpul

corespunzitor; Exercifii de asociere a unor evenimente 9i sdrbitori cu anotimpul corespunzitor (Criciunul, Anul Nou,

Pagtele, vacanta mare, etc. );

Obiective specifice
Sd alcituiascd propozitii simple

Nivel sintactic

dupi imagini

Exemple de activititi de invitare

exercitii de formulare logici a propozitiilor scurte utilizind suport vizual;

exercitii - rispuns la intrebiri


sim ple; a cuvintelor noi in enuiriuri proprii;

F exercitii de integrare

Obiective
Si

specifice

r,riu"r

to*trc

execute corect exercifiile de gimnastici ale aparatului fonoarticulator

Exemple de activitili de invitare

limba in forma de sageata, de lopata; lipirea limbii lopata de toata suprafata palatului si desprinderea ei cu forta, desprinderea fiind insotita de plescait, cu maxilarele inchise apoi cu maxilarele deschise; jgheab pe alveolele inferioare, cu expiralia lini a aerului ) limba ) migciri de stringere puternici a buzelor cu apucarea unui cartonag, creion; etc.

Obiective specifice

Nivel fonetic

sd execute corect exerciliile de gimnasticd respiratorie

Exemple de activitdti de invdtare

exercilii pentru exp iratie-suflatu I in lumAnare, batiste, in apd cu

) )

paiul, etc.; exercilii pentru invSlarea inspiratiei diferenliale- alternarea inspiraliei pe cele doud ndri;

exercilii libere de respiratie in mers; exercitii de pronuntie prelungita a unei vocale; ) exercilii de respiratie respectAnd un anumit ritm: un timp inspir/ 2 timpi expir; un timp inspir/ 3 timpi expir

'.&5

..:f,

i-e

Obiective specifice
Sd execute corect exercitiile pentru impostarea, consolidarea si automatizarea sunetelor deficitare

Nivel fonetic

Exemple de activitdfi de invitare

> exercilii de emitere prin demonstratie gi


imitalie exercilii de pronunlie a sunetelor in silabe deschise, dnchise - cu vocale, diftongi, triftongi - trecandu-se la pronunlia lor urmate de

consoane. exercilii de pronunlie a unor serii de cuvinte cu sunetele urmirite in pozilie iniliali, de mijloc si finali, de la cuvinte monosilabice la cele plurisilabice pronuntie a unor propozifii in care exercilii de se folosesc cuvinte ce contin sunetele deficitare

.i

Tulburirile de articulatie

gnr lucnAnr

DR. cEoRGETA BURLEA

UNTVERSTTATEA De

urolclruA gr

FARMAC|E ,,cR.T.

poplt' tA$t

Suport de curs pentuu studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi Ocopyright. Toate drepturile de autor rezervate

DISLALIA
tulburare de pronun!ie, articulare, provocatd de afecliuni organice sau funclionale ale organelor periferice ale vorbirii
\ ln|4
_l.t

i,':\

.i:,,.,I

'.,

-.

)constd in imposibilitatea emiterii corecte

unuia sau mai multor sunete (combinafii de sunete) cuprinde nu numai deformarea sunetelor, ci gi substituirea, omiterea, inversarea unor sunete in vorbErea spontani sau reprodusd

DISLALIA
Cea mai frecventi tulburare de pronunlie

int6lniti la copilul

pregcolar

Pdni la vdrsta de 4 ani,


nu constituie semnale de alarmi ) o naturi fiziologici determinatd de insuficienta dezvoltare a aparatului fonoarticulator gi a sistemelor cerebrale implicate in actul

vorbirii.

Dupi

vArsta de

ani

manifestarea tulburirilor de pronuntie denoti existenla unor cauze nocive!

Etiopatogenia
Cauzele )multiple
o o o

,i

t of

imitarea unor modele de pronuntie gregite, lipsa de stimulare a pronuntdrii corecte, anomalii anatomo-funclionale ale aparatelor periferice, segmentelor aferent-eferente,

o nesincronizarea
o

o insuficien{a dezvoltdrii psihice,


deficiente ale auzului fonematic, etc.

rr A(]rDrrl\Rl
Formele clinice

ln funclie de gradul de extindere (numirul de sunete alterate): Dislalia simpli sau monomorfi
V sunt afectate doar sunete izolate sau o

singuri grupi

de articulare

Dislalia polimorfi
V

tulburdrile sunt extinse asupra mai multor sunete sau asupra majoritdfii

Formele clinice
dupd modul de afectare a aparatului verbo-motor:

dislalia organici
V

anomaliile organelor periferice (dinli, limbd, bolti, buze, maxilare)

i!

Buz: despicat5

Formele clinice
dislalia functionald
V

functionarea defectuoasi a aparatului forio-artic u lator (atrofia mu$chilor limbii, buzelor, vdlului palatin, maxilare deformate, inervalie nedeterminatd),

> traseu greqit al curentului


expirat,

de aer

insuficienti dezvoltare a auzului


fonematic Ai a atentiei auditive

Tabelul sunetelor consonantice

cu tulburdrile de articulalie specifice

Criterii
Denumirea
Consoa
ne

de clasificare
Locul de

\cparticiparea
participarea

sau

\Iodulde

s rctului

Denumirca omis

Den mir{::r
sunctul i snh\tihrit

grupci

coardelor vocalc
su

rdi

tonstricti\,i
constrictivi
constI.ictivi

linguodentali alveolari ioferioar


n

Sillxntc Z

sonota

$uicrAtoare

I
c

surdi
sonora

prepalatali prepalatali prepalatali

sigmatism

constrictivi
semiocluzivi
semincluzivrl

parasigmatism

surdi

prepalatrli

su

nli

semiocluzivi

dentrli

Tabelul sunetelor consonantice cu tulburirile de articulalie specifice

Criterii de clasificare
Denumirea
Consoa

Neparticiparca sau
pArticiparea coardelor vocale

Modulde
formare
ocluzivA

Locul de

Denumirea sunetului omis distorsionat

grupei

articulare
alveolad
superioard aheolarA superioard

Denumirca sunetului

ruhstituit

r
Laterala
I

(succesi!i)

larrroiaci\m
lambdacism para lambdacism paramitacism nitacism pitacism

sonorl

semiocluziva

m
Nazale

ocluzivi
ocluTiva

bilabial

alveolari
superioartr

paranitaci.m
parapitacism parabetaci5m

p
Bilabiale

surdi

ocluzivA ocluTiYd

bilabial hilabial

Tabelu I sunetelor consonantice

cu tulburirile de articulatie specifice

Criterii
Denumirea
Consoa

de clasificare
Denumirea Locul dc

Ncparticiparea sau
participareA coardlor rocalc

Modul de
fornrare

sunetuluiomis
distorsionat

grupei

afticulare
labiodental labiodental linguodental ah'eolartr supcrioartr vclarE dcltacism

Denumirea sunetului

substituit
parafitacism paravitacism paratetacism paradeltacism pararapAcrsm para
gamacism

Labiodentale

f
t

surdi
sonord

consfrictivd

fitacisn

constrictivii
ocluzi\'5

surdi

Dentale

d
c
surdl

ocluzivi
ocluzi\'5 ocluzir'5

caprci\m
gamrcism

velari
r

sUI;i

constrictiYi

rlari

para hanircism

t'1f

/l /\ -r -r"r -r- /-\a

Formele clinice
in functie de cele trei zone de articulatie:

\RE
in prima zoni de articulare:

pitacismul (p), betacismul (b), mutacismul (m), datorate insuficientei inchideri a buzelor;

fitacismul gi vitacismul (f; v) produs prin alterarea acestor labiodentale, cauza fiind malformarea buzei superioare (scurtd) a incisivilor superiori (rari sau lipsi) c6t gi a prognatiei (mugciturd deschisi).

cea de:a douaresiune de articulare:


ln cea de-a doua regiune de articulare:

o o o o

tetacismul (t), detacismul (d), nutacismul ( n

),

sigmatismul adental gi interdental ) sunetele "s" suferi deformiri sau lipsesc cu totul.

-"2"

sigmatismul palatal ) ridicarea virfului limbii spre palat; adesea aceasti abatere se produce in prognatie gi progenie. sigmatismul - lateroflex ) situat intre sigmatismul interdental gi adental, )'dirijarea curentului de aer lateral cu virful limbii;

!n ceade-a douaresiune de arltgulgffg;


ln cea de-a doua regiune de articulare:

sigmatismul guierat ) sunetul iese guierat din cauza suflului prea tare al aerului printr-un jgheab median prea mic intre incisivi sau cdnd intre incisivii superiori 9i inferiori distanfa este prea mare; sigmatismul labio-dental ) incisivii superiori se aplicd pe buza inferioari degi limba pistreazd pozilia corecti pentru "s" sunetul produs este aproape un "f"; sigmatismul "cacuminalis" ) sunetul r"s" este articulat cu virful ei (cacumen) care atinge partea superioari a palatului, mult posterior fafd de pozilia norma]i.

I
o o o o o o o o o o

i"

""j*-";,i;;;;,-""^o"

*il;,^

^rticutare:

rotacismele:
uvular sau graseiat ) prin vibrarea vdlului palatin; dorsal ) prin vibralia pirtii dorsale a limbii; laringual )"'r " vibrant (foarte rar intilnit, scArlAit); nazal )"'r" hiriit (aerul iese pe nas); bucal )> prin vibrarea obrajilor; lateral ) prin vibrarea din marginile limbii; lingual ) lipsit de sonoritate, ) prin emiterea unui r"r" monovalent gi uvular, firi sonoritate; faringian ) vibralia peretelui faringian la trecerea aerului prin canalul format cu ajutorul luetei; bilabial )> vibrarea buzelor sunetul seminAnd cu sforiitul calului sau opritul cailor "prrr"; interdental F prin vibralia limbii agezati intre dinli.

I-_ :

r^ _ r_
:

^^:__--_ r

ln cea de-a doua regiune de articulare:

rticulare:

lambdacismele

o lacunar > sunetul este omis; o semi-muiat ) aerul se scurge pe pdrfile laterale gi sunetul igi o nazal
pierde sonoritatea; aerul trece in cea mai mare parte pe cale nazalS gi pentru cd vilul nu inchide suficient trecerea spre ciile nazale, asta din cauze organice sau funcfionale; sunetul este pronunlat cu limba intre buze; interdental produs de limba in formi de lopat5, cu vdrful prins intre dinfi sau chiar iegit in afard 9i ridicat pe incisivii superiori; nesonor sau bine articulat, dar firi sunet laringial; partea posterioari a limbii se apropie de cea fricativ retropalatal a palatului, iar aerul emis ptoduce un sunet aseminitor lui r"h", paralambdacismul ) sunetul r"l" este inlocuit cu unul din sunetele din zona sa de articulare.

o bilabial ) o ) o o
o

mut ) )

Dislalia centrali (de evolufie)


caracter dismaturativ

int6rziere in aparilia gi dezvoltarea vorbirii, ca gi in dezvoltarea motorie (mersul, !inerea capului, a corpului, controlul sfincterian)
cel mai frecvent alterate

sunetele a ciror biomecanicd articulatorie este mai dificilS, pentru ci acestea soliciti o capacitate discriminativi care este diminuati de microsechelele corticale.

siflantele: s, z, t 9i vibranta (linguali) "'r", apoi sunetele palatale posterioare "'c" - "'g" gi mai rar sunetele: h, p, b, d, n 9i vocalele.

Dislalia centrali (de evolutie)


Factorii etiologici
de naturi organici:

) )

factori neurogeni ce determini o leziune micro-sau macrosechelari, care exerciti o frini in procesul maturizirii fono-articulatorii ; factori somatopsihici 9i factori constitutionali, reprezentali prin ascendenfi pe linie paternalS care au avut intdrzieri in maturizarea fonoarticulatorie.
de naturi functionald:

)' factori psihogeni )'

gregelile de educatie, supraproteclie, vorbire infantilS dincolo de limita fiziologicd; copii lipsili de afectiune, maltratati, abandonafi.

Dislalia centrali (de evolufie)


forme clinice:
V

Dislalia central5

tr Dislalia motorie tr Dislalia receptiv - senzoriald


E Forma psihogend sau reactivd

Dislalia motorie
V deficit motor global sau numaiin forta
musculard necesard pentru executarea unor
Hypoionra {decreesed

mus(le tone)

migciri fonoarticulatorii

Dislalia receptiv - senzoriali


manifestdri:

deficit de auz fonematic )> mod nediscriminativ de receptare a vorbirii gi a incapacitdlii de a se corecta;

dificultdli de articulare a siflantelor gi explozivelor, confundarea sunetelor s-g,z-j, r-1, chiar atuncicind trebui articulate izolat.

) )

sunt frecvente inversiuni de sunete 9i silabe se diferenllazd gi un deficit auditiv, in receptarea sunetelor cu frecventd inaltd.

lntre manifestirile de tip dislalic din perioada pregcolard gi cele de tip disgrafic din gcolaritate existd o relalie de determinare. rre. ln majoritatea cazurilor, tulburirile de pronuntie se vor reflecta in mod direct gi pregnant in activitatea de scris-citit.

Riscul de insucces gcolar evident.

)'

Aseminarea se produce
pe cale auditivi 9i vizualS.

vor apdrea fenomene de transpunere a omisiunilor, deformirilor 9i substituirilor din vorbirea orali in cea
scrisS-

Apar dificultdli de tipul inlocuirii fonemelor sonore cu cele surde, omisiuni de litere, silabe, cuvinte, adiugarea unor terminatii in plus, contopiri de cuvinte, etc.

Forma psihogend sau reactivd


Himbaj infantil Xnare varietate a alteratiilor fonetice

cauzati de:

traume psihice, stdri conflictuale,

suprasolicitare care se asociazi gi cu o simptomatologie nevrotici (onicofagie, enu rezis, convulsii, crize de virsdturi, insomnii, labilitate vasculari) etc.

