STILURI DE ÎNVĂȚARE

Sunt sigură că dacă priveș ti înapoi îț i vei da seama că unii profesori din copilăria ta nu aveau în
povesteș te despre modul în care învaț ă elevii săi. Atât profesorii, cât ș i studenț ii au trebuit să lupte cu modul de
a învăț a ș i cum să înveț e. Fiecare profesor are propriul stil de predare, dar ș i elevii au
propriul său stil de învăț are ș i doar găsind echilibrul se poate ajunge la succesul educaț ional. Problemele în
lecț iile încep atunci când învăț ătorii ș i elevii nu sunt de acord cu modul de a predica ș i de a învăț a. Nu
toț i copiii sunt egali ș i pot învăț a în moduri diferite unii de alț ii, poate ț i-ai dat seama ș i tu că
fiul tău învaț ă într-un mod diferit faț ă de cum o făceai tu la vârsta lui.

Te-ai întrebat vreodată de ce unii profesioniș ti sunt consideraț i "mai buni" decât alț ii? Nu se bazează doar pe
oportunităț ile care li se oferă copiilor pentru a putea face lucrurile mai bine, ci ș i pentru că iau în considerare
stilul ș i ritmul de învăț are al fiecărui elev, deoarece uneori dificultăț ile de învăț are au
mai mult decât a observa cum li se predă.

STILURILE DE ÎNVĂȚARE
În prezent, se cunosc ș apte stiluri de învăț are diferite, iar persoanele obiș nuiesc să combine mai multe dintre ele pentru a putea
a avea o bună învăț are în cunoș tinț e.
Vizual (spaț ial): Oamenii preferă utilizarea imaginilor, videoclipurilor ș i înț elegerii spaț iale pentru a putea învăț a mai bine.

Auricular (auditiv-musical): Persoanele preferă utilizarea muzicii ș i a sunetului pentru a spori ș i a îmbunătăț i învăț area.

Verbal (lingvistică): Oamenii preferă utilizarea cuvintelor (atât vorbite cât ș i scrise) pentru a îmbunătăț i ș i a intensifica
învăț area.

Fizic (kinestezic): Oamenii preferă utilizarea corpului, a mâinilor ș i a simț ului tactil pentru a putea învăț a. La
experienț a directă este un bun motor de învăț are în acest sens.

Logica (matematică): Oamenii preferă utilizarea logicii ș i a raț ionamentului pentru a avea un învăț ământ bun
înainte de orice cunoș tinț ă.

Social (interpersonal): Oamenii au un învăț ământ mai bun dacă îl fac în grup sau în compania altor persoane.
Solitaria (intrapersonal): Oamenii preferă să înveț e în singurătate sau să îș i dezvolte studiul independent pentru a învăț a cu
liniș te ș i fără presiuni.

ÎNȚELEGEREA ÎNVĂȚĂRII ÎN COPILĂRIE: Este necesar să înț elegem cum învaț ă copiii pentru a-i putea ajuta.
în sarcini fără a trebui să sufere pentru că unui copil "îi este mai greu" decât altora (în plus, comparaț iile
niciodată nu sunt corecte). Este necesar să înț elegem cum să oferim oportunităț i de învăț are prin utilizarea
preferinț ele de învăț are identificate la copii.

Încă se întâmplă în prezent ca unii profesori să folosească propriul lor stil de învăț are preferat ca principal.
modul de învăț are ș i dacă studenț ii nu împărtăș esc aceleaș i preferinț e, învăț area pentru elevi poate
poate fi foarte dificil ș i frustrant pentru copii.

În cariera mea ca învăț ătoare de educaț ie specială ș i psihopedagog, mi s-a părut esenț ial să înț eleg diferenț ele
în stilurile de învăț are pentru a putea maximiza potenț ialul de învăț are al fiecăruia dintre elevii mei... ș i este foarte
necesar ca părinț ii ș i profesori să facă acelaș i lucru. A asculta ce îș i doresc copiii ș i a învăț a din interesele lor este
este necesar pentru a le oferi o învăț ătură care să îi motiveze. Este necesar să observăm copiii ș i să comparăm stilurile diferite.
de învăț are pentru a ș ti cum interacț ionează cu ceilalț i ș i cu cunoș tinț ele ș i astfel, prin observaț ie
putea înț elege care este cea mai eficientă formă de a învăț a copiii folosind stilurile lor de învăț are dominante.
 CELE 13 TIPURI DE ÎNVĂȚARE: CARE SUNT?

Unii oameni cred că există doar o singură modalitate de a învăț a.

