Sunteți pe pagina 1din 12

-

Staiunea Bile Felix Propuneri de mbuntire a promovrii -

BUCURETI, 2009 1

CUPRINS

1. Prezentarea staiunii Bile Felix3 1.1 Prezentare general 1.2 Istoric 1.3 Cadrul natural 1.3.1 Relieful 1.3.2 Flora i fauna 1.3.3 Clima 1.4 Cadrul socio-economic 2. Analiza potenialului turistic..5 2.1. Apele minerale 2.2. Indicaii terapeutice 2.3. Alte resurse turistice 2.4. Stadiul actual de valorificare 3. Propuneri de mbuntire a promovrii.9 Concluzii11 Bibliografie11 Anexe..12

Prezentarea staiunii Bile Felix


1.1.PREZENTARE GENERAL Staiunea BAILE FELIX este cea mai mare statiune cu funcionare permanent din Romnia. Aceasta se afla in partea de nord-vest a Romaniei, la doar la 8 km. de Municipiul Oradea, resedinta judetului Bihor (unul dintre cele mai semnificative centre economice, sociale si culturale a zonei); si la 22 km de punctul rutier de frontiera Bors. Este cea mai cunoscuta staiune balneara din Romania, cu renume si in afara granitelor. Descoperite din antichitate, izvoarele de apa geo-termala la temperaturi de 45 si 112 C, au proprietati curative certificate, fiind oligometalice, bicarbonate, calcice si sodice, iar namolurile au proprietati sapropelice (bogate in hidrosulfura de fier coloidala). Formate prin patrunderea apelor de suprafaa pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de metri si de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Felix si-au micsorat debitul natural in urma unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834. Bile Felix dispun de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai la cada, instalatii pentru aplicatii calde cu nmol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medical. Temperatura apelor termale este intre 20-49 grade. Datorita continutului ridicat de saruri minerale medicii internisti recomanda pacientilor tratamentele sau curele cu ape din bai. Baile Felix prin reteaua de hoteluri ofer 7000 de locuri de cazare, bazine de not, tranduri in aer liber sau acoperite si aer curat. Pentru timpul liber staiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sli de jocuri mecanice, terenuri de sport, cinematograf, discoteca, etc. Climatul cu ierni blnde i veri moderate, favorizeaz existenta unei paduri de foioase intinse, care da staiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o propice pentru relaxare si tratament, astfel nct ploaia sau frigul iernii nu reprezint o piedica pentru o baie cu apa termala in aer liber. Datorita climei blande in lacurile staiunii triesc nuferi subtropicali. Turitii dornici sa ajung in staiune pot alege din mai multe modaliti de acces, rutier, feroviar si aerian. Rutier - Baile Felix se afla langa drumul European E66 Oradea-Deva, la 8 km. de Oradea si 20 km de cea mai apropiata trecere de frontiera cu Ungaria Bors/Artand. Feroviar - Pentru a ajunge in Baile Felix pe cale feroviara, trebuie sa ajungeti pana in Oradea cu trenul. Din Oradea in Baile Felix se ajunge cu mijloace de transport in comun. Statia de Maxi Taxi si autobuse care circula spre Baile Felix se afla in Oradea, cartierul Nufarul, la capatul de linie al tramvaielor, la iesirea din oras spre Baile Felix. Mijloacele de transport in comun circula pe ruta Oradea - Sanmartin - Baile Felix si retur intr-un interval de 15 minute. Pentru mai multe informatii contactati: Agentia CFR Oradea, str. Republicii nr. 2, tel. 416.565, Statia CFR Oradea, str. Republicii nr. 114, tel. centrala: 414.970, Informatii CFR: 952 sau 414.970 (www.infofer.ro). Aerian - Aeroportul Oradea ofera atat curse interne cat si externe (via Timisoara). Cursele interne sunt Bucuresti-Oradea si retur, iar ca destinatii externe amintim curse din Oradea spre: Ancona, Florenta, Milano, Roma, Torino, Verona, Dusseldorf, Munchen, Stuttgart, Paris, Atena. n apropiere sunt situate aeroporturile internaionale Timisoara (180Km) si Budapesta (250 Km). 3

1.2.