RINOLALIA
l-g*."""u1,hino" = n"" si l"li"
rrl

= uorbir"--l

tulburdrile specifice dislaliilor

tulburarea rezonanlei sunetelor gi a vocii, cu caracter predominant nazal V


l{azalizarea

trisitura speclfici

cauze organrce

tr afecliunile congenitale labiomaxilo-palatine tr afecfiunile dob6ndite ale palatului dur, ale vdlului moale (fisuri postraumatice sau postvirale, pateze I hemipareze ale vdluluigi ale luetei).

cauze fiziologice:

insuficienla funcfionali
a migcdrilor vilului 9i a limbii (hipotonie velard, linguald, cdt gi lipsa de contact a vdlului cu peretele posterior al faringelui)

Formele clinice
doui forme:
Rinolalia organicd

^ARE

organici gi functionali

tulburirile de pronunlie se extind atAt asupra consoanelor,


cAt gi asupra vocalelor

)cel

mai profund afectate sunetele: ,,i-i-u" cel mai pufin afectat vocala: ,,a"

ca urmare a a lte ri rii vocalelor V vorbirea devine

neinteligibili

Rinolalia organicd
trei modalititi clinice

Rinolalia organici deschisi (aperta)


prin insuficienta velari (nu se poate forma istmul velo - faringian, care separd cei doi rezonatori: oral gi nazal

suflul aerului necesar pronunlirii cuvintelor se scurge pe cale nazali

) )

deformiri mai ales a consoanelor fricative ,,f-v" omisiuni ale siflantelor ,,s-2" > necesiti un suflu puternic, inexistent in aceaste situafie, tr inlocuiri ale consoanelor explozive surde cu sunete
indescifrabile;

Rinolalia organicd inchisi (clauza)

prin obstruclie nazale gi blocarea faringelui (vegetati i, tumori ale cavitSli i nazale, ri nofa ri n gel ui, fari n gel u i ) presiunea intraorali se realizeazl firi parti ci pa rea rezonatorului nazal

de sac", unda respiratorie necesari pronunfdrii sunetelor nazale,,m-n" scurgAndu-se pe

F vorbirea are rezonanta "unui fund

traiectul bucal
Rinolalia organici mixtd

> coexisti factori etiologici din ambele forme citate anterior

Rinolalia functionald
Rinolalia functionali deschisi (aperta)

ra[tt=i,'."'''t-j-r]-i'n;;ffi

AEE

cauzatd de

tulburiri respiratorii, hipoacuzie, surditate, bAlbAiali,

hipotonie velari (sunt deformate siflantele);

Rinolalia functionald inchisi (clauza)

determinatd de asemenea de hipotonie velari, de gi inchidere mare oto-laringiani;

vil cu luetd lungi

Rinolalia functionald mixtd

L determinati de asocieri etiologice diverse, unda respiratorie

scurgAndu-se alternativ pe cale bucald qi nazald, deteriorind caracteristicile articulatorii ale sunetelor.

Diagnosticul functional

in rinolalia deschisi

senzatia acustici dezagreabili a timbrului vocii

)
) )

in rinolalia inchisi

bolnavii sunt nevoiti sd apeleze la o respiratie complementarS, bucald

deschisi

deprinderea de a vorbi cu vdlul relaxat, cu calea nazo-faringiani ) explicd rezonanfa bucali a vocalelor gi semivocalelor, la care se adaugd aeeea a " fundului de sac nazo-faringian"

factorii de decizie in tratarea cazului

logopedul, )stomatolog u l, imedicul ortoped dento-facial, )>chirurgul estetician.

(S- -:*;a*"- 2)
medic
stonatoloe

| ]naico'topcnl I "ut -e I l. .l aentatacu |* I ]- lestetioan [* lt**l

NE]

@l
subiect

n echipd se formuleazi un diagnostic primar gi o schemd de tratament.

n demersul recuperator fiecare specialist are un moment bine precizat in care actioneazi, demersurile lor fiind egalonate in timp.

in prima etape se va efectua tratatamentul ortopedic ce consti in


extragerea, implantarea dentard, aplicarea de proteze dentare.

Dupi realizarea intervenliei chirurgicale gi aplicarea, atunci cAnd este necesar, a protezelor, logopedul:
examina starea anatomo-fu nclionald, ) va evalua capacitatea gi calitatea respiratorie, timbrul vocii gi modul de articulatie al fonemelor, pentru stabilirea unui program terapeutic adecvat.

)va

Terapia va fi centrate pe doue obiective majore:


corectarea pron untiei sub aspect articulator cu obtinerea unei bune respiralii de tip diafragmatic, ce va da forld coloanei de aer expirat
transpu nerea constanti ln viata cotidiand, in mediul familial gi social a achiziliilor dobdndite in timpul gedinlelor de terapie.

Reeducarea pacientilor cu asemenea afectiuni este dificild, migdloasi, iar reugita ei depinde in egali misurd de performantele profesionale a!e terapeutului cAt gi de interesul, perseverenta, implicarea subiectilor.

DIZARTRIA
se manifesti printr-o rostire confuzi, disritmici, disfonici, cu un evident aspect nazal, monotonS.
nu afecteazi limbajul propriu-zis, ci doar latura lui instrumentali, la un nivel intermediar, intre organul periferic de execulie 9i centrul cortical de elaborare gi comandi.

este determinati de lezarea anumitor zone din SNC

CLASIFICARE
Formele clinice
Dizartria corticale
deficientele de la nivelul scoarfei cerebrale, putdnd avea Ia bazi men ingoencefa lita, tulburiri vasculare, traumatisme cran io-ce rebrale
traumatism cranio"crebral

prod

usi

de

manifestati prin

trtulburiri de pronuntie, trtulburiri de de voce, Dtulburiri de de ritm gi fluenli a vorbirii;

ffiIFICARE
formele clinice:

ll.Dizartriapiramidatd
I

@
,

Simptomatologie relativ similard

F""if""t"te pr'rl

Efenomene de tip dislalic, Dtulburdri de voce, trtulburdri de de ritm 9i fluenli a vorbirii, D retard verbal EldificultSli de comunicare prin mimicd gi

gestici;

@SIFICARE
Fd,r"e d"l

F"df""t ti pri;-l

Fii."'t'.h b"ru*t-l
|p.d,*id;-l
tulburdrile neuronilor motori gi ai nervilor din bulb )> au efecte negative asupra coordonirii migcirilor limbii, a celor legate de respiralie gi de inervare a cavitilii bucale, a faringelui gi a
laringelu
i

F""if""t"te

prtu

E vorbirea neclari, insotiti de migcdri faciale dizgratioase de tipul ticurilor, strAmbdturilor, sch imon oselilor

@SIFICARE
[p.d*td;l
afecfiuni ale cdilor cortico-bulbare ) determind paralizii totale sau parliale de la nivelul buzelor, llmbii, vdlului palatin qi a coardelor vocale

F"ddt"te

fil

D fenomene de tip dislalic, tr tulburdri de voce, tr tulburiri de de ritm 9i fluen!5 a vorbirii,

Diagnosticul d iferential
tine mai mult de neurolog care, trebuie si precizeze localizarea leziunii gi etiologia acesteia

F dislalie,

) ) )

alalie, afazie, retardul de limbaj,

F rinolalie F bdlbdiali.
Prognosticul dizartriei se face in functie de momentul ?n care a apdrut procesul patologic, de tabloul clinic, momentul inceperii terapiei, complicarea cu alte deficien$e etc.

BIBLIOGRAFIE & 6 &


Burlea, G., Balbaie, V., - Normal gi patologic in evolulia limbaj ului. Esenlialu I in logopedie, Editura'oSpiru Haret" lagi gi Editura Tehnica-lnfo Chiginiu,2OO1, Burlea, G., Burlea, M., - Diclionar explicativ de logopedie, Ed.Poliro m, 2OLL Verza E. - Tratat de logopedien Editura Fundaliei Humanitasn Bucuregti, 2003

Tulburdrile de articulatie

grr lucnAnr

DR. cEoRGETA BURLEA uNtvERstrATEA De ueotcttrtA gt FARMAcIE

"cR.T.

poptr IAgl

Suport de curs pentru dudentii de la UNIF Grl Popa lasi OCopyright. Toate drepturile de autor rezervate

DISLALIA
tulburare de pronunfie, afticulare, provocatd de afecliuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii

)constd in imposibilitatea emiterii corecte

unuia sau mai multor sunete (combinafii de sunete) cuptinde nu numai deformarea sunetelor, ci gi substituirea, omiterea, inversarea unor sunete in vorbirea spontand sau reprodusd

DISLALIA
Cea mai frecventd tulburare de pronunlie prescola r

int6lniti la copilul

Pdni la vArsta de 4 ani,


nu constituie semnale de alarmi ) o naturd fiziologici determinati de insuficienta dezvoltare a aparatului fonoarticulator gi a sistemelor cerebrale implicate in actul

vorbirii.

Dupi vdrsta

de

ani

manifestarea tulburirilor de pronuntie denoti existenta unor cauze nocive!

Etiopatogenia
Cauzele )multiple
o
U

imitarea unor modele de pronuntie greSite, lipsa de stimulare a pronuntdrii corecte, anomalii anatomo-functionale ale aparatelor periferice,

o nesincronizarea segmentelor aferent-eferente


o o

insuficienla dezvoltirii psihice,


deficiente ale auzului fonematic, etc.

a QrDr^ Formele clinice

cr

\R]

ln funclie de gradul de extindere (numdrul de sunete alterate): Dislalia simpli sau monomorfi
V sunt afectate doar sunete izolate sau o singurd

grupi de articulare

Dislalia polimorfi
V

tulburdrile sunt extinse asupra mai multor sunete sau asupra majoritdlii

Formele clinice
dupi modul de afectare a aparatului verbo-motor: dislalia organici
V

anomaliile organelor periferice (dinli, limbi, boltd, buze, maxilare)

&

Buz: despicata

Formele clinice
dislalia functionald
V

functionarea defectuoasi a aparatului forio-artic u lator (atrofia muichilor limbii, buzelor, vdlului palatin, maxilare deformate. inervatie

nedeterminaie),

'

) )

traseu gregit al curentului de aer expirat,

insuficienti dezvoltare a auzului


fonematic Ai a aten{iei auditive

Tabelul sunetelor consonantice

cu tulburirile de articulatie specifice

Criterii
Dcnrmirea
grupei
ConsoA

de clasificare
DeDumirea

Neparticiparra sau parliciparra corrdelnr i ncrlc

\loduldc
formare

Locul de

suDetului omis
sau

articulare

Dcnumirca suDetuloi

distorsklnat

substituit

surdi
sonora

constricfivi

linguodentali alveolari inferioar


d

Siflantc
Z

constrictivi constrictivi
constrictivi

$uicritoare

$
J

surdi

prepalatali prepalatali prepalatali


prepalatalii

sigmatism

parasigmatism

surdi
sonota

semiocluzivi
scrn

\fricrtc

io.luziv;

surdi

semiocluzivi

dentall

Tabelul sunetelor consonantice

cu tulburdrile de articulatie specifice

Criterii de clasificare
Denunirea
grupei
Consoa

Ncparticiparca sau
participarea coardelor vocale

tr{odulde

Locul de

Denumirea netului omis

rrticulare
distorsionat

Dcnumirea sunetului

r
Laterala
I

sonori sonori

ocluzivl
(succesiva)

alveolara superioara alveolara superioara

rotacism lambdacism

pararoftrtism
para lambdacism paramitacism

I
m

semiocluziv,
ocluzivd

bilahial
alveolara superioara

\azale

n
p
Rilrhirle

sonori
surdtr

nitacism pit,icism
betacism

para itacism
parApitacism parabetacism

ocluziva

bilabial

sonori

hilahi.l

Tabelul sunetelor consonantice

cu tulburirile de articulafie specifice

Criterii
Denumirca grupei
Consoa

de clasificare
Locul de Denumirea sunctului omis
sau

Ncparticiprrea sau
participarea

Ilodulde
formare constrictiYi constrictivl

Dcnumirea

articrrlare

distorsionat

sunctului suhstituit
parafitacism pAra\'itacism

Labiodenral

t
Y

surdi

hbiodenirl Irhiodentrl
linguodental

fitacism 't'itacism tetacism

t
Dentale

snrdi
sonori surdii sonori

ocluziv,
ocluziv:i

prratetacism parrdclrrci5m
parac:tpacrsm

d
c
Velare

aheolarl
superioar,

dtlttcism
capacrsnr gamacrsm

ocluzi\ii ocluzi\d

velari

!elari

para
gamacism

srrrrl;

constricti\t

!clrrI

hnmacisrn

para

hrmarisnr

/':tl at

zY _r:t-:r -Y /.--{

Formele clinice
in functie de cele trei zone de articulatie:

\RE
in prima zoni de articulare:

V pitacismul (p), betacismul (b), mutacismul (m), datorate insuficientei inchideri a buzelor;

fitacismul gi vitacismul (f; v) produs prin alterarea acestor Iabiodentale, cauza fiind malformarea buzei su perioare (scurti) a incisivilor superiori (rari sau lipsi) cAt gi a prog naliei (mugcdturi deschisd).

ln cea de-a doua resiune de articulare:


ln cea de-a doua regiune de articulare:

o o o o

tetacismul (t), detacismul (d), nutacismul ( n

),

sigmatismul adental gi interdental ) sunetele ,'s,, -,'2,, suferi deformiri sau lipsesc cu totul. sigmatismul palatal ) ridicarea vdrfului limbii spre palat; adesea aceasti abatere se produce in prognatie gi progenie. sigmatismul - lateroflex ) situat intre sigmatismul interdental 9i adental, )dirijarea curentului de aer lateral cu varful limbii;

l-

h cea de a-doua regiune de a4laularg; ln articulare:


cea de-a doua regiune de

sigmatismul guierat ) sunetul iese guierat din cauza suflului prea tare al aerului printr-un jgheab median prea mic intre incisivi sau cind intre incisivii superiori gi inferiori distanla este prea mare; sigmatismul labio-dental ) incisivii superiori se aplici pe buza inferioari degi limba pistreazdpozilia corecti pentru "s" sunetul produs este aproape un "f"; sigmatismul "cacuminalis" ) sunetul "'s" este articulat cu vdrful ei (cacumen) care atinge partea superioari a palatului, mult posterior fafi de pozilia normali.

Ii =
o o o o o o o o o o

.^':T' doua regiune de articulare ln cea de-a


rotacismele
:

uvular sau graseiat ) prin vibrarea vilului palatin; dorsal ) prin vibralia pirtii dorsale a limbii; laringual )"'r " vibrant (foarte rar intilnit, scirlAit); nazal )"'r" hiriit (aerul iese pe nas); bucal ) prin vibrarea obrajilor; lateral ) prin vibrarea din marginile limbii; lingual ) lipsit de sonoritate, ) prin emiterea unui "'r" monovalent gi uvular, firi sonoritate; faringian ) vibralia peretelui faringian la trecerea aerului prin canalul format cu ajutorul luetei; bilabial ) vibrarea buzelor sunetul seminind cu sforiitul calului sau opritul cailor "prrr"; interdental I prin vibralia limbii agezatd intre dinfi.