Sigur, mul ț i, când ne gândim la învă ț are, ne imaginăm pe cineva studiind sau făcând
învăț are prin memorie. Cu toate acestea, există diferite tipuri de învăț are cu caracteristici foarte diferite între ele. În
Articolul de astăzi, îi vom revizui ș i explica.

ÎNVĂȚARE

Învăț area se referă la dobândirea de cunoș tinț e, abilităț i, valori ș i atitudini, iar oamenii nu
ne-am putea adapta la schimbări dacă nu ar fi acest proces.

Psihologia s-a interesat de acest fenomen de mai multe decenii ș i sunt mulț i autori care au contribuit
o cunoaș tere valoroasă despre ce este ș i cum se construieș te acel învăț ământ. Ivan Pavlov, John Watson sau Albert Bandura
sunt exemple clare ale acestui interes marcat.

Cele diferite tipuri de învăț are

De-a lungul anilor, studiile multor dintre aceș ti cercetători au permis descifrarea modului în care funcț ionează noi.
memoria ș i cum influenț ează observaț ia sau experienț a atunci când construim cunoaș tere ș i schimbăm modul nostru
de actuare.

Dar, ce metode de învăț are există? Ce tipuri de învăț are sunt? Următoarele, îț i explicăm.

1. ÎNVĂȚARE IMPLICITĂ: Învăț area implicită se referă la un tip de învăț are care se constituie într-un
învăț are în general non-intenț ionată ș i unde învăț ăcelul nu este conș tient de ce învaț ă.

Rezultatul acestei învăț ări este executarea automată a unei conduite motorii. Este adevărat că multe dintre lucrurile
ceea ce învăț ăm se întâmplă fără să ne dăm seama, De exemplu, a vorbi sau a merge. Învăț area implicită a fost prima în
exista ș i a fost cheia supravieț uirii noastre. Întotdeauna învăț ăm fără să ne dăm seama.

2. ÎNVĂȚ ARE EXPLICITĂ: Învăț area explicită se caracterizează prin faptul că învăț ăcelul are intenț ia de a învăț a ș i este
conș tiente de ce învaț ă. De exemplu, acest tip de învăț are ne permite să dobândim informaț ii despre oameni,
locuri ș i obiecte. De aceea, această formă de învăț are necesită atenț ie susț inută ș i selectivă din partea celei mai evoluate zone.
de creierul nostru, adică necesită activarea lobilor prefrontali.

3. ÎNVĂȚ AREA ASOCIATIVĂ: Acesta este un proces prin care un individ învaț ă asocierea între două stimuli sau un
stimul ș i un comportament. Unul dintre marii teoreticieni ai acestui tip de învăț are a fost Iván Pavlov, care a dedicat o parte
de-a lungul vieț ii sale, la studiul condiț ionării clasice, un tip de învăț are asociativă.

4. ÎNVA ȚARE NEASOCIATIVĂ (HABITUARE Ș I SENSIBILIZARE): Învă ț area neasociativă este un tip de
învăț are care se bazează pe o schimbare în răspunsul nostru la un stimul care se prezintă în mod continuu ș i
repetată. De exemplu. când cineva locuieș te aproape de o discotecă, la început poate fi deranjat de zgomot. După un timp
de timp, după expunerea prelungită la acest stimul, nu veț i observa poluarea acustică, deoarece v-aț i obiș nuit.
la zgomot. În cadrul învăț ării neasociative găsim două fenomene: obiș nuinț a ș i sensibilizarea.

5. ÎNVĂȚARE SEMNIFICATIVĂ: Acest tip de învăț are se caracterizează prin faptul că individul colectează informaț iile,
selectează, organizează ș i stabileș te relaț ii cu cunoș tinț ele pe care le avea anterior. Cu alte cuvinte, este atunci când
o persoană leagă informaț ia nouă de cea pe care o deț ine deja. Putem învăț a în multe feluri, dar modul
ce cuprinde într-o manieră mai completă dimensiunea emoț ională, motivaț ională ș i cognitivă se numeș te învăț are
semnificativ. Când se dă acest tip de învăț are, modul de asociere a abilităț ilor ș i cunoș tinț elor anterioare ș i pentru a
poate fi integrată în ele informaț ii noi sculptate de sursa motivaț ională ș i de semnificaț ia pe care i se atribuie
ce se învaț ă. Acest lucru este important, având în vedere că cheia care face diferenț a între diferitele forme
de învăț are este în procesul de construcț ie a cunoș tinț elor.
O aproximare la ideea de învăț are semnificativă: Învăț area semnificativă presupune un proces în care
persoana colectează informa ț ia, o selectează, o organizează ș i stabile ș te rela ț ii cu cuno ș tinț ele pe care deja le avea
previamente. Astfel, această învăț are se realizează atunci când noul conț inut se leagă de experienț ele noastre trăite ș i de altele
cunoș tinț e dobândite în timp având motivaț ia ș i convingerile personale despre ceea ce este important
învăț ând un rol foarte relevant. Aceasta implică dotarea noii cunoș tinț e cu un sens unic pentru fiecare persoană, deja
fiecare dintre noi avem povestea noastră de viaț ă. Când are loc învăț area semnificativă, modelele mentale create
timpul ș i experienț a determină modul în care vom vedea informaț ia ș i cum o vom gestiona. Pentru a spune astfel de
vreo mod, modul nostru de a interioriza ceea ce învăț ăm ș i de a-i da un sens ne oferă o idee despre „oclare”
cu care vedem realitatea, ș i viceversa.

