Sunteți pe pagina 1din 16

Incearc i tu jocul KhanWars Magazin online de incaltaminte Jucarii! Eti fan de Drakensang?

prepelite-de-breaza Microferma Breaza Acasa Despre prepelite Despre ouale de prepelita Produse Contact Breaza, str. Miron Caproiu, nr.49 Pravova tel. mobil 0765378193 tel. fix 0244340644 prepelite-de-breaza > Acasa > Despre prepelite Despre prepelite CRETEREA PREPELIELOR Creterea prepelielor este una dintre afacerile deosebite pe care le putei demara i dezvolta cu costuri i eforturi sczute, o afacere cu randament net superior altor afaceri. Creterea prepelielor se poate face ca o activitate de baz, ceea ce presupune un numr mare de prepelie outoare, crescute n ferme speciale (ntre 5.000 i 10.000 de psri), dar pot fi crescute i ca ocupaie anex, pentru consumul propriu, n cresctorii familiale (ntre 100 i 500 de psri). Unele din avantajele creterii prepelielor ar fi urmtoarele: 1) SPAIUL necesar amenajrii unei cresctorii nu este deloc o problem. Avnd n vedere ca pe un metru ptrat se pot crete pn la 120 de prepelie, nsemna ca o cresctorie de cas poate fi amenajat ntr-o cldire deja existent un grajd, pe un coridor, pe un balcon, etc. Pentru economisirea spaiului se pot folosi pn la 7 cuti suprapuse. Singurele condiii ce trebuie asigurate sunt: pstrarea unei temperaturi relativ constante (ntre 10 i 20 C), luminozitate, lipsa zgomotelor, a curenilor de aer i n general a tuturor factorilor de stres. 2) TIMPUL alocat ngrijirii prepelielor este minim. Zilnic se administreaz hran i ap, se culeg oule, la 2 3 zile se curata tviele de dejecii. O atenie special trebuie acordat incubrii oulor (ntoarcerea oulor n incubator de 2 3 ori n 24 de ore,

umectarea oulor din a 14-a zi de incubaie), i ngrijirii puilor (asigurarea unei temperaturi optime). O cresctorie de cas (500 de psri) necesit un volum de munc puin mai mare, dar ngrijirea lor se poate face dup terminarea serviciului. 3) COMERCIALIZAREA produselor obinute din urma creterii prepelielor este uurat de faptul c aceste produse sunt cu totul speciale. Astfel, oul de prepeli este o adevrat minune. Dei poate prea greu de crezut, avnd n vedere dimensiunile mult mai mici ale oului de prepeli acesta conine de 5 ori mai mult fier, calciu, potasiu, zinc, de 6 ori mai multa vitamina B6 i de 15 ori mai multa vitamina B2, dect oul de gin. Astfel, datorita coninutului su, oul de prepeli este foarte mult folosit n tratamentul naturist al unor boli, unele chiar foarte grave. Referitor la carnea acestor psri, menionm faptul c este o carne de o calitate deosebit, fiind extrem de solicitat n marile restaurante. 4) PROFITUL. Avnd n vedere faptul c la numai 40 de zile, prepelia ajunge la maturitate i ncepe ouatul, i productivitatea ei, n cazul unor condiii optime de mediu i hran, ajunge la circa 90 %, nseamn, n cazul unei cresctorii cu 500 de capete, nseamn o producie zilnic de 450 de ou. Costurile de producie sunt foarte mici, deoarece prepelia consum foarte puin hran (25 grame / 24 ore). Alturi de furaj mai este necesar ca n alimentaie s se foloseasc i un complex polivitaminic buvabil, dar care este foarte accesibil. Alte cheltuieli mai sunt necesare pentru energia electric (un bec econom de 15 W). Toate cheltuielile de producie nu depesc deci 125.000 lei / zi pentru un efectiv de 500 de capete. Lund n considerare numai valorificarea celor 450 de oua, la un pre de 1.500 de lei per bucat, rezult venituri zilnice de 675.000 de lei i un profit zilnic net de circa 550.000 de lei. Alturi de ou un profit nsemnat se poate scoate i din valorificarea crnii de prepeli, carne ce se vinde la un pre destul de ridicat. CARACTERISTICI I AVANTAJE ALE CRESTERII PREPELITELOR Creterea prepelielor n mici ferme proprietate personala prezint urmtoarele caracteristici i avantaje: 1. Sunt necesare spaii reduse de cretere, prepeliele crescute n baterii de cuti permind o mare ncrctur pe metru ptrat (se recomand amenajarea unor cldiri existente). 2. Cheltuieli cu echiparea cresctoriei i cu procurarea materialului matc, sunt de asemenea relativ mici. 3. Carnea i oule de prepeli au caliti recunoscute, la un gust deosebit de apetisant, adugndu-se i recomandrile medicale de consumare a acestor produse. 4. Carnea de prepeli este solicitat la export, iar piaa mondial a acestui produs, este foarte favorabil. Sunt necesare totui unele msuri tehnico-organizatorice deosebite, pentru a ne feri de surprize. 1. Spatiile de cretere trebuie s fie bine climatizate, clduroase, prepeliele nesuportnd frigul i umezeala.