I;- "'. de-a^. r^__^--^-:__--^ r^ ^rticulare: doua regiune de articulare = ln cea


lambdacismele:

o lacunar ) o semi-muiat ) o nazal

o bilabial ) o ) o o o

sunetul este omis; aerul se scurge pe pirfile laterale gi sunetul igi pierde sonoritatea; aerul trece in cea mai mare parte pe cale nazal5 gi pentru ci vilul nu inchide suficient trecerea spre c6ile nazale, asta din cauze organice sau funclionale; sunetul este pronuntat cu limba intre buze; interdental produs de limba in formd de lopati, cu vArful prins intre dinfi sau chiar iegit in afard gi ridicat pe incisivii superiori; nesonor sau bine articulat, dar fird sunet laringial; partea posterioari a limbii se apropie de cea fricativ retropalatal a palatului, iar aerul emis produce un sunet aseminitor lui "'h". paralambdacismul inlocuit cu unul din sunetele din zona sa de articulare.

mut ) )

) sunetul

in cea de-a trera re iune de articulare


?n

cea de-a treia regiune de articulare

o capacism gi paracapacism
o

(afectarea sunetului "c");

gamacism gi paragamacism (afectarea sunetului "g");

o hapacism gi parahatacism

(afectarea sunetului "hn')

Dislalia centrali (de evolutie)


caracter dismaturativ

int6rziere in aparifia gi dezvoltarea vorbirii, ca gi in dezvoltarea motorie (mersul, !inerea capului, a corpului, controlul sfincterian)
cel mai frecvent alterate

sunetele a cdror biomecanici articulatorie este mai dificili, pentru ci acestea soliciti o capacitate discriminativi care este diminuati de microsechelele corticale.

sif lantele: s, z,

posterioare

"'c" - "'g" gi mai rar sunetele: h,

t gi vibranta (linguali) "'r" , apoi sunetele palatale


p, b, d, n gi vocalele.

Dislalia centrali (de evolufie)


Factorii etiologici
de naturi organici:

factori neurogeni ce determini o leziune micro-sau macrosechelari, care exerciti o frini in procesul maturizirii fono-articulatori i ; ) factori somatopsihici 9i factori constitutionali, reprezentali prin ascendenfi pe linie paternald care au avut intArzieri in matu rizarea fo noa rticu latorie.
de naturi functionali:

factori psihogeni ) gregelile de educalie, supraprotecfie, vorbire infantili dincolo de limita fiziologici; copii Iipsifi de afectiune, maltratali, abandonati.

-]

Dislalia centrall
Dislalia central5 (de evolufie)
forme clinice:
Y

tr Dislalia motorie
E Dislalia receptiv

- senzoriali

EForma psihogend sau reactivi

Dislalia motorie
v
deficit motor global sau numaiin forta
musculard necesari pentru executarea unor migcdri

fonoarticulatorii
H polon e muscuale

Dislalia receptiv
manifestiri:

- senzoriali

) )

deficit de auz fonematic ) mod nediscriminativ de receptare a vorbirii gi a incapacitSlii de a se corecta;

dificultdfi de articulare a siflantelot gi explozivelorn


confundarea sunetelot s-g, z-j, r-1, chiar atunci cind trebui articulate izolat. sunt frecvente inversiuni de sunete gi silabe se diferenliazd gi un deficit auditiv, in

) )

receptarea sunetelor cu frecvenfd inalt6.

lntre manifestirile de tip dislalic din perioada pregcolard gi cele de tip disgrafic din gcolaritate existd o relalie de determinare. ln majoritatea cazurilor, tulburirile de pronuntie se vor reflecta in mod direct gi pregnant in activitatea de scris-citit.

Riscul de insucces gcolar ) evident.


Aseminarea se produce pe cale aud itivd gi vizuald.

vor apdrea fenomene de transpunere a omisiunilor, deformdrilor 9i substituirilor din vorbirea oralS in cea

scrisl.

Apar dificultdli de tipul inlocuirii fonemelor sonore cu cele surde, omisiuni de litere, silabe, cuvinte, adiugarea unor terminalii in plus, contopiri de cuvinte, etc.

Forma psihogend sau reactivi


V
Himbaj infantil Xnare varietate a alteratiilor fonetice

cauzati de:

traume psihice, stiri conflictuale,

suprasolicitare care se asociazi gi cu o simptomatologie nevrotici (onicofagie, enurezis, convulsii, crize de virsituri, insomnii, labilitate vasculari) etc.

RINOLALIA

tulburirile specifice dislaliilor

tulburarea rezonantei sunetelor gi a vocii, cu caracter predominant nazal


V
l{azallzarea

trisitura specifici

tr afecliunile congenitale labiomaxilo-palatine [J afecfiunile dobAndite ale palatului dur, ale vdlului moale (fisuri postraumatice sau postvirale, pareze, hemipa reze ale vdluluigi ale luetei).

cauze fiziologice:

insuficienta funclionald a migcdrilor vdlului gi a limbii (hipotonie vela16, lingualS, cdt gi lipsa de contact a vilului cu peretele posterior al faringelui)

.-\:t

Formele clinice
doui forme:
Rinolalia organici

ARE

organici gi functionald

tulburirile de pronunfie se extind atdt asupra consoanelor,


cdt gi asupra vocalelor

)cel

mai profund afectate sunetele: ,,i-i-Lr" cel mai pulin afectat

ca urmare a alteririi vocalelor


V

vocala:,,a"

vorbirea devine neinteligibilS

Rinolalia organicd
trei modalitdti clinice

Rinolalia organici deschisi (aperta)

prin insuficienta velari (nu se poate forma istmul velo - faringian, care separd cei doi rezonatori: oral gi nazal

suflul aerului necesar pronunlirii cuvintelor se scurge pe cale nazali

) deformiri mai ales a consoanelor fricative ,,f-v" )' omisiuni ale siflantelor ,,s-2" I necesitd un suflu puternic,
inexistent in aceasti situalie, tr inlocuiri ale consoaneior explozive surde cu sunete indescifrabile;

Rinolalia organici inchisi (clauza)

prin obstrucfie nazald 9i blocarea faringelui (vegetatii, tumori ale cavitif ii nazale, rinofarin gelui, faringel ui) presiunea intraorali se ealizeazd firi parti ci parea rezonatorului nazal

ts vorbirea are rezonanta "unui fund de sac", unda respiratorie necesari pronunldrii sunetelor nazale ,,m-n" scurgdndu-se pe traiectul bucal

Rinolalia organici mixta

> coexisti factori etiologici din ambele forme citate anterior

Rinolalia functionald
Rinolalia functionali deschisi (aperta)

^@

AUE

cauzatd de tulburiri respiratorii, hipoacuzie, surditate, bAlb6iali, hipotonie velari (sunt deformate siflantele);

Rinolalia functionali inchisi (clauza)

determinatd de asemenea de hipotonie velard, de vdl cu lueti lungd gi inchidere mare oto-laringiand;

Rinolalia functionali mixti

determinati de asocieri etiologice diverse, unda respiratorie scurgAndu-se alternativ pe cale bucali gi nazald, deteriorAnd caracteristicile articulatorii ale sunetelor.

Diagnosticul funcfional

in rinolalia deschisi

senzalia acusticd dezagreabili a timbrului vocii

)
)

in rinolalia inchisi

bolnavii sunt nevoi{i bucald

si

apeleze la o respira$ie complementarS,

) deprinderea de a vorbi cu vilul relaxat, cu calea nazo-faringiand deschis6 )' explici rezonanta bucali a vocalelor gi semivocalelor, la care se adaugd aceea a " fundului de sac nazo-faringian"

factorii de decizie in tratarea cazului

logopedul, >stomatolog u l, }medicul ortoped dento-facial, >chirurgul estetician.

(1
| -eaic | stomatoloe
I

-:'ffiffi::- 2)
| oanc

ortopea ] lrg "rtit estetiaan a-ooaa

l-

l-

roCoped
I

NE

@t
subiect

@
_l

echipi se formuleaze un
diagnostic primar gi o schemi de tratament.

ln demersul recuperator fiecare specialist are un moment bine precizat in care aclioneazi. demersurile lor fiind e$alonate in timp.

ln prima etape se va efectua tratatamentul ortopedic ce consti in extragerea, implantarea dentari, aplicarea de proteze dentare.

Dupi realizarea interventiei chirurgicale gi aplicarea, atunci cAnd este necesar, a protezelor, logopedul:
examina starea anatomo-functionali, ) va evalua capacitatea gi calitatea respiratorie, timbrul vocii 9i modul de articulafie al fonemelor, pentru stabilirea unui program terapeutic adecvat.

)va

Terapia va fi centrate pe doui obiective maJore:


corectarea pron unliei sub aspect articu lator cu obtinerea unei bune respiralii de tip diafragmatic, ce va da forti coloianei de aer expirat '
transpu nerea constanti in viata cotidiani, in mediul familial 9i social a achizitiilor dobAndit-e in timpul gedinletor de terapie.

'i

Reeducarea pacientilor cu asemenea afecfiuni este dificili, migiloasi, iar reugita ei depinde in egalS mdsuri de performanlele profesionatre ale terapeutului cAt gi de intelesul, perseverenta, implicarea subiectilor.

D'ZARTRIA
se manifeste printr-o rostire confuze, disritmicd, disfonici, cu un evident aspect nazal, monotoni.
nu afecteazi limbajul propriu-zis, ci doar latura lui instrumentald, la un nivel intermediar, intre organul periferic de execulie gi centrul cortical de elaborare Ei comandd.

este determinati de lezarea anumitor zone din SNC

CLASIFICARE
Formele clinice
Dizartria corticale
deficientele de la nivelul scoarlei cerebrale, putAnd
avea la bazi meni n goencefal ita, tu I bu ri ri vasculare, traumatisme
cran io-ce rebra Ie
traumatism cranio-cerebral

ll.d*ed;-l

F""if""t"td

pri"-l

trtulburdri de pronu ntie,

trtulburiri de de voce, trtulburiri de de ritm 9i fluen$i a vorbirii;

/-.r:ISIFICARE
I

Dizartria subcortico,o
formele clinice:
| 1. Dizartria

piramidali

Z.

Oir".tri"

"itopio,'ia"ra

@
F""if""t"ti
p"i"-l
Efenomene de tip dislalic, trtulburdri de voce, trtulburiri de de ritm 9i fluenld a vorbirii, E retard verbal trdificultiti de comunicare prin mimici gi

gestici;

@SIFICARE
F-dr"e d"l

F""if""t"ti pri"l

FJir*ilbrrb*il
F-dr"eAl
tulburdrile neuronilor motori gi ai nervilor din bulb ) au efecte negative asupra coordonirii migcirilor limbii, a celor legate de respiralie gi de inervare a cavitSlii bucale, a faringelui gi a laringelui

tr'dGt'ti pill

fl vorbirea

neclard, insotitd de miqcdri faciale dizgratioase de tipul ticurilor, strAmbiturilor, sch imo n oselilor

@SIFICARE,
|l.d*dd;-l
determind paralizii totale sau parliale de la nivelul buzelor, limbii, vdlului palatin gi a coardelor vocale

afecliuni ale ciilor cortico-bulbare

F""if""t"ti pti"l
tr

de tip dislalic, D tulburdri de voce, tulburiri de de ritm 9i fluenli a vorbirii,

0 fenomene

Diag nosticu I

iferential

line mai mult de neurolog care, trebuie si precizeze localizarea leziunii gi etiologia acesteia
Delimitarea se face fatS de:

) )

dislalie, alalie, Y afazie, ) retardul de limbaj, F rinolalie ) bdlbdiald.

Prognosticul dizartriei se face in functie de mornentul in care a apdrut procesul patologic, de tabloul clinic, momentulinceperii terapiei, complicarea cu alte deficiente etc.

BIBLIOGRAFIE
@ Burlea, G., BalbainV., - Normal gi patologic in
evolufia limbajului. Esenfialul in logopedie, Editura "Spiru Haret" lagi gi Editura Tehnica-lnfo

& e

Ghigindu,2OO1, Burlea, G., Burlea, M., - Dicfionar explicativ de logopedie, Ed.Pol iro m, 2OL7Vewa E. - Tratat de logopedie, Editura Fundafiei Humanitas, Bucuregti, 2003

TULBURARILE DE VOCE

$EF LUCRART DR. GEORGETA


tsURLEA

Aparatul fonator
V

format din tesuturi care sunt permanent controlate de sistemul endocrin de-a lungul Tntregii vieli, incepAnd chiar din perioada fetald.
Laringele apare ca un receptor specific gi sensibil al hormonilor androgeni, fiind puternic influenlatd de aceastd clasd de hormoni. Prin ac{iunile lor metabolice multiple, hormonii regleazd cregterea gi funclia tuturor aparatelor care intervin in fonafie, inclusiv sistemul nervos central.

AparatulTonator

se poate impd(i in trei etaje:

etajul superior,

rezonator

etajul mijlociu, vibrator

etajul inferior, respirator

comandate de centrii corticali (motor buco-farinolaringian) gi ai mugchilor respiratori, in strdnsd legdturd cu centri auditivi, unde se face reprezentarea mentald a sunetului care va fi emis

Etajul inferior
V

format din cutia toracicd, cu mugchii respiratori ai plSmrinilor 9i caile respiratorii inferioare

asigurd schimbul chimic intre aer gi sAnge gi de asemenea asigurd aerul necesar producerii sunetului

trei teturi Ue respiralie.


predominant costalS predominant abdomina16

costo-abdominald (diafragmald), care este cea mai profundd gi proprie cAntatului qi corectirii bAlbdielilor pe fond respirator.

Laringele
V

organ vibrator

are o dezvoltare proprie, in funclie de

virsti

gi sex

La pubertate
-

se P.lg.dHc- l:a: -: -: tn mootTtcan ad

La vocile inalte laringele e mic, la vocile

oraveemare. lrr q

iametru

tiinO-mli
la

.q copit este o treime drn,cet ':i:y,?ti,Tr1' adulte, se dezvoltd pAnd la 3 at femeii ani, #iiirf i,i"ii" stagneazd p6nd la 12 ani, cind incep

iiurte femei.

modificdri specifice pubertdtii.

Elementele anatomice constitutive ale laringelui

f
aparatul vasculo-nervos gi musculatura intrinseci

fi

Sunetul este produs

6,1,

prin punerea corzilor in pozi!ie fonatorie;


V
se realizeazd prin contraclia mugchilor laringieni care direclioneazd coloana de aer spre gloti

)'

prin producerea vibraliilor corzilor vocale.

V
Corzile vocale vibreazd pe toatd lungimea lor gi in planul glotic (orizontal)

Sunetul laringian, variabil ca iniltime gi intensitate este lipsit de caracter vocalic. El se propagd in cavitifile aeriene supraglotice, faringe gi cavitatea bucald, constituite din pereli ficAi, rigizi gi moi, mobili.

V
amplitudinea vibraliilor depinde de distanla dintre corzile vocale: mai mare pentru vocile grave (2,5 mm) qi mai micd pentru vocile acute ('1 mm)

Galititile sunetelor
lntensitatea
sau fo(a, in functie de amplitudinea vibratiilor. mdsurabild in decibeli. Suprafata de audibilitate este cuprinsd ihtre pragul minim gi cel superior, peste care senzalia devine dureroasd.
Tim bru
I

iniltimea
(frecventa) datd de numdrul vibratiilor pe secundd (se mSsoari in Hertzi). Sunetele inalte corespund vibraliilor rapide, iar cele joase sau grave, vibratiilor lente (16 Hz - infrasunete; 18 Hz ultrasunete).

