EPUIZARE ÎN RÂNDUL ASISTENTELOR MEDICALE

Examinarea cauzelor, strategiilor de adaptare ș i prevenire.

O Revizuire a Literaturii

Ndawula Maria
Teză de diplomă
Licenț ă în Asistenț ă Medicală

2012
TEZA DE LICENȚ Ă
Departamentul de Sănătate ș i Muncă Socială Arcada

Program de studii: Asistenț ă medicală 2012

Numărul de identificare: 15424

Autor: Ndawula Maria
Title Epuizarea în rândul asistenț ilor medicali. Examinarea cauzelor, a modurilor de a face faț ă

strategii ș i prevenire

Supervizor (Arcada): Pamela Gray

Comandat de: Spitalul Mengo: Ș coala de asistenț ă medicală ș i maternitate

Epuizarea apare ca rezultat al lăț irii diferenț ei între individ ș i cerinț ele locului de muncă.
Îngrijirea este inevitabil o muncă solicitantă ș i stresantă într-un mediu organizaț ional complex.
Stresorii suplimentari, cum ar fi epuizarea, au un impact sever asupra bunăstării asistenț ilor medicali, siguranț ei pacienț ilor ș i
organizaț ia de sănătate ca un întreg. Principalul scop ș i obiectiv al acestui studiu este de a examina
prevalenț a epuizării profesionale în rândul asistentelor medicale, explorează cauzele ș i ce se poate face pentru
gestionarea ș i prevenirea epuizării printre asistentele medicale. Acest studiu este o revizuire a literaturii de 14
articole. Două cadre teoretice sunt utilizate în acest studiu, care sunt> cerinț ele locului de muncă-
Modelul resurselor ș i teoria Maslach privind epuizarea. Rezultatele acestui studiu indică că
burnout prevalează în rândul asistentelor medicale care lucrează în diferite medii în diferite părț i ale
lume. Factori ocupaț ionali, organizaț ionali, psihografici ș i sociodemografici în acest sens
ordinele contribuie la epuizarea personalului infirmier. Cauzele epuizării nu se limitează doar la
indivizi, dar ș i factori de conducere ș i organizare. Factorii ocupaț ionali, cum ar fi
munca în schimburi, volumul de muncă, claritatea rolului ș i ambiguitatea s-au dovedit a fi cauza principală a epuizării
printre asistentele medicale. Rezultatele acestui studiu indică de asemenea că epuizarea este un fenomen gestionabil
condiț ie care poate fi de asemenea prevenită. Gestionarea ș i conducerea bună, dezvoltarea
mediu de practică pentru asistente, intervenț ii pentru reducerea stresului, alegeri bune de stil de viaț ă, emo-
inteligenț a emoț ională, emoț ia ș i strategiile de coping axate pe probleme sunt legate de performanț a ridicată la locul de muncă
satisfacț ie, mai puț in stres ș i, prin urmare, reducerea probabilităț ii de epuizare în rândul asistenț ilor medicali. În
recomandare, instituț iile ș i colegiile de nursing ar trebui să includă educaț ia pentru gestionarea stresului
cation în curriculum datorită naturii inevitabil stresante a profesiei de asistent medical.
Mai multe cercetări despre variabilele psihografice ș i sociodemografice ș i rolul lor în
cauzarea burnout-ului este, de asemenea, foarte recomandată.
keywords Epuizarea profesională
Numărul de pagini: 48
Limba: Engleză
Data acceptării:

2
Conț inuturi
1 7

2 BACKGROUND.....................................................................................................9

2.1 Epuizare
2.2 Infirmiere și epuizare .............................................................................................. 11
2.3 Consecințele epuizării în rândul asistentelor medicales ................................................................... 13

3 CADRUL TEORIC...........................................................................15

3.1 Modelul cerințe-resurse pentru locuri de muncă................................................................................. 15

3.2 Teoria Maslach asupra epuizării ................................................................................... 17

4 OBIECTIVE Ș I ÎNTREBĂRI DE CERCETARE.20

5 METODOLOGIE

5.1 Colectarea datelor............................................................................................................. 20

5.2 Analiza datelor............................................................................................................... 24
5.3 Considerații etice ................................................................................................. 25

6 REZULTATS ............................................................................................................26

6.1 Cauze și factori de risc ai epuizării în rândul asistentelor medicale ............................................. 26

6.1.1 Variabile psihografice. .....................................................................................27

6.1.2 Variabilele organizaț ionale.......................................................................................28
6.1.3 Variabile ocupaț ionale. ........................................................................................28
6.1.4 Variabile sociale ș i demografice. .............................................................................31
6.2 Intervenții și strategii de adaptare .............................................................................. 31
6.2.1 Managementul asistenț ei, organizare ș i conducere la toate nivelurile .........................32
6.2.2 Dezvoltarea mediului de practică pentru asistenț i medicali .......................................................33

6.2.3 Intervenț ii de reducere a stresului: Retreaturi ș i escapade de team-buildings ..............35

6.2.4 Stil de viaț ă ................................................................................................................35
6.2.5 Reț ele sociale ș i suport în afara muncii...........................................................35
6.2.6 Inteligenț a emoț ională ș i Conș tiinț a de sine ..........................................................36
3
 6.2.7 Strategii de coping concentrate pe probleme ș i pe emoț ii.

7 DISCUȚIE ......................................................................................................37

7.1 Corelarea constatărilor cu cadrul teoretic .................................................................. 38

8 40

8.1 Puncte tari, limitări și recomandăris .............................................................. 41

9 REFERINȚE ....................................................................................................43

Anexa 1 INVETARUL DE epuizare MASLACH (MBI)..........................................50

4
Tabele

Tabelul 1: Factori luaț i în considerare pentru criteriile de includere ș i excludere……………………….22

Tabelul 2: Liste de articole alese pentru revizuirea literaturii…………………23

Tabelul 3: Cauzele epuizării profesionale în rândul asistentelor medicale………………………………………….26

Tabela 4: Strategii de adaptare pentru epuizare…………………………………………………..32

Tabelul 5: Factori de risc ai epuizării ș i măsuri de contracarare…........................................................39

Figuri
Figura 1: Ilustrarea modelului Cerinț e-Resurse ale locului de muncă…………………………….17
.
Figura 2: Cele trei dimensiuni ale epuizării………………………………………..18

Figura 3: Procesul de colectare a datelor…………………………………………………………21

Diagramă

Diagrama 1: Modelul de cerinț e ș i resurse ale locului de muncă…………………………………………16

5
 Cuvânt înainte

Întotdeauna pare imposibil până nu este făcut.

A fost o călătorie incredibilă ș i minunată pentru mine. Acest proces nu a fost întotdeauna
munca este uș oară, dar dificultatea ș i dedicaț ia dau întotdeauna roade. Am învăț at atât de multe pe parcursul acestui proces.
am realizat ș i am savurat să scriu această teză. Sper că cititorii găsesc această lucrare utilă ș i plăcută.
Mulț umesc lui Dumnezeu pentru că mi-a dat forț a ș i înț elepciunea de a îndeplini această lucrare.

Mulț umiri speciale ș i recunoș tinț ă pentru cel mai bun prieten ș i dragul meu soț , Fred Zujejo, care a fost un
un sistem de sprijin puternic pe parcursul acestui proces. Dragostea, încurajarea, răbdarea ș i sprijinul tău
au făcut această călătorie posibilă, distractivă ș i plăcută pentru mine.

6
1 INTRODUCERE

Asistentele au responsabilităț i enorme ș i se confruntă cu provocări imense (Donley R, 2005).

se raportează că asistenț ii medicali sunt mai predispuș i să dezvolte stres decât alte profesii din domeniul sănătăț ii

(Aiken et al, 2001). Epuizarea este din păcate una dintre provocările cu care se confruntă mulț i infirmieri în diferite

părț i ale lumii se confruntă astăzi (Poghosyan et al 2010). În 2013, Serviciul Naț ional de Sănătate (NHS)
în Anglia a fost publicat un raport despre asistentele care părăsesc profesia din cauza stresului profesional ș i a
abilitatea de a oferi asistenț a medicală evaluată de asistentă de bună calitate. Colegiul Regal al Asistenț ilor Medicali a dezvăluit că într-un

un sondaj efectuat în 2013, implicând 10.000 de asistente, 62% dintre ele s-au gândit să demisioneze din
locul lor de muncă anul anterior invocând stresul. 61% au menț ionat programul aglomerat ca fiind un obstacol în a oferi
furnizând îngrijire de bună calitate ș i 83% au simț it o creș tere a volumului de muncă, ceea ce a dus la părăsirea a 5000 de asistente.

profesia într-o perioadă de trei ani (RCN 2013).

Un studiu multicountry, transversal, realizat în 10 ț ări europene, implicând 23.159

infirmierele care lucrează în secț iile de chirurgie ș i medicină au raportat niveluri ridicate de epuizare între infirmiere

ț ări diferite: 42% Anglia, 22% Finlanda, 25% Belgia, 30% Germania, 40% Polonia, Irlanda
ț ară 41%, Norvegia 24%, Spania 29%, Olanda 10% ș i Elveț ia 15%. Intenț ia de
părăsirea profesiei a fost de asemenea mai ridicată în rândul asistentelor medicale care experimentau epuizare (Heinen et al, 2013).

Un articol publicat de CBC Radio Canada a raportat că 40% dintre asistenț ii medicali din Canada care au participat la o

studiul a experimentat epuizarea zilnic ș i 25% nu ar recomanda rudelor sau celor dragi
la spitalul unde lucrează (CBC Radio-Canada 2013). În Michigan, 42% dintre asistente au raportat că doresc
a renunț a la profesia de asistent medical după una până la 10 ani, conform unui sondaj din 2013 realizat de Mich-

Centrul Igan pentru Nursing (Nurse Naț ionali Unite 2015).

Epuizarea este o problemă în domeniul asistenț ei medicale. Aceste studii ș i altele indică prevalenț a epuizării în
profesia de asistentă medicală. Epuizarea are un impact negativ asupra performanț ei individului (Maslach
et al 2001). Pentru asistente, aceasta este o informaț ie crucială, deoarece afectează direct bunăstarea ș i vieț ile pacienț ilor

în pericol, precum ș i încălcând codul de etică pentru asistente. Unele dintre elementele din acest cod
se cere asistentelor să:

7
 Promovarea sănătă ț ii ș i siguran ț a pacien ț ilor reprezintă o advocate.

2. Dezvoltarea propriei competen ț e pe parcursul practicii, precum ș i con ș tientizarea propriei sănătă ț i.

3. Participarea activă ș i contribu ț ia la cercetarea ș i dezvoltarea nursingului

4. Colabora ț i cu al ț ii din echipa de îngrijire a sănătă ț ii pentru a promova sănătatea ș i siguran ț a pacien ț ilor
(Consiliul Internaț ional al Asistenț ilor Medicali 2015).

Cum pot asistenț ii medicali care experimentează epuizare să participe activ la promovarea sănătăț ii ș i la pro-
oferi îngrijire de bună calitate? Cum pot asistentele medicale care se confruntă cu epuizarea emoț ională ș i depresia

personalizarea poate să răspundă nevoilor emoț ionale ale altora? Acestea sunt toate întrebări importante
asta ar trebui să fie abordat.

Conform Organizaț iei Mondiale a Sănătăț ii (OMS), India are nevoie de 2,4 milioane de asistente medicale.
naț iunile bean au un raport asistent medical/pacient de 1,25 asistente pentru 1000 de oameni. Există 17 asistente pentru

la fiecare 100 000 de oameni din Malawi (OMS mai 2010). Pe 25 februarie 2015, Dr. Peter Carter,
Secretarul General al Colegiului Regal de Îngrijire (RCN) din Marea Britanie a abordat problema îngrijirii.
lipsă menț ionând că este într-adevăr o problemă foarte mare, cu pacienț i aș teptând pe targă pentru
ore pentru a primi tratament, precum ș i condiț iile precare de muncă ale asistentelor (RCN 2015). Mai mult
asistentele medicale din lume sunt necesare ș i totuș i unele se gândesc să părăsească profesia, ceea ce va
intensifică problema deficitului de asisten ț i medicali ș i pune presiune asupra asisten ț ilor medicali care lucrează (Heinen et al,

Ar trebui organizaț iile de sănătate să rezolve provocările dăunătoare din nursing, cum ar fi epuizarea? Absolut

absolut.

Obiectivul principal al scrierii acestui articol este de a atrage atenț ia asupra problemei sindromului de burnout în rândul asistentelor.

exploraț i cauzele ș i ce poate fi făcut sau ce se face în prezent pentru a gestiona această problemă. Altceva
Scopul acestui articol este de a crea conș tientizare în rândul studenț ilor la nursing cu privire la problema stresului ș i a epuizării.

în profesia de asistenț ă medicală ș i sperăm să găsiț i strategiile de adaptare utile în viitor. Această teză
documentul este comisionat de Spitalul Mengo (cunoscut ș i sub numele de Spitalul Namirembe) sub departamentul

spitalului Ș colii de infirmiere ș i moaș e din Kampala, Uganda. Acest spital a fost fondat în 1897
de Sir Albert Cook ș i este unul dintre cele mai vechi ș i mari spitale din Uganda.