2. Furajele utilizate trebuie s fie de cea mai bun calitate, ca valoare nutritiv i ca salubritate. 3. Este preferabil organizarea creterii prepelielor n flux continuu (reproducie, incubaie, producie de carne i ou pentru consum, prelucrare produse) cu activitatea n tot cursul anului. ORGANIZAREA CRESCTORIEI Pot fi numeroase tipuri de cresctorii de prepelie, ns trei din acestea merita s fie discutate: a) Cresctorie mixt pentru ou i carne b) Cresctorie profilat pe producie de carne c) Cresctorie profilat pe producie de ou La rndul lor, cresctoriile pot avea un flux complet (reproducie, incubaie, producie (carne-oua): industrializare, desfacere), sau se pot limita numai la producia de carne sau ou de prepeli. Nici unul din aceste sisteme nu este contraindicat. A. Cresctorie mixt pentru ou i carne Organizat n flux continuu, deci cu activitate egal n tot timpul anului respectiv cresctoria, de dimensiuni medii, va avea urmtoarele faze: - Prini: - Tineret 0 6 sptmni cu 600 capete pe serie (nesexati) - Aduli 7 34 sptmni cu 800 femele i 264 masculi din care: 7 14 sptmni cu 200 femele i 66 masculi 15 21 sptmni cu 200 femele i 26 masculi 22 28 sptmni cu 200 femele i 66 masculi 29 34 sptmni cu 200 femele i 66 masculi - Staie de incubaie : - 1 incubator x 4ooo locuri oua - 1eclozionator x 2000 locuri oua - Cretere tineret - capacitate 10500 locuri pe serie (7 module x 1500 locuri) - Punct de tiere - pentru 625 prepelie pe sptmn B. Cresctorie profilat pe producia de carne. n funcie de posibilitile materiale i de spaiul disponibil, cresctoria pentru producia de carne poate fi prevzut cu secie de reproducie, staie de incubaie, respectiv cu punct de tiere. n cazul unui flux complet, organizarea cresctoriei se va face n urmtoarele seciuni: - Prini

- Tineret 0- 6 sptmni - Adulte 7-34 sptmni - Staie de incubaie - 1 incubator - 1 eclozionator (50 % din capacitatea incubatorului) - Cretere se pui carne (7 module) - Punct de tiere Fluxul tehnologic este identic cu cel al exploatrii mixte, cu singura deosebire c la vrsta de 6 sptmni toi puii sunt destinai sacrificrii. Dimensionarea cresctoriei se va face dup posibiliti, cu precizarea c de la fiecare femel adult se obin (n ciclu de ouat de 29 sptmni): 139 oua x 90 % incubabile x 72 % ecoziune, rezultat 90 pui de o zi. C. Cresctorie profilat pe producia de ou. Cea mai simpl cresctorie este cea gospodreasc compus dintr-o singura minibaterie de 30-50 de prepelie, care asigur necesarul de ou al unei familii formate din 3-5 membrii, n care consumul de oua de gin este nlocuit total cu ou de prepeli, recunoscute ca oule cele mai dietetice, comparativ cu alte specii de outoare (gina, raa, bibilica etc.) Un ou de gina de 62 grame poate fi nlocuit cu 5 oua de prepeli de cate 12,4 grame. Consumul anual maxim al unei persoane, de 300 ou de gin, poate fi deci satisfcut cu 1.500 oua de prepeli, iar o familie de 5 persoane are nevoie anual de circa 7500 oua de prepeli, adic de o medie zilnic de 20 22 ou. La un procent mediu de ouat de 60 % (foarte uor de realizat) este suficient o minibaterie de 30-35 prepelie outoare, care poate fi amplasat cu uurin pe balcon, n pod, sau ntr-o ni. Dac ns se are n vedere o cresctorie organizat cu ou disponibile pentru valorificare, se recomand dimensiuni de 500-10.000 prepelie cu producii anuale de 120.000 pn la 2,5 milioane ou i un consum zilnic de furaje de la 12 kg la 250 kg. Curba economic de ouat a unei prepelie este ntre vrsta de 6 i 36 sptmni. n funcie de valoarea biologic a prepelielor, de condiiile tehnologice i de calitatea furajelor administrate, prepeliele pot fi meninute n ouat un an i chiar mai mult, nivelul de ouat meninndu-se la valori de 50%. CRESTEREA TINERETULUI DE REPRODUCTIE Tineretul de reproducie poate fi crescut att la sol, ct i n baterii. Pentru ambele sisteme de cretere sunt necesare urmtoarele msuri: - splarea i dezinfectarea spaiilor de cretere i odihna acestora cel puin o sptmn nainte de populare; - meninerea puilor de o zi n ecluzionator pn la uscarea total a acestora. Nu trebuie s ne temem de nfometarea lor, pentru ca au n vitelus rezerva de hran pentru 24 de ore; - aternutul (de pe sol sau din cuca de demarare, daca este cazul) sa fie uscat, bun absorbant al umiditii, nu prea grosier, aezat n strat uniform; - sistemul de nclzire s fie pus n funciune din timp, pentru c la populare s asigure temperatura de 37-40 C; - la populare, se recomanda ca puii s fie lsai cca. 30 de minute n ntuneric, pentru odihna;