Rezonanta
sunetului este fenomenul fizic de interire a unui sunet si se r ealizeazA intr-o cavitate (rezonator). Existd doud cavitdti de rezonan!d, cuplate intre ele cu'doud incAperi: cavitatea faringianA gi bucali.

rezultd din numdrul si varietatea armonicilor compleie emise de laringe. Acesta dd diferenta de voci gi ' depinde de strlctura gi functionalitatea intreg ului aparat fonator.

Tulburdrile de voce, se refere in principal Ia alterarea spectrului sonor in jurul conceptului de "calitate a vocii" existand multe pereri, interpretdri date de specialigtii ORl-igti sau logopezi
,

Dificultatea in practica terapeutici consti in stabilirea unor obiective precise ale terapiei logopedice, unii terapeufi avdnd tendinfa de a simplifica diagnosticul,

V
etichetind vocea:
"frumoasd" (bund) sau "cu tulburdri".

l
Etiopatogenia
V

cauze organrce

V
laringelui, inflamalia laringelui,

Neoplasm laringean

Etiopatogenia
Y

V
noduli pe corzile vocale, polipi pe corzile vocale,

.-8
':t" ,
?:

,lx

Etiopatogenia

cauze organrce

V
deformalii ale dinlilor, limbii, buzelor palat moale absent sau despicat, bolta palatind inaltd sau coborAtd, ingustd qi devialie de sept.

Cauze fiziologice:

tr

hiperfunctia mugchilor laringelui gi paralizii ale mugchilor sau corzilor vocale (sau ambele); tr fortarea vocii in intensitate giindllime; tr hipotonia palatului moale; D vorbire pe un registru impropriu; tr afecliuni endocrine care influen\eazd activitatea , -.2,i aparatului fonator, intrucAt predominanta unui hormon sau a unei grupe de hormoni imprimd caractere specifice vocii vorbite.

r
.at

Prin studierea exactd a constantelor vocii in bolile endocrine, cresc posibilitdlile de diagnosticare gi implicit de terapie atAt in boala endocrind cAt gi in tulburarea foniatricd.

Mutatiile patologice ale vocii au loc in cadrul unor afectiuni endocrine manifestate'prin hiper sau hipofunctie a unor glande. hiperfunctia co rticos u p ra re n a li ) determind sindromul Conn gi sindromul Cushing; hipofunctia acestei glande >loaia AddiSon.
hiperfunctia tiroidei ) boala Basedow: hipotiroidismul ) boala mixedem > d upd tiroidectomie este posibild disfonia.
Glanda lripoRza secteta l-:ormonicu rol important in crestere s:

reproducete

in cazul hiperfunctiei hipofizei ) acromegalia (gigahtlsmul) iar in hipofunclie ) nanismul hipofizar.

Schimbdrile de voce in perioada pubertalii reprezintd un efect natural, datorat exploziei de cregtere gi dezvoltare a caracterelor primare $i secundare.

Mutalia normale a vocii are ca substrat organic dezvoltarea cartilagiilor gi corzilor vocale. vocea se modificd maifrecvent la bdieti sub influenta hormoniloi androgeni gi mai pulin la fete.

,.\
I

f
t

{r

.ii Formele clinice ale patologiei vocii


DISFONIA
(cf . g r. d y s=d ifi c i I ; p h o n e =voce)
V
modificare temporard sau permanentd a vocii apdrutd in urma tulburdrilor parliale ale mugchilor laringelui,ai coardelor vocale gi a anomaliilor constituite prin noduli bucali gi polipi.

rititl

Vocea

V
falsd, bitona 15, monoto nA, nazald,tugitd,voalatd, scdzutd in intensitate,timbru inegal etc.

DISFONIA

acuti
V determinatd de laringita acutd, intoxicalii acute cu alcool, barbiturice,
atropind;

cronicd
V in tumori laringiene
benigne gi maligne, tumori cerebrale, sclerozd in pldci, polinevrite, paralizia postoperatorie a nervului recurent, afecliuni endocrine, surmenaj vocal.

accident vascular, traume psihice

AFOI\IA

pierderea in diferite grade a vocii

V
de origine fiziologicd (leziunea sau paralizia organelor fonatorii) sau psihicd;
afonia pitiatici (afonie psihogeni) V pierderea brutald gi totald a vocii,
in absenla unei infectii sau traumatism, fdrd modificarea anatomicd a corzilor vocale, dar cu prezenla unei tuse, paradoxal sonore 9i
timbrate care sugereazd diagnosticul gi contureazd etiologia de ordin psihoafectiv.

FONASTENIA
(cf. gr.phone:voce ; astheneia: lipsd de energie)

V . scdderea intensitdlii vocii, . pierderea calitelilor muzicale, tremurul,intreruperea gi rateul vocii.


ln majoritatea cazurilor

)
V

o naturd functionalS

deregldri de ordin psihic: frustrare, nesiguranld, teamd, etc.

Din multitudinea termenilor acceptali de anglofoni gi francofoni pentru calificarea calitdlilor vocii, Brodnitz propune conceptele
de:

hiperfuncfiune -pentru a desemna prea mare tensiune muscularl a regiunii laringiene qi

e hipofunc{iune- pentru a desemna un


efort muscular inferior unei produceri vocalice adecvate.

Programele terapeutice de reeducare a vocii se stabilesc in functie de cauzele care au produs modificdrile de voce ; mai in ' toate cazurile fiind recomandati interventia

echipei interdisciplinare.

Medicul va face examenul laringostroboscopic va indica daci utilizarea incorecti a vocii este determinati de :
l
I

Ai

'r o cauza organrca sau ': functional5, gi deci reeducabili ortofonic.

ln incercarea de a stabili principiile generale ale terapiei vocale:

t ) )
)'

Brodnitz (1965) consideri: tulburarea de voce ) perturbare a intregii activitili de fonatie, de aceea, exercifiile care antreneazi numai anumite grupe de mugchi nu sunt recomandate. atAt calitatea, cAt 9i eficacitatea funcfionalS a vocii se bazeazi pe bune deprinderi, obiceiuri; un regim de viald echilibrat, pe capacitatea persoanei de a actiona cu un minimum de tensiune musculari. tehnica l in cazul hiperfuncliei corzilorvocale este folosirea gumei mestecat.

Perkins

considerl:

) )

cea mai bune voce minimum de efoft.

>

cea care se produce cu un

producerea optime a vocii se bazeazd pe u$urinta de a varia efortul vocal, proportional cu nevoile tim bru lu i (indlfimii), ale i ntensitif ii 9i registru lu i vocal, mentinand gradul de incofdare la o valoare minimald. sarcina terapeutului ar fi sd-l invete pe pacient si vorbeascd cir un efort minim, toat6 exeicitiile ce i le va propune > amprenta ace6tui principiu' fundamental.

Reed

pentru eliminarea arbitrariului in alegerea metodelor terapiei vocale este necesari:

* * *

o terminologie specificd descrierii tulburdrii de

voce; determinarea variabilelor misurabile; stabilirea unor scheme experimentale standard, care sd permitd cercetdtorilor verificarea rezultatelor studiului tulburirilor de voce.

Terapia vocale va urmeri:


Eliminarea Realizarea unei

dizarmoniilor tonico-motrice;
Realizarea unui

buletin de ldentitate vocal;

voci consideratd adecvati sub aspect fiziologic gi auditiv:

clari, netd,
fiabild,modelabild Performanta vocald;

Competenta vocald;

Tehnici terapeutice comune tulburdrilor de voce


TERAPIE GENERALA (principii):
* tratament logopedic precedat sau concomitent cu tratamentul

medicamentos gi chirurgical, ,i. asigurarea unui climat, ambient relaxant, oao repausul vocii, * imitarea unei voci "!inta" (stabilirea modelului),

.i. eliminarea exceselor (mai ales a atacurilor dure ale glotei)

Tehnici terapeutice comune tulburdrilor de voce


TERAPIE GENERALA (principii):

.t exercitii de gimnasticd fonoafticulatorie, exercitii de respiralie(inspir


exprr),

exercitii de expiratie cu vocale, silabe. cuvinte, propozilii, exercilii de motricitate faciald, exercitii de educare a auzului fonemhiic

TEHNICI DE LUCRU
ln pozifie verticalS, picioarele depirtate paralel, la o distantd ca cea dintre umeri, genunchiiugor flectali, umerii relaxafi, ugor tragi pe spate, abdomenul supt, capul drept, privirea orientatd citre sus, cimpul vizual la 180 grd., buzele relaxate:

. . .

mdinile ridicate incet, in expir prelungit, lisate in jos in inspir prelungit 9i invers; capul aplecat in inspir prelungit, ridicarea capului cu expir prelungit; in inspir prelungit, birbia ridicati cdt se poate de sus (parci ar fi trasi de un cdrlig) se revine la pozitia normali, in expir prelungit;

Exercitii variate, de exprimare a surprizei, a dezamdgirii, a bucuriei; folosirea tonului adecvat in timpul unei conversalii pldcute,enervante, etc.

fl
E
D

Redarea unui meci de fotbal al echipei gcolii, in timpul sunt momente de suspans, cearti intre jucitori, etc. Evocarea diferitelor situa(ii de la gcoali, de acasi etc.

ciruia

Inventarierea unor mici povestiri in care, prin emiterea unor sunete, si se redea starea afectivi: la doctor -aaa, strigit de aiutor, Ia circ, etc.;

Lecturi in care vocea va transmite sentimente, stlri afective.

TEHNICI DE LUCRU
Exercitii de emitere vocald in diferite pozitii: ghemr.iit, chircit, cu bdrbia in piept, c6rpul in
extensie, etc;

tr

prelungirea vocalelor (cronometrare), lectura cu voce tare a unor texte minutios alese, in care vocalele sunt marcate gi vizual, sublinierea vocalelor, in vederea obtinerii unor fonatii mai clare gi mai puternice "alunecdnd" timbiul de sus in jos.

tr

lectura in cor

PENTRU DISFONIE

tr

Exercitiile de educare a vocii se vor desfdgura obligaioriu dupd o perioadd de odihni a ' coardelor vocale;

exercitii de masticafie, rotirea capului gi a gitului, exercitii de'cdbcat-suspin ;

tr exercifii de expirafie simpld,de expiratie


vocale; lectura cu glas tare (inregistrare gi auto evaluare)

cu

PENTRU VOCEA OSCILANTA

tr Se regleazi registrul normal alvorbirii; tr Se demonstreazi pozifia corectd a capului; tr Se invafi cum se pdstreazd echilibrul dintre
aerul din pldmdni(mediu intern)gi cel din

afari.

ln general, prin indicatia opririi efortului vocal trebuie inteles mai mult oprirea unui efort vocal exagerat.

Doar in cazurile in care s-ar putea declanga o agravare a situafiei organice, cum ar fi hemoragii la nivelul coardelor vocale, artrite cricoaritenoidiene sau pentru perioada postoperatorii a unor intervenfii efectuate pe laringe putem vorbi de repausul vocal total.

BIBLIOGRAFIE
Burlea, G., BAlbAie, V., - Normal 9i patologic in evolufia limbajului. Esentialul in logopedie, Editura "Spiru Haret" lagi gi Editura Tehnica-lnfo Chigindu, 2001 Burlea, G., Burlea, M., - Dictionar explicativ de logopedie, Ed.Polirom, 201 1 Launay, L., Maisonny, S., Les troubles du language, de la voix et de la parole, Paris, Masson ,1975 Mazzola, R., F., De Filippis, A., L'insufficienza velofa ri n ge a, I' ap p rocci o m u lti d i sci pl i n a re d i ag n o sti co terapeutico, Milano, Masson ltalia, 1995 Yerza E. - Tratat de logopedie, Editura Fundaliei Humanitas, Bucuregti, 2003

Tulburdri de ritm gi fluenfd. BalbAiala. Tahilalie. Bradilalie. Tumultus sermonis.


$EF LUCRARI DR. GEORGETA BURLEA UNIvERSITATEA DE MEDrcttrA gl raRuacrE ,,cR.T. popA" tA$t
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi @copyright. Toate drepturile de autor rezervate

BAlbAiala
Dintre tulburirile de ritm gi fluenti

una dintre patologiile cele mai complexe, care suscitd inci interesul specialigtilor din foarte multe domenii: medicind, psihologie, logopedie, etc .

ln literatura de specialitate

mii de lucriri

trateazi etiopatogenia, simptomatologia gi evaluarea sa


in scop preventiv, de diagnostic
Ai

terapeutic

Balbdiala
compromitAnd comunicarea lingvistici normalS

determini trei factori


1

) diminuarea

inteligibilitifii
3) handicap

2) infirmitate

)> pufine tulburdri de limbaj au un evantai atit de vast de manifestiri, ajung0nd pdni la psihoze sau mecanisme defensive primitive, de autoizolare

BAlbAiala
definifie
oMS (W.H.O.,1977)

"o dezordine in ritmul cuvintului, in care pacientul gtie cu precizie ceea ce ar vrea sI spun[o dar in acelagi timp nu este in stare si spuni din cauza

> unor opriri involuntare,


> F
a repetiflilor

qi/sau prelungirilor unui sunet".

vorbirea fluenti
datd de

curgerea ugoar5o continuitatea qi secvenfialitatea productiei verbale,

> fdrd eforturi,


,p333}}

> cu ovitezd, anume > gi cu un ritm regulat


sunt situate la granite gramaticale

Pauzele, aga-zise normale

produc o fragmentare naturald a rostirii, utilizabild pentru realimentarea cu aer prin inspir; ele sunt de un real ajutor pentru ascultitor, in intelegerea sintactici a enuntului

Disfluente t

iscontin

ititi

anormale in vorbire

> prelungirile, > opririle


qi

repetlrile de sunete,
silabe gi cuvinte

simptomul patognomonic al bdlb6ielii

pentru evaluarea gravitilii bAlbiielii

pentru prognostic
pentru evaluarea rezultatului terapeutic

in prima copilirie copiii pot si prezinte multe disfluenfe in interiorul sau intre cuvinte, chiar fiind normo-vorbitori
fluenla verbalS alterati, care se poate manifesta intre 2,5 - 4 ani
poate determina

confuzii interpretative de diagnostic

A defini un pacient ca disfluent din cauze psihologice (,,... este bdlbiit pentru ci este foarte nervos"), este in realitate
o evaluare imprecisi atat sub aspectul comportamentului verbal, cAt gi al presupusei etiologii.