ISTORIC

In 1221, apare cea mai veche mrturie a Bailor Felix intr-o Diploma a Vaticanului fiind menionate apele termale de langa Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Baile Oradiei. Efectul tmduitor al bilor termale i pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus Olahus, care le aduce un omagiu in 1536. Mai trziu, intre 1700 - 1721, Felix Heldres descoper i utilizeaz izvorul Felix, a crui denumire s-a generalizat cu timpul pentru toata staiunea. In 1731 se face prima analiza a apelor termale si ale proprietatii lor curative, unice, asa cum le cunoastem pana astazi. Prima atestare despre statiune dateaz din anul 1763 si conine notele unui medic privind construirea unui bazin pentru bai. n 1771, bazinul de lemn a fost transformat n bazin de piatra atandu-se si cabine de bi. Prima cladire a fost construita ntre 1766-1772. Statiunea incepe sa se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal in 1885. Simbolul statiunii, "nufarul termal" sau "floarea de lotus" (Nymphaea Lotus var. Termalis), a fost descoperit n anul 1789 de botanistul P. Kitaibel i denumit in 1908 de ctre J. Tuzson, care face asemnarea cu nufrul de Nil. In 1931, planta a fost declarata monument al naturii. La expoziia mondial din 1896, apelor din aceasta staiune li s-a acordat medalia de Aur si Diploma de onoare. 1.3. CADRUL NATURAL

1.3.1. Relieful Este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, desprii de depresiunile Beiu si VadBorod) spre vest (90 m n Cmpia joas a Criurilor). Predominana calcarului a favorizat apariia unui pitoresc relief carstic - platoul Padis (care te duce cu gndul la o lume ireala, presrat cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, pduri tcute, izbucuri misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaz cu cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen). Dealurile piemontane criene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica. 1.3.2. Flora i fauna Datorita prezentei in judetul Bihor a unei suprafete mari din Parcul Natural al Muntilor Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atraciile majore ale mediului natural din Bihor. Exist peste 1000 de specii rare de flora si fauna n judetul Bihor. Fauna rara este reprezentata de benatode; in Parcul Natural Apuseni au fost descoperite 5 specii noi pentru stiinta si 15 specii noi pentru fauna Romaniei. Pe langa toate acestea, fauna slbatic este bine reprezentata in padurile din zona de deal si munte a judeului: lupi, ursi, cerbi, cprioare etc. Nymphaea lotus L. var. (nufar termal) reprezinta unicul caz in care o specie de planta tropicala traieste spontan intr-o clima temperata in Rezervatia Naturala Paraul Peea" din statiunea Baile 1 Mai aflat la circa 3 km de Baile Felix. Nufarul alb poate fi vazut in statiunea balneoclimaterica Baile Felix fiind unul din frumusetile zonei. Pe langa nuferi, care au fost adusi din Baile 1 Mai, in lacurile artificiale termale din Baile felix se gasesc cateva specii de Lotusi. Aceste specii de lotusi au fost aclimatizati, fiind adusi din India si Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia si Africa - Aeibornia crasepis. In lacurile artificiale din staiune, pe lng plantele prezentate mai sus se gsesc si numeroase specii de peti avnd mrimi si culori diferite. 1.3.3. Clima 4

Staiunea are o clima temperat-continentala, cu influente oceanice provenind din vest, temperatura medie anuala este de 10,6C (iulie- in jur de 21C; ianuarie in jur de -2C). Temperatura (de la 10,5C in campii si de 2-4C pe munti) si precipitaiile (de la 700 mm in cmpie la 1400 mm pe cele mai inalte culmi), oscileaz in funcie de unitile de relief. Vnturile bat din direcia nord-vest, sud-vest si sud. Bioclimatul este sedativ, cu ierni dulci i veri fr clduri excesive. Vnturi uoare din N i NE, precipitaii relativ reduse (650 mm anual). 1.4. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Judeul Bihor are o suprafaa de 7.544 km2; de asemenea are 624.972 locuitori, ocupa locul 6 n funcie de suprafaa i locul 13 dup numrul locuitorilor, ntre cele 41 judee ale Romniei. O treime din locuitorii judeului locuiesc n Municipiul Oradea - Reedina Bihorului. Din punct de vedere administrativ, judeul Bihor are o reea densa de aezri, cuprinznd zece orae, din care patru municipii (Oradea fiind resedinta de judet), cu 21 de localiti componente, 90 de comune, din care trei suburbane si 435 de sate. Cel mai important centru economic si social-cultural al judeului si unul dintre marile orae ale tarii este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte orase, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beius, Alesd, Stei, Vascau, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare. Baile Felix si Baile 1 Mai sunt doua staiuni ce mbina posibilitile de distracie cu cele de tratament, fiind renumite pentru apele geotermale, ce au efecte benefice in diverse afeciuni.

