REFERAT: DREPTUL ADMINISTRATIV EUROPEAN IN GRECIA STUDENTA: CALOIANU ALEXANDRA PROFESOR COORDONATOR:MIHAELA CARAUSAN

CUPRINS: 1.Evolutia procesului de aderare la Uniunea Europeana 2.Puncte forte si puncte slabe in urma aderarii Greciei la Uniunea Europeana 3.Conceptul de administraie public 4. Structura administrativa 5. Baza constituional i legislativ a dreptului administrativ 6 . Aplicarea principiului legalitii n activitatea administrativa

1.Evolutia procesului de aderare la Uniunea Europeana Atitudinea Greciei fata de Uniunea Europeana a cunoscut de-a lungul timpului diferite grade de distantare,ceea ce a dovedit performante slabe ale Greciei pe plan politic si economic.De-a lungul timpului Grecia s-a vazut nevoita sa solicite ajutor vestic pentru pastrarea independentei sau integralitatii teritoriale.Pt.o mai stransa legatura a Greciei cu vestul Europei Guvernul statului a cerut asocierea la Comunitatea Europeana in iunie 1959,insa un acordde asociere s-a incheiat in iulie 1961 si intrat in vigoare in noiembrie 1962.Acest tratat obliga ambele parti sa acorde tratament egal produselor lor,sa-si armonizeze politicile agricole si sa actioneze in comun pe plan social si economic pt.a duce spre o posibila integrare a Geciei in viitor.Din punct de vedere economic Grecia nu parea o atractiva pentru Comunitatea Europeana,dar in ciuda pezicerilor nefavorabile in mai 1979 s-a semnat Tratatul de aderare,iar in ianuarie 1981 Grecia devine membru cu drepturi depline.De la intrarea sa in Comunitatea Europeana,pozitia economica a avut de suferit si din cauza recesiunilor economice ale altor state,ajungand la un moment dat sa reprezinte cea mai saraca tara a Comunitatii Europene insa pe parcursul anilor 90 situatia Greciei s-a mai redresat ajungand ca in 2003 sa se afle la conducerea Presedentiei Uniunii Europene.

2.Puncte forte si puncte slabe in urma aderarii Greciei la Uniunea Europeana S-au realizat schimbari esentiale n cursul celor douazeci si cinci de ani de la aderarea Greciei la UE si ca urmare a constatarii nevoii unui management mai performant al asistentei oferite prin Fondurile Structurale pentru administratia publica din Grecia. n ciuda problemelor persistente, experienta a demonstrat ca dupa 20 de ani, n Grecia exista: Capacitate tehnica si administrativa mbunatatita Mecanisme transparente de monitorizare si coordonare Institutii reformate.

Au fost identificate punctele slabe pe parcursul implementarii a trei generatii de interventii ale UE, adica, ineficienta structurala a organismelor publice, birocratia, lipsa personalului specializat precum si diferente de natura tehnologica. Unele dintre ele au fost abordate prin extinderea rolului sectorului privat, deconcentrarii procesului decizional si introducerii unui sistem sanatos de management financiar n cadrul programelor si proiectelor finantate de UE. Acest efort a fost sustinut si prin nfiintarea unor agentii guvernamentale care functionau pe baza unor reguli din sectorul privat si cu personal calificat, toate nfiintate cu scopul specific de a se asigura flexibilitate si eficacitate la reactia de raspuns. De asemenea, a fost introdusa o legislatie noua n domeniul lucrarilor publice, auditului si controlului cheltuielilor publice, ceea ce a dus la consolidarea unor metode 2

mbunatatite de management. Toate aceste interventii au avut un efect pozitiv n ntregul sector al administratiei publice din Grecia si au dus la mbunatatirea capacitatii tehnice si administrative, precum si la nfiintarea unui mecanism mai transparent de monitorizare si coordonare pentru organismele legate de FSC. Unitatea de Management al Organizatiei a fost nfiintata n anul 1996, ca urmare a unei decizii comune a Comisiei Europene si a Guvernului Greciei. Scopul sau principal a fost si nca este de a consolida capacitatea administrativa si de management a organisemelor de implementare a instrumentelor structurale. Aceasta unitate este un experiment singular n Grecia. In ciuda naturii sale legate de sectorul public, unitatea poate oferi servicii flexibile si de calitate comparabile cu cele ale sectorului privat. Totusi, misiunea sa nu este de a intra n concurenta cu acesta, ci de a complementa att sectorul public ct si pe cel privat.