- n continuare, trebuie s fie asigurat mai nti apa, la o temperatura medie (temperatura prea sczut provoac indigestii, iar prea ridicat permite multiplicarea germenilor patogeni. n ap este preferabil s fie dizolvate vitamine i antibiotice, iar puii vor fi introdui la populare unul cate unul cu ciocul n ap, pentru o prima hidratare i pentru a repera locurile de adpare; - creterea tineretului se va face n doua faze; demarajul ( 10 zile iarna, 7 zile vara) i creterea propriu zis (pn la 5 sptmni, dup care se transfera n spaiile de adulte). EXPLOATAREA PREPELIELOR ADULTE PENTRU REPRODUCIE ntruct de la vrsta de cca. 40 zile prepelia ncepe s ou, transferul n bateria de adulte trebuie fcut la vrsta de cca. 5 sptmni (35 zile). Dimensiunile cutii pentru adulte pot merge de la capacitatea minim (o femel i un mascul n lucrrile de selecie, formul n care se obine maximum de producie), dou femele i un mascul, trei femele i un mascul i pn la 30 femele i 10 masculi. Cu ct ns colonia este mai mare, cu att fecunditatea i eclozionabilitatea sunt mai sczute. Densitatea n cuc trebuie s fie de 80 100 capete pe metru ptrat. Aadar, pentru o colonie de 40 cap, vom utiliza o cuc de cca. 1 mp. Pentru economisirea spaiilor, cutile se aeaz spate n spate, ntre rndurile de cuti amplasndu-se jgheaburile de adpare, detaabile, care se scot zilnic pentru splare i alimentare cu apa, iar n fa se gsesc jgheaburile de hrnire. Cutile sunt suprapuse pe 4 nivele. Plasa podea este nclinat dinspre fundul cutii ctre margine cu 3-4 cm pentru rostogolirea oulelor. Sub jgheabul de furajare, n peretele frontal, se las un spaiu de 2,7 cm, pentru rostogolirea oului spre sertarul de recoltare. Daca spaiul este mai mare, pe acolo pot evada prepeliele, daca este mai mic, nu pot iei oule. Temperatura corporala a prepeliei este de 40c 41c. La o temperatura ambientala sub 10c (iarna i peste 30c, prepelia sufer i i reduce producia de ou. Iarna, se va realiza o densitate mai mare la nivelele inferioare ale bateriei (unde este mai frig) iar vara se va scdea n general ncrctura pe mp, la toate nivelele. Furajarea prepelielor adulte de reproducie este deosebit de important. Un ou de prepeli cntrete circa 10 % din greutatea prepeliei adulte, fa de 5 6 % la gin, iar o prepeli poate produce i dou ou n 24 de ore, ntruct ovulaia se produce cu cca. 1 ora nainte de producerea unui ou, iar formarea unui ou dureaz 22 24 ore. Deci, intervalul dintre dou ou poate s fie la prepeli de 21 ore, pe cnd la gin nu poate fi mai mic de 24 ore. INCUBAIA Dup ce am obinut ou pentru incubat de o bun valoare incubatoare, cu o fertilitate de minim 90%, curate, cu coaja integr, trebuie s le conservam n cele mai bune condiii, pe perioada dinainte de introducere la incubat. Pstrarea oulor trebuie s fie fcuta ntr-o camer rcoroas, la o temperatura de 10 15 grade C, dar nu pentru mai mult de o sptmna. Pe timpul pstrrii oule trebuie s fie pe periodic ntoarse cu 180. Incubatoarele pentru ou de prepeli, pot avea de la 100 ou pn la cteva zeci de mii i pot fi de suprafa sau de volum. De regul, pentru incubarea oulor de prepeli se pot

utiliza incubatoarele pentru gin cu unele modificri, privind modul de aezare al oulor i cu corecturile de rigoare privind temperatura i umiditatea. ntoarcerea oulor pe tot timpul perioadei de dou sau trei ori n 24 de ore, este necesar pentru evitarea aderrii i lipirii glbenuului de coaj i moartea embrionului. Comparativ cu incubaia oulor de gin, se va asigura o umiditate sporit n incubatoare, prin recipiente cu ap dispuse pe partea inferioar incubatoarelor. La 14 zile de la introducerea de la incubat, oule se transport n ecluzionator. Aici, zilnic, oule se pulverizeaz cu ap cald, cu un atomizor, pentru evitarea deshidratrii exagerate a oulor. Ecloziunea se produce la 16 17 zile de la introducerea la incubaie a oulor. Spargerea (ciocnirea) oului se realizeaz n zona diametrului mare al oului (la 1/3 dinspre capul cu camera de aer). Cnd oule au un bun procent de fecunditate (90 %) se realizeaz un procent de 70 75 % eclozionalitate. Cnd se fac erori de selecie (consangvinitate) sau de incubaie, pot exista pn la 10 % pui cu malformaii . CRESCTORII DE CAS O cresctorie de cas se face din plcere i din spirit practic, iar numrul prepelielor crescute este de 10 15 capete. n afar de petrecerea n mod plcut a timpului liber, mica cresctorie acoper necesarul n ou al familiei respective, iar oule de prepeli sunt dietetice, recomandate medical pentru afeciunile cardiace, pentru poten sexual, etc. Un om trebuie s consume pe zi un ou de gin sau 4 5 ou de prepeli, sau ntr-un an cca. 1500 de ou de prepeli. ntruct o prepeli produce anual cca. 250 ou, nsemn c pentru fiecare membru al familiei trebuie s existe n permanen n producie 6 prepelie. Dac, de exemplu, familia este format din 4 persoane, atunci mrimea cresctoriei va fi de 24 de prepelie. ntruct pe un metru ptrat de cuc se pot caza 120 de prepelie adulte, nseamn c vom afecta fiecrei prepelie 80 cm ptrai, iar pentru 24 de prepelie 1920 cm ptrai, adic o cuc cu dimensiunile de 64 x 30 cm sau doua cuti suprapuse de 32 x 30 cm. Pentru o astfel de cuc nu este necesar o camer special, ci doar de o box existent n cas, un coridor, o verand, un balcon, un pod, cu condiia de a menine o temperatur relativ constant ntre 10 i 20 C, fr cureni i zgomote. De fapt, o astfel de cuc mobil cntrete maximum 12 Kg., inclusiv prepeliele, i poate fi mutat cu uurin dintr-un loc n altul, n funcie de anotimp i de spatiile disponibile din cas. Evitnd bineneles locurile frecventate de pisici O astfel de cuc confecionat n gospodria proprie sau procurat de la asociaia de cresctori, poate fi utilizat timp de cca. 10 ani, cu schimbarea anual a prepelielor. Este preferabil ca prepeliele s fie cumprate la vrsta de 30 -50 zile, adic cu 10 -15 zile nainte de nceperea ouatului. Cuca este prevzut cu jgheab de furajare i jgheab de adpare, amplasat n exteriorul cutii. Prepeliele pot consuma ntre 22 30 grame furaje pe zi, n funcie de nivelul de ouat, valoarea nutritiv a furajelor i modul de preparare al acestora. La o medie zilnic de 25 grame nseamn un necesar zilnic de 600 grame pe zi sau 18 Kg. pe lun, pentru cresctoria amintit pentru 24 de prepelie. Dar sunt produse pe lun 450 500 ou de prepeli, suficient pentru hrana familiei respective. Este preferabil angrenarea copiilor n ngrijirea prepelielor, pentru dezvoltarea respectului fa de munc, a sentimentului de iubire i ocrotire a animalelor. O astfel de

