Sunteți pe pagina 1din 18

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

G E O G R A F I A Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012 Chişinău, 2011

I. Cadrul conceptual

1.1 Nota de prezentare.

Programa este un document reglator şi normativ, menit să contribuie la desfăşurarea corectă şi eficientă a examenului de bacalaureat şi să stabilească nivelul de realizare a demersului educaţional la Geografie de către candidaţi la sfârşitul treptei liceale.

Programa este destinată elevilor şi profesorilor de geografie drept suport informativ despre modalitatea de organizare a examenului de bacalaureat. Modelele de itemi şi de teste vor direcţiona pregătirea candidaţilor pentru susţinerea cu succes a examenului de bacalaureat la geografie.

1.2 Statutul disciplinei

Examenul de geografie din cadrul sesiunii de bacalaureat 2012 este susţinut ca examen la solicitare de către candidaţii profilurilor umanist, real, arte, sport, tehnologic. Proba de examen se va desfăşura în scris, pe parcursul a 180 min. Variantele de test pentru proba de examen vor conţine conţinuturi din Geografia fizică generală, Geografia umană a lumii şi Geografia mediului. Fiecare candidat trebuie să dispună de Atlase geografice şcolare pentru realizarea itemilor din test. În baza obiectivelor generale privind studierea geografiei au fost elaborate standarde de evaluare. Ele reflectă competenţele specifice, prevăzute de Curriculumul modernizat la geografie pentru învăţămîntul liceal, din care reies obiectivele de evaluare şi care au stat la baza elaborării modelelor de itemi. Pentru realizarea eficientă a componentei Evaluare a procesului educaţional la geografie se va lua în consideraţie cadru de interdependenţă dintre Standardele de eficienţă la geografie pentru treapta de liceu – Competenţele-cheie şi transdisciplinare pentru treapta de liceu şi Competenţele specifice ale disciplinei. Standardele de eficienţă la geografie, fiind finalităţi ale învăţării, reprezintă o componentă a calităţii, eficienţei învăţămîntului la nivel de ţară, instituţie şcolară şi elev în parte.

II. STANDARDE DE EFICIENŢĂ LA GEOGRAFIE Domeniul I: Limbajul geografic.

1.1. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor geografice.

1.2. Analiza şi explicarea caracteristicilor componentelor naturale şi umane ale

învelişului geografic, utilizând limbajul geografic.

Domeniul II: Sistematizarea şi interpretarea organizatorilor statistici, grafici şi cartografici.

2.1. Elaborarea şi interpretarea materialelor statistice, grafice şi cartografice.

2.2. Sistematizarea şi aplicarea în activitatea cotidiană a diferitor surse de informare geografice (texte, suporturi grafice şi cartografice, materiale statistice, modele etc.).

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

Domeniul III: Relaţii cauzale dintre componentele mediului geografic.

3.1. Argumentarea relaţiilor cauzale dintre diferite componente, procese şi fenomene naturale şi umane sub aspect spaţial.

Domeniul IV: Atitudine şi comportament privind mediul geografic.

4.1. Demonstrarea şi analiza problemelor mediului geografic şi aplicarea cunoştinţelor geografice în proiectarea măsurilor de soluţionare la nivel local, regional şi global.

În cadrul pregătirii pentru examenul de geografie în sesiunea de bacalaureat – 2012, au fost elaborate standarde de evaluare şi obiective de evaluare, care au derivat din standardele educaționale. Enumerăm mai jos o listă de standarde şi obiective de evaluare ce vor fi testate în cadrul examenului de bacalaureat. Fiecare obiectiv de evaluare poate fi verificat printr-un şir de itemi de diferite tipuri (obiectivi, semiobiectivi, cu caracter deschis) şi cu diferit grad de complexitate.

III. STANDARDE DE EVALUARE /SE/ SE I Explicarea noţiunilor geografice şi utilizarea lor corectă în problemele abordate;

SE II Identificarea caracteristicilor obiectivelor, proceselor şi fenomenelor geografice;

SE III

Aplicarea organizatorilor grafici şi cartografici, în rezolvarea exerciţiilor;

SE IV

Caracterizarea complexă a unor obiecte, procese, fenomene geografice;

SE V Compararea obiectelor, proceselor şi fenomenelor geografice; SE VI Utilizarea procedeelor de analiză, sinteză, explicare şi evaluare pentru interpretarea unor hărţi, grafice, diagrame, scheme, texte; SE VII Deducerea/explicarea relaţiilor cauzale dintre componentele mediului geografic; SE VIII Evaluarea cauzelor şi a consecinţelor producerii unui fenomen/ proces geografic; SE IX Aplicarea unor decizii raţionale în soluţionarea unor probleme cotidiene.

IV. OBIECTIVE DE EVALUARE /OE/ Să identifice principalele noţiuni geografice în baza unor caracteristici;

SE I

OE 2. Să utilizeze corect termenii geografici în explicarea proceselor şi fenomenelor geografice; SE II OE 3. Să identifice caracteristicile obiectelor, proceselor şi fenomenelor geografice , în baza unei liste de teme;

OE 1.