8
2 FUNDAL

Colegiul Regal de Asistenț ă Medicală defineș te asistenț a medicală ca „...utilizarea judecăț ii clinice în furnizarea
de îngrijire pentru a permite oamenilor să îmbunătăț ească, să menț ină sau să recupereze sănătatea, să facă faț ă problemelor de sănătate, ș i

pentru a atinge cea mai bună calitate a vieț ii, indiferent de bolile sau dizabilitatea lor, până la moarte.
de asistenț ă medicală 2003 ș i Kozier et al 2011 pagina 2)

Rolurile asistentului medical de astăzi variază de la îngrijire (ț inând cont de aspectele fizice, culturale,
aspectele spirituale, emoț ionale ș i de dezvoltare ale pacientului sau clientului), Profesor (Proving pacienț i
ș i clienț i cu cunoș tinț e care sunt benefice pentru bunăstarea lor), Avocat (ț inând cont de
întărirea drepturilor pacienț ilor ș i luarea de decizii legale în numele pacienț ilor atunci când sunt
imposibil de a face acest lucru), Comunicator (legătura dintre pacienț i ș i familiile lor, comunicare eficientă
abilităț i de catare pentru a sprijini vindecarea), factor de decizie ș i manageri (Kozier et al, 2011). Toate acestea sunt

roluri foarte importante care depind unele de altele pentru a face procesul de vindecare să fie succes.
Natura muncii în domeniul asistenț ei medicale duce la responsabilităț i ș i îndatoriri uriaș e care necesită
diverse cerinț e care fac profesia solicitantă ș i complexă (Santos ș i Guirardello
2007)

O atenț ie crucială trebuie acordată structurilor ș i organizaț iilor moderne de lucru în asistenț ă medicală, deoarece aceasta este

necesar pentru a înț elege dinamica din cadrul complexei organizaț ii de îngrijire. Îngrijirea a avut parte de
a evoluat considerabil de-a lungul anilor (încă evoluează) ș i îngrijirea modernă este foarte bine organizată ș i

are mai structurată. Modelele diferite folosite în prezent în practica de nursing sunt: Primar
îngrijire, îngrijire în echipă ș i îngrijire funcț ională (Kozier et al 2011 p. 7). Îngrijirea primară: Individ-
asistentele sunt alocate pacienț ilor individuali. Asistenta este desemnată unui pacient ș i, prin urmare, este
persoana de îngrijire principală a acelui pacient sau pacienț i, dacă sunt mai mulț i. Cunoș tinț e de specialitate sunt

necesar atunci când îndeplineș te exclusiv rolul de îngrijitor principal. Asistenț ă Funcț ională: Leadership
ș i managementul alocă sarcini. Liderul ar putea fi un manager de secț ie sau o asistentă ș efă ș i este responsabil
responsabil pentru alocarea sarcinilor. Asistentele medicale repartizate la o sarcină specifică sunt, de asemenea, obligate să aibă competenț e clinice

abilităț i pentru a efectua sarcina, totuș i managerul este singurul responsabil pentru toate deciziile.
Îngrijirea în echipă: Considerată a fi cea mai comună modalitate. Se pune accent pe munca în echipă. Implică

9
management ș i conducerea echipei. Un lider de echipă alocă sarcini asistentelor, managerul de secț ie există
forț a nu are responsabilitate ș i răspundere unică pentru îngrijirea furnizată (Kozier et al 2011)
pg. 8).

2.1 Epuizare

Christina Maslach defineș te epuizarea ca „un construct multidimensional compus din emoț ii ex-
epuizare, depersonalizare ș i diminuarea competenț ei personale care apare în rândul celor care fac
„oameni lucrează” de un fel”(Maslach 1982 P.3). Potrivit lui Maslach, epuizarea este o reacț ie finală
care se manifestă ca rezultat al stresorilor cronice de la locul de muncă caracterizate prin trei dimensiuni care
sunt cinismul, ineficacitatea ș i epuizarea (Maslach 1997). Aceasta implică faptul că epuizarea este caracterizată-
evaluată de o serie de factori, nu doar de un singur simptom, prin urmare, o zi dificilă la muncă sau o zi proastă

ziua nu implică faptul că individul suferă de burnout. Burnout-ul va fi ineluctabil când

discrepanț a apare între tipul de muncă efectuat ș i tipul de persoană care efectuează munca.
Largirea decalajului între individ ș i cerinț ele locului de muncă devine, în cele din urmă, prea mare.
ducând la epuizare (Maslach ș i Leiter p.9: 1997).

Măsurarea ș i diagnosticarea epuizării

Determinarea dacă o persoană suferă de epuizare este un prim pas către recunoaș terea...
problemă ș i apoi găsirea soluț iilor. În prezent, există unele instrumente folosite pentru a măsura epuizarea
cum ar fi inventarul de epuizare Maslach (MBI) creat de Maslach ș i Jackson în 1983. Alte
subtipuri ale MBI-ului au apărut, cum ar fi sondajul privind serviciile umane (MBI-HSS), care este de-
semnat în mod specific pentru îngrijirea sănătăț ii ș i alte ocupaț ii legate de servicii umane (Maslach ș i
Jackson 1983).

Inventarul de epuizare Maslach este instrumentul utilizat de obicei de organizaț iile ocupaț ionale în
evaluarea ș i măsurarea prevalenț ei ș i riscului de epuizare în locurile de muncă din întreaga lume. Cea mai mare parte

articolele de revizuire a literaturii enumerate în acest studiu au folosit acest instrument de evaluare pentru a măsura epuizarea

printre asistente. MBI este compus din trei secț iuni, cu secț iunile A ș i B având câte 7 întrebări
ș i secț iunea C conț ine 8 întrebări. Secț iunea A se concentrează pe identificarea existenț ei epuizării care se manifestă

10
ca simptome fizice. Un punctaj de 17 sau mai puț in semnifică un nivel scăzut de epuizare, între 18 ș i 29
un burnout moderat ș i un scor de peste 30 este un burnout de nivel ridicat. Secț iunea B este caracterizată prin neg-

sentimente active faț ă de locul de muncă, colegi ș i atitudinea generală de depersonalizare. Această secț iune, de asemenea
măsoară pierderea empatiei faț ă de ceilalț i, de exemplu, o asistentă poate să se retragă ș i să fie mai puț in implicată

arată mai puț ină empatie ș i simpatie faț ă de pacienț ii săi sau ale ei. Punctaj de 5 sau mai puț in nivel scăzut de epuizare, punctaj

între 6 ș i 11 burnout moderat ș i un scor peste 12 este un burnout de nivel înalt. Secț iunea C este ultima secț iune

ș i este influenț ată de primele două secț iuni. Individul se află într-un 'punct scăzut'. Situaț ia devine
prea mare pentru a fi suportat ceea ce poate duce la eș ecul de a performa, neprezentarea la muncă, emoț ional
stres care poate duce la sentimente de insuficienț ă de sine. Un scor de 33 sau mai puț in arată un nivel ridicat de epuizare,

34 până la 39 epuizare moderată ș i peste 40 niveluri scăzute de epuizare (Maslach ș i Jackson 1983).

2.2 Asisten ț ă medicală ș i epuizare

Problema epuizării ș i a stresului în rândul asistenț ilor medicali este familiară; nursingul este, inevitabil, o profesie stresantă.

(Grubb ș i Grosch 2012). Prevalenț a epuizării în domeniul asistenț ei medicale este o problemă reală ș i o ameninț are reală la

sistemul de sănătate. Mai multe studii din întreaga lume, pe diferite continente, au fost realizate
aratând ratele ridicate de epuizare în rândul asistentelor medicale, mai ales a asistentelor medicale angajate în spitale.

Niveluri ridicate de epuizare în rândul asistentelor medicale sunt raportate în Europa, Asia ș i America de Nord.

ken et al., 2001, Poghosyan & Sloane, 2009)

Conform lui Koivula et al, examinarea prevalenț ei epuizării profesionale în rândul asistentelor medicale din Finlanda a fost

realizat în două spitale din Finlanda. 723 de asistente medicale au participat la studiu. Jumătate dintre asistente au raportat experienț e

experiencing burnout, insatisfacț ie profesională ș i frustrări. Această cercetare a mai constatat că asistenț ii medicali care lucrează în

Secț iile de psihiatrie, asistentele medicale de nivel secundar ș i asistentele mai în vârstă au experimentat niveluri mai ridicate de epuizare (Koi-

vula et al, 2000).

În 2002, a fost realizat un studiu de cercetare în spitalele greceș ti pentru a compara nivelurile de epuizare în îngrijirea intensivă.

unităț i de îngrijire, secț ii de medicină internă ș i spitale de urgenț ă. Cinci spitale ș i 233 de asistente medicale au participat.

niveluri scăzute de epuizare au fost raportate în rândul asistentelor care lucrează în interne
medicina ș i unităț ile de terapie intensivă, cu toate acestea, s-au raportat niveluri ridicate de epuizare în rândul asistentelor

11
lucrând în unităț i de urgenț ă. Studiul a constatat de asemenea că mai mulț i factori de mediu au contribuit
la epuizarea profesională în rândul asistentelor medicale (Adali ș i Priami 2002).

A fost efectuat un studiu de cercetare transversal în 2008 printre asistentele iraniene care lucrau în sectorul public

hospitalelor, majoritatea participanț ilor au fost femei. Studiul a fost realizat pentru a măsura nivelurile
al epuizării în diferite contexte clinice, care erau chirurgicale, medicină internă, psihiatrie, ș i
unităț i de ardere. Instrumentul de evaluare a epuizării Maslach a fost utilizat pentru a măsura epuizarea în acest studiu. Rezultate

a indicat niveluri ridicate de epuizare în rândul infirmierelor psihiatrici comparativ cu infirmierele din alte unităț i. Un singur

asistentele ș i cei care fac mai multe ture de noapte au experimentat mai mult burnout comparativ cu cei dintr-un mediu mai relaxat.

niveluri ridicate de despersonalizare au fost raportate în rândul asistenț ilor medicali bărbaț i
(Sahraian et al, 2008).

O cercetare axată pe epuizare ș i satisfacț ia pacienț ilor a fost efectuată în 2004 în Statele Unite
în America. Designul de cercetare utilizat a fost un studiu transversal care a implicat 820 de asistente medicale în 40

unităț i. Rezultatele acestui studiu au indicat că o satisfacț ie ridicată a pacienț ilor a fost raportată în unităț ile care

au fost percepute de asistente ca fiind dotate corespunzător cu medii de lucru bune. Asistentele
lucrând la aceste unităț i au raportat, de asemenea, niveluri scăzute de epuizare în comparaț ie cu unităț ile care erau sub-

personal. Studiul a confirmat o legătură între burnout ș i satisfacț ia pacienț ilor (Vahey et al,
2004)

În 2010, a fost realizat un studiu de cercetare transnaț ional în ș ase ț ări: Statele Unite,
Germania, Japonia, Regatul Unit, Canada ș i Noua Zeelandă. Scopul acestui studiu a fost să investigheze
investigaț i relaț ia dintre epuizare în rândul asistentelor medicale ș i efectul acesteia asupra calităț ii evaluate de asistentele medicale

îngrijire în diferite ț ări. Studiul a implicat 53.846 de asistente ș i invenorul de epuizare Maslach
a fost folosit pentru a măsura nivelul de epuizare folosind cele trei dimensiuni. Rezultatele au indicat cea mai mare
niveluri de epuizare profesională în rândul asistentelor medicale din Japonia. Niveluri medii de epuizare profesională a asistentelor au fost raportate în Statele Unite

Regatul, Noua Zeelandă ș i Canada. Asistentele din Germania au avut cele mai scăzute niveluri de epuizare dintre

toate cele 6 ț ări. În plus, toate asistentele din cele 6 ț ări au fost de acord că calitatea evaluată de asistentă
îngrijirea a scăzut ca urmare a epuizării (Poghosyan et al 2010).

12
În Nigeria, un studiu de cercetare care a implicat 270 de asistente medicale într-un spital dintr-o zonă urbană a arătat niveluri ridicate de

burnout-ul printre asistente, mai ales printre asistentele mai în vârstă. Probleme precum ierarhia, hărț uirea,

relaț iile de muncă interumane între medici ș i asistente, precum ș i lucrul frecvent în
noaptea erau toate legate de epuizare (Lasebikan ș i Oyetunde, 2012)

2.3 Consecin ț ele epuizării profesionale în rândul asistentelor

Conform lui Maslach et al, (2001), epuizarea este clasificată în trei dimensiuni, care sunt emo-
stresul profesional, depersonalizarea ș i eficienț a. Atunci când unul sau două sau toate aceste factori sunt
experimentată de asistenț i medicali, productivitatea globală a muncii scade. Acest lucru are consecinț e severe asupra

bunăstarea asistentelor, siguranț a pacientului, calitatea vieț ii, precum ș i calitatea îngrijirii oferite.

Burnout-ul în rândul asistentelor afectează fluctuaț ia de personal. Un sondaj a fost realizat în rândul a 667 de asistente canadiene pentru

determină dacă epuizarea a influenț at intenț ia lor de a părăsi profesia. S-a constatat că
unele domenii ale vieț ii profesionale a asistentelor au contribuit la epuizare, provocându-le astfel să contempleze
părăsirea profesiei. Fluctuaț ia de personal reprezintă o ameninț are serioasă atât pentru pacienț i, cât ș i pentru ceilalț i asistente.

bunăstare. Fluctuaț ia personalului ar conduce la un raport nefavorabil între asistenț i ș i pacienț i, care este legat de efecte adverse.

vine cum ar fi ratele ridicate de infecț ie (Leiter & Maslach 2009).

Un studiu de analiză transversală realizat în Statele Unite a examinat relaț ia dintre

raportul între asistente ș i pacienț i ș i mortalitatea pacienț ilor, epuizarea asistentelor ș i insatisfacț ia profesională. Epuizare emoț ională

instabilitatea era prevalentă ca rezultat al subdimensionării personalului. Studiul a constatat, de asemenea, că exista un risc ridicat de

mortalitatea pacienț ilor precum ș i o creș tere a ș anselor ca pacienț ii chirurgicali să moară în termen de 30 de zile
la admitere, ceea ce a legat acest lucru de raporturile dintre asistente ș i pacienț i. (Aiken et al, 2002).

