Bernardo Kucinski

Jurnalism Economic

1997
 Jurnalism Economic

Fisa Tehnică

Premiul Jabuti 1997

10: 85-314-0354-5
ISBN 13: 978-85-314-0354-5

Categoria
Economia, Administraț ie, Afaceri, Drept.

Editare Digitală
DuoEccentric
 Jurnalism Economic

IDEOLOGIA Ș I POLITICĂ A
BALANȚUL DE PLĂȚI*

O Balanço de Plăț i al Braziliei revizuit prin prisma crizei datoriei externe ș i a celor 500
anos descoperirea Americilor. Exerciț iu de text critic ș i alternativ, redactat pentru utilizare ca
baza pentru cursuri de jurnalism economic.

Bernardo Kucinski, Londra, 1992

Institutul de Studii Americano-Latine

Text preliminar pentru discuț ie.

* Acest lucru a fost posibil graț ie unei burse de post-doctorat acordată de Consiliul Naț ional de Cercetare ș i la
afastarea acordată de Ș coala de Comunicaț ii ș i Arte a Universităț ii din São Paulo.

pagina anterioară pagina următoare

 Jurnalism Economic

INDICE

Prima parte Partea a Patra

CUM SĂ CITIM Ș I SĂ INTERPRETĂM UN BILANȚ DE PLĂȚ I ............03 ISTORIA NOASTRĂ ÎN BILANȚ UL PLĂȚ ILOR.............................62
Capitolul 1: La ce serveș te soldul comercial ......................................................04 Capitolul 10
Capitolul 2: Contul de servicii, contul de dependenț ă.......................................15 Capitolul 11: Industrializarea precară.............................................................67
Capitolul 3: Paradoxuri ale investiț iilor străine .............................18 Capitolul 12: Autoritarism exportator ..............................................................73
Împrumuturi: faț a obscură a bilanț ului
Capitolul 5: Formatul ș i Ideologia Balanț ului de Plăț i ..............................26 Concluzie
Capitolul 13: Criză ș i noua ordine economică internaț ională.................................83
A doua parte
O SISTEMĂ INTERNAȚ IONALĂ DE PLĂȚ I..................................32 Bibliografia.......................................................................................................87
Capitolul 6: Asimetria în plăț ile internaț ionale.....................................33
Capitolul 7: Dezinvestirea monetară internaț ională ...............................................37

Partea a treia
A ECONOMIA ŞI POLITICA BALANŢULUI DE PLĂŢI ........47
Capitolul 8: Cine plăteș te balanț a plăț ilor................................................48
Capitolul 9: Politici de balanț ă de plăț i..................................................53
 Jurnalism Economic

Prima Parte

CUM SĂ CITIM Ș I SĂ INTERPRETĂM

O BALANÇO DE PLĂȚILOR
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 1
Care este scopul soldului comercial
Banca Centrală ș i tranzacț iile internaț ionale Să examinăm cum funcț ionează mecanismul de schimb valutar ș i
conceptul de deviză, prin intermediul a două tranzacț ii: importul de 30.000
Exportul sau importul unei ț ări periferice se deosebeș te de vânzare barili de petrol din Venezuela, prin Petrobrás, stabilit la preț ul de
o cumpărare comună, pe piaț a internă, din cauza necesităț ii suplimentare de 20 USD pe baril, este a exportaț ia către SUA, de 100 de tone de cafea
a schimba monede. Exportatorul are nevoie de moneda locală pentru a plăti salariile, solubil, de către Cacique de Cafea, la 7.000 USD pe tonă. Însoț it de factura
recolta impozite, cumpără o parte din materia primă, dar primeș te în recepută din Venezuela, curatorul de la Petrobrás va cumpăra de la o bancă sau
monedă străină. Ș i importatorul are nevoie de monedă străină, care nu direct de la Banca Naț ională, cei 600.000 USD instructaț i pentru a fi
deț ine, pentru a plăti achiziț ia sa în străinătate. În principalele ț ări din centru
remetidos în Venezuela. Se numeș te rată de schimb cantitatea de unităț i
industrializat, în special Statele Unite, Japonia ș i Germania, schimbul da monedă naț ională necesare pentru a cumpăra o unitate a monedei
de monede nu este întotdeauna necesară deoarece propriile lor monede naț ionale estrangeira. Dacă rata de schimb a Cruzeiro faț ă de dolar a fost de Cr
servim ca mijloc de plată internaț ional. Comerț ul internaț ional, 2.000,00 / 1 USD, Petrobras a recolat la Banca Central 1.200.000,00
prin urmare, este asimetric deja în forma sa de plată. În plus, în aceste ( 600 mil x Cr 2.000 ).
ț ări, schimbul de monede, atunci când este necesar, poate fi făcut în orice Să vedem operaț ia inversă: Caciul de Cafea va primi din SUA 100 de dolari
bancă printr-o operaț iune de schimb valutar, care constă în cumpărarea sau 700 mil în plată pentru cele o sută de tone de cafea, pe care este obligată să
vânzarea de valută străină. Întreprinderile ș i indivizii pot menț ine conturi vindeț i la Banca Centrală la aceeaș i rată de schimb de Cr 2.000 / 1 USD.
bancare în valută străină. Va primi 1.400 milioane de lei. Observaț i particularitatea că importatorul
În ț ările cronic deficiente în valută străină, cum ar fi Brazilia, americano de cafea nu a fost necesar să folosească o monedă străină, a folosit a sa
tranzacț ii care necesită plăț i în străinătate - în special importuri propria moneda natională, dolarul, acceptat internaț ional ca mijloc de
- necesită aprobarea prealabilă a Băncii Centrale, care deț ine monopolul plată.
monedă străină. Ș i, pentru a plăti tranzacț ia, compania cumpără moneda
străină a Băncii Centrale, direct sau prin intermediul Pentru Banca Centrală, aceste două operaț iuni au dus la o creș tere de
100 milioane USD (700 milioane USD - 600 milioane USD) în valută ș i o scădere
o bancă comercială. Dreptul de a menț ine conturi în valută
este foarte restricț ionat; toate veniturile din exterior trebuie să fie obligatoriu de Cr 200 milioane ( Cr 1.400 -Cr 1.200 milioane) în posesiile dvs. în
trocado pentru moneda locală la Banca Centrală. Când lipsesc aceste monede Cruzeiro. Banca Central a câș tigat valută, dar nu a câș tigat bani.
se agravează, având loc crize valutare, Banca Centrală instituie doar doar monede ș i a vândut mai puț ini dolari decât a cumpărat. Cele două
centralizarea schimbului, asumând toate operaț iunile ș i raț ionând transacț iile conț in unul dintre principiile de bază ale balanț ei de plăț i.
monedele. Chiar ș i în perioade normale, toate operaț iunile de schimb valutar Oricând, într-o anumită perioadă de timp, încasările de
desaguam no Banco Central. Designam-se genericamente comodivisasas exteriorul superăm plăț ile, adică există, surplus comercial,
monede străine deț inute de Banca Centrală.
*4*
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Care este scopul soldului comercial

cum este cazul acestor două operaț iuni, cresc nu doar devizele, ci economia e o aumento în numărul de tranzacț ii. De asemenea, războaiele între
de asemenea, cantitatea de monedă naț ională în circulaț ie: exact puterile colonizatoare cereau mult aur. Regele care avea
diferenț a de Cr 200 care a ieș it din seifurile Băncii Centrale ș i a început să circule aurul avea puterea de a face război, de a organiza noi expediț ii, de a angaja
na economia. mercenari, ș i astfel să se apodereze de ș i mai mult aur. Finanț atorii
Asta înseamnă că ț ara a devenit mai bogată cu 200 de milioane de coroane? expediț iile, cu aurul obț inut, puteau lansa aventuri ș i mai
forma, dacă exporturile de cafea ar fi adus mai puț ini dolari decât ousadas. Astfel se încadrează masacrul celor 30 de milioane de Incas Maia ș i
os necesare pentru a plăti pentru petrol, generând un deficit comercial Aztecii, precondiț ie a jafului, urgent, din aurul lor. De asemenea pentru
diminuandu banii în circulaț ie, ț ara ar fi devenit mai săracă? populaț iile europene, mercantilismul era statal ș i absolutist, deoarece
după ce a fost obț inut din comerț ul internaț ional sau din jaf, aurul avea
care trebuie să fie retras din circulaț ie pentru a fi predat Coroanei, în formă de
A ideologia mercantilistă impozite reale.
O aur - sau banii - exercitau un fasin aproape magic asupra
Aceasta a fost una dintre primele mari confuzii conceptuale armate în
gânditori mercantiliș ti, care îl vedeau ca sursă primordială a puterii. As
tornare la balanț ului de plăț i. Durante mai bine de trei secole, o mercadorias doar serveau ca un mijloc de a obț ine aur. Cine vindea, câș tiga,
curentul de gândire, numit „mercantilist”, susț inea că pentru că primea aur; cine cumpăra pierdea, pentru că se descotorosea de aur.
numai prin obț inerea de solduri comerciale o ț ară ar putea crea Trebuie să cumpărăm doar din necesitate iremediabilă.
bogăț ia este de a face munca angajaț ilor săi mai productivă. O ț ară doar
Ficaria ricos ș i puternici dacă ar acumula aur. Să exporte mai mult decât importă. O mercantilism a durat atât de mult timp pentru că servea ș i la
era singura modalitate de a-l obț ine - în afară de ceea ce putea fi extras direct interesele naț ionalismului statelor naț iune, fiecare cu o
minele de aur ș i argint ale coloniilor. burghezia comercial puternică ș i luptele dintre ele pentru pieț e
mondiali. Era o o rezultatul logic al raț ionamentului mercantilist: dacă
Această filozofie răspundea nevoilor expansiunii economice europene.
o ț ară se îmbogăț ea vânzând mai mult decât cumpăra, partenerii săi
între secolele XVI ș i XVIII ș i expediț iile în cucerirea Noului comerciais în mod natural s-ar sărăci dacă ar cumpăra mai mult decât
Mundo, al Indiei. Monedele principale ale practic tuturor ț ărilor vindeam. Ar fi posibil să slăbeș ti o naț iune rivală, forț ând-o să cumpere,
eram cununate în ligaturi de aur sau argint. În Europa nu mai existau
îș i epuizând rezervele de aur ș i astfel diminuând puterea Regelui său de
mineri de aur, dar conceptul de bani de hârtie încă nu fusese a purta sau a susț ine războaie sau a organiza expediț ii de cucerire.
inventat, cu excepț ia unor instrumente de plată emise
bor banqueiros. Era nevoie de mai mult aur, atât pentru a monta cât ș i pentru a alimenta
expediț iile ca să permită propria creș tere internă a
*5*
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

La ce serveș te soldul comercial

Mercantilism ș i protecț ionism Munca ș i crearea de valoare

După Revoluț ia industrială, fiecare putere europeană încerca să producă Ricardo a argumentat că comerț ul spontan între cele două ț ări
în interiorul ț ării tot ce era posibil, chiar dacă producț ia era între doi agenț i economici, poate avea loc doar dacă este avantajos pentru cei
custosa - ca o formă de a nu cheltui aurul. Astfel, din mercantilism doi ș i nu doar pentru unul - ceea ce este o evidenț ă - chiar dacă unul poate
surgiu ceea ce se numeș te protecț ionism. Astfel s-a înrădăcinat cultura că a câș tiga mai mult decât altul. Numai acest raț ionament deja demontează o parte din logica
importul este un rău necesar. Fiecare stat-naț iune îș i închide piaț a la mercantilist. Filozoful german Karl Marx ar demonstra mai târziu că nu este
produse din afară. Franț a îș i proteja industriile cu subvenț ii, pentru a nu nu aur provenit din exporturi factorul de întărire al unei ț ări
ter că importi unelte de la duș mana ș i rivalul tău comercial Anglia. sau de îmbogăț ire a capitaliș tilor săi, ci în faptul că pentru a fabrica
Anglia a creat legile cerealelor, o taxă pe grâul importat care substanț ele ș i alte bunuri necesare expansiunii comerciale erau intensificate
variava in fiecare an, astfel incat sa nu prejudicieze niciodata productia interna, mai scumpa exploatarea muncitorilor în fabrici, în mine ș i în colonii. Era
decât boabele importate. Această formulă a fost foarte folosită de Brazilia în perioada post- această super-explorare a muncii care crea valoare ș i nu comerț ul, care
război, sub numele de contingentare. doar aș schimba valori.
Cu 200 de ani în urmă, unul dintre fondatorii economiei clasice, David Ricardo, Pentru economiș tii clasici, numai munca putea crea valoare,
a demonstrat un eronare a logicii mercantiliste. Dar credinț a că un au înnobila materiale, au făcut pământul să producă. au creat instrumente,
o ț ară creează bogăț ie dacă are solduri comerciale a supravieț uit ca ideologie ș i unelte ș i bunuri. Dar aceeaș i cantitate de muncă putea crea
încă domină percepț ia asupra balanț ei de plăț i între economiș ti, mai multă valoare într-o ț ară dacă este aplicată la anumite produse, mai uș or
jurnaliș ti, politicieni, făcând parte în acelaș i timp din bunul simț de a fi produse în acea ț ară, cumpărând altele din ț ări unde era
e das concepț iilor mai informate. Ș i conceptul de balanț ă comercială mai puț in muncitor să le obț in. Profitând de ceea ce a numit Ricardo
ce denumeș te strict exporturile ș i importurile de mărfuri, avantaje comparative, provenind din diferenț e climatice, ș i de
a pierdut sensul său implicit original de o cont în mod ideal în fertilitatea solului, sau a existenț ei unor zăcăminte minerale mai bune, sau prin
echilibru, ca farfuriile unei balanț e, imaginea în care s-a inspirat( tradiț ie artizanală, sau chiar pentru că acea ț ară a ridicat o unitate
De aceea, nu confundaț i substantivul feminin balanț ă cu cel masculin. gigantice capabile să producă la o scară mai mare, la un cost mai mic decât
balanț ul de plăț i, un concept contabil). Până astăzi, vestea că de mici fabrici. Adică, ar fi posibil să îmbunătăț im productivitatea
Brazil a obț inut un mare surplus în balanț a sa comercială, este dat cu muncă, ș i prin urmare a crea valoare adiț ională, cumpărând, schimbând, ș i nu
jbilo, presupunându-se că este un fapt pozitiv, când nici doar vânzându-se, aș a cum susț ineau mercantiș tii. La acest fenomen
întotdeauna e aș a. se numeș te specializare. Dar câș tigurile în productivitate rezultând din
o specializare la scară internaț ională se poate realiza doar dacă există
*6*
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Pentru ce serveș te soldul comercial

intercambiar de informaț ii, contactul ș i în cele din urmă schimbul de mărfuri. Pierderi ș i câș tiguri ale unei tranzacț ii
Pe baza comerț ului internaț ional se află conceptul de specializare ș i de
o diviziune internaț ională a muncii. Cu cât specializarea este mai mare, Să vedem cum se aplică teoria avantajului comparativ în tranzacț ii
mai mare a productivităț ii atât a capitalului cât ș i a muncii, mai mare a de cumpărare a petrolului venezuelean de către Petrobrás ș i vânzarea de cafea
producț ie pe unitate de capital utilizat ș i pe oră de muncă. brasilean prin Cacique. Din perspectiva balanț ului de plăț i, aș a cum am văzut deja,
Banca Centrală nu a devenit nici mai săracă, nici mai bogată, doar a crescut
Tabloul I reproduce raț ionamentul original al economiș tilor clasicii,
arătând cum două ț ări îș i cresc venitul cu aceeaș i rezervelor sale în valută convertibilă, pe seama Crucerelor. Ce este
cantitate de muncă, atâta timp cât se specializează ș i schimbă o parte din a lor interesant pentru o ț ară cronic lipsită de devize, deoarece oferă o
producț ie. certa libertate a Băncii Centrale, dar nu înseamnă o creș tere a bogăț iei sau
crearea de valoare. Ar fi putut exista o senzaț ie subiectivă de creș tere a
QUADRO I- Logica avantajelor comparative putere.
Înainte de schimb: Datorită diferenț elor climatice, de fertilitate a solului Dar, ce se întâmplă cu restul ț ării? Nu s-ar fi crescut bogăț ia ț ării prin
e altele, cu două unităț i de resurse (muncă, capital sau pământ), fiecare de creș terea numărului de cruciș ătoare în circulaț ie provenite din acest surplus
ț ara reuș eș te să producă: comercial? Dos Cr 200 milioane pe care Banca Centrală le-a injectat pe piaț ă
Țara A 3 bari de petrol + 2 saci de cafea prin creș terea rezervelor internaț ionale cu 100.000 USD? Să vedem dacă
Țara B 1 baril de petrol + 2 saci de cafea protagonistii direcț i ai celor două tranzacț ii, Petrobras ș i fermierul au rămas
Producț ie totală: 4 barili de petrol + 4 saci de cafea. mai bogaț i sau mai săraci. Petrobras a cumpărat petrol cu cruzeiro
Cu specializare: ce a câș tigat vânzând derivatele petrolului pe piaț a internă
Ț ara A (doar petrol): 6 barili de petrol pe care ea însăș i a procesat în rafinăriile sale. Prin urmare, Petrobras va rămâne doar
Ț ara B (doar cafea) 4 saci de cafea mai sărăcăcios se vând derivatele cu pierdere în raport cu costul
Producț ie totală 6 barili de petrol + 4 saci de cafea
Câș tig în produs: 2 bazine de petrol. petrol importat plus costurile de producț ie, care includ costurile de
suas instalaț ii, salariile angajaț ilor săi ș i impozitele. Ei bine, este foarte
Divizarea echitabilă a produsului suplimentar: 1 baril în plus de petrol pentru improbabil că voluntar Petrobras sau orice altă companie
A ar fi cu 4 butoaie în loc de 3, B ar fi cu 2 în loc de vinde-ț i produsele cu pierdere. Dimpotrivă, vei vinde întotdeauna cu un
1. Relaț ia de schimb corespunzătoare: 2 barili de petrol (de A) pentru două profit, este având cel mai mare profit posibil. Prin urmare, Petrobras nu poate fi decât
saci de cafea de B, sau 1 butoi = 1 sac.
De când este schimbat mai mult de 1 butoi de petrol A pe două saci de mai bogată - în ciuda faptului că trebuie să importe aproximativ jumătate din tot
café de B, încă în acest fel, ambele părț i ar câș tiga. Limita inferioară petrolul pe care-l procesează în rafinăriile sale - pentru că acesta era chiar obiectivul
da relaț ia de schimb care face comerț ul posibil este, aș adar, 1 baril = 2 saci. de la operaț iunea sa, a obț ine profit.

*7*
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Care este scopul soldului comercial

De asemenea, din punct de vedere al avantajelor comparative, Petrobras la naț ional, chiar ș i cu un cost mai mare, ș i cumpără din străinătate doar o treime
importa, în loc să folosească petrol extras din teritoriul brazilian, deoarece do petróleo consumido no país, por razões de Stat ș i nu prin logică
costul unui baril de petrol importat din Venezuela sau din Orient costurile comparative: 1) pentru a fi un carburant de valoare strategică,
Mediu, în jur de 20,00 USD este inferior costului de producț ie al unui cuja falta poate duce la paralizie industrială, aproape toate ț ările caută
baril de petrol extras din ape adânci ale Bazinului de Campos menț inerea unei capacităț i de producț ie interne, chiar ș i la un cost mai mare,
în jur de 25 USD. Aceasta înseamnă că Venezuela sau ț ările pentru a nu depinde exclusiv de importuri, care pot fi
Oriente Mijlociu are un avantaj absolut faț ă de Brazilia în interrompute în orice moment de războaie sau cataclisme; 2) Brazilia
producț ia de petrol. Este mai ieftin să produci acolo decât aici. Brazilia, trăim o lipsă cronică de valută ș i pentru a importa trebuie să plătim în dolari.
totuș i, reuș eș te să producă cafea la costuri mai mici decât cele din Venezuela, Este posibil ca Petrobras să aibă bani pentru a importa, să vrea să importe,
datorită unei disponibilităț i mai mari de terenuri fertile. Ș i mult inferioare faț ă de ceea ce de ce preț urile sunt mai ieftine, dar nu pot importa pentru că
costă să produci cafea în Statele Unite, din cauza climei total diferite Banca Central nu are dolari în rezervele sale pentru schimburi în cruzeiro
favorabil. Atât de mult încât fermierii americani nici măcar nu încearcă da Petrobras. A fost atât de mare efortul guvernelor braziliene succesive în
a produce cafea. nu depinde de petrolul importat care a fost stabilit ca obiectiv în căutarea

În exemplul din tabelul I, ț ara A are avantaj absolut faț ă de B autosuficienț ă în petrol.
în producț ia de petrol. Ț ara B are un avantaj comparativ (nu Triplarea preț urilor petrolului de la o zi la alta, în 1973,
absolut) în producț ia de cafea, în măsura în care nu este atât de neproductiv a făcut ca pentru prima dată în istoria Braziliei, balanț a comercială să
nu cafea în raport cu A cât este în petrol ș i de aceea, pentru B, este tornasse structurale negativ, împiedicând ca cum ar fi soldurile comerciale
Este avantajos să ne concentrăm pe producț ia de cafea, ignorând alte variabile, care în am fi plătit sarcinile datoriei externe. A pus în pericol de asemenea
totuș i, nu alterează esenț a raț ionamentului. piaț a puternicei industrii auto din ț ară. Guvernul,
Conform logicii avantajelor comparative, Petrobras ar trebui să importe porneș te de la necesitatea de susț inere a economiei ș i a propriei regim
toată Petelea de care are nevoie ș i nu investeș te în extracț ie, mult mai scumpă, se legitimava în succesul economic ș i în creș terea accelerată, a forț at
o desemnare a afectat în asemenea măsură încât a determinat Petrobras să efectueze cercetări
de petrolie din apele adânci ale Bazinului Campos. Pentru că Petrobras
Investeș te în producț ia de petrol intern, nu este mai ieftin să importi? petrol în ape adânci, unde costurile de producț ie sunt mari. O
Aceasta nu doar că reduce potenț ialul de profit al Petrobras, ci, în măsura în care guvernul a creat încă proalcool, un program de înlocuire a petrolului
în care Petrobras încearcă să reconstituie marja de profit, crescându-ș i importat de combustibil încă ș i mai scump decât petrolul intern, ș i
care a monopolizat cele mai bune terenuri, crescând de asemenea costurile de producț ie
preț urile, creș te costul vieț ii în ț ară, creș te costul de producț ie
Companiile. Petrobraș caută să dezvolte maximul de producț ie alimente. Această politică energetică este în dezacord cu principiile
avantaje comparative, precipitată de lipsa de valută, a contribuit la
*8*
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

La ce foloseș te soldul comercial

îndepărtarea ș i pierderea competitivităț ii economiei braziliene, prin intermediul exportator de cafea, pentru a compensa o scădere a cotatiilor internaț ionale.
de creș terea preț ului celor două combustibili principali: petrolul care Acest lucru se întâmplă în principal atunci când guvernul trebuie să stimuleze
mâncaț i maș inile ș i hrana care miș că oamenii. exportaț ie deoarece are nevoie de valută. În acest caz, subvenț ia va creș te
Dar, în ciuda tuturor presiunilor guvernului, Petrobras încă caută o câș tig al fermierului, sau a permite să vândă cu profit într-o piaț ă
importa cât mai mult posibil, pentru a avea cea mai mare marjă posibilă de profit conjunctural dezavantajos, dar pe seama veniturilor de trezorerie, sau
seja, din impozitele plătite de toț i brazilienii. Astfel, această exportare
Să vedem ce se întâmplă cu Cacique de Café, care a vândut cele 100 subvenț ia va îmbogăț i agricultorul ș i va sărăci guvernul ș i
toneladas de cafea solubilă. În acest caz, din nou, va depinde dacă a fost vândut cu popor care plăteș te impozite în schimbul serviciilor.
foarte mult profit în raport cu costurile de producț ie sau cu puț in profit.
Totul depinde de preț urile obț inute ș i de relaț ia acestora cu costurile de producț ie.
Este poate să se întâmple ca pieț ele de cafea să fie foarte deprimante din cauza Avantaj comparativ ș i salariu
o super-producț ie mondială, ceea ce este comun cu produsele tropicale
de culturi permanente, în special cafeaua, considerată băutură A avea avantaj comparativ sau absolut în raport cu o altă ț ară în această eră
relativ supraaglomerat. Când oamenii câș tigă bine, iau de intensă industrializare, înseamnă, în majoritatea cazurilor, a avea costuri de
multe cafele. În perioade de criză ș i ș omaj în ț ările bogate, se consumă producț ia industrială mai mică, dintre care principalul este salariul. Se poate folosi
puț ină cafea. Dar plantaț iile de cafea sunt copaci care nu se opresc din a produce ș i ca unitate de măsură a valorii, dolarul, încă astăzi unitatea de valoare ș i
stocurile cresc ș i, de asemenea, costă pentru a fi menț inute. Astfel, modul de plată pentru majoritatea tranzacț iilor de mărfuri din lume.
exportatorii sunt obligaț i să exporte, în momente de criză, chiar ș i Costul muncii în dolari pentru o unitate de anumit produs este
cu marjă de profit mică, în special cafeaua boabe. dat de trei factori principali: salariul, numărul de unităț i produse
În aceste condiț ii critice ale pieț ei internaț ionale, producătorii e a taxa de câmbio.
Cafenelele îș i pot reduce preț urile dacă îș i reduc costul principal care Exemplu: muncitorul brazilian produce în medie echivalentul a 1
sunt salariile lucrătorilor angajaț i în producț ie. În acest caz, automobil Escort complet la fiecare două luni, inclusiv producț ia de
exportaț ia de cafea va sărăci muncitorii, în raport cu piese ș i materiale pe lună, salariul său mediu este de Cr 1.000.000,00 pe lună, ș i
ca rendas anterioare reducerii salariului, fără a fi necesar a taxa de câmbio Cr 2.000,00/ 1 US$. Costul salarial al automobilului va fi
empobreș te proprietarul plantaț iilor de cafea sau al fabricilor de cafea solubilă, - un doi luni de salariu sau Cr 2.000.000,00 împărț it la 2.000,00 Cr/1US$
caz particular al fenomenului general descris de Marx în critica sa la = 1.000,00 USD.
mercantiliș ti. În cele din urmă, este posibil să se întâmple încă, ș i asta s-a întâmplat
Să presupunem, acum că muncitorul american în medie,
cu regularitate în istoria noastră, guvernul oferă un subvenț ie la produc două vehicule Escort pe lună, din cauza utilizării unui număr mai mare de

*9*
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Pentru ce este utilizat soldul comercial

echipament de automatizare ș i o instruire mai bună. Spunem că Ford braziliană ar cădea la Cr 2.000.000,00/ Cr 3.000,00/ 1US$ = US$
produtivitatea în industria nord-americană este de patru ori mai mare decât cea a 666,66. Dacă rata de schimb ar fi fost menț inută, dar salariul ar fi fost redus la Cr
brasileira. Totuș i, salariul său va fi, probabil, de ș ase ori mai mare, de 800.000,00 pe lună, costul salarial al vehiculului ar fi Cr 1.600.000,00/ Cr
3.000,00 USD pe lună. Deoarece el primeș te în dolari, nu avem nevoie de taxă 2.000.000,00 = US$ 800,00. În acelaș i mod, exportatorul brazilian de
de schimbare a costului salarial al vehiculului american în dolari. Va fi cafea va primi 21.000.000,00 Cr pentru fiecare tonă de cafea vândută cu 1.000.000 $
3.000,00 USD / 2 = 1.500,00 USD 7.000,00, se a taxa este de Cr 3.000,00 /US$ 1, în loc de Cr 14.000.000,00.
Verificăm că aceeaș i vehicul poate fi produs la un cost De aceea, exportatorii cer mereu o devalorizare a
mult mai mic în Brazilia, în ciuda productivităț ii mai reduse, datorită cruzeiro în raport cu principalele valute străine. Pentru o rată de
salarii mai mici plătiț i. Este posibil să se demonstreze că aproape toate costurile schimb care să le ofere mai multe cruze pentru aceeaș i dolar sau liră sterlină.
da producț iei, inclusiv costurile materiilor prime, sunt încorporări ale Dacă costurile interne, în special salariile, nu se vor schimba prea mult, ele
obț inem o creș tere semnificativă a profitului.
custo al muncii în fabricile care au furnizat acea materie primă, ș i
asa succesiv. Prin urmare, costul produsului industrial este format, Cum este dificil să reduci salariile, chiar ș i din motive contractuale, ceea ce
fundamentalmente prin costul salariului. Ș i una dintre măsurile principale ale guvernul face este lucru pur ș i simplu împiedicându-i să fie reajustaț i în timp ce
competitivitatea între diversele ț ări industrializate este costul salarial toate preț urile cresc, inclusiv preț ul dolarului. Rezultatul final este
pe unitate produsă. Companiile americane au pierdut piaț ă chiar ș i în oricare dintre cele trei cazuri, reducerea valorii salariului măsurat
pentru japoneze ș i germane, în special deoarece salariile lor au crescut în monedă străină, reducerea puterii de cumpărare a bunurilor produse
nu mult mai mult decât productivitatea sa. Germanii au crescut producț ia nu exterior sau din capacitatea de a călători.
fără mari creș teri salariale, datorită fluxului enorm de refugiaț i
da Germaniei de Est. Japonezii, datorită culturii lor de subordonare
e disciplina, au acceptat salarii mai mici în acelaș i timp în care Termeni de schimb
au crescut dramatic productivitatea lor revoluț ionând metodele
Dacă există avantaje economice în a exporta ceea ce se produce ieftin,
de producț ie ș i administrare a stocurilor.
pentru a putea importa ceea ce ar fi scump de produs aici, deoarece majoritatea
Dacă un produs este mai scump decât similarul său ț ări „agro-exportatoare”, în loc să acumuleze din ce în ce mai mult patrimoniu,
produse în altă ț ară se poate atât creș te rata de schimb, sau a creș te capacitatea de investiț ie, devenind din ce în ce mai
fie, a devaloriza moneda naț ională, cum ar fi încercarea de a reduce salariile. Dacă
săraci în scenariul mondial, în comparaț ie cu ț ările industrializate?
cruzeiro ar fi fost subit devalorizat cu 50 la sută, ajungând la În una dintre numeroasele teorii pentru a explica acest subdezvoltare cronică,
valer Cr 3.000,00 pe dolar, costul salarial al vehiculului produs de de Raul Prebisch, unul dintre fondatorii Comisiei Economice pentru

* 10 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Care este scopul soldului comercial

América Latină (CEPAL) atribuia o îmbogăț ire a Americii Latine la mil saci de cafea. Ar înceta schimbul comercial ș i diviziunea internaț ională a
o cădere constantă a valorului exporturilor ț ărilor periferice, în muncă. Dar, chiar înainte ca acest punct să fie atins, a existat deja o diminuare
comparaț ia cu exporturile ț ărilor industriale către aceste ț ări graduale avantajele comparative ale Braziliei ș i creș terea celor ale sale
periferice. Această relaț ie între preț urile exporturilor ș i preț urile parteneri comerciali - a avut loc o reducere a veniturilor noastre provenite din
importurile se numesc termeni de schimb. comerț ș i capacitatea de a genera excedente, de a investi ș i de a se dezvolta.
Cu toate acestea, fenomenul poate fi ș i mai grav deoarece, aș a cum am văzut,
Să presupunem că cu valoarea exportului de o mie de saci de cafea,
Brazil ar putea importa o rachetă meteorologică din Statele Unite politica interfere continuu în economie. Dacă, de exemplu,
în 1970. Ș i că, în 1990, preț ul acestui rachetă ar fi crescut cu 20% guvernul american interzice companiilor sale producătoare de sateliț i
cento în timp ce valoarea cafelei a crescut cu doar 5 procente. Dacă Brazilia meteorologice de a transfera tehnologia lor în Brazilia, ar rămâne foarte
dacă ar exporta doar cafea ș i ar importa doar rachete meteorologice, am spune dificil de fabricat aici. Costul de fabricaț ie aici ar deveni brusc
că între 1950 ș i 1970 a existat o scădere a termenilor de schimb ai noș tri mult mai ridicat, deoarece toată tehnologia, în loc să fie cumpărată, ar avea
care trebuie reinventată. Există aș adar puterea politică deja cristalizată, asupra
[Link] de schimb au sens doar ca o pereche de indici
măsurând evoluț ia acestei puteri de cumpărare între două momente. În primul rând tehnologia, despre monedă, despre mecanismele de comerț , care
transformăm cele două serii de preț uri, ale exporturilor ș i importurilor interferăm în logica economică ș i creăm propria noastră logică.
în indici care încep cu 100. Termenul de schimb la momentul iniț ial Toate acestea se întâmplă într-o măsură mai mare sau mai mică, aș a cum vom vedea mai departe.
prin urmare, va fi 100, dat de relaț ia indice de preț al exporturilor/ Cu toate acestea, pe lângă faptul că zgârie logica formală, deoarece dacă există comerț
indice de preturi al importurilor x 100. În al doilea moment împărț im Internaț ional, prin definiț ie, există avantaje pentru cei doi parteneri,
un nou indice de preț uri pentru exporturi prin noul indice de preț uri pentru teoria original a declinului secular al termenilor de schimb, ca factor general
importuri ș i înmulț im din nou cu 100. În cazul rachetei, e importante al subdezvoltării noastre, nu a fost confirmată de
termenii de schimb în 1970 vor fi: ( 105/120 ) x 100 = 87,5. Spunem că cercetări ulterioare care au folosit instrumente analitice mai
a fost o scădere de 12,5 la sută în termenii schimbului (de la 100 la sofisticate ș i serii istorice mai lungi. Îns însăș i creș terea preț ului petrolului,
87.5). o materie primă produsă în cea mai mare parte de ț ări periferice,
Relaț ia inversă (120/105), măsoară cât de mult cafea va fi necesar pentru erodiu teoria căderii seculare a termenilor de schimb, în ciuda presiunilor
a cumpăra aceeaș i rachetă: 114 saci în loc de 100 cu douăzeci de ani înainte. permanentele centrului împotriva acestei creș teri, au arătat că forț ele politice ș i
Evenimentele militare influenț ează preț urile. Se ș tie astăzi că perioadele de scădere în
Desigur, conform teoriei avantajelor comparative, ar ajunge un punct în termos de schimb sunt urmate de o perioadă de vârf. Există mari oscilaț ii
că munca ș i capitalul investite în fabricarea rachetei aici chiar în termenii de schimb, în general cu un efect dăunător amplificat în faza de
seria echivalentă cu cea cerută pentru plantarea, recolta ș i prelucrarea de
cazul ei coincide cu alte factori de criză, cu anomalii ridicate în
11
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Care este scopul soldului comercial

ratele dobânzii, făcând ț ările periferice ș i mai vulnerabile. Dar, Teoria schimbului inegal
număr mare de timp, gradul de declin în termenii de schimb ai
produse agricole de bază, precum cafea, cacao, ceai, nu sunt suficiente pentru a explica O teorie puț in mai sofisticată ș i deocamdată mai acceptată
o sub-dezvoltare. În plus, a scăzut accentuat participarea despre eventualele efecte ale comerț ului internaț ional ca mecanism
două produse agricole de bază în totalul exporturilor ț ărilor periferice de empobrecire a ț ărilor periferice a fost formulată de Arghiri
semi-industrializate sau de venit mediu. În exporturile Braziliei, aceasta Emmanuel, sub numele de schimb inegal. Variante ale teoriei au fost
participaț ia a scăzut de la 63 la sută în 1960 la doar 12 la sută în apărăci de Andre Gunder Frank, Samir Amin ș i Ruy Mauro Marini.
1984. Ț ările centrale proprii au devenit mari exportatori de Teoria schimbului inegale spune că schimburile între centru ș i periferie sunt
mărfuri, datorită unei productivităț i agricole superioare ș i subvenț ii. esenț ialmente inegale deoarece aceeaș i cantitate de muncă în
Cu toate acestea, a existat o scădere accentuată a termenilor de schimb în perioade periferia plăteș te mult mai puț in, în termeni de bunuri, alimente, servicii, de
specifice. În anumite sub-perioade, în anumite momente de criză ale că nu în centru. Munca, aș a cum am spus, este una dintre principalele resurse
sistem, ca în 1929 ș i în 1973, au avut loc căderi dramatice în termeni de producț ie ș i principalul determinant al costului său. Ș i remuneraț ia sa
pentru timpul de lucru, salariul variază foarte mult, putând fi chiar de o sută de ori
de schimburi care au dezorganizat destul de mult unele economii periferice,
mai puț in într-o ț ară periferică decât într-o ț ară centrală. Chiar ș i fără a lua în considerare
cu rezultate funeste pentru economia acestor ț ări. Dar cauzele
se relaț ionează mult mai mult cu condiț ia economiilor dependente, diferenț ele de productivitate a muncii, scăzând faptul că
împiedicate să participe la deciziile luate de centru, decât cu în ț ările periferice, valoarea adăugată de muncitor într-o oră de
eventuale legi istorice de cădere a termenilor de schimb. Între 1929 ș i 1933, munca în general este inferioară celei adăugate de lucrător într-o ț ară
indicele preț urilor exporturilor braziliene a scăzut cu 27 la sută în timp ce altamente industrializat, rămân enorme discrepanț e. Astfel,
indicele preț urilor importurilor a crescut uș or, cu 9 procente. ț ările perifERICe schimbă produse la care s-au aplicat mult mai multe
Rezultatul a fost o scădere de aproape 40 la sută în termenii de schimb ai lucrez pentru alț ii care au avut mult mai puț ine ore de muncă, pentru
Brazil. Între 1976 ș i 1980, a avut loc o nouă cădere, din cauza specifică. aceeaș i valoare. Continuă să existe avantaj comparativ (pentru că continuă
creș terea preț ului petrolului, care este produs în principal de ț ări fi mult mai ieftin să produci acel produs în acea ț ară), ș i poate
se menț ine nezdruncinat termenul de schimb, dar nici pe departe nu a încetat să
periferice. Se estimează o scădere de 10 până la 16 procente în termenii de schimb
două ț ări periferice în anii '80, în funcț ie de criteriile de a pierde valoare în acest tip de comerț , dacă valoarea este măsurată ca
clasificarea utilizată, în acelaș i timp în care a avut loc o creș tere de 12 cantitatea de ore de muncă necesare pentru a produce acel produs.
procent în ceea ce priveș te termenii de schimb ai ț ărilor industrializate. Comerț ul schimburilor inegale ar fi un canal de transfer de valoare,
un canal principal al relaț iei imperialiste. În teoria lui Emmanuel, nu
nu conteaza daca o tara periferica produce doar materii prime agricole. Ce