3.Conceptul de administraie public Sistemul dreptului administrativ a fost influenat de dreptul francez, dar cu evoluii sinuoase datorit unei evoluii oscilante a dreptului constituional, consecin a situaiei istorice specifice acestei ri balcanice, ceea ce a influenat i stabilitatea tribunalelor supuse unor frecvente reorganizri i la neformarea unei jurisprudene administrative unitare n materie. Actuala Constitutie a Greciei a intrat in vigoare pe 11iunie 1975,urmand firul Constitutiei din 1952,care fusese reinstaurata in 1974,dupa caderea dictaturii militare.Acest lucru a permis Greciei sa se intoarca in randul democratiilor devenind o republica parlamentara.Principiul separatiei puterilor,isi gaseste utilitatea cea mai clara in statutul independent al tribunalelor.Parlamentul isi imparte puterea legislativa cu presedintele,iar guvernul imparte cu presedintele puterea executiva.Constitutia contine importante principii de drept administrative.In Grecia nu exista un statut care sa codifice dreptul administrativ.Diferite incercari de a introduce un statut pentru procedura administrativa au esuat cu mult timp in urma.Numai cateva domenii limitate de drept administrative general au fost intarite statuar.Astfel principile fundamentale ale dreptului administrative grecesc pot fi gasite in jurisprudenta Consiliului de Stat,care din 1929 este tribunalul administrativ suprem al Greciei.Formele recunoscute de actiune administrative sunt: -instrumentul administrativ care include instrumente si reglementari individuale si contractul public. Puterile discretionare ale administratiei au fost restrictionate de interzicerea deturnarii puterii,in timp ce consiliul de stat a recunoscut urmatoarele principii cu limite ale puterilor discretionare detinute de administratie:egalitate in fata legii,impartialitatea administratiei,regula ca administratia trebuie sa isi desfasoare activitatea cu buna-credinta si regula proportionalitatii.In relatia cu procedura administrativa,principalele principii care trebuie retinute sunt datoria de a oferi motive pentru decizii si regula ca fiecare parte afectata trebuie ascultata. 3

Reprezentarea Administratiei Centrale la Nivel Local Administratia statului are trei niveluri descentralizate: - Districtul: subprefectura, canton, eparhie; - Departametne (nomos); - Regiunea. Legaturile dintre ele sunt evidente si in procesul decisional. Acesta incepe la nivelul departamentului, regiunea particularizeaza continutul actelor analizate, asigura coordonarea lor si integrarea in politica de dezvoltare regionala. Conducerea este asigurata de secretarul general de regiune care este reprezentantul direct al guvernului la nivel regional pentru probleme de planificare si dezvoltare regionala. El este subordonat Ministerului Public cu care se consulta permanent si urmareste modul de executare a deciziilor administrative. Secretarul General de Regiune este seful Consiliului Regional responsabil pentru planificarea, coordonarea si dezvoltarea regionala. Membrii acestuia sunt prefectii, sefii departamentelor constituite, Seful Consiliului General (al doilea nivel al guvernului local) si reprezentantii uniunilor locale de la nivelul municipalitatilor, ale fiecarui department. Intre secretarul general al regiunii si prefectii din departamentele corespunzatoare nu exista relatii ierarhice, deoarece fiecare este sef la cate un nivel descentralizat al guvernului si are propria responsabilitate. La conducerea fiecarui department este Prefectul, considerat reprezentantul direct al Guvernului la cest nivel. El este numit sau demis in mod liber de catre Guvern si se subordoneaza Ministerului Public dar si altor ministere ale caror responsabilitati le exercita la acest nivel. Guvernul local Contine ca subunitati administrative locale demi si kinotites. Grecia se caracterizeaza printr-un grad inalt de divizare, prin urmare guvernul la nivel local reuneste 5921 municipalitati (361 demi si 5560 kinotites) din care 4724 au o populatie mai mica de 1000 de locuitori. Marele numar de municipalitati reprezinta intradevar o problema pentru autoritatile administrative din aceasta tara. Municipalitatile sunt administrate de Consiliile Municipale si de Primari (pentru demi) sau de un sef (pentru kinotites) alesi prin vot direct universal pentru o perioada de 4 ani. Cel care castiga trebuie sa obtina majoritatea voturilor (50+1). In municipalitatile cu mai mult de 50000 de locuitori, daca aceasta majoritate nu este obtinuta, se organizeaza alte alegeri o saptamana mai tarziu cu participarea primilor doi ramasi in cursa dupa primul tur de scrutin. Primarul este ales direct de catre cetateni. Consiliul Municipal al unui demi are 1142 membri si al unui kinotites intre 7-11 membri, in functie de populatia municipalitatii. Pentru buna desfasurare a activitatii la acest nivel se constituie comisiile municipale, care sunt responsabile pentru executarea deciziilor Consiliului Municipal in limitele prevazute de lege. Comisiile sunt constituite de vice-priamrul desemnat de Primar si alti 6 membri, in functie de marimea Consiliului Municipal. Responsabilitatile autoritatii locale sunt impartite in: - Exclusive: construirea si mentinearea retelelor de aprovizonare cu apa, a sistemelor de canalizare, a drumurilor, podurilor si serviciilor de curatenie etc.