Epidemiologie
Posibilitafile de a determina prevalenta gi incidenfa bdlbdielilor sunt:
1)

autoevaluerile redactate de pacienlii ingigi sau de pirinlii acestora, de fiecare datd cdnd s-au balbait pentru o anumite perioade; metodA a remas deschisd criticilor, fie pentru a stabili vdrsta de aparifie, fie durata;
2) urmdrirea timp de mai multiani a unui esantion de copii.

Epidemiologie
aproximativ 1% din populalie

)
+

Cercetirile statistice, ficute de diferiti autori

o depistare timpurie

o terapie logopedicd de preventie

ar reduce semnificativ prevalenfa bdlbdielii cronice, manifestd la vdrsta adolescenfei sau a

maturititii

Sexul qi b0lb6iala
afecteazl, in special blrbafii, manifestAndu-se cu caracter de mai mare durati gi gravitate.
dezvoltarea mai dinamicd a limbajului la fetife, in urma unei precoce maturiziri neurologice

>

s-au invocat

metode educative utilizate in cazul b5ietilor in comparatie cu fetele ldeea unei educafii discriminative, responsabild de prevalenta b6lb6ielii la bdieli poate fi cu greu acceptatd firi a fi truali in considerare gi ceilalfi factori, mai ales de ordin psiho-socio-culturali.

Vdrsta de aparifie
in copilSrie apare cel mai adesea intre 3 gi 6 ani
aparifia la vArsta pubertilii (13-14 ani)

)> pusi in raport cu factorii hormonali, se interpreteazi mai degrabd ca o recidivi a unor episoade tranzitorii de bilbAiah infantill' neglijate sau ascunse de citre pirinfi, dar de obicei puse in eviden(i de o anamnezi exacti

la vdrsta

adulti

aparilia bAlbiielii este excepfionalS

Etiopatogenia
La sffirgitul secolului XXo s-a ajuns treptat la un consens in privinfa etiologiei bfllbflielii, dezvoltdndu-se in baza ariei de interes ale cercetitorilor, diferite teorii.

Teorii organiciste care evidentiazl:

Borden)

Teorii psihogenetice

F Rolul mediului familial in care copilul creqte qi achizilioneaz[ limbaj ul


considerat de unii autori absolut fundamental pentru etiopatogenia bdlbflielii (Sheehan, 1975)

F al{ii susfin ci influenla mediului trebuie totugi si acfionezepe un teren de predispozilie


geneticS.

Dupi Johnson ,
bdlbfliala este rezultatul a trei variabile principale:
F gradul de disfluen{I al copilului
;

} sensibilitatea ascultltorului in leglturd cu


aceasti probleml
;

F sensibilitatea copilului in legiturl cu propria fluenJI qi judecnfile anturajului.

lntre factorii cei mai semnificativi, semnaldm:

sentimentul de nesiguranli 9i fricd determinat de comportamentul coercitiv al

pirin!ilor

comportamentul agresiv, hipercorectiv al mamei in legdturd cu limbajul copilului;copil ce va dezvolta astfel o nevrozi

obignuinta vicioasi a migcdrilor fono-articulatorii

Bdlbiiala nu e cunoscutd la popoarele primitive.


Fenomenul este in cregtere gi e mai frecvent

la popoarele avansate gi cu un nivel cultural mai

inalt

in lumea occidentald,
in fdrile cu o dezvoltare economicd mai mare (ambianfi familiald nevroticd, stress), gi in mediul urban mai mult cd in cel rural.

Stewart (1960)

a comparat standardele educalionale

ale unei populalii de ,,balbaili" din Vancouver cu cele ale unei populalii de ,,nebalb6i!i", populalia Ute, Colorado

cei din urmd rezultdnd a fi mai indulgenli in ceea ce privegte: invilarea controlului sfincterian, )' pl6nsul, nevoia de contact fizic cu adultul, gradul de independen!5 fa!6 de familie, calitatea limbajului.

Societdtile mai avansate ajung sd fie intotdeauna mai intolerante cu devierile de la normal, mai exigente gi deci generatoare de anxietate gi fobii.

Teorii foniatrice BalbAiala


F a. tulburare a feed-back-ului audio-verbal F b. tulburare psiholingvisticd F c.tulburare a productiei articulatoriiin cazul
coexistentei unei dislalii polimorfe;

F d. bilingvismul

a. Tulburare a feed-back-ului audio-verbal

in timpulfonaliei

subiectul nu controleazd presiunea subgastrici

ca urmare a proastei coordondri motorii a mugchilor intercostali, abdominali gi a diafragmului V evidenfiatd prin mdsurarea presiunii esofagiene, gastrice gi transdiafragmatice.

b. Tulburare psiholingvisticd
Asocierea bdlbiielii cu int6rzieri ale limbajului 9i ale productiei verbale a fost confirmati de multi specialigti ;

Sistemul lingvistic
unul din subsistemele psihicului umanNesi ncro n izarea proceselor, loca I izate la
n

ivel de

subsistem
bdlbAiala

c.Tulburare a producfiei articulatorii


in cazul coexistentei unei dislalii polimode bdlbiiala
determinatd de neexistenla unei coordondri intre cei trei analizatori: D auditiv

tr vizual
D motor-kinestezic

l--d. Bilingvismul
F
a doua

unul dintre factorii etiologici adesea invocafi

limbi poate fi invitati 9i-sau folositi


planul limbajului gi al comportamentului

firi ecou negativ in

daci gi numai daci


sistemul lingvistic al primei limbi a fost insugit pdni la nivelul performan!ei.

ln ultimii cinci ani, factorii etiologici ai bAlbdielii au fost clasificati in:

F Factori favorizanfi (ereditate) F Factori declangatori (gocuri emotionale, accidente, leziuni la nivelul S.N.C.) F Factori agravanfi (mediu)

BALBAIALA

- CLASIFICARE

In functie de localizarea spasmului (gAt, limbd, buze)

se disting diferite forme de bdlbdiali:

guturali, cu blocaje la nivelul mugchilor


laringieni gi cu deficit de pronunfie a

consoanelor,,c-9"

F linguald l-t-d; F labiald m-p-b.

Luind fn consideratie:
man ifestarea repetitivd

gi blocajulspasmodic, se pot distinge trei forme clasice:

F Forma clonicd

) Forma tonici
F Forma nnixtd.

Forma clonicd

constd in repetarea convulsivd a unui fonemn a unei silabe, in timpulvorbirii.

Se pune diagnosticul de bAlbdialS clonici numai atunci cdnd sunt cel putin

patru repetitii, care atenteazd la integritatea cuvdntului.

Forma tonicd
se manifesti prin: intreruperi, blocaje, mai mult sau mai importante ale
cuvA ntu lu
i

forma cea mai severi de

bilbdiald

asociate adesea cu

spasme respiratorii, o mare tensiune motricd gi sincinezii ale fefei sau ale intregului corp;

Forma mixtd
o formd intermediari intre forma cronici gi cea

tonici

fenomenele de repetare a silabelor coexisti cu cele de blocare sau intrerupere a cuvintelor.

poate fi semnul cronicizirii unei b. care devine tonici sau, dimpotrivi, expresia regresiei unei forme tonice, care, ulterior reeducirii, devine clonicd.

$coala americand de logopedie clasifici bdlbdiala in doud forme:


primari
cdnd simptomele au un caracter incongtient, iar vorbirea nu-i impune copilului un efort deosebit

secundari

cind copilul igi congtientizeazi defectul, incercAnd si-l


mascheze, administrdndu-gi o suprasarcini musculard, care, nesincronizatd cu suflul respirator, produce blocajul.

SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia specifici este datd de:

F Gompoftamente
observabile;

F Comportamente
neobservabile;

Com portamente observabile:


Repetarea de mai mult de 4 ori a unui sunet sau a unei silabe ;

Migc5ri gi acliuni asociate:

gesturi de camuflaj ( capul intors, mdna la gurd); stnc tnez , tahicardie, rogeali sau paloare, transpiratii, ticu ri; g rimase; freamdtul nirilor, dilatarea pupilelor; migciri necontrolate ale bratelor, picioarelor, ca 9i cum traiectoria mersului ar fi ondulati sau in zig-zag

Com portamente observabi le :

) ) ) ) )

Tensiunea vocald

Tulburdri respiratorii Tulburdri de fonafie


;

F Utilizarea aerului rezidual

Compodamente de evitare

Pauze mari inainte de a vorbi.

Com portamente neobservabi le:

frica legatd de actul comunicativ > se manifestd in forme variate, in functie de continutul comunicdrii, de interlocutor, de canalul de comunlcare;

)ruginea,

)ena,

)culpabilizarea;

Tabloului clinic al bdlbiielii se manifestd pe 3 nivele, in relafie biunivocd a fiecdreia dintre ele cu celelalte doui:

) ) )

emotionald, comportamentald, cognitivd.

Diag nostic
evaluare riguroasi care se referi la:

Anamnezd

Simptomatologie

) )

patologici personald,
a familiei.

) ) ) )

deregliri in emiterea cuvAntului, deregliri ale respiratiei; sincinezii, stAngicie.

Diagnostic
Examinare obiectivi

F aspectul

articulator, frecventa anumitor cuvinte in unitatea de timp, evaluarea fluenfei 9i a variabilitifii acesteia,

Fincadrarea defectelor verbale in cele patru categorii:

repetilii de sunete-silabe repetilii de propozitii

repetifii de cuvAnt

propozilii incomplete

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Se face cu:
Tah

ilalia

este o ugoari cregtere a vitezei fluxului verbal dar blocaje; Bolboroseala

fdri repetifii sau

deregliri ocazionale sau asociate cu un anumit grad de deficienli


m

intald; Tumutus Sermonis sau Cluttering

este vorba de o exprimare foarte rapid5 care se intrerupe cu eiiziuni, deformiri de sunete (dislalie) 9i care are un ritm specific (disfemie).

TERAPIA
VariabilS in functie de:

F Clasificarea bdlbiielii;
Locul 9i felul manifestirii simptomelor;

) ) )

Consistenla bAlbdielii;
Reactia la bdlbAiali;

Vdrsta pacientului.

"Clepsidra BAlbAielii"

reprezinti sinteza
pe care personal am

realizat-o intre:
- etiologie

.'-_.

t'

-simptomato log ie -evaluare


-d iag

nostic

-terapie -preventie.

TAHILALIA
(< gr. tachys = rapid; gr. Ialein = a vorbi)

asociate cu iteralia

Tulburare a limbajului constdnd in accelerarea ritmului verbal, apiruti in cadrul stirilor de agitalie (agitalii parkinsoniene, sindroame confuzionale). Sunt posibile:

> omiteri sau inlocuiri de consoane, > agramatisme (dezacorduri intre persoani-gen-timp, de
declinare), > cit 9i deformdri prin neterminarea cuvdntului de exprimat, datoriti faptului ci expirafia este superficiali 9i se consumi in ritm defectuos.

rapiditate excesivi a ritmului este insotiti 9i de o monotonie a vocii, chiar de o producere defectuoasi a el, cu un timbru dezagreabil.

Tratamentul medicamentos este foarte necesar alituri de logopedie 9i psihoterapie.

prezinti gi alte tipuri de tulburiri de limbaj, in special, tumultus sermonis.


De cele mai multe ori, persoana cu tahilalie

BRADILALIA
gr. hradys = incet, Ialia = vorbire

Vorbire rare, incetin ite. pronunfia sunetelor este neclard, confuza, iar articu larea incompleti. expresie a unei lentori ideative, mai ales in cazurile accentuate de intelect.

TUMULTUS SERMONIS
o tulburare avdnd o bazi foarte complexi, care poate sd intereseze toate canalele de comunicare. o tulburare ereditard, familiali, care vizeazd nivelul cel mai inalt al formulirii 9i al integririi lingvistice.

Productia verbali rezultatd este accelerati cu repetiri gi

tirigdniri,

inversiunea ordinii cuvintelor, omisiuni gi asimiliri, prin care cuvAntul devine putin inteligibil.

Simptomele par sd pund in relafie o incongruenli dintre capacitatea articulatorie gi viteza

gindirii.

TUMULTUS SERMONIS
Conceptul a fost clar ilustrat de faimoasa figuri a icebergului a lui Weiss
Turnullus sermonis

Tulburare cent ala a

limbajLllLri

Hiperactivitate

Tulburari ale proceselor neurologice de integrare

tulburdrile sunt reprezentate prin puncte diferite la suprafald, vizibile, dar toate cu o bazd patologici comuni, definiti ,,dizarmonie centrali a limbajului", unde t.s. ar fi manifestarea verbald.

BIBLIOGRAFIE
Burlea, G., Balbaie, V., - Normal gi patologic in evolutia limbajului. Esentialul in logopedie, Editula "Spiru'Haret" laqi gi Editurd Tehniialnfo Chigindu,2001 Burlea, G., Burlea, M., - Diclionar explicativ de logopedie, Ed.Polirom, 201 1 Burlea G. - Beb1iala, Editura Tehnicd - lnfo, Chiqindu, 2003 Verza E. - Tratat de logopedie, Editura Fundatiei Humanitas, Bucuregti, 2003

Tulburdrile limbajului scris. Dislexia - disgrafia


$EF LUCRARI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICII.IA 9I TANTUNCIE,,GR.T. POPA" IA$I

Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi OCopyright. Toate drepturile de autor rezervate

tulburdrile lexico-g rafice


E incapacitdfi paradoxale totale

tr (alexie-agrafie)

:,qn

D sau pa(iale

tr (dislexie-disgrafie)
V in invilarea gi formarea deprinderilor de scris-citit

Defi n iti i descri ptive


B. Halgreen (1950)

le d is lexiei -d isg rafiei

definegte dislexia prin 4 caractere principale:

tr tr tr tr

dificultate de invitare a scris-cititului;

progresul in scris-citit este constant sub media clasei;

discordanld intre progresul realizat la scris-citit gi cel de la alte materii;

discordanli intre rezultatele la scris-citit 9i inteligenta


generald.

Definitii descriptive ale dislexiei-disgrafiei


M. Gritchley (19741:

"dezordine in organ izarea cu noagterii"


Suzanne Borel-Maisonny,
(1

963):

"dificultate speciala de a infelege, reproduce gi integra simbolurile scrise".


Cl. Launay (1965):

"insuficien$e fu ncfionale in elaborarea limbajului, schemei corporale gi ritmului".

Defi n ifi i descri ptive ale d is lexiei -d isg rafiei


.J.M. Noel (1976) Si C.P. Bouton (1976)

definitia trebuie

si cuprindd criterii negative:

V dislexicul nu trebuie sd prezinte deficite senzoriale,

. . .

nu este debil mintal,

nu are o frecvenld neregulatd la gcoali,

nu reprezinti consecinla unei metodologii inadecvate sau a unui mediu socio-cultural impropriu.