12
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Care este scopul soldului comercial

importanț a este nivelul salariului în raport cu salariile ț ărilor bogate. A ta formulată pentru a genera resurse pentru a plăti datoria, care simultan
teoria foloseș te două concepte: conceptul că munca este ceea ce creează a dus la sărăcirea populaț iei, la hiperinflatie ș i la devastare de
valoare, este un concept conform căruia, cu toate că salariile sunt inegale, ratele mediul nostru ș i resursele sale naturale, într-o reproducere a celor dintâi
de profit în sistemul capitalist tind să se egalizeze. Aceasta înseamnă că devastările lemnului de Brasil. Cu toate acestea, acest surplus este lăudat ca
dacă un capitalist poate plăti salarii mult mai mici într-o ț ară periferică, o victorie ș i o măsură de succes economic, când el doar măsoară,
poate exporta mai ieftin, având aceeaș i rată de profit pentru capitalul său un ț ară periferică, încă nedesvoltata, renunț area la importare de
de parcă ar produce într-o ț ară bogată, centrală. Ca rezultat, bens de capitais, maș ini, instrumente ș i aparate medicale ș i ș tiinț ifice,
toată producț ia ț ării periferice este desvalorificată ș i, prin urmare, capitalizează vitais pentru dezvoltare. Toată prezentarea balanț ei comerciale în
mult mai puț in, generează mult mai puț in excedent ș i mai puț in venit în ț ară. Asemenea Brazilul este operat printr-un artificiu ideologic care constă în
sistemul se manifestă de asemenea sub forma unei distribuț ii a veniturilor a evidenț ia în mod izolat performanț a excedentului comercial ca fiind mare
producț ie extrem de inegală, rămânând o parte mică din venituri victorie, ș i a omite performanț a simetric negativă a balanț ei de
naț ionale pentru cei care trăiesc din salarii, ș i o parte mare pentru cei care servicii - ce ar fi atunci, după aceleaș i criterii, marea înfrângere. Dar
primim profituri, chirii ș i alte venituri din capitaluri. Aceș tia sunt deț inătorii ceea ce trebuie să fie în tăcere, pentru a nu se trasa concluzii evidente între
două mijloace de producț ie, cele care decid dacă există sau nu câș tig în schimb
două conturi, care nu contestă nici legitimitatea ș i necesitatea de a servi
internaț ional. Chiar ș i subevaluată de o relaț ie de schimb inegală, datoria ș i nici legitimitatea marelui surplus comercial. Surplus
schimbul va fi avantajos pentru cei care deț in mijloacele de producț ie dacă va exista comercial într-o ț ară care suferă de lipsă de investiț ii în bunuri de capital, este un
suficientă concentrare a veniturilor în mâinile lor. De aceea, economiile de destin economic.
ț ările periferice se caracterizează printr-o distribuț ie a veniturilor destul de
polarizată. Măsura lipsei de investiț ii, derivate din acest surplus
comercial, se află în structura exporturilor noastre. Cu toate că sunt diversificate,
a avut un regres în participaț ia bunurilor manufacturate în anii '80 ș i
Balanț a comercială a Braziliei metoda exportărilor braziliene se constituie încă din produse primare
în formă brută (numite produse de bază) sau semi-prelucrate
Se evidenț iază balanț a comercială a Braziliei în aproape toată istoria sa (produse industrializate ș i semi-manufacturate), evidenț iindu-se cu
în special în ultimii 15 ani, datorită marelui surplus, de ordin vânzări în valoare de 1 până la 4 miliarde de dolari pe an, uleiul ș i fărâmiț urile de soia, cafea,
de 16 miliarde USD pe an, unul dintre cele mai mari solduri comerciale din întreaga pulpa ș i hârtie, suc de portocale, minereu de fier, aluminiu ș i produse
lume, la scurt timp după vânzările spectaculoase din Japonia ș i Germania. În siderurgice. Cu vânzări de aproximativ 400/700 milioane de dolari pe an
capitolul 5, vom arăta că acesta a fost rezultatul unei politici economice exportăm carne, cacao, zahăr, pui, pulpa ș i hârtie, ș i tutun. Între

13
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Pentru ce este folosit soldul comercial

os semi-elaborados se evidenț iază hârtia ș i celuloza ș i sucul de portocale,

QUADRO II - comerț exterior al Braziliei - 1989 în milioane de dolari
în al căror producț ii Brazilia are un avantaj comparativ enorm dat de
viteza de creș tere a copacilor, superioară celor din ț ările temperate sau
de clima rece. Exporturile de produse manufacturate au crescut Produse principale
mai puț in în ultimii ani pe măsură ce ț ara nu s-a modernizat în De Exportaț ie De Importaț ie
virtutea crizei îndatorării pierzând pieț e de manufacturi Cafenea 4.229 Petrol 3.753
importante, printre care încălț ăminte, textile ș i vehicule. Vehicule ș i piese 3.054 Produse chimice 2.468
Produse siderurgice 2.352 Carbunel 640
Pentru a obț ine surplusul comercial cu care se plăteș te dobânda datoriei Soia 2.023 Bunuri de capital 487
externa, au fost reduse la minimum esenț ial importurile braziliene, Minereu de fier 1.891 Metale neferoase 441
Suc de portocale 1.144 Produse siderurgice 420
printr-o politică puternic recesionistă care descurajează investiț iile Aluminiu 1.071 Grâuînboabe 420
prin împiedicarea creș terii economice. Importurile sunt constituite Hârtie 684 Instrumente ș i aparate. 723
em cea mai mare parte a materiilor prime neproduse în Brasil, foarte Pulpa 618 Pulpa 400
Fum 511 Plastice ș i cauciuc 629
mai degrabă decât de bunuri de capital. Structura însăș i a importurilor arată Carne de vită 374 Pele ș i pieliț e 336
o economie vulnerabilă în materii prime esenț iale ș i puț in Zahăr 345 Îngrăș ăminte ș i fertilizanț i 282
Carne de pui 232 Sare de sulf ș i pământuri 155
îndreptată spre investiț ia tehnologică ș i cercetarea agricolă, persistând
obiceiuri alimentare moș tenite din alte clima ș i mediu. Brazilia Sursă: Banca Centrală
importă pigmenț i ș i răș ini chimice, potasiul necesar pentru
fertilizante, concentrate de cupru, cărbune de piatră. Brazilia de asemenea
importă jumătate din consumul său de petrol ș i cea mai mare parte din ceea ce Lectură suplimentară:
consumă în grâu, având avantajul comparativ al ț ărilor cu climă MARINI, Ruy Mauro. Dialectica dependenț ei: economia exporter.” In: Societate ș i
temperat, ca Argentina, Canada ș i Statele Unite, în producț ia de Dezvoltare. 1, ianuarie-martie 1972. 35-80.
trigo (vezi tabloul II). OLIVEIRA, Francisco de. Economia dependenț ei imperfecte. Ed. Graal. Rio de
ianuarie, 1977,”a Ed.
CARDOSO, F.H. ș i FALETTO, Enzo. Dependenț ă ș i dezvoltare economică în
America Latină. Rio de Janeiro, Pace ș i Pământ, 1970.

14
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 2
Contul serviciilor: contul dependenț ei
Naconta de servicii a balanț ei de plăț i, negativă pe durata tuturor de fiecare economie pe măsură ce se modernizează, ajungând să reprezinte
Cei cinci secole de istorie a Braziliei, avem un portret complet de 65 la sută din PIB în ț ările foarte industrializate; 2) cea mai mare
câteva mecanisme indiscutabile de dependenț ă. Dacă nu există consens între internaț ionalizarea ș i globalizarea producț iei, necesitând mai multe schimburi
studiile despre natura ș i intensitatea proceselor de apropriere e transacț iile financiare; 3) dezordinea monetară internaț ională, după ce
da renta naț ională prin comerț ul cu mărfuri, în cazul rentelor colapsarea dolarului, multiplicând tranzacț iile financiare.
do capital, dobânzi, profituri ș i redevenț e, sunt autoevidente la scară ș i naturăAtât serviciile, cât ș i bunurile fac parte din aceeaș i mare
Aceste procese. Contul de servicii reflectă de asemenea permanenț a, sub categoria de balanț uri de plăț i, tranzacț ii cu contrapartidă
forme noi, ale instrumentelor vechi de dominaț ie a coloanelor de în care fiecare plată corespunde contrapartidei unei
Noua Lume de către puterile europene, printre care monopolul de marfă sau o prestaț ie concretă de serviciu.
navigaț ia ș i comerț ul, ș i controlul pieț elor financiare. Mulț i
marcile din istoria noastră se referă la acest control, de la excludere Prin impunerea Fondului Monetar Internaț ional (FMI), contul de
serviciile includ de asemenea plăț ile de profituri ale capitalului străin ș i
de transport maritim pentru nave portugheze, decretat de Coroană
dobânzile datoriei externe, cu toate că nici unul dintre cei doi nu este contraparte ș i
portugheza în 1571, ș i Actele de Navigaț ie din 1651, impunând
monopolul englez în furnizarea de sclavi pentru Americi, până la deș i miș cările de capital, în general, fac parte dintr-un alt cont,
deschiderea porturilor către manufactura engleză în 1822.
a conta de capitaluri. Motivul este simplu ș i exemplifică utilizarea bilanț ului
de plăț i ca instrument normativ: conform articolului VI
Contul de servicii înregistrează toate plăț ile pentru servicii ș i bunuri secț iunea 3 a Tratatului de aderare la FMI, ț ările membre pot restricț iona
nu materiale, cum ar fi filme de cinema, servicii de asigurare, cazare, poate limita miș carea capitalurilor, dar nu pot face acelaș i lucru
transporturi, abonamente la ziare ș i reviste, bilete de avion, royalties ș i cu plăț ile tranzacț iilor curente cu bunuri ș i servicii.
asistenț ă tehnică. Bunuri sau servicii în care baza materială este un mijloc Cum plăț ile dobânzilor se află printre cele mai mari din bilanț ul de
de transferare a unei valori esenț ial intelectuale sau artistice sau plăț ile ț ărilor perifere, tentaț ia guvernanț ilor este foarte puternică
profesional. În unele cazuri, cum ar fi la cumpărarea unei reviste străine, de restricț iona aceste plăț i ori de câte ori există o criză valutară. Aceasta a fost
sau de dischete de computer încărcate cu programe software, forma găsită pentru a dificulta statutul ș i a criminaliza orice
clasificarea între serviciu sau mărfă este arbitrară. Odată cu revoluț ia tentativa de limitare a plăț ilor de dobândă.
În microelectronică, comerț ul internaț ional de servicii a câș tigat
maior importanț ă. Actualmente, comerț ul internaț ional de servicii Neputând numi dobânzile ș i dividendele plăț i pentru servicii,
totaliza aproape 800 de miliarde de dolari, sau 1/5 din tot comerț ul mondial, în deoarece împrumuturile sau investiț iile s-au făcut în trecut, neavând
în prezent contrapartida de bun sau serviciu pentru fiecare plată de dobândă
comparatie cu doar 6 procente în 1970. Au contribuit la aceasta
un dividendo, s-a creat un neologism pentru a desemna aceste tranzacț ii:
scala serviciilor, trei factori: 1) creș terea sectorului serviciilor în cadrul
15
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Contul serviciilor: contul dependenț ei

plăț i pentru serviciul factorilor. Justificarea este că capitalul este Numai în perioada postbelică, din 1945 până în 1992, au fost trimise din Brazilia pentru
un factor de producț ie, alături de pământ ș i muncă. Folosind cuvântul o exterior 134,59 miliarde USD, în dobânzi la datoria externă, deja deduse
servicii, neologismul se pretează scopului ideologic dublu de a dobânzi încasate. Remiterile de profit ș i dividende ale companiilor
a legitima incluziunea acestor plăț i în contul de servicii ș i prin străine cu sediul în Brazilia au consumat mai mult de 17,95 miliarde de dolari, ceea ce
de asemenea, permite eliminarea expresiilor de dobândă ș i dividende, atât de clare ș i înseamnă că remuneraț ia capitalului străin, fără a include elemente de
expresive. În textele mai manipulate despre balanț a de plăț i a menor peso ca redevenț e ș i transferuri mascate, a totalizat 152,5 USD
Brazil, ș i în majoritatea tabelor consolidate ale conturilor naț ionale nu se miliarde, valoare mult superioară soldului comercial acumulat în perioada,
înscriem dobânzi ș i dividende, ș i anume plăț i pentru servicii, nu factori, de 110,1 miliarde USD. Este este un apropriere substanț ială a veniturilor
expresie care rar se găseș te în conturile naț ionale ș i bilanț uri de naț ional, pe o scară capabilă să prejudicieze decisiv capacitatea de
plăț i din ț ările mai dezvoltate. investiț ie. La această scară, niciodată nu sunt suficiente dolari în Banca Centrală.
Tabloul III prezintă veniturile ș i cheltuielile celor trei principali itemi ai contului Între serviciile genuíne, cerând totuș i plăț i
de servicii din 1989: dobânzi, profituri ș i dividende ș i transporturi. Fiecare dintre ele, grele, este sau de transporturi, cu cheltuieli de aproximativ 2.8 miliarde USD pe
constituite din intrări ș i ieș iri. Brazilia a primit în 1989 1.304,2 milioane USD venituri de doar 1,3 miliarde USD. În întreaga istorie a Braziliei, ș i
de juros, básicamente pentru depozitele de valută pe care este obligat să le menț ină cu o mai mare emphasisă încă în perioada postbelică, a fost asimetrică contul de
em bănci în străinătate ca garanț ie a comerț ului său exterior; dar a plătit, transporturi, cu cheltuielile depăș ind cu mult veniturile.
în aceeaș i perioadă, de opt ori mai mult, sau 10.937,1 USD, din cauza mare
poarta datoriilor externe. Contul net de dobânzi a fost deficitar: - US$
QUADRO III-A CONTA DE SERVICII DIN BILANȚ
9.632,9 Între 1981 ș i 1991, Brazilia a plătit băncilor străine nimic
PLĂȚILE DIN BRAZILIA-1989
mai puț in de 112 miliarde USD ca dobândă pentru o datorie externă. A
( în milioane US$ )
datoria a fost contractată de guvernele militare, în special între 1972 ș i
1976, în condiț ii legale discutabile ș i cu clauze contractuale păguboase. Credite Datorii Lichid
1- Interese 1.304,2 -10.937,1 -9.632,9
Această sumă a dobânzilor plătite în aceș ti zece ani corespunde unei treimi din
2- Profituri ș i dividende 0,7 -2.914,6 -2.913,9
valoarea tuturor celor produse de brazilieni într-un an de muncă.
3-Transporturi 1.349,8 -2.801,6 -1.451,8
E corespunde de trei ori valoarea propriei datorii la începutul acestui perioadă.
După ce a plătit întreaga sumă, datoria iniț ială a crescut de trei ori pentru 4- Alte (Lichid) -1.331,9
120 miliarde USD, devenind o povară permanentă care necesită în fiecare lună, 5- Cont de servicii (1+2+3+4) -15.330,5
plata de aproximativ 1 miliard de dolari, ceea ce este practic jumătate din valoare
totalul exportaț iilor braziliene.
16
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Contul de servicii: contul dependenț ei

Remiterea plăț ilor de profit ale companiilor străine

instalate în Brazilia au crescut substanț ial după criza datoriilor,
de ce aceste companii au încetat să reinvestească profitul lor, preferând să optimizeze
remiterile. Mai târziu, vom vedea că este vorba despre o remitere echivalentă
aproape 15 la sută din stocul de capital străin. În acest ritm, în
doar 6 ani, a fost trimis - doar cu titlu de profit - tot capitalul
iniț ial investit. Se includ în „alte” plăț i pentru redevenț e,
da ordine de 80 milioane de dolari pe an, cheltuieli ale guvernului cu acestea
embaixadas de aproximativ 300 milioane USD pe an ș i asigurări, de aproximativ
70 milioane USD pe an.
Este în structura contului de servicii că se verifică gradul de
dezvoltarea unei economii, gradul său de dependenț ă în
tehnologia de afaceri. În contul de servicii din Anglia, pe care ei îl denumesc
Din contabilitatea comerț ului invizibil, apar ca venit elementele care pentru
Brazilia reprezintă, printre altele, dobânzi ș i profituri:

QUADRO IV-CONTUL DE SERVICII AL ANGLIEI - 1987.

(Valori nete în milioane de USD)

1- Servicii financiare 15.000

2- Profituri ș i dobânzi 8.200
3-Servicii ale guvernului -2.500
4-Transporturi ș i aviaț ie -2.500
5-Viagens -1.200

Sursa: Leake, Andrew. Scurtături economice despre comerț ul internaț ional, 1990. Londra. Economistul.

17
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 3
Paradoxurile investiț iilor străine
Prezenț a ș i percepț ia investiț iei străine Mas, contribuț ia specifică a investiț iei străine la bilanț
de plăț i, spre deosebire de ceea ce propovăduieș te ideologia prevalente ș i
În anii '50, investiț ia străină a fost considerată de către senso comun, este negligibil pe termen scurt ș i potenț ial negativ pe termen lung
naț ionalismul în Brazilia ș i în America Latină, ca unul dintre să vedem cum un investiț ie străină devine uș or în
mecanismele principale de extragere a veniturilor din economie ș i trimiterea acestora mecanismul de suctiune al veniturilor naț ionale:
pentru exterior. În principal, datorită beneficiului unei rate medii de profit
Presupuneț i că Sony din Japonia decide să înființ eze o subsidiară în Brazilia,
de ordine de 15 procente din capital pe an, superior celei obiș nuite în ț ările
cu un cost estimat de 100 milioane USD, cu o facturare anuală de USD
centrale ș i la media companiilor braziliene. Apologeț ii capitalului
100 milioane, dintre care 25 la sută destinate exportului. Sony
străin, pe de altă parte, susț ineau teza că doar ca aport
Japonia cumpără dolarii necesari pe piaț a de schimb internaț ional
de capital străin s-ar putea rupe ceea ce considerau un cerc
iei un împrumut ș i transferi aceș ti dolari la Banca Centrală
vicios de sărăcie - productivitate scăzută - rată scăzută de economisire - scăzut
din Brazilia, care vă furnizează Cruzeiros corespunzătoare ș i un înregistrare de
investiț ie ș i, prin urmare, permanenț a sărăciei.
investiț ie de capital străin în valoare de 100 milioane USD. Cu
Sunt două întrebări centrale. Prima este rata de economisire: dacă aceasta Conform acestui raport, Sony ar putea trimite în Japonia în fiecare an până la 12
fosse de fapt mică, apologeț ii capitalului străin ar putea fi procent din capitalul său, în calitate de profit sau mai mult, plătind o supra-
certos. Dar argumentul tău este un sofism, deoarece rata de economisire taxa pe ceea ce depăș eș te 12 la sută.
nu este suficient pentru a genera dezvoltarea auto-sustenabilă deoarece
Deț inând cruzei, Sony Brasil cumpără terenuri, angajează personal ș i
o parte excesivă din ea este trimisă în afară, sub formă de venituri din
importă maşinile, majoritatea dintre ele din Japonia şi din propria Sony japoneză.
capital străin. Din punct de vedere al veniturilor, prin urmare, prezenț a
capitalul străin mai împiedică decât stimulează dezvoltarea auto- Pentru a plăti pentru maș inile importate, cumpără moneda străină de
Banca Centrală a Braziliei, deoarece Sony Brazilia este o companie rezidentă în
sustinut. Se poate demonstra, de asemenea, că investiț ia străină
practically does not bring foreign exchange. Brazil. Să presupunem că aproximativ 80 la sută din capital a fost cheltuit pe
cumpără aceste maș ini din Japonia.
Dar ecuaț ia se inversează atunci când se ia în considerare a doua întrebare centrală,
că capitalul străin deț ine monopolul asupra noilor tehnologii,
de aceea această producț ie astăzi se desfăș oară la scară mondială printr-o diviziune
e repartizarea sarcinilor de care întreaga economie trebuie să facă parte, pentru
a aparț ine modernităț ii economice. Capitalul străin răspândeș te aceste
tehnologii noi ș i, prin urmare, contribuie la creș terea mijloacelor de
producț ie.
18
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Paradoxurile investiț iei străine

Efectele pe termen lung

QUADRO V - Balanț ul plăț ilor pentru instalarea unei fabrici
(em milioane USD)
După impactul pozitiv iniț ial al investiț iei, să vedem efectele sale
Entrada de capitais do Brasil: permanente, presupunând că compania importă de la Sony Japonia aproximativ 15
Investiț ia Sony +100 procent din valoarea componentelor produsului ș i că rata sa de profit
Balanț a comercială a Braziliei:
seja de 15 la sută din capital, din care Sony trimite 10 la sută
Importarea maș inilor -80
acț ionarilor săi din Japonia ș i reinvesteș te restul. Sunt parametrii tipici de
Soldul balanț ei de plăț i a Braziliei +20
o multinaț ională care operează în Brazilia. Efectele directe ș i permanente
Balanț a comercială a Japoniei: da prezenț ei noii fabrici în balanț a de plăț i vor fi (în USD
Exportaț ie suplimentară de maș ini +80 milioane)
Investiț ie decapital în străinătate -100 Exportul de 25% din 100 de milioane de dolari + 25
Saldo în balanț a de plăț i a Japoniei -20 Componente aduse de la Sony Japonia (15%) - 15
Remiterea a 10% din profituri - 10
Aici avem deja primul fenomen important al investiț iei
Saldo de balanț ei de plăț i zero
Japonia a înregistrat un deficit de doar 20 de milioane de dolari. Efecte secundare -6.5
seu balanț al plăț ilor externe deoarece ca urmare a investiț iei de Soldul de balanț cu efectele secundare -6.5
Sony în Brazilia a exportat cu 80 de milioane de dolari mai mult în maș ini japoneze.
Sony a primit un certificat de înregistrare a capitalului străin în Brazilia Efectele secundare vin cu creș terea indusă a Produsului Intern Brut
de 100 de milioane de dolari, care îi va permite să trimită în Japonia de început până la 100 de dolari
Brut, care la rândul său provoacă o creș tere generală a importurilor. Os
12 milioane ca profituri, fără a plăti taxe suplimentare. În Brazilia, a fost calculuri ale unuia dintre cei mai mari apologeț i ai capitalului străin, Ernane
o schimbare importantă de patrimoniu, totalul capitalurilor japoneze în Galveas, indicăm că pentru fiecare 100 USD investiț i, Produsul Intern.
Brazil a crescut cu 100 milioane de dolari; în plus faț ă de dreptul de remitere de Brutul creș te cu 64,00 USD (raportul produs/capital de 0,64) ș i
profituri, Sony a achiziț ionat dreptul de a repatria 100 milioane de dolari dacă decide. importuri în US$ 6,6.
de exemplu, să închizi sau să vinzi fabrica ta, iar Banca Centrală va trebui să
Cu acestea, efectul general asupra balanț ei de plăț i este negativ.
îi voi furniza valutele necesare, deș i compania a internalizat
între timp, începând cu al doilea an, datorită ratei de profit de 15% pe an
efectiv doar 20 milioane de dolari net. De aceea, se consideră că despre capitalul său, Sony, după ce a trimis dividende rezonabile acț ionarilor săi
Stocul de investiț ii externe într-o ț ară este o formă de datorie
Acț ionarii reinvestesc 5 procente. Reinvestirea este înregistrată de Bancă
externa în care nu suntem debitori pentru valoare, ci pentru reprezentarea sa în
Central ca ș i cum ar fi capital adus din Japonia, generând noi drepturi de
dolari - valuta necesară în caz de repatriere.
19
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Paradoxurile investiț iilor străine

remiterea profiturilor. Prin reinvestirea a 5 procente, Sony a crescut disponibile, aș a cum a fost cazul puternicei industrii auto, care
toate valorile tale, de exportare, profituri, în aceeaș i proporț ie, O a dus la abandonarea transportului în masă ș i a căilor ferate, ș i la creș terea de
rezultatul direct în balanț a de plăț i, prin urmare, va continua să fie consum de petrol, care a trebuit să fie, de asemenea, importat, se referă la o
nulo, dar în mai puț in de opt ani Sony Japonia va fi recuperat deja, demanda care a trebuit mai întâi să fie creată ș i apoi satisfăcută.
numai ca titlu de dividende, capitalul echivalent cu investiț ia dumneavoastră
iniț ial, fără a lua în calcul profiturile componentelor pe care le-a vândut către Sony Brasil
de componente ș i maș ini. Toate aceste câș tiguri ale Sony japoneză Miracolul multiplicării investiț iei externe
reprezentăm pentru Brazilia pierderi de diviză, deoarece sunt plătiț i în valută
străină. Ș i mai mult, în mai puț in de zece ani, capitalul înregistrat al Sony În 1951, un prim recensământ cuprinzător al înregistrării capitalului
străin în Brazilia a concluzionat că reaplicarea profitului a fost
Brazilia deja va fi crescut cu 50 la sută. În 15 ani, va fi dublat. Ș i
principală sursă a acestui capital. Din cele 1,54 miliarde USD înregistrate în 1951,
îț i va dubla dreptul de repatriere, în cazul în care decizi să vinzi fabrica.
doar US$ 760 milioane au intrat efectiv în ț ară, fiind
Trebuie să existe o intensificare a remiterei profitului, ceea ce se întâmplă în
os 780 milioane USD rămase, rezultat al reinvestirii profitului
momente de criză politică sau incertitudine economică, iar balanț a devine generate aici chiar. Această cercetare a avut un impact mare asupra
negativ. În fazele de recesiune, fără investiț ie, de asemenea opinie publică a epocii, polarizată între naț ionaliș ti ș i conservatori,
creș te cota trimisă a profitului, dar acest lucru poate fi compensat pentru a arăta în acelaș i timp rata mare de profit a capitalului străin ș i
comuna mai mare propensiune de a exporta. Pe de altă parte, în perioade de
a sa contribuitie scăzută la balanț a de plăț i. Douăzeci de ani mai târziu
marea expansiune a pieț ei interne, reduce propensiunea de a exporta ș i, studiul a fost actualizat, concluzând că între 1947 ș i 1971 investiț iile
din nou, balanț a de valută poate deveni nulă sau negativă. străinii care au intrat efectiv în Brazilia se ridicau la doar 1,61 USD
Ar putea exista, în teorie, economii de valută ș i, prin urmare, o contribuț ie miliarde, iar reinvestiț iile de 1,24 miliarde USD. Din stocul total de 1.024 miliarde USD
la balanț a de plăț i, prin efectele indirecte ale prezenț ei noului 4,14 miliarde de capital străin înregistrat în 1971, doar 2,2 milioane USD
fabrica, în principal pentru ceea ce nu mai este cheltuit pentru importul de bunuri, miliarde au intrat efectiv în întreaga noastră istorie. Din 1.000.000 de dolari
care au început să fie produse în Brazilia. Aceasta este logica proclamată a 36,7 miliarde înregistrate în 1991, doar 25,5 miliarde USD efectiv
politica de substituț ie a importurilor, care a fost în vigoare în multe ț ări au fost aduș i din afară sub formă de valută străină pentru bunuri de capital
periericos, inclusiv în Brazilia în întreaga perioada de după război. În exemplul de
Dacă luăm în considerare remiterea profitului din acest capital, care a totalizat
fabrica Sony, economia ar putea ajunge teoretic la 70 la sută din 17,95 miliarde USD între 1945 ș i 1992 contribuț ia directă netă a
valoare, parcela producț iei plasate pe piaț a internă. Dar, de investiț ie străină în balanț a de plăț i
nou, dacă sunt bunuri superioare sau care creează obiceiuri sau un stil de viaț ă
într-un secol ș i jumătate, a fost de doar 7,5 miliarde USD, sau aproximativ 150 USD

* 20 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Paradoxurile investiț iei străine

milione pe an, în medie. Dacă sunt scăzute alte remiteri, cum ar fi parte a mecanismelor ideologice de disimulare a dependenț ei ș i a
plăț i prin redevenț e, brevete ș i asistenț ă tehnică, care astăzi totalizează îndatorare, a existat un folos abuziv al acestei expresii. Datoria
aproximativ 300 de milioane de dolari pe an, contribuț ia finală directă este nulă sau externa a început să fie numită economisire negativă, împrumuturile externe,
negativă. hiatus de economisire.
Pentru că este vorba despre resurse externe, această economisire externă, care va fi
QUADRO VI - Investiț ii străine în Brazilia (1946-1992) folosită la achiziț ia de terenuri, la angajarea unor lucrători,
(În milioane US$) achiziț ia unor materiale generează o cerere suplimentară care nu
există ș i poate fi inflaț ionar. Dar, în măsura în care cea mai mare parte
Investiț ie Directă +25.522
Remiterea profiturilor -17.951 do investimento sai novamente,na forma de encomendas de bens de
Profituri reinvestite +11.140 capital importat, se anulează o parte a cererii suplimentare privind producț ia
Sold în balanț a de plăț i +7.571 internă ș i răceș te efectul inflaț ionist. Investiț ia străină nu
Capital străin înregistrat 36.660 (în septembrie 1991) este doar o bani care intră, ci un proces care include maș ina
importată cu acest capital, bunul de capital ș i alte instalaț ii necesare
a produce alte bunuri. Ș i care a inclus, necesar, creș terea în
Investiț ii străine ș i dezvoltare. importuri. În situaț ii de echilibru al balanț ei de plăț i, când
toate resursele obț inute în valută străină sunt cheltuite pe
Este important să înț elegem investiț ia străină cu unul dintre numeroasele compromisuri cu datoria externă sau cu importul de bunuri esenț iale,
forme de investiț ie ș i, prin urmare, un act de creș tere a capacităț ii investiț ia străină, încă o dată, este singura formă de investiț ie
produtiva. Distingue-se de investiț ia cu capital intern pentru că posibil în bunuri de capital importate ș i provocă, necesar,
nu a fost necesar să dispute aceste resurse de consum sau economisire creș terea importurilor. Un deficit comercial sistematic în
domestică. Asta înseamnă că investiț ia străină creș te o ț ară periferală în general este simptomul că există investiț ii
capacitatea de investiț ie a ț ării ș i, prin urmare, de dezvoltare a străin ș i reluarea creș terii. Excesul importurilor asupra
forț ele sale productive, pentru acelaș i nivel de economisire internă. exporturile reprezintă investiț ia. Acolo se află virtutea unui deficit comercial
În anumite situaț ii de absolută absenț ă a economiilor interne, cum ar fi o ț ară periferică - invers faț ă de ceea ce proclamă cultura economică
a avut loc în Europa la sfârș itul celui de-al doilea război mondial, investiț ia dominantă.
străin este singura formă de investiț ie posibilă. De aceea, capitalul Chiar dacă nu există consens cu privire la ceea ce înseamnă o economie să fie
străin, mai ales atunci când vine sub formă de un împrumut pentru dependenț e, există consens că una dintre caracteristicile acestui tip de economie este
investiț ie, este de asemenea numită economisire externă. În Brazilia, cum