2. 2.1. APELE MINERALE

Analiza potenialului turistic

Staiunea este bogat in izvoare de ape minerale termale (20-48C), oligotermale, radioactive, coninnd sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului. Zcmintele de turba si mlul terapeutic ce se gasecs n lunca rurilor Peta si Hidisel, fac posibil si terapia cu nmol. n aceste zcminte, nmolul are un grad avansat de humificare si este hidratat la limita. 2.2. INDICAII TERAPEUTICE Efectele benefice ale apelor termale din staiuea Baile Felix sunt folosite pentru urmtoarele afeciuni: - Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta) - Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza) - Afectiuni reumatismale abarticulare - Afectiuni post-traumatice - Afectiuni neurologice periferice - Afectiuni neurologice centrale - Afectiuni ginecologice - Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).

Tipuri de proceduri: 5

- Kinetoterapie - Bai calde cu ape minerale n cazi si bazine - Electroterapie - Hidroterapie - Aerohelioterapie n bazine deschise cu apa termala - Aerosoli - Gimnastica medicala - Bai de lumina - Sauna - Cosmetica. Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite afeciuni pot fi duntoare si contraindicate pentru alte afeciuni. Aceste afeciuni sunt: - Boli infecto-contagioase - Boli venerice - Tumori maligne - Hemoragii - Boli psihice 2.3. ALTE RESURSE TURISTICE Lacul cu nuferi din Bile 1 Mai, rezervaie natural care ocrotete 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis (varietate unic n Europa, relicv a erei teriare), petele Roioara lui Racovi (specie endemic, denumit dup naturalistul romn Emil Racovi) i melcul Melanopsis Parreyssi (supravieuitor al erei glaciare). Capela de la Haieu, o impresionant biseric-sal de sorginte medieval (sec. XIV), n care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene i gotice (restaurat n anul 1977); Cladirea Sanifarm, o fost mnstire aparintoare ordinului clugresc Sf. Vinceniu, frumoas cldire de arhitectur baroc, construit n sec. al XVIII-lea. Obiective turistice - trandul cu valuri din Bile 1 Mai (cel mai vechi din Romnia- aprox. 107 ani). - trandul cu ap termal Apolo (1900). - Lacul cu nuferi din Bile 1 Mai, rezervaie natural care ocrotete 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis (varietate unic n Europa, relicv a erei teriare), petele Roioara lui Racovi (specie endemic, denumit dup naturalistul romn Emil Racovi) i melcul Melanopsis Parreyssi (supravieuitor al erei glaciare). - Fenomenul carstic de pe Dealul omleului, Avenul de la Betfia sau Avenul Hudra Bradii (impropriu numit de localnici Craterul de la Betfia). Acesta are o adncime de 86 de metri, puul su avnd o cdere aproape vertical de 54 metri). - trandul Venus din Bile 1 Mai. - Rezervaia de nuferi din Bile Felix - Cei interesai de cultura i civilizaia local pot vizita urmtoarele obiective: - Capela de la Haieu, o impresionant biseric-sal de sorginte medieval (sec. XIV), n care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene i gotice (restaurat n anul 1977); - Cldirea Sanifarm, o fost mnstire aparintoare ordinului clugresc Sf. Vinceniu, frumoas cldire de arhitectur baroc, construit n sec. al XVIII-lea. - Biserica ortodox din Rontu (sec. XV) - Biserica unit (greco-catolic) din Haieu (1906); - Bisericile din lemn ortodox i unit din Bile Felix. 6