SE III

OE 4.

Să aplice reţeaua de grade şi scara hărţii în rezolvarea exerciţiilor;

OE 5.

Să aplice gradientul termic în rezolvarea exerciţiilor;

SE IV

OE 6.

Să descrierea obiecte, fenomene şi procese, utilizând algoritmul, harta

SE V

OE 7.

geografica şi textul. Să compare obiecte, fenomene şi procese geografice în baza analizei

SE VI

OE 8.

hărţilor/ a unor criterii. Să aplice organizatorii grafici şi cartografici în rezolvarea situaţiilor – problemă/ prelucrarea unor informaţii.

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

SE VII OE 9. Să distingă/explice relaţiile cauzale între componentele naturii, fenomene şi procese ale mediului geografic, în baza analizei comparative a două hărţi/ a unei situaţii-problemă. SE VIII OE 10. Să argumenteze/ evalueze dependenţa producerii unui proces / fenomen geografic de anumiţi factori/ cauze. SE IX OE 11. Să elaboreze măsuri raţionale în soluţionarea unor probleme cotidiene, în baza analizei unei situaţii – problemă/ a datelor statistice.

V. CONŢINUTURI PENTRU EVALUARE

GEOGRAFIA FIZICĂ GENERALĂ Noţiuni: univers, sistem solar, galaxie, gravitaţia terestră, globul geografic, harta, planul.

Universul

Unitatea materiei în univers: elementele şi structura universului;

Structura Sistemului Solar;

Soarele şi influenţa lui asupra Pământului.

Pământul – corp cosmic

Individualitatea Pământului în Sistemul solar: forma Pământului, dimensiunile Pământului, importanţa lor geografică;

Mişcările Pământului: mişcarea de rotaţie (dovezi şi consecinţe);

Determinarea orei locale pe glob;

Mişcarea de revoluţie (consecinţe);

Proprietăţile fizice ale Pământului: masa şi densitatea, gravitaţia terestră, căldura internă.

Modalitatea de reprezentare planimetrică a spaţiului terestru

Globul geografic;

Planul şi harta: elementele planului şi ale hărţii;

Clasificarea hărţilor după diferite criterii (după scară, destinaţie, conţinut);

Determinarea coordonatelor geografice;

Calcularea distanţelor pe hartă.

Litosfera Noţiuni: litosferă, mişcări tectonice, crustă, placă litosferică, coliziune, subducţie, procese endogene, procese exogene.

Structura internă a Pământului: crusta (continentală şi oceanică), mantaua (mantaua superioară, mantaua inferioară), nucleul (extern, intern);

Compoziţia petrografică a crustei: roci magmatice (intruzive şi efuzive), roci sedimentare (detritice, chimice, organogene) şi metamorfice;

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

Plăcile litosferice şi dinamica lor: plăci majore, curenţi subcrustali, dorsale medio- oceanice; expansiunea fundului oceanic, coliziunea şi subducţia plăcilor litosferice, cutremurele de pământ, procesele vulcanice;

Relieful scoarţei terestre creat de forţele endogene: formele de relief şi clasificarea lor după criteriul dimensional şi morfogenetic; forme de relief majore ale continentelor (munţi, podişuri, câmpii), forme de relief ale bazinelor oceanice (platforma continentală, abruptul continental, platforma oceanică, dorsalele medio- oceanice, fosele abisale);

Relieful scoarţei terestre creat de forţele exogene: gravitaţional, torenţial, fluvial, carstic, eolian.

Atmosfera Noţiuni: radiaţie solară, umiditatea aerului, condensare, sublimare, ciclon, anticiclon, alizee, muson, mase de aer, vreme, harta sinoptică.

Importanţa atmosferei, compoziţia aerului atmosferic, structura pe verticală a atmosferei;

Radiaţia solară (directă, difuză, totală), albedo, radiaţia terestră, radiaţia atmosferei, bilanţul radiativ;

Regimul termic al troposferei: variaţia temperaturii aerului pe verticală; gradientul termic vertical. Repartiţia geografică a temperaturii aerului;

Umiditatea aerului: condensarea şi sublimarea vaporilor de apă la suprafaţa terestră (roua, bruma, chiciura, poleiul), condensarea vaporilor în stratul inferior al atmosferei (ceaţa);

Precipitaţiile atmosferice: tipurile precipitaţiilor atmosferice conform stării de agregare (lichide – ploaia, burniţa; solide – zăpada, grindina; mixte – lapoviţă); tipurile de regim pluviometric, repartiţia geografică a precipitaţiilor, coeficientul de umiditate;

Variaţia presiunii atmosferice; cicloni şi anticicloni; vânturile dominante (alizee, vânturi de vest, vânturi polare), musoni, vânturile locale (brize).Masele de aer:

clasificarea conform originii