Burnout a fost asociat cu o creș tere a infecț iilor dobândite în spital, cum ar fi infecț ia tractului urinar.
ș i infecț iile chirurgicale ale locului operaț iei conform unui sondaj realizat în Statele Unite, implicând 7076 de asistenț i medicali în

161 de spitale. Aceste infecț ii au fost legate de epuizarea asistentelor, care a apărut ca urmare a suprasolicitării.

sarcină de lucru, de exemplu, pacienț i grei, precum ș i îngrijirea multor pacienț i. În cazurile în care a apărut epuizarea

numărul scăzut ș i personalul a fost adecvat, s-au înregistrat mai puț ine infecț ii (Cimoitti et al 2012)

13
Starea emoț ională a asistentelor este un factor cheie în determinarea calităț ii îngrijirii care este oferită.

Epuizarea emoț ională, cinismul ș i depersonalizarea asociate cu burnout-ul afectează pa-

siguranț a pacienț ilor ș i performanț a profesională, conform unui studiu efectuat asupra 263 de asistente medicale care lucrează în

Taiwan. Studiul a ajuns la concluzia că stabilitatea emoț ională garantează o bună rezolvare a problemelor
tehnici, precum ș i gestionarea condiț iilor stresante (Teng et al, 2009).

Un studiu de design al unui sondaj transversal, implicând 148 de asistente medicale care lucrează într-un cadru spitalicesc, în principal în

unităț i de terapie intensivă, clinici la faț a locului ș i unităț i medico-chirurgicale au raportat constatări că siguranț a pacientului era

compromis între asistentele medicale care experimentează epuizare. Dovezile adunate au arătat neglijenț ă în a raporta

erori medicale sau aproape erori care sunt necesare ca o obligaț ie ca procedură de siguranț ă a pacientului (Hal-
besleben et al 2008).

14
3 CADRUL TEORETIC

Acest studiu se bazează pe două cadre teoretice, care sunt: Cerinț ele ș i Resursele Locului de Muncă
modelul ș i teoria Maslach despre burnout. Aceste două teorii au fost alese datorită relevanț ei ridicate
avans la acest studiu privind conexiunea cu epuizarea. Prima teorie prezentată (Cereri ș i resurse pentru muncă
modelul) oferă o bază bună despre cerinț ele locului de muncă ș i resursele de muncă ș i cum aceste două factori

determinarea apariț iei stresului ocupaț ional ș i a epuizării. A doua teorie (teoria Maslach)
în această studie este folosit termenul de epuizare deoarece se concentrează în principal pe apariț ia epuizării în rândul indivizilor

indivizi care fac 'muncă cu oamenii' de un fel (servicii umane). Teoria lui Maslach despre epuizare oferă
informaț ii detaliate despre ce este epuizarea, cauzele epuizării ș i factorii de risc.

3.1 Modelul cererii-redistribu ț iei locurilor de muncă

Modelul Cerinț e-Ore de Muncă (Modelul JD-R) a fost creat de profesorul Arnold Bakker
ș i Evangelia Demerouti în 2006. Modelul a fost inspirat din modele deja existente despre
subiect similar (modelul de control al cererii propus de Karasek în 1979 ș i dezechilibrul efort-recompensă)

modelul lui Siegriest din 1996). Bakker ș i Demerouti au susț inut că modelele deja existente erau
nu este aplicabil în toate situaț iile ș i ocupaț iile ș i avea un element de simplitate în ele. The
Modelul de Control al Cererii s-a concentrat mult pe autonomie, în timp ce modelul de Dezechilibru Efort-Recompensă

concentratează mai mult pe probleme precum salariul. În realitate, majoritatea organizaț iilor de muncă ș i ocupaț iilor sunt com-

plexul ș i cercetările anterioare arată o lipsă extremă de resurse ș i cerinț e ridicate la locul de muncă, ceea ce necesită

măsuri mai dure. Din cauza tuturor acestor factori, Bakker ș i Demerouti au decis să elaboreze un model
care ar putea satisface toate persoanele, organizaț iile ș i ocupaț iile, sprijinind astfel angajaț ii în mod fizic
bunăstarea fizică ș i emoț ională, care la rândul său produce rezultate mai bune la locul de muncă (Bakker ș i Evangelia

2006, ș i Halbesleben ș i Buckley 2004).

Modelul este împărț it în două părț i majore care sunt: cerinț ele locului de muncă ș i resursele locului de muncă.

cerinț ele reprezintă aspectele psihologice, fizice ș i sociale ale muncii care variază
din presiunea muncii, volumul de muncă, problemele de gestionare a timpului, incertitudinea locului de muncă ș i con-

resursele de muncă constituie structurile fizice sau sociale ale organizaț iei care sunt puse în
15
loc pentru a ajuta angajaț ii să performeze mai bine la locul de muncă, care nu se limitează doar la un leadership bun,

management
educaț ie, orientarea noilor lucrători ș i posibilităț ile de promovare. În acest model, când locul de muncă d-
cerinț ele sunt mari, iar resursele de muncă sunt scăzute, ceea ce contribuie la stres ș i epuizare în rândul angajaț ilor

Atunci când resursele de muncă sunt ridicate ș i cerinț ele de muncă sunt scăzute, acest lucru poate duce la rezultate pozitive.

de exemplu, lucrătorii pot deveni mai implicaț i ș i motivaț i de locul lor de muncă (Bakker ș i Evangelia
2006). Mai jos este (Diagrama 1) care arată ș i ilustrează modelul cerinț e-resurse ale locului de muncă:

Diagrama 1: Sursa: Modelul cerinț e- resurse de muncă (Adaptat din Jurnalul SA de Industrie)
Psihologie 2011).

Acest model subliniază importanț a creării unui echilibru între resursele de muncă ș i cerinț ele de muncă.
Aceste două factori se bazează unul pe celălalt pentru a crea un mediu de lucru de succes. Re-
sursele pot inversa impactul negativ al stresului profesional, de exemplu, supervizarea bună, conducerea ș i
relaț ia cu un supervizor poate ajuta la reducerea stresului cauzat de insecuritatea locului de muncă sau de povara de lucru. De asemenea, când

angajaț ii se simt 'auziț i', înț eleș i, primesc recompense pentru performanț e bune, feedback pozitiv, toate acestea

aspectele pot influenț a bunăstarea lucrătorilor (Bakker ș i Evangelia 2006). Mai jos este un simplu
ilustrarea modelului cerinț e-resurse ale locului de muncă ș i subliniază aspectele cheie în (Figura 1):

16
 Loc de muncă de înaltă calitate Loc de muncă slab Stres
și
cerinț e resurse
sindromul burnout

Figura 1: Cerinț e ridicate de muncă plus resurse de muncă scăzute conduc la stres ș i, în cele din urmă, la epuizare.

3.2 Teoria Maslach despre epuizare

Cercetarea iniț ială a lui Maslach nu a implicat formarea unei teorii deja existente ș i s-a concentrat pe
burnout, interesul principal a fost să studieze ‘emoț iile’ care apoi a dus la interesul pentru ocupa-
burnout profesional. Studiile ș i cercetările timpurii despre burnout s-au concentrat mai mult pe locurile de muncă în domeniul „îngrijirii”

unde persoana care oferă îngrijire ș i persoana care primeș te îngrijire au avut o relaț ie. Mai târziu re-
cercetarea s-a extins pentru a include alte ocupaț ii în afară de serviciile umane (Maslach 1993).

Conform lui Maslach, epuizarea este rezultatul unei neconcordanț e între persoana care face munca ș i
cerinț ele locului de muncă. Pentru a preveni epuizarea, persoana care îndeplineș te sarcinile ș i cerinț ele locului de muncă trebuie să

meciurile să fie în 'sincron'. Conform acestei teorii, epuizarea este compusă din trei dimensiuni care
sunt epuizarea emo ț ională, cinismul sau depersonalizarea ș i ineficacitatea (Maslach et al,
2001). Epuizarea emoț ională este cea mai vizibilă ș i uș or de observat dintre cele trei dimensiuni.
Cea mai mare parte a oamenilor care experimentează epuizarea pot identifica uș or oboseala. Caracterizată prin stres emoț ional

simptomele asociate, cum ar fi schimbările de dispoziț ie, frustrare, agitaț ie, care pot cauza ulterior incapacitatea de

17
a face faț ă aspectelor emoț ionale ș i fizice ale muncii. Incompetenț a emoț ională influenț ează negativ
influentează competenț a fizică. Acest lucru determină indivizii să acț ioneze într-un mod care nu este în conformitate cu

munca lor ș i suferinț ele nu pot face faț ă cerinț elor locului de muncă. A doua dimensiune este
Cinism ș i depersonalizare. Depersonalizarea îi face pe oameni să creeze un fel de distanț ă ș i
îndepărtarea de la locul de muncă, care este asociată cu sentimente negative. Acest lucru se întâmplă adesea atunci când

individul nu este capabil să facă faț ă cerinț elor locului de muncă, ceea ce duce la deconectarea de muncă. Cinic-
Criticism ș i depersonalizarea sunt influenț ate în principal de epuizarea emoț ională. Nemulț umirea faț ă de muncă
ar putea apărea în această dimensiune. Oamenii pot fi de asemenea priviț i ca obiecte, altceva decât ființ e umane. The

ultima dimensiune este ineficacitatea sau realizările personale reduse. Această dimensiune este mai mult luată în considerare.

mai complexă decât epuizarea emoț ională ș i cinismul. Un sentiment general de incompetenț ă ș i
valoarea este experimentată în această etapă după auto-evaluarea performanț ei la locul de muncă. Personal
realizările scad ca rezultat al acestui lucru. Această teorie indică de asemenea că epuizarea are efecte negative
consecinț e precum performanț a la locul de muncă, rotaț ia angajaț ilor ș i impactul negativ asupra colegilor care poate

rezultat în conflict. Performanț a slabă la locul de muncă poate fi văzută ca un rezultat al muncii continue în ciuda expe...

experimentând burnout (Maslach, et al 2001). Mai jos este o ilustraț ie (Figura 2) a celor trei dimensiuni
de epuizare.

Figura 2: Arătând cele trei dimensiuni ale epuizării: epuizarea emoț ională, ineficacitatea ș i cinismul
cism.

18
Teoria Maslach privind burnout-ul enumeră ș ase factori de risc care ar putea cauza o nepotrivire între
persoană ș i locul de muncă: Lipsa de control, volumul de muncă, recompensă, comunitate, echitate ș i valori. Volumul de muncă

este ca urmare a prea multor lucruri de făcut. Trebuie să existe un echilibru între cereri ș i resurse
disponibile pentru a răspunde acestor cerinț e. Timpul necesar pentru a finaliza sarcina de lucru ș i disponibilitatea resurselor pentru a...

Abilitatea de a face faț ă cerinț elor profesionale este crucială. Lipsa de control poate fi influenț ată de lipsa implicării active.

în organizaț ie, ceea ce îi face pe indivizi să se simtă mai puț in importanț i sau subevaluaț i. În timp, se simt
Sentimentele de a fi 'captiv' pot apărea, ceea ce duce la creș terea nivelului de stres, ducând la epuizare. Insuficienț a-

recompense ș tiinț ifice, cum ar fi lipsa recunoaș terii ș i recompensele pozitive. Recompensele pozitive modelează comportamentul

ș i construieș te motivaț ia. Critica constantă duce la moral scăzut ș i retragere. Descompunerea com-
comunitate, organizaț iile de lucru sunt privite ca o comunitate. Dinamica este foarte importantă. Este
este important să stabileș ti o relaț ie bună cu colegii de muncă. Defalcarea în comunitate poate duce la
lipsa de sprijin, fără muncă în echipă, conflicte nerezolvate ș i hărț uire la locul de muncă. Absenț a echităț ii,
Justiț ia ș i corectitudinea sunt aspecte importante în organizaț iile de lucru. În cazul lipsei de corectitudine sau
discriminare, cinismul poate apărea. Conflictele de valori, în unele situaț ii, valorile pot fi în conflict
cu locul de muncă. A acț iona împotriva valorilor cuiva din cauza cerinț elor locului de muncă poate genera stres ș i sentimente

al cinismului (Maslach et al, 2001).

19
4 OBIECTIVE Ș I ÎNTREBARE DE CERCETARE

Scopul principal al acestui studiu este de a atrage atenț ia asupra problemei epuizării în domeniul asistenț ei medicale,

exploraț i cauzele, factorii de risc ai epuizării ș i strategiile de adaptare. Studiul a fost ghidat de două
întrebări:
1. Care sunt factorii de risc ș i cauzele epuizării în rândul asistentelor medicale?

2. Ce se poate face pentru a preveni epuizarea? (Strategii de adaptare)

5 METODOLOGIE

Metoda de cercetare aleasă de autor este o Revizuire a literaturii. Termenul 'Literatură' se referă la
o colecț ie de lucrări academice ș tiinț ifice care sunt dar nu se limitează la cărț i, articole ș tiinț ifice
lucrări de conferinț ă ș i teze. Recenziile de literatură constituie o reț ea în continuă evoluț ie
munca lucrărilor ș tiinț ifice care sunt interconectate. O revizuire bună a literaturii este construită ș i apoi ex-
s-a extins pe baza cercetărilor ș i studiilor anterioare existente despre un subiect sau o arie de interes similară,

cunoaș terea nu poate fi avansată fără a revizui cunoș tinț ele existente. Potrivit lui Wilkinson
2000, definiț ia unei revizuiri a literaturii cuprinde ș ase concepț ii care sunt: Listă, sondaj,
cercetare, îmbunătăț itor de cunoș tinț e, un raport ș i un instrument de susț inere sau direcț ionare (Wilkinson 2000, pagina

28 ș i Aveyard 2010).