- Oraul Oradea (parcul 1 Decembrie sau 23 August; Biserica cu lun, etc., Cetatea Oradei, etc.) - Budapesta i alte orae strine din rile nvecinate. 2.4. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE Locuri oferite turitilor, pe regiuni de dezvoltare, judee si tipuri de structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic. Structura de primire turistica cu funciuni de Cazare turistic, pe regiune de dezvoltare si judee, la 31 iulie 2006: Bihor: Total numr de uniti de cazare: 86 Hoteluri i moteluri: 34 Hanuri turistice:1 Cabane turistice: 5 Campinguri i uniti tip csu: 8 Vile turistice i Bungalouri: 20 Tabere de elevi i precolari: 6 Pensiuni turistice urbane: 6 Pensiuni turistice rurale: 5 Hoteluri: 1 2003 (jud Bihor) Total : 7983 Hoteluri: 7268 Moteluri: 192 Vile turistice: 282 Cabane turistice: 14 Pensiuni urbane: 90 Pensiuni agro-turistice: 10 Tabere de elevi si precolari: 180 Sursa: Anuarul turistic al Romniei In 2003 numrul total al locurilor de cazare a judeului Bihor era de 7983, iar in anul 2004 se observa o cretere a acestora pana la 8001 datorita creterii numrului de turiti care vizitau zona. In ceea ce privete numrul de locuri de cazare disponibile in hoteluri, in anul 2003 erau 7268 iar in 2004 se observa o cretere de pana la 7478. Tot in acest an apar hostelurile cu 40 de locuri de cazare si se diminueaza locurile in vilele turistice si in pensiunile urbane. In 2005 totalul locurilor de cazare scade pan la 7200 micsorandu-se locurile de cazare din hoteluri si marindu-se locurile de cazare din pensiunile urbane si cele rurale. Acest fapt s-a datorat reorientarii turistilor inspre linistea oferita de zonele rurale n detrimentul luxului oferit de hoteluri. 2004(jud Bihor) Total : 8001 Hoteluri: 7478 Hosteluri: 40 Moteluri: 173 Vile turistice: 239 Cabane turistice: 14 Pensiuni urbane: 40 Pensiuni rurale: 7 Pensiuni agro-turistice: 10 2005(jud Bihor) Total: 7200 Hoteluri: 6657 Hosteluri: 40 Moteluri: 173 Vile turistice: 223 Cabane turistice: 14 Pensiuni urbane: 76 Pensiuni rurale: 17

Numr sosiri Sosiri ale turitilor in structurile de primire turistica cu funciuni de cazare turistica, pe regiuni de dezvoltare, judee si tipuri de structuri de primire turistica (mii turiti): 7

Total Nr. Turiti romani Nr. Turiti strini 6771 Sursa: Anuarul turistic al Romniei

2004 45283 38510

2005 45122 38290 6832

2006 38960 34510 5450

Analiznd tabelul de mai sus se poate observa o scdere continu a numrului total de turiti din 2004 pana in 2006 de la 45283 pana la 38960. In cadrul numrului de turiti se observa o cretere a acestora din anul 2004 in anul 2005 cu. 61 turiti, dar se continua cu o scdere a acestora in anul 2006. Numr nnoptri nnoptri ale turitilor in structurile de primire turistica cu funciuni de cazare turistica, pe regiuni de dezvoltare, judee si tipuri de structuri de primire turistica (mii turiti): 2004 Total 235269 Nr. Turiti romni 218646 Nr. Turiti strini 16623 Sursa: Anuarul turistic al Romniei 2005 227242 209812 17430 2006 185220 172498 12722

Se observa o scdere a numrului total de turiti din 2004 pana in 2006 cu 50059 turiti. De altfel exista o discrepanta intre numrul de nnoptri a turitilor romani si cei strini. Din 2004 in 2005 numrul turitilor strini creste dar din 2005 in 2006 respectiv 2007 observm o scdere brusca. Prin reeaua de hoteluri, Baile Felix ofer 7000 de locuri de cazare, precum si bazine de not, tranduri in aer liber sau acoperite si aer curat.

Capacitatea si activitatea de cazare turistic, 2006 Sursa: Anuarul turistic al Romniei

3.

