INSTALATII DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE

A. GENERALITATI


Este cunoscut din electrotehnica ca intre tensiunea de la bornele unui receptor de curent
alternativ si curentul care trece prin receptor exista un defazaj, exprimat prin unghiul (fig. 1.1). daca
unghiul =0, curentul si tensiunea sunt in faza si receptoarele sunt rezistive. Daca unghiul >0 (s-a ales
sensul pozitiv, sensul trigonometric de parcurgere a unghiurilor de la fazorul sunt inductive. Daca unghiul
<0, curentul se afla naintea tensiunii si receptoarele sunt capacitive.
Prin factor de putere se intelege valoarea cosinusului unghiului (cos ).
Din triunghiul puterilor (fig.1.2), triunghi in care laturile sunt proporionale cu puterile: activa P,
reactiva Q si aparenta S, rezulta:

cos=
S
P


In funcie de puterea aparenta S se dimensioneaz instalaiile furnizorului de energie electrica
(centrale electrice si liniile de transport). Puterea activa P este puterea pe care receptoarele (sau
instalaiile) de energie electrica o transforma intr-o alta forma de putere utila: mecanica, luminoasa,
chimica si chiar electrica. Pentru o utilizare cat mai buna a instalaiilor de furnizare a energiei electrice
este bine cu raportul P/S sa fie cat mai aproape de unitate.
Pentru instalatiile de furnizare a energiei electrice situaia cea mai avantajoasa o reprezint
receptoarele rezistive, deoarece cos=1, deci P=S.




Receptoarele inductive au un factor de putere cos < 1. acestea sunt dezavantajoase pentru
instalaiile de alimentare cu energie electrica, deoarece absorb de la reea att putere activa P, cat si
putere reactiva Q de valoare:

Q = P tg ( din triunghiul puterilor)

Aceste instalaii trebuie dimensionate pentru o putere :

S=
2
P +
2
Q =
2 2 2
tg P P + =
cos
P


Receptoarele capacitive au de asemenea un factor de putere cos < 1 dar debiteaz in
instalaiile de alimentare putere reactiva Q, lucru la fel de dezavantajoase pentru acestea, deoarece
trebuie dimensionate la o putere S>P.
Pentru instalaiile de furnizare a energiei electrice este avantajos ca in consumatorii pe care ii
alimenteaz sa se gseasc att receptoarele inductive (care absorb puterea reactiva), cat si receptoare
capacitive (care debiteaz putere reactiva), astfel ca factorii de putere ai consumatorilor sa fie cat mai
apropiai de unitate.

B. EFECTUL FACTORULUI DE PUTERE SCAZUT IN INSTALATIILE ELECTRICE

Pentru a alimenta un receptor (consumator) trifazat de putere activa P si de factor de putere
cos , linia electrica trebuie sa transporte un curent electric I.

I=
cos 3U
P


Rezulta ca o data cu scderea factorului de putere creste curentul transportat de reea,
bineinteles in ipoteza aceleiai puteri active absorbite.
Creterea curentului are drept consecine:
- necesitatea mririi seciunii conductoarelor ce trebuie transportate de acest curent ;
- necesitatea supradimensionrii aparatajului de acionare (ntreruptoare, contactoare) si de
protecie (sigurane fuzibile, relee termice), parcurse de acest curent. Deci instalaiile in care factorul de
putere este sczut sunt neeconomice, costa scump.
De exemplu o instalaie care are o putere activa de 40 kW alimentata la tensiunea 3x380/220 V si
cu un factor de putere cos
1
= 0.95 absoarbe de la reea un curent:

I
1
=
1
cos 3 U
P
=
95 . 0 380 3
40000

=64A

O alta instalaie care absoarbe aceeai putere de la reea, dar cu un factor de putere mai mic (
cos
2
= 0.70), absoarbe un curent:

I
2
=
2
cos 3 U
P
=
70 . 0 380 3
40000

= 87 A

ceea ce nseamn cu 33.7% mai mult. Primul curent ar conduce la alegerea unei seciuni de aluminiu
AFY de 25 mm
2
, iar al doilea la o seciune din acelai material de 50 mm
2
. Se poate vedea uor influenta
pe care o are factorul de putere att asupra curentului absorbit cat si asupra seciunii conductelor.
Creterea curentului absorbit va influenta negativ si pierderea de putere din reelele de distribuie si
transport:

2
3rI = A = sau

2 2
2
cos U
rp
p = A

Datorita creterii pierderii de putere pe reelele electrice de distribuie ai de transport este necesar
ca agregatele din centralele electrice sa fie supradimensionate pentru a acoperi si acest consum
suplimentar.
Rezulta ca este important ca receptoarele si instalaiile electrice sa funcioneze cu un factor de
putere cat mai ridicat.


C MIJLOACE PENTRU AMELIORAREA FACTORULUI DE PUTERE

Acestea sunt:
- mijloace naturale pentru mrirea factorului de putere care cuprind totalitatea masurilor ce se pot
adopta fara instalaii speciale fara cheltuieli, sau cu cheltuieli foarte mic;
- mijloace artificiale pentru mrirea factorului de putere care cuprind instalaii special destinate
producerii energiei reactive de compensare.
- Mijloacele naturale pentru mrirea factorului de putere constau in:
- msurri organizatorice privind utilarea receptoarelor electrice inductive (motoare electrice
asincrone, instalaii in componenta crora un loc important il ocupa bobinajele electromagnetice,
cuptoarele cu inducie sau cu arc electric, instalaiile de sudare etc.). Acestea se refera la organizarea
procesului de productie, astfel nct aceste receptoare sa nu funcioneze in gol, sau timpul de funcionare
in gol sa fie redus la minimum. Receptoarele de felul acesta trebuie sa funcioneze tot timpul la parametrii
nominali sau cat mai aproape de acetia, pentru a avea un factor de putere cat mai ridicat. Atunci cnd
functioneaza subincarcate, factorul de putere scade si energia electrica este ru utilizata. Subincarcarea
se poate evita prin organizarea cat mai buna a procesului de producie, sau prin nlocuirea cu alte
motoare de putere mai mica. In acest ultim caz, se verifica daca motorul de putere mai mica se comporta
corespunztor la pornire (adic daca poate nvinge cuplul rezistent):
- nlocuirea motoarelor asincrone (in special cale de putere mare) cu motoare asincrone de
aceeai putere, deoarece acestea au un factor de putere cos = 1. aceasta msura se va preconiza
numai atunci cnd motorul sincron corespunde din punct de vedere tehnic procesului de producie;
- deconectarea transformatoarelor cnd acestea sunt ncrcate cu o sarcina sub 30% din sarcina
nominala. Sarcina rmasa este preluata de alte transformatoare de putere mica (30% din puterea
nominala a primelor), care se conecteaz anterior deconectrii transformatoarelor subincarcate;
- repararea corecta a motoarelor electrice, astfel ca acestea sa-si pstreze parametrii iniiali.
Dintre mijloacele artificiale pentru mrirea factorului de putere, cel mai mult se folosesc
condensatoarele statice sub forma de baterii de condensatoare. Bateriile de condensatoare au cteva
avantaje foarte importante:
au pierderi mici si constante in timp;
nu au mecanisme in micare si uzura este foarte mica;
se poate monta uor;
intretinerea este deosebit de simpla;
se fabrica intr-o gama de puteri deosebit de larga.
Dintre avantaje se pot enumera:
- imposibilitatea realizrii unui reglaj fin al factorului de putere. Reglajul se face numai in trepte, in
funcie de modul cum se conecteaz elementele bateriei.
- spaiul mare pe care il ocupa in special la puteri mari. Sunt necesare spatii special destinate
montrii bateriilor de condensatoare si dei se pot monta pe verticala, de multe ori (in special la
consumatorii industriali) bateriile de condensatoare ocupa suprafee importante din camera tabloului
electric.
Bateriile de condensatoare se aleg in urma unui calcul tehnico economic. Cheltuielile Z ce se
fac pentru bateriile de condensatoare (cheltuieli de investiii, de exploatare, de intretinere etc.) depun de
factorul de putere (cos ) pe care l realizeaz acestea.
Factorul de putere pana la care se face ameliorarea va fi cel corespunztor cheltuielilor minime Z
minim
.
Aceasta valoare se numete factor de putere optima din figura 1.3 se observa uor ca daca s-ar
mari factorul de putere pana la valoarea maxima cos = 1, cheltuielile Z ar creste, ceea ce nu este
raional din punct de vedere economic. De aceea, este greit sa se adopte o instalaie de ameliorare a
factorului de putere pentru cos = 1 fara ca anterior sa se execute calculul economic aa cum s-
a artat mai sus. Pentru instalaiile noi cu puterea mai mare de 50kW si care ar funciona cu un factor de
putere, astfel ca valoarea acestuia sa fie cos=0.93. aceasta valoare poarta numele de factor de putere
neutral.