* 21 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Paradoxurile investiț iilor străine

falta de autonomie tehnologice. Companiile din ț ară, chiar ș i cele naț ionale, lupta între ț ările industrializate pentru comenzile de bunuri de capital
putem fi operând, aș a cum se întâmplă în general, cu ultima tehnologie ș i greutăț i ale ț ărilor care trebuie să le importe, iar în această luptă acordă
fabricând produsele cele mai moderne. Dar întotdeauna vor trebui să achiziț ioneze în împrumuturi cu uș oare favorizări sau cu o anumită garanț ie guvernamentală.
centros industrializate a tehnologiei următoare, dezvoltată invariabil Pentru a disciplina puț in această luptă ș i a impune condiț ii generale ț ărilor
pentru o mare companie multinaț ională specializată în acel domeniu. periferice, inclusiv restricț ii tehnologice, aceste ț ări au creat un cartel,
De aceea, într-o economie periferică, modernizarea industrială denumit Clubul de la Paris, care se reuneș te periodic pentru a stabili
implică în mod necesar investiț ia străină, purtător al acesteia condiț ii de finanț are a bunurilor de capital, termene ș i rate ale dobânzii. Cu
modernizare. Problema centrală sunt regulile care guvernează această investiț ie criza datoriilor externe, Clubul de la Paris a devenit echivalentul cartelului
nu investiț ia în sine. Reguli care perpetuează starea de dependenț ă două bănci creditoare, pentru renegocierea împrumuturilor acordate
tehnologică sau care, dimpotrivă, încearcă să o rupă, forț ând o mai mare achiziț ia de bunuri de capital, cu garanț ia guvernelor.
diseminarea noilor tehnologii ș i o o mai bună distribuț ie a veniturilor
auferidas.
Capcane ale registrului

Cartelul bunurilor de capital Investiț ia este înregistrată cu atenț ie la Banca Centrală, companie
pentru companie, deoarece generează drepturi, după cum am văzut deja, printre care dreptul
Investiț ia străină provoacă de asemenea miș carea de de remiterea dobânzilor, profiturilor ș i dreptul de a repatria capitalul, pentru care
împrumuturi, în special când vine vorba de investiț ii grele în Banca Centrală trebuie să furnizeze moneda străină. Banca Centrală
infrastructură, porturi, căi ferate, centrale electrice. În timp ce divulgă regulat separatelor cu agregatele acestui registru, prin
împrumuturi pe termen scurt, cu termene în general de trei luni până la un an, ț ara de origine, pe sectorul economiei în care capitalul este investit,
servim pentru a finanț a exporturile ș i importurile pe termen lung e distingând investiț iile de reinvestiț ii. Dar în bilanț ul de
pentru a finanț a investiț ii care vor dura ceva timp pentru a produce, plăț ile sunt publicate anual, Banca Centrală frecvent
în general doi până la trei ani. sau mai mult, în cazul marilor hidrocentrale sau soma un flux de investiț ii din acel an reinvestirilor. În plus
siderurgice. Ț ările numite exportatoare de capital sunt de asemenea de a confunda pe studii, se creează o inconsistenț ă în bilanț , deoarece
cei care deț in monopolul asupra cunoș tinț elor tehnologice ș i al fabricării reinvestiț ia nu este bani străini efectiv înnoiț i
aceste maș ini ș i echipamente mai grele, numite de asemenea bunuri în ț ară - în cel mai bun caz s-ar putea spune că este bani care
produse la comandă. Este vorba despre bunuri achiziț ionate pe rând, ar fi putut să iasă ș i nu a ieș it. Pentru a compensa, Banca Centrală înregistrează
fiecare dintre ele are o mare valoare adăugată ș i cu specificaț iile proprii. Există multă simultan o ieș ire fictivă de profituri, sau o remitere în cont

22
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Paradoxurile investiț iilor străine

de erori ș i omisiuni, inventată exact pentru a acomoda permite QUADRO VII - INVESTIȚII DIRECTE (1989)
manipulări. (milioni de dolari americani)

În balanț a de plăț i a Braziliei din 1989, tipică pentru ultimii ani,

se observă că deja este un volum mare de investiț ii din partea companiilor braziliene Înregistrat de: Credite ș i Datorii; Saldos
în exterior, arătând că marele capital naț ional a răspuns crizei de Investeș te. Brazilia. în străinătate -556,3
datorie abandonând ț ara ș i creând legături proprii cu economia Repatriere 3,4
internaț ionale, independente de designele eventuale ale Statului brazilian, Lichiditatea investiț iilor braziliene în străinătate -552,9
căutând pieț e mai profitabile sau mai stabile. Aceasta a fost una dintre [Link] Brasil 1.408,6
modificări importante provocate în capitalismul brazilian de criză Repatrierea -730,6
da datoriei. Ș i ajută să explice, pentru această fază, paradoxul economiei de a genera Lichiditatea investiț iilor străine în Brazilia 678,0
al treilea cel mai mare sold comercial din lume, dar fără resurse suficient. Lichidul celor două
pentru toate angajamentele în valută străină. Investiț iile datorii ș i credite 1.412,0 -1.286,9
brazilieni în străinătate, prin neimplicarea în exportul corespunzător Saldo final al contului de investiț ii directe 125,1
de maș ini, poate reflecta mult mai mult o formă modernă ș i oficială de
fuga de capital, decât efectiv o expansionism capitalist brazilian
nu exterior, deș i unele investiț ii implică exportul de
Lectură suplimentară:
servicii de înaltă calitate, de inginerie, de exemplu.
MOURA, Aristoteles. Capitale străine în Brazilia. São Paulo, Ed. Brasiliense, 1960.
Pentru efectele balanț ei de plăț i, investiț ia braziliană în
KUCINSKI, Bernardo. Ce sunt multinaț ionalele. São Paulo, Ed. Brasiliense, 1976. 10a
extern echivalează cu dezinvestiț ia străină din Brasil. ediț ie, 1992.
Un registru de tip credite ș i debite clarifică situaț ia, arătând că
saldo final este rezultatul a patru miș cări: investiț ii străine
în Brazilia (intrarea de valută străină) mai puț in repatrierile ș i mai puț in
investiț ii braziliene în străinătate (ambele ieș iri de valută străină)
e mai multe repatrieri de investiț ii braziliene în exterior (din nou,
intrări de valută străină:

* 23 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 4
Împrumuturi ș i finanț ări: faț a obscură a bilanț ului
Alchimia împrumuturilor prima citire, se concluzionează că Brazilia a plătit în 1989, nimic mai puț in decât
14,5 miliarde USD de amortizări ale datoriei externe. Dar această sumă nu
Înmodtradiț ional,aceastaafostceamaiconfuzădintresubconturile conferirea cu înregistrarea stocului datoriilor, de asemenea publicată de
balanț ul de plăț i al Braziliei, în principal din cauza complexităț ii Banca Central ca parte a conturilor naț ionale. Prin această înregistrare, stocul
două acorduri de restructurare a datoriei externe ș i a schemelor de datoria s-a redus cu doar 3,27 miliarde USD, scăzând de la 102.555,0 USD
conversia datoriilor în investiț ii sau răscumpărarea datoriilor vechi. bn în decembrie 1988 pentru 99.284,90 USD în decembrie 1989.
În aceste acorduri, dobânzile se transformă în nouă datorie, împrumuturi noi Chiar ș i adunând noile împrumuturi contractate în timpul anului de US$
nu sunt decât o renovare a împrumuturilor vechi sau o capitalizare a 1,97 miliarde pe termen mediu ș i lung, plus 734 milioane de dolari pe termen scurt, nu
dobânzi scadente. Valorile lor apar adesea ca intrări, când am ajuns la un total de 14,5 miliarde USD.
De fapt, nu a fost o intrare de bani noi. Explicaț ia pentru aceste incongruenț e stă în caracterul formalistic-
În separatele Băncii Centrale se vede mai clar poziț ia contabil al acestei părț i a bilanț ului, care nu exprimă neapărat
stocul datoriei; totalul său general, total pe fiecare tip de creditor, pe termene transacț ii financiare reale ș i anume aranjamente contabile destinate să înregistreze
deces, prin modalitate de îndatorare. Dar fluxurile de acordurile de restructurare a datoriei în limbaj juridic
împrumuturi ș i amortizări. obiectul balanț ei de plăț i a fiecărei acceptabil de către băncile creditoare. Probabil au fost plătiț i doar US$
da, sunt obscurează prin manevrele de recalificare, ale căror termeni 3.27 miliarde în amortizări iar diferenț a de 10.8 miliarde USD poate avea
sunt adesea ascunse intenț ionat. rezultatul anulărilor de datorii prin conversia în investiț ii
sau prin răscumpărare de către Banca Centrală sau Banca Braziliei, la preț uri
În balanț a de plăț i din 1989, contul de împrumuturi ș i
finanț ările apare în următoarea formă: mult inferioare valorului său nominal. În acest caz, retragerile din conturi
de rezerve internaț ionale, pentru a acoperi acest deficit, de asemenea sunt doar
artificii contabile. Desvăluirea misterelor conturilor de capital
Împrumuturi ș i finanț ări pe termen mediu ș i lung 1.970,8 do balanço de plăț i al Braziliei ar necesita o Comisie Parlamentară
Amortizări de împrumuturi ș i finanț ări pe termen mediu ș i lung -14.549,1 de anchetă, susț inută de o companie specializată în monitorizarea financiară.
Capitale de lucru pe termen scurt (lichid) 734,0 Într-o primă aproximare, este posibil să se determine fluxul net de capital.
Alte capitaluri (lichid) -243,0
subtraind din totalul intrărilor de capital, partea corespunzătoare la
investiț ie directă.
Cum putem interpreta acele numere? Este imposibil să le interpretăm fără ajutor.
de informaț ii suplimentare, care nu sunt incluse în bilanț ul de plăț i dat
a publicului, nici măcar în versiunile lor cele mai tehnice ș i detaliate. Într-o

24
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Împrumuturi ș i finanț ări: faț a obscură a bilanț ului

Împrumuturi pe termen scurt ș i lung

Împrumuturile pe termen scurt sunt în general linii de credit reînnoibile.

de trei până la ș ase luni, pentru finanț area exporturilor, rar
ajungând la până la un an termen. Soldul pozitiv de 734 milioane USD în
balanț ul din 1989, măsoară totalul împrumuturilor contractate în anul respectiv minus
total amortizat, adică variaț ia stocului de împrumuturi în vigoare
pe termen scurt, în raport cu stocul existent la sfârș itul anului anterior.
Aproape întotdeauna împrumuturile pe termen scurt sunt legate direct
o operaț iune de import sau export, ș i are bunul tranzacț ionat
cu garantia împrumutului. Împrumuturile pe termen lung, în ciuda
concediț i iniț ial pentru proiecte specifice, sunt desvinculaț i de
bens sau lucrările finanț ate.

25
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 5
Formatul ș i ideologia balanț ului de plăț i
Construcț ia ideologică a bilanț ului Simetria balanț ului

La prima vedere, balanț ul de plăț i este doar o înregistrare simplă a În desenul recomandat de FMI, ș i urmat de balanț ă de
transacț ii între rezidenț i în Brazilia ș i în străinătate, grupate în câteva plăț i oficiale, tranzacț iile între rezidenț ii din Brazilia ș i din străinătate sunt
grande sub-conturi, folosind ca măsură de contabilitate dolarul nord-american agrupate în două mari conturi, fiecare format din trei sub-conturi,
americano (US$). Dar, aș a cum am văzut deja în analiza contului de servicii, numa simetrie perfectă:
transacț iile au fost grupate astfel încât să răspundă obiectivelor normative I- A contul tranzacț iilor curente, format din sub-conturi:
e ideologice. În ț ările industrializate, imune, prin condiț ia sa 1-Balanţa comercială
de cenrtrale, crizele valutare grave, principalul obiectiv al balanț ului de 2-Cont de servicii
plăț ile este de a urmări performanț a generală a economiei pentru 3-Conta de transferências unilaterais
în scopuri de planificare economică, a informa publicul ș i a clarifica anumite II- A conta de capitale, formata din sub-conturile:
tendinț e în comerț ul exterior. Balanț ele lor sunt transparente, în ciuda 4-Cont de investiț ii
de imprecise, din cauza aproape totalităț ii libertăț ii de miș care a capitalurilor 5-Contul de împrumuturi ș i finanț ări
6-Eroare ș i omisiuni
este o dificultate în a înregistra tranzacț iile de servicii, din ce în ce mai
importante în aceste ț ări. În balanț a de plăț i a Marii Britanii,
Dacă o ț ară nu poate crea monedă străină, balanț a sa de plăț i
de exemplu, se evidenț iază comerț ul de mărfuri, în general deficitar,
în moneda străină, prin definiț ie, trebuie să fie în echilibru la fiecare
transacț iile de servicii, apeluri invizibile, al căror superavita este mare. perioadă de timp. Toț i banii care au ieș it trebuie să fi intrat mai întâi. Ș i
Atât Marea Britanie, cât ș i Statele Unite pun în evidenț ă intrările toț i banii care au intrat trebuie să iasă, pentru că nu există nimic ce se poate
de rendas de capitais, cum ar fi dobânzi ș i profituri. În Brazilia ș i în majoritatea ț ărilor
făcut în Brazilia cu o monedă non-braziliană. Orice surplus trebuie să fie
perifericele sau obiectivul principal normativ al balanț ei de plăț i
aplicate într-un cont remunerat în ț ara de origine a acelei monede, sau
după cum am văzut deja, este de a forț a includerea dobânzilor în factura de servicii, ș i
trebuie să plece. Pe acest principiu ș i prin simetria adoptată, orice deficit
principalul obiectiv ideologic este de a acoperi mecanismele de trimitere a în prima dintre cele două conturi mari, cel al tranzacț iilor curente, de asemenea
rentele de capital ș i legătura sa cu politicile de obț inere a marilor
chemarea contului curent, trebuie să fie compensată matematic prin
salduri comerciale. Dar există ș i un obiectiv de clarificare: acela de un superavitan pe cealaltă mare contabilitate, contabilitatea capitalurilor. Ș i orice superavit
a permite băncilor străine să evalueze în fiecare moment capacitatea
în contul curent, trebuie să rezulte un deficit în contul de capital.
ț ara să-ș i onoreze datoria externă.
Chiar dacă moneda ț ării este acceptată internaț ional, aș a cum este cazul
de dolar, ș i ț ara cheltuie excesiv, în bunuri ș i servicii externe, toată această

26
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Formato ș i ideologia balanț ului de plăț i

moeda excedentă se întoarce la ea sub formă de aplicaț ii ale celor care au primit ponderabil de monedă străină, în cazul Braziliei. Dar cea mai importantă
această monedă. Deci este o identitate matematică: resturile categoria de plăț i către străinătate, dobânzile datoriei externe, nu este
transacț iile curente provoacă ieș irea corespunzătoare a capitalului, iar tot isolată sau evidenț iată în sinteza bilanț ului de plăț i al Braziliei. Totul
lipsa de capital străin pentru a plăti tranzacț iile curente trebuie să fie foile au fost grupate astfel încât să poată fi urmărite continuu
acoperită cu intrarea de bani din afară. două performanț e: soldul balanț ei comerciale, care generează supravieț uiri
soldul contului curent = - soldul contului de capital pentru a plăti dobânzile datoriei ș i care, după cum vom vedea mai departe, poate fi
tu impulsionat aproape instantaneu printr-o devalorizare
conta curentă + conta de capital = zero cambial, este un sold al contului curent, care este decisiv pentru creditori
străini pentru că se măsoară dacă ț ara a rămas cu vreo rezervă, după
O principal justificativă teoretică pentru gruparea exporturilor ș i plăti toate angajamentele curente, sau dacă a fost nevoie să ia noi
importuri de bunuri ș i servicii, precum ș i transferuri unilaterale într-o împrumuturi, sau atragerea de investiț ii.
singura cont, desemnându-l cont curent, este cel în care aceste tranzacț ii au loc
continuu în economie într-un mod spontan ș i natural în măsura în care Importanț a contului curent
ce individi ș i companii aleg sau nu produse ș i servicii din afară
sau pe pieț ele externe pentru produsele sale, în timp ce miș cările de Din cauza importanț ei sale atât pentru ț ările îndatorate, cât ș i pentru
capitalele sunt în mare parte compensatorii, rezultatul unor măsuri luate ț ări centrale ca măsură a capacităț ii spontane a unei economii
de către guvern, exact pentru a compensa deficitele în contul curent. Sub- a genera excedente în valută străină, contul curent a devenit un
conturi de transferuri unilaterale, înregistrează remitente sau încasări fără două indicatori standard de performanț ă economică. Au fost neglijaț i
contrapartida de bunuri ș i servicii, cum ar fi donaț ii ș i ajutor familial. un al doilea plan, contul de capitaluri, considerat consecinț ă ș i
Se susț ine de asemenea că sub-conturile contului curent afectează compensatoria da conta corrente ș i propriul rezultat final al bilanț ului
direct în cererea din ț ară, în măsura în care mai multe exporturi, prin de plăț i. Se obiș nuieș te să se facă referire la deficitul sau surplusul contului
exemplu, generăm mai multe salarii, ceea ce nu s-ar întâmpla cu miș cările de curentul balanț ului de plăț i, Un sold în contul curent
capitale. Acest raț ionament, totuș i, este falacios, deoarece orice investiț ie de înseamnă că ț ara a vândut mult mai multe mărfuri ș i servicii într-o
capitalul este de asemenea o cheltuială în bunuri ș i servicii ș i, prin urmare, afectează de asemenea perioadă determinată a ceea ce a importat, rămânând cu un sold care este o
a demanda (încă dacă sunt alte bunuri). condiț iile necesare pentru ca o ț ară să devină exportator de capital
Fiecare sub-contă corespunde unei mari categorii de tranzacț ii. (a outra condiț ie este domeniul tehnologic). Când, dimpotrivă, există
Cea mai importantă în mod tradiț ional este balanț a comercială, singura generator deficite sucesive, ț ara este obligată să scoată din rezervele sale internaț ionale

27
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Formato ș i ideologia balanț ului de plăț i

să iei împrumuturi din străinătate sau să stimulezi intrarea investitorilor

straini. In fiecare an fiscal, un numar determinat de tari vor incurca
deficitul contului curent ș i altele în surplus. Prin definiț ie, suma QUADRO VIII - BALANȚUL DE PLĂȚI AL BRAZILIEI (1989)
două deficite trebuie să se egaleze cu suma supravieț uirilor, deoarece plăț ile în ( milioane US$ )
excesul unora rezultă în primiri excesive ale altora.
1-Saldo al balanț ei comerciale (FOB) + 16.119,6
Exporturi + 34.383,0
O balanço de um an tipic Importuri 18.263,4
2-Saldo al Bilanț ului Serviciilor -15.330,5
În tabloul I avem bilanț ul de plăț i al Braziliei din 1989, Venituri din servicii + 4.442,3
consolidat, aș a cum apare în raportul anual al Băncii Centrale, Cheltuieli cu servicii 19.772,8
cu excepț ia subcontului de împrumuturi ș i finanț ări, care este 3-Transferuri unilaterale (lichid) +243,7
simplificată. Valorile apar în milioane de US$. ..................................................................................................................
SALDOUL CONTULUI CURENT (1+2+3) 1.032,8
..................................................................................................................
4-Saldo al investiț iilor directe 125,1
Investiț ii bras. în străinătate -552,9
Investiț ii străine în Brazilia +678,0
5-Saldo împrumuturilor ș i finanț ărilor -12.087,0
Împrumuturi ș i finanț ări +2.461,8
Amortizări ale datoriei externe -14.549,1

SALDO CONTULUI DE CAPITALE (4+5) -11.431,8

..................................................................................................................
6- Erori ș i omisiuni -775.3
..................................................................................................................
SALDO FINAL AL BALANȚ ULUI DE PLĂȚ I -11.174.3
Deficit ( -) sau Supraveghere (+)

28
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Formato ș i ideologia balanț ului de plăț i

În cărț ile de contabilitate, intrările sunt înregistrate ca Ce se întâmplă dacă Banca Centrală nu reuș eș te să ia împrumuturi în
credit ș i ieș iri, cum ar fi debitul, precedate de semnul negativ sau plasate piaț a financiară sau atragerea suficientă la timp, pentru a închide bilanț ul de
în paranteze. Uneori este publicat doar soldul final, rezultatul plăț i la sfârș itul anului? Dacă este o absenț ă temporară ș i de mică valoare,
intrările mai puț in ieș irile din toate tranzacț iile acelei specii, sau de Banca Central poate solicita un imprumut de la Fondul Monetar Internaț ional
un set de tranzacț ii de specii diferite, dar grupate într-o -numit Drept Special de Retragere. Dacă nu este posibil sau convenabil
aceeaș i cont. În general cu scopul de a simplifica. Este cazul, al elementului pentru a solicita acest voucher, Banca Centrală scoate din rezervele sale în valută străină,
transferuri unilaterale, care includ donaț ii ș i anumite cheltuieli ale guvernului depozitate în bănci străine în anumite condiț ii de siguranț ă
cu ambasadele sale, cu soldul final de + 243,7. În realitate, în această exact pentru acest scop (acesta ar fi trebuit să fie originea unei părț i mici)
în cont au avut loc următoarele miș cări în 1989: două împrumuturi compensatorii utilizate pentru a acoperi deficitul din 1989). A
expresia deficitului balanț ului de plăț i înseamnă că a fost necesar un
Recepte din transferuri unilaterale + 264,7 miș care suplimentară de capital în valoare de 11,7 miliarde USD, pentru a închide
Cheltuieli cu transferuri unilaterale - 21,0
Ce a rezultat în: balanț . Acea miș care suplimentară de capitaluri intră în contul de capitaluri,
Transferuri unilaterale (lichid) + 243,7 restabilind identitatea contului de capitaluri + cont curent = zero.
În aceste cazuri, elementul vine însoț it de calificativul lichid între Relaț ia dintre balanț a de plăț i ș i rezervele internaț ionale.
parenț i. Simplificarea acestei calcule a avut ca scop facilitarea citirii sale, exemplu din stânga, surplusul tranzacț iilor (A) este transferat către
deoarece este vorba despre valori nesemnificative. rezervelor crescându-le în (A). În exemplul din dreapta, deficitul (B) în
transacț iile sunt acoperite cu retragerea (B) din rezervele internaț ionale. În
în primul caz, rezervele cresc de la (R) la (R+A), în al doilea,
Deficit în balanț a de plăț i ș i variaț ia rezervelor diminuim de (R) la (R-B).
Miș cările de capital, măsurate în contul de capital, indică
schimbări patrimoniale ș i tendinț e de investiț ii pe termen lung QUADRO IX - Soldurile tranzacț iilor ș i rezervele internaț ionale
la fel ca nivelul împrumuturilor, al îndatorării unei ț ări. Cum
prin definiț ia bilanț ului, ceea ce lipseș te din contul curent trebuie să fie ------------- -------------
matematic vorbind acoperit de contul de capital, nu sunt resturi, soldul ------------- ------------- -------------
balanț ul de plăț i, prin definiț ie este întotdeauna zero. Balanț ul din 1989 A A B
acuză un deficit de 11,17 miliarde de dolari, care trebuie citit cu atenț ie, dacă, -------------- ------------- ------------- -------------
prin definiț ie, balanț ul trebuie să fie zero. În acest caz, Banca Centrală B
a reuș it - în moduri care nu sunt explicite în bilanț - să ridice anumite ------------- (R) (R-B)
împrumuturi speciale, denumite compensatorii, pentru a acoperi deficitul. ------------- -------------

29
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Formatul ș i ideologia balanț ului de plăț i

Există mai multe concepte de rezerve internaț ionale, în funcț ie de incluziune. Format alternativ
nu de anumite credite pe termen scurt, din dobânzile acestor rezerve, din
variaț ii de cotaț ie între diferitele monede forte ș i producț ia internă În formatul balanț ei de plăț i introdus de FMI, sunt grupate
de aur. Dar există o definiț ie care ne interesează în mod special, se află în aceeaș i cont fluxul de venituri din capital ș i fluxul de bunuri ș i
contabil, de rezervă internaț ională în conceptul de balanț de plăț i. servicii. Accentul pus pe echilibrul final al contului curent omite faptul de
Sunt valorile rezervelor care se potrivesc cu exactitate cu soldurile sau că echilibrul între fluxul de bunuri ș i fluxul de venituri ascunde, în cazul
deficit de balanț de plăț i cu exteriorul. Astfel, tot soldul în Brazilia o mare transfer unilateral de venit, paralel cu
plăț ile la sfârș itul unei perioade merg către rezerve, crescându-le. un mare surplus în balanț a comercială. Se laudă surplusurile comerciale,
Aceasta va apărea în contul de capitaluri ca o ieș ire. Orice lipsă are ca ș i cum ar fi intrinsec buni, când în realitate au o
că va fi scos din rezerve, diminuându-le. Asta va apărea în cont calitatea opusă a soldurilor comerciale ale Japoniei, ca instrumente de
de capitais ca o intrare. Soldurile tranzacț iilor cu exteriorul sărăcire.
este exact la variaț ia rezervelor internaț ionale în conceptul de Să ne uităm la tabloul XI cum ar fi balanț a de plăț i conform
balanț ul de plăț i, cu semnul schimbat. De aceea, când opacitatea un format alternativ orientat spre clarificarea naturii fluxurilor
de balanț uri de plăț i împiedica interpretarea acestuia, există încă recursul de renda
conta de rezerve, care acuză cu exactitate dacă ț ara în acea perioadă
A câș tigat sau a pierdut valută. Contul rezervelor internaț ionale este stocul
de fonduri în moneda străină care acum primeș te excedentele fluxului de
balanț a de plăț i acum acoperă deficitele.
QUADRO X - Rezervelor internaț ionale ale Braziliei
(în conceptul de balanț ă de plăț i, în milioane de dolari SUA):
An pe 31 decembrie) valoare
1985 9.273
1986 5.330
1987 6.799
1988 8.116
1989 8.736
1990 9.175
1991 (31 iulie 9.423
Sursa: Banca Centrală, septembrie 1991

30
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Formatul ș i ideologia balanț ului de plăț i

TABLE XI - Format alternativ al bilanț ului de plăț i

1- Saldoul balanț ei bunurilor ș i serviciilor +13.435,9
Exporturile de bunuri ș i servicii + 37.520,4
Importuri de bunuri ș i servicii 24.084,5

2- Contul capitalurilor financiare -24.534,3

Amortizarea datoriei externe -14.549,1
Plăț i de dobândă -10.837,1
Remiteri de profituri -2.914,8
Împrumuturi ș i finanț ări +2.461,8
Încasare de dobânzi + 1.304,2
Recepț ia profitului +0,7

3- Conta de investiț ii + 125,1

Investiț ii străine +678,0
Investiț ii braziliene -552,9

4-Tranferuri unilaterale ș i erori -431,6

...................................................................................................................
SALDO FINAL AL BALANȚ ULUI DE PLĂȚ I -11.174,3

În acest format se evidenț iază ieș irea de venituri din Brazilia către exterior,
cum distinge investiț iile de capital. Unii economiș ti se referă la
în mod eronat ieș irea substanț ială de venituri din ț ările latino-americane
în urma datoriei externe ca export de capitaluri. O
ceea ce plăteș te Brazilia sunt dobânzi ș i profituri ale capitalului străin. Este o pierdere de
renda e nu achiziț ia de patrimoniu în străinătate prin investiț ie. Când foloseș ti
aceeaș i expresie pentru a desemna procese opuse, din nou se ascunde
natura relaț iei economice în joc.

Leitura: Raport anual al Băncii Centrale, anii 1989, 1990 sau 1991.

31
 Jurnalism Economic

Partea a Doua

UN SISTEM INTERNAȚIONAL
DE PLĂȚILOR
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 6
Asimetria în plăț ile internaț ionale
Monedele forte cercul virtuos. Ș i, deoarece sunt monede de rezervă ale băncilor centrale, prin
sunt uș or de negociat în întreaga parte, este mai ieftin să tranzacț ionezi
În lumea afacerilor internaț ionale, în care activează companii din aproape aceste monede mai mult decât în orice altceva, ș i ele devin vehicul chiar
două sute de ț ări, fiecare cu moneda sa naț ională, doar câteva dintre acestea da tranzacț iei, folosite încă din faza preliminară de ofertare a produsului sau
monedele, de cea mai mare fiabilitate, sunt acceptate ca mijloc de plată serviciu, trecând prin facturarea operaț iunii, până la lichidarea facturii.
de către agenț ii economici ș i stocate de bănci centrale, ca rezervă Dolarul american continuă să fie cea mai folosită monedă puternică, în ciuda
de valor e pentru ajustări de conturi între guverne. Aceste monede acceptate crizele sale periodice, ameliorate prin intervenț ia băncilor centrale, de
în mod universal, sunt numite monede tari. sua lenta pierdere de paritate, declinul notabil al industriei manufacturiere
În mod evident, monedele puternice sunt cele ale economiilor puternice. Schimbul nord-americană, ș i de deficitele sistematice în contul curent al balanț ei
internacional este inegal, începând cu inegalitatea dintre monede. de plăț ilor din Statele Unite. Parț ial, pentru că hegemonia
o monedă să devină puternică, ea trebuie în primul rând să fie convertibilă, o monedei puternice îi conferă o suprafaț ă de viaț ă economiei care a generat-o.
ce înseamnă, a putea fi cumpărată, vândută ș i păstrată liber de Dar, de asemenea, pentru că economia Statelor Unite este încă cea mai mare
orice firmă sau persoană la un curs de schimb transparent ș i unic economia mondial izolat, deț inând 27 la sută din Produs
în fiecare moment. Cursul său de schimb în raport cu celelalte monede forte, Brutul mondial este de 13,4 la sută din exporturi. În ciuda recurenț elor
paritatea apelului, nu trebuie să oscileze prea mult. Numai o funcț ie a micilor crize de neîncredere, teama de o devalorizare bruscă, dolarul
variaț ii ale cererii sau ofertei pe piaț a de schimb valutar. În al doilea rând, a îș i menț ine hegemonia ca principală monedă de tranzacț ii,
moneda are nevoie de sprijinul unor economii puternice, stabile ș i diversificate, servind ca măsură de valoare ș i monedă de facturare practică
precum Statele Unite, Germania ș i Japonia, care prin definiț ie pot- toate materiile prime cotate pe burse, de la petrolul produs
se cumpără cele mai diverse tipuri de mărfuri ș i servicii. Economii în Iran, al cărui currency este Rial până la cafeaua cultivată în Brazilia, sau la cauciuc
dominante în comerț ul exterior, capabile să impună moneda lor în produsă în Thailanda, a cărei monedă este Baht. Numai câteva materii
facturarea bunurilor dvs. Economii dotate cu o piaț ă primas, por razões istorice sunt negociate în lira sterlină. Cât
financiar sofisticat, capabil să ofere randament ș i garanț ie pentru aplicaț ii de mai competitiv pentru piaț ă, cu atât tinde să fie comercializat într-o
rezervele acestor monede, inclusiv aplicarea de ultimă instanț ă, titluri de singura monedă ș i, prin urmare, în dolari. Chiar ș i companiile japoneze încasează
Tesoro, generând dobânzi de bază. aproximativ 45 la sută din exporturile sale în USD ș i doar 38 la sută
Dacă moneda puternică oscilează prea mult, Băncile Centrale intervin, em yen. Cât despre importuri, nu mai puț in de 75 la sută din toate
importurile japoneze sunt taxate în USD. Aceeaș i situaț ie este valabilă ș i pentru
cumpărând la cota pe care vor să o susț ină sau vânzând la valoarea pentru
alte ț ări industrializate, care tranzacț ionează în dolari americani aproximativ jumătate
pe care vor să-l doboare, pentru a restabili echilibrul, întărindu-se
de sus exportaț iilor ș i mai mult de jumătate din importurile sale.