Propuneri de mbuntire a promovrii


8

Pentru a avea un potenial turistic mai ridicat, Bile Felix ar trebui s dispun de un buget de marketing, pentru a-i crea propriul brand, la fel cum i Romnia are acum un brand de ar. Am sugera ca moto-ul s fie: Ambian, linite, sntate, via, deoarece se potrivete oamenilor de toate vrstele. De asemenea propunem promovarea brandului nou creat prin intermediul targurilor internationale de turism astfel facand cunoscuta statiunea potentialilor turisti, interesai de proprietatile curative ale apelor termale din zona. Avnd n vedere c staiunea are deja un site bine pus la punct, dup o analiz mai atent, acesta ar trebui modernizat atat in ceea ce priveste designul cat si in ceea ce priveste limbile in care este disponibil. n primul rnd ar trebui s fie disponibil n mai multe limbi i anume: - Engleza (deoarece este o limb vorbit la nivel internaional) - Francez (deoarece este bine cunoscut la nivel internaional) - German, maghiar, italian, ucrainean, srb i rus, deoarece sunt ri apropiate de Romnia, unele chiar la grani. i deoarece unele fac parte din Uniunea European, este foarte uor pentru turiti de a trece grania, folosindu-se doar de paaport. i deci este i mai ieftin i mai comod. n al doilea rnd, ar trebui insistat pe o anumit culoare in cadrul site-ului i pe mai multe recomandri de hoteluri/pensiuni, n sensul indrumarii potentialilor clienti. De exemplu, am putea avea hotelul Padi de 2 stele i hotelul Vital de 3 stele pentru tineri. Hotelul Ami de 3 stele i pensiunea Cory de 2 stele pentru vrstnici .a.m.d. De asemenea, pe site nu apar integral toate serviciile. Se merge pe ideea c fiecare hotel/pensiune ii promoveaz propriile servicii, ns nu se face un tabel al lor, pentru a se vedea c nu exist numai ape cu proprieti extraordinare, ci exist i medici buni de toate specializrile, maseori renumii, precum i mncare specific, ce ar putea fi un alt punct de atracie. n Bile Felix se mai merge i pe ideea c Romnii sunt atrai de tot ce este strin, de la produse, la a vizita o ar strin. Tot pe site ar putea s se specifice faptul c se organizeaz des excursii n strintate, de exemplu n Budapesta sau n Viena. Acesta ar fi un punct n plus pentru turismul intern. Pentru a intra n sfera ideilor inovative, exist i un blog al staiunii: http://bailefelixspa.blogspot.com/ , unde sunt promovate serviciile unitilor turistice din zon. O idee ar fi s se organizeze un concurs printre bloggerii din toat ara i s se ofere 15 locuri timp de o sptmn n care ctigtorii pltesc doar 25% din cazare i mas. Astfel s-ar crea o ntreag reea i s-ar face cunoscut staiunea mult mai repede. Promovarea Staiunii Bile Felix se realizeaz att prin metode clasice, ct i prin metode moderne, inovatoare. Ca metode clasice de promovare, sunt folosite n momentul prezent: un site cu date exacte legate de staiune, proprietile apelor, cazare, obiective turistice. Ar putea fi folosite i urmtoarele: publicitatea prin intermediul ageniilor de turism din ar, prin panouri publicitare cu imaginea staiunii plasate n centrul marilor orae ale Romniei, prin mprirea de pliante i prin reclamele din ziare. Ca metode moderne se recomand promovarea prin diverse siteuri de turism a unui filmulet de prezentare a staiunii, sau organizarea unui concurs pentru bloggerii mai renumii din ar, sau a unui meeting al acestora la Bile Felix, unde vor beneficia de reduceri substaniale. De asemenea se pot crea sli speciale pentru conferine internaionale, sau naionale. De asemenea, o metod bun att pentru promovarea intern, ct i extern staiunii ar fi existena unui festival ce se ine o dat pe an, unde localnicii i pot vinde produsele tradiionale, iar 9

pe turiti i-ar ncnta atmosfera. Considerm c cel mai indicat ar fi s se realizeze un festival al langoului, deoarece este o mncare specific zonei i se gsete i n mai multe sortimente. De asemenea, perioada indicat ar fi la sfritul lui septembrie, deoarece atunci este sfritul sezonului de var i este mai rcoare afar, iar turitii se pot relaxa n voie, staiunea nefiind aa de aglomerat. Ca metode de promovare n interiorul staiunii, i nu numai a fiecrui hotel n parte, pe lng panoul mare cu harta zonei ce se gsete n mai multe locuri ale staiunii, s-ar putea realiza alte panouri cu serviciile auxiliare ce se ntlnesc n toat staiunea. De exemplu anunul cu serviciul de masaj al unui maseor particular ce are sediul n hotelul X va putea fi vizualizat nu numai la recepia hotelului respectiv, ci i ntr-un loc special pentru aceste anunuri. Aceste servicii ar putea fi grupate pe categorii. De exemplu un panou cu serviciile de ape curative de la toate hotelurile, altul cu toi maseorii din staiune, altul cu toate cabinetele medicale samd.

Concluzii Site-ul staiunii trebuie mbuntit; Ar trebui s existe un brand al staiunii; 10

Ar trebui s se realizeze i promovare intern i internaional (n rile situate la grani), nu numai extern; Ar trebui ca serviciile s fie promovate n funcie de publicul (publicurile) int; Ar trebui modernizate hotelurile astfel incat acestea sa aibe in dotare cel putin o sala de conferinta; Ar trebui realizat o srbtoare anual a staiunii; Ar trebui promovate mai mult anumite servicii disponibile (excursii n strintate, masaj, cabinete medicale, ape termale samd); Mncarea specific ar trebui folosita ca punct de atracie; Ar trebui promovat i oraul Oradea mpreun cu staiunea.