Definifii descriptive ale dislexiei-disgrafiei


E. Mucchielli gi Arlette Bourcier

"manifestare a perturbirii in rela{ia" Eu-Univers", pe fondul unei instabilitSlii psiho-afective. "

"tulburdri inniscute ale scris-cititului, deci tulburare consecutivd unui fond neuropsihic deteriorat".

Definilii psihopedagog ice


Paul Popescu Neveanu

perturbare a inv6!6rii citirii gi scrierii, manifestati prin: V

. .

confuzii, inversiuni, adiugiri gi substituiri de litere, cuvinte gi chiar sintagme; neregularizarea desenului literelor gi dispunerea lor anarhici in pagini; . neinlelegerea completd a celor citite sau scrise; . lipsa de coerenfi logici a ideilor in scris.

Definilii psihopedagogice
Constantin Pdunescu: tulburare de integrare fonetici ce reprezint6
V insuficienta capacitate de discriminare a sunetului in cuvAntul auzit gi a semnelor grafice in cuv6ntul citit, ceea ce duce, pe de o parte la ortografie gregiti in dictare qi pe de alta la o citire gregiti a scrierii .

Etiologie:

&
*,, ,.

factori neuropsihici factori psihomotorii E factori senzoriali fl factori cognitivi I factori ce tin de conduiti , fl factorii ce tin de oralitatea copilului , E factori i nepreciza,ti

factori neuropsihici
V functionarea t

carentiali a sistemului
nervos central (disfuncfii
E-','t *j
:

1'-i't-t,,t T+. jr- ,'-

; -lg

factori psihomotorii
V

tr

motricitatea find a globilor oculari gi a aparatului verbo-motor (coordonarea verbo-motorie gi oculo-motorie sau kinezia specificd lecturii)
/r i!

tr lateralitatea
cerebral6,

#a

');

factori psihomotorii
V orientarea stdnga-dreapta, E schema corporald,

simtul temporo-ritmic (structural intrinsec Ai cel de percepere a ritmurilor


ambientale);

factori senzoriali
deficite ugoare gi bine ascunse in sfera senzorialititii
V

micro-tulburiri in
orientarea spalial5 9i temporal6, in organizarea perceptivS, necorelare ori disjunctie intre analizatorul vizual $i cel auditiv intern, rezonator;

factori cognitivi
Eexperienfa cognitivd a copilului gi gradul ei de organizare,

E"priza cognitivd" a noilor cuno$tinte la cele vechi


V putdnd afecta semantizarea noilor cuvinte plus gradul de congtientizare giintelegere a

materialului citit;
se asll-nite gi un deflcit intelectual general, dar foarte uqor qi bine camuflat

factori ce tin de conduitd ,


extrapolati din psihologia behavioristi
V limbajul ) comportament verbal, iar citirea ) o conduiti complexi ce poate fi descompusi in alte subconduite, la care se ajunge prin condilionare operant6; V aceasti abordare presupune o similititudine intre difieultilile de citire 9i cele de conduiti in general (in ambele situafii existi aceleagi "legi" sau trasee generative);

factorii ce tin de oralitatea copilului t


V

tr vocabular sirac, vorbire elipticS;


simt sintactic precar qi deficienle de semnalizare care conecteazd acegti factori cu cei cognitivi;

tr

tr disjuncfie in integrarea vizualului in verbal in


timpul procesarii insuficient de rapide informatiei specifice lecturirii ;
a

factorii neprecizafi
V tr orbirea sau "ambliopia congenitald a cuvdntului " (incapacitatea structurald a persoanei de a vedea corect grafemele gi cuvintele scrise);

tr dispozilie inndscutfr pentru confuzie spalia16 gi


direcfionald;

E "deficit intermodal" sau "incruciE;are intermoda16" ce constd in alterarea conexiunilor intre diferitele simfuri, in special vdz-auz

Simptomatologie:
*
confuzii frecvente intre grafemele gi literele

aseminitoare,

*
*

inversiuni, adiugiri, omisiuni gi substituiri de grafeme gi litere, omisiuni, adiugiri gi substituiri de cuvinte gi chiar sintagme,

Simptomatologie:
.l.deformdri de litere 9i grafeme,

* *

plasarea defectuoasi in spaliul paginii a grafemelor, neintelegerea completd a celor scrise sau citite,

.i. lipsa de coeren[i logici a ideilor in scris .i. neputinta de a dobindi abilitdfile corespunzitoare virstei
dezvoltirii psihice 9i instrucliei.

C las

ificarea d islexo-{isg rafi i lor


tr constitufionald;
D de evolulie (de dezvoltare); tr afectivd.

Din punct de vedere genetic

Din punct de vedere al inabilititii senzoriale

tr fonematicd; tr opticd;

tr literald;
tr verbal6.

C I as if i ca

rea d is I exosd qgla'fii

Din punct de vedere prognostic V tr d islexia-disgrafia evol utivd (de dezvoltare - S.T. Orton 19371;

tr dislexia-disgrafia constitutionali ) cu determinare genetici, maifrecventd la biieli decdt la fete, foarte gravi gi pufin curabild, fiind asociatd cu tulburiri de limbaj gi o lateralitate riu
structuratd.

lasificarea d islexo-d isg rafi i lor

Din punct de vedere al gradului de deficienti

tr

V tr d islexia-disg rafia lejeri; tr dislexia-disgrafia medie; tr dislexia-disgrafia gravd; dislexia-disgrafia foarte gravd

Aceasti clasificare stratificatd in funcfie de gradul deficienlei


permite evaluarea progresului pe parcursul terapiei logopedice.

lasificarea

d is

lexo-d isg rafi i I fiilor


:

Dupd predominatia structurilor tulburate

V tl auditivd tr opticd D verbald E motorie

forma auditivd
tulburirii analizatorului auditiv sau doar a auzului
fonematic.

se manifestd prin:

tr dificultdfi ale analizei gi sintezei fonematice tr dificultdtiin corelarea literei cu sunetul


corespunzdtor

forma opticd
determinati de:
* leziuni ale unor

centri "ai memoriei imaginilor vizuale" din lobul occipitalgi ai unor "centri ai
verbale
denaturarea scrierii sau incapacitatea de a scrie.

scrisului" din aria prerolandicd * sau o dezvoltare insuficientfr in sistemele optico-

forma verbalS
pronunfie (dislalie, alalie, dizartrie, tahilalie)
urmare a diverselor tulburiri de

)'

fenomene de transpunere a omisiunilor, deformdrilor gi substituirilor din vorbirea orali in cea scrisi. Apar dificultili de tipul: inlocuirii fonemelor sonore cu cele surde, '/ omisiuni de litere, silabe, cuvinte, / adiugarea unor terminaliiin plus, / contopiri de cuvinte, etc.

forma motorie
are la bazd dezintegrarea stereotipiilor motorii ce iau parte la actul scrisului.

aspectul scrisului este foarte neglijent, cu litere de forme neregulate gi mirimi diferite.

SPEC|F|C $t COMUN ir.t ols l-EXtA-DISG RAF tA coPilLoR cu TNTELECT NORMAL gt A CELOR CU HANDICAP DE INTELECT.

STUDIU COMPARATIV

comunicarea orala

comunicarea scrisa

predominanti in activitatea umani

F primordiali 9i

) )

nu beneficiazi de un context situafional, de o sus[inere dialogati


s'au erori

nu permite discontinuititi

dispune de o diversitate de mijloace expresive gi conditii auxiliare

gramaticale

'

prototipul fiecirui act cognitiv complex

textul scris evidenliazl cu mai multd forld interdependenfa limbaj-gdndi re

ldentificarea particularitdtilor de lim baj din handicapul de intelect


importanla

teoretici

importanta practici

F interdependenta
gandire gi limbaj V puse mai u$or in evidentd

limbajul V funcfie psihice influenfatd mai facil de educatie prin metode gi procedee adecvate V poate potenta intreaga dezvoltare psihicd

OBIECTIVUL CERCETARII

identificarea atdt a elementelor comune cdt gi a celor specifice de manifestare a sindromului dislexo-disgrafic la doui categorii de elevi :

--.r.--+ "+ elevi cu debilitate mintald.

elevi cu intelect normal respectiv

IPOTEZELE CERCETARII
1. Dat fiind faptul

ci fn dislexo-disgrafie

existd o simptomatologie definitorie pentru categoria tu lburdrilor grafo-lexiei, independentd de calitatea intelectului, dar dependentd de nivelul achizifiilor deprinderilor scris-cititu lu i, presupunem cd in cazul celor doui loturi investigate (copii cu intelect normalgi copii cu debilitate mintald) se comit, in formd giin confinut, aceleagi tipuri de
gnegeli.

IPOTEZELE CERCETARII

copiii cu debilitate mintald, ca urmare a vidului mintal gi a achiziliilor verbale


2. Apreciem cd la

scdzute, se manifestd o frecventd mai mare gi mai variatd a fenomenologiei d islexo-disgrafice comparativ cu lotul subiectilor cu intelect normal.

IPOTEZELE CERCETARII

#ffi
3. Prezumim

o persistenfi in timp a gregelilor comise gi o rezistentd mai mare la procesul corectivrecuperativ in cazul subiecfilor dislexo-disgrafici cu debilitate mintald, comparativ cu dislexo-disgraficii cu intelect normal.

Mirimea gi caracteristicile lotului de subiecti


Studiul implici populalia elevilor din municipiul lagi:

tr cu intelect normal din invitimAntul de masi la


debutul clasei a lll-a integral

tr cu debilitate mintalS
incadrafi in diferite centre de profil sau care urmeaza un program de educalie integrati in gcoala de masi.

testata

egantionare: metoda grappes


Mirimea populaliei elevilor

cu

sindrom dislexo-disgrafic:

*cu debilitate mintali -

41 de elevi

*cu intelect normal - 498 de elevi (extras un egantion de aceeagi talie - 41 de elevi )

Rezultate obfinute gi modalitdtile de verificare a ipotezelor


Proba utilizatS: "Caruselul cuvintelor" (5 seturi de sarcini)

administrati in 2 etape:
1. 2.

La inceputul anului gcolar: perioada 15.09-15.10.2009; La finalul primului semestru de gcoali

surprinde: efectul unui semestru de terapie persistenla gregelilor in timp

Rezultate obtinute gi modalitilile de verificare a ipotezelor

testul de semnificatie a lui Student, testul t referitor la diferenta dintre medii.


Am analizat datele:
.i. eEa

perechi:

ntioa

n e lo

r{a prima testare ,a a doua testare (utilizAnd acelagi instrument)

.1.

r independente:
ega ntio
ane

lo

'grupul de copii cu intelect normal igrupul de copii cu debilitate mintali.

media scorurilor pe categorii de subiecti - procedeu statistic diferen(a dintre medii pentru egantioane independente
:t :.

toti coeficientii p de sem n ificativitate a diferentei mai mici


decdt 0,005

+
sunt diferente semnificative din punct de vedere statistic intre medii
frecventa tipurilor de gregeli comise de copiii dis lexo-d isg rafici cu intelect normal mai mici decAt frecvenla tipurilor de gregeli comise de copiii d islexo-d isg rafici cu debilitate mintald
ne confirma a 2-a ipoi@-za.

Valorile coeficientului de semnificativitate intre medii pentru copiii cu intelect normal

.0 .0

,0 ,0

.0

,0

,0

0.103 .0 0 003 .0

0 001 0

.0 00
p<0.005

.0

.0 0

,0

.0 .0 0 001 0

,0

pentru toate

cazurile:

o
un progres semnificativ de la testarea 1 la testarea 2,
excepfie - la proba de dictare - stagnare intre cele 2 momente ale testarii

Valorile coeficientului de semnificativitate intre medii pentru copiii cu debilitate mintali


0,018 0,018 0,037 0,007

0,279 0,822

0,05
0,011

0,162 0,767

0,058
0,0'19

0,71

0,183 0,006

0,002 0,323

0,005 0,014

0,001 0,011

0,021 0,013

0,018 0,017

0,103

0,003

majoritatea

p > 0,005

nu sunt diferen{e semnificative din punct de vedere statistic intre medii


nu se inregistrcazA un progres semnificativ de Ia testarea 1 la testarea 2
ne confirmd ipoteza 3 / care se refera la persistenta in titnp

"

gr"g"lil,rt

.i. in doar 4 activitati s-au inregistrat amelioriri semnificative din cele 24 posibile n in timp ce pentru grupul copiilor cu intelect normal s-au inregistrat amelioriri in 23 din 24 posibile

probele aplicate au vizat toate tipurile de gregeli posibile:


omisiuni, adiugiri, substituiri 9i confuzii de litere/grafeme gi cuvinte scris cititul incet, lent, staccato contopiri 9i comprimiri de cuvinte (reducerea ultimei silabe) nerespectarea spatiului
pagrnil

+
*.

s6rirea 9i suprapunerea

rindurilor

dificultSli in: corelarea complexului sonor cu simbolul grafic intelegerea sensului convenlional al simbolului grafic respectarea regulilor gramaticale respectarea regulilor caligrafice despirlirea in silabe

rnediile pe tipuri de greseli

toate tipurile de gregeli posibile

au fost identificate ca fiind prezente la ambele egantioane degi de o intensitate

diferiti
partea comuni a manifestdrii

sindromului dislexo-disgrafic
cele doui categorii de copii comit aceleagi tipuri de gregeli se confirmi ipoteza
'l

coNcLUzil
tr Deficientele
de scris-citit au o frecventd mai mare la copilul

debil mintal comparativ cu copilul normal

tr Copilul cu intelect normal gi cel cu handicap

de intelect au

comun intr-un moment al evolutiei, tulburarea dislexodisgrafici care pentru normal are o reversibilitate pozitivd, in timp ce pentru cel cu handicap de intelect ireversibilitatea tulburdrii este evidentd

D La copilul cu handicap de intelect tulburarea dislexodisgraficd are o rezistenli specifici la acfiunea de corectare 9i o tendin!5 de agravare prin consolidarea deprinderilor gregite

coNcLUzil
tr La copiiidebili mintali
se constata greutili foarte mari in folosirea functiei semiotice; vocabularul copiilor debili mintal este mai limitat comparativ cu normalii: este mai sirac in cuvinte-nofiuni care desemneazd unitifi temporale, mirimi, relalii spafiale, caracteristici psi hice.

ln vocabularul utilizat de debilii mintal predomini substantivele, trisdturi care se menline mai mult ca la normali; numdrul de verbe este mai mic ca la normali

coNcLUzil
Fraza, atdt in limbajul scris cit giin cel oral , se caracterizeazd la debilii mintal printr-un numir mic de cuvinte, precum gi printr-o construcfie defectuoasi din punct de vedere gramatical: lipsa de acord a verbului in numdr gi persoand cu

subiectul, omiterea subiectului, omiterea predicatu lu i, repetarea subiectului gi predicatului la sfdrgitul frazei.

coNcLUzil
PAni la un punct, particu la ritatea dislexo-d isgrafici este comund la debilul mintal gi copilul normal,
insA, spre deosebire de debilul mintal care se caracterizeazi prin distorsioniri la nivelul tuturor structurilor personalititii,

copilul normal prezinti o evolutie normala gi o interactiune corespunzAtoare la nivelul structurilor sale, cu particu laritatea ca, la un moment dat, in cursul dezvoltirii sale, manifestA aceasta inabilitate asupra cireia se poate interveni corespunzitor in procesul recuperator cu ajutorul unor tehnici gi strategii adaptate.