Cooperative: promovare in domeniul economic, social, cultural, turistic, construirea de centre de sanatate, scoli, biblioteci, centre culturale etc.

Avocatul poporului si partidele reprezentative In Grecia nu exista o functie corespunzatoare acestei institutii.In ultimii anii s-a constituit un grup deinspectori pentru administratia publica,care are misiunea de a investiga deficentele manageriale si erorile aparute in cadrul sistemului.

4. Structura administrativa

Grecia este o republic parlamentar avnd n frunte un preedinte cu atribuii limitate. Guvernul este desemnat, prin votul de ncredere a legislativului carepoate demite prin moiunea de cenzur. Constituia distinge ntre administraia de stat condus la nivel central de minitrii de resort, iar la nivel regional de prefeci, avnd o competen general dublat de organele speciale ale ministerelor n teritoriu. Guvernarea local este exercitat de orae i municipaliti aflate sub regim de drept public care nu pot emite legi. Autoritile locale sunt supravegheate de stat care controleaz modul n care msurile locale sunt n acord cu legea.Mai exist i administraia autonom special, de regul structuri corporatiste, sub autoritatea dreptului public (colegiile de nvmnt superior) sau privat (nterprinderi publice).

5. Baza constituional i legislativ a dreptului administrativ Constituia Greciei din anul 1975 consacr principiul separrii puterilor n stat n care sens parlamentul i mparte puterea legislativ cu preedintele, iar puterea executiv este mprit ntre eful statului i guvern, acesta din urmavnd atribuii de legiferare extinse.Totui administraia public este circumscris legislaiei n vigoare n care sens puterile preedintelui sunt limitate ca i cele cu care sunt investite ministerele. Grecia nu are un statut care s codifice dreptul administrativ eund n ncercarea de a codifica procedura administrativ.Constituia formuleaz unele principii cum ar fi, de exemplu, dreptul la o audiere corect, regul recunoscut iniial de practica Consiliului de Stat.Totui, Consiliul de Stat, care este tribunalul administrativ suprem, a formulat, pr in jur i sp rudena sa, cele mai multe principii fundamentale ale dreptului administrativ. 5

Ca i n Frana, de unde este inspirat i practica judiciar a acestui organism, sunt recunoscute ca forme ale aciunii administrative reglementrile i actele individuale iar, pe de alt parte, contractele de drept public.Printre principiile de drept material i procedural administrativ merit reinute urmtoarele: egalitatea n faa legii, imparialitatea, buna credin; audierea prii afectate de o aciune administrativ i motivarea deciziei.

6 . Aplicarea principiului legalitii n activitatea administrativa Constituia caracterizeaz statul ca fiind constituional, motiv pentru care i administraia este condus de acelai principiu al legalitii care nseamnsubordonarea att fa de lege ct i fa de ordonanele executivului.Mai mult, nsui eful statului, preedintele, care este i ef al executivului, dispune numai de autoritatea conferit de Constituie i de legi.Totui activitatea administraiei greceti este guvernat nu numai de principiile exprese ale legilor ci, i de cele generale nescrise ale dreptului, rezultnd tacit din reglementri sau desprinse din ele. Procedura de atacare a deciziilor administrative este inspirat din legislaia francez, pentru cazurile de exces de putere constnd n nclcarea legii, lipsa de competen, vicii de form sau procedurale, abuz de autoritate, etc.

BIBLIOGRAFIE: Gabriela Stanciulescu,Armenia Androniceanu-Sisteme europene de administratie publica,Editura Uranus,2006 Ioan Alexandru-Drept Administrativ european.Editura Lumina Lex,Bucuresti,2005 Ioan Alexandru- DREPT Administrativ Comparat ed.a II-a, revazuta si adaugita. Editura Lumina Lex ,2003 http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/ABORDARI-SI-REZULTATEDIFERITE1311419423.php