Bibliografie Hotelul economie i management, Nicolae Lupu, Editura All Beck, 2005 Anuarul statistic turistic al Romniei http://www.scritube.com/geografie/turism/STATIUNEA-BALNEARA-BAILEFELIX432124920.php http://www.bailefelix.net/pensiuni.php

Anexe (1) PREMISE PRIVIND DEZVOLTAREATURISMULUI, STRATEGIA DE DEZVOLTARE Turismul curativ este legat in principal de turismul termal si zonele inalte cu ionizare si ape minerale. Locurile cele mai atractive sunt acelea care, pe langa serviciul de baza, sunt completate cu 11

servicii conexe cum ar fi: tratament, sauna, strand, terenuri de sport, fitness, wellness; formnd in esenta un complex care sa satisfaca nevoile intregii familii, de la vindecare, prevenie pana la distracie. In acest domeniu, judetul Bihor este puternic concurat de Polonia, Ungaria si Slovacia. Grupul int 1.Valoarea terapeutica si specificitatea curei face ca principalul grup-tinta al turismului curativ din Bihor sa fie Europenii Occidentali, de peste 50 de ani din Germania, Israel, Ungaria, Italia, Austria, SUA, Franta si tarile scandinave, Cehia, Ucraina si foste tari iugoslave. Pentru imbunatatirea succesului legat de acest grup tinta trebuie alocate resurse pentru alcatuirea de programe complementare, o crestere a nivelului de cunoastere a limbilor straine(germana, engleza) de catre personalul specializat. 2. Un alt grup tinta este acela al turistilor din fostele tari socialiste. Numarul acestora a scazut dupa 1990, datorita problemelor economice. Se impune un marketing mai eficient, sustinut cu materiale de promovare de calitate, redactate in limbile nationale, pentru a creste interesul acestei categorii, in special pentru capacitatile din marile hoteluri. 3. Turistii din tara reprezinta cei mai importanti clienti in acest moment. Multi din acestia vin prin sistemul biletelor de odihna. In categoria acestora se gasesc si pensionarii, acestia nefiind turisti care sa aduca venituri, ei cheltuind putin. 4. Grupul int al turitilor locali este de luat in seama chiar daca acetia apeleaz mai rar la cazare. S-a costatat o scdere a numrului localnicilor care vin la tratament, acest lucru datorndu-se si slabei preocupri pentru atragerea lor. Politica de dezvoltare locala trebuie sa aiba in vedere ca o scdere a turismului local, cu accent pe cel social si de tineret, are consecinte nefavorabile importante. O analiza a ofertei judeului Bihor ne arata ca acesta dispune de o mare diversitate de atractii dar ca numai o mica parte este pregtita pentru dezvoltarea turistic. O mare parte din aceste atractii sunt de interes local si regional, iar cele care sunt de interes internaional sunt insuficient promovate sau nu sunt suficient de dezvoltate. Ca o abordare se poate constata ca dezvoltarea turistica pe termen scurt a judetului ar trebui sa se bazeze in mare pe turismul intern cu accent pe crearea de puncte de atractie noi pe langa cele existente. Un element important il reprezinta completarea programului turistilor atrasi de Baile Felix cu vizite la alte obiective din judet.Acest lucru poate fi posibil, prin realizarea unor colaborari, a unor produse comune care sa cuprinda mai multe puncte de atractie si care sa creasca interesul pentru a veni in zona si totodata sa atenueze oarecum disconfortul unei singure atractii. Avnd n vedere concurenta de pe piaa mondial, este oportuna orientarea dezvoltarii turistice pe puncte de atracie complexe, de importanta internationala, deoarece cererea interna va fi nc limitata datorita nivelului social. O problema importanta o reprezint gradul de accesibilitate a numeroase obiective turistice. mbuntirea condiiilor de transport si accesibilitate pot determina dezvoltarea unor produse turistice care sa genereze o cretere importanta a cererii pentru turismul intern. Creterea aportului turismului in dezvoltarea judetului impune o dezvoltare corelata si echilibrata a condiiilor generale cu serviciile ce alcatuiesc produsul turistic( cazare, restaurante, divertisment, alimentaie publica, informaii turistice, promovarea atraciilor), a nivelului acestor servicii si a altor elemente ce alctuiesc produsul turistic.

12