BIBLIOGRAFIE

1.

Burlea, G., BAlbAie, Y., Normal gi patologic in evolulia limbajului. Esentialul in logopedie, Editura "Spiru Haret" lagi gi Editura Tehnica-

2.
3.

lnfo Chigin6u, 2001 Burlea, G. , Tulburdrile limbajului scris'citlf, Editura Polirom, lagi, 2007, Yerza E., Tratat de logopedie, Editura Fundaliei Humanitas, Bucuregti, 2003

Tulburirile polimorfe
Alalia. Afazia.
$EF LUCRARI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICII.IA gI TARUACIE,,GR.T. POPA" IA$I
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi OCopyright. Toate drepturile de autor rezervate

ALALIA
grecescul ,,a" = ldrd $i ,,lalia" = vorbire

DEFINITII ,
tulburarea cea mai profundi de elaborare, de organizare gi de dezvoltare a limbajului intAlnitd la copiii care nu au vorbit niciodatd gi care nu se explici prin deficitul de auz, sau prin intArzierea mintali (Ecaierina Vregmag, Cornelia Stdnici - 1997). tulburare gravi de vorbire, determinate de factori nocivi care afecteazd mai mult sau mai putin zona centrali a vorbirii gi se caracterizeazd prin neputinla alalicului de a vorbi gi intelege in totalitate sau suficient, vorbirea altora, cu toate cd organele de receplie sunt sdndtoase gi insuficienlele mentale nu-s de tip oligofren (E. Verza - 1969)

tt Etiopatogenia,

t al
I

lt,^'.xi'.ir

Itrormonate
lconsecutiv, tulburdri

asfixice nutrilie

lca gi tulburirile cronice de

ALALIA
trei tipuri de alalie:

- CLASIFICARE

tr cu dominantd motorie, dispraxici;


cu dominantd senzoriali, disfazici; m ixti, se nzo rio-m otorie, d is praxo-d isfazici
Formele ,,pure" de alalie sunt greu de identificat in activitatea practicd.

Majoritatea subieclilor alalici prezintd un tablou simptomatologic mixt, care face dificild includerea fdri echivoc intr-o categorie sau alta.

ALALIA MOTORIE
D vorbirea spontani corespunzitoare nivelului vArstei cronologice e absenti sau e reduse la cdteva cuvinte, de obicei mono sau bisilabice.
este aproape imposibili ) subiectul reugegte sd pronunte foneme izolate: o vocale: a, o, u, 5, mai pulin e 9i i; o consoane: bilabiale, dentale gi uneori combinafii ale acestora in silabe.

fl vorbirea reflectati

Migcirile fono-articulatorii sunt imprecise, nesigure, dezordonate.

ALALIA SENZORIALA
disfunctie de percepere a mesajelor verbale gi de inlelegere a vorbirii, cu tulburiri consecutive de exprimare

E vorbirea spontand )' subiectul reugegte se pronunfe unele


sunete, silabe sau cuvinte, aparent

tr vorbirea reflectati
este de la cazla caz absentd, aproximativd sau ecolalice

corect
Ecolalia frecventi la mulfi dintre acegtia explici disfunclia intre perceperea mesajelor gi intelegerea semantici a lor.

DIAGNOSTIC
E Testarea auzului - otoscopia, audiograma, audiograma vocali,
respunsul auricular miogenic, etc.

sunt necesare investigalii complementare, care impun colaborarea intr-o echipi plu rid isciplinard

tr Exploriri radiologice

(RMN)

D Electroencefalograma (EEG)

tr Studiul genetic - atunci cdnd existi un suspiciuni asupra unui


teren familial predispozant.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL ,
surdo-muti

)nu aud niciodatd gi nu reactioneazi


stimuli auditivi-verbali Fo voce rigidd

la

)gAnguresc modulat intre 1-3 luni, iar mai tirziu mimica 9i gesturile lor sunt o reaclie selectivi la stimuli verbali, in functie de cunoagterea semnificaliei gi starea psihici }nu reactioneazd,la sunetele vorbirii, degi reaclioneazi divers la zgomote de aceeagi
intensitate. Fo voce sonord

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Deficien!i mintal

F inerlie in reluarea unei activitili intrerupte; F cuvdntul fixat gregit se menline aldturi de cel corect; F soliciti multe repetiri pentru invdfare;

Finfeleg gi executl sarcini, Fau gesturi 9i pantomimi corespunzitoare, Fsunt mai activi in terapie

DIAGNOSTTC DIFERENTTAL
mutismul electiv

)dobAndit Freversibil in condilii favorabile


de mediu, Fse manifesti in functie de situalie, persoane etc.

)sunt incriminati factori


educativi
)este congenitali, )cu caracter permanent (dacd nu se intervine cu terapie intensivi).

alalia

EXAMINARE COMPLEXA
pentru conturarea tabloului psihopatologic ) administrate probe ce perm it obf inerea informaf i ilo r referitoare la : Motricitatea

)generali

ifini

iaparatului fono-a rticu lator

|l--hb"j"t irnp'="i"]

)capacitatea de receptare lcomprehensiunea vorbirii celor din jur


pronu nlarea ronemeror )articularea / co-articularea

Eilttb"jrl

"-p*"i"]

)vocabu laru I )prezenta / absenta structurilor sintactice,

EXAMINARE COMPLEXA
pentru conturarea tabloului psihopatologic ) administrate probe ce permit obtinerea informatiilor referitoare la:

Atitudinea fati de vorbire

/ Atenlia / Perceptia / Reprezentarea / Memoria / Comportament / Activitdtile ludice

PROGNOSTIC
lndicatori
:

.i. vdrsta

de incepere a terapiei

ideal 3,5-4 ani; dupi 10-11 ani rezultatele terapiei sunt discutabile;
;

* * *

starea generali a copilului


alte tulburdri asociate

psihosomatice sau psihologice; intelect cvasi-normal, liminar sau

dezvoltarea cognitivi

deficienli mintali;

PROGNOSTIC
lndicatori :
.i.tipul de familie de provenienli:

) disociati,
monoparentali, > normali, > functionali / disfuncfionald;
.t atitudinea educativi in familie;

*nivelul de instructie 9i statutul socio-economic al familiei.

Demersul terapeutic in alaliile cu dominanfi motorie


Obiective generale: Formarea, organizarea gi dezvoltarea limbajului; D Formarea gi dezvoltarea motivatiei de comunicare prin cuvAnt; E Structurarea adaptativ-fu ncliona ld a personalitilii copilului. Obiective specifice:

E Formarea gi dezvoltarea auzului fonematic;

tr Dezvoltarea motricitdfii organelor fono-articulatorii ;


E Automatizarea migcdrilor articulatorii corecte; E Ed ucarea tactil-kinestezici; tr Educarea atentiei, memoriei, capacititilor cogn itive; tr Echilibrarea afectivi gi comportamentald.

Demersul terapeutic in alaliile cu dominanti senzoriali


Obiective generale: Formarea, organizarea gi dezvoltarea limbajului; E Formarea Si dezvoltarea motivaliei de comunicare prin cuvAnt; D Structurarea adaptativ-funclionald a personalititii copilului. Obiective specifice: EEducarea senzoriald - perceplii acustice, vizuale, kinestezice, tactile; D Educarea verbo-motorie -automatizarea migcdrilor articulatorii corecte; E Dezvoltarea operaliilor gindirii - analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea; E Educarea atenliei, memoriei, tr insugirea unui vocabular activ operational;

AFAZIA
gt.i qQcton = lipsa vorbirii

DEFINITII ,
termenul de afazie, in inlelesul actual, a fost introdus in literatura medicali in 1865 de Arniand Trousseau: O perturbare a codului lingvistic, fiind afectati codarea (nivelul

expresiv) gi/sau decodarea (nivelul intelegerii).


Aceastd tulburare nu se datoreazd unei stdri demenliale sau deficienle senzoriale, unei disfuncfii senzoriale sau disfunclii a musculaturii faringolaringiene, ci unei leziuni cerebrale, localizate sau difuze, de origine musculard, traumatici sau tumorali.

Studii asupra afaziei


Paul Broca, 1865,

rezultatele observati ilor anatomo-cli n ice ficute asupra pacientului Leborgne V constatd o leziune circumscrisi
la "piciorul
V celei de a treia

circonvolutiuni

frontale"
V

in emisfera cerebrali stdngi, unde localizeazd


V

"centrul" limbajului articulat

Prima autopsie a lui Paul Broca: Ernisfera cerebrali stangd a pacientului Leborgl?e (desen de Pierre Marie)

Studii asupra afaziei


Carl Wernicke ,1874
o alti formd de tulburare a vorbirii, care, spre deosebire de cazurile lui Broca, se caracterizeazd prin V tulburarea infelegeri limbajului, in timp ce vorbirea proprie easte posibild, insd plind de gregeli V denumegte aceastd formd V "afazie sensorialS" V apdruti in urma unei leziuni in zona "primei circonvolutiuni temporale", rezervAnd pentru cazurile descrise de Broca termenul de "afazie motorie".

Studii asupra afaziei


HUGHLINGS JACKSON , 1866

aplici teoria sa asupra disoluliei funcliilor cerebrale ierarhizate


studiul limbajului
V

la

in cazul afaziei nu este vorba de pierderea "imaginilor verbale" ci de imposibilitatea realizirii "limbajului propozitional".
PIERRE MARIE, 1906

contestd doctrina clasici a "centrilor preformati ai imaginilor verbale" V consideri afazia drept alterarea unui deficit intelectual specializat privind limbajul.

Studii asupra afaziei


HENRY HEAD , 1926

nu admite o delimitare stricti intre aspectele motorii si cele senzoriale ale limbajului V consideri afazia drept manifestarea unui defect in formularea si expresia simbolici.
KURT GOLDSTEIN , 1948

consideri cd cea mai inalti proprietate

a substanlei cerebrale ar fi

funclia de simultaneitate
V care dispare in imprejurdri patologice, cum ar fi si afazia, V intreaga configuralie a bolnavului , "comportamentul abstract", devine modificati, nu numai vorbirea.

Etiopatogenia

E Procese expansive
intracraniene, tumori cerebrale benigne sau maligne, primitive sau metastatice.

tr Boli infeclioase ale creierului 9i meningelor: abcese cerebrale,


encefalite.

tr Boli degenerative:

Boala Alzheimer, afazia primari progresivd.

AFAZIA

- CLASIFICARE

patru forme clasice Dupd localizarea lezionald:

cu dominante expresive , (tip Broca) ; ) cu dominante receptivsenzoriale, (tip Wernicke ) ;

amnestici tr globald,

AFAZIA BROCA

Localizarea lezionald:

Piciorul celei de a treia circumvoluliuni frontale din emisfera cerebrali dominanti pentru vorbire (in majoritatea cazurilor cea stAngi) 9i substanfa albd subiacentd, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zoni irigatS de artera prerolandicd, ramuri a arterei cerebrale mijlocii.
NEURAL PATHI['AY
THE WR]TTEN WORD

BROCA'S

AFAZIA BROCA

Sim ptomatolog ie:

Earticularea cuvintelor defectuoasd;

tr construclii gramaticale incorecte;


D debit verbal incetinit;

trintonaliile melodice adecvate textulu i inexistente;

E scrisul este defectuos, in parte 9i prin sldbiciunea mAinii


drepte;

tr inlelegerea vorbirii este pulin sau de loc afectati;


D pacientul este congtient de dificultilile avute, reaclioneazd
depresiv;

fl

comunicarea este redusi in primul rAnd datoritd incapacitilii de expresie.

AFAZIA WERNICKE

Localizarea lezionali:

Circumvolu!iunea temporald posterioari 9i cea parietali inferioard in emisfera cerebrali dominanti pentru vorbire (in majoritatea cazurilor de partea stingi). Zoni irigati de artera temporald posterioard, ramuri a arterei cerebrale mijlocii.
\E_lrL ol--,,1/ ;01

--:

soo(!'.. !10?D

V/ERNICKE'S

AFAZIA WERNICKE

Sim ptomatolog ie:

tr lipsd de inlelegere a limbajului, in cazuri grave "surditate verbali";

pAnd la

D vorbirea cu debit normal, uneori accelerat;

tr produclia verbali lipsiti de inleles


D
prezenla parafaziilor semantice
articu larea sunetelor normald;
;

D incapacitate de a inlelege limbajul scris (alexie);

tr pacientul este de cele mai multe ori incongtient de


defectul sAu gi are o dispozifie afectivd disforici;

fl

capacitatea de comunicare este grav alterati

AFAZIAAMNESTICA
Localizarea lezionali:

Gyrus-ul angular, uneori leziuni ale ariilor prefrontale de


partea stdngi.
I
Angvlgr Gyrus

vN -r( l- t

SimPtomatCopifl ,,ltatea gesirii c uvA ntu lu i adecvat cu aparilia de parafazii apropiate de sensul cuvAntului dorit; ) tulburdri discrete ale in!elegerii semantice; ) vorbirea reflectati

nealterati; cititul cu voce tare nealterat; capacitatea de comunicare doar discret limitati.

AFAZIA GLOBALA

Localizarea lezionalS:

Leziunile cerebrale intinse, cuprinz6nd atat zonele anterioare (Broca), c6t 9i cele posterioare (Wernicke, circonvolutiunea supramarginald) ale
lim baj
u

lu i

totali

EEB-iCitF,fi i-d e v o rb i re

gi de inlelegere, aI scrisului 9i cititului ; > un rudiment de limbaj automat, in special sub forma exclamalilor emolionale; > frecvent este asociata cu un deficit motor grav

F. Comunicarea verbalS este practic imposibilS. Prognosticul unei recuperiri a limbajului este foa rte rezervat.

AFAZIA

- CLASIFICARE

alte forme de afazie

) ) )

Afazia de conducere

Afazia transcorticald motorie

;
)1r'rl

Afazia transcorticali senzoriali

Afazia transcorticald mixtd

Afazia de conducere Descrierea leziunilor cerebrale care sunt la originea acestei forme de afazie este controversati. Unii cercetitori suslin cd ar fi vorba de o distrugere a fascicolului arcuat, care unegte aria luiWernicke cu cea a lui Broca. in unele cazuri s-au constatat leziuni ale cortexului auditiv, ale insulei lui Reil sau in circumvolutiunea supramarginali.
Sim ptomatolog ie:

Localizarea lezionald:

)vorbire spontand fluentd, nealteratd dar cu o dificultate extremd in


a repeta cuvintele sau frazele percepute; I inlelegerea verbald este pistrati.