6. ÎNVĂȚARE COOPERATIVĂ: Învăț area cooperativă este un tip de învăț are care permite ca fiecare elev
învaț ă, dar nu singur, ci împreună cu colegii săi. Prin urmare, se desfăș oară adesea în sălile de clasă ale multor centre
educaț ionali, iar grupurile de elevi nu depăș esc de obicei cinci membri. Profesorul este cel care formează grupurile ș i care
îi ghidează, dirijând acț iunea ș i distribuind roluri ș i funcț ii.

7. ÎNVĂȚARE COLABORATIVĂ: Învăț area colaborativă este similară cu învăț area cooperativă. Acum, prima
se deosebe de al doilea prin gradul de libertate cu care se constituie ș i funcț ionează grupurile. În acest tip de
în învăț are, profesorii sau educaț ia propun un subiect sau o problemă, iar elevii decid cum
abordarlo.

8. ÎNVĂȚAREA EMOȚIONALĂ: Învăț area emoț ională înseamnă a învăț a să cunoș ti ș i să gestionezi emoț iile.
mai eficient. Această învăț are aduce multe beneficii la nivel mental ș i psihologic, deoarece influenț ează pozitiv în
bunăstarea noastră, îmbunătăț eș te relaț iile interumane, favorizează dezvoltarea personală ș i ne împuterniceș te.

9. ÎNVĂȚARE OBSERVAȚIONALĂ: Acest tip de învăț are este cunoscut ș i sub denumirea de învăț are vicari, prin imitaț ie sau
modelare, ș i se bazează pe o situaț ie socială în care participă cel puț in două persoane: modelul (persoana despre care
se învaț ă) ș i subiectul care realizează observaț ia acestei conduite, ș i o învaț ă.

10. ÎNVĂȚARE EXPERIMENTALĂ: Învăț area experienț ială este învăț area care se produce ca urmare a experienț ei,
aș a cum sugerează propriul său nume. Aceasta este o modalitate foarte puternică de a învăț a. De fapt, când vorbim despre a învăț a
eroare, ne referim la învăț area produsă de propria experienț ă. Ei bine, experienț a poate
va avea consecinț e diferite pentru fiecare individ, deoarece nu toată lumea va percepe faptele în acelaș i mod. Lo
ceea ce ne duce de la simpla experienț ă la învăț are este auto-reflecț ia.

11. ÎNVĂȚARE PRIN DESCOPERIRE: Această învăț are se referă la învăț area activă, în care persoana în
vei învăț a conț inuturile într-un mod pasiv, descoperă, relaț ionează ș i reorganizează conceptele pentru a le adapta la schema ta
cognitiv. Unul dintre marii teoreticieni ai acestui tip de învăț are este Jerome Bruner.

12. ÎNVĂȚARE MEMORITĂ: Învăț area memorită este procesul de a învăț a ș i a fixa în memorie diferite concepte.
fără a înț elege ce înseamnă, motiv pentru care nu realizează un proces de semnificare. Este un tip de învăț are care se desfăș oară în
cabo ca o acț iune mecanică ș i repetitivă.

13. ÎNVĂȚARE RECEPTIVĂ: Cu acest tip de învăț are denumit învăț are receptivă, persoana primeș te
conț inut care trebuie internalizat. Este un tip de învăț are impusă, pasivă. În clasă, se întâmplă atunci când elevul, asupra
totul datorită explicaț iei profesorului, materialului tipărit sau informaț iilor audiovizuale, trebuie doar să înț eleagă
conț inut pentru a-l putea reproduce.

REFERINȚ A:Nu pot accesa URL-uri.