33
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Asimetria în plăț ile internaț ionale

Aproximativ 55 la sută din rezervele mondiale în valută ca mijloc de plată. Cine ar încheia o tranzacț ie pentru taxa de
14% sunt dolari, 14% sunt mărci germane ș i 7% sunt yeni. câmbio oficial de o moeda, cuja paritate no piaț a neagră valoare este zece
Lira sterlină, atât de puternică în secolul trecut încât oamenii preferau de câteva ori mai mic?

a păstra lire în loc de aur, astăzi constituie doar 2,4 procente din O cruzeiro este una dintre acele monede inconversibile, care nu au valoare.
rezervelor mondiale în monedă puternică. Cu o participare de 1,5 nem ca mijloc de plată internaț ional ș i nici ca rezervă
cincizeci la sută fiecare, apar francul francez, francul elveț ian, guldenul de valoare e nimic ca măsură de valoare (preț ), pentru că îș i pierde valoarea
olandez. Cele 24 de ț ări bogate, care constituie Organizaț ia de Cooperare foarte repede. Doar între 1970 ș i 1990, moneda braziliană s-a
Economica ș i Dezvoltare (OCDE), responsabili pentru 76 la sută s-a desvalorificat cu zece mii la sută. Un Cruzeiro din 1970 cumpăra
produsul brut mondial ș i 74% din exporturi, deț ine 25 de cenț i de dolar; în 1976 cumpăra doar 10 cenț i de dolar.
aproximativ jumătate din toate rezervele mondiale în monede puternice În timpul decadelor de criză a datoriilor, cu hiperinflaț ie, cruzeiro a devenit
e aur. Din totalul rezervelor mondiale, estimat la 800 de miliarde de dolari în
se desvaloreze accelerat, cu 2.000 la sută pe an.
1982, 54 % încă era constituit din aur în 1982.
O ț ară deț inătoare de monedă puternică poate întotdeauna să încaseze o parte din
propriile sale mijloace de plată, pentru a efectua o plată internaț ională.
Cruzeiro, moneda stricăcioasă O ț ară periferică nu poate. Trebuie mai întâi să obț ină moneda puternică, prin
comerț exterior. Brazilia este una dintre aceste ț ări periferice cu inflaț ie ridicată
La celălalt capăt al universului se află ț ările periferice, cu , a cărei monedă nu este acceptată ca mijloc de plată ș i care depinde
altă inflaț ie, mari datorii externe, instabilitate politică ș i vitalmente de moneda forte, pentru a putea importa bunuri esenț iale la a sa
economic vulnerabili, subdezvoltati si financiar. supravieț uire, cum ar fi combustibili, mijloace de transport ș i medicamente.
desprovidos de pieț e de schimb sofisticate ș i cu monedele care îș i pierd Relaț ia dintre companii este, de asemenea, asimetrică: în timp ce compania ...
puterea de cumpărare în orice moment, uneori în după-amiaza unei zile pentru ț ara centrală primeș te, în majoritatea cazurilor, în propria sa monedă, compania
dimineaț a zilei următoare. Ț ări în care frecvent lipseș te valuta unui ț ări periferice trebuie să recurgă la operaț iuni de schimb valutar ș i se confruntă cu riscul
străină pentru a răspunde celor mai urgente nevoi, ducând banca cambial, de a nu primi exact ceea ce aș tepta, din cauza că a avut o
Central a raciona-las e e forț ând oamenii să recurgă la un piaț ă oscilare bruscă a ratei de schimb.
negocierea monedelor străine, în care cotatiile depăș esc în
multa cotaț ia Băncii Centrale. Existenț a a două rate de schimb
discrepanț e pentru aceeaș i monedă, una de pe piaț a oficială ș i alta de
mercado negru este unul dintre principalele factori ai desmoralizării ș i respingerii sale

34
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Asimetria în plăț ile internaț ionale

Desechilibru ș i criza plăț ilor exernos, e o Federal Reserve (Banca Centrală americană) poate tipări
dolari într-o anumită proporț ie a mijloacelor lor de plată fără ca acest lucru să
În mod evident, ț ările care deț in monede puternice nu suferă crize. să aibă orice efect advers în afară de inflaț ie. Ș i dacă vrei să creș ti
schimbări de tipul celor care suferă ț ările cu monedă slabă. Dezechilibrele moduri de plată din Statele Unite fără a tipări dolari, doar
nas suas contas externe sunt aproape întotdeauna temporare, niciodată nu ajung la a reduce un pic proporț ia depozitelor pe care le au băncile americane
o criză de plăț i. Se spune că există un dezechilibru temporar dacă compelț i să se adune la Federal Reserve. Băncile se vor simț i mai libere
deficit de plăț i pentru mic sau temporar, putând fi uș or pentru a împrumuta dolari, oferind astfel o creaț ie virtuală de bani prin intermediul
cobert cu o parte din rezervele internaț ionale sau cu împrumuturi de mecanismul cunoscut sub numele de multiplicator de credit. Chiar ș i ceilalț i
alte bănci centrale sau de Fondul Monetar Internaț ional, până când devine ț ări industrializate, pentru că au monede convertibile ș i considerabile
obţinut un surplus al anului următor. Dacă deficitul este mare şi persistent, rezervelor internaț ionale, reuș esc să corecteze cele mai persistente
ț ara va suferi de un dezechilibru fundamental în balanț a sa de desechilibreuri de plăț i combinând măsurile corective clasice
plăț i, ș i are loc o criză valutară, dar nu în forma în care se manifestă de devalorizare ș i/sau creș tere a ratei dobânzii, cu utilizarea acestora
în ț ările periferice, de epuizare totală a monedei străine, chiar ș i rezervări.
pentru a plăti angajamentele cele mai urgente ș i importurile ș i serviciile Nimic din toate acestea nu este posibil într-o ț ară periferică, cu o monedă neconvertibilă.
esenț iale, fără de care ț ara se opreș te ș i economia sa se strangulează, cum ar De
fi aceea, criza balanț ului de plăț i este aproape exclusiv o
combustibili, piese de schimb ș i medicamente. fenomen de ț ară periferică, supus unui proces de evaziune persistentă
Ț ările industrializate suferă frecvent de dezechilibre de divize, departe de centrele mondiale de decizie privind parităț ile,
fundamentale în balanț ele lor de plăț i fără ca acest lucru să rezulte în marginalizat în fluxurile de finanț are interguvernamentale ș i incapabil
crize. Un exemplu extrem este cel al Statelor Unite, cu un deficit anual de a crea mijloace de plată acceptate internaț ional. Aceste ț ări nu
în contul său curent în valoare de 80 de miliarde de dolari, o datorie pentru putem crea o monedă puternică - cu excepț ia extragerii aurului.
cu străini de 1.000 miliarde de dolari, dar care prin definiț ie nu poate
crize de lipsă de valută străină pentru că moneda principală a
plăț i internaț ionale este moneda proprie, dolarul, ș i fiecare dolar Asimetria verticală
cheltuială în plus a rezidenț ilor din Statele Unite, se întoarce sub forma unei
Moneda cea mai puternică nu este astăzi cea a economiei celei mai puternice. Cu toate acestea,
depozit remunerat sau investiț ie. Aș a cum a fost deja explicat, dolari
supremaț ia politică ș i militară a SUA, Statele Unite au făcut, în
pot fi păstrate doar în cutii de pantofi sau pe piaț a financiară
deficite sistematice în balanț a de plăț i a contului său curent,
nord-american. În plus, stocul de dolari în circulaț ie în interior
ce indică pierderea competitivităț ii exporturilor sale, slăbiciuni
dos Statele Unite este mult mai mare decât volumul plăț ilor
35
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Asimetria în plăț ile internaț ionale

estruturale în sistem, stil de viaț ă ș i nivel de venituri superioare la

produs. S-a stabilit o asimetrie verticală, cu Japonia acumulând TABLA XII - CRIZA Ș I ASIMETRIA CONTURILOR CURENTE
suprafeț e anuale de 80 până la 100 de miliarde de dolari, care se transformă (Conturi curente ale principalelor blocuri în miliarde de dolari americani)

în investiț ii în străinătate, iar celelalte ț ări centrale angajându-se în

deficite de dimensiuni variabile. Cel mai mare deficit este al Statelor Unite. Chiar Anul 80 1990 1991 1992 1993*
(media)
Germania, dupa unificare, a inceput sa aiba deficite in contul curent. Soldul în contul curent al Japoniei:
Superavitul japonez corespunde deficitelor în contul curent de ordin Japonia 60 36 73 110 101
de 50 miliarde USD în SUA, 30 miliarde USD în Europa ș i 80 miliarde USD în rest
în lume, aș a cum putem vedea din tabloul XII. Chiar ș i ț ările Ar trebui să echilibreze suma deficitului celorlalte ț ări:
exportatorii de petrol se confruntă cu deficit. În plus, lumea ca Exportat. de petrol 15 17 46 -34 -32
un buget cheltuie mai mult pe cheltuieli curente decât primeș te, în ciuda acestui fapt OCDE: 23 ț ări industriale. -107 -16 -27 -34
Perif. nu exp. petr. 25 -19 -26 -27 -28
ser teoretic imposibil, prin definiț ia unei conturi curente ca fiind
Estul Europei -- -- -9 -19 -24
o sold al tuturor tranzacț iilor curente între ț ări. Ce a fost plătit la
dar pentru o ț ară, ar fi primit mai mult pentru alta neputând, la final, Mas, există o gaură neagră de -76 +3 -28
să fie prea puț ini sau să lipsească bani. Dar nu este ca ș i cum s-ar întâmpla din timpul crizei de
petrol. S-a creat o gaură neagră în plăț ile curente universale, Numai SUA înregistrează deficite sistematice de:
un canal prin care dispar anual între 20 ș i 70 de miliarde de dolari EUA -120 -92 -4 -35 -35
nimeni nu a acuzat că a primit. Un pic, poate fi originar din vânzări
Fontes: FMI, Banca Mondială; (*): estimare.
clandestine de parte dos 12 miliarde de dolari în aur extrase în fiecare an, sau
de comerț internaț ional de droguri, care totalizează 80 de miliarde de dolari pe an.
O mică parte poate fi primită de agenț ii internaț ionale
, în apeluri de majorare a capitalului ș i a cotelor, sau de către ț ări care nu
participanț ii sistemului internaț ional de plăț i. Dar cea mai mare parte
deve să fie cheltuieli în contul curent, nu ca venit în contul curent, ș i
sim em conta de capitale, din cauza diferenț elor metodologice, din procese de
fuga de capital sau simplă lipsă de înregistrare.

36
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 7
A dezordinea monetară internaț ională
Paradoxul aurului Oprirea standardului aur

Aurul este încă mama tuturor monedelor. Orice monedă puternică poate Durante mult timp, aurul a servit ca bază pentru plăț i
ser cumpărate cu aur. Extrase din subsol, rafinate ș i topite în internationale. Între 1840 ș i 1912, apogeul colonialismului ș i al Imperiului
bari de puritate controlată, acesta este restituit băncilor de rezervă de asemenea Britanic, a funcț ionat pe standardul aurului de plăț i, prin care toț i
nu subsol, într-un circuit paradoxal, deja în condiț ia de rezervă de valoare Deconturile între guverne erau făcute în aur, argint sau câteva monede.
de ultimă resursă. Aderarea la aur ca rezervă de valoare creș te forț e, în special a Lirei Sterline, ale cărei parităț i erau fixe ș i
în special în perioade de criză. imutabile în raport cu aurul ș i prin urmare reciproc. Standardul aurului
de plăț i funcț iona ca un model geometric perfect.
Unele ț ări încă creează monedă puternică direct din extracț ie de
aur. În primul rând, Africa de Sud, cu mineritul de 19 milioane A fost o perioadă de mare expansiune a comerț ului internaț ional, motivul
de onci troy pe an sau aproape 30 la sută din producț ia mondială. de aproximativ 5 % pe an, cu o participare în creș tere din partea Americii
Exactamente deoarece Africa de Sud are capacitatea de a crea între [Link] USD Latina: de 5% din comerț ul mondial în 1989 la 9% în 1928. În
5 ș i 6 miliarde pe an din aur, fără a conta ș i producț ia standardul aur, banii de hârtie, folosiț i pentru a simplifica tranzacț iile ș i
Importanț a diamantelor a făcut ca lupta negrilor să devină dificilă împotriva a manipularea valorilor, reprezenta o cantitate realmente existentă de
supremacia albă. Statele Unite extrag 14 %, Comunitatea aur. Fiecare unitate a monedei naț ionale trebuia să aibă seuastroem aur
două ț ări independente, fosta URSS, 11%, Australia 11% ș i Canada ou în Lira Sterlină, care la rândul său avea susț inerea în aur.
8,5%. Cu toate acestea, cantităț ile extrase sunt în general proporț ionale cu S-a creat între economi o viziune idealizată a standardului de aur,
zona disponibilă, sunt absente din primele poziț ii ț ări periferice de ca un sistem auster ș i întotdeauna tendent spre echilibru. Austru pentru că
mare extensie precum Brazilia, India, China, Argentina, al cărei aur ș i guvernele nu puteau pur ș i simplu să tipărească bani pentru a-ș i acoperi
prata au fost jefuite în decursul celor trei secole de acumulare capitalistă deficite. Pentru fiecare nouă sumă de bani trebuia să existe valoarea corespunzătoare.
bazată pe sistemul colonial. Se crede că, chiar ș i aș a, Brazilia încă în aur sau argint. Ș i tinde către echilibru deoarece orice dezechilibru
deț ine mari depozite de aur. Conform contabilităț ii oficiale, Brazilia extrage repentin era corectat printr-o miș care a preț urilor, într-o situaț ie de
doar 2,4 milioane de uncii troy pe an (3,6% din totalul mondial), când parităț i fixe. Dacă ar avea loc o calamitate, distrugerea unei recolte
de fapt trebuie să extragă dublul. O mare parte din ceea ce extrage, se pierde prin agrícola, de exemplu, preț urile ar creș te. Astfel, s-ar diminua
contrabandă. Nici înregistrată în balanț ul de plăț i ș i nici în exporturile agricole ș i ar creș te importurile agricole, din cauza
conta naț ională a Produsului Intern Brut. Toate aceste deficienț e întăresc schimbări în preț urile relative interne ș i externe. Ar exista un deficit în
sistemul dependenț ei. balanț ul de plăț i ș i, prin urmare, mai puț ini bani în circulaț ie. Dar

* 37 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

A desordem monetară internaț ională

cu mai puț ini bani în circulaț ie, ar exista o scădere ulterioară de Hegemonia dolarului
cererea este, aș adar, de preț uri, restabilind echilibrul, într-un nou Chiar înainte de a termina războiul, când victoria era deja evidentă,
patamar de preț uri intermediar, cu echilibru între ofertă ș i cerere. Aliatii s-au reunit la Bretton Woods, Statele Unite, în 1944 ș i
În plus, standardul aurului de plăț i permitea o alocare mai am creat un nou sistem de plăț i pentru a intra în vigoare după război, oferind
eficiente de resurse, o utilizare mai bună a avantajelor comparative, datorită
în mod natural, în Statele Unite, rolul bancherilor în acest sistem ș i
la realismul preț urilor. dolarul este moneda de plată ș i de rezervă a valorii. Sistemul
În practică, modificarea preț ului propriu al banului - taxa de dolar-aur (standardul de schimb al aurului), plăț ile au durat până în 1972
juros - contribuia mult mai mult la restabilirea echilibrului de ,funcț ionând cu următoarele reguli:
plăț i externe. Băncile centrale nu interferau în piaț a de A fost definită o paritate fixă a dolarului în aur. Toate ț ările
cumpărarea ș i vânzarea de valută străină ș i nici pe piaț a împrumuturilor. am început să livrăm cea mai mare parte a aurului din rezervele lor ș i tot aurul
Dar cu scăderea puterii de cumpărare a oamenilor, din cauza creș terii preț urilor nou, nefolosit industrial, la Banca Centrală americană, bancher
preț uri, ca în exemplul de mai sus, creș tea de asemenea cererea pentru de sistem, care l-a păstrat în Fort Knox, dând în schimb dolari tipăriț i
împrumuturi ș i, prin urmare, rata dobânzii percepută de băncile private, em papel a essa taxa fixa de US$ 35,00 pe uncie troy de aur. Nas
ce atrăgea capitaluri din afară, contribuind la restabilirea echilibrului transacț iile între băncile centrale, aurul ar avea de asemenea această valoare fixă.
de balanț ul de plăț i. Era mare afluxul de bani din exterior 2 dolari ș i câteva monede convertibile, cu lira sterlină ș i
deoarece, având în vedere că ratele de schimb sunt fixe, nu exista pericolul ca capitaliș tii francii elveț ieni au fost desemnaț i monede de rezervă, acceptate în regularizări
am pierdut bani la momentul conversiei înapoi în moneda ta, de plăț i între băncile centrale. Dar, ț ările cu monede
cum se întâmplă astăzi după o devalorizare. conversibile, în special Statele Unite la început, puteau
emiterea unei cantităț i puț in mai mari de monedă decât aurul de suport, atâta timp cât
Standardul aurului pentru plăț ile internaț ionale a durat până la prima menț inut acel balast minim. Această mare diferenț ă în raport cu standardul
război mondial, când disputele inter-imperialiste pentru pieț e ș i aur, permitea ca tranzacț iile internaț ionale să conteze pe mijloace de
prin coloniile ș i rămăș iț ele Imperiului Otoman, au ajuns la paroxism. plăț i suficiente, chiar dacă nu există aur suficient la această paritate
Statele Unite, care au furnizat cea mai mare parte a tancurilor ș i tunurilor fixa.
dos Aliati în cel de-al doilea război mondial ș i care de la primul război deja deț ineau 3- Deș i parităț ile monedelor sunt fixe, dacă balanț a de plăț i
metade din rezervele mondiale de aur, au rămas cu 70 la sută de un ț ară suferea „desechilibru fundamental”, cum era denumit,
delas. În faț a devastării europene, cu Marea Britanie scufundată în ar putea fi decretată o devalorizare, care ar trebui să apară rar ș i
datorii de război, lira sterlină ș i-a pierdut rolul de mijloc universal de fără notificare prealabilă. Asta s-a întâmplat cu Marea Britanie de două ori, în
plăț i, făcând loc dolarului american. 1949 când, slăbită de război, lira s-a depreciat, în loc să
valoarea de 4,03 USD a ajuns să valoreze doar 2,80 USD ș i în 1967, când a scăzut

38
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

A desordem monetară internaț ională

pentru 2,40 USD. Acest sistem a fost numit paritate ajustabilă. Reflectând internationale, oferindu-le împrumuturi de kriza pe termen scurt în monede
un rol dominant atribuit comerț ului de mărfuri, se considera convertibil sau aur. Funcț ionând ca o bancă, FMI-ul furnizează aur
care este rata de schimb a monedei unei ț ări în raport cu monedele acestora o monetă convertible pentru băncile centrale cu dificultăț i temporare de
principalele parteneri comerciali erau nimic mai mult decât preț ul plătit plăț i în schimbul monedei dumneavoastră naț ionale, până la suma cotei dumneavoastră
pentru importurile sale ș i preț ul pe care îl primea pentru exporturile sale ș i care
em aur. Dacă ț ara în dificultate va avea nevoie de mai multe monede convertibile, va putea
orice modificare a acestor preț uri ar schimba cantităț ile cumpărate
vândute. Prin urmare, doar dacă ar fi fost nevoie să reducem importurile sau să creș tem ter mai multe împrumuturi, dar cu condiț ia să respecte condiț ii progresive
exporturile din cauza unei crize a balanț ei de plăț i, ar fi mai severe, principala dintre acestea fiind liberalizarea comerț ului său exterior,
permisa o devalorizare a monedei. Cursul de schimb ar fi mecanismul îl deschide complet capitalului străin.
de ajustare a cantităț ilor prin ajustarea preț urilor. S-a acordat o importanț ă mică Fondatorii s-au angajat să nu restricț ioneze libertatea
ao miș carea capitalurilor deoarece sunt mici ș i de natură instituț ională, comerț ul de bunuri ș i capitaluri, să nu instituie taxe duble sau diferenț iate
de guvern de guvern, în primii 20 de ani de după război.
de schimb, ș i a nu înregistra deficite mari în bugetele lor
4- Piaț a valutară ar trebui să funcț ioneze liber în conformitate cu cererea ș i oferta guverne, din cauza efectelor sale inflaț ioniste ș i, prin urmare, asupra parităț ii
a procura, dar întotdeauna când taxe lor oscilează mai mult de 1 la sută monedele. Multe inflaț ie într-o ț ară în raport cu alta forț ează evident
în jurul parităț ii oficiale, banca centrală a ț ării ar trebui să intervină
o desvalorizare a monedei acelui ț ară în raport cu cealaltă după
cumpărarea sau vânzarea de monedă. Din cauza puterii enorme a băncilor
centrais o piaț a în general, în ciuda faptului că funcț ionează liber, a menț inut timp determinat.
taxe relativ fixate, variaț iile cursurilor de schimb între monede În practică, doar ț ările fragili din punct de vedere economic, forț ate să recurgă la
converibile erau temporare ș i mici. În cele din urmă, se supun regulilor tale. Ț ările puternice au început să
foloseș te regulile în favoarea ta. FMI-ul nu a cerut niciodată guvernului american să
adoptase măsuri de austeritate pentru a restabili echilibrul în ale sale
Fondsul Monetar Internaț ional conturi externe, cea mai mare cauză a inflaț iei mondiale ș i a dezordinii monetare
internaț ional. Deș i este menț inut de peste o sută de ț ări,
Pentru a face faț ă dezechilibrelor temporare în balanț e de
Fondo Monetar Internaț ional s-a constituit în una dintre cele mai asimetrice
plăț i, a fost creat Fondul Monetar Internaț ional, o agenț ie
organizaț ii internaț ionale, ș i în principal instrumentul de presiune împotriva
inter-guvernamental, funcț ionând ca o bancă cu capitalul său
ț ările periferice ș i de sancț ionare ideologică a acestor presiuni.
constituite din acț iuni ale ț ărilor membre sub control acț ionar
simbolul însăș i al presiunilor economice asupra periferiei sistemului
de la bancherul sistemului, Statele Unite. Ț ările partenere au intrat
capitalist. . În special la presiunile Statelor Unite, care deț ineau
cu un sfert din cota sa în aur ș i trei sferturi în moneda naț ională.
35,6 la sută din voturi. Cu doar ș ase dintre cei mai importanț i aliaț i ai săi,
Ar trebui ca FMI să ajute ț ările cu dificultăț i temporare de plată

39
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Dezordinea monetară internaț ională

EUA obț in 70 la sută din voturi. Acest „grup de 7” a început să dicteze Celelalte ț ări s-au refuzat să-ș i valorifice monedele, în ciuda
destinaț iile economiei mondiale. superavituri mari în balanț a comercială în anii '60 ș i '70. Au devenit
În schimbul angajamentului semnat de a adopta politici, denumite frequently the speculative movements between the major financial centers
deajuste, care invariabil deformează economiile periferice, FMI în lume, obligând băncile centrale să intervină cumpărând dolari
concede împrumuturi, în general pe o perioadă de trei ani. Aceste politici, pentru a-l susț ine ș i astfel a împiedica valorizarea nedorită a propriei
invariabil, ne exigă ca ț ările să îș i taie cheltuielile sociale monedă. Pentru a ameliora aceste crize, FMI a creat un sistem de plăț i între
venitul locuitorilor săi, pentru a genera excedentele necesare pentru bănci centrale, denumit Drept Special de Sáque, în valoare exactă
de 1 USD. Fiecare ț ară putea să retragă până la un anumit plafon, proporț ional cu aceasta
plata datoriilor către bancherii internaț ionali. Plata
datoria externă este considerată sacră. De asemenea, cer deschiderea conta - ca ș i cum ar fi un drept de a fi "în roș u" alături de FMI
pentru o perioadă de timp. Au fost emise 21,3 miliarde de dolari în DES între 1970 ș i
economia ț ării, fără restricț ie, la capitalul străin. După criza
datorie, au fost crescute ș i aprofundate condiț ionalităț ile, pentru a 1981, beneficiind evident ț ările care deja deț ineau cotele mai mari
concesionarea de împrumuturi. Ș i s-a stabilit un mecanism de dublă de fund
presiune prin care fără aprobarea FMI băncile nu reescalonează datoria Chiar ș i aș a, în decembrie 1971, SUA au decretat unilateral
externa, e sem un acord în vigoare pentru plata datoriei externe, FMI o devalorizare de 35 USD pe uncie de aur la 38,00 USD. Nouă
nu acordă împrumuturile sale. devalorizare în 73 la 42,00 USD pe uncie. În acelaș i timp
anunț am că nu mai garantau schimbul fiecărui dolar de hârtie pentru
aur corespunzător. Era sfârș itul convertibilităț ii dolarului în aur,
Colapsul ordinii monetare calota băncii sistemului ș i sfârș itul parităț ilor fixe. Aurul
a fost abandonat ca metal de referinț ă al autorităț ilor monetare, ș i
Odată cu criza economiei americane, începând cu 1968, înfrângerile sale
adoptat tot mai mult de piaț ă ca refugiu de valoare, ceea ce a ridicat
În Vietnam, pierderea de piaț ă pentru produsele japoneze a început să extraordinar de mult preț ul aurului pe piaț a liberă - până la 4 ori
cade în credibilitatea dolarului. Franț a, neavând încredere că nu exista seu valoare oficial contabil în rezervele internaț ionale. Într-o întâlnire a
dar minimul de aur de susț inere pentru dolarii în circulaț ie în lume,
„7 mari”, numită cu oarecare pompă „acordul Smithsonian”, a fost
exige contrapartida sa în aur, precipitando o cursa pentru aur care
sancț ionată moartea sistemului dolar-aur de parităț i fixe ș i eliberat
a contribuit pentru a eroda ș i mai mult încrederea în dolar. Între 1959 ș i
preț ul aurului din rezervele oficiale. Aș adar, s-a instalat actuala dezordine
1969, reț inerile de aur de la Fort Knox au scăzut de la 19,5 la 11,9 miliarde USD
în sistemul internaț ional de plăț i, alimentând noi crize
aratând că Trezoreria americană nu mai avea deja colateralul minim speculative cu dolarul. În august 1974 a fost rupt legătura DES-
necesar pentru a răscumpăra purtătorii de dolari care ar dori să o facă.
dolar
* 40 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Desordinea monetară internaț ională

Dezvalorizarea dolarului ș i valorizarea petrolului dobânda dolarului în etapa următoare, sufocând ț ările debitoare, care
inadvertent au semnat contracte cu dobânzi variabile: cea mai mare
Una dintre cele mai curioase consecinț e ale devalorizărilor dolarului a fost partea de dobândă nu era fixă, variind la fiecare ș ase luni, conform evoluț iei
quadruplicarea preț urilor petrolului, decretată de ț ările producătoare de pe piaț ă. Pe lângă anomaliile ratelor dobânzilor, de până la 22 la sută la
în finile anului 1973, ca o formă de a-ș i restabili puterea de cumpărare, deja da, inflatia globala din anii '70 a deschis calea in anii '80 pentru o
că petrolul este tranzacț ionat în dolari. Acest incident este ilustrativ pentru recesiune severă ș i scădere suplimentară a termenilor de schimb ai ț ărilor periferice,
rolul dolarului ca referinț ă de valoare, pe lângă mijloc de plată ș i, ridicându-i la ruina. Astfel s-a instalat criza datoriilor în ț ările periferice.
eventual, rezervă de valoare: prin decretarea că începând cu o zi „d” În ț ările centrale a rămas moș tenirea instabilităț ii ș i dezordinii, cu
dolar valeria mai puț in aur, mai puț in mărci germane, mai puț in yen, ș i aș a mai departe multiplicarea numărului de mărimi ale sistemului care au început să varieze
în faț a aceasta, guvernul american a tăiat unilateral venitul ț ărilor cu timpul, începând cu propria monedă, deoarece s-a instalat o inflaț ie
exportatori de petrol în orice dintre aceste monede, chiar ș i fără a miș ca, de fond mondial, de ordinul a 4-5 procente pe an, corodând valoarea
cum nu puteau să schimbe preț ul de vânzare al petrolului. Reacț ia a avut loc chiar ș i dintre cele mai stabile monede în mod tradiț ional. Ratele dobânzilor fluctuante
în finele anului 1973, cu decizia producătorilor de petrol de a carteliza am virat norma ș i dobânzile fixe sunt excepț ia.
oferta, e a creș te preț ul barrelului de sub 3,00 USD la aproximativ
7,00 USD
Autonomia pieț ei de schimb valutar
S-a continuat o politică de inflaț ie deliberată a dolarului, provocată
de către guvernul american ca o formă de neutralizare a puterii de cumpărare
Cu tot haosul monetar, sfârș itul parităț ilor fixe,
de petrol ș i a reîntregi termenii de schimb ai comerț ului exterior al desreglementarea pieț elor financiare, crearea reț elelor mondiale
EUA anterioare creș terii preț ului petrolului. Influenț ând preț urile de electronice de schimb ș i ieftinirea costurilor de transmitere,
mărfuri de export americane ș i presând politic pe piaț a de cumpărare ș i vânzare a monedei străine a căpătat dimensiuni
ț ările producătoare de petrol pentru a nu face la fel cu gigantescă, putând suma într-o singură zi 1.200 miliarde de dolari, foarte
petrol, în câț iva ani ar fi restabilită ordinea economică anterioară mai mult decât totalul rezervelor în valută străină ale băncilor centrale.
criza. Dar era necesar să se stimuleze consumul pe scară largă al acestora Com isso, a capacitatea băncilor centrale de a interveni a scăzut considerabil.
produse. Pentru prima dată, FMI a stimulat ț ările periferice - ș i pe piaț ă prin cumpărare ș i vânzare. Pot interveni, da, anunț ând
bănci comerciale - a lua împrumuturi mari în ceea ce a fost numit schimbările în ratele dobânzii care se plătesc pentru depozitele în monedele lor,
de politica de reciclare a petrodolarilor. Cu dobânzile sub ce provoacă o cursă de cumpărare a monedei sau vânzări masive ale monedei,
propria inflatie, endatorarea s-a realizat usor. A fost ceea ce a precipitat în cazul opus, schimbând brusc echilibrul ofertei ș i cererii
îndatorarea ț ărilor periferice. A urmat o creș tere deliberată a
41
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

A desordem monetară internaț ională

ș i prin urmare schimbând parităț ile. Chiar ș i această acț iune are limite pentru că de schimbul obț inut prin calculul diferenț ei într-o anumită perioadă, între
piaț a de schimb valutar se anticipează de multe ori la ceea ce crede că se va întâmpla, inflaț ia internă ș i inflaț iile unei coș de monede.
esvaziind efectul măsurii. Cu toate că există un număr mare de actori, ș i de Dar în ț ările centrale ș i, prin urmare, în marile pieț e financiare,
sua mare lichiditate, piaț a de schimb valutar este de asemenea foarte volatilă ș i
nu mai există parităț i fixe. Piaț a de schimb valutar a devenit singura
tumultuos, reflectând profundele asimetrii din sistemul internaț ional realmente competitiv în economia mondială, în care un număr aproape
plăț i, deficitele constante ale contului curent al Statelor Unite, infinte de cumpărători ș i vânzători caută sau oferă moneda de
faptul că moneda dominantă nu este cea a unei economii cu probleme utilizare mai mare. Ratele de schimb ale diferitelor monede se convertesc între ele,
structurale, ș i volatilitatea ratelor dobânzii. variem uș or pe parcursul zilei conform legii ofertei ș i cererii,
adică gradul de dezechilibru între ofertele de cumpărare ș i de vânzare. Dacă
Ce determină rata de schimb houver multa ofertă de dolari, fie pentru că se teme o cădere în rata
de dobânzile pe care Trezoreria americană le plăteș te pentru depozitele în dolari în viitor
imediat, sau printr-o pierdere bruscă a încrederii în economia americană sau
Ce determină rata de schimb a unei monede? În ț ările
periferice, de regim fix de schimb ș i monopol de schimb al băncii pentru orice alt motiv, deț inătorii de dolari îș i vor reduce preț ul
central a taxa de schimb este determinată ș i menț inută de guvern, în de ofertă, până când reuș esc să vândă dolarii lor. Astfel, rata de schimb
funcț ia nevoii de a genera excedente comerciale. Există două formule variază până la a determina noul punct de echilibru între ofertă ș i cerere. În
principalele pentru a ajusta cursul de schimb, când exporturile încep să scadă. practica aceste oscilaț ii sunt continue, 24 de ore pe zi, pentru că piaț a,
moved de calea electronică, nu se opreș te niciodată. Ș i convieț uieș te cu crize convulsive,
Una este de a devaloriza prin diferenţa dintre inflaţia care a avut loc în ţară şi
ocurră în ț ara monedei străine. De exemplu, dacă inflaț ia dolarului când operatorii de schimb, fondurile mari de pensii, băncile,
pe parcursul anului a fost de 6 procente, iar a Cruzeiro-ului de 80 de procente, guvernul se anticipă la vreo aș teptată alterare a ratelor dobânzilor de o
monedă puternică. În Brazilia, Banca Centrală este cel mai mare cumpărător ș i vânzător
reestabilirea puterii de cumpărare relative a celor două monede, el
decreta o o devaloare de 74 la sută. Să spunem că guvernul vrea de moneda străină chiar ș i în perioade normale ș i au fost adoptate
stimulaț i mai mult exporturile ș i profitaț i de ocazie pentru a decreta o devalorizare mai multe modalităț i de restricț ii valutare ș i de regimuri de curs de schimb.
de 78 la sută. Spunem că devalorizarea nominală a fost de 78 la sută. Piaț a valutară nu este niciodată de tip competitiv. Rata de
cento, dar devalorizarea reală a fost de doar 4 procente (diferenț a câmbio reflectă desenurile politice ș i economice ale guvernului. Chiar ș i
cele două inflaț ii). Banca Centrală poate adopta, de asemenea, o rată piaț a neagră, care reflectă mai mult tensiunile ș i nervozitatea pieț ei,
de devalorizare reală care ia în considerare greutatea principalelor monede în frecvent este supus interferenț ei discrete a Băncii Centrale. Brazilia
comerț exterior ș i nu doar greutatea uneia dintre ele. Se numeș te taxa efectivă menț ine o rată fixă de schimb, determinată de Banca Centrală, de
1947 până în ianuarie 1953, (Cr 19,00 pe dolar), în timp ce piaț a neagră
* 42 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

A desordem monetară internaț ională

a oscillat de Cr 30,00 la Cr 40,00 pe dolar. În următorii ș ase ani cu 2.000,00 RON, ca ș i cu 1,00 USD, se cumpără acelaș i hamburger.
au fost diferenț iate ratele de schimb în funcț ie de tipul de tranzacț ie, în Brazilia sau în Statele Unite.
având 12 taxe diferite. Aceste taxe au fost gradual unificate Dar, este este o simplificare, deoarece dacă salariul brazilianului este
în anii următori până în 1961 s-a ajuns la taxa unică ș i fixă, doar Cr 5.000.000,00 pe lună ș i cel al americanului US$ 5.000,00 pe lună,
ocazional alterată, în medie o dată pe an. Începând de la Brazilianul are puterea de cumpărare de doar 2500 de hamburgeri pe lună,
1968 a fost introdusă mini-devalorizarea de catraca (la fiecare doi sau trei în timp ce americanul poate cumpăra dublu, 5.000 de hamburgeri. Se întâmplă
dias), întotdeauna stabilit de Banca centrală. Începând cu criza hiperinflaț iei, că taxa de schimb care ar egaliza salariile ar fi Cr 1.000,00/1 US$ ș i
piaț a neagră a devenit dominantă, ajungând la cotaț iile dolarului la nu Cr 2 000,00/ 1USD.
bine a cotatiei oficiale. Într-o etapă finală, moneda naț ională a pierdut tot
sensul ca măsură de valoare ș i dolarul american a început să concureze În sfârș it, am putea asocia preț ul hamburgerului cu costul
salariu, având în vedere că salariul este principalul factor de cost al unei alimente sau
fizic cu cruceiro ca monedă naț ională.
produs manufacturat. În acest caz, faptul că salariul brazilianului este
foarte inferior celui american, la cursul de schimb actual,
Teza parităț ii puterii de cumpărare permite ca preț ul hamburgerului să fie mai mic, chiar dacă productivitatea
do trabalhador brasileiro este un pic mai mic, aș a cum am văzut în exemplu
O ș coală de gândire economică crede că ar putea exista o capitolul 1.
tendinț a ca rata de schimb să fie determinată, pe termen lung, de ceea ce
foi chamadoparitate a puterii de cumpărare a monedei. Conceptul se
a devenit mai transparentă cum există astăzi reț ele mondiale care Taxa de schimb ș i rata dobânzii
fabricăm ș i vindem acelaș i produs în cele mai diverse ț ări, ș i de un
Datorită mobilităț ii capitalurilor, unul dintre principalele factori
mare miș care de oameni ș i mărfuri în lume. Dacă în întreaga
determinantele de astăzi ale fugii unei monede ș i schimbarea ei cu alta este
există o hamburger ș i Coca-Cola, parităț ile monedelor
ar trebui să fie astfel încât acelaș i produs să coste acelaș i preț în toată diferenț a între ratele dobânzilor oferite de depozitele în acele monede.
o lume, prin ratele de schimb. Sau, ratele de schimb între diferitele Astfel, dacă rata dobânzii oferită pentru depozitul în dolari în state
Statele Unite vor scădea cu 2 procente pe an în timp ce rata dobânzii oferite
monedele ar fi acelea care ar echilibra preț urile acelui produs. Astfel
se o hamburguer cusa 1 US$ nos estados Unidos e Cr 2.000,00 no Brasil, până la 5 procente pe an, iar ratele de
a taxa de câmbio a Cruzeiro ar trebui să fie Cr 2.000,00/ 1 US$. Aceasta este taxa inflatia celor două ț ări nu este foarte diferită, va exista o fugă de
de schimb care oferă paritate puterii de cumpărare a celor două monede. Atât dolar paro marco german cei care deț in dolari, vor fi dispuș i până la
a plăti puț in mai mult pentru marca germană, pentru că această pierdere va fi mai

43
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

A dezordinea monetară internaț ională

do que compensată în unele luni de dobânzi mai mari. În această evadare, creș te a Acest mecanism, care cu greu ar funcț iona fără participarea
cotaț ia marcă germană în raport cu dolarul. speculator, dispus să vândă acea monedă pentru livrare viitoare. Într-o
Pe termen lung, cererea mai mare sau mai mică pentru o monedă este influenț ată operaț iune tipică de piaț ă futures, importatorul german, de exemplu,
vei avea nevoie de dolari în termen de o lună ș i vei cumpăra pentru livrare viitoare, de
prin încrederea mai mare sau mai mică în economia acelui ț inut, în special
în capacitatea sa de a exporta ș i în stabilitatea preț urilor sale, adică 30 de zile, la o rată de schimb în mărci pre-determinată. Vânzătorul
na taxa de inflaț ie. Se există inflaț ie sensibilă, în mod natural moneda toma marcos împrumutaț i pe piaț ă ș i îi converteș te imediat în
îș i va pierde valoarea de cumpărare după o vreme ș i nu este util ca o dolari, aplicându-se pe piaț a financiară timp de 30 de zile la sfârș itul
o rezervă bună de valoare, ca monedă pentru depozite pe termen mediu ș i lung. care sunt livrate cumpărătorului. La livrarea dolarilor, primeș te mărci.
paganbdo împrumutul tău original. care a fost în aceeaș i modalitate. Cei doi
Dacă există mult mai multe importuri decât exporturi, guvernul ar putea
a lua măsuri care să reducă valoarea monedei în raport cu celelalte, pentru lados au transformat ceea ce era un risc valutar într-o operaț iune cu rate
de juros. În ț ările periferice, exact acelea care au cea mai mare nevoie să se protejeze
estimula exportările sale. În acest caz, ș i-ar pierde valoarea de schimb pentru
Împotriva riscurilor de schimb valutar, pieț ele futures sunt rudimentare.
alte monede. Mai departe vom vedea cum funcț ionează acest mecanism.
Certos operatori de pe piaț a valutară, de asemenea numiț i
speculatori, când cred că va avea loc o devalorizare, ș i dacă Acordurile de plată
desfacem de acea monedă, provocând efectiv devalorizarea.
Este un piaț ă sofisticată, în care speculatorul joacă un rol Comerț ul internaț ional între două ț ări cu monedă slabă este îngreunat
fundamental. Acț iunea speculativă contribuie la transformarea pieț ei de pentru faptul că sunt necesare două conversii de monede, pentru fiecare
câmbio foarte lichid, total universal ș i sensibil, împiedicându-i tranzacț ie de mărfuri sau servicii. În cazul achiziț iei de petrol de la
monopol de către câteva bănci mari sau guverne. O altă sofisticare Venezuela, Petrobras a trebuit să îș i convertească cruzei în dolari, ș i a
acest mercato este piaț a viitoare, în care este posibil să cumpăraț i o companie venezueleană a trebuit să recupereze dolarii primiț i în bolivari.
o anumită cantitate de monedă la un curs predeterminat, moneda local venezueleană. În plus, aceste ț ări nu de obicei
pentru a livra într-o dată de asemenea pre-determinată. Prin achiziț ii ai dolari pentru a plăti. Din acest motiv, anumite ț ări periferice, cum ar fi Brazilia ș i
în acest fel, companiile de producț ie obț in o garanț ie de cât Argentina, menț ine acorduri de plată, prin care Banca Centrală
cele două ț ări îș i anulează datoriile împotriva creditelor ș i doar soldul este
vai costa materia prima a cărei decizie de importare trebuie să fie luată
efectiv transferat, fiecăruia la fiecare doi ani. Fiecare bancă centrală livrează
astăzi, dar care va fi primită ș i plătită doar în câteva luni. O
întreprinderea implicată în tranzacț ie suma în moneda locală care îi revine,
compania poate avea siguranta pretului de vanzare al produsului sau, si prin urmare
transferurile de valută forte între cele două ț ări se reduc la
de vânzarea proprie, dacă sunteț i sigur de costul materiilor prime.
saldo care a rămas în favoarea uneia sau alteia dintre ț ări.