5.1 Colectarea datelor

Relevanț a în legătură cu subiectul ș i scopul studiului a fost principala preocupare în căutarea de

articolele. Prin intermediul noii pagini de ghid bibliotecar la Universitatea Arcada de Ș tiinț e Aplicate, acces
a fost obț inut pentru bazele de date academice: Academic Search Elite (EBSCO), Cinahl (EBSCO), The
Cochrane Library, Colecț ia de Nursing 1 (OVID), PubMed, Sage ș i Science Direct. Primul pas
a implicat o căutare generală de articole efectuată prin toate bazele de date folosind mai multe cuvinte cheie
ca „burnout”, „asistente medicale”, „stres”. EBSCO ș i Science Direct au produs cele mai detaliate ș i relevante
rezultate de vent în conformitate cu cuvintele cheie căutate.

20
A doua fază de căutare a fost direcț ionată doar către EBSCO, Science Direct ș i alte baze de date.
au fost excluse complet. Cea de-a doua căutare prin EBSCO a fost efectuată folosind cuvinte cheie
cu combinaț ii diferite care au fost interschimbate în consecinț ă (Ș I / SAU / + *)"burnout asistente-
ing", "cauze ", "prevenire", "management", "strategii de coping", care au produs 2978 rezultate.
Căutarea a fost ulterior rafinată în funcț ie de anul publicării, textul complet, revistele academice ș i
cel mai relevant conț inut care a produs 1.272 de rezultate. Mai multe cuvinte cheie au fost introduse împreună cu

"burnout" cum ar fi "cauze", "prevenire" care a restrâns articolele din EBSCO la 318. Folosind
în baza de date Science Direct, s-au folosit cuvinte cheie ș i un proces similare, o căutare avansată din
numai jurnalele au oferit 2.498 de rezultate, din care au fost rafinate în funcț ie de relevanț ă ș i ani (nu mai mult

de mai mult de 10 ani) producând 111 articole. Figura 3 ilustrează procesul de colectare a datelor:

Figura 3. Procesul de colectare a datelor: Căutarea iniț ială efectuată în toate bazele de date, procesul de căutare secundar realizat doar în
ebsco ș i ScienceDirect. Cele 429 de articole finale au fost obț inute doar din Ebsco ș i Science Direct.

21
EBSCO ș i Science Direct au furnizat 429 de articole. Autorul a citit rezumatele a 429 de articole în
relevanț ă pentru subiect. Unele dintre articole erau încă generalizate, de exemplu, „burnout-ul în rândul personalului medical”

„lucrători” ș i prin urmare au fost eliminaț i. În plus, doar articole din 2008 până în 2015 au fost con-
procesul de filtrare ș i căutare a fost efectuat de câteva ori conform aceleaș i criterii în
atât EBSCO cât ș i Science Direct ș i doar 14 articole au fost alese pentru revizuirea literaturii. Tabel
(1), arată factorii care au fost luaț i în considerare în criteriile de includere ș i excluziune:

Tabelul 1. Factorii consideraț i pentru criteriile de includere ș i excludere

Includerea criteriilor Criterii de exclusie

1. Relevanț ă pentru subiectul 'burnout în asistenț a medicală'. 1. Articole care nu au avut o perspectivă din asistenț ă medicală.

Cunoș tinț e furnizate pentru întrebarea de cercetare au fost excluse, de exemplu, 'burnout' în general.

2. Toate articolele trebuiau să fie în limba engleză - 2. Articolele în alte limbi au fost excluse
limbă.
3. Numai articole recente au fost luate în considerare. 3. Articolele anterioare anului 2008 au fost excluse.

2008 până în 2015.

[Link] integral Articolele scurte au fost excluse

Gratuit 5. Cercetarea nu a fost finanț ată, prin urmare articolele

excluderea cerinț ei de plată

6. Numai din baze de date academice, de exemplu 6. Articole de pe Internet sau non-academice
EBSCO, Science Direct ș i PubMed. bazele de date au fost excluse.

Următoarele 14 articole au fost alese datorită relevanț ei ridicate pentru subiect, având componentele tuturor
cuvintele cheie, ș i au fost studii recente. Autorul a citit articolele de mai multe ori pentru a se asigura că
ele erau cele mai potrivite pentru revizuirea literaturii în relaț ie cu întrebările de cercetare. Zece articole
au fost publicate în ultimii patru ani, un articol anul acesta ș i doar trei articole între 2008
ș i 2009. Opt articole au fost obț inute din bazele de date EBSCO ș i ș ase din Science Direct. Tabel
2 arată lista articolelor alese pentru revizuirea literaturii:

Tabelul 2: Lista articolelor alese pentru revizuirea literaturii ș i utilizate în analiza de conț inut
22
Autor Articol Revista ș i Anul
Articolul 1 Factori de risc ș i prevalenț a epuizării sin- 2014. Jurnalul Internaț ional
Cañadas-De la Fuenteș i altele drome în profesia de asistent medical de Studii Nursing
Articolul 2 Relaț ia dintre practicile asistentelor 2013. Revista Internaț ională
Van Bogaert ș i col. mediu, caracteristici ale muncii asistentului medical, epuizare în studiile de nursing
ș i rezultatul locului de muncă ș i calitatea îngrijirii medicale

Articolul 3 Epuizarea ș i impactul său asupra muncii de calitate în 2011. Revista de Radiologie
Joan F. Miller Asistenț ă medicală Îngrijire medicală
Articolul 4 Intervenț ii pentru epuizarea asistentelor medicale: Ce se întâmplă 2014. Jurnal Clinic de On-
Barbara Henry Asisten ț ă în oncologie
Articolul 5 Strategii pentru a ajuta la prevenirea epuizării în 2011. Standardul de îngrijire
Fearon ș i Nicol personal medical.
Articolul 6 Mediul de practică al asistentelor medicale din spital, epuizare, 2009. Jurnalul Avansat
Van Bogaert et al. rezultatele muncii ș i calitatea îngrijirii: test al unei Nursing;
model de ecuaț ie structurală
Articolul 7 Care sunt factorii de risc ocupaț ionali asociaț i 2014. Revista Internaț ională
Vargas ș i col. cu burnout în îngrijirea sănătă ț ii? O analiză meta a Sănătă ț ii Clinice ș i Psihologiei
studiu psihologie
Articolul 8 Determinantele ș i prevalen ț a sindromului de epuizare în 2015. Revista Interna ț ională
Adriaenssens ș i colab. infermieri de urgenț ă: O revizuire sistematică a 25 de Studii de Nursing.
ani de cercetare
Articolul 9 Gestionaț i haosul de la locul de muncă construind-vă re- 2012. Standardul în nursing
Redfern Jones tăcere
Articolul 10 Reducerea stresului la locul de muncă: sfaturi pentru 2014. Standard de Îngrijire
Wright Kerri. asistente medicale
Articolul 11 O analiză calitativă a stresului, uploade ș i 2011. Journal of Advanced
Lim ș i colab. adaptarea în viaț a personală ș i profesională Îngrijirea sănătăț ii
a asistentelor medicale din Singapore

Articolul 12 Stresul de rol ș i resursele personale în nursing: 2011. Revista Internaț ională
Garrosa ș i colab. Un studiu transversal despre epuizare ș i sfâr ș itul studiilor de nursing
angajament
Articolul 13 Mediile de lucru precare ș i inexperienț a asistentelor - 2008. Jurnalul de Clinică
Kanai-Pak et al. oboseala este asociată cu epuizarea, locul de muncă - Îngrijire
satisfacț ie ș i deficienț e de calitate în japoneză
ospitale.
Articolul 14 Perspectiva asistentelor turce asupra unui program 2009. Asistenț ă medicală internaț ională
Günüs ș i Üstün pentru a reduce epuizarea Recenzie
23
5.2 Analiza datelor

Metoda aleasă pentru analiza datelor este analiza calitativă inductivă a conț inutului. Istoric,
utilizarea analizei de conț inut a fost prima dată înregistrată în Scandinavia, Suedia, în secolul al XVIII-lea (Rosengren

1981) ș i de atunci a fost folosit pe scară largă de cercetători din întreaga lume în diferite domenii
de studiu, cum ar fi jurnalismul ș i îngrijirea sănătăț ii. Această metodă a fost aleasă deoarece este cea mai de succes

de succes ș i utilizat frecvent în studiile de nursing în diferite domenii, cum ar fi gerontologia ș i sănătatea publică

sănătate (Elo&Kyngäs 2008). În plus, atunci când se utilizează analiza de conț inut, informaț iile pot fi colectate

dintr-o varietate de domenii, precum ș i fiind neintruziv (Universitatea Twente 2015). Analiza de conț inut
poate fi folosit atât într-un mod cantitativ, cât ș i calitativ. Când se foloseș te analiza conț inutului, datele sunt derivate

din surse precum cărț i ș i articole ș i ulterior organizate ș i interpretate într-un mod fiabil, ne-
un mod de a înț elege ș i de a fi de încredere. Reitz (2004) a definit analiza de conț inut ca un examen atent al

ș i analizând mesajele explicite ș i implicite dintr-un text ș i apoi categorisind ș i evaluând

factori cheie ș i constatări pentru a crea informaț ii semnificative care pot fi înț elese ș i prezentate către
o audienț ă.

În acest studiu, datele au fost analizate folosind analiza de conț inut inductiv, aș a cum a fost explicat de Elo ș i Kyngäs.

Elo & Kyngäs (2008) au explicat că factorul cheie în realizarea unei analize de conț inut de succes
implică ca datele să fie „descompuse” într-un mod sistematic pentru a explica cercetarea. Aceasta
a fost realizat în trei etape care sunt Pregătirea, organizarea ș i raportarea. În timpul pregătirii
faza, date relevante pentru epuizarea personalului infirmier a fost colectată din baze de date academice în principal

EBSCO ș i ScienceDirect. Faza de organizare a implicat înț elegerea datelor, crearea de deschidere
coduri, grupare, crearea de categorii, titluri ș i abstractizare. Mărci clare cu stilouri colorate ș i
markerii au fost folosiț i pentru a evidenț ia frazele importante pentru o identificare clară. Faza de raportare a implicat

oferind un raport despre rezultate într-un mod organizat (categorii ș i subcategorii) ș i de încredere
mod în legătură cu descoperirile despre ce cauzează epuizarea în rândul asistentelor medicale ș i strategiile de adaptare

sau intervenț ii (Elo ș i Kyngäs 2008). Descoperirile au fost grupate în două categorii majore: Cauze

24
ș i Strategii de coping sau prevenire. Din aceste categorii principale, au fost formate subcategorii. Un
un exemplu ș i o ilustrare a acestui proces sunt prezentate în capitolul rezultatelor în tabelul 3 ș i 4, respectiv.

5.3 Considera ț ii etice

Înainte de procesul de scriere a tezei, liniile directoare Arcada despre bunele practici ș tiinț ifice au fost îngrijite

citit ș i înț eles pe deplin. Elemente precum neglijenț a etică, fabricarea datelor ș i lipsa de
recunoaș terea muncii altor cercetători a fost luată în considerare (Practicile ș tiinț ifice bune)
Arcada).

Acces autorizat la baze de date oficiale, cum ar fi EBSCO ș i Science Direct, din biblioteca Arcada pentru
evitaț i obț inerea ilegitimă a datelor. Articolele alese pentru revizuirea literaturii au fost selectate cu atenț ie

analizate ș i examinate pentru a asigura că identitatea participanț ilor, cum ar fi numele, contactele, a fost
reț inut. Raportul Belmont (1979) conturează liniile directoare care ar trebui urmate când se realizează
cercetarea noastră între oameni ș i oferă trei principii etice care subliniază respectarea persoanelor
implicat, beneficenta ș i justiț ia. Toate acestea au fost luate în considerare de autor atunci când re-
vizualizarea articolelor alese pentru studiu. Plagiatul a fost evitat, precum ș i copierea ș i lipirea
listarea citatelor fără referinț ă. Reflectiile ș i credinț ele personale au fost enumerate doar în introducere.
capitolele de introducere, concluzie ș i discuț ie, asigurându-se astfel că nu a existat nicio tendinț ă (Resnik

2011).

25
6 REZULTATE

În acest capitol, rezultatele din revizuirea literaturii a celor 14 articole sunt prezentate. Întrebarea de cercetare

Întrebările unu ș i doi sunt răspunse în acest capitol sub formă de categorii ș i subcategorii.

6.1 Cauze ș i factori de risc ai epuizării în rândul asistentelor medicale

Cauzele ș i factorii de risc legaț i de epuizare în rândul asistentelor medicale sunt împărț iț i în patru categorii majore.

Variabile demografice sociale

3: Variabile organizaț ionale ș i categoria 4: Variabile ocupaț ionale. Tabelul 3 arată principalele cat-
categorii ș i sub-categorii formulate din rezultate.

Tabelul 3: Afiș ează categoriile cauzelor de epuizare în rândul asistentelor medicale.