cresctorie asigur necesarul propriu al familiei n ou i carne de prepeli i n plus realizeaz i un excedent de ou pentru valorificare. Se apreciaz c o astfel de cresctorie poate avea ntre 100 500 prepelie i produce anual ntre 25 mii i 125 mii ou, din care 20-120 mii pentru vnzare. Se recomand s se nceap cu un numr mic de prepelie (cca. 100) i dezvoltarea cresctoriei se face treptat pe msura acumulrii experienei i asigurrii pieei de desfacere a oulor. Pentru 500 de prepelie sunt ns necesare cuti care nsumeaz o suprafa de 4 mp (500 x 80 cm). De aceea, spre a ctiga spaiu, cutile vor fi puse n baterie pe 4 nivele, caz n care spaiul de cretere rmne restrns (1 m2 x 4 nivele). Este deci necesar o cmru bine aerisit i iluminat, n care, alturi de bateria cu prepelie, s poate fi depozitate furajele (necesar zilnic cca. 13 Kg) i echipamentul de lucru aferent. Hranirea prepelitelor - ghid practic Nutritia este unul din cei mai importanti factori pentru mentinerea prepelitelor la un nivel normal de crestere si de productie de oua. Avand in vedere ca procesul de hranire al prepelitelor presupune aproximativ 60-70% din investitia curenta a unei ferme, este necesar de avut in vedere o proportie corecta a substantelor hranitoare. Sunt cateva metode prin care se poate face o hranire corecta a prepelitelor: un fel de terci uscat, pastile sau sub forma de furaj. In zonele calde se prefera terciul uscat. In Romania se practica hranirea cu furaje uscate, in diferite combinatii. Un proces de hranire obisnuit, folosit de crescatorii amatori poate consta dintr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum praf de peste, soia sau lapte praf. Pentru o crescatorie profesionista in care este necesar un proces de crestere mai rapid se va apela la diete cu un inalt grad de proteine. Indeosebi prepelitele japoneze care se maturizeaza la 5-6 saptamani raspund foarte bine la diete cu un grad inalt de proteine. Aceasta metoda de hranire intensiva duce la o devansare a perioadei in care prepelitele vor incepe sa oua. Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, dieta necesara se pastreaza, in afara calciului si a fosforului. Se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1.25% fosfor si 3.5% procent de calciu desi se poate ajunge si la un procent de 3.9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele mananca mai putin dar au oricum nevoie de calciu pentru oua. Este foarte important ca hrana sa fie proaspata si sa fie pastrata in conditii de igiena, uscate si racoroase, departe de animale domestice sau daunatori. Hrana tinuta mai mult de 8 saptamani se poate deteriora si isi pierde capacitatile hranitoare, practic este considerata stricata. Furajarea pepelitelor este deosebit de importanta. Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de ore. In aceasta situatie calitatea furajului utilizat la hranire este esentiala, de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor resultate. Este important de stiut ca nu toti crescatorii, din pacate, utilizeaza furaje adecvate si implicit nu toate ouale vandute intr-un mod sau altul pe piata sunt de cea mai buna calitate, aspect foarte important mai ales cand ouale sunt utilizate crude pentru cura. Pastrarea sanatatii populatiei de prepelite

Prevenirea imbolnavirii prepelitelor japoneze depinde de aplicarea continua si constiincioasa a principiilor fundamentale si a practicilor de carantina si curatenie. Managementul bun reduce riscul imbolnavirilor. Prima masura pentru prevenirea cu succes a acestor cazuri este dezinfectarea mediului in care va sta populatia de prepelite. Imediat cum ajung in acest loc, pasarile vor fi izolate de alte pasari de ferma si tinute sub observatie pe o periada de 2 saptamani. Se vor observa orice semn de imbolnavire si cand se observa o schimbare cat de mica in acest sens, se vor lua masuri imediate de diagnostic si se vor administra tratamente. A doua regula este de a separa matca (pasarile reproducatoare) de pasarile in crestere sau ouatoare. Masurile de asigurare a curateniei sunt cele mai eficiente metode de prevenirile a imbolnavirilor. Echipamente precum custi, jgheburi de hrana sau de apa, instrumente vo trebui curatate frecvent. Trebuie asigurata protectia spatiului in care stau prepelitele impotriva animalelor, insectelor care pot transmite microbi iar pasarile moarte trebuie eliminate imediat. Teortic, prepelitele japoneze, fiind inrudite cu pasarile de curte sunt predispuse acelorasi boli precum acestea. Totusi, prepelirele sunt mai rezistente si cu un management corect, mortalitata masiva datorata bolilor nu va fi o problema. Oul de prepelita(consum) Coninutul nutritiv(pentru 100 g): 158 cal, 74.6% ap, 13.1% proteine, 11.2% grsimi, 1.1% diverse; Minerale: 64 mg calciu, 226 mg fosfor, 3.65 mg fier, 13 mg magneziu, 132 mg potasiu, 141 mg sodiu, 1.47 mg zinc, bogat in sulf, seleniu s.a; Vitamine: A (10%), E (3%), B1 sau thiamin (8%), B2 sau riboflavin (46%), B6 (7%), B12 (26%), folate (16%), D3; Observaii: oul de prepeli conine de 5 ori mai mult fosfor, de 7.5 ori mai mult fier, de 6 ori mai mult vitamina B1, de 15 ori mai mult vitamina B2, de 7.5 ori mai multe microelemente (calciu, zinc, potasiu) decat rivalul su, oul de gin. Oul de prepeli este considerat "medicament" universal datorit calitii proteinei din albumen, a lecitinei care emulsioneaz grsimile (de aceea se spune c oul de prepeli nu conine colesterol) i a compozitiei sale. Are rol vitaminizant cu efecte terapeutice. Medicina modern naturist recomand curele cu ou de prepeli in tratarea mai multor afeciuni ale organismului. Astfel: cura de 120 ou pentru: ulcer gastric, hipertensiune arteriala, tulburari digestive; cura de 240 ou pentru: astm bronsic, arterioscleroz, TBC, anemie, scleroz coronarian, astenie nervoas, hepatite, hipercolesteromie, hiper tensiune, boli de rinichi, impoten sexual, revitalizarea organismului, ingrijirea tenului; In cazul curei, oule se consum crude, pe stomacul gol, dimineaa cu 30 de minute - 1 or inainte de micul dejun, conform unui program. Pentru copii, oule sparte pot fi amestecate cu produse naturale: miere, branz, lmaie. De asemenea in timpul curei trebuie s renunm la buturi alcoolice i alte vicii (cafea, fumat). Prepelitele japoneze Alimentele asigura energia de care organismul nostru are nevoie pentru intreprinderea diferitelor activitati (fizice, psihice). Alimentele sunt transformate printr-un ansablu de reactii chimice, care au loc mai nti la nivelul aparatului digestiv(digestie) si apoi la