D. CALCULUL CAPACITAII BATERIEI DE CONDENSATOARE



bateria de condensatoare se monteaz in paralel cu receptorul (sau instalaia) ce functioneaza cu
un factor de putere sczut. In figura 1.4 se arata acest mod de legare al condensatorului [ de capacitate
C si reactana capacitiva (X=
C e
1
)].
nainte de montarea condensatorului, receptorul inductiv absorbea de la reea curentul I
1
si
puterea reactiva Q
1
si funciona cu un factor de putere sczut cos
1
.






Dup montarea condensatorului de capacitate C, receptorul absoarbe de la reea o putere
reactiva:

Q
2
=Q
1
- AQ,


Unde AQ este puterea reactiva debitata de condensatorul C in reea. In aceasta situaie, receptorul va
funciona cu un factor de putere cos
2
> cos
1
(fig.1.5). Puterea activa absorbita de receptor nainte si
dup ameliorarea factorului de putere este aceeai (p). Rezulta:

Q
1
= p tg
1
si Q
2
= P tg
2


Puterea reactiva debitata de condensator in reea mai rezulta din relaia

Q=U
f
I
c
sin

Unde =90
0
, deoarece exprima defazajul dintre tensiunea de faza U
f
si curentul ce trece prin condensator
I
c

Deci:

P(tg
1
tg
2
)= U
f
I
c


Unde:
I
c
=
Xc
Uf
=
C
Uf
e
1
=e CU
f


Daca tensiunea la bornele receptorului si a condensatorului este U (adic tensiunea de linie),
capacitatea acestuia.

C=
2
2 1
) (
U
tg tg p
e



Se inlocuieste U cu 3 U rezulta:

C=
2
2 1
3
) (
U
tg tg P
e

=
3
C


Aceasta relaia ne arata ca valoarea capacitatii legate intre doua faze este de trei ori mai mica
dect capacitatii legate intre faza si nul in condiiile debutrii aceleai puteri reactive in reea.
La reelele trifazate, bateriile de condensatoare se pot lega fie in stea, fie in triunghi (fig.1.6).

In cazul cnd bateriile de condensatoare sunt legate in stea relaia devine:

P( tg
2
4 2 1
3 ) U C tg e =

Unde C
y
este capacitatea pe faza a bateriei. Rezulta:

C
y
=
2
2 1
3
) (
U
tg tg P
e

=
2
2 1
) (
U
tg tg P
e





daca bateriile sunt legate in triunghi relaia se va scrie:

P(tg
1
-tg
2
)=3eC
A
U
2


Unde C
A
este capacitatea pe faza a bateriei.
Rezulta:

C
A
=
2
2 1
3
) (
U
tg tg P
e



Comparnd cele doua relaii de mai sus, rezulta ca valoarea necesara a capacitatii bateriei, cnd
legarea se face in triunghi, este de trei ori mai mica dect in cazul legrii in stea, in condiiile in care se
debiteaz in reea aceeai putere reactiva:

C
A
=
3
Cy


E. LEGAREA BATERIILOR DE CONDENSATOARE


Bateriile de condensatoare, pentru ameliorarea factorului de putere se poate lega:
descentralizat
* la bornele fiecrui receptor de mica putere, ca in figura 1.4, daca acestea sunt in numr foarte
mare. Astfel se procedeaz pentru mrirea factorului de putere al lmpilor fluorescente. Condensatorul
este montat in corpul de iluminat si legat in paralel cu acesta la bornele de alimentare (fig.1.7). fara
condensator, circuitul lmpii fluorescente ar funciona cu un factor de putere cos
1
=0.55. pentru a aduce
circuitul acestei lmpi la un factor de putere cos
2
=0.95 este necesar un condensator de capacitate C.
Aceasta se poate calcula cu relaia 7.15 unde:
P=50W puterea circuitului lmpii fluorescente de 40 W (10W reprezint puterea balastului L
necesar funcionarii lmpii)
tg
1
=1.518 (din cos
1
=0.55 rezulta
1
=56.6
0
);
tg
2
=0.329 (din cos
2
=0.95 rezulta
2
=18.2
0
);
e=2 tF= 100trad/s (unde f=50Hz este frecventa reelei);
U
f
= 220V (tensiunea de faza a reelei de alimentare).
Rezulta:


C= uF F 9 . 3 10 9 . 3
220 100
) 329 . 0 158 . 1 ( 50
6
2
= =



t


* la bornele fiecrui receptor de mare putere (motor asincron, cuptor electrice ca in figura 1.6 a sau
b. De regula se alege sistemul de legare a bateriilor de condensatoare in triunghi; deoarece acestea au o
capacitate mai mica. Bateriile de condensatoare cnd sunt deconectate de la reea (se afla in gol), au o
tensiune la borne de 380 V (sau 220V la legarea in stea). Pentru a nltura pericolul de electrocutare,
dup scoaterea din funciune a receptorului se deschide contactorul C
2
cupland astfel bateriile de
condensatoare pe rezistentele electrice R, pana cnd acestea se descarc.





centralizat:
* la bornele tablourilor electrice (tablouri generale sau principale) atunci cnd adoptarea sistemelor
de legare artate mai sus este costisitoare. In principiu, legarea bateriilor de condensatoare la barele
tabloului se face ca in figura 7.8. cele trei baterii de condensatoare la barele tabloului se face ca in figura
1.8. cele trei baterii de condensatoare B1B3 se pot lega la barele tabloului electric prin nchiderea
contactoarelor C1C3 utiliznd butoanele b1b6, dup ce, anterior, intreruptorul automat a fost nchis.
Bateriile prin desfacerea contactoarelor C1C3, acestea se descarc pe grupul de rezistente R,
actionand contactoarele C4C6 cu butoanele b1b12;
moderat centralizat
* o parte din baterii se leag descentralizat, in paralel cu receptoarele electrice si altele se leag
centralizat, la barele tabloului general.