44
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

A dezordine monetară internaț ională

Dolarizarea de ce a regresat statutul de coloană economică, adoptând meoda

na metropole. Testul dolarizării apare atunci când inflaț ia internă,
Unele ț ări periferice au creat o formă extremă ș i imaginară de în ciuda marginalităț ii, se acumulează astfel încât să crească prea mult costurile
supranavizarea problemei strâmtorării valutare ș i a hiperinflaț iei: produse de [Link]ț i aceeaș i cantitate de monedă
adoptăm ca monedă propria monedă a metropolei. Au renunț at la local, dar cu costuri mai mari, exportatorii se retrag din pieț e
simbolul cel mai notabil al suveranităț ii naț ionale acceptând falimentul său externos, exportările scad ș i ar putea să aibă loc o nouă criză valutară.
moeda e adoptând ca monedă internă acea monedă exigată de către
tranzacț ii internaț ionale ș i pentru plăț ile dependenț ei. Cum
nu pot să imprime moneda străină, trebuie să o acumuleze prin Moneda unică
cumpărări pe piaț a de schimb internaț ional ș i a soldurilor comerciale.
Odată cu formarea marilor blocuri economice, ar dispărea, în
Adoptată pe deplin în Argentina, dolarizarea constă în acumularea teoria, statele naț iune ca entităț i economice autonome, deoarece
un lastro de monedă străină (dolar) suficient pentru a cumpăra toată ar dispărea diferitele monede naț ionale, dând naș tere unei monede
moneda naț ională în circulaț ie la o paritate pre-fixată, dacă deț inătorii unica. În consecinț ă, ar dispărea balanț a de plăț i de
da moneda nacional astfel exigenta. Moneda nationala devine convertibila fiecare ț ară membră. O parte din plăț ile sale rămâne fiind plată
în monedă puternică deoarece există un suport depozitat în banca centrală care intra-bloc, într-o singură monedă ș i prin urmare nu mai este o plată
garante această convertibilitate. Cursul de schimb devine fix, îngheț at, de internaț ional. Cealaltă parte se manifestă ca un fel de mega-
a garanta convertibilitatea sa integrală în orice moment. balanț ul de plăț i între marile blocuri ș i nu mai între ț ări.
Preț urile în moneda locală încetează să mai crească, cu excepț ia creș terilor marginale, deoarece
Piaț a Comună Europeană, blocul aflat în cea mai avansată etapă de
moneda locală valorează cât cea străină ș i nu are de ce să-ș i piardă
valoarea de cumpărare, deoarece poț i cumpăra întotdeauna aceeaș i cantitate de formação, a deja atins integrarea economică totală cu liberă circulaț ie
moneda străină. Aceasta restaurează încrederea în moneda locală. Tranzacț iile de capitais ș i lucrători, normatizare de legi, constituirea de
organisme comune directive, un parlament, o super-structură
pot fi făcute în oricare dintre cele două monede. Simultan,
guvernul îș i zerozează deficitul bugetar, asigurându-se că nu va crea
birocratică, un super-stat. Următoarea etapă este unificarea
monede până în 1990, cel mult. Dar există dificultăț i formale în relaț ie
bani, fie imprimând fie prin alte forme. După un timp,
între schimburi, preț uri, salarii ș i monede. Această monedă, deja adoptată ca
guvernul poate restabili încrederea în moneda sa, atâta timp cât are
eliminat deficitul public, să nu existe inflaț ie mai mare decât cea a monedei adoptate măsura de contabilitate a Comunitaț ii Europene se numeș te ECU,
Unitatea Comunităț ii Economice. Pentru a fi adoptată ca rezervă de valoare
ca un lastro. Dollarizarea corespunde în planul tehnic al monedei, la
Este un mijloc fizic de plăț i, am nevoie ca toate principalele ț ări
reconoscerea că acea ț ară nu mai are autonomie economică,
* 45 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

A desordem monetară internaț ională

avem taxe de inflaț ie aproape identice ș i politici de dobândă convergente. O

echilibrul în balanț a de plăț i este convenabil, dar nu necesar.
Ceea ce va apărea cu unificarea monetară este că surplusul unui
compensarea unui deficit din altă parte. Cu toate acestea, tensiunile regionale de preț uri,
costurile cu salariile ș i alte costuri, inegale, întârzie adoptarea
da moneda unică. Principalmende a defasajului în timpul politic. Cu
„ș arpe”, care apoi a evoluat în Mecanismul Ratei de Schimb, ERM,
guvernele nu pot folosi liber puterea lor de a face politică valutară
pentru a creș te locurile de muncă de exemplu. Un guvern nu poate devaloriza
pentru a stimula exporturile ș i astfel a crea locuri de muncă, pentru că trebuie să câș tige
alegeri. Dar guvernele sunt de acord ș i iau măsuri comune, întotdeauna
că ar putea exista pericolul ca parităț ile să rupă limitele stabilite.
Pentru aceasta au creat ERM, prin care bancile centrale se angajeaza
a împiedica fluctuaț ia parităț ilor între 10 monede ale sistemului mai mult de
ce 6 procente în jurul valorilor pre-determinante. Este vorba despre o
tentativa de aplica la Piaț a Comună principiile standardului dolar-aur
de Bretton Woods care a eș uat la scară mondială.
Pentru a preveni excesele de fluctuaț ie, fiecare guvern trebuie să controleze
cheltuielile publice ș i adoptarea unor rate de dobândă adecvate, pentru a face
convergim ratele inflaț iei până în momentul unificării monetare.
Totuș i, criza ș i dezechilibrul politic, absorbț ia Germaniei
Orientarea spre Occident a provocat disparităț i în ratele dobânzilor ș i, prin urmare,
miș cări speculative ale monedelor, rupând ERM ș i amânând
metas de unificaço. Dogmatizarea principiului parităț ilor stabile, care
s-au făcut fixe, ceea ce a îngreunat acomodarea exporturilor
da Gra Betretanha, de exemplu, contribuț ia pentru abandonul
SEM. O MERCOSUR are ca scop moneda unică în cadrul unor
ani.
* 46 *
 Jurnalism Economic

Partea a treia

POLITICA DE SALDO
DE PLĂȚI
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 8
Cine plăteș te balanț a de plăț i
Locuri de muncă, venituri ș i comerț exterior este un surplus de bunuri ș i servicii, în raport cu cererea. Această echilibrare nu
înseamnă necesar plin de angajare, dar evită inflaț ia.
Într-o economie închisă, fără relaț ii comerciale sau financiare cu Comerț ul deficitar de bunuri ș i servicii provoacă scăderea veniturilor ș i se
În exterior, tot ceea ce este produs ajunge să fie consumat. Dar, într-o essa renda nu vine dintr-un stoc de venituri (cum ar fi economiile) sau din afară,
economia deschisă, venitul obț inut din partea exportată a producț iei rămâne va exista un exces de bunuri (importate) pentru venitul disponibil pentru a cumpăra
sobrando . Cafeaua solubilă exportată de Cacique a generat un venit de Todo surplus în comerț ul de bunuri ș i servicii provoacă o creș tere de
Cr 1.400 milioane, distribuite sub formă de salarii agricultorilor care renda e , se essa renda não for enviada pentru afară , va lipsi bunuri şi va fi
au cules cafeaua ș i muncitorilor care o industrializau, sub formă de profit inflaț ie. Dar, există de asemenea o miș care autonomă a veniturilor care
doi antreprenori, chirii ș i impozite. S-a mărit numărul de locuri de muncă ș i a crescut
poate complica această situaț ie. Chiar ș i cu un echilibru în comerț ul bunurilor ș i
renda, dar fără corespunzătorul creș terii în disponibilitatea internă de servicii, rezidenț ii din ț ară pot primi venit din străinătate nelegat
cafea, pentru că cafeaua a fost destinată exportului. Importul, dimpotrivă, exportul de bunuri ș i servicii ș i se declanș ează un proces inflaț ionist,
se ocupă de o cerere internă ș i, prin urmare, consumă un venit intern pentru că nu a existat un produs creat corespunzător acestei venituri. În cazul de
nu a contribuit la generarea de venituri în ț ară. Petrolul importat trimiterea de bani în străinătate, cererea scade, preț urile scad. Este inflaț ie.
Venezuela prin Petrobrás a consumat 1.200 milioane de CR, trimise Dacă vom cădea prea mult, companiile vor suferi pierderi, vânzând chiar ș i sub cost
în Venezuela în valută puternică, ș i acolo reconvertiț i în bolivari ș i plătiț i de preț ul de cost, pentru a-ș i plăti facturile. Vor investi mai puț in sau se vor destrăma,
localmente ca salarii, rente de capital, impozite. demitând angajaț i ș i provocând alte falimente ș i concordate. Acestea
Importul nu creează locuri de muncă, nu creează venituri ș i, dacă vine la un preț miș cări internaț ionale de bani fără contraparte de bunuri ș i
mult mai ieftin decât produsul similar produs intern, serviciile au o influenț ă mult mai mare, astăzi, în peisajul economic
încă va provoca ș omaj, prin preluarea pieț ei competitorului mundial ș i în interiorul fiecărei economii. În balanț ul de plăț i
interno. În Brazilia, pentru fiecare zece puncte procentuale de scădere în Statele Unite, ieș irea veniturilor din cauza trimiterii salariilor
exportaț ia, activitatea economică ș i, prin urmare, locurile de muncă ș i venitul, scad 1 muncitori mexicani pentru familiile lor din Mexic, ajunge deja la aproximativ
punct procentual. În Statele Unite, pentru fiecare 1 miliard de dolari în plus de 1,5 miliarde de dolari pe an. Pe de altă parte, toate ț ările centrale primesc venituri
exporturile creează 20 de mii de locuri de muncă. importante ale investiț iilor lor externe. Țările periferice, la
pe de altă parte, pierd venituri în aceeaș i proporț ie, în special în forma de
Oscilaț iile ș i dezechilibrele în comerț ul exterior, prin urmare, pot
provocând mari tensiuni în economie. Cea mai simplă situaţie de plăț i mari de dobânzi ș i dividende. Dar, pot eventual
echilibru este ceea ce se dă între cererea ș i oferta de bunuri ș i servicii. O a avea un venit subit crescut, datorită intrării unui nou
balanț a comercială ș i de servicii în echilibru înseamnă că nu există exces investiț ie străină, care ia forma cheltuielilor cu salariile,
chirii, impozite ș i bunuri de capital care la rândul lor generează alte salarii.

48
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Cine plăteș te balanț a de plăț i

Identitatea macroeconomică - (X -M) = (I - J)

X-M înseamnă exporturi de bunuri ș i servicii minus importuri de bunuri
Starea de echilibru între bunuri ș i venituri poate fi echivalentă. e servicii: balanț a comercială de bunuri ș i servicii.
matematicametne. Presupunând, pentru a simplifica, că într-un anumit
ț ara nu ar trebui să aibă de la un an la altul variaț ii ale stocurilor de bunuri. O I -J înseamnă intrarea de capitaluri venituri minus ieș irea = este fluxul de
rendas.
total de bens e serviços disponíveis este egal cu suma totalului produs,
ce vom numi Y minus ceea ce a fost exportat (X), plus ceea ce a fost Această simplă ecuaț ie, formă simplificată a unei alte numite
importat (M). identitate macroeconomică de bază, arată cum este balanț a de plăț i
Bunuri ș i servicii disponibile = Y - X + M condiț ionează economia:
1- Pentru a avea echilibru între cheltuieli ș i bunuri ș i, prin urmare, absenț a de
Presupunând că nu există nicio variaț ie a stocurilor de bani. ș i tot
presiuni de preț uri, soldul balanț ei comerciale ar trebui să aibă aceeaș i valoare cu
venitul obț inut să fie cheltuit, fie pe bunuri ș i servicii de consum, fie pe bunuri ș i
investiț ii durabile, cum ar fi locuinț e, infrastructură ș i bunuri de producț ie. flux de bani, cu semnul schimbat:
A renda disponibilă pentru aceste cheltuieli va fi totalul venitului obț inut, X - M = - (I - J)
ceea ce, după cum am văzut, este egal cu valoarea efectivă a producț iei (Y), minus
Dacă există un surplus comercial (X > M), trebuie să existe o ieș ire netă de
renda trimisă în străinătate sub formă de dobânzi ș i profituri ale capitalului, care bani ( J > I ). Dacă comerț ul cu bunuri ș i servicii este deficitar ( M > X),
vom numi J, dar adăugată capitalurilor pentru investiț ii sau venit trebuie să existe o venit net echivalent de bani. Această intrare
recepț ionate din străinătate, pe care le vom numi I. poate fi dat sub formă de rente primite din străinătate, ceea ce nu este cazul
Venit disponibil = Y - J + I brasileiro, împrumuturi, cum a avut loc în unele perioade anterioare la
Pentru ca să existe echilibru între oferta ș i cererea de bunuri ș i servicii ș i criza datoriilor în care deficitul comercial a fost acoperit prin finanț ări,
prin urmare, stabilitatea preț urilor, totalul veniturilor disponibile trebuie să fie egal ou investiț ii directe, aș a cum s-a întâmplat în alte perioade de
la totalul bunurilor ș i serviciilor oferite: povestea noastră.

Y - X + M= Y - J + I
Anulând valoarea comună a produsului intern ș i a venitului intern (Y) al Investiț ii ș i deficite comerciale
doi laturi ale ecuaț iei, avem:
O prim rezultat general al acestei ecuaț ii este că intrarea netă
-X + M = -J + I de capitais, ș i prin urmare investiț ia străină netă, după ce au fost deduse
O, grupând termenii de fiecare parte: ieș irile de venit, oh poate fi fără presiuni inflaț ioniste, dacă există
49
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Cine plăteș te balanț a de plăț i

deficit în balanț a comercială. Dacă I > J, necesar M > X. Deficitul în Doar spune că "dacă există acest exces", va exista în mod necesar "exces
balanț a comercială este o condiț ie pentru un flux de investiț ii externe nu daquilo” ș i cu semne opuse. Pentru a aplica identitatea este necesar să ai
inflaț ionare. care este o altă modalitate de a spune că investiț ia informaț ii suplimentare specifice.
externo genuin se compune din două miș cări, una financiară ș i alta Să aplicăm identitatea cazurilor din Brazilia, Japonia ș i Statele Unite
de bbens de capital. De aceea, nu se poate desemna ca investiț ie a Uniț i. Japonia a obț inut sistematic excedente în...
intrarea capitalurilor speculative, de exemplu, în bursele de valori, sau balanț a comercială ș i de servicii de aproximativ 5 miliarde de dolari pe lună. O
atraș i de dobânzile mari plătite de titlurile de stat, deș i acestea astfel Brazilia a obț inut de asemenea supersurplusuri sistematice, în jur de 1.000.000 USD
vom fi înregistraț i în bilanț ul plăț ilor. Conform identităț ii noastre 1 miliard pe lună. În ambele cazuri, trebuie să existe expedierea corespunzătoare.
economia de bază, dacă o ț ară are un deficit comercial, va fi de venit pentru străinătate. Japonezii folosesc acest excedent de venit
consumând ș i investind bunuri ș i servicii în valoare superioară venitului auferită cu exporturile, cumpărând opere de artă, castele europene,
auferirea în producț ia internă de bunuri ș i servicii. Deficitul comercial reflectă
clădiri ș i terenuri în Statele Unite ș i Europa, investiț ii directe ș i
nu este decât o intrare de bunuri fizice ș i servicii superioară ieș irii. participări în companii străine ș i aplică surplusurile în titluri
Cheltuieș te mai mult decât a câș tigat. Dacă este o fostă putere imperială, de la datoria americană sau a datoriei externe latino-americane. Totul acesta
poate acoperi aceste cheltuieli cu venitul financiar primit din străinătate, creș te patrimoniul japonez în străinătate, îmbunătăț eș te exporturile sale,
cum este cazul Statelor Unite ș i Marii Britanii. Dar, dacă este o ț ară deci, companiile japoneze vor importa evident piese ș i componente
istoric colonizat, fără venituri financiare din străinătate, sau fiind nevoit să din Japonia, contribuind la creș terea ș i mai mult a veniturilor viitoare ale
a trimite venituri financiare în străinătate, singura modalitate de a putea incurr în japonezi, sub formă de dobânzi ș i de aplicaț iile lor financiare ș i profituri de ale lor
deficite sistematice se datorează primirii de împrumuturi sau investiț ii participaț ii acț ionare. În rezumat, în cazul japonez, soldul comercial a fost
directe. prerequisit pentru ca ț ara să devină exportator de capital, extinzându-se
prezenț ă în întreaga lume ș i puterea sa economică ș i financiară, deoarece
Exportatori de capital ș i pierzători de venit ț ara nu era datornicul ș i deț inea tehnologie de vârf dorită de alț ii
ț ări.
Identitatea macroeconomică de bază se aplică într-un mod foarte diferit În cazul Braziliei, toate veniturile sunt trimise în străinătate sub formă de
conform unei economii care să fie puternice, deț inând tehnologie de vârf sau plăț i de dobânzi ale datoriei externe ș i profituri ș i dividende ale capitalului
endividată, periferică ș i dependentă. Cu toată identitatea economică, .Procesul întreg generat pentru a genera acest venit ș i a-l transfera către
ecuaț ia nu exprimă o lege fenomenologică, nu identifică natura bancherii internaț ionali, diminuează capacitatea ț ării de a investi chiar ș i în
dos miș cării de venituri ș i de bunuri, nu stabileș te relaț ii de cauzalitate nevoile de bază pentru înlocuirea maș inilor, infrastructură ș i educaț ie

* 50 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Cine plăteș te balanț a de plăț i

e sănătate. Această livrare echivalează cu 2,5 la sută din PIB, ceea ce poate părea
nu foarte semnificativ. Cu toate acestea, aproape întreaga datorie externă CARTELUL XIII - DESTINUL VENITURILOR BENSEM 1990
astăzi este din sectorul public, al Statului. Ș i Statul doar poate colecta, ( Em % do PIB)
cu mult efort, aproximativ 15 la sută din venitul naț ional sub formă de TOTALUL VENITURILOR GENERATE 100,0
impozite. Prin urmare, cei 3 la sută din venitul naț ional necesari pentru Dirijate către consum 76,5
plata dobânzilor datoriei externe echivalează cu 1/5 din întreaga veniturile Dirijate către economisire 21,0
sectorul public, ceea ce face definitiv imposibilă toate programele sociale Trimis în străinătate (J) 2.5
TOTAL DOSBENS 100,0
de la guvern ș i reduce substanț ial capacitatea sa de investiț ie. Piaț a internă 98,2
Pentru a putea remite această venitură, economia a fost ajustată prin intermediul a două Exportaț ie-Importaț ie ( X-M) 1,8
desvalorizaț ii succesive, pentru a genera în mod permanent în jur de 8 USD VERIFICAREA IDENTITĂȚII MACROECONOMICE (X-M) = -(I-G)
Soldul în Contul de bunuri ș i servicii
un excedent de 12 dolari în tranzacț iile de bunuri ș i servicii, echivalent cu Exporturi (X) 7,2
la conte de dobânzi. În absenț a semnificativă a investiț iilor, I = 0 ș i a Importuri (M) 5,4
identitatea macroeconomică de bază este: Sold (X-M) 1,8
Rende trimise (G) 2,5
X-M=J Invest. e emprest.
O excende comercial deve iguala contul de dobândă. primite (I) 0,5
Sold (I-G) 2,0
Pentru a distinge acest proces de cazul japonez, putem desemna
primul ca o exportare de capital, al nostru ca o pierdere de venit.
În cazul japonez, venitul a ieș it din ț ară ș i s-a schimbat în formă - a devenit capital.
Se verifică că Brazilia a exportat bunuri ș i servicii mai mult decât
- dar nu s-a schimbat proprietatea. a importat în jur de 1,8 % din PIB. A trimis 2,5 % din PIB în rente
Unii economiș ti convenț ionali desemnează cele două procese, pentru exterior. A primit doar 0,5% din PIB ca investiț ie
totalmente diferite, cu aceeaș i expresie „export de capital”. împrumuturi externe care s-au adăugat economiei interne de 21,0 % din
PIB, pentru a genera o investiț ie totală de 21,5% din PIB Identitatea
macroeconomica acuză o diferenț ă de 0,2 % din PIB prin variaț ie de
stocuri.

51
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Cine plăteș te balanț a de plăț i

Economiile rentiste estimată la 1.700 miliarde de dolari, mai mult de 1/4, sau 380 miliarde de dolari, încă erau

proprietatea rezidenț ilor ș i companiilor americane. Marea Britanie US$

Cazul Statelor Unite este interesant deoarece în loc de surplus de 230 miliarde. Abia apoi, pe locul trei, se află Japonia cu 160 miliarde USD. Franț a ș i
comerț ul de bunuri ș i servicii are un deficit sistematic, compensat printr-un Germania deț ine 80 miliarde de dolari fiecare.
fluxul veniturilor de capital către interior, ș i nu spre exterior. Să vedem contul
curentele din 1970 ș i 1980:
STATELE UNITE (Cont curent în miliarde USD)

1970 1980 1990

1-Exporturi de bunuri ș i servicii 51.570 262.232
2-Importuri de bunuri ș i servicii -54.140 -289.265
Deficit comercial 2.570 (27.033)
3-Rendas financiare din străinătate 7.690 35.050
CONTA CORRENTE 2.320 1.509

Verificăm că Statele Unite au consumat bunuri ș i servicii mai mult decât

cei care au produs, în valoare de 2,57 miliarde USD în 1970 ș i de zece ori mai mult,
sau 27 miliarde de dolari în 1980. Cu ce au plătit acest exces de bunuri? Cu
renta financiară primită din străinătate: profituri ș i dividende primite de către
acț ionarii multinacionalelor americane, redevaț ele primite direct
pentru corporaț ii, dobânzile datoriilor externe, primite de bănci. O
rezultatul sunt mici solduri în contul curent uș or pozitive.
Acest cadru, deficite comerciale sistematice compensate prin venituri
financiare, este tipic pentru fostele puteri economice, care au pierdut deja avântul
exportator pentru rivali, dar încă obț in venituri din investiț iile lor
trecut. Sunt economii desemnate rentiste. Veniturile sunt proporț ionale
la stocul de investiț ii acumulate în timpul apogeului expansiunii
economica. Din stocul total de investitii straine in 1990,

* 52 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 9
Politici de balanț de plăț i
Cele patru politici principalul instrument de intervenț ie în balanț a de plăț i constă
a modifica această rată: a deprecia moneda.
Sunt patru politici principale care pot influenț a balanț ul de În ț ările centrale, obiectivul principal al politicii economice a fost
plăț i ș i, prin urmare, la nivelul preț urilor, veniturilor ș i ocupării forț ei de muncă a unei
de a menț ine inflaț ia în limite acceptabile ș i de a stimula creș terea
economia în perioadele preelectorale. În aceste ț ări, în prezent, regimul de schimb valutar este
1-Politica de devalorizare care are efect imediat de a creș te de piaț ă liberă ș i băncile centrale pot modifica doar ratele de
exporturi ș i reducerea importurilor; rareori se adoptă politica opusă, cambiu, prin schimbarea ratei dobânzii pe care o plătesc ca împrumutători
devalorizarea valutară; de ultimă instanț ă. Totuș i, unele dintre aceste ț ări adoptă politici
2-Politica monetară, modificând rata dobânzii sau modificând cantitatea energice pentru a-ș i proteja produsele pe pieț ele externe, din cauza
de bani în circulaț ie, ceea ce afectează de asemenea dobânzile; scopul de presiuni din partea comunităț ilor lor ș i adoptă în acest scop politici tarifare ș i
o creș tere a dobânzilor este în general destinată să combată inflaț ia; reducerea are
subvenț ii
ca obiectiv stimularea economiei; efectele asupra balanț ei de plăț i
aparecem în general ca subproduse nedorite, mai ales dacă acest
efectul asupra căderii cursului de schimb; Politica devalorizării valutare
3-Politica vamală, care acț ionează chirurgical asupra preț ului de
produse importate determinate, restricț ionând sau interzicându-le Dintre toate politicile de balanț ă a plăț ilor, cea mai frecventă ș i
importaț ie imediată, dar afectând eficienț a unei economii a de efectele cele mai imediate este cea de devalorizare valutară ș i de aceea vom
pe termen lung examinează-l în mai multe detalii. Două sunt efectele imediate ale unei
4-Politica fiscală, subvenț ii sau favoruri ș i exonerări, care stimulează dezechilibru: scad costurile produsului exportat, în valută
exportaț ia în general sau cea a anumitor produse, ș i de aceleaș i efecte de străină; ș i cresc costurile în moneda naț ională ale produselor
pe termen lung al politicii tarifare, scăderea eficienț ei economiei; importaț i. Cum funcț ionează asta? Să revizuim din nou exemplele de
În ț ările noastre periferice, afectate de datoria externă, problemele de petrol importat de Brazilia ș i cafea exportată.
balanț ul de plăț i formează miezul politicii economice, toată ea Dacă guvernul devalorizează cruzeiro-ul de Cr 2.000,00/ 1US$ la Cr
subordonată nevoii de a genera valută străină suficientă pentru 2.200,00, costul barilului importat de petrol pentru Petrobras va creș te
a servi datoria, sau sarcina de a repara pagubele provocate de criză, 10 la sută, de Cr Cr 40.000,00 la Cr 44.000,00. Aceasta va forț a o
între ele hiperinflaț ia ș i falimentul Statului ș i al întreprinderilor publice. Petrobras a crescut preț urile de revânzare. Se dă inflaț ia. Toată
În majoritatea acestor ț ări, exact din cauza centralităț ii problemei desvalorizaț ia, prin urmare, provoacă inflaț ie, proporț ional cu rata de
cambial, deoarece ratele de schimb sunt gestionate de Banca Centrală ș i desvalorizarea ș i impactul produselor importate asupra ofertei naț ionale.
* 53 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Politici de balanț de plăț i

În Brazilia, importurile constituie doar aproximativ 7 la sută din bunuri 650,00 pe tonă, care prin noua rată de schimb îi aduce mai mulț i cruzeiros
consumate pe piaț a internă ș i dacă preț urile importurilor au crescut cu 10 de la preț ul vechi de 700,00 USD ș i cu avantajul de a atrage mai mult
procent, va exista un efect inflaț ionar direct de ordinul de 7% x 10% = clienț i. Indicele termenilor de schimb va scădea de la valoarea de referinț ă 100 la
0,7 procente. 98,2. Devalorizarea de 10 procente, prin urmare, a provocat 0,7 procente
Dacă preț urile cresc, iar acest lucru agravează inflaț ia, de ce atunci se recurge de inflaț iei ș i 1,8 la sută scădere în termenii de schimb.
la devalorizare? Practic pentru a restimula exporturile, care prin Este mult mai dificil de estimat cat de mult vor creste exporturile.
motivo devin mai ieftine în monedă străină. E evident că desvalorizarea nu are eficacitate în produsele care nu suferă competiț ie
pentru un acelaș i nivel de preț uri interne, ș i prin urmare un acelaș i cost total de alte ț ări sau despre care ț ara are domeniu de piaț ă. În acest
de producț ie, exportatorul va putea vinde mai ieftin în străinătate, în caz, chiar dacă exporturile cresc puț in din cauza preț urilor în
dolar, se fiecare dolar valorează mult mai mult cruzeiros. Cacique de Café al nostru estrangeri, dacă consumul este stimulat, venitul global final ar putea
exemplu, va putea vinde soluț ia sa cu 650,00 USD tona în loc de până a deveni mai mic, având în vedere că fiecare unitate a fost exportată la un preț mai mic. Dar

700,00 USD ș i va primi mai multe cruzeire decât înainte: Cr 1.430.000,00 pe piaț a produselor manufacturate uș oare, cum ar fi încălț ămintea, textilele, aparatele
ș i nu Cr 1.400.000,00. Exportatorul poate pur ș i simplu să încaseze acest domestice, unde există o competiț ie feroce ș i o mare influenț ă a nivelurilor de
profit suplimentar de 10 procente, sau să reducă uș or preț ul de vânzare salariul în costul producț iei, efectul este mare. În plus, cum
în dolari, fără a pierde bani ș i capturându-l în continuare cu cel mai bun preț importurile au crescut ca preț , iar cererea de produse a scăzut
ieftin în dolari, clienț i din alte ț ări. În general, acesta este ceea ce fac importuri neesenţiale ceea ce contribuie la creşterea surplusului
exportatorii ș i rezultatul paradoxal, la început, este o scădere a veniturilor comercial. Majoritatea guvernelor ajung să adopte această politică, când
de divisas, opusul a ceea ce dorea guvernul prin devalorizare. Aceasta deoarece exporturile de produse manufacturate scad foarte mult ș i în mod continuu.
întârzie până sunt conquistaț i noi clienț i ș i între timp companiile
aproape exportă aceeaș i cantitate totală la un preț uș or mai mic
mai mici în dolari. Dar, după câteva săptămâni, veniturile din exporturi Devalorizare ș i salarii
încep să crească ș i să depăș ească marca anterior.
A devalorizarea este o opț iune de clasă. Scăderea termenilor de schimb
În termeni de balanț ă a plăț ilor, devalorizarea este echivalentă de asemenea
Desvalorizarea este plătită direct de populaț ia ț ării. Companiile,
o renunț are deliberată cu privire la valoarea termenilor de schimb. Nu a existat după cum am văzut, câș tigă de pe urma devalorizării. În primul rând, populaț ia
modificarea valorii în dolari a produselor importate, dar produsele perdem de imediato în calitate de consumatori, în proporț ia de
exporturile ajung să valoreze mai puț in în dolari. Să presupunem că după consumul său de produse străine, care devin mai scumpe în valută
devalorizarea, cacicul se mulț umeș te să exporte la noul preț de 1 $ naț ional. Pe termen mediu ș i lung, pierd în condiț ia de salariaț i,

54
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Politici de balanț de plăț i

pentru că, pe măsură ce inflaț ia provocată de devalorizare se propagă 1989 ș i 1990 au ajuns la următoarele concluzii:
prin economie, scade puterea generală de cumpărare a salariului. Dacă munca a fost
1- Când procesul s-a stabilizat, costul vieț ii crescuse
desvalorizat; acesta este sensul desvalorizaț iei. De aceea, desvalorizarea, între 13 ș i 24 la sută;
în ț ările industrializate ș i democratice este văzută ca o înfrângere economică
într-un confruntare cu alte economii, care au reuș it să îș i crească Salariul real scăzuse cu zece procente;
productivitate ș i, prin urmare, a vinde la preț uri mai mici, fără a devaloriza A taxa de câmbio havia se depreciado între 10 ș i 33 la sută
monedă; În ț ările periferice, în general sub un regim autoritar, se caută estabilizat nu între
escamota semnificaț ia de împuț inare populară ș i înalț ă
A existat o creș tere considerabilă a soldului comercial, de aproximativ 2
efectele asupra creș terii soldurilor comerciale. Dar, odată cu creș terea costului de
% din PIB.
viaț a lucrătorilor începe să facă presiuni pentru majorarea salariului. Altele
costurile de asemenea cresc ș i în curând guvernul riscă să piardă 5- Guvernul a câș tigat ș i el de pe urma devalorizării pentru că a avut nevoie
avantaj câș tigat prin devalorizare. Cu excepț ia cazului în care salariile cresc pagar salarii mai mici angajaț ilor săi
mai puț in decât rata generală de creș tere a preț urilor provocată de devalorizare, Asta în Brazilia ar echivala cu o creș tere de 6 miliarde de dolari pe an în
cu alte cuvinte, cu excepț ia cazului în care există o depreciere efectivă ș i permanentă a exporturi. A fost mai mult sau mai puț in ceea ce a provocat devalorizarea de 30 pentru
propriul muncă. Aceasta este esenț a politicilor de devalorizare ș i pentru cento de 1982. Cu această creș tere a exporturilor, ț ările au putut
asta, în ț ările periferice, supuse unor regimuri politice autoritare sau a plăti dobânzile datoriei externe. Dar ca moș tenire a rămas inflaț ia
dictaturi, devalorizarea este adesea însoț ită de politici de cronica, a desvalorização do salariu ș i, în multe cazuri, represiunea politică,
congelarea salariilor ș i reprimarea sindicatelor. Devalorizarea efectivă necesară pentru a forț a această devalorizare a salariului.
echivalează cu recuperarea unui avantaj comparativ pierdut, prin intermediul
da reducere a valorului muncii în valoarea generală a producț iei ș i a termenilor
de schimb. Dezintegrarea ș i investiț ii străine
Brazilia a adoptat două devalorizări succesive de 30 la sută, în
Prin reducerea veniturilor din muncă în raport cu veniturile din capital, cum
1979 ș i 1982, ca o modalitate de a genera surplusurile de export pentru a plăti
lucros, dobânzi ș i chirii, deprecierea face ca investiț ia să fie mai
datoria externă. Aproape toate ț ările îndatorate în criza anilor
atrăgător. O ț ară care devalorizează, stimulează investiț ia atât din partea
80 au adoptat deprecieri semnificative, ceea ce înseamnă că house o
capitaliș ti domestici ca doi din afară, pentru că creș te rata de
dezvaluare generalizată ș i scădere a termenilor de schimb în întreaga periferie
returul capitalului. În cazul investitorilor străini noi, atractivitatea
capitalistă în urma crizei. Un studiu al FMI pentru cinci dintre acestea
e dublu deoarece, odată cu devalorizarea, tot patrimoniul naț ional, inclusiv
ţările care şi-au devalorizat monedele cu 33% în medie, între
* 55 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Politici de balanț de plăț i

terenurile, au fost mai ieftine în valută străină ș i investiț ia economia mondială s-a târât de la criza dolarului într-un teren
externo deja începe cu un cost mai mic în valută străină. Os de extrema volatilitate valutară.
investitorii străini deja stabiliț i în ț ară câș tigă de pe urma devalorizării
de salariu ș i creș terea exporturilor, dar pot pierde la preț ul de
cumpără valută străină pentru a trimite profiturile tale. sau, dacă au Politici tarifare
datorie externă mare. În ț ări foarte îndatorate, cum ar fi Brazilia,
desvalorizarea creș te foarte mult costul în moneda naț ională al dobânzilor ș i
Atarifa este o taxa pe bunul importat. În general, este percepută
amortizările datoriilor în valută. ca o procentaj din valoarea bunului, numindu-se, deci,
ad valorem. Procentajul tinde să varieze în funcț ie de gradul de protecț ie
ce se doreș te să se ofere produselor similare produse în ț ară. A
Politica ratei dobânzii tarifa automat creș te preț ul de achiziț ie al bunului pentru
consumator, fără a creș te profitul celui care l-a produs. Toț i cei
guvernele impun, într-un grad mai mic sau mai mare, bariere tarifare la intrare
Instrumentul cel mai subtil de politică economică este rata dobânzii plătită de
de produse străine. Se poate spune că existenț a tarifelor ș i
bancă centrală sau prin titluri de trezorerie, prin aplicaț ii în titluri de guvern. Dacă
prin urmare, controalele vamale necesare aplicării sale contribuie
Departamentul Trezoreriei din Statele Unite va începe să ofere zece procente pe an dobândă
substanț ial pentru a marca existenț a Statului ș i a
, în loc de cei ș ase procente anual care sunt oferite de bancă
din Germania, mulț i investitori vor renunț a să-ș i reînnoiască titlurile în Prin protejarea unui anumit sector al producț iei interne, impunând
tarifele, guvernul câș tigă, pentru că încasează mai multe impozite; câș tigă sectorul
marcile nemț eș ti ș i cumpărarea de dolari, aplicându-i în titlurile de Trezoare
americanii. În fuga de la marca germană la dolar, se întâmplă să scadă rata de ce a fost protejat, dar pierde consumatorul. Politica protecț ionistă
tarifele, prin urmare, redistribuie venitul consumatorului pentru produsele protejate
cursul marcă german în raport cu dolarul.
arată sectoarele care le produc intern. Din punct de vedere al
Teoretic, odată cu căderea marjei, bunurile germane de randamentul resurselor productive, în timp ce comerț ul liber,
devin mai ieftine în comparaț ie cu cele americane, cresc teoretic, permite creș terea producț iei ș i prin urmare a randamentului pentru
treptat exporturile germane în defavoarea celor americane, în în afară de limitele resurselor naț ionale, barierele tarifare, dimpotrivă,
pieț e mondiale, ș i se recâș tigă încrederea în moneda germană în acelaș i timp reuș im să reducem această limită. În ciuda garantării aprovizionării pe termen foarte scurt

timp în care se tem de o devalorizare a dolarului ca formă de termen, oferind siguranț ă imediată producătorilor interni, tarifa
reversarea declinului exporturilor ce poate schimba miș carea prejudică eficienț a ș i competitivitatea pe termen lung pentru că deformează
investitori. În practică, miș cările speculativă au depăș it în mecanismul preț urilor, împiedicând economia să îș i ajusteze resursele
ultimii 20 de ani, ritmul mecanismelor lente de ajustare comercială ș i tot A schimbărilor în mediul economic într-o manieră cât mai productivă posibil.