nivelul celulelor (respiratia celulara) in substante chimice simple usor de asimilat si apoii utilizat de catre organism. Digestia este un proces chimic prin care alimentele sunt descompuse in substante nutritive. Principalele substante (factori) nutritive sunt: proteinele, lipidele si glucidele. Proportiile indicate in alimentatie intr-o zi sunt: 55% glucide, 30% lipide, 15% proteine. Info nutritiv la carnea de prepelita (100g): - calorii: 134 (561kJ) astfel 92.9 calorii, adica 389kJ, din proteine; 40.9 calorii din grasimi, 0.2 calorii din carbohidrati; - carbohidrati 0 g; - proteine si aminoacizi 21.8 g; - grasimi 4.5 g; - vitamine: A(57.0 IU), C (7.2 mg), Thiamin (0.3 mg), Riboflavin (0.3 mg), Niacin (8.2 mg), B6 (0.5 mg); - minerale: Calciu (13 mg), Fier (4.5 mg), Magneziu (25 mg), Fosfor (307 mg), Potasiu (237 mg), Sodiu (51 mg); F100 si F200 le poti lua de la IBNA Magura sau IBNA Tunari (prima este pe DN1 intre Otropeni si Balotesti iar a doua este in Tunari imediat dupa ce treci de centura Bucurestiului). Din cate stiu eu poti cumpara de acolo ce cantitate vrei tu. Ecocid dezinfectant Umiditatea trebuie sa fie in jur de 60% in primele 14 zile si in jur de 80%, chiar peste in ultimele zile (pentru a iesi mai usor din ou - se moaie coaja). pret pui/1 sapt. 4 ron - 2 sapt./5ron - 3 sapt/7 ron - 4 sapt./9 ron - 10 sapt./11 ron Acte: Buletin de anlize, Aviz sanitar de la medicul zonal si Certificat de producator de la Primarie. Uitati ce trebuie sa contina mancarea de prepelite outoare: -proteina 19.8% - celuloza bruta 3.95% - grasime bruta 4.3% - lizina 1.14% - retinina 0.85% - cenergic metabolizabila 2765 kcal/kg contine: porumb, grau, srot soia, srot floarea soarelui, carbonat de calciu, fosfat monocalcic, ulei vegetal, sare, aminoacizi, vitamine si saruri minerale. SAU: pe sac scrie:proteina bruta 19%,grasime bruta 3,17%,celulosa bruta 4%,cenusa bruta

9,50%,calciu 2,60%,fosfor 0,71%,sodiu 0,18%,metionina+ cestina 0,84%,umiditate 11%,vit A,D3,E,cupru,grau,porumb,sort soia,sort floarea soarelui,germeni de porumb,tarata de grau,sare,carbonat de calciu,fosfat monocalcic,bicarbonat de sodiu,meteonina,lizina,antioxidant,enzime inhibitor de fungi si e facuta de cargil nutritie animala Se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1.25% fosfor si 3.5% procent de calciu desi se poate ajunge si la un procent de 3.9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele mananca mai putin dar au oricum nevoie de calciu pentru oua. Cuc pentru 50 prepelie - 150 lei Cuca pentru prepelie are dimensiunile 90 x 50 x 25 cm cu podeaua interioar de 60 cm pentru colectarea oulor. Cuca este confecionat din plas special cu ochiuri de 50 x 9 mm pentru podeaua interioar i 50 x 30 mm pentru restul cutii. Acest model este prevzut cu dou podele, ntre care se introduc tvile pentru colectarea dejeciilor. Cutile de acest tip permit utilizarea n stive (turnuri) de pn la 5-6 buci prin poziionare direct unele peste celelalte, fr s necesite rastel de susinere individual. O cuc poate gzdui 45-50 prepelie i are toate dotrile necesare (hrnitoare, adptori, tvi pentru dejecii). Opional: cuca se poate livra cu sistem de adpare automatizat prin clapet, special pentru prepelie. Sistemul de adpare automatizat este special pentru prepelie, permite alimentarea cu ap a animalelor n condiii de igien i confort superioare, necesitnd timpi semnificativ redui de ngrijire a animalelor. Pre opiune: + 70 de lei, include nlocuirea adptorilor manuale cu dou adptori automate (montate), 2 metri de furtun i un T de distribuie pentru furtun. BENEFICIILE CRESTERII PREPELITELOR Cresterea prepelitelor japoneze pentru oua si carne este o afacere cu un potential de exceptie, lucru datorat faptului ca oul de prepelita este un medicament extraordinar, care poate vindeca o multitudine de afectiuni. O cura cu oua de prepelita rezolva probleme grave de sanatate, cum ar fi: afectiuni ale inimii, ale stomacului sau ale sistemului circulator, si asta fara nici un altfel de medicamente. In antichitate, chinezii tratau in mod curent astmul bronsic cu oua de prepelita, iar vechii egipteni tratau inca de acum 4000 de ani impotenta si sterilitatea. Doctor Jean Claude Truffier, medic generalist francez, face studii aprofundate asupra calitatilor terpeutice ale oului de prepelita, obtinand rezultate remarcabile in tratarea astmului bronsic, rinitei, conjunctivitei, tusei spastice, urticariei, etc. Dupa aceste remarcabile succese, numerosi medici, vor accepta acest tratament, extinzand utilizarea lui in tratarea altor afectiuni, cum ar fi: ulcer gastric si duodenal diabet zaharat hipertensiune arteriala boli ale ficatului si rinichilor impotenta sexuala Oul de prepelita este un \"medicament\" fara nici o contraindicatie si are marele avantaj ca