Afazia transcorticali motorie


Leziunea responsabili este situat5 inainte de aria lui Broca, in regiunea prefrontale, afectind sistemele axonale care se proiecteaze pe structurile profunde eferente.

Simptomatologie asemindtoare cu cele ale afaziei Broca, dar vorbirea repetati este intactd, iar agramatismul poate fi mai pulin pronuntat.

Afazia transcorticali senzoriald


Leziunile constatate afecteaze lobul parietal inferior de partea stangd, izoland zona posterioard a limbajului (Wernicke) de restul cortexului cerebral.
o tulburare a inlelegerii limbajului oral si scris, iar pe plan expresiv, fie o producfie verbale fluente, fie ugoare modificiri calitative (parafazii,

disortografii).

Afazia transcorticalS mixtd

se manifesti ca o afazie globali, repetilia cuvintelor gi propoziliilor este inse conservata.

Tul[urifile limbaiului hazate [c


disluncfii Rsihice I autismull.
grr lucnAnr
DR. GEoRGETA BURLEA

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE ,,GR.T. POPA" IASI


Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi @Copyiight. Toate drepturile de autor rezervate

Particulailtili ti[icc ,,tulburifilor autiste de contact afectirf':

)
>

izolarea autisti extrem5 nevoia obsesivi gi anxioasi de imuabilitate (,,sameness")"

mutismul sau existenta unui limbaj fSri valoare comunicativ5 aparentS, c5ruia i se asociazE adesea impresia de surditate (,,defness")
unei ,,fizionomii inteligente" care ar dovedi o ,,buni potenti intelectuali" - manifestati cu deosebire prin reugite mnezice sau uimitoare performante in domeniul organizirii spatiale

)' existenta

precocitatea v6rstei la care apar tulburlrile

WX:K

Autismul
V

&Xre

wai'

distruge ceea ce are omul cel mai de preg: posibilitatea de a comunica cu cel5lalt

Glasificiri actuale intemafionalein uigoare


> >
DSM-lV (199a) a AsociafieiAmericane de Psihiatrie CIM-10 (1993) a Organizaliei Mondiale a SinitSlii

plaseazi autismul in

tulburSri ce afecteazS dezvoltarea

>

CFTMEA, 1988

considerd autismul

formi particularS, foarte precoce

gi extrem de

invalidanti, a psihozei infantile

llSM-lU/ criterii ile diagnosticare

) ) ) )

o alterare calitativd a interac$iunilor sociale; o alterare calitativd a comunicdrii;

un caracter limitat, repetitiv gi stereotip a

compoftamentelor, intereselor gi activitdtilor;


o int6rziere sau un caracter anormal a functiilor incep6nd cu v6rsta de trei ani

Autismul. Inoteze etiologice:

teoriile psihogenetice/ mecanism de apdrare a copilului fatd de un mediu ostil, reprezentat in


general de mamd

)teoriile organice gi cognitive )etiologii multifactoriale


biologici gi de mediu
a autismului/ factori

- UARSTA IIE IITBUI A AUTISMU1UI I]ITA]{II1

s
r primulcriteriu
de diagnosticare clasificarea OMS (CIM X)

debutulinainte de 30 de luni

r Variatii impoftante > v6rsta

la care se manifesti primele semne de autism

r Diagnosticul de autism formulat la 2 ani


se reg5segte la 3

aniin proportie de72o/o

Semne [rGGoGG:
lipsa de interes a bebelugului pentru interactiunile sociale;
tr

anomalii ale privirii, anomalii ale adaptirii tonusului;

tr

u tulburiri de somn; n tulburdr! de alimentagie

II{STRUMT]IT OT IIEPISTART PRTGOGT

l(

S. Baron

Cohen

chestionar/ CHAT-ul /evalueazi in primul r6nd 3 compoftamente

intrebSri puse pirintilor o 5 itemi care vizeazd examinarea ficuti de medic sau de orice specialist pentru copii de v6rstd foarte micd
q9

> nu este suficient pentru stabilirea diagnosticului de

autism nu regleazi problema instrumentelor de diagnosticare pentru copiii sub 18 luni

simptome / manifestlri direct observabile


Preferi spa{iile bine structurate cu aceleagi aranjamente spa{iale,
are aversiune pentru schimbare

Are dificulti{i in perceplia timpului (succesiune, durati)

Are ten{in!5

spre hiperactivitate (sare in sus, se invirtegte, arunci obiectele pe jos, iqi fluturI gi / sau risucegte degetele, iqi loveqte capul de obiecte etc.)

Prezinti probleme semnificative in stabilirea comunicirii nonverbale: privirea ochi in ochi, adecvarea expresiilor faciale la context etc, Firi contact vizual, el pare sd nu participe, sd nu fie interesat sau si nu il audl pe vorbitor.

simptome / manifestiri direct obserryabile


Prezinti atenfie selectivi (este atras de obiecte lucioase sau in migcare pendulari sau circularil

Nu in{elege modelul prin care se stabilegte rela{ia dintre diverse lucruri, agadar invlfarea este fragmentatd gi legati de anumite contextel

comunice gi nu inlelege cum cei care vorbesc se folosesc de limbaj, in mod pragmatic, pentru a crea o diversitate de semnificafii;

Copilul cu autism nu gtie cum

si

simptome / manifestiri direct observabile


Deqi gtie sd scrie, sE citeascE,

intAmpini dificultifi in inJelegerea

unui text.

Comportamentele copiilor cu autism pot fi similare; numitorul comun este caracterul Ior repetitiv sau limitat.

Are interese (care se inscriu in parametri anormali fie prin intensitate, fie prin focalizare); exemple: interes accentuat pentru reclamele TV, preocupare intensi pentru jocuri de asamblare, fascina{ie pentru calculatoare sau pentru informafii dintr-un singur domeniu (de exemplu: meteorologia).

il. ApoRTUl locopEUH ilr iilGnurnrfi C0pllUlUt


AUTIST

l( tulburirile

de limbaj 9i de comunicare mai caracteristice ale autismului

semnele cele

,\( competentele comunicative > evolueazi (se perfectioneaz6 9i se normalizeazi) de la nagtere p6ni la vArsta adulti
procesul de comunicare ) rddicinile in primele interactiuni intre bebelug gi mami

)(

Autigti

mod de comunicare:

)'

neobignuit, diferit, blocat

prin utilizarea mijloacelor de obicei non- convenlionale

> corespund unei logici propriide

viat5, apiruti din felul lor deosebit de a intelege lumea.

)(

logopedul

in echipd pluridisciplinard

) )

evalueazd tulburdrile de comunicare

stabilegte diagnosticul personalizatd pentru fiecare copil

)elaboreazi unui program de intervenlie

)( cdmpul de actiune a logopedie:

o procesul de comunicare intersubiectivi in ansamblu

o dimensiunea

comunicdrii non verbale

tr comuntcarea

preverbald

flluffiTlIU]BUNIRIOR
confi rmarea diagnosticului

V
evidentierea criteriilor specifice ale autismului infantil

V
inscrierea c6t mai repede posibil intr-un proiect terapeutic global il individuallzdt
Examenele somatice:

s clinic, ORL, oftalmologic, neurologic, genetic, metabolic

Iualuarea l0go0cdici ua Gu0tinde doui momente distincto:


O discutie cu pirintii: n anamneza clasicd o aflarea modului in care comunic5 copilul

O observare a comportamentului 9i a

situatiilor

interactive:

o cu ajutorul inregistr5rilor video o in cadrul unei situatii de joc semi-structurat u intr-o inc5pere amenajat5 pentru filmare, din spatele unei oglinzi transparente. o o secvent6 cu pSrintii, una cu educatoarea care propune un numbr de activitSti ludice, inspirate din itemii PEP

lualuatea logorcdiei urmitegte:


)
V

motricitatea global6 > privirea

atentia fafi de cei din jur ) interactiunea > jocul > comunicarea non-verbali
comunicarea verbali > intelegerea verbalS 9i non-verbali capacitif ile cognitive

>

auzul imitarea

alternanta

> comportamentul

limbajul scris

DE M ERSU

RI

RECU PERATORII

logopedul
V explicd pSrintilor gi profesionigtilor V

dificultdtile de comunicare ale copilului


9i consecintele acestora V
O acliune cat

maitimpuriu posibild

V nu reeducare ci educare a limbajului

logopedul
V sensibilizeaz5 pErintiiin a observa in ce fel comunicS

copilul lor

V s5 recunoasci tentativele de

comunicare priviri lSturalnice, zAmbete, migc5ri ale corpului (chiar gi cele mai neinsemnate), stereotipi i, mimic6, sunete, zgomote, ecolalii pentru

V r5spunde in mod adaptat

momentul anunf5rii diagnosticului nu poate fi evitat


V

antreneazi un adevirat traumatism

douS conditii: a pErinfii trebuie si primeascd o informatie adeviratS/ starea specifici a copilului bolnav de autism n sE fie in rnisuri s-o !'ecepteze"

Pe parcursul terapiei

principii:
u

Adaptarea mediului inconjuritor;


o

Amenajarea spatiului;

o Materializarea timpului;
o Simplifi carea informatiilor;

u Redundanta informatiilor;
u Uti lizare m ij loacelor au gmentative (gestu ri, fotog rafi i,

pictograme, scrisul..,);
q Materializarea conceptelor.

ut

tMPoRIAltlA IUCBUIU|

PE

tM|TAnt

iil IHAptA r0GopI0tCA

imitarea
V

dou5 functii mari


V

u o functie de comunicare o una de achizitie (de invitare)

>< PIAGET/

existi o filiatie directl ce merge de la imitarea senzomotrici c5tre imitarea am6nat5 pentru a atinge inceputurile reprezentirii mentale propriu-zise
in primele luni de viati ale copilului ) bazele cognitive pragmatice ale comunicirii
gi

V procesul de interac{iune mami / bebelug F imitarea - rol important

cERcETARTLE LUr NADEL AsupRA rMrrARrr

in nl rnerlel an or

vrryi

- Cadrulteoretic de studiu
Y

gi ipoteza de plecare

Ipoteza
V

valoarea comunicativd a imitdrii directe gi reciproce intre copiii de aceeagi v6rstd, mai ales in cursul celui de al treilea an de viatS V o interacliune intre doui persoane in care fiecare o influenteazS pe cealalti gi modifici in acest fel relatia dintre ele.

procesul interactional
V

geneza

identititii de-a lungul schimburilor

cu o

alti

persoanS.

EXPERIMENTUL lui NADEL

NADEL

protocol experimental original: ,,s i tu a lie desch isd co n tro Ia td "


V

aceasti situatie nu se vrea a fi stresantS, iar adultul nu este,,vizibil"


V

evidentiate cinci tipuri de compoftament:


V

obiectelor n activititi asupra obiectelor E emisii non verbale o emisii verbale tr emisii emotionale vocale, socialmente orientate.
tr apucarea

- Rezultate
gase puncte: V
,

o se

cautd obiecte similare cu cele alese

o situatia in care un copil alege obiectele identice cu cele ale partenerului

(partenerilor) > cea mai privilegiatS,

simultaneitate in deplasarea in comun a obiectelor,

o rolul de model sau de imitator nu-i deloc fix gi schimbarea acestor roluri > caracteristici pentru acelagi copil gi pentru aceeagi secvenli de

interactiune.
o utilizarea valorii ,,sociale" a obiectelor

> predominanti.

o se vorbegte rar, cu emisii scude; conlinutul verbal al schimburilor intre copii > legat de preocuparea de a fi imitat sau de obiectivul de a imita.

lucrdrile lui NADEL demonstreazd

imitarea, directS, imediati gi sincronS,


V

formd de comunicare predominantd in schimburile paritare interindividuale, in cel de-al treilea an de viafd
V

definiti operational
V

rezultat al unei ciutdri de similitudine cvasi sincrond a productiilor, indiferent de continutul lor - verbal sau motor

lmitarea V activitate complexi care face apel, in realizarea sa funclionali, la alte capacitifi.
V are nevoie de: V
qO

motricitate satisf5cdtoare: o bunE coordonare a gesturilor ;

o O vedere

adaptatir contact ochi in ochi gi urmirirea din priviri pentru a percepe 9i a imita gestul celuilalt;

o Un auz bun: a capta 9i a se orienta spre sunet pentru a-l reprod uce.

STABILIREA UN EI COMUNICARI AUGUMENTATIVE

Limbajulverbal
V

forma de comunicare umand cea mai elaboratS, cea mai conventionalS dar gi cea mai simbolic6 q formd pafticulard de comunicare
tr

c6nd achizitia sa nu este posibild, sau este extrem de limitatd


V ne intoarcem spre alte forme de comunicare

Unele persoane cu autism V nu vor avea acces la comunicarea verbald

V necesar un sistem alternativ


Logopedul

Vindrumi o s5 se recurg6 la modificdri ale procesului de invdtare, la anumite proceduri O"#i;t;::, striine interactiunii

semnele faciliteazd V invitarea limbajului verbal


V o Gesturile naturale, p semnele din Limbajul Semnelor, u gesturile de sprijinire a

pronuntiei n modificSrile de intonatie, o fotografiile, o imaginile, o pictogramele, o supodurile grafice,

intelegerea mesajului.

utilizarea gesturilor necesiti unele abilitdfi: V


o o buni gi precisi motricitate o o capacitate de imitare nu toli copiii vor fi capabili

si invete prin asemenea

metode

Comunicarea plurimodali, comunicarea simplifi cati, lent5, repetitivi V n un sentiment de continuitate o de intelegere a lumii noastre,

VIII.
si

CONCLUZII

logopedul Y
se bazeze, pe o

dubli referinti : q de deEoltare


n neuropsihologici

alege materialul plecind de la simplu la complex in funcfie de capacititile cognitive ale copilului. va utiliza mijloacele reeducative cunoscute gi folosite in alte patologii (schita oral5, intrebiri inchise, ajutor contextual, gestul de sprijin,..)

progresul gi mijloacele de reeducare )definite prin capacit5tile copilului, cu respectarea etapelor de achizitie

Terapia logopedici V nu se gterge handicapul V Terapia logopedici

V o dezvolti diferitele fundii


o
E

ale limbajului prin stimuliri multimodale, multisenzoriale

favorizeazi comunicarea verbald sau non verbalS

propune alte mijloace de comunicare daci copilul nu poate dezvolta un limbaj oral
V a-l conduce pe bolnav V cea mai inalti autonomie posibilS