* 56 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Politici de balanț de plăț i

În ț ările noastre industrializate, tariful a fost folosit pentru: ș i vom reuș i să convingem puterile europene să acorde un grad de
preferinț ă tarifară pentru ț ările cele mai sărace din a Treia Lume, un Sistem
Geral de Preferinț e, (SGP) conform unei anumite gradaț ii. Se estimează
- Protejarea anumitor produse sau regiuni producătoare, împotriva 60 de miliarde de dolari pe an, anularea tarifară a SGP.
competitia producatorilor straini mai eficienti si productivi; acestea
tarifele, apelurile sunt calculate pentru a fi adăugate la costul produsului
importat ceea ce este necesar pentru a costa puț in mai mult decât similarul Proteja-vă industriile împotriva avantajului comparativ al industriilor
domestic. Sunt aplicate în special în oț eluri, automobile, textile, similare localizate aproape de sursele de materii prime în ț ările
produse industriale, cereale ș i alimente procesate. Se calculează în USD periferice. Aproape toată hrana trebuie să plătească tarife mari ș i
30 miliarde de dolari pierdere anuală a ț ărilor periferice din tarifele pe produsele lor progresive în funcț ie de gradul lor de industrializare, pentru a intra în ț ări
textetis apenas. Tariful este o alternativă la subvenț ie. Guvernul industrializate, în special în Europa. Astfel, Comunitatea Europeană
ar putea, în loc să taxeze produsul importat, să reducă impozitele sau taxa o cacau în 3 procente ad-valorem, untul de cacao în 12 procente
dar un subvenț ie produsului domestic. Unele dintre aceste tarife sunt chiar cento ad-valorem e a pasta de cacau em 15 por cento ad-valorem, com isso
compensări, deoarece se susț ine că doar compensează un protejând multinazionalele producătoare de ciocolată (cum ar fi Nestle),
subvenț ie acordată produsului în ț ara de origine. În general, se adoptă o contra eventual competiț ie din partea Braziliei, unul dintre cei mai mari producători mondiali
combinarea celor două lucruri, astfel încât tariful generează resursele folosite de cacau; chiar ș i Statele Unite, care evită să impună bariere de acest tip,
pentru a plăti subvenț ia. Se face o transfer de venituri al producătorilor taxăm em 35,3% importurile de sucuri de portocală din Brazilia, pentru
externi pentru producătorul intern. Japonia cheltuie 1 la sută din PIB-ul său proteja producătorii de suc din Florida, care au costuri de producț ie
subvenț ionând producț ia anti-economică de orez, ș i prin aceasta crescând mai mari. Doar această taxă ia de la producătorii de portocale din Brasil un venit
costul vieț ii în Japonia cu 10 procente. Statele Unite, cu excepț ia potenț ial de 156 milioane USD pe an. Organizaț ia Naț iunilor Unite
protecț ionist al puterilor economice, cheltuiesc 10 miliarde de dolari pe an în calculează în 100 de miliarde USD pe an pierderile din taxe pe produse
sprijin în preț pentru fermieri ș i ț ările Comunităț ii Europene, mai mult agricole, dintre care 57 miliarde de dolari, suportate de ț ările periferice
protecț ionist, cheltuim 40 de miliarde de dolari pe an, în afară de dublul acestei sume, quadro XIV)
cheltuieli din partea consumatorilor sub formă de preț uri mai mari pentru alimente.

- Retaliere împotriva barierelor tarifare ale competitorilor săi. Statele Unite,

- Protejarea companiilor din fosta colonie oferindu-le acces preferential la cei mai mari producători mondiali de oleaginoase, tarife de retorsiune
seu piaț a internă, taxând mai mult produsele competitorilor săi. contra produse din ț ări europene, cei mai mari importatori mondiali de
Prin Convenț ia de la Lomé, 44 de foste colonii europene din Africa, Asia oleginoase, care totuș i îș i protejează producț ia internă impozitând
America Latină, avem preferinț ă tarifară în Piaț a Comună produsele americane; Brazilia suferă frecvent tarife represive
Europa. Statele Unite, care nu aveau colonii, acordă o tarifele de răspuns sunt definite în funcț ie de daune
tratament preferential pentru ț ările din zona sa directă de influenț ă, în Caraibe, ce se doreș te să fie impus ț ării, pentru a o forț a să se retragă, ș i nu în funcț ie de

* 57 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Politici de balanț ă de plăț i

nevoia de protecț ie a producț iei naț ionale. Este un război al tarifelor.

TABLOUL XIV - TARIFELE PENTRU PRODUSELE DE CLIMĂ
- Contribuiț i la concentrarea economică prin blocuri economice. TROPICAL
Tarifa a fost principalul instrument de formare a blocurilor
economice. Atunci când se acordă preferinț e tarifare reciproce, ț ările ( În % ad-valorem)
de blocajul barajelor de afară, deviază cererea produselor de afară, CEEF Japonia EUA
mai ieftine, pentru cei din interior mai scumpe. Cafea boabe 9 0 0
moido 16,5 20,0 0
soluvel 18,0 20,5 0
Tarifele din Nord împotriva Sudului
Ceai brut 0 12,5 0
Ț ările industrializate justifică impunerea de tarife împotriva retail 5,0 20,0 0
produse din periferie, invocând diferenț a de costuri de producț ie locală esenț e 12,0 17,3 -
e străină. Dar argumentul contrazice ideologia, de către ei înș iș i
Cacau în migdale 3,0 0 0
propaganda, de comerț liber, a avantajelor comparative, prin care
paste 15,0 15,0 0
comerț ul internaț ional se desfăș oară exact din cauza diferenț ei de costuri. Ce
unt 12,0 2,5 0
ocorre este stratificarea intereselor istorice ale centrului, dificultând de pó 16,0 21,5 0,4
forma permanentă a industrializării periferiei, cum este cazul tipic al ciocolată - 26,7 1,9
produse tropicale. Nu numai că ț ările centrale taxează aceste produse dacă ele
sunt oferite cu un anumit grad de industrializare, aș a cum contestă (-) date indisponibile
dreptul ț ărilor periferice de a impune taxe la ieș irea produselor tropicale
Sursa: eTrade Trap. Belonda Coote. Exfam, Londra, 1992.
în brut. Politica tarifară ajunge să devină un instrument puternic ș i complex
instrument al guvernelor ț ărilor industrializate, unde se află cei mai mari
Tarifeînperiferie
pieț ele de consumatori, nu doar prin puterea de represalii, ci ș i prin a sa
opus, puterea de a ierta propria pedeapsă pe care a introdus-o
În ț ările noastre periferice, tariful este o politică adoptată sub pretextul de
condedendo tratamente preferenț e în schimbul sprijinului ș i altora
protejarea industriilor începătoare care, fără această protecț ie tarifară, nu
concesii. ONU estimează la 475 de miliarde de dolari costul restricț iilor la
am putea face faț ă concurenț ei produselor străine. Dar, în
liber schimb, sau 12% din comerț ul mondial de mărfuri, estimat În majoritatea cazurilor, tariful este adoptat în ț ara periferică deoarece generează un
em 3.500 miliarde de dolari. Această cost măsoară puterea acestui instrument de oț el
impozit pentru guvern, protejează monopolurile naț ionale ș i în acelaș i timp
politică.
58
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Politici de balanț de plăț i

ajută la economisirea de valută, prin creș terea preț ului produsului, diminuându-l Prin această politică, două ț ări sau un grup de ț ări definesc cantităț i
demanda. Pentru a satisface interesele multiple ș i puternice, odată impusă a care pot fi schimbate reciproc, astfel încât să nu provoace daune
tarifa este foarte dificil să scadă. Astăzi se recunoaș te în Brazilia necesitatea de ireparabil unui anumit sector al unei ț ări. Limitând cantitatea care
reducerea tarifelor, pentru a ieftini economia, a face mecanismele de preț poate fi importat în ț ară, dacă este un consumator mare, de asemenea contribuie
mai transparente, creș te competitivitatea. Până în 1994 tarifele asupra pentru a reduce costul ș i, prin urmare, a îmbunătăț i termenii de schimb. Opusul
importurile trebuie să scadă de la media actuală de 25,3 procente din valoarea de efectul tarifului. A fost ceea ce Statele Unite au reuș it prin a limita
produs, pentru 14 la sută. Se numeș te liberalizare comercială politica de cantitatea de petrol importată din lumea arabă în timpul creș terii
desființ area barierelor tarifare. preț .
În Brazilia, pentru a neutraliza un eventual efect negativ al tarifului asupra costului Brazilia a adoptat pentru multe produse esenţiale. produse
la exportaț ii, a fost introdus sistemul de draw-back, care anulează tariful intern, dar nu în cantitate suficientă, un sistem de
în componente ș i piese folosite de industrii care exportă produsul contingentul prin care permite importul de anumite
final. cantităț i, pentru a completa furnizarea internă, întotdeauna
având în vedere interesele organizate ale industriei, care se cartelizează pentru
aceste discuț ii, adică leagă punctele acordului, pentru a evita competiț ia.
Barieră non-tarifară

Un caz extrem de tarif este interdicț ia pură ș i simplă de a importa O GAT este un comerț administrat
produs determinat. Echivalează cu tariful infinit. Brazilia a încercat să protejeze
seu piaț a de micro-computere timp de aproape 16 ani, impunând Principalele dispute comerciale între puterile industriale au loc
impozite grele asupra calculatoarelor din afară ș i chiar interzicerea importului în jurul tarifelor de protecț ie, existând un întreg set de reguli
de micro-computere. Cu asta s-a dezvoltat o industrie naț ională convenț ionale pentru a restricț iona puț in politicile protecț ioniste. Aceasta
ineficientă ș i scumpă, simultan cu un contrabandă puternică de microbuze Convenț ia se numeș te GATT, Acordul General privind Tarifele ș i Comerț ul.
în Paraguay. Ineficienț a, nu doar a acelui sector, ci a tuturor celor care Acordul General de Tarife ș i Comerț , semnat de 23 de ț ări în 1947
dependem de produse din acel sector, este principala consecinț ă a e astăzi cu aderarea aproape totalităț ii ț ărilor. Ideologia GATT
protecț ia tarifară foarte prelungită. Pe de altă parte, fără protecț ie tarifară, este un acord de liber comerț . Obiectivul său manifest principal este de a reduce
o ț ară înapoiată în dezvoltarea sa într-un anumit domeniu, nici gradual barierele tarifare, stimulând acorduri bilaterale ș i
întotdeauna găseș te o breș ă pe pieț ele mondiale. acorduri multilaterale. Principalele sale reguli stabilesc că (1) o ț ară
O alternativă mai puț in costisitoare decât tariful este cota de import. poate impune tarife din motive care nu sunt strict economice, cum ar fi

59
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Politici de balanț de plăț i

protejarea unei regiuni sau a unei industrii necesare securităț ii naț ionale Politici fiscale
putem restricț iona importurile din motive specifice; (2) restricț iile
aduanele pot fi doar tarifare, nu pot fi cantitative ș i ce Dacă un guvern doreș te să stimuleze exportul în general sau al unui bun
valoarea pentru naț iunea cea mai favorizată trebuie să fie valabilă pentru toț i. în special, poate reduce impozitele asupra exporturilor sau asupra
acele bunuri. Poate chiar oferi un premiu, pe lângă reducerea impozitelor. Totul
Dar restricț iile vamale cantitative ș i acordurile bilaterale între
aceasta va reduce costul bunului ș i va favoriza exportul său. Se numeș te subvenț ie acest lucru.
ț ări ș i blocuri rămân. Se estimează că jumătate din tot comerț ul
internaț ional este reglementat de acorduri bilaterale. În 1960, în ceea ce este numit prodesso. Ț ările din CEE acordă aproximativ 1 miliard de dolari în subvenț ii
Runda Kennedy de negocieri GATT, ț ările industrializate doar producătorilor de seminț e oleaginoase care pot concura
am concurat în a reduce treptat tarifele pentru produsele din ț ările cu agricultorii brazilieni de ulei ș i soia ș i cu cei nord-americani.
Se desfăș oară astfel războaiele subvenț iilor. Subvenț ia, de asemenea, distruge.
periferice, dar ele rămân ș i sunt întărite de fiecare dată când un produs
ț ările periferice ameninț ă interesele regionale ale marilor ț ări. Deja mecanismul de vânzare comparativă ș i internaț ională echivalează cu o
au fost realizate ș ase mari runde de negociere în cadrul GATT, Transferul de venituri de la toț i către etorul exportator al acelui produs.
includându-mi un mare acord general de tarife pentru fibre ș i produse textile. Foi acest model implementat în Brazilia în 1968, când s-a epuizat
model de substituț ie a importurilor, având în vedere nivelul deja foarte ridicat al tarifelor
Actualmente se negociază runda Uruguay cu două teme: 1) disciplinar
comerț ul de servicii, estimat la 608 miliarde USD anual ș i dominat era necesar să creș tem ș i mai mult generaț ia de dolari. Ca reacț ie, nu
în ț ările industrializate, care cer deschiderea totală a pieț elor doar în Brazilia, în alte ț ări periferice, Statele Unite au introdus
în 1975 Actul umTrade, care îi conferă Preș edintelui puterea de a aplica suprataxe
perifericele companiilor sale de telefonie, de comunicaț ii, bănci,
transportatoare ș i companii aeriene, precum ș i o aderenț ă mai strictă la produse importate dacă se va dovedi că au fost subvenț ionate în cadrul lor
drepturile de patente ș i drepturile de autor; 2), obț inerea unei reduceri generale a tarifelor la ț ările de origine. Taxa, numită „duty de conț inere”, este calculată pentru
importuri agricole, impuse în principal de Europa. neutralizaț i subvenț ia. S-a declanș at o virtuală război al tarifelor între
ț ări, în special în jurul produselor fabricate sau semi-
Regulile GATT tind să interzică din ce în ce mai mult ț ărilor periferice manufaturate.
folosim arma unică încă disponibilă, aceea de a taxa sau restricț iona accesul la
materii prime de climat tropical. Un caz extrem de subvenț ie este dumpingul, practică interzisă de Gatt,
practica frecventă în aproape toate ț ările. Dumping înseamnă
a vinde în străinătate la un preț inferior costului. Aceasta este posibil doar
datorită unui subvenț ii, în general ascunsă, sau dacă compania vrea să distrugă
concurenț ii săi, chiar ș i suportând o pierdere temporară. Cel mai mare
cazul de dumping din istoria modernă este sistemul de vânzare subvenț ionată de

* 60 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Politici de balanț de plăț i

grâu american, prin programul numit PL 480, prin care de la sfârș itul
după război, americanii inunda pieț ele mondiale cu grâu sub
de costul de producț ie, subvenț ionat la o rată de aproximativ 1 miliard de dolari pe an. O
Piaț a Comună Europeană subvenț ionează numeroase produse, printre care se numără
seminț e oleaginoase, de asemenea, cu aproximativ 1 miliard USD pe an.

61
 Jurnalism Economic

Partea a Patra

Povestea noastră
ÎN BALANȚA DE PLĂȚI
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 10
Sclavie de exportaț ie
Ciclurile economice economic - a scăzut doar, de la 245 USD la 1600 USD la doar 23 USD în
1850. Un secol mai târziu, datorită extraordinarei bogăț ii aduse de cafea,
Colonialul Brazilia s-a format sub egida ideologiei mercantile, care vedea a renda per capita voltava ao nível dos US$ 221 - încă ș i aș a inferioară la
aurul ca singură expresie a bogăț iei, iar comerț ul ca o formă de de 300 de ani înainte ș i doar o fracț iune din venitul pe cap de locuitor de cinci mii
a obț ine aurul, în lipsa minelor ș i a tezaurului. S-a creat un sistem economic dolares în medie, din ț ările industrializate. În 400 de ani de istorie,
este o cultură orientată spre obț inerea de venituri prin exportul de produse lucrătorul ș i consumatorul brazilian erau acolo unde strămoș ii lor fusese.
primare de mare valoare pe piaț a europeană, produse de mână început, cu ciclul zahărului.
opera sclavă. Cea mai mare parte a veniturilor rămânea în metropolă ș i în mâinile
o câteva familii de mandataț i locali, asociate cu ea. Piaț a
interno se rezuma la consumul de lux al elitei, în contrast cu masa Ciclurile Pau Brasil ș i zahărul
sclavă, exclusă de la circulaț ia monetară.
Pau Brasil (caesalpina echinata), lemn nativ, obț inut prin simplu
S-au succedat ciclurile de export, impulsionate de marfă. extragerea ș i este de mare valoare, ca sursă de pigmenț i roș ii pentru
că ar putea face mai mult aur. Ș i, ca în cursele adevărate pentru aur, tinturaria, pe pragul expansiunii industriei textile europene. Dreptul
provocând o abandonare a tot ce este altceva. Începând cu ciclul lemnului -
de extragere era oferită de Coroană, care solicita, în schimb, un număr
Brazil, între 1500 ș i 1550, ș i încheind cu ciclul cauciucului, între minim de vizite în coastele braziliene ș i construcț ia de forte. Estimează-
1890 ș i 1912. Cu toate că multe culturi de export durează până astăzi, se em 1.200 tone de lemn extrase în perioada colonială,
ca bumbacul, cafea, tutun, zahăr - conceptul de ciclu este fundamental. nu valorează 15 milioane de lire. Deoarece nu necesită multă forț ă de muncă, nu
Nu se oferea doar apogeul unei anumite culturi de export. stimula colonizarea. Cea mai mare parte a extracț iei, de către indieni, care
mas sua hegemonie în procesul economic, monopolizând capitale, terenuri nu cunoș teau banii ș i nu aveau nici o utilitate pentru ei, era răsplătită
este muncă, generând cea mai mare parte a veniturilor naț ionale din export ș i cu chilipiruri ș i mici unelte. Nu se poate nici măcar vorbi despre
impozite încasate, determinând politicile guvernului ș i relaț iile escamb, în schimbul de mărfuri pentru mărfuri, pentru că pentru indieni,
sociale ș i de producț ie. Produsul ciclului defineș te economia, politica, obiectele primite nu erau mărfuri cu o anumită valoare de schimb.
viaț a socială; preț ul său pe pieț ele externe provoca odată euforia, odată Obiecte de uz personal, cu valoare de utilizare amplificată prin noul lor aspect
depresie economică. Având în vedere că cea mai mare parte a veniturilor a fost trimisă în străinătate,
e raritate. Un caz extrem de schimb inegal provocat de dezechilibru
puț in rămânea din fiecare ciclu pentru a stimula dezvoltarea economică, civilizator. În câteva decenii, specia caesalpina echinata a fost distrusă.
cu excepț ia ciclului cafelei. În cei 300 de ani care au trecut de la 1600,
când a avut loc ciclul zahărului până în 1850, când începe ciclul de Aș adar, s-a stimulat cultura trestiei de zahăr, o mirodenie valoroasă
tendind spre un consum de masă, pentru a genera venituri care să plătească
cafea, venitul pe cap de locuitor al brazilianului - măsură standard de dezvoltare

63
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Sclavie de exportaț ie

costul colonizării ș i aguardentea folosită în schimbul sclavilor în ț inuturi prin tot interiorul. Profiturile sale very mari îi permiteau importul
Costa D’Africa. Un ingenio necesita un capital de aproximativ 120 de kile continuarea sclaviei, din ce în ce mai costisitoare. Se estimează la 170 milioane de lire sterline,

de aur (20 de conturi de regi). Aceasta era costul a 50 de sclavi vii aproape 32 de procente din valoarea totală a exporturilor, valoarea metalelor
medie de doar 10 ani, douăzeci de perechi de boi ș i uneltele. În general e pietre preț ioase scoase din Brazilia în perioada colonială, fără a conta pe
fără resurse, donatarii obț ineau acest capital la dobânzi de la bancheri contrabandă, estimată la mai mult de 20% din acest total. Doar de diamante,
europeu. Ingeniul putea produce între 3.000 ș i 10.000 de arroba pe an, Brazil a furnizat aproape 3 milioane de carate, sau 597 de kilograme, în valoare de 9 lire sterline
la valoarea de 650 de reis sau 4,6 grame de aur pe aroba, în Brazilia. În Europa milioane. În aur, au fost 910 mii de kilograme în perioada colonială. Incluzând
valia de trei ori mai mult. În 1550 existau deja 35 de mori, producând 70 de mii contrabandă, se estimează că Brazilia a furnizat 65% din aurul extras din
arroba de zahăr. În 1610 erau mai mult de 600 de mori. Se estimează că din Americas. A Coroa portugheză rămânea cu “cinciile” din mine.
3,3 milioane de sclavi aduș i în Brazilia cu forț a, mai mult de o treime a fost
QUADRO XVI- Produsele mari de exportare (1500-1959)
pentru cana de zahăr. A fost cea mai mare importare de bunuri de capital din întreaga
istoria noastră, deoarece sclavii erau cumpăraț i folosiț i ș i revânduț i măgari
1500 - 1822 1823 - 1959
de muncă. Exportaț ie totală
În perioada colonială, exportul total a atins 300 milioane de lire sterline, (£ milioane ș i %) 536 100% 11.087 100% Exportaț ie
de zahăr 300 56% 280 2,5%
echivalente cu 2.205 tone de aur, sau 56% din toată exportul
Exportul de cafea 4 0,7% 6.105 55%
da Colonia. A maior parte dessa formidável renda foi apropriada pela Exportul de aur 170 32% -- --
metropolă ș i pentru câteva sute de familii de donatori ș i ai lor Venit total intern 893 36.957
descendenț i. Exportaț ie/venit, medie 60% 30%

E OS CICLOS
Ciclul aurului PAU BRASIL 1500-1550.......
GADO 1560..............................
ZAHĂR ....1550--1650..............
Mai bine decât a obț ine aur eksportând produsele primare de climă FUMO .................1640............................
era tropical extrage direct aurul din pământ. Ciclu aurului - ș i al OURO ..1700-1760.....
ALGODO .................................1770-1825.......
prata ș i pietre preț ioase - al treilea ciclu mare al economiei braziliene, CAFEA 1825---1940...
a furnizat mijloacele de plată necesare expansiunii formidabile a BORRACHA 1890-1912
capitalismul în secolul al XVIII-lea ș i în finanț area revoluț iei
Sursa: Buescu, Mircea ș i Tapajós, Vicente. Istoria dezvoltării economice a Braziliei.
industria engleză. În Brazilia, căutarea frenetică a aurului a dus la deschiderea de
Ed. casa do Livro, Rio de Janeiro, circa 1965.

64
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Sclavie de exportaț ie

República de cafea intermediere ș i vânzare, în afara ț ării. De aici rolul central al intermedierii
financiară în Republica cafelei, apariț ia unei burghezii financiare
Ocupând capitale, sclavi ș i terenuri ale culturilor de zahăr ș i bumbac numa ț ară unde încă nu exista industrie ș i relativa liberalitate valutară.
în declin, s-a extins cafeaua, mai ales după revoluț ia neagră Pentru aceste oligarhii, forma de valoare era Lira Sterlină, convertibilă în
de 1789 în Haiti, prima mare rebeliune a sclavilor din Americi. A ta aur.
consumul creș te în proporț ie directă cu creș terea veniturilor europenilor
cu revoluț ia industrială ș i expansiunea colonialistă. Cu interdicț ia de
trafic de sclavi, au fost aduș i muncitori liberi, în proporț ie de 70 de mii Endividarea precoce
80 de milioane pe an, ceea ce a permis, pentru prima dată, expansiunea unui
Cu morile de zahăr, finanț ate de bancheri europeni,
piaț a internă de consum. Timp de aproape un secol, cafeaua a dominat,
au apărut primele datorii ale Braziliei. Din cauza controlului acestor
cu supremaț ia totală în Sud-Est (São Paulo, Rio de Janeiro ș i Minas
Gerais). Cultura nomadă, s-a extins apoi în Paraná, distrugând capitaliș ti asupra pieț elor produselor exportate ș i la Pactul colonial
păduri, în căutarea de noi terenuri. În decurs de 10 ani, între 1890 ce obligă atât exporturile cât ș i importurile să treacă
obligatoriu prin Metropolă, economia braziliană a plătit întotdeauna un
în 1900, peste 1 milion de hectare de păduri au fost distruse pentru
plantarea cafelei. alto cost de uzură, de intermediere comercială ș i financiară, de transport,
de impozitare fiscală ș i tarifară.
Exportul de cafea a susț inut economia braziliană pe parcursul întregului period.
A venit independenț a, dar din preț urile sale a fost moș tenirea datoriei
republican, a creat o clasă de bogati proprietari ș i bancheri, ș i
portugheză a ordinii de £ 1.300 mii, ceea ce corespundea aproximativ la 30
entităț i ale societăț ii civile, inclusiv partide politice ș i ziare. A furnizat
procent din valoarea exporturilor. În 1860, datoria era deja de 7.700 £
capitale pentru construcț iile feroviare ș i pentru prima izbucnire de
mil e em 1860 chegava a £ 28.600 mil. No período 1890-1912, începutul de
industralizarea începutului de secol, dar paradoxal, a consolidat
República, Brazil cheltuia 12 la sută din exporturile sale pe servicii
nu putea o oligarhie insensibilă la popor, al cărei bine fiind văzut
ca o ameninț are la costurile scăzute de producț ie ș i favorabil prosperităț ii datoria externă. În 1900, odată cu Republica, când a avut loc prima
marea renegociere a datoriei externe braziliene, ea a ajuns la £ 41.000
estrangeira nos pieț ele de consum ale cafelei, produs de consum
elasticitate în funcț ie de venitul consumatorului. Îș i doreau costuri scăzute de mil. Între 1925-29, Brazilia deja cheltuia 25 la sută din veniturile sale
de exportaț ie în serviciul datoriei. În 1930, a atins 104.000 de mii de lire, în plus
întreț inerea sclavului fără costurile de capital ale achiziț iei sale. Aceasta a fost
de 168 milioane USD la 500 milioane de franci francezi. În august
sensul eliberării sclavilor.
Din 1931 a venit moratoriul. Odată cu depresia ș i scăderea preț urilor cafelei,
În Republica cafelei, realizarea profitului se făcea prin mecanismele de Brazil ar trebui să cheltuie 45 la sută din veniturile sale din exporturi ș i

65
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Sclavagism de exportare

aproximativ aceeaș i proporț ie din veniturile guvernului, pentru a plăti

datoria. A fost necesară o nouă renegociere, care a reescaladat datoria în
prazuri de 20 ș i 40 de ani.