echilibreaza intregul organism, fiind o sursa naturala si foarte ieftina de vitamine esentiale. Care este misterul? Nimic mai simplu, daca pornim de la factorii ce determina aceste imbolnaviri: stres cotidian, alimentatie dezechilibrata, bogata in aditivi si ingrediente sintetice (amelioratori, conservanti, stabilizatori) precum si in produse de origine animala cu un continut ridicat de grasimi si colesterol, etc. Oul de prepelita este produsul de origine animala cu cel mai echilibrat continut proteic, vitamino - mineral si enzimatic capabil sa regleze toate aceste carente, readucand in parametrii normali orice organism uman. Comparativ cu oul de gaina, oul de prepelita are un continut de colesterol de numai 1,4% fata de 4%; grasimi de circa 3 ori mai putine; ca aport proteic galbenusul contine 23% fata de 16% - 17% la oul de gaina. La continutul de minerale si vitamine, comparatiile nu-si au rostul: de 6 ori mai multa vitamina B1; de 5 ori mai mult fosfor; de 5 ori mai mult fier; de 15 ori mai multa vitamina B2, precum si alte substante antialergice, ce fac ca oul de prepelita sa diminueze cantitatea unor anticorpi responsabili de aparitia reactiilor alergice. Toate acestea si multe altele fac din oul de prepelita singurul \"medicament\" care are numai \"indicatii\", la rubrica \"contraindicatii\" troneaza un mare \"ZERO\"! Carnea de prepelita este una dintre cele mai fine si apreciate in gastronomie, continutul scazut in grasimi si colesterol caracteristic facand din aceasta o alternativa dietetica si curativa pentru cei suferinzi (obezitate, colesterol marit, diabet, regim alimentar de curatare). In incheiere un lucru deosebit de important: daca sunt reflectate toate instructiunile privind igiena si se asigura conditiile de mediu optime, prepelita japoneza este singura pasare de productie care nu necesita vaccinari pe toata durata vietii, starea de sanatate fiind determinata prin examene de laborator asupra lotului de productie si a oualelor. Aceasta constituie un argument in plus pentru ca produsele prezentate sa fie consumate cu toata increderea. Imbunatatesc functionarea cordului Au un efect pozitiv in tratarea bolilor de rinichi si ficat Imbunatatesc digestia, regleaza aciditatea gastrica Improspateaza si imbunatatesc memoria Au un rol deosebit de important in cresterea si dezvoltarea copiilor Revitalizeaza organismul indiferent de varsta. INFORMATII GENERALE Prepelitele fac parte din familia Phasianoideea din ordinul Galiforme din clasa Aves, la fel ca si gainile, porumbeii si potarnichile. Specii si subspecii ale genului Couturnix sunt originare din toate continentele, mai putin din America. Unele dintre ele Coturnix coturnix sau prepelitele comune sunt pasari migratoare din Asia, Africa si Europa.Cateva subspecii sunt recunoscute, dar dintre ele, Coturnix coturnix coturnix (prepelita europeana) este cea mai cunoscuta dar si Coturnix japonica (prepelita japoneza). O anumita subspecie care a migrat intre Asia si Europa a fost domesticita pentru prima data in China, fiind crescute ca pasari de companie cantatoare. Prepelitele domesticite au fost aduse dinspre China spre Japonia de-a lungul podului Korean (conform lui Howes, 1964). Oricum, prepelitele au fost domesticite in Asia si nu in Orientul Mijlociu asa cum se spune. Desi prepelitele europene migrau inspre sud fiind prinse usor dupa calatoria extenuanta, scriereile biblice si egiptene nu contin date cu privire la cresterea lor in captivitate.