F. EXPLOATAREA INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIILOR DE AMELIORARE A
FACTORULUI DE PUTERE
nainte de montarea condensatoarelor, se verifica starea lor. Pentru aceasta se verifica ca
izolatoarele electrice sa fie intregi si etas fixate pe carcasa condensatorului. De asemenea, se verifica sa
nu existe scurgeri de ulei pe la ncheieturile carcasei si aceasta sa nu prezinte deformri.
Condensatoarele cu defecte nu se vor monta in cadrul bateriei. Dup montare se executa legturile
electrice intre bornele condensatoarelor pentru formarea bateriilor, apoi legturile intre baterii si in final
legturile de la acestea la barele tabloului electric (sau bornele receptorului). Aceste legturi se executa
in bare sau cabluri electrice.
nainte de darea in exploatare, se face o proba a bateriilor prin conectarea la reea de trei ori,
timp de cate cinci minute. Intre conectri se face o pauza de doua minute.
In timpul fiecrei conectri pot sa apra:
- scntei la bornele condensatoarelor. In acest caz se strng legturile electrice;
- scurtcircuit. In acest caz se refac legturile electrice sau, daca acestea sunt bune, se nltura
condensatorul strpuns, verificndu-se fiecare element in parte;
- zgomote in carcasele condensatoarelor. Condensatoarelor defecte se nlocuiesc.
Dup aceste probe de punere in funciune, bateriile de condensatoare se conecteaz la reea
timp de 24 de ore. In acest interval de timp se verifica periodic curentul pe fiecare faza si temperatura
mediului. Daca curenii nu sunt egali pe faze, prin msurri din aproape in aproape se depisteaz
elementele care produc dezechilibrul (acestea se nlocuiesc). Cnd temperatura mediului ajunge la 30
0
C
(in special vara), bateriile se deconecteaz de la reea.
In prima luna de funcionare se va efectua zilnic, da ctre personalul de exploatare, un control vizual
privind starea condensatoarelor. Elementele in care se aud zgomote si din care apar scurgeri de ulei
se nlocuiesc.
Toate interveniile la condensatoare se fac numai dup ce bateriile au fost scoase de sub
tensiune si descrcate.
Trimestrial, se executa o verificare generala in cadrul creia:
- se desfac legaturile electrice, se curata contactele cu peria de sarma pana la obinerea luciului
metalic, se refac legturile electrice strngndu-se cu atenie;
- se verifica daca aparatajul de acionare si protecie are legturile electrice bine strnse si nu
prezint deteriorri. Se verifica prin ncercri funcionarea circuitului de comanda.
In timpul exploatrii, bateriile de condensatoare nu se vor lsa in gol, ncrcate. Imediat dup
scoaterea din funciune, ele se leag pe rezistentele de ncrcare. Imediat dup scoaterea din funciune,
ele se leag pe rezistentele de descrcare. De cele mai multe ori, acestea sunt becuri electrice plasate
deasupra stelajului de susinere a bateriilor, sau in incinta ntreprinderii (pot face parte din iluminatul de
paza al acesteia).
Elementele de condensatoare defecte (din care curge uleiul, din care se aud zgomote la punerea
sub tensiune, care au izolatoarele defecte etc.) nu se repara in ntreprindere, ci in atelierele speciale ale
ntreprinderilor furnizoare de astfel de elemente.
G. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII


Principala norma de securitate a muncii care trebuie sa se tina seama in utilizarea bateriilor de
condensatoare se refera la deconectarea acestora imediat dup oprirea receptorului la care sunt legate si
conectarea pe rezistentele de descrcare. Acest lucru este obligatoriu, ntruct la bornele bateriilor de
descrcare. Acest lucru este obligatoriu, ntruct la bornele bateriilor de condensatoare tensiunea este de
380V sau 220V, in funcie de modul cum se realizeaz legtura acestora (in triunghi sau in stea).
Bateriile de condensatoare se monteaz pe stelaje metalice, special confecionate si ocupa un
loc aparte, ngrdit cu plasa de sarma, in apropierea receptorului sau tabloului electric la care sunt
conectate. In timpul funcionarii, accesul in spaiul destinat bateriile de condensatoare se face numai de
ctre personalul autorizat. La intrarea in zona, o data cu deschiderea uii de acces, automat bateriile de
condensatoare sunt deconectate de la reea si conectate pe rezistentele de descrcare. De cele mai
multe ori, ca rezistente de descrcare sunt folosite becurile incandescente, pentru a putea observa cu
usurinta ca acestea se afla in regimul de descarcare.