66
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 11
Industriaț ia precară
Pombal ș i prima încercare cento do valor e până la 80 la sută. Bani pe care guvernul îi folosea nu pentru
a dezvolta serviciile sale pentru populaț ie, dar pentru a plăti datoria externă.
A fost abia în 1750 când Marquis de Pombal a inversat interdicț ia Participarea veniturilor din tarife la încasările federale a crescut la 29,5%
da coroană portugheză la fabricarea de manufacturi în colonia numită suma totală încasată în 1831 pentru 48.3% în 1889 ș i 4.6% în 1929.
Brazil. Pombal dorea să reducă dependenț a de metropolă, Portugalia, În economia braziliană, strânsă repetat de lipsa de monedă
em manufaturile britanice. O politici curioasă de înlocuire a estrangeră, a devenit permanentă impozitarea ridicată a produselor importate,
importuri care ar dura doar câteva decenii. Până atunci, predominau o interdicț ie pur ș i simplu a importului. În 1890, 70 la sută
un caracter ciclic ș i dependent de economia braziliană, cu venitul intern da receita federal venea de la vamă. Începând din 1905 au început
căzând sau urcând în funcț ie directă de exporturi. Dar în 1800, cu interdicț ii ale anumitor importuri.
diseminarea creș terii animalelor, producț ia autonomă, pentru piaț a internă Revoluț ia din '30 ș i depresia economică din Statele Unite
era deja responsabil pentru mai mult de jumătate din venitul naț ional.
prin reducerea consumului de cafea, au pus capăt autonomiei politice a
Fugind de Napoleon, Curtea a ajuns în Brazilia în 1808. Prin tratat oligarchia cafenea, subordonând procesul de acumulare a cafelei la
de 1810, în care Portugalia s-a predat protecț iei britanice, Brazilia a fost câteva obiective naț ionale mai generale de modernizare ș i industrializare.
mulț umesc pentru deschiderea pieț ei tale complet către manufactura britanică. A reintegrat- Un conţinător cambial, sau impozit perceput direct asupra valorii
se na economia mondial în mod contrar intereselor industriei cafea exportată, a furnizat cea mai mare parte a veniturilor fiscale din
nascentă lăsată de Pombal, deschizând toate porț ile englezilor guvernele ulterioare Revoluț iei din 30 ș i cea mai mare parte a resurselor
exactmente la pragul revoluț iei industriale care a transformat manufactura pentru industrializarea anilor '40 ș i '50. Nu întâmplător, una dintre marile
engleză imbatabilă. Tratatul a dat prioritate tarifară produselor englezeș ti. liniile de confruntare politică din Brazilia între 1930 ș i 1950 se desfăș oară în
în detrimentul chiar ș i al produselor portugheze. În timp ce tariful torno de apropriere a veniturilor din cafea, în special în jurul
despre marfa englezească a scăzut la doar 15% din valoarea produsului, confisco cambial ș i politicile de industrializare. Între 1823 ș i 1959,
mercadorias portugheze plăteau 16 % iar cele de alte origini 24 %. cafea a furnizat nu mai puț in de 55 % din venitul total din export
Durante mult timp, expusă unei competiț ii imbatabile, a încetat să în Brazilia este de 16,5% din venitul intern. În 1965, veniturile din cafea
există o industrie braziliană. încă reprezentau 44 la sută din exporturi. A fost doar cu
În 1848, când Brazilia ș i-a recăpătat dreptul de a impune liber diversificarea agricolă, inclusiv soia, ș i industrializarea perioadei
tarifele pentru import, acestea au început să fie folosite, ș i intens, foarte mult de miracole economice începând cu 1967, care a distrus mecanismul
mai mult ca formă de a strânge impozite, decât ca protecț ie pentru industrie cicluri de suprematie ale unui produs de export.
naț ional. De 30 la sută în medie, au crescut până la 50 la sută

* 67 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Industrializarea precară

Legea similarului naț ional 1945: oportunitatea pierdută

Sub pretextul că era necesar să protejăm industria naț ională, Getúlio O oportunitate bună pentru a ieș i din capcana valutară ș i din produs
a adoptat în 1930 Legea Similarului Naț ional, care interzicea pur ș i simplu unic de exportaț ie, de a încerca o creș tere auto-sustenabilă a avut loc
importul de produse deja fabricate în Brazilia, considerat punctul de plecare nu filmează în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Războiul a valorificat materiile prime,
politica de substituț ie a importurilor, care a fost în vigoare până în 1968. care încă constituiau 3/4 din exporturile braziliene ș i a restrâns
Sub un discurs generic de „protecț ie a industriei naț ionale”, a creat- furnizare externă. Într-o epocă în care importurile braziliene
o cultură puternică protecț ionistă, o practică restrictivă a importurilor somavam doar 100 milioane de dolari pe lună, Brazilia a ieș it din război cu
neavând în vedere omul obiș nuit, sau o raț ionalitate economică sau 460 milioane USD de rezerve valutare. Din 1930 nu mai fuseseră
chiar ș i un proiect organic de dezvoltare economică autonomă, împrumuturi mari ș i datoria externă consolidată, inferioară
sunt trei interese puternice: raț ionarea valutelor, necesare 200 milioane de dolari, consuma doar aproximativ 5 milioane de dolari pe lună
pentru a remunera capitalul străin, protecț ia monopolurilor naț ionale amortizări ș i încă 1 milion de dolari în dobânzi.
împotriva competiț iei externe ș i furnizarea de venituri pentru guvern. Până la
chiar ș i anumite exporturi de materii prime, cum ar fi bumbacul, au fost Dar, oportunitatea a fost pierdută. În timp ce guvernul american intervenea
periódico suspendat, atâta timp cât preț urile externe sunt foarte Europa Occidental cu un plan generos de reconstrucț ie industrială,
mai mari decât internele, în teorie pentru a combate inflaț ia, în practică, pentru în Brazilia a răspuns cererii de importuri, reprimată în timpul războiului,
protejarea monopolurilor naț ionale consumatorilor acestor resurse. Economia ardându-ș i rezervele. A cântărit, în principal, costul transportului
brasileira a devenit structural ineficientă ș i nu a reuș it niciodată acestor bunuri, mai mult decât triplicând, de 80 de milioane de dolari anual la
scăpa de capcana valutară a lipsei de valută, a îndatorării crescânde 250 de milioane. Soldul contului curent a fost redus la mai puț in de 3 USD
pentru a acoperi această lipsă ș i cu el, expedierea crescândă de dobânzi ș i alte venituri de la milioane pe lună, făcând dificilă amortizarea datoriei.
capitală
Astfel, povestea industrializării braziliene pe parcursul întregului perioada a
Revoluț ia industrială se rezumă la o succesiune de încercări eș uate
1947: criza cursului fix
, în 1750, în 1900, în 1930 ș i în permanenț a trăsăturilor esenț iale ale
Încă din 1947, a izbucnit prima criză valutară de după război.
economia: supremaț ia unui produs de export în procesul de
Simplesmente a moneda străină pentru a plăti importurile s-a terminat.
generarea veniturilor din valută ș i a veniturilor statului, lipsa permanentă
iunie acelui an, a fost introdus un sistem de raț ionare a valutelor,
de divise ca factor decisiv în definirea politicilor guvernului ș i ale
prin licenț e de import. Doar importurile erau autorizate
politici mai generale, de alocare a resurselor ș i importanț a centrului
considerate esenț iale. La originea acestei crize se afla rigiditatea politicii
externi de decizie.
* 68 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Industrializarea precară

cambial. Spre deosebire de Marea Britanie, care a devalorizat lira sterlină am crescut foarte mult costurile importurilor braziliene ș i, din nou,
pentru a-ș i impulsiona exporturile, guvernul brazilian a preferat să păstreze a lipsit moneda străină pentru plata importurilor. Guvernul
aceeaș i rată fixă de schimb care a existat încă de la începutul războiului, în Cr foi obligat să creeze operaț iuni numite swaps (de schimb valutar),
18.70 pe dolar, în ciuda faptului că preț urile interne braziliene s-au dublat în această pentru care companiile străine cu sediul în Brazilia primeau doar credite
interval de timp. Cu preț urile interne în creș tere ș i cursul de schimb interni, în schimbul livrării de valută forte către Banca Brasil pentru obț inerea de
fixa, exportaț iile au devenit foarte scumpe în valută străină ș i matrici.
au căzut, cu excepț ia celor de cafea, de care Brazilia avea un monopol virtual. Începând cu 1953, odată cu încheierea războiului din Coreea, ceea ce a deprimat...
Această politică de schimb fixed arată importanț a cafelei în definire exporturi, a fost instituit regimul de schimb multiplu, prin Ordinul
politicile valutare ș i de comerț exterior, ceea ce era natural într-o epocă 70. Era împărț ită în ș ase categorii, conform gradelor de esenț ialitate. Pentru fiecare
în care mai mult de jumătate din exporturile braziliene erau constituite din cafea. categoria a avut un licitaț ie periodică pentru o anumită cantitate de monedă
Există o întreagă concepț ie de schimb bazată pe teza că consumul străină, cu excepț ia categoriei de bunuri de capital, pentru care a rămas
de cafea în lume ar fi inelastic, ceea ce înseamnă că nu s-ar schimba foarte mult o rata de schimb fixă. Pentru a obț ine moneda puternică, importatorul trebuia să
în funcț ie de preț , ș i prin urmare o devalorizare nu ar creș te a oferi o ofertă peste preț ul minim. Preț ul efectiv plătit de către
consumul ș i nici exporturile braziliene, în mod specific, deoarece Brazilia moeda străină depindea de cererea pentru schimb valutar pentru acea categorie
deja domina piaț a. Dimpotrivă, ar putea chiar să reducă veniturile în de importuri ș i de gradul de protecț ionism pe care guvernul dorea să-l impună
monedă străină, în măsura în care exportatorul, la un curs mai acel tip de mărfuri. Era un protecț ionism de fapt. Bunurile de
alo, ai putea vinde la un preț mai mic în dolari, menț inând aceeaș i profit. capitalul rămâne scutit de taxe deschise sau ascunse, iar în acest sens
în cruzeiros. Rezistenț a la o devalorizare era întărită de frica de preserva-se o obiectiv al industrializării. dar, adoptarea cursului de schimb
efectele sale asupra inflaț iei, în special asupra preț urilor grâului ș i petrolului, Multiplo e dos leilões marchează o nouă etapă în protecț ia mediului brazilian.
totalmente importate în acea perioadă. a da concepț ia privind lipsa de valută ca problemă structurală ș i pe termen lung
Termen. Numai începând cu 1957, cursurile de schimb ar fi fost unificate, prin
presiunea Fondului Monetar Internaț ional, care în reț eta sa interzice
1953: un schimb multiplu o schimb multiplu. Au rămas două categorii de importuri:
esenț iale ș i neesenț iale, cu tarife progresive aplicate ad-valorem
La începutul anilor '50, odată cu creș terea vânzărilor de produse
primari ș i minerale, contul de servicii al Braziliei a crescut încă Licitaț iile aduceau venituri suplimentare pentru guvern. În timp ce
dar. Deficitul pe cont curent a ajuns la 130 de milioane de importatorii trebuiau să facă oferte la licitaț ia de cambii, exportatorii
dolari pe an, în ciuda creș terii preț urilor cafelei. Odată cu războiul din Coreea, eram obligaț i să vândă toate cambialele lor ș i unele sectoare, cum ar fi cel de

* 69 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Industrializarea precară

cafea, plăteam o taxă specială, în ordinea de 20 la sută, pe descoperirea autorului atentatului ș i sinuciderea ulterioară a acestuia
veniturile acestor vânzări. Ca la începutul Republicii, în 1960, profiturile Getulio.
provenite din licitaț ii, între 1954 ș i 1960, reprezentau 16 la sută din În scrisoarea sa testamentară, Getulio a acuzat direct capitalul străin
venitul total al guvernului federal. de a conspira împotriva intereselor ț ării ș i de a trimite divise ilegal
para afară. Evidenț iind tema capitalului străin ș i a remiterilor de
Sinuciderea lui Getúlio ș i testamentul antiimperialist renda pentru exterior, între atâtea posibile, Getúlio a corroborat în mod
dramatică esenț ialitatea problemei valutare în criza braziliană.
În ambientul polarizat al războiului rece, criza valutară din anii '50
a devenit tema central în jurul căruia s-au confruntat cei doi Politica de substituț ie a importurilor
câmpuri tradiț ionale ale politicii braziliene: câmpul popular, susț inut de
sindicate, în Partidul Comunist ș i într-o fracț iune naț ionalistă a burgheziei Discursul modernizării care a început încă din anii '30 a continuat să se
industrial, e un domeniu conservator, susț inut de oficialităț ile înalte ale
transformându-se în anii '50 într-o obsesie pentru creș terea cantitativă
forț ele armate, în presa oligarhică ș i în sectoarele agro-exportatoare alto ș i prin industrializare. Creș terea economică ca formă de
e financiari. Getulio încerca să se echilibreze între aceste două forț e, dar depăș irea condiț iei de dependenț ă a devenit conceptul cheie al
inclinand-se din ce în ce mai mult, ca răspuns la criza însăș i, în sprijinul economiș ti din toate ș colile. În această concepț ie, propria criză valutară
câmp popular. Chiar pentru că el s-a ales învingând alianț a seria depăș ită de creș terea industriei, pe măsură ce mai mulț i
oligarhică capitanează de UDN ș i de brigadierul Eduardo Gomes. mai multe produse importate ar putea fi produse în ț ară.
O campo popular acuza capitalul străin de a epuiza resursele S-a consolidat astfel, politica economică numită, “de substituț ie a
ț ara, denunț a sumele în creș tere de remitente de profituri ș i dividende, importuri.” Chiar ș i sectoarele legate de comerț ul agro-exportator,
exigia o politică economică ș i mai strictă ș i a naț ionalizării care se opuneau dezvoltării lui Getulio ș i care au urcat
industria petrolieră. Câmpul conservator, aliat cu guvernul american provisoric la putere, prin intermediul vicepreș edintelui Café Filhoe,
în era de plin Macartism, cu sprijin dintr-o fracț iune a forț elor armate sucumbat la visul creș terii industriale ca o formă de a depăș i
e în oligarhia agro-exportatoare, care era obligată să colecteze un peado criză valutară.
impozit pe exporturile de cafea, prin orice tip de naț ionalism În 1955, în mijlocul unei profunde recesiuni în Statele Unite
o conspiraț ie comunistă. S-a articulat o campanie puternică împotriva care a redus cu 30 la sută cotările cafelei ș i care a pus în
Getulio, condusă de politicianul-jurnalist Carlos Lacerda, culminând cu disponibilitate linii întregi de producț ie în acea ț ară, ministrul
un atac dezastros al gărzii personale a lui Getulio împotriva lui Lacerda,
economia Eugenio Gudin, de mare prestigiu între economiș ti ș i ostil
* 70 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Industrializarea precară

în domeniul naț ionalist, a introdus rezoluț ia 113 a SUMOC care de ce bunurile de capital internalizate ar contribui la depăș irea
permiteau companiilor multinaț ionale să aducă liniile lor de producț ie estrangularea valutară, având în vedere economia de valută care nu ar mai fi
folosite pentru Brazilia ș i a le înregistra ca aport de capital străin, necesare pentru a importa bunurile de consum produse ș i de care
ca ș i cum ar fi bunuri de capital noi. În recesiune, companiile americane dezvoltarea ar fi auto-sustenabilă deoarece cu venirea multinazionalelor ar veni
am transferat linii de asamblare întregi, în special linii de nicio know-how de cusut. Niciuna dintre postulate nu s-a concretizat pe termen lung.
montajul vehiculelor, la un cost practic zero ș i astfel ocupând tot Apenas s-au aprofundat mecanismele de dependenț ă, atât cele valutare
piaț a braziliană. ca tehnologic.
Rezoluț ia 113 marchează sfârș itul naț ionalismului ca ideologie
de dezvoltare, ș i apogeul propriului dezvoltism, Criza dezvoltării ș i renunț area lui Quadros
împersonificat de preș edintele ales Juscelino Kubitschek, care l-a succedat
Café Filho. Sub sloganul „50 de ani în 5”, Juscelino a adoptat tactica Conform previziunilor unor naț ionaliș ti, acumularea de investiț ii
de creș tere cu marile companii străine deoarece nu exista a dus la crearea de presiune asupra balanț ei de plăț i sub forma de
sido posibil să-l atingem împotriva lor. Aparatul de stat a început să fie remiterea de profituri ș i de dividende în creș tere. Între 1956 ș i 1960,
controlat direct de „grupuri de conducere” din diversele sectoare ale remiterile veniturilor din capital în formele sale diverse au atins deja 15,
capital, e resursele alocate pentru dezvoltarea accelerată, într-un ritm 3 procente din toate cheltuielile în valută, faț ă de 4,7 procente în perioada
de mobilizare de război. În ciuda rezistenț ei puternice a fracț iunii naț ionaliste 1948-52. Cu cheltuielile în creș tere ale importurilor de grâu, hârtie
da burgheziei industriale care a intrat în panică, au fost „investiț i” de US$ de presă ș i petrol, care se bucurau de un curs de schimb mai bajos,
522 milioane de dolari sub egida rezoluț iei 113 a SUMOC între criza valutară a devenit din nou acută. La aceasta s-a adăugat presiunea
1955 ș i 1961, aproximativ 43 la sută, de către companii nord-americane ș i inflacionară, alimentată de cheltuielile dezvoltării ș i de presiune
20 la sută pentru companiile germane, cu cote mai mici pentru capitaluri social, multiplicată de migrarea în masă din Nordeste către Brasília ș i
suiț , japonezi ș i englezi. Sub numele de Planul de Obiective, s-a promovat pentru Sud, prin noi drumuri. Criza dobândeș te un caracter global, ducând la
internaț ionalizarea unor întregi sectoare ale [Link] intervenț ia directă - dar discretă - a guvernului american care pentru a înfrunta
auto-estadas pentru automobilele care au început să fie produse în oc ampo popular financiar alegerile de parlamentari ș i guvernatori
Brazil construieș te Brasília, propriul stil de viaț ă, standardele de anti-naț ionalisti ș i de un preș edinte relativ detaș at de elita
consumul omului obiș nuit a început să fie dictat de standardul de traditionale ș i din câmpul popular, Jânio Quadros.
producț ia industriei multinaț ionale de bunuri de consum durabile.
industria automobilistică a fost complet sub control străin. Pentru a depăș i criza valutară, Quadros a adoptat reț eta de
Două postulate justificau acest tip de politică de dezvoltare: austeritate ș i reforma valutară a FMI anterior respinsă de

* 71 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Industrializarea precară

Juscelino. În 1961, a instituit o severă restricț ie valutară ș i salarială. eufemistic vorbind, economiș tii, cum a fost „finanț at” acest deficit în
Majoritatea importurilor a fost plătită cu monedă convertibilă contul curent? Prin miș carea capitalurilor, împrumuturi pe termen lung
cumpărată de la piaț a liberă, adică cumpărată de la exportatori, prin termen ș i investiț ii directe. Ambele generând necesitatea de viitoare
sistemul bancar ș i piaț a de schimb valutar. A fost redus avantajul valutar de plăț i de profituri ș i dobânzi în valută puternică, care nu ar fi necesare
câteva importuri esenț iale, cum ar fi petrolul ș i grâul, provocând mari dacă investiț iile ar fi plătite cu resursele excedentului
alta no costul vieț ii ș i închiderea unui număr mare de reviste ș i ziare comercial. Datoria externă atingea deja în 1966, suma de 3,5 miliarde de dolari.
că depindeam de hârtie de ziar importată.
Quadros a renunț at, într-o încercare frustrată de a forț a XVII - Politica de înlocuire a importurilor (1945-1966)
închiderea Congresului, care se opunea măsurilor sale anti-populare. Salduri comerciale ridicate, care însă nu sunt suficiente pentru a acoperi totul
Criza valutară se adâncea. Între 1961 ș i 1963, remitenț ele de deficitul contului de servicii (în milioane de dolari SUA)
randamentele capitalului au atins 24 la sută din totalul ieș irilor din bilanț
Articol Total(1945-66) Media anuală
de plăț i. În 1962, într-o încercare de a calma aceste remiteri a fost
Balanț a comercială 4.540,2 206
introducerea Legii de Remitere a Profitului, instituind o suprataxă pentru Servicii -7.016,3 -318
remiteri cu titlu de profit superioare la 12 la sută din capitalul înregistrat Dintre care, transporturi -2.300.0 -110
, pe an. În 1963, datoriile comerciale se ridicau la 270 milioane de dolari, dobânzi -2.350.0 -110
simultan cu agravarea crizei interne care a urmat la Remitere profituri -700.0 -35
demisia lui Janio, cu recrudescenț a inflaț iei ș i pregătirile Cont Curent -3.486.9 -158
pentru lovitura de stat militar din partea aproape totalităț ii burgheziei braziliene,
care se opunea populismului lui João Goulart. UN DEFICIT CRONIC ÎN CONTA CORRENTE ACUMULAT
APROAPE 3,5 MILIARDE USD.
În aceș ti primii 20 de ani de după război, în ciuda acumulării soldurilor
comerciale de 4,54 miliarde USD, Brazil a suferit o pierdere atât de mare Acoperit prin soldul acumulat al
na conta de servicii, în principal dobânzi, transporturi ș i transporturi, ce a rămas Contul de capitaluri: 3.232.0
Dintre care, Împrumuturi 2.038.0
cu un deficit la soldul final în contul curent, de 3,48 miliarde. A fost superior
Investi ț ii 1.094.0
un deficit acumulat de 7 miliarde USD în contul de servicii între 1945 ș i 1966
evidenț iind cheltuielile cu transportul (2,3 miliarde), dobânzile (0,35 miliarde) ș i profiturile
Fiind o mică diferenț ă contabilă de 3.486.9 - 3.232.0 acoperită de
(0.7 miliarde). producț ia internă de aur, retrageri din rezervele internaț ionale ș i anumite
Cum a fost acoperit acest deficit în contul curent, sau, cum spun ei remiteri unilaterale.

* 72 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 12
O autoritarismo exportator
Reț etă pentru înș elătorie balanț ul de plăț i ș i sistemul financiar ș i monetar intern ș i
Banca Naț ională a Locuinț ei. S-a generalizat mecanismul corecț iei
Odată cu lovitura de stat militară din 1964 este implementată pe deplin politica monetară, garantând economii împotriva pierderii infla ț ionare ș i astfel
la FMI, respinsă de JK, ș i aplicată parț ial de Janio. Inclusiv, stimulating saving and the resulting investment.
închiderea Congresului. Imediat este pus în aplicare programul Unul dintre principalele obiective ale Planului de Acț iune Economică al Guvernului
de desmonte das garantias trabalhistas de stabilitate în locul de muncă, (PAEG). introdus de tehnocraț i ș i aliaț ii lor militari, era de
reprimarea sindicatelor, recesiunea economică ca formă de combatere a corectarea tendinț ei spre deficite necontrolate ale balanț ei de plăț i
inflacare. O purificare politică profundă garantează liniș tea proprietarilor care ameninț ă continuitatea dezvoltării, prin strangulare
de putere ș i reducerea salariilor. perioada de capacitate pentru import.
După o perioadă de doi ani de reorganizare industrială completă, cu
coborârea companiilor mai puț in eficiente ș i absorbț ia lor de către grupuri mari
economici, în special străini, încep ș apte ani de mari Un nou model exportator
expansiune economică, cu o creș tere a Produsului Intern Brut de ordinul de 10
Cu un regim autoritar, se instalează în Brazilia un nou tip de
procent pe an în medie.
model exportator. Până atunci, frica pe care o avea guvernul de infla ț ie,
Treimecanismeprincipaledebalanț ăaplăț iloraucontribuitla subordonarea SUA faț ă de monopolurile industriale naț ionale condiț iona
această expansiune: (a) instituirea unei politici de rată de schimb flotantă ocazionalmente un impuls exportator ș i în multe domenii doar excedentul
începând cu august 1968, pentru care cursul de schimb era modificat în mici ar putea fi exportat, după ce a fost asigurat aprovizionarea internă. În timpul
intervale, la fiecare două sau trei zile, ca o formă de compensare a inflaț iei
cu mult timp în urmă, în decadelor 50 ș i 60, domina teza „excedentelor
interne care deja începea să atingă 15 la sută pe an, asigurând exportabile”, prin care exporturile ar trebui să se limiteze la ceea ce depăș eș te
asistăm la întoarcerea exportatorilor ș i (b) autorizarea acordată prin rezoluț ie consumul. Ocazional, guvernul interzicea anumite exporturi, dacă
63 de la Banca Central, în 1965, pentru bănci de investiț ii preț urile externe erau mult mai mari decât cele interne. Dar, nucleul
brasileș tii să ia împrumuturi de la bănci străine, pentru a le transfera tehnocratul-militar promotor al loviturii de stat, va concluziona că s-a epuizat
aceste resurse clienț ilor lor brazilieni ș i moneda naț ională, ceea ce a legat ciclul de înlocuire a importurilor deoarece fusese deja atins un nivel
umbilicalmente economia braziliană cu piaț a financiară internaț ională; foarte înaltă a protecț iei tarifare ș i creș terea acesteia ar implica
c) crearea unei serii de subvenț ii pentru exporturi. în creș terea riscului de ineficienț ă economică. Deoarece nu ar fi posibil
A fost realizată de asemenea o reformă importantă în sistemul financiar, substitui mai mult importurile, A singura modalitate, prin urmare, de a face
fiind creat Banca Centrală cu sarcini specifice de a se ocupa de în faț a crizei valutare, care se va intensifica în timpul loviturii de stat din cauza retragerii

73
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

O autoritarismo exportator

temporar al investitorilor, era de a creș te exporturile. Astfel a apărut incentiv fiscal adevărat, un premiu, calculat pe baza IPI teoretic care nu
era plătit ș i a făcut ca exporturile să fie atât de profitabile încât multe companii
un nou model de exportator, pentru a atinge aceleaș i obiective ale ciclului
recebeam mai multe premii decât ceea ce puteau deduce din impozitele lor - ș i doar
anterior de substituț ie a importurilor, care era de a permite atunci aveau interesul de a-ș i creș te producț ia pentru piaț a internă
plata pentru serviciile capitalului. - pentru a putea folosi tot premiul.
Un regim militar a instituit în continuare următoarele subvenț ii pentru - În septembrie 1971, aceeaș i stimulare fiscală a fost creată pe baza
exporturi ICM care nu a fost plătit, pe baza argumentului că a fost ICM plătit
-În iunie 1964, la doar trei luni după lovitura de stat, a reformulat legea. în etapele anterioare ale producț iei bunului.
dezavantaj, creat în 1957, dar implementat abia în 1961 ș i care oferea În ansamblu, stimulentele ș i scutirile fiscale acordate produselor
exonerarea de taxe de import pentru componentele importate utilizate în exportaț i de regimul militar variau de la un minim de 30 la sută
produse exportate. Acest subvenț ie poate fi atins până la 21 la sută do valorului produsului (pentru piei ș i alimente procesate) de până la 110
din valoarea exporturilor anumitor manufacturi, contribuind la
creș terea exporturilor de produse manufacturate, în special cele de capital
procent (băuturi). Valorile cele mai frecvente erau în jur de 35
procent. Guvernul militar a încercat de asemenea să promoveze o reformă
intensivi (puț ină forț ă de muncă, multe componente prefabricate).
tarifară, cu reduceri de 20 până la 50 la sută la tarifele de import,
- Cinci luni mai târziu, în noiembrie 1964, decretul-lege 4502 exonera
sob a justificativa de a creș te eficienț a economiei. În 1967 nivel
produse manufacturate exportate de plata impozitului de
Produse industrializate (IPI), ce altceva în afară de a tăia veniturile federale, medio de proteção tarifară a căzut de 181 la sută la 76 la sută. Dar
favoriza grandemente companiile exportatoare în comparaț ie cu a durat puț in această deschidere. Pe măsură ce economia a început să crească
furnizori pentru piaț a internă; Pe măsură ce importurile au crescut, problema balanț ei de plăț i s-a agravat.

- În februarie 1967, scutirea a fost extinsă ș i la impozitul de stat plăț i, Acest factor, împreună cu presiunile din sectoarele care au pierdut
Impozitul pe circulaț ia mărfurilor, ceea ce a distrus finanț ele protecț ia a dus la restabilirea parț ială a tarifelor vechi în decembrie
State. Această impozitare varia de la stat la stat, dar în medie se de 1968.
se situa la 16,5% din valoarea adăugată la produs;
- În acelaș i an, s-a acordat stimulentul fiscal pentru exporturi, prin care
Un miracle economic
companiile puteau deduce din impozitul pe venit de plată, proporț ia
corespondente părț ii din producț ia sa care a fost exportată;
Toate acestea s-au întâmplat în contextul unui proces de urbanizare accelerată,
- Finalmente, în 1968, a fost acordat un subsidiu extraordinar pentru din cauza expulzării ț ăranilor care locuiesc pe marile ferme, care
exporturi; dreptul de a deduce din impozitele lor echivalentul cu IPI
în special în regiunile Sud ș i Sud-Est abandonau culturile de mână
ceea ce plăteau pentru exporturi, dar de fapt nu plăteau. Asta era în
de opere intensive pentru a adopta o nouă cultură, mecanizată, cea a soiei.
* 74 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

O autoritarismo exportator

Aceș ti migranț i se îndreptau spre capitale, oferindu-se ca forț ă de muncă currenț e de 6 miliarde de dolari americani.
barata în ciclul de expansiune care a început prin construcț ia civilă Cum a fost acoperit deficitul în contul curent? În primul rând,
atingind economia ca un întreg. În cei ș apte ani ai aș a-numitului „miracol prin împrumuturi, facilitate de rezoluț ia 63. Practic întreaga
economic” exporturile au sărit de 1,2 miliarde USD pe an, la 6,2 miliarde USD
economia braziliană a luat împrumuturi pe piaț a internaț ională,
bn, în principal datorită diversificării exporturilor, odată cu intrarea în retransmise către companiile de croazieră de către băncile braziliene, dar care
păuta de manufacturate precum textile ș i încălț ăminte, ș i de derivatele soiei. trebuiau să fie returnaț i la valoarea lor înregistrată în dolari, conform
Companiile exportatoare de produse manufacturate, care au început să constitue a taxa de schimb a zilei de plată. A existat un al doilea risc în aceste
22 la sută din totalul exporturilor, de asemenea, s-au beneficiat de cădere
împrumuturi, care ar aduce consecinț e funeste: rata dobânzii a trecut
do dolar em relação as moedas forte europene ș i la yen. Însuș i a fi flotant. Spre deosebire de împrumuturile vechi contractate la o
menț inând paritatea cruzeiro-ului în raport cu dolarul, era ca ș i cum Brazilia taxa fixa de juros, aceste împrumuturi, contractate pe piaț a internaț ională
se depreciase în raport cu celelalte monede deoarece dolarul do doalr, numit "eurodolar", stipula că la fiecare ș ase luni banca
caiu în raport cu ele. Cu aceasta au fost cucerite noi pieț e cobraria taxa care ar fi prevalat pe piaț ă pentru acel tip de
pentru produsele manufacturate. După creș terea exporturilor a urmat o creș tere
împrumut. Prin urmare, băncile au transferat companiilor braziliene tot
echivalente na importuri, oferind un echilibru virtual în balanț a riscul de fluctuaț ii ale ratei dobânzii, care s-a adăugat riscului de fluctuaț ii
comercial. Au fost implantate mari siderurgii, Itaipu ș i sisteme de schimbai.
transporturi ș i comunicaț ii. Singura perioadă din istoria postbelică
A intrat o sumă netă de împrumuturi de 8,97 miliarde USD în timpul
în care economia braziliană operează cu echilibru comercial, folosind,
deci toate veniturile dumneavoastră din exportul de mărfuri, la achiziț ia de "miracol economic", mult mai mult decât investiț iile directe care
am acumulat doar 1,87 miliarde USD. Era o mare abundenț ă de resurse
bunuri, în special bunurile de producț ie, permiț ând ratele ridicate de
financiare pe piaț a internaț ională ș i dobânzile fluctuante, atunci de ordinul
creș tere economică.
de 6 procente pe an, erau inferioare ratei de inflaț ie a dolarului, a
Dar contul de servicii a rămas ridicat, iar deficitul său a totalizat 6,48 USD. ordonanț a de 7 până la 8 la sută pe an. Companiile multinaț ionale ș i chiar ș i
deoarece volumul de plăț i pentru două din cele trei articole principale ale contului
statele braziliene, care s-au asociat în acest ciclu de expansiune, preferau
de servicii, dobânzi ș i profituri, este determinat mult mai mult de angajamente
a plăti investiț iile cu bani împrumutaț i. Atracț ia dobânzii
asumate în trecut (împrumuturi ș i investiț ii) ș i, prin urmare, inerciale. virtual negativ în acel moment a făcut să uite că se
Dobânzile au consumat 1,9 miliarde de dolari în cei ș apte ani de „miracol economic” dacă ar fi fost o creș tere a dobânzilor, ar fi trebuit să plătească, pentru că aș a ordonau
e os lucros outros US$ 834 milioane. Al treilea articol greu, transportul, os cotratos a juros flutuantes. Foi tão grande o afluxo de empréstimos
variază mult mai mult în funcț ie de creș terea propriului comerț exterior, ș i străinii care au depăș it deficitul în contul curent ș i banca
seu deficit somat US$ 1.67 miliarde. Miracolul a acumulat un deficit în cont

* 75 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Un autoritarism de export

Banca centrală a reuș it să îș i crească semnificativ rezervele internaț ionale. Criza miracolului
Cum majoritatea rezervelor era constituită din bani împrumutati
împrumutat, întreț inerea sa la un nivel superior necesar, implica În 1974 a avut loc criza petrolului ș i criza „miracolului.” În fiecare an
numărul cuso pentru contul de servicii, diferenț a de dobânzi plătite pe piaț ă de renunț are fiscală în favoarea exportatorilor ș i neglijenț ă în ceea ce priveș te
do eurodolar, e dos juros primite de titluri ale trezoreriei Americane, unde mari mase resuscitate-urbanizate au explodat în epidemii successive, de
în general, se aplică rezervele ș i sunt întotdeauna inferioare celor de pe piaț ă. Pentru meningită de encefalită. În octombrie 1974, alegerile care au avut loc
un excedent de rezerve de aproximativ 2 miliarde USD în medie în timpul acestuia se constituind într-o farsă de legitimare a regimului militar, s-au întors-
perioadă de 7 ani, la un cost de exces de dobândă de 1 punct procentual se opune unui regim, ca un plebiscit în favoarea singurului partid legal de
doar, se poate estima această pierdere la 20 de milioane de dolari pe an. opoziț ia faț ă de MDB. Pe plan internaț ional, în câteva ocazii a apărut cu
mai multă claritate jocul de tensiuni declanș at de o schimbare bruscă
QUADRO XVIII - Balanț a de plăț i a miracolelor 1967-73 noi termenii de schimb, ș i consecinț ele jocului de presiuni ulterioare,
(Salduri în miliarde USD) încercând să restabilească status quo-ul. Consecinț ele acestui joc au fost
Cu investiț iile mari, pentru prima dată se ajunge la o aproape echilibru în dramatic pentru Basil, transformând criza sa politică internă ș i
Balanț a comercială alternând mici deficite cu mici surplusuri, procesul de epuizare a miracolului economic, într-o criză generală, profundă ș i
e resulanto nu structural al balanț ului său de plăț i.
Sando acumulat al Balanț ei Comerciale de 211 Contul de importare a petrolului a sărit de la o medie anuală de 0 USD
Dar continuă să crească deficitul de servicii -6.480 800 milioane, înainte de criză, pentru aproape 2 miliarde de dolari. De asemenea,
Principally due to interest -1.919
fertilizantele ș i alte produse chimice s-au triplat ca preț . Cu toate acestea,
câș tiguri -834
e transporturi -1.670 o altă creș tere a preț urilor la zahăr care a beneficiat Brazilia, termenii
DEFICIT ACUMULAT ÎN CONT CURCENT -6.070 de troca do Brasil au scăzut de la un indice de 100 înainte de criză, la indicele
Acoperit cu 85. Adică, pentru aceleaș i mărfuri, Brazilia avea nevoie să exporte
CONTA DE CAPITALES: aproximativ 15 la sută mai multe mărfuri. Pentru prima dată în istoricul său
Împrumuturi 8.977 moderna, balanț a comercială a Braziliei a început să aibă deficite sistematice
Investiț ii 1.872 sunt substanț iale. Între 1974 ș i 1979 s-au acumulat 14,3 miliarde de dolari deficit
Fiind soldul ordinii de 3 miliarde USD adunat la rezervele internaț ionale, comercial. Simultan a avut loc o creș tere a deficitului structural în
care ajung la 6,4 miliarde de dolari.
conta de servicii, deoarece s-a instalat o criză recesivă de caracter mondial
Datoria externă a crescut la un total de 12,3 miliarde USD, devenind deja
una dintre cele mai mari din lume. companiile multinacionale care operează în Brazilia au accelerat remiterile de
câș tiguri ș i dividende către matricele lor. De asemenea, contul de dobânzi a dat un

* 76 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 11
Industriaț ia precară
Pombal ș i prima încercare cento do valor e până la 80 la sută. Bani pe care guvernul îi folosea nu pentru
a dezvolta serviciile sale pentru popula ie, dar pentru a plăti datoria externă.
A fost abia în 1750 când Marquis de Pombal a inversat interdic ia Participarea veniturilor din tarife la încasările federale a crescut la 29,5%
da coroană portugheză la fabricarea de manufacturi în colonia numită suma totală încasată în 1831 pentru 48.3% în 1889 i 4.6% în 1929.
Brazil. Pombal dorea să reducă dependen a de metropolă, Portugalia, În economia braziliană, strânsă repetat de lipsa de monedă
em manufaturile britanice. O politici curioasă de înlocuire a estrangeră, a devenit permanentă impozitarea ridicată a produselor importate,
importuri care ar dura doar câteva decenii. Până atunci, predominau o interdic ie pur i simplu a importului. În 1890, 70 la sută
un caracter ciclic i dependent de economia braziliană, cu venitul intern da receita federal venea de la vamă. Începând din 1905 au început
căzând sau urcând în func ie directă de exporturi. Dar în 1800, cu interdic ii ale anumitor importuri.
diseminarea cre terii animalelor, produc ia autonomă, pentru pia a internă Revolu ia din '30 i depresia economică din Statele Unite
era deja responsabil pentru mai mult de jumătate din venitul na ional.
prin reducerea consumului de cafea, au pus capăt autonomiei politice a
Fugind de Napoleon, Curtea a ajuns în Brazilia în 1808. Prin tratat oligarchia cafenea, subordonând procesul de acumulare a cafelei la
de 1810, în care Portugalia s-a predat protec iei britanice, Brazilia a fost câteva obiective na ionale mai generale de modernizare i industrializare.
mul umesc pentru deschiderea pie ei tale complet către manufactura britanică. A reintegrat- Un conţinător cambial, sau impozit perceput direct asupra valorii
se na economia mondial în mod contrar intereselor industriei cafea exportată, a furnizat cea mai mare parte a veniturilor fiscale din
nascentă lăsată de Pombal, deschizând toate por ile englezilor guvernele ulterioare Revolu iei din 30 i cea mai mare parte a resurselor
exactmente la pragul revolu iei industriale care a transformat manufactura pentru industrializarea anilor '40 i '50. Nu întâmplător, una dintre marile
engleză imbatabilă. Tratatul a dat prioritate tarifară produselor engleze ti. liniile de confruntare politică din Brazilia între 1930 i 1950 se desfă oară în
în detrimentul chiar i al produselor portugheze. În timp ce tariful torno de apropriere a veniturilor din cafea, în special în jurul
despre marfa englezească a scăzut la doar 15% din valoarea produsului, confisco cambial i politicile de industrializare. Între 1823 i 1959,
mercadorias portugheze plăteau 16 % iar cele de alte origini 24 %. cafea a furnizat nu mai pu in de 55 % din venitul total din export
Durante mult timp, expusă unei competi ii imbatabile, a încetat să în Brazilia este de 16,5% din venitul intern. În 1965, veniturile din cafea
există o industrie braziliană. încă reprezentau 44 la sută din exporturi. A fost doar cu
În 1848, când Brazilia i-a recăpătat dreptul de a impune liber diversificarea agricolă, inclusiv soia, i industrializarea perioadei
tarifele pentru import, acestea au început să fie folosite, i intens, foarte mult de miracole economice începând cu 1967, care a distrus mecanismul
mai mult ca formă de a strânge impozite, decât ca protec ie pentru industrie cicluri de suprematie ale unui produs de export.
na ional. De 30 la sută în medie, au crescut până la 50 la sută