Primele consemnari cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japonia dateaza din secolul al doisprezecelea unde aceste pasari erau tinute ca pasari de casa pentru cantecul lor. Se spune ca un imparat japonez s-a vindecat de tuberculoza dupa ce a consumat carne de prepelita ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in Japonia pentru carne si oua in a doua parte a secolului al nouasprezecelea iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scara larga in a aceasta tara. Intre 1910 si 1941, populatia de prepelite a crescut vertiginos in Japonia, mai ales in zona Tokyo, Mishima, Nagoya, Gifu si in zona Toyohashi. Aceasta perioada a insemnat si expansiunea imperialismului japonez iar domesticirea prepelitelor s-a raspandit in China, Korea, Taiwan si Hong Kong si mai tarziu in Asia de Sud. Subspecia domesticita, Coturnix coturnix japonica, este numita \"japoneza\", dar este cunoscuta si sub alte nume: prepelita comuna, prepelita-faron, prepelita gri japoneza, prepelita migratoare japoneza. Denumirea corecta pentru Coturnix coturnix japonica este \"prepelilta japoneza\" sau \"coturnix\", dar nu \"prepelita coturnix\", pentru ca in limba latina, coturnix inseamna prepelita. HRANIREA PREPELITELOR Nutritia este unul din cei mai importanti factori pentru mentinerea prepelitelor la un nivel normal de crestere si de productie de oua. Avand in vedere ca procesul de hranire al prepelitelor presupune aproximativ 60-70% din investitia curenta a unei ferme, este necesar de avut in vedere o proportie corecta a substantelor hranitoare. Sunt cateva metode prin care se poate face o hranire corecta a prepelitelor: un fel de terci uscat, pastile sau sub forma de furaj. In zonele calde se prefera terciul uscat. In Romania se practica hranirea cu furaje uscate, in diferite combinatii. Un proces de hranire obisnuit, folosit de crescatorii amatori poate consta dintr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum praf de peste, soia sau lapte praf. Pentru o crescatorie profesionista in care este necesar un proces de crestere mai rapid se va apela la diete cu un inalt grad de proteine. Indeosebi prepelitele japoneze care se maturizeaza la 5-6 saptamani raspund foarte bine la diete cu un grad inalt de proteine. Aceasta metoda de hranire intensiva duce la o devansare a perioadei in care prepelitele vor incepe sa oua. Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, dieta necesara se pastreaza, in afara calciului si a fosforului. Se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1.25% fosfor si 3.5% procent de calciu desi se poate ajunge si la un procent de 3.9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele mananca mai putin dar au oricum nevoie de calciu pentru oua. Este foarte important ca hrana sa fie proaspata si sa fie pastrata in conditii de igiena, uscate si racoroase, departe de animale domestice sau daunatori. Hrana tinuta mai mult de 8 saptamani se poate deteriora si isi pierde capacitatile hranitoare, practic este considerata stricata. Furajarea pepelitelor este deosebit de importanta. Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de ore. In aceasta situatie calitatea furajului utilizat la hranire este esentiala, de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor resultate. Este important de stiut ca nu toti crescatorii, din pacate, utilizeaza furaje adecvate si implicit nu toate ouale vandute intr-un mod sau altul pe piata sunt de cea mai buna calitate,

aspect foarte important mai ales cand ouale sunt utilizate crude pentru cura. A fost demonstrat prin intermediul unui experiment ca administrarea unui premix 1% pe baza de microelemente chelatate, vitamine si zeoliti duce la realizarea unei productii de oua cu 7,54% mai mare decat in cazul cazul administrarii unui premix 1% pe baza de microelemente asigurate din saruri si oxizi, vitamine si suport din faina de porumb. In primul caz, s-a inregistrat si un consum specific cu 6,02% mai mic. Greutatea oualor si continutul de elemente minerale nu a fost influentat semnificativ in cela doua cazuri, chiar daca in primul caz nivelul de suplimentare cu microelement a fost cu 5 pana la 10 ori mai mic fata de cel de-al doilea caz. PASTRAREA SANATATII POPULATIEI Prevenirea imbolnavirii prepelitelor japoneze depinde de aplicarea continua si constiincioasa a principiilor fundamentale si a practicilor de carantina si curatenie. Managementul bun reduce riscul imbolnavirilor. Prima masura pentru prevenirea cu succes a acestor cazuri este dezinfectarea mediului in care va sta populatia de prepelite. Imediat cum ajung in acest loc, pasarile vor fi izolate de alte pasari de ferma si tinute sub observatie pe o periada de 2 saptamani. Se vor observa orice semn de imbolnavire si cand se observa o schimbare cat de mica in acest sens, se vor lua masuri imediate de diagnostic si se vor administra tratamente. A doua regula este de a separa matca (pasarile reproducatoare) de pasarile in crestere sau ouatoare. Masurile de asigurare a curateniei sunt cele mai eficiente metode de prevenirile a imbolnavirilor. Echipamente precum custi, jgheburi de hrana sau de apa, instrumente vor trebui curatate frecvent. Trebuie asigurata protectia spatiului in care stau prepelitele impotriva animalelor, insectelor care pot transmite microbi iar pasarile moarte trebuie eliminate imediat. Teortic, prepelitele japoneze, fiind inrudite cu pasarile de curte sunt predispuse acelorasi boli precum acestea. Totusi, prepelirele sunt mai rezistente si cu un management corect, mortalitata masiva datorata bolilor nu va fi o problema.

CURA CU OUA DE PREPELITA Sunt recomandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita: A. CURA DE 120 DE OUA - contra: hipertensiune arteriala, ulcer, tulburari digestive, conjunctivite, urticarii, tuse convulsiva, catalizarea procesului de dezvoltare a copiilor, cu tot ceea ce implica acest proces. B. CURA DE 240 DE OUA - contra: TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, anemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate; dizolva depunerile de colesterol si impiedica formarea altora, previne arterioscleroza, regenereaza sistemul nervos etc. Cum se deruleaza un asemenea tratament? Ouale se administreaza dimineata, in loc de cafea (la care trebuie sa renuntam in timpul tratamentului, pentru acel moment al zilei), inainte de micul dejun. Este recomandabil sa fie