Categorie 1 Categoria 2 Categoria 3 Categorie 4

Trăsături de personalitate ș i Managementul asistenț ei la muncă pe schimburi Constatările arată că atât

teoria celor cinci factori toate nivelurile unităț ii. mai în vârstă
Extraversion, Volum de muncă asistentele pot experimenta
Acordabilitate, Lipsa de supervizare clinică epuizare
Conș tiinciozitate viziune Latitudinea decizională ș i
Neuroticism autonomie

26
 Eș ecul de a oferi re- Asistentele medicale din toate părț ile de

surse Muncă în echipă ș i asistent medical lumea este predispusă la

relaț iile medicului dezvoltând epuizarea
prin urmare, nu se limitează la

Conflict de rol ș i rol o zonă demografică.

ambiguitate
Rolul experienț ei
Personal insuficient ș i
resurse Rolul genului

Valorează ș i împuterniceș te

recunoaș tere ș i
feedback pozitiv

6.1.1 Variabile psihografice.

Rolul trăsăturilor de personalitate ș i teoria celor cinci factori. Dintre cele 5 trăsături de personalitate ale teoriei celor cinci factori,

doar patru sunt legate de posibilele cauze ale epuizării. Extravertirea, Amabilitatea, Conș tiinț a
extravertirea este caracterizată prin abilităț i sociale bune, capacitatea de a
a se exprima eficient emoț ional. Concordanț a cuprinde încrederea ș i o varietate de
Comportamentele prosociale, cum ar fi menț inerea unei relaț ii bune cu colegii. Neuroticismul este caracterizat de

caracterizată de frică, gelozie, schimbări de dispoziț ie ș i singurătate. Conș tiinciozitatea este ilustrată prin...

o joacă de niveluri înalte de organizare, orientată spre obiective ș i acordând atenț ie detaliilor. Absenț a extra-

versiune, Conș tiinciozitatea ș i amabilitatea sunt enumerate ca cauze ale epuizării împreună cu
prezenț a nevroticismului. (1, 8). Un studiu transversal care a implicat 508 asistente în Spania a legat per-
trăsăturile de personalitate care duc la epuizare. Asistentele care erau optimiste ș i aveau o personalitate robustă erau mai puț in susceptibile

a experimenta epuizarea emoț ională în comparaț ie cu asistentele care nu au aceste calităț i (12). Studii similare-
articolul 8 leagă de asemenea personalitatea rezistentă de niveluri ridicate de epuizare emoț ională (8). Alte Psy-
Variablele demografice precum stilul de viaț ă, valorile ș i atitudinile nu sunt pe deplin explorate în articole.
ales pentru studiu

27
6.1.2 Variabile organiza ț ionale.

Management la diferite niveluri. Managementul în nursing a fost demonstrat că are un efect asupra dezvoltării
managementul stresului ș i epuizării printre asistente (1). Managementul la nivel de unitate poate include ș eful

asistente, asistente ș ef ș i supervizori. Managementul la nivel de unitate implică supravegherea zilnică

activităț i, asigurând disponibilitatea resurselor, menț inând standardele de siguranț ă ocupaț ională, echipă
sarcini de construcț ie etc. Lipsa unei gestionări corespunzătoare la nivelul unităț ii este legată de nemulț umirea profesională ș i

epuizare emoț ională. Lipsa de supraveghere duce la ambiguitate a rolului. Lipsa resurselor, de exemplu, ade-
personalul insuficient duce la suprasarcină ș i conflicte de rol. Managementul slab la nivelul unităț ii duce direct la
stres ș i, eventual, epuizare. Managementul de nivel superior este, de obicei, implicat în luarea unor decizii colosale

decizii cu privire la politicile de sănătate, salarii, ture, raportul între asisten ț i medicali ș i pacien ț i, siguran ț a pacien ț ilor

măsuri etc. Asistentele sunt direct afectate ca urmare a acestor decizii ș i a lipsei de implicare a
deciziile de către asistenț i contribuie la insatisfacț ia profesională ș i scade autonomia, ceea ce
la rândul său, duce la stres ș i epuizare. Sprijinul din partea organizaț iilor este necesar în practica de infirmierie.

2, 6, 8, 13)

6.1.3 Variabile ocupa ț ionale.

Variabilele ocupaț ionale joacă un rol major ș i semnificativ în dezvoltarea epuizării între
asistentele comparativ cu celelalte variabile, aș a cum este prezentat mai jos:

Muncă pe schimburi

Asistentele medicale sunt obligate să lucreze diferite tipuri de schimburi pe parcursul carierei lor, mult mai mult

decât alț i profesioniș ti din domeniul sănătăț ii. Tipul de ture variază de la dimineaț a, seara ș i noaptea
schimburi. Această rotaț ie în munca pe ture cauzează instabilitate ș i perturbări în viaț a personală. În special
asistentele cu familii găsesc greu să echilibreze viaț a personală ș i munca atunci când sunt obligate să lucreze într-un program nefavorabil

schimburi capabile care duc la o creș tere a oboselii. Acest lucru face ca munca să fie dificilă, conducând la o epuizare emoț ională.

epuizare ș i cinism. (1, 12, 13, 14)

28
Sarcină de lucru

Volumul de muncă este cantitatea de muncă care se aș teaptă să fie efectuată într-o perioadă dată care depăș eș te

resursele disponibile pentru a finaliza sarcina. Asistentele au responsabilităț i uriaș e. Când asistenta-
rapoartele de pacienț i nu sunt favorabile, asistentii se confruntă cu responsabilităț i ș i mai mari pentru a face faț ă

nevoile individuale ale pacienț ilor asignaț i lor. Presiunea tot mai mare duce la stres încercând să
finalizaț i aceste sarcini. Sarcinile duc la nemulț umire profesională, cinism, depersonalizare ș i
în cele din urmă, epuizare. Sarcina de lucru înseamnă că asistenț ii medicali trebuie să folosească limite temporale pentru a-ș i îndeplini sarcinile.

Utilizarea limitelor de timp se dovedeș te a dehumaniza pacienț ii ș i afectează calitatea îngrijirii oferite.
(2, 3, 12, 14, 11, 8)

latitude de decizie ș i autonomie

Asistentele simt nevoia de a fi implicate în procesele de luare a deciziilor care ț in de munca lor. Pierdere
controlul asupra muncii conduce la o creș tere a nivelului de stres în rândul asistentelor. Când organizaț ia sau unitatea

politicile care afectează direct munca asistentelor sunt luate fără a implica asistentele, ceea ce duce la sentimente de

lipsa de control ș i insatisfacț ia profesională. Contribuț ia asistentelor la deciziile de politică referitoare la acestea

munca se dovedeș te a avea efecte pozitive, cum ar fi implicarea în planificare, precum ș i contribuț ia
în îngrijirea pacienț ilor. Autonomia este de asemenea un aspect important printre asistentele medicale. Lipsa libertăț ii de

realizează decizii nelimitate în raport cu cunoș tinț ele asistentului medical ș i consistenț a practicii este demonstrată
a avea efecte negative asupra asistentelor. Acest lucru se datorează faptului că provoacă restricț ii ș i necesitatea de a consulta

alte surse asupra problemelor pe care asistentele sunt bine pregătite ș i capabile să le rezolve. (2, 8, 6, 10)

Colaborarea în echipă ș i relaț iile dintre asistenț i medicali ș i medici

Munca în echipă în profesia de asistenț ă medicală cuprinde colegi infirmieri, medici, terapeuț i fizici
ș i alț i furnizori de servicii medicale lucrând împreună ca o echipă pentru a îndeplini sarcini. Eficient ș i
colaborarea excelentă este direct legată de satisfacț ia la locul de muncă ș i de performanț ă. Probleme în colaborare

contribuie la stres ș i epuizare emoț ională. Colaborarea ineficientă se caracterizează prin lipsa de
încredere, conflicte interumane, hărț uire care afectează toate performanț a asistentelor. Lipsa de suport
la locul de muncă cauzează epuizare emoț ională ș i insatisfacț ie faț ă de muncă, conducând în cele din urmă la epuizare profesională. Slab

relaț iile dintre asistente ș i medici contribuie la stres ș i epuizare în rândul asistentelor. Asistentele au menț ionat că lipsa

relaț iile cu medicii ca un factor contribuie la stres. Comunicare ineficientă ș i

29
relaț iile disfuncț ionale cu medicii au un impact negativ asupra performanț ei la locul de muncă, asupra stării emoț ionale

a fi ș i rezultatele pacienț ilor. A lucra cu medicii face parte din munca în echipă necesară în îngrijirea sănătăț ii

practică prin care o defecț iune duce la acumularea de frustrări ș i stres.

Conflicte de rol ș i ambiguitate a rolurilor

Asistentele au roluri diferite pe care sunt aș teptate să le îndeplinească în profesia lor. Ce se întâmplă
când asistenta este ‘trasă’ în direcț ii diferite în acelaș i timp? Conflictele de rol apar. Pentru
exemplifica provocările etice în conflictele de rol intrapersonal. Frustrarea ș i incapacitatea de a face faț ă
provocările etice contribuie la stres ș i sentimente negative legate de locul de muncă, care dacă nu sunt gestionate

duce în mod efectiv la epuizare.

Ambiguitatea rolului este o situaț ie care apare atunci când indivizii nu sunt siguri ce se aș teaptă de la ei.
ei la locul de muncă ș i unde obiectivele ș i rolurile nu sunt clare. Asistentele trebuie să aibă obiective ș i roluri clare.

ș i dotat cu cunoș tinț e practice pentru a performa eficient. Ambiguitatea ș i lipsa de

claritatea contribuie la frustrare, performanț ă slabă la locul de muncă, nemulț umire faț ă de muncă, care duc la stres.

6, 1)

Personal ș i resurse insuficiente

Personalul insuficient ș i lipsa resurselor contribuie la stres ș i epuizare în rândul asistentelor. Lipsa de
resurse suficiente pentru a efectua sarcinile în mod eficient afectează performanț a la locul de muncă ș i rezultatele pacienț ilor care

au un impact negativ asupra bunăstării asistentelor atât fizic, cât ș i mental.

Subdimensionarea este demonstrată că provoacă stres ș i epuizare în rândul asistentelor în timp, deoarece munca de-

cerinț ele sunt mai mari decât resursele disponibile pentru a finaliza eficient sarcinile. Lipsa unei adecvate
personalul demonstrat că creș te insatisfacț ia la locul de muncă ș i epuizarea emoț ională, precum ș i depersonalizarea

tion. (6, 3, 8, 12, 13, 14)

Valoare ș i împuternicire, recunoaș tere ș i feedback pozitiv

Sentimentele de a fi subestimat, lipsa de recunoaș tere ș i feedback pozitiv duc la demoralizare

ș i depersonalizarea în rândul asistentelor. Lipsa de respect din partea colegilor, altor furnizori de sănătate,
pacienț ii, clienț ii ș i medicii contribuie la stresul din rândul asistentelor. Asistentele se confruntă cu diverse provocări

30
la locul de muncă zilnic, cum ar fi abuzul fizic ș i emoț ional din partea pacienț ilor, de exemplu, din cauza substanț elor

abuzatori, pacienț i violenț i sau nesatisfăcuț i. Aceasta îi face pe asistenț i să se simtă neapreciaț i ș i subevaluaț i.

Dovezile indică faptul că feedback-ul pozitiv ș i recunoaș terea conduc la o performanț ă mai bună a angajaț ilor.

ș i creș terea motivaț iei, lipsa acesteia contribuie la stres ș i epuizare emoț ională. (14, 10, 11,
13)

6.1.4 Variabile socio-demografice.

Conform rezultatelor obț inute din revizuirea literaturii, factorul de vârstă în raport cu epuizarea
este inconclusiv din cauza diferitelor constatări din articole. Într-un studiu transversal care implică
asistentele medicale au efectuat în mai multe spitale din Japonia, asistentele mai tinere cu vârsta sub 30 de ani au raportat

niveluri mult mai ridicate de epuizare comparativ cu asistentele mai în vârstă (13) ș i epuizarea a fost observată mai mult

printre lucrătorii mai tineri (8). Cu toate acestea, alte studii enumerate în articolul 8 nu au găsit nicio corelaț ie între

vârsta ș i depersonalizarea sau epuizarea emoț ională (8). Un studiu calitativ care implică asistentele medicale în
Singapore, cu vârste cuprinse între 22-55 de ani, indică niveluri ridicate de epuizare în rândul asistentelor medicale.

între aceste vârste, ajungând la concluzia că, în acest caz particular, atât tinerii cât ș i cei în vârstă
asistentele au experimentat epuizare (11). Unele studii au raportat o scădere a epuizării în rândul asistentelor mai în vârstă

asistenti medicali si altii contestă această constatare (1). Asistenț ii medicali proaspăt absolvenț i se spune că experimentează, de asemenea, mai mult

burnout ș i intenț ia de a părăsi profesia decât asistentele medicale care lucrează de mai mult timp
perioada de timp (3). Rolul genului arată că asistenț ii medicali de sex masculin sunt mai predispuș i la depersonalizare

în timp ce asistentele medicale de sex feminin experimentează mai mult epuizarea emoț ională. (1, 8). Starea civilă, religia, astfel de

clasa socială, venitul, reș edinț a ș i alti factori demografici sociali nu sunt exploraț i pe deplin în
studii (1, 3, 8, 13, 11).

6.2 Interven ț ii ș i strategii de coping

Burnout-ul are consecinț e negative severe asupra asistentelor medicale ș i performanț ei lor la locul de muncă ș i este legat de

rate ridicate de infecț ie, mortalitate ridicată, fluctuaț ie ș i costuri ridicate (Cimoitti & Aiken et al 2012), prin urmare

crearea strategiilor de adaptare ș i a soluț iilor pentru această problemă este urgentă ș i necesară. Conform
31
articolele folosite în acest studiu, intervenț iile pentru prevenirea burnout-ului sunt direcț ionate către managementul nursingului, conducere,

organizaț ii ș i factori individuali. Ș apte categorii majore sunt formate în legătură cu strategiile de adaptare
strategii ș i ce poate fi făcut pentru a preveni epuizarea în rândul asistentelor medicale după o revizuire a literaturii

articles. Category 1: Nursing management and leadership, category 2: Development of nurse prac-
intervenț ii de reducere a stresului
reț ele ș i suport, categoria 6: inteligenț ă emoț ională ș i autocunoaș tere ș i categoria 7: prob-
strategii de coping axate pe problemă ș i axate pe emoț ii. Tabelul 4 arată principalele categorii formulate

Tabela 4: Strategii de abordare pentru epuizare în rândul asistentelor medicale.