* 67 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

O autoritarismo exportator

QUADRO XIX - Criza petrolului prin intermediul soldurilor în contul curent Desvalorizând pentru a plăti datoria

Saldos în Cont Curent, în miliarde de dolari Cu balanț ul de plăț i al Braziliei complet rupt ș i
Ani Exportatori Țări Ţări Brazilia desestruturado, guvernul a decis în decembrie 1979 să devalorizeze
de petrol Industrializaț iSubdezvoltaț i o cruzeiro em 30 por cento. Apenas a primeira de uma série de
1974 67.8 -12.4 -36.8 -7.1 dezechilibrări cu acelaș i scop. Devalorizarea de 30 la sută
1975 35.0 17.1 -46.5 -6.7 a avut trei consecinț e imediate dramatice. În primul rând, a devenit mult mai ieftin.
1976 40.0 -2.1 -32.9 -6.0 forma un cost al exportărilor braziliene, care a făcut un nou salt în
1977 31.1 -5.5 -29.6 -4.0
exporturi, revenind la un anumit echilibru a balanț ei comerciale ș i chiar
1978 3.3 29.8 -37.1 -7.0
obț inând un uș or supersavit, în valoare de 280 milioane de dolari
1979 69.2 -11.3 -56.1 -10.7
1980 112,0 -46.5 -78.9 -12.8 ano, în trieniul 1979 ș i 1982, deș i arabii s-au răzbunat împotriva jocului
Total da inflaț ia guvernului american, ș i din nou să îș i crească preț urile în
74/80 358.4 -29,9 -317.9 -54.3 1979, când ț iț a de petrol, în căldura războiului dintre Iran ș i Irak,
chegiou la 35,00 USD. În al doilea rând, devalorizarea a provocat o creș tere a
Saldouri comerciale cumulative 1974-1980: costurile în cruzeiro ale plăț ilor de dobândă ș i ale ratelor datoriei, care
Com a OPEP Cu ț ări Cu altele companiile fuseseră denominate în dolari. Pentru a plăti aceeaș i
nu dezv. ț ări cantitatea de dolari de dobândă era nevoie să se cheltuie mult mai multe cruze.
Două ț ări
Multe companii au devenit insolvente ș i pentru a-ș i ameliora situaț ia,
industrializati -281.5 195.1 115.6
guvernul a menț inut preț urile tarifelor, serviciilor publice ș i materiei prime
Două ț ări nu
dezvoltate -132.2 -195.1 31.3 baza, cum ar fi oț elul ș i petrolul, în general produse de companiile de stat.
După câț iva ani, întreaga criză a insolvenț ei a fost astfel transferată către
Fontes: FMI Survey/Banco Central: companii de stat, salvându-se sectorul privat. Aproximativ 85 la sută din
Aproape tot soldul acumulat de 358 miliarde de dolari în contul curent datoria externă a devenit astfel, datoria statului.
în cei ș apte ani de creș tere a preț ului petrolului, este plătit de ț ările arabe A treia consecinț ă dramatică a fost declanș area unui
periferice, care acumulează un deficit de 317 miliarde USD. Brazilia procesul inflaț ionar care câț iva ani mai târziu ar ajunge la hiperinflaț ie.
sozinho a suportat 15 la sută din acest deficit. Puterile centrale ajung Dezvaluind cruceiro-ul cu 30 la sută, guvernul a accelerat inflaț ia
până la un deficit relativ mic pentru dimensiunile PIB-urilor lor, numa economia deja cu tendinț ă inflaț ionistă. Pe de altă parte, violenț a
doar 1$ 29,9 miliarde. procesul inflaț ionar era necesar pentru a opera o diminuare a valorii
78
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

O autoritarismo exportator

real do saario, adică, a face eficientă devalorizarea valutară pe termen lung exportator de petrol, s-a văzut nevoit să decreteze moratoriul asupra sa
pre în termeni de valoare în dolari a salariului, la fel ca pentru a opera datoria externă, suspendând plăț ile. Criza datoriilor a asusnmiu
Transferul crizei din sectorul privat în sectorul de stat. Acelaș i lucru. caracter deschis, obligând băncile să pună capăt cercului financiar
mecanism activat de Statele Unite la scară mondială, pentru de a oferi mai multe împrumuturi pentru a acoperi datoriile scadente. Guvernul
transferarea costurilor crizei către periferie era activată de guvern brasilean a căutat să câș tige timp având în vedere efectele unei
Brazilian, to socialize the costs of the crisis, freeing the private sector. declaraț ie de moț iune în importantele alegeri generale din 1982. Dar imediat
după aceea, guvernul nu a văzut altă cale decât să declare o moratoriu
nu declarată ș i imediat după aceasta decreta o a doua devalorizare de
Anomalia dobânzilor ș i noua moratorie 30 la sută din cruzeiro în februarie 1983, care s-a alimentat ca
combustibil aruncat într-un foc, presiunea inflaț ionistă. Era calea
Nada isso a rezolvat problema structural al balanț ului de plăț i, da hiperinflatie.
în timp ce guvernul decreta devalorizarea,
au avut loc două evenimente de mare importanț ă: noua ș i spectaculoasa creș tere a După două dezvalorificări severe, economia braziliană a preluat o
preț urile petrolului, ridicând costul barilului la până la 35 de dolari, în contextul nova e permanentă structură, modelată pentru plata permanentă de
o război sângeros între Iran ș i Irak, ș i decizia băncii centrale o altă rată a dobânzii: Brazilia a început să genereze mari solduri comerciale,
nord-american, Consiliul Rezervelor Federale, de a reduce în mod semnificativda ordine de 1,5 miliarde de dolari pe lună, exact dimensiunea contului de
dobânzi (şi alte servicii) de plătit. Cele mai mari solduri de comerţ din întreaga
o primar al metodelor de plată din Statele Unite, adică a reduce
cantitatea de dolari în circulaț ie. ca o modalitate, acum, de a reduce o lume, imediat după Japonia ș i Germania. Dar ce pentru cei doi
efectele inflatiei deliberate a dolarului utilizate până atunci. Măsurile de ț ări bogate ș i industrializate era o precondiț ie pentru a deveni
FED a revoluț ionat piaț a financiară, crescând dobânzile fluctuante investitorii, pentru Brazilia era doar o precondiț ie pentru plată
ceea ce a avut un impact asupra datoriei braziliene ș i a ț ărilor în dezvoltare în general, la inegral dos juros da dívida externa, e fator de empobrcimento permanent,
altitudinea anormală de până la 22 la sută. Contul de servicii al Braziliei, prin de desinvestiț ie ș i de obsolescenț ă programată a parcului său industrial.
creș terea neîncetată a plăț ilor de dobândă asupra datoriei crescânde, a atins pe măsură ce maș inile nu ar fi înlocuite. În zece ani de
un prag de 13 miliarde USD pe an, cu un deficit acumulat de 40 miliarde USD estagnaț ie economică, societatea braziliană a regresat, mizeria a atins
miliarde în primii trei ani. La o dobândă de 21 la sută, pe un stoc noua scară, toț i indicatorii economici ș i sociali s-au deteriorat.
de datorie de peste 50 miliarde de dolari, Brazilia ruinată ca niciodată înainte în În aceș ti zece ani, Brazilia a plătit 120 miliarde de dobânzi, dar datoria sa în loc de
istoria ta. diminuir, triplicat de 40 la 120 miliarde.
În februarie 1982, Mexicul, într-o situaț ie similară, în ciuda faptului că

79
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

O autoritarismo exportator

destacându-se primul, de 4,8 miliarde USD în februarie 1983, cel de de US$

QUADRO XX- Balanț a de plăț i a decadelor pierdute (1980-1990) 16,1 miliarde în iulie 1986 ș i de 61,5 miliarde de dolari, în noiembrie de
1988. Valorile cresc într-o manieră exponenț ială cu fiecare acord.
Saldouri acumulate, în miliarde de dolari americani

Saldo Comercial 119.680

Sold de Servicii -173.414 Criza terminală a schimbului
Dintre care, dobânzi -117.324
Transporturi -15.015 În 1986, guvernul Noii Republici, prin Planul Funaro, a încercat
Remiterea profitului -13.904 o cale diferită pentru criză, suspendând din nou plăț ile
Soldul acumulat al contului curent -54.420 a datoriei, care fusese deja renegociată; îngheț ând preț urile ș i taxa
de schimb, ș i stimulând reluarea consumului intern. În acelaș i
Consecinț ele economice ș i sociale ale „ajustării.”
media istorică anuală până în 1980
tempo impune un confisco asupra câș tigurilor industriei automobilistice, în
1980 /1990
Cresterea PIB-ului 7 2.4 forma unui impozit suplimentar restitubil. Aceste resurse ar trebui să finanț eze
Cresterea PIB pe cap de locuitor 2.5 -6.0 un nou ciclu de expansiune a capacităț ii productive. Dar, în doar
Investi ț ie (% din PIB) 25 20.0 opt luni, epuizată capacitatea oprită a industriei, grupurile mari
Renda netă transferată economiș tii au început să ceară sfârș itul îngheț ării preț urilor, pentru a creș te
la exterior (% pib) 2 4.5 margini de profit, în timp ce guvernul american exercita o forț ă formidabilă
presiune pentru reluarea plăț ilor datoriilor externe. S-a întâmplat, de asemenea
Chiar ș i cu această constrângere puternică a economiei braziliene o evadare spectaculoasă de capital, ajungând la 1,2 miliarde de dolari
ca generator de excedente financiar pentru plata datoriei, remiterea de profituri ș i dividende la sfârș itul anului 1986, după ce deja sărise
au continuat să apară crize periodice de plăț i, deoarece transferul de 770 milioane la 1 miliard între 1984 ș i 1985. Marele capital fugea
de resurse pentru afară depăș ea capacitatea de a genera aceste resurse, cum da Noua republică ș i a inflaț iei, refuzând să reinvestească profiturile sale.
arată un sold acumulat al contului curent de 54,4 miliarde de dolari SUA în această Odată cu creș terea consumului intern ș i cu îngheț area cursului de schimb
perioadă, acoperită prin acorduri de restructurare a datoriei, în care e aprecierea valutară ulterioară, în măsura avansului inflaț iei
în general, băncarii transformau o treime din dobânzile restante în reprimida, exportaț iile au declinat. În februarie 1987 a început o
nov a datoria, în schimbul primirii celorlalte două treimi, care de asemenea corrida la dolar ș i rezervele care au dus la o gravă criză de bilanț
acabavam nu fiind plătiț i integral. Au fost făcute cinci din acestea de plăț ilor în noiembrie, îngropând Planul Cruzado.
acorduri în timpul decadelor pierdute, practic unul la fiecare doi ani, O nouă criză de plăț i a avut loc în iunie 1989, obligând mult

* 80 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Un autoritarism exportator

banca centrală a centralizat toate operaț iunile de schimb valutar ș i a restricț ionat anumite
tipuri de remiteri. La sfârș itul anului 1990, contul dobânzilor restante ajunsese deja la
9 miliarde USD s-a institutionalizat obiceiul de a fi plătit doar un
o treime din dobânzile curente. Brazilia intra în ultima decadă a secolului
vânde acorrentat la o datorie gigantică, externă, prizonier al unui
crize permanente a balanț ului său de plăț i ș i înconjurat intern
numărul impas politic între forț ele care practic voiau să menț ină
aceste angajamente asumate cu bancherii internaț ionali ș i cu
puteri centrale, ș i forț ele care încearcă în vreun fel să dezlege acest lucru
Nu. Prin socializarea datoriei, transformând-o într-o datorie a statului, s-a creat
de asemenea, o criză profundă a propriei State.

Leitura:
[Link] [Link] Economică ș i dezvoltare în Brazilia: 1947-64Editura
Perspectiva. São Paulo, 1977
VARGAS Getúlio. Carta Testament.

* 81 *
 Jurnalism Economic

Cinci Partea

CONCLUZIE
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic
Capitolul 13
Criza ș i noua ordine economică internaț ională
Criza anilor '80 pentru a servi datoria reprezentau în 1990, 20 la sută din valoarea totală
exporturile ț ărilor periferice. Pe parcursul întregii decade a anilor '80. America
O nouă ordine economică a apărut din dezordinea monetară ș i America Latină a crescut cu mai puț in de 1 la sută. Venitul pe cap de locuitor a regresat în

da o criză profundă în întregul Hemisferiu Nord, care a dus la ș omaj unele ț ări, cum ar fi Peru, la nivelul anilor '60. În America Latină,
structural în Europa de Vest, la retrocesul economic al Africii ș i adunând plăț ile de profituri ș i dividende, venitul trimis în străinătate
America Latina ș i până la colapsul comunismului în Europa de Est ș i cu a depăș it ani la rând 30 la sută din valoarea totală a exporturilor de
Ea este o fiică a bipolarităț ii ș i a războiului rece. O nouă ordine compusă din bens ș i servicii. Stocul datoriei era echivalent cu 1,76 din valoarea totală de
două combinaț ii: una de tip centru-periferie, aprofundând contrastele ș i toate exporturile acestor ț ări ș i 42 la sută din toată producț ia lor.
aprofundând dependenț a; alta, tip blocuri economice, accelerând le
procese de concentrarea capitalului ș i instituț ionalizarea. QUADRO XXI-America Latină: plăț i de dobânzi
profiturile capitalului (miliarde USD)

An lichid plătit(1) Export. bunuri ș i servicii (2) (1)/(2)em %

Datorie ș i dominare 1975 5.6 41,1 14,3
1976 6,8 43,7 14,6
În structura centru-periferie, numită ș i Nord-Sud, 1977 8,2 55,9 16,6
nucleu puternic al ț ărilor industrializate, în majoritate situate 1978 10,2 61,3 16,6
în Hemisfera Nordică, au rămas cu monopolul puterii militare, 1979 13,6 82,0 16,8
îmbunătăț indu-ț i controlul asupra forumurilor de decizie, asupra mecanismelor 1980 18,1 107,6 23,4
1981 27,2 116,1 37,5
de comerț ș i pieț e financiare, despre resursele naturale, ș i
1982 38,8 103,2 33,5
avantaj tehnologic. Ț ările periferice, în plus, de câteva 1983 34,8 102,4 32,4
economiile din Europa de Est au devenit extrem de îndatorate, 1984 37,0 113,9 31,9
submetuț i unui stat permanent de depreciere a termenilor de schimb 1985 35,0 109,6 33,4
e plăț ile grele de dobânzi ale datoriei. S-a schimbat profund 1986 31,9 95,4 28,1
modul de inserț ie a acestor ț ări în economia mondială. Trăsătura centrală a acestuia 1987 30,5 108,2 28,1
quadro este dimensiunea datoriei, de scară astronomică, ș i rolul său ca 1988 33,6 122,9 27,3
formatatoare a noii relaț ii Nord-Sud. Media anuală 1982-1988:
34,5 107,9 32,0
Numai America Latină ș i Caraibe au plătit 296 miliarde de dolari în anii '80
îș i datoria a crescut de la 242 de miliarde USD la 429 de miliarde USD. Aceste plăț i Sursa: Cepal

83
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Criza ș i noua ordine economică internaț ională

La sfârș itul decadei '80, stocul datoriei ț ărilor periferice crescuse Datorie ș i patrimoniu
stabilit la marca de 1,28 trilioane de dolari, consolidând un mecanism
de transferire permanentă a veniturilor din periferie către centrul ordinii Datoria a condus la destrămarea între sectorul public ș i cel privat în
de 600 miliarde USD pe an sub formă de plăț i de dobândă. Pentru a promova economiile perferice. Sectorul public, inclusiv marii angajatori
a creș terea exporturilor necesară pentru plată, ț ările periferice estatais, a rămas cu povara datoriei pe o perioadă lungă de timp
au fost constrânș i de FMI să-ș i devalorizeze monedele, astfel încât furnizarea de produse către sectorul privat la preț uri subvenț ionate, în timp ce
datoria a scăzut de asemenea, în mod permanent termenii de schimb ai grupurile mari private îș i lichidau datoria externă ș i căutau
periferia. În centrul acestui proces a fost strategia, de succes a noi legături formale ș i informale cu exteriorul, mutând în afară
centru de recuperare a termenilor de schimb, apăsaț i de creș terea maior parte a exceselor tale financiare.
petrol. La mijlocul anilor '90, termenii de schimb ai principalelor Statul a intrat într-o profundă criză fiscală, chiar ș i după ce a redus aproape toate
materiile prime agricole tipice ț ărilor periferice vor fi scăzut cu 30% investiț iile. În unele ț ări din America Latină, Colombia, Peru,
cento în raport cu începutul crizei datoriilor. Brazil, ș i în aproape toată Africa neagră, statul însuș i ș i-a pierdut
QUADRO XXII- Datoria externă a lumii a treia (1981-1991) monopol de putere. Întreprinderile de stat, folosite ca instrument al
îndatorarea externă din anii '70 a devenit insolvabilă.

Total de dobânzi plătite USD 605 MILIARDE În acest context, s-au creat condiț iile politice ș i ideologice pentru a
Datorie în 1980 USD 573 MILIARDE transferul de patrimoniu al ț ărilor îndatorate către băncile creditoare
Datorie în 1991 USD 1.281 BILIOANE două ț ări centrale, etapă terminală a întregului proces de îndatorare.
Partea din titlurile datoriilor s-a transformat în participaț ie acț ionară sau
Total de dobânzi control total asupra companiilor de stat. Guvernul american, de asemenea
plătiț i pentru Brazilia US$ 112 MILIARDE exigiu, ca o condiț ie pentru a finanț a reascalonarea părț ii neplătite
Datoria Braș ovului în 1980 USD 40 MILIARDE dos juros, deschiderea pieț elor ț ărilor îndatorate pentru produse
Datoria în Brazilia în 1991 US$ 118 MILIARDE
e ao capital financiar străin, reducerea substanț ială a tarifelor de
Total de juros plătiț i pentru importul ș i dereglementarea pieț ei financiare.
America Latină ș i Caraibe: USD 296 BILIOANE Astfel, criza datoriilor a dus la o reorganizare internă a economiilor
Datoria în 1980 US$ 242 MILIARDE dependente, adaptându-le la cerinț ele puterilor centrale. A fost desemnat
Datoria în 1991 USD 429 MILIARDE prin expresia semantic pozitivă de proiect neo-liberal, aceasta
Sursă: Tabelele privind datoria mondială, 1991-1992. Banca Mondială. Date din 191, estimate.
reorganizarea a încercat să demoleze ceea ce mai rămăsese din stat

84
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Criza ș i noua ordine economică internaț ională

populistă a anilor '50 ș i eliminarea ultimelor limitări ale libertăț ii totale de

QUADRO XXIII- Blocurile economice -1990
miș cările marelui capital în ț ările periferice.

CE MERCOSUR SUA/CANADA ASIA

Blocurile economice exporturi totale 1.612 10 526 675
Intra-mercado 72% 13% 34% 35%
Criza a accelerat procesul de unificare al Pieț ei Comune Europene Para SUA/Canada 8% --- 29%
a determinat Statele Unite să îș i formeze propriul bloc economic, cu Pentru Asia 6% 22% ---
Canada ș i Mexic, Asociaț ia Nord-Americană de Comerț Liber (NAFTA). Para A. Latina 2% --- 11%
Brazil ș i Argentina, marginalizate în acest proces, au format un bloc Pentru CEE -- 24% 20%
Pentru alț ii 14% 10%
economico aoqual aderir Paraguay, Uruguay si Bolivia, Mercado Sul-
PIB* (US$ miliarde) 4.750 5.528 2.851
Americano (MERCOSUL).
Populaț ie* (milioane) 375 355 122 *
Importanț a blocurilor este dată de faptul că ele înglobează * doar Japonia, în coloana Asia.
45 % din comerț ul mondial. Numai exporturile CEE ajung la
o sumă exprimată de 1,7 trilioane de dolari, din care 72 la sută intra- Piaț a unică europeană
bloco.O MERCOSUR detine doar 10 la sută din exporturi
mundiale ș i realizează 14 procente dintre acestea intra-piaț ă. Astfel, există, În primii săi 25 de ani de existenț ă, ț ările din Piaț a Comună
simultaneu cu crearea de comerț între ț ările blocului ș i prin urmare Europa au crescut importurile cu 145%, dar participaț ia
creș terea productivităț ii ș i eficienț ei, precum ș i eliminarea comerț ului externprodusele provenite din ț ările periferice au crescut doar cu 11 procente.
în interiorul blocului ș i prin urmare creș terea ineficienț ei economice. Piaț a Comună Europeană s-a transformat începând cu ianuarie 1992
în piaț a unică, cu libertate totală a bunurilor, capitalurilor ș i forț ei de muncă.
Pe măsură ce creș te gradul de integrare al blocului, care sunt
Concepț ia sa este dauna vamală, în care tarifele tuturor
normalizate standardele de ambalare, tarifele externe, protecț ia
ț ările comunităț ii pentru produse din afară sunt treptat egalizate.
consumatorului, gradul de concentrare economică ș i stocurile sale de
În acest proces este întotdeauna mai uș or să creș ti tarifele acolo unde sunt scăzute
excedente agricole, creș te rezistenț a Blocului la reducerea tarifară
că reducerea node-urilor este ridicată, ceea ce creș te tariful mediu impus de CEE.
despre produse extra-blocuri. Astfel, întărirea blocurilor obstrucț ionează
obiectivele Acordului General asupra tarifelor ș i comerț ului, de a promova liber
De asemenea, tind să dezactiveze treptat sistemul de tarife preferenț iale
despre produsele fostelor sale colonii.
comerț ul ș i reducerea barierelor tarifare ș i cantitative. Ș i va prejudicia
încă ș i mai mult termenii de comerț ai ț ărilor periferice.
* 85 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Criza ș i noua ordine economică internaț ională

O bloc nord-american pentru câteva produse strict tropicale ș i fiind la mila

piaț a nord-americană.
Ca reacț ie la Piaț a Comună Europeană, SUA au format o
piaț a comună cu Canada ș i au atras Mexicul, în principal
pentru a asigura petrolul mexican. Aproape 10 procente din populaț ie Marginalizare ș i Mercosur
americana este de origine mexicană. La graniț a dintre Mexic ș i SUA s-a instalat-
este o industrie de asamblare a bunurilor de consum datorită forț ei de muncă Mercosul s-a născut ca o strategie de apărare în faț a marginalizării
barata. Comerț ul total internaț ional al celor trei ț ări se ridică la 1.200 miliarde USD, din America Latină în scena mondială, la descapitalizarea sa ș i
desindustrializare. Vizează crearea unei pieț e unice, cu o monedă unică ș i
la aceeaș i scară cu comerț ul total al CEE. SUA cu 930 de miliarde, Canada
com 250 e México com 85. Com o o populaço de 360 milioane, O livrare de bunuri, capital ș i forț ă de muncă, dar într-o primă etapă
PIB-ul total al blocului ar fi de aproximativ 6.450 miliarde USD, iar comerț ul său
cea mai mare importanț ă a fost aceea de a permite ca multinaț ionalele să opereze
intra-mercado, 245 miliarde USD. Acesta este potenț ialul noului bloc SUA/ în America Latină ș i-ar reduce costurile ș i ș i-ar reorganiza producț ia
ș i pieț ele sale în funcț ie de sărăcirea generală a continentului. O
Canadă/Mexic. Dar este vorba despre o asociaț ie foarte heterogenă cu
comerț ul între ț ările Mercosur s-a dublat în decada '80 ș i deja
disparităț i mari de venituri, de niveluri tehnologice ș i de salarii, ș i total
supremaț ia americană. Pentru o perioadă lungă nu va exista în NAFTA corespunde la 17 la sută din comerț ul internaț ional total al Americii
Latin
o livrare tranzit de bunuri, muncă ș i capitaluri. Procesul de treptat
reducción tarifară va ocupa întreaga decadă a anilor '90. Dar Mercosul se resimte de lipsa mecanismelor interne de
O NAFTA va elimina avantajele actuale ale ț ărilor din America Latină în finanț area bunurilor de capital, din lipsa proiectelor integrate de
dezvoltarea ț ărilor membre, a ostilităț ii ascunse a
piaț a nord-americană, pentru care încă exportă aproximativ 20%
centura de exportaț iilor sale, în beneficiul produselor mexicane care EUA are tendinț a, în ț ările centrale, de a prioritiza preservarea
deja exportăm în SUA aproximativ 2/3 din exporturile sale, ș i, în mai mică măsură pădurile tropicale din America de Sud, în contrast cu cele 4 secole de
explorarea resurselor lor naturale. Aceasta va fi ultima dintre paradoxuri. O
escală, din Caraibe care are un acord preferenț ial cu SUA. Vor fi
aprofundarea dependenț ei nu prin intermediul sterilizării economice.
exportaț iile braziliene către Statele Unite au fost severe afectate
de cafea (30% din totalul exportat merge în SUA), încălț ăminte (80
%), portocale (35%), vehicule ș i piese auto, textile, zahăr ș i derivate de
petrol. Dar, spre deosebire de a reduce dependenț a Americii Latine
în raport cu Statele Unite, aceasta va trebui să crească ș i mai mult, pentru că
America Latină va pierde aproape complet piaț a europeană, cu excepț ia
* 86 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Bibliografia ș i index tematic

Bibliografia ---------------Rapoarte Anuale. Washington, DC.

KUCINSKI, Bernardo. Ce sunt multinaț ionalele. São Paulo, Ed. Brasiliense, 1976. 10a
Banca Centrală ediț ie, [Link]ă, São Paulo, 1968.
BUESCU, Mircea ș i TAPAJÓS, Vicente. Istoria dezvoltării economice a [Link] [Link] Economică ș i dezvoltare în Brazilia:1947-64 Editura
Brazilia. Rio de Janeiro, circa 1965, Ed. Casa do Livro. Perspectiva. São Paulo, 1977
CARDOSO, Ciro Flamarion Santana ."Modurile de producț ie coloniale:starea de MARINI, Ruy Mauro. Dialectica dependenț ei: economia exportatoare.
la questione e perspectiva teoretica. "Studii. Sociale Centroamericane 4:10 (Ian-Apr.) Societate ș i Dezvoltare. 1, ianuarie-martie 1972, pp. 35-80
1975),87-105.
MOURA, Aristoteles. Capitale străine în Brazilia. São Paulo, Ed. Brasiliense, 1960.
---------.”Severo Martinez Peláez ș i caracterul regimului colonial.” În: Moduri de
producț ie în America Latină, un număr special al Cuadernos del Pasado y Presente, nr. 40 NEUHAUS, Paulo. Economia braziliană, o viziune istorică. Ed, Capus, Rio de
(Cordoba, 1973). ianuarie, 1980.

CARDOSO, F.H. ș i FALETTO, Enzo. Dependenț ă ș i dezvoltare economică în NOVAIS, [Link] în vechiul sistem colonial. În: Brazilia ș i Sistemul Mondial.
America Latină. Rio de Janeiro, Pace ș i Teră, 1970. Graham .Richard (Ed.) Universitatea din Texas

CONJUNTURA ECONOMICĂ. Resurse externe în Brazilia, 1947-1971. Rio de -----------------Structura dinamică a vechiului sistem colonial. Capitol de teză de doctorat.
Ianuarie 26(11), pp 89-94, noiembrie 1972; 31(11), noiembrie 1977, pp 169-175. Portugalia ș i Brazilia în criza vechiului sistem colonial.

COES, Donald Vinton. Impactul incertitudinii preț ului. O studiu asupra ratei de schimb din Brazilia OLIVEIRA, Francisco de. Economia dependenț ei imperfecte. Ed. Graal, Rio de
[Link]/Londra,1979, Ed. publica ț ia Garland. ianuarie, 1977. 2a ediț ie.

COOTE, Belonda. Capcana comercială. Oxfam. Londra, 1992. PAYER, Cheryl. Capcana datoriilor. Monthly Review Press. NY, 1974. p. 8.

GALVEAS, [Link], economia deschisă sau închisă?Rio de Janeiro, APEC,1978. SERRA, José. Ciclo ș i schimbări structurale în economia braziliană de după război. În:
Revista de Economie Politică, Vol. 2/2, N. 6, aprilie-iunie 1982.
HALL, R. John. Dinamica patrimonială în Brazilia colonială. În: AMIN.
Samir. Accumularea la scară globală. Paris, Anthropos ș i Ifan, 1970. SOARES, Luís Carlos. Din sclavie la dependenț ă: o perspectivă istoriografică. În:
Graham, R. (Ed.) Brazil ș i Sistemul Mondial. Un. de la Texas Press, Austin, 1991
GENOVESE, Eugene D. Economia politică a sclaviei: studii în economie &
Societatea Sudului Sclavilor. New York: Pantheon, 1965. UNITATEA DE INFORMARE ECONOMICĂ. Raportul de ț ară Brazilia, 1962.

GORENDER, Jacob. O sclavagism colonial. São Paulo: Atica, 1978. Organizaț ia Naț iunilor Unite. Rapoarte despre Comerț ș i Dezvoltare.

GRAHAM, Richard (Ed.). Brazil ș i Sistemul Mondial. University of Texas Press, Austin, WALLERSTEIN, Immanuel. Economia mondială capitalistă: eseuri. New York: Cambridge
1991. Universitatea Press, 1974.

FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL. Balanț a de plăț i: concepte ș i

definiț ii, Seria de pliante, N. 10, Washington DC, 1969, a 2-a ediț ie.

87
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Bibliografia ș i index tematic

Indice tematic FORMATUL Ș I IDEOLOGIA BALANȚ EI DE PLĂȚ I

Construcț ia ideologică a bilanț ului
Simetria balansului
PENTRU CE SERVEȘ TE BALANȚ A DE PLĂȚ I
Importanț a contului curent
Paradoxurile economiei noastre
O balanço de um an tipic
O balanço de plăț i ca înregistrare a dependenț ei
Deficit în balanț a de plăț i ș i variaț ia rezervelor
Balanț a de plăț i ș i relaț iile economice internaț ionale
Format alternativ
Balanț a de plăț i ș i procesele interne
O balanț ul de plăț i ca construcț ie ideologică ș i normativă ASIMETRIA ÎN PLĂȚ ILE INTERNATIONALE
Unde găsesc balanț ul de plăț i Monedele forte
Cruzeiro, monedă putredă
CUM SĂ CITIM Ș I SĂ INTERPRETĂM UN SOLD AL PLăț ILOR
Dezichilibru ș i criză de plăț i
PENTRU CE SERVEȘ TE SOLDUL COMERCIAL Asimetria verticală
Banca Centrală ș i tranzacț iile internaț ionale
DEZORDINEA MONETARĂ INTERNAȚ IONALĂ
A ideologia mercantilistă
Paradoxul aurului
Mercantilism ș i protecț ionism Sfârș itul standardului de aur
Munca ș i crearea de valoare
Pierderi ș i câș tiguri dintr-o tranzacț ie
Hegemonia dolarului
Fondo Monetar Internaț ional
Avantaj comparativ ș i salariu
Colapsul ordinii monetare
Termeni de schimb
Dezvoltarea dolari ș i creș terea petrolului
Teoria schimbului inegal
Autonomia pieț ei de schimb
Balanț a comercială a Braziliei
Ce determină rata de schimb
Teza parităț ii puterii de cumpărare
O CONTA DE SERVICII: O CONTA A DEPENDENȚ EI Cursul de schimb ș i rata dobânzii
Acordurile de plată
PARADOXURILE INVESTIȚ IEI STRĂINE A dolarizarea
Efectele pe termen lung Moneda unică
Prezenț a ș i percepț ia investiț iei străine
O milagre da multiplicação do investimento estrangeiro CINE PLĂTEȘ TE BALANȚ A DE PLĂȚ I
Investiț ii străine ș i dezvoltare. Locuri de muncă, venituri ș i comerț exterior
Cartelul bunurilor de capital Identitatea macroeconomică
Capcanele registrului Investiț ii ș i deficite comerciale
Exportatori de capital ș i pierzători de venit
ÎMPRUMUTURI Ș I FINANȚ ĂRI: FAȚ A ÎNTUNECATĂ A BILANȚ ULUI Economiile rentiste
Alchimia împrumuturilor POLITICI DE BILANȚ AL PLĂȚ ILOR
Împrumuturi pe termen scurt ș i lung Cele patru politici
Politica devalorizării valutare

* 88 *
 Bernardo Kucinski
Jurnalism Economic

Bibliografia ș i index tematic

Desvalorizare ș i salarii CRIZĂ Ș I NOUA ORDINE ECONOMICĂ INTERNAȚ IONALĂ

Dezvaluire ș i investiț ii externe Criza anilor '80
Politica ratei dobânzii Datorie ș i dominaț ie
Politici tarifare Datorie ș i patrimoniu
Tarifele din Nord contra Sud Blocurile economice
Tarifeînperiferie Piaț a unică europeană
Barriere netarifare O bloc nord-american
GATT este comerț ul administrat Marginalizare ș i Mercosur
Politici fiscale

ISTORIA NOASTRĂ ÎN BALAN Ț A DE PLĂ Ț I

ESCRAVATURA DE EXPORTAÇÃO
Ciclurile economice
Ciclurile Pau Brasil ș i zahărul
Ciclul aurului
Republica ș i cafea
O îndatorare precoce

INDUSTRIALIZAREA PRECARA
Pombal este prima tentativă
Legea similarului naț ional
1945: oportunitatea pierdută
1947: criza ratei de schimb fixe
1953: un schimb multiplu
Sinuciderea lui Getúlio ș i testamentul antiimperialist
Politica de substituț ie a importurilor
Criza dezvoltării ș i demisia lui Quadros
O AUTORITARISMO EXPORTADOR
Reț etă pentru înș elăciune
Noua model de exportator
Un miracol economic
Criza miracolului
Construcț ia datoriei externe
Desvalorificând pentru a plăti datoria
Anomalia dobânzilor ș i noua moratorie
Criza terminală a schimbului

89