0% au considerat acest document util (0 voturi)
21 vizualizări3 pagini

Mojeșii

Documentul descrie etnografia poporului indigen mojeño din Bolivia, inclusiv originea etnică, locația geografică, organizarea socială, activitățile economice și credințele religioase.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
21 vizualizări3 pagini

Mojeșii

Documentul descrie etnografia poporului indigen mojeño din Bolivia, inclusiv originea etnică, locația geografică, organizarea socială, activitățile economice și credințele religioase.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

2.

- ETNOHISTORIA
Din motive necunoscute, între anu1500iar el800 î.[Link] agricole de
origineArahuacoprovenind din ținuturi joaseSurinam) au abandonat habitatul lor și au migrat
spre vest și sud purtând o tradiție ceramică incizată. Moxos care au făcut parte
de această curentă de populație, au construit canale de irigație și terase de cultură, precum și
situri rituale.
Poporul mojeño este format dintr-o mare diversitate de grupuri etnice, cu o
rădăcină lingvistică comună, o mobilitate intensă în spațiu, atât din motive de
supraviețuire (râuri, fauna) ca religios. Satele aveau un lider local și
au demonstrat o mare autonomie între ele.
La etnia mojeña a fost importantă înainte de secolul XVII, deoarece se estima o populație de
350.000 de persoane, din care un procent ridicat a scăzut în timp ca urmare a
boli introduse de spanioli.
Cuvântul Moxos urmează o variantă a legendelor despre „El Dorado”, motivația principală
pentru expedițiile în căutarea Moxos, Țara de Aur.
3.- UBICAȚIE GEOGRAFICĂ
Poporul indigen mojeno din departamentul Santa Cruz se află situat în
orile râurilor Ichilo și Grande, partea de nord-vest a rezervului forestier El Chore, în
provincile Ichilo și Guarayos și în municipalitățile Yapacaní și Puente.
În prezent, moșii locuiesc îndepartamentul Beni, în Teritoriul Multietnic al
Pădurea de Chimanes și în zona deparcul național Isiboro Sécure.
4.-POPULAȚIE Ș I NUMĂR DE LOCUITORI
Populația Mojeña din Departamentul Santa Cruz este de 678 de persoane, distribuite în
șapte comunități.
Zona Rio Ichilo Zona Rio Grande
1. Alto Pallar 19 familii 1. El Carmen “A” 25 de familii
2. Corte Hondo 17 familii 2. El Carmen “B” 23 familii
3. Pericolul 27 de familii 3. Palermo 19 familii
4. Combate 29 familii
5.- ORGANIZARE
Organizarea socială a Moxeño se bazează pe familia nucleară. Comunitățile sunt
formate din 10 până la 30 de familii în majoritatea cazurilor, cu câteva excepții, unde se
se grupează mai mult

6.- ACTIVITATE AGRICOLĂ


Activitatea economică a mojeño este diversificată, activitatea lor de bază fiind
agricultura și pescuit; munca este realizată în mod familial. Producția este la scară mică
escala (porumb, orez, fasole, banane, ananas etc.) și este destinată în mare parte la
autoconsumul; uneori se realizează barterul.
7.- RELIGIE MITOLOGIE.
În Mojeños este prezentă credința în zeii muntelui sau ai apelor. Orice ființă de
natura are „stăpânul” său care o protejează și cauzează daune celor care încalcă normele.
8.- LIMBA
Rădăcina lingvistică a limbii Mojeña este Arawak. Unele termeni mojeni cuvinte în
Cuvinte în Mojeño Castellano:
Yo, eu Femeie esenă
El nuti Sol saache
Ella ema Luna coje
Bărbat achane Apă une

S-ar putea să vă placă și