Categorie 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4 Categoria 5 Categoria 6 Categoria 7

Favorabil Munca în echipă
Retrageri Viaț ă sănătoasă - Puternic aș a- Bun emo- Problemă
politici. stil net cial managementul titei rezolvarea
lucrări cum ar fi abilităț i de îngrijire tehnici
Asistent medical-phy-
Construire de echipă
Eficient relaț ia sician ing geta- Dieta corespunzătoareca familie cum ar fi timpul
liderism relaț ii moduri ș i prieteni conș tient de sine gestiona
Exerciț iu neant căutare
Muncă bună - Autonomie Muncă bună- sfaturi privind
ing condi- decizie După muncă îng relaț ie- Auto-reglare organ bun
abilităț i de organizare
opț iuni atitudine ș i activităț i nave cu tion,
împuternici colegi
Su- clinic îndemn abilităț i socialeAuto-reflecț ie
suprafaţă de observaţie Clădire reț ine
Asistent medical rezilienț ă puternică
empatie Bună ana-
rapoarte deț inute sentinț ă ș i motiva- analitic ș i
ț ia critic
Eficace gândire
comunică abilităț i
tion

6.2.1 Managementul îngrijirii, organizare ș i conducere la toate nivelurile

Managementul de nursing la toate nivelurile unităț ii are responsabilitatea de a asigura standardele de sănătate ocupaț ională.

standardele sunt îndeplinite la locul de muncă. Managerii de nursing ș i organizaț iile au responsabilitatea de a ...
examinând cerinț ele ridicate impuse asistentelor medicale ș i oferind resurse pentru a reduce sau a face faț ă acestora

32
cerinț e. Managementul este responsabil pentru elaborarea politicilor care afectează organizaț ia. Puncte pozitive
rezultate ale pacientului, ale asistentelor medicale ș i ale organizaț iei pot fi obț inute printr-un leadership eficient care vizează

concentrându-se pe administrarea structurilor de sprijin cu capacitatea de a oferi inovaț ii ș i

îmbunătăț iri (2, 6, 10). Condiț ii ș i medii de lucru adecvate, cum ar fi personalul suficient
trebuie să fie abordat pentru a îmbunătăț i raportul între asistenț i medicali ș i pacienț i ș i, astfel, a reduce sarcina de lucru, care este

cea mai importantă cauză a epuizării profesionale în rândul asistentelor medicale. (1, 7). O conducere ș i o gestionare bună au demonstrat

pentru a allevia stresul în sistemul de sănătate (10). Managementul trebuie să aibă o înț elegere a
condiț iile de muncă ale asistentelor, să fie înclinate să accepte feedback-ul, precum ș i să aibă dorinț a de a acț iona

de exemplu, prin oferirea de sprijin. Managementul trebuie să implice asistentele în procesul de luare a deciziilor

în legătură cu munca lor de a reduce sentimentul de a fi subestimat ș i neapreciat. Autonomia ș i

latitudinea decizională trebuie să fie luată în considerare de conducere în organizaț iile de îngrijire (4, 11).
Managementul asistenț ei medicale trebuie să considere supravegherea clinică ca un element cheie în managementul

stres ș i epuizare (5). Supravegherea clinică oferă îndrumare ș i sprijin pentru asistente, care este
incredibil de necesar atunci când lucrezi în condiț ii stresante. Ca rezultat al supravegherii clinice,
asistentele pot simț i că sunt „ascultate” ș i „auzite”, reducând astfel sentimentele de a fi
subevaluat. . (1, 2, 5, 6, 10, 11)

6.2.2 Dezvoltarea mediului de practică pentru asisten ț i medicali

Îmbunătăț irea mediului de practică al asistenț ilor medicali reduce epuizarea, îmbunătăț eș te satisfacț ia profesională ș i calitatea.

importanț a managementului infirmier în stabilirea

un mediu de lucru eficient pentru asistenț i medicali care atrage ș i reț ine profesioniș tii din domeniul asistenț ei medicale

bine ca si îmbunătăț irea calităț ii îngrijirii pacienț ilor (6).

Relaț iile dintre asistenț i ș i medici.

Îmbunătăț irea relaț iei între asistentă ș i medic este esenț ială. Asistenț ii ș i medicii trebuie să colaboreze eficient.

Burnout-ul ș i stresul în rândul asistenț ilor medicali au fost legate de relaț ia deficitara între asistenț i ș i medici.

comportamentul negativ al medicilor, cum ar fi nepoliticos, lipsit de consideraț ie ș i intimidare, se înrăutăț eș te

relaț iile între asistente ș i medici. Convingerile ș i ideologiile tradiț ionale cum ar fi asistentele văzute ca
"toade" mai degrabă decât colaboratori sau colegi competenț i încă există printre unii medici

33
care dăunează relaț iei de lucru. Comunicare eficientă, respect ș i muncă în echipă sunt esenț iale
factori în îmbunătăț irea relaț iei. (1, 3, 8, 13)

Autonomie, libertate de decizie ș i împuternicire

Autonomia ș i împuternicirea s-au dovedit a îmbunătăț i performanț a asistentelor la locul de muncă, precum ș i
calitatea îngrijirii ș i, prin urmare, accentul pe implicarea asistentelor în procesul de luare a deciziilor este im-

Infirmierele beneficiază de autoritate ș i control asupra muncii lor atunci când sunt bine
echipat pentru a face faț ă sarcinilor de faț ă. Gestionarea proprie a timpului ș i a sarcinilor zilnice, precum ș i realizarea

deciziile proprii, de exemplu, când să iei o pauză etc. contribuie la satisfacț ia la locul de muncă ș i scad stresul.

5, 10)

Lucru în echipă ș i colaborare

În mediul de practică al asistentelor, este inevitabil să evităm colaborarea. Colapsul echipei-

munca ș i lipsa de sprijin sunt considerate una dintre cauzele epuizării în rândul asistentelor. O bună colaborare în echipă

îmbunătăț eș te satisfacț ia pacienț ilor, satisfacț ia la locul de muncă ș i calitatea îngrijirii. Efectele negative ale lipsei de echipă-

lipsa de încredere, izolare, conflict, lipsa de responsabilitate, care conduc toate la stres ș i chiar-
de fapt, epuizare. Lucrul în echipă eficient în mediul de practică al asistentelor promovează sprijinul, încrederea,

asistenț ă ș i performanț ă în muncă. (3, 9)

Raportul infirmieră-pacient ș i volumul de muncă

Cercetările au arătat că raporturile dintre asistente ș i pacienț i au beneficii atât pentru pacienț i, cât ș i pentru asistente. Adequat

angajarea duce la o încărcătură de lucru mai mică ș i previne stresul (3, 6). Henry 2014, propune că încărcătura de muncă poate

a fi gestionate prin instruire ș i utilizarea tehnologiei avansate. Comportamentele de autoîngrijire după muncă, cum ar fi

exerciț iul poate fi, de asemenea, util pentru a face faț ă stresului. Delegarea ș i munca în echipă la locul de muncă
asigură că volumul de muncă este împărț it uniform ș i este gestionabil (4). A merge la plimbare ș i a lua pauze pentru gustări

a fost de asemenea folosit de asistentele medicale din Singapore pentru a gestiona stresul ca rezultat al sarcinilor de muncă (11).

34
6.2.3 Interven ț ii pentru reducerea stresului: Retreat-uri ș i escapade de construire a echipei

Infirmierele lucrează de obicei într-o echipă care are scopul de a se sprijini reciproc, de a colabora ș i de a lucra.

împreună, se recomandă exerciț ii de formare a echipei ș i grupuri de sprijin pentru a face faț ă
stresori la locul de muncă (3, 9). Evadările ș i retragerile de team building au fost raportate ca reducând epuizarea

printre asistente. A fost organizat un retreat pentru o echipă de 150 de asistente oncologice în Statele Unite.

Scopul retragerii a fost de a promova sprijinul social, de a oferi relaxare ș i de a reconstrui profesional.
interes, auto-reflecț ie ș i îngrijirea de sine. Această retragere a avut un efect pozitiv asupra oncologiei
asistentele medicale deoarece a dus la dezvoltare personală, relaxare ș i reducerea stresului (4)

Un retreat similar pentru personal a fost organizat în sud-estul Statelor Unite, axat pe dezvoltarea ...
forț a echipei. Claritatea rolurilor ș i coeziunea au fost câteva dintre subiectele discutate în timpul retragerii.
După retragere, asistentele au arătat o creș tere de 25% în satisfacț ia profesională în ceea ce priveș te rolurile lor, gestionând

ment ș i conducere. Acest lucru a promovat conducerea ș i formarea echipelor.

25 de asistente medicale care lucrează într-un spital din Statele Unite au participat la un program de opt săptămâni axat pe

reducerea stresului. Atât datele cantitative, cât ș i cele calitative au arătat că programul a avut efecte pozitive
asupra bunăstării asistentelor ș i a condus la o îmbunătăț ire a relaț iilor de muncă, a relaț iilor familiale,
relaxare ș i îngrijire personală (4).

6.2.4 Stil de via ț ă

Importanț a de a trăi un stil de viaț ă sănătos este subliniată ca o competenț ă cheie în reducerea stresului
ș i epuizarea în rândul asistentelor medicale. O dietă sănătoasă, relaxarea ș i exerciț iile fizice s-au dovedit a fi eficiente ca modalităț i pozitive

alegeri de stil de viaț ă active. Activităț ile de după muncă, cum ar fi schimbarea hainelor ș i exerciț iile fizice după muncă, sunt

considerat a avea un impact pozitiv asupra bunăstării asistentelor medicale ș i mecanisme de coping bune pentru stres.

(5)

6.2.5 Re ț ele sociale ș i suport în afara muncii

Reț ele sociale puternice sub forma familiei, prietenilor ș i colegilor sunt legate de reducerea epuizării.
printre asistente (9). Un studiu de cercetare calitativ realizat printre asistente în Singapore arată că acestea

35
abilitatea de a face faț ă cerinț elor de muncă ș i stresului prin sprijin puternic din partea membrilor familiei.

fort de la cei dragi ș i având pe cineva în afara muncii a fost considerat a fi de ajutor pentru
asistente.

Dezvoltarea rezilienț ei este recomandată pentru asistenț i medicali ca o modalitate de a gestiona condiț iile de muncă stresante.

Rezilienț a se referă la capacitatea unui individ de a depăș i condiț iile stresante ș i de a construi un
rezilienț ă puternică care duce la determinare ș i creș terea energiei. Jones, 2012 recomandă strategii de afrontare
strategii pentru asistente precum credinț a în sine, reț ele sociale puternice, flexibilitate, abilităț i de rezolvare a problemelor

ș i locul de control. Credinț a în sine este legată de o bună performanț ă între indivizi prin
având o stimă de sine ridicată. Fiind flexibili, indivizii sunt cei mai predispuș i să primească, să îmbrăț iș eze ș i
gestionează schimbarea (3, 9, 11)

6.2.6 Inteligen ț a emo ț ională ș i auto-con ș tientizarea

Inteligenț a emoț ională este susț inută ca un mod de a gestiona stresul ș i epuizarea în rândul asistentelor ș i este

recunoscut în prezent de teoria nursing-ului. O asistentă cu inteligenț ă emoț ională va avea capacitatea
a înț elege ș i gestiona propriile emoț ii personale, precum ș i a recunoaș te, a înț elege ș i a influenț a
emoț iile altora (5). Prin urmare, este esenț ial să înț elegem ș i să învăț ăm cum să ne gestionăm emoț iile personale

emoț iile, deoarece pot influenț a pe alț ii atât negativ, cât ș i pozitiv. Inteligenț a emoț ională poate
a fi învăț at ș i dobândit. Elementele principale ale inteligenț ei emoț ionale sunt conș tiinț a de sine, auto-reglarea

relatie, abilităț i sociale, empatie ș i motivaț ie (10)

6.2.7 Strategii de coping axate pe problemă ș i axate pe emo ț ie.

Asistentele ar trebui să îș i propună să folosească strategii pozitive de adaptare prin rezolvarea problemelor ș i soluț ionarea emoț iilor.

tehnici de rezolvare a problemelor, cum ar fi gestionarea timpului, căutarea de sfaturi, bune sau-
Abilităț ile de organizare ș i supervizarea clinică pot fi utilizate atunci când se confruntă cu condiț ii stresante.

Tehnicile de coping axate pe emoț ii recomandate sunt auto-reflecț ia, supervizarea clinică ș i
terapii sub formă de consiliere sau terapie comportamentală cognitivă. Coping centrat pe emoț ii negative
cum ar fi ostilitatea, evitarea, abuzul de substanț e, toate cresc stresul, ducând astfel la epuizare (5).

36
Redfern Jones 2012, de asemenea, subliniază importanț a dezvoltării abilităț ilor de rezolvare a problemelor prin

reflecț ie, folosind abilităț i de gândire analitică ș i critică. Învăț area reflexivă permite indivizilor să
învaț ă din experienț ă ș i dezvoltă abordări excepț ionale pentru situaț ii (9)

7 DISCU ȚIE

Rezultatele indică faptul că factorii ocupaț ionali joacă un rol deosebit de important în cauzarea stresului ș i, în cele din urmă

burnout-ul în rândul asistentelor urmat de factorii organizaț ionali. Cu toate acestea, factorii ocupaț ionali precum

sarcina de muncă, muncă pe schimburi, mediu de practică al asistentelor sunt încă influenț ate de managementul asistenț ei.

exemplul managementului decide de obicei câț i asistente sunt necesare pentru o unitate particulară, natura
schimburi de lucru etc. Managerii de nursing ș i organizaț iile au autoritatea asupra acestui tip de decizii.

ș i, prin urmare, responsabilitatea le revine lor să facă schimbările necesare ș i să ofere ap-
resursele adecvate. Factorii psihografici ș i socio-demografici nu joacă un rol semnificativ
conform rezultatelor studiului. Mitul că burnout-ul „este plângerea unei cârteș ti ș i
persoana nefericită" poate fi risipită. Epuizarea este adesea legată de ruș ine ș i lipsă de recunoaș tere.
Indivizii care experimentează epuizarea pot să nu fie deschiș i să-ș i exprime sentimentele dintr-o varietate de motive.

cum ar fi teama de a fi judecaț i ș i presupunerea că nu sunt capabili să-ș i gestioneze munca.

Prejudecăț ile negative ca acestea îi limitează pe indivizi să caute ajutor ș i să vorbească, permiț ând astfel...
problema de a escalada (Maslach & Leiter 2005). Maslach recomanda ca intervenț ia împotriva epuizării
soluț iile nu ar trebui să se concentreze doar pe individ, ci ș i pe circumstanț ele de muncă (Maslach et al, 2012).

Epuizarea nu afectează doar performanț a la locul de muncă, ci ș i sănătatea fizică ș i mentală. Problemele de sănătate

probleme precum dificultăț i de somn, boli cardiovasculare, dureri de cap ș i hipertensiune arterială pot
apar ca urmare a epuizării. (Asociaț ia Psihologică Americană 2015). Studiile arată că asistentele
asistentele medicale iau mai multe zile de concediu medical într-un an comparativ cu alte profesii. (The Telegraph 2015). Burn-

stresul legat de muncă ș i ieș irile costă Statele Unite 300 de miliarde de dolari în 2002 din cauza fluctuaț iei de personal ș i

absenteism. În 2002, Comisia Europeană a atribuit 20 de miliarde de euro pe an pentru absenț ele legate de muncă.
stres. În Australia, un studiu de cercetare din 2008/2009 a indicat că 5,3 miliarde erau folosite anual pentru

37
abordează complicaț iile stresului legate de muncă (Agenț ia Europeană pentru Securitate ș i Sănătate în Muncă, 2014).
Aceasta arată că burnout-ul este, de asemenea, scump ș i costisitor.

7.1 Legarea constatărilor de cadrul teoretic

Modelul cerinț e-resurse de muncă se bazează pe presupunerea că stresul ocupaț ional ș i epuizarea
apar ca urmare a lipsei de echilibru între cerinț ele impuse unei persoane ș i resursele
disponibil pentru a face faț ă acestor cerinț e (Bakker & Demerouti 2006).

Pe baza constatărilor din revizuirea literaturii, unele dintre cauzele sindromului de epuizare sunt legate de
factori organizaț ionali cu accent pe managementul ș i leadershipul asistenț ei medicale. Eș ecul gestionării-
ment ș i conducere pentru a oferi suport, supraveghere clinică, resurse de muncă, implicând asistentele în deci-
politicile de luare a deciziilor etc. cauzează insatisfacț ie în muncă, stres, epuizare emoț ională ș i, în timp
epuizare. Factorii ocupaț ionali, cum ar fi munca în schimburi, volumul de muncă, libertatea de decizie, conflictele de rol ș i

deficienț ele în munca în echipă au fost identificate ca fiind cauza principală a epuizării în rândul asistentelor medicale. Când

asistentele nu au resurse pentru a face faț ă presiunii emotive a muncii, sarcinilor de lucru, colapsului
a muncii în echipă ș i lipsa de autonomie, apare epuizarea. Aceste rezultate arată o legătură puternică ș i
sprijinul modelului cerinț elor ș i resurselor de muncă. Cerinț ele ș i aș teptările de a oferi un serviciu bun
calitatea îngrijirii ș i promovarea siguranț ei pacienț ilor sunt excepț ional de ridicate ș i totuș i există o lipsă de suficient

resurse sub formă de personal adecvat, suport pentru personal, resurse clinice etc. pentru a face faț ă acestor de-

cerinț e.

Cele patru etape ș i principii ale acestui model pot fi aplicate ca un mijloc de a preveni sau gestiona epuizarea
printre asistente prin următoarele modalităț i; Identificarea cerinț elor de muncă: managementul asistenț ei
ar trebui să identifice cerinț ele de muncă care sunt cele mai probabil să provoace stres ș i epuizare, cum ar fi munca

mediu, sarcină de lucru, claritate a rolului ș i relaț ii de muncă slabe. Abordarea cerinț elor de muncă:
Aceste cerinț e de muncă ar trebui abordate ș i recunoscute. Managementul asistenț ei ar trebui să facă
asigură-te că există personal adecvat, claritatea rolurilor este clară, persoanele potrivite sunt repartizate sarcinilor corecte. Emo-

38
Asistenț a naț ională ar trebui să fie oferită atunci când este necesară pentru a face faț ă factorilor de stres. Motivaț ia membrilor echipei

resursele de muncă sunt, de asemenea, esenț iale. Identificarea resurselor de muncă: Resursele de muncă precum mentoratul, supervizarea clinică

sion, cursuri de gestionare a stresului, terapii, ateliere de building a echipei ș i evadări, formare pos-
sibilităț i, feedback pozitiv. Promovarea resurselor de muncă: Implementarea ș i promovarea acestor re-
sursele constituie ultima etapă. Disponibilitatea acestor resurse susț ine mediul de lucru al
asistentele, construiț i motivaț ie ș i dăruire pentru muncă (Bakker & Demerouti 2006).

Corelarea descoperirilor cu teoria Maslach despre epuizare

Epuizarea este o condiț ie psihologică care apare ca urmare a expunerii pe termen lung a angajaț ilor.
la condiț ii de lucru stresante cu resurse limitate pentru a face faț ă stresorilor, ducând în cele din urmă
la epuizare. Această teorie identifică de asemenea ș ase factori de risc asociaț i cu epuizarea, care sunt volumul de muncă,

lipsa de control, recompense insuficiente, destrămarea comunităț ii, absenț a corectitudinii ș i a valorii
conflicte. (Maslach, Schaufeli & Leiter, 2001).

Conform rezultatelor studiului, cele ș ase factori joacă un rol major în cauza epuizării.
printre asistente, arătând astfel că acest cadru teoretic susț ine constatări din aceasta
studiu cu privire la cauzele epuizării profesionale în rândul asistentelor medicale. În plus, majoritatea articolelor din acest studiu

a raportat prevalenț a ridicată a epuizării emoț ionale ș i cinismului în rândul asistentelor medicale care experimentează

epuizare. Această teorie poate fi aplicată în gestionarea ș i prevenirea epuizării în rândul asistentelor medicale

(Maslach & Leiter 2005). Acest lucru poate fi realizat prin identificarea factorilor de risc ș i apoi oferind
contramăsuri la problemele prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5. Identificarea celor şase factori de risc ai epuizării conform teoriei epuizării Maslach
oferind măsuri de contracarare. (Henry 2014)
Factor de risc Impact Intervenț ie
Sarcină de lucru Epuizare emoț ională Locul de muncă ș i persoana potrivită
Dezintegrarea umană potrivire.
Adecvarea personalului
Sarcină de muncă sustenabilă cu
perioada de recuperare ș i
Revigorant.
39
 Pauze între lucrări.
Îngrijirea de sine după muncă.

Control Insatisfacț ia profesională ș i Promovarea laturii decizionale

Eficacitate profesională. ș i autonomie.
Libertatea de a participa în
Implementarea politicilor.

Recompensă ș i Recunoaș tere Sentimente de furie ș i Siguranț a locului de muncă în ceea ce priveș te salariul.

Resentiment. Feedback pozitiv.

Comunitate Depresie, izolare, lipsă de comunitate de lucru supportive

sprijin Întâlniri de teambuilding
Interacț iuni încurajatoare
Promovarea relaț iilor de muncă bune
relaț ii

Corectitudine Injusti ț ii
stres, lipsă de respect Echipă ș i conducere
Educaț ie
Recunoaș terea personalului

Conflicte de valori Cinism, stres, suport emo ț ional slab, de exemplu, după
comportament traumă (pacienț i violenț i,
hărț uire sexuală
decizii)
Promovarea unui bun asistent medical

Mediu de practică.

8 CONCLUZIE

Conform constatărilor acestui studiu, burnout-ul prevalează în rândul asistentelor medicale. Organizaț iile de sănătate

organizaț iile ș i conducerea trebuie să recunoască problema stresului legat de muncă ș i să ofere
măsuri adecvate foarte necesare. Examinarea condiț iilor de muncă ale asistentelor ș i asigurarea disponibilităț ii

40
disponibilitatea resurselor este probabil să îmbunătăț ească satisfacț ia la locul de muncă, să scadă turnoverul ș i intenț ia de a pleca. Scurt-

vârsta asistentelor este încă o problemă la nivel mondial. Asistentele din ț ările în dezvoltare caută oportunităț i
oportunităț i în ț ările dezvoltate, accentuând astfel deficitul de asistente medicale în ț ările din care provin.

plecând de la (Peterson 2004). Atrăgând atenț ia asupra provocărilor din profesia de asistentă, cum ar fi
epuizarea ș i acordarea unei priorităț i pentru găsirea de soluț ii pentru aceste provocări poate reț ine asistenț ii medicali ș i, de asemenea, să fie

o modalitate de a aborda penuria de asistenț i medicali, reducând astfel volumul de muncă, care s-a dovedit a fi unul dintre

cauzele principale ale stresului ș i, în cele din urmă, a epuizării. Condiț ii de muncă favorabile ș i o îngrijire bună
imaginea profesiei poate atrage oamenii să ia în considerare o carieră în îngrijirea sănătăț ii. Pe lângă bursele de studii gratuite,

oportunităț i de muncă etc. care sunt cele mai probabil să atragă tinerii, ce se poate face pentru a-i reț ine
asistente, îmbunătăț irea satisfacț iei la locul de muncă, siguranț a pacientului, calitatea îngrijirii medicale ș i calitatea vieț ii pentru amândouă

asistente ș i pacienț i?

8.1 Puncte forte, limite ș i recomandări

Acest studiu a folosit articole pentru revizuirea literaturii din studii despre epuizare în rândul asistentelor.

efectuat în mai multe ț ări, cum ar fi Regatul Unit, Statele Unite, Singapore, Japonia, Belgia,
Finlanda etc. care oferă studiului o perspectivă mai largă din diferite domenii. Acest lucru arată de asemenea că
burnout-ul în rândul asistentelor medicale nu este limitat la ț ări sau continente specifice. Cele mai multe dintre articolele folosite

în studiu sunt studii recente realizate cel puț in în ultimii patru ani, ceea ce este avantajos
pentru acest studiu. Problema coerenț ei este vizibilă în acest studiu deoarece majoritatea articolelor aveau
aceleaș i constatări ș i rezultate în legătură cu cauzele burnout-ului în rândul asistentelor medicale ș i măsurile de adaptare.

metoda aleasă de cercetare, revizuirea literaturii are beneficii care pot fi considerate ca puncte forte ale acesteia

studiu precum evaluarea subiectului de cercetare actual concentrându-se pe ceea ce a fost scris despre
burnout, găsiț i legăturile lipsă în cercetările anterioare ș i oferiț i recomandări pentru viitor
cercetări în viitor.

Pe de altă parte, acest studiu nu a fost finanț at. Autorul a dat peste mai multe cărț i valoroase ș i
articole relevante pentru studiu care ar putea fi utilizate, dar care necesitau plată ș i prin urmare au fost excluse

care a fost dezavantajos pentru studiu, studiul ar fi putut fi mai bun dacă autorul ar fi avut acces

41
la literatura în cauză. În plus, unele dintre recomandarile oferite ca strategii de coping
costurile pentru asistente pot fi mari ș i, prin urmare, pot descuraja implementarea, făcându-le astfel ne-
fezabil. Aceasta este, de asemenea, un mic studiu (revizuire a literaturii) format din doar 14 articole. Autorul
ar fi preferat să fac o cercetare extensivă folosind mult mai multe articole sau să combin literatura-
revizuirea literaturii cu o altă metodă de cercetare calitativă implicând contactul cu asistenț ii medicali prin pentru

exemplu în interviuri aprofundate (Cele mai multe articole utilizate în revizuirea literaturii sunt cantitative)
studiile de cercetare). Acest lucru i-ar fi permis autorului să obț ină date bogate, să obț ină mai multe informaț ii,

explicaț ii, raț ionamente ș i luarea în considerare a sentimentelor asistentelor faț ă de epuizare. Aceasta a fost

nu este posibil din cauza limitelor de timp, procedurile de permisiune etică ș i protocoalele necesare
numărul de credite pentru studiu.

Ca recomandare, cercetarea axată pe găsirea corelaț iilor ș i relaț iilor între psihologie-
factorii grafici ș i socio-demografici ș i epuizarea profesională în rândul asistentelor medicale sunt foarte susț inuț i. În

articolele folosite pentru revizuirea literaturii, cele mai multe studii au avut rezultate conflictuale ș i inconcludente în

relaț ia cu vârsta, experienț a, statutul marital, trăsăturile de personalitate ș i rolul lor în cauzarea burn-out-ului între

asistenț i medicali. Autorul recomandă de asemenea ca ș colile de nursing ș i universităț ile să includă
studii ș i cursuri despre gestionarea stresului în profesia de asistent medical. Aceste cursuri pot fi utile
pentru viitoarele asistente, deoarece este inevitabil că nursingul este o meserie stresantă.

42
9 REFERIN ȚE

Adali, E ș i Priami, M. (2002): Epuizarea profesională în rândul asistentelor din unităț i de terapie intensivă, Medicină internă

secț ii ș i departamente de urgenț ă în spitalele greceș ti. Jurnalul Web de Nursing; 11, 1-19.

AikenLH, Clarke S, Sloane DM, Sochalski J ș i Silber JH, (2002): Personalul de asistenț i medicali din spital ș i

pacient mortalitate asistentă sindromul burnout

și loc de muncă
nesatisfacț ie. Disponibil la
[Link] Ultima accesare 8thOctombrie 2015

Adriaenssens J, De Gucht ș i Maes S. (2015): Determinanț ii ș i prevalenț a epuizării în

Asistenț ii medicali de urgenț ă: O revizuire sistematică a 25 de ani de cercetare. Revista Internaț ională de Studii în Nursing

ies; 52 (2), 649-661.

Asociaț ia Americană de Psihologie. (2015): Epuizarea afectează sănătatea fizică a angajaț ilor prin
multe căi. Disponibilă ot [Link] accesare 17th
Octombrie 2015

Aveyard H. 2010: Realizarea unei revizuiri a literaturii în sănătate ș i asistenț ă socială: Un ghid practic (a doua ediț ie)

Ediț ie).

Bakker ș i Demerouti. (2006): Modelul cerinț e-resurse de muncă: stadiul artei. Revista de
Psihologia managerială; 22(3)2007, 309-328.

Cimiotti JP, Aiken LH, Sloane DM ș i Wu ES. (2012): Personalul infirmierie, epuizare ș i îngrijire medicală -

asociat infecț ie. Disponibil la [Link]

cles/PMC3509207/pdf/[Link] ultima accesare 15 septembrie 2015

43
CBS Radio Canada. (2013): Aproape 25% dintre asistentele din Canada nu ar recomanda spitalul lor.
Disponibil la[Link]
spitalul-lor-1.1304601. Ultima accesare 15 octombrie 2015.

Cañadas-De la Fuente GA, Vargas C, San Luis C, García I, Cañadas GR ș i De la Fuente EI.
(2015): Factori de risc ș i prevalenț a sindromului de epuizare în profesia de asistenț ă medicală. Internaț ional
Jurnal de Studii în Asistenț ă Medicală; 52 (1), 240-249.

Donley R. (2013) Provocări pentru asistenț ă medicală în secolul 21. Disponibil la [Link]
[Link]/viewarticle/521379_8

Elo S ș i Kyngas H. (2008). Procesul de analiză calitativă a conț inutului, în: Jurnalul avansat
Asistenț ă medicală, 62(1), 107-115

Agenț ia Europeană pentru Securitate ș i Sănătate în Muncă 2014. Calcularea costului stresului legat de muncă

ș i riscuri psicosociale. Disponibil la [Link]

tions/literature_reviews/calculating-the-cost-of-work-related-stress-and-psychosocial-risks. Ultimul
accesat 10 noiembrie 2015.

Fearon C ș i Nicol M. (2011): Strategii pentru a asista prevenirea epuizării în personalul medical. Asistenț ă medicală

Standard; 26(14), 35-39.

Garrosa E, Moreno-Jiménez B, Rodríguez-Muñoz A ș i Rodríguez-Carvajal R. (2011): Stresul profesional

ș i resursele personale în nursing: Un studiu transversal asupra epuizării ș i angajamentului. Interna-
Revista internaț ională de studii în domeniul asistenț ei medicale.48 (4), 479–489.

Grubb PL ș i Grosch-JW. (2012): Reducerea stresului profesional la asistente: abordări pentru diminuarea locului de muncă

stresul în asistente. Disponibil ot [Link] accesare

8 noiembrie 2015

GünüşenN.P ș i Üstün B (2009): Perspectivele asistentelor turce asupra unui program de reducere a sindromului de epuizare.

Revista Internaț ională de Asistenț ă Medicală; 56 (2) 237-242.

Halbesleben JR ș i Buckley MR. (2004): Epuizarea în viaț a organizaț ională. Revista de management;
30(6), 859-879.
44
Halbesleben JR, Wakefield BJ, Wakefield DS ș i Cooper LB. (2008): Epuizarea asistentelor ș i pacienț ii
Rezultatele de siguranț ă Percepț ia siguranț ei asistentului medical versus comportamentul de raportare. Journalul vestic de îngrijire medicală

Cercetare (Factor de Impact: 1.03). 30(5), 560-77.

Heinen MM, van Achterberg T, Schwendimann R, Zander B, Matthews A, Kózka M, Ensio A

Sjetne IS, Moreno Casbas T ș i Ball J, Schoonhoven L. (2013): Intenț ia asistentelor medicale de a părăsi...

profesie: Un studiu observaț ional transversal în 10 ț ări europene. Jurnal Internaț ional
Studii de nursing. 50 (2), 174-184.

Henry BJ. (2014): Intervenț ii pentru epuizarea în îngrijiri. Ce se face? Jurnalul Clinic de Pe...
Nursing de ecologie; 18 (2), 211-214.

Revista de psihologie industrială. SAJIP. (2011): Modelul cerinț elor ș i resurselor de muncă. Provocări
pentru cercetările viitoare. Disponibil: [Link]
Accesat: 20.10.2015.

Sahraian A, Fazelzadeh A, Mehdizadeh AR ș i Toobaee SH. (2008): Sindromul burnout în rândul asistentelor medicale din spitale:

o comparaț ie între secț iile interne, chirurgie, psihiatrie ș i arsuri. Revista Internaț ională de Nursing; 55,
62–67

Consiliul interna ț ional al asistentelor medicale. (2015): Codul de etică pentru asistente. Disponibil la

[Link] Ultima accesare pe 26 Noiembrie

noiembrie 2015.

Miller JF. (2011): Epuizarea ș i impactul acesteia asupra muncii de calitate în nursing. Revista de Nursing Radiologic

ing; 30 (4), 146–149

Kozier, Erb J, Berman A, Snyder S, Lake R ș i Harvey S. (2011): Fundamentele îngrijirii pacientului;
concepte, proces ș i practică, a doua ediț ie.

Koivula, Paunonen ș i Laippala. 2000: Epuizarea personalului medical în două spitale finlandeze.
Jurnalul de Management al Îngrijirii; 8(3), 149–158

45
Kanai-Pak M, Aiken LH, Sloane DM ș i Poghosyan L. (2008): Medii de lucru proaste ș i
inexperienț a asistentelor este asociată cu epuizarea, insatisfacț ia profesională ș i deficitul de calitate în japoneză

ospitale. Jurnalul Infirmieriei Clinice. 17 (24), 3324-3329.

Relaț ia dintre numărul de asistente medicale ș i pacienț i influenț ează epuizarea la nivel mondial. (2012): Revista de Asistenț ă Medicală Australiană. 19 (10), 19-

19. 1/2p.

Redfern J. (2012): Gestionează haosul de la locul de muncă prin dezvoltarea rezilienț ei tale. Standardul în nursing; 27(3),

63-63.

Wright K. (2014): Allevierea stresului la locul de muncă: sfaturi pentru asistente. Nursing Standard; 28
(I0), 37-42.

Lasebikan V ș i Oyetunde M. (2012): Epuizarea profesională printre asistenț ii medicali într-un spital general din Nigeria:

Prevalen ț ă ș i factori asocia ț i. Disponibil la[Link]

cles/PMC3350958/pdf/[Link] Ultima accesare 9 decembrie 2015

Lim J, Hepworth J ș i Bogossian F. (2011): O analiză calitativă a stresului, facilităț ilor ș i abordării în
viaț a personală ș i profesională a asistentelor medicale din Singapore. Jurnalul de Nursing Avansat; 67 (5),
1022-1033.

Leiter MP ș i Maslach C. (2009): Fluctuaț ia personalului medical: rolul mediat al epuizării. Jurnalul de Asistenț ă Medicală

Managementul informaț iilor; 17(3), 331–339

Maslach C ș i Jackson S. (1983): Măsurarea burnout-ului experimentat. Disponibil la

Cannot access external links or [Link] accesare 11 septembrie
2015

Maslach C, Schaufeli WB ș i Leiter MP. (2001): Epuizarea profesională. Revistă Anuală de Psihologie; 52
(1), 397.

Maslach C ș i Jackson S. (1982): Epuizarea în mediile organizaț ionale. Psihologia socială aplicată
anual; 5

46
Maslach C & Leiter MP. (2005): REÎNREGISTRAREA EPUIZĂRII: Cum să reaprinzi pasiunea ta pentru

munca ta. Disponibil la [Link] (2005).pdf.

Ultima accesare 24 noiembrie 2015.

Maslach C, Jackson S ș i Leiter MP. 2012: Facând o diferenț ă semnificativă cu burnout inter-
colaborarea cercetătorilor ș i practicienilor. Revista de Comportament Organizational; 33, 296–
300

Maslach, Leiter. (1993.): Epuizarea ca un proces de dezvoltare: Consideraț ii asupra modelului. În W. B.

Schaufeli, C. Maslach, & T. Marek (Eds.), Epuizarea profesională: Dezvoltări recente în teorie
ș i cercetare. Washington, DC: Taylor & Francis.

Asociaț ia Naț ională a Asistentelor Medicale. (2015): Combating epuizarea: Asistentele se confruntă cu probleme fizice ș i mentale

epuizare emoț ională la muncă. Disponibil la [Link]

ing-arzerea-asistentei-se-lupta-cu-epuizarea-fizica-mentala-si-emotionala-exha/. Ultima accesare 15
Octombrie 2015.

Poghosyan L, Clarke SP, Finlayson M ș i Aiken LH. (2010): Epuizarea asistentelor medicale ș i calitatea îngrijirii:

Investigare transnaț ională în ș ase ț ări. Institutele naț ionale de sănătate; 33(4), 288–298.

Peterson. (2004): Impactul global al penuriei de asistente medicale. Disponibil la[Link]

tals/0/Skins/NSNA/pdf/Imprint_Feb04_Peterson.pdf Ultima accesare 4 decembrie 2015.

Resnik DB.(2011): Ce este etica în cercetare ș i de ce este importantă? Disponibil la

[Link] Ultima accesare 27 noiembrie
2015.

Rosengren, K. E. (1981). Progrese în analiza de conț inut din Scandinavia: O introducere. În K. E.

Rosengren (Ed.), Avansuri în analiza conț inutului (pp. 9-19). Beverly Hills, CA: Sage

Colegiul Regal de Asistenț ă Medicală RCN. (2003): Definirea asistenț ei medicale, Londra: Colegiul Regal de Asistenț ă Medicală

Colegiul Regal de Nursing. (2015): "Lipsa asisten ț ilor medicali este foarte reală". Disponibil la

[Link] i-medicali-este-foarte-realistă-spune-rcn-mi
comitetul consultativ pentru migraț ie Ultima accesare 19 octombrie 2015.
47
Santos LS ș i De Brito Guirardello E. (2007): Cerinț ele de atenț ie ale asistentelor în mediul de lucru.
Disponibil la[Link]
text&pid=S010411692007000100005&lng=ro&nrm=iso&tlng=roUltima accesare 12thSeptembrie
2015

Teng CI, Chang SS ș i Hsu KH. (2009): Stabilitatea emoț ională a asistentelor: impactul asupra siguranț ei pacienț ilor.

Revista de Asistenț ă Avansată; 65(10), 2088–2096

Telegraph 2015. Noi cifre arată că concediile pentru stres în cadrul NHS au crescut, iar 15 zile de boală pe an.

Disponibil la [Link]
NHS-licenț ă-de-stres-ș i-15-zile-de-boală-[Link]. Ultima accesare pe 29 octombrie 2015.

Universitatea Twente. (2015): Metode de colectare a datelor. Disponibil la

[Link]/igs/datalab/datacollection/metode/. Ultima accesare: 25thIanuarie 2015.

Vahey DC, Aiken LH, Sloane DM, Clarke SP ș i Vargas D. (2004): Epuizarea asistentelor ș i Pacientul
Satisfacț ie. Institutele Naț ionale de Sănătate; 42(2), II57–II66.

Van Bogaert P, Meulemans H, Clarke S, Vermeyen K ș i Van de Heyning P. (2009): Spital

mediul de practică al asistentelor medicale, burnout, rezultatele la locul de muncă ș i calitatea îngrijirii: testul unei ecuaț ii structurale

[Link] de Îngrijire Avansată; 65(10), 2175-2185.

Van Bogaert P, Kowalski C, Weeks SM, Van Heusden D ș i Clarke SP. (2013): Relaț ia
între mediul de practică al asistentei, caracteristicile locului de muncă al asistentei, epuizarea ș i rezultatul profesional

calitatea asistenț ei medicale: Un studiu transversal. Revista Internaț ională de Studii în Nursing; 50(12),
1667-1677.

Vargas C, Cañadas GA, Aguayo R, Fernández R ș i de la Fuente EI. (2014): Ce ocupaț ional
factorii de risc sunt asociati cu epuizarea în îngrijirea medicală? Un studiu meta-analitic. Revista Internaț ională de

Sănătate clinică ș i psihologie. 14 (1), 28-38.

Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii. (2010): Buletinul Organizaț iei Mondiale a Sănătăț ii: Căutăm: 2.4 mil-
leoaice îngrijitoare, ș i asta doar în India. Disponibil la [Link]
020510/en/. Ultima accesare 28 septembrie 2015.

48
Wilkinson D. (2000): Uneltele Cercetătorului: Ghidul Complet pentru Cercetarea Practicianului.

49
ANEXA 1 Inventarul de epuizare Maslach (MBI)

50
51