inghitite crude si cu galbenusul intreg, fara sare, zahar sau substante aromate. Pentru ca e mic, se sparge intr-o lingura de supa, lasandu-l sa alunece de la baza limbii catre esofag. Persoanelor care nu suporta aceasta maniera se recomanda amestecul cu miere de albine sau pulpa de fructe. Micul dejun se va servi dupa aproximativ doua ore, acesta fiind alcatuit, de preferinta, din hrana rece. In cazul unor boli digestive sau al anemiilor severe, micul dejun se poate servi la o jumatate de ora dupa administrarea continutului oualor. In timpul tratamentului, consumul de alcool (bauturi alcoolice) reduce efectele terapeutice cu cel putin 50%.Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza - la adulti, iar la copii - dupa doua, trei luni. A1. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/adolescenti intre 11 si 15 ani: In primele patru zile - cate trei oua pe zi; Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi; In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou. A2. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani: Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi. B. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti: In primele doua zile - cate trei oua pe zi; In a treia zi - patru oua pe zi; Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi; In a 49-a zi - trei oua pe zi; In a 50-a zi - doua oua pe zi. De asemenea exista si alte scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta si - de ce nu de recomandarile medicului curant. Este foarte important sa se consume oua proaspete: a. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani: Se pot administra cate doua oua zilnic. b. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani: Se adminsitreaza cate trei oua zilnic. c. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani: Se pot administra cate trei oua zilnic. Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par slabite: Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor de matca (doua fiole), o lingurita de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se spala parul in fiecare seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din cinci in cinci milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se acopera cu un

prosop curat. Dimineata se spala, de preferinta cu ceai de musetel. Solutia ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la consumare.

In principiu, sistemele de intretinere a prepelitelor se aseamana intrutotul cu cele care se intalnesc si in cresterea intensiva a gainilor, pe asternut permanent sau in baterii. La fel ca la gaini, prin selectie si hibridare, s-au realizat pasari hibride de prepelita, specializate pentru productia de carne sau pentru productia oualor de consum ca aliment dar si ca medicament. De asemenea, tot ca la gaini, exista tehnologii diferite de crestere, reproducere si exploatare, pentru cele doua directii de productie si pentru fiecare sistem de intretinere. Dar inainte de a incepe prezentarea tehnologiilor de crestere si exploatare recomandate, cate ceva despre unele probleme orientative privind organizarea crescatoriei. - Stabilirea directiei de productie. Se face in functie de cerintele familiei sau ale beneficiarilor pentru un produs sau altul si de posibilitatile materiale. Astfel, mai simplu, se poate avea in vedere numai productia de oua (la care se adauga prepelitele reformate dupa terminarea sezonului de ouat) in care caz se cumpara puici de 34 saptamani sau, daca se organizeaza si sector de cresterea puilor, puicute de o zi. Daca se urmareste productia de carne a prepelitelor, se organizeaza sectorul de crestere, in 6-7 baterii sau compartimente, in care caz se cumpara pui de carne de ambele sexe, mereu in aceeasi zi, la interval de o saptamana, urmand sa se livreze in fiecare saptamana cate o serie de prepelite in varsta de 5-6 saptamani (35-42 zile). In sfarsit, daca se doreste sa se obtina si pui de o zi, pentru carne sau pentru oua, se va lucra in flux continuu, organizand un sector de reproductie (femele si masculi parinti, cumparati de la ferme de selectie) ale caror oua vor fi incubate in doua incubatoare si un eclozionator. Sistemele de intretinere. Se practica numai sisteme intensive: baterii de ouat si baterii de crestere (pentru tineret de inlocuire la 1-4 saptamani, iar pentru pui de carne la 1-5 (6) saptamani; pentru investitii mai reduse se poate folosi si cresterea la sol, pe asternut, dar numai in sectorul de crestere. Marimea fermei. Este determinata de necesarul familiei si de existenta beneficiarilor. Din acest punct de vedere crescatoriile de prepelite pot fi: - familiale (2-3 incaperi, de 10-16 m, cu pana la 60-65 pasari ouatoare (200-250 oua pe saptamana) sau, daca li se repartizeaza masculii necesari si ouale se clocesc, pana la 150160 pui de carne; - artizanale (4-5 incaperi, de 80-100 m), cu pana la 600 pasari ouatoare si cu productii saptamanale de pana la 3000 oua sau 2000 prepelite de carne; - industriale (5-7 incaperi, cu suprafata totala de 700-900 m) dotate cu incubatoare si abator, care asigura productii saptamanale de 30000 oua sau 20000 prepelite taiate.

Adapostul. Spatiile destinate adapostirii trebuie sa asigure suprafete de 1 m (pe asternut sau in fiecare etaj de baterie), pentru cate 120-250 pui (in functie de varsta) sau pentru cate 80-100 prepelite ouatoare. In ceea ce priveste conditiile (microclimatul) din adapost, prepelitele au nevoi mai mari de caldura, umiditate si lumina. Hranirea prepelitelor. Se face cu nutret combinat, mai bogat in proteine, atat pentru puii de carne cat si pentru pasarile ouatoare. De asemenea, pentru marirea puterilor tamaduitoare ale oului de prepelita trebuie sa se asigure, in hrana sau apa unor loturi de pasari, dupa caz, anumite vitamine si microelemente minerale. Reproductia prepelitelor. Se face in incubatoare, de suprafata sau de volum, special construite pentru aceasta specie sau cu sitele adaptate pentru marimea oualor. Pentru prepelite de carne sunt necesare seturi de cate 3 incubatoare de suprafata sau 2 incubatoare 1 eclozionator la incubatoare de volum, sau un incubator in incarcare pe serii, cu spatiu pentru ecloziune. Volumul de munca. Este neinsemnat in cresterea familiala (pentru o familie de 4 persoane sunt suficiente 25-30 prepelite, adapostite intr-o cusca de 60 x 30 cm; ele consuma zilnic 750 g nutret si produc 600 g dejectii, asigurand cate minimum 5 oua/zi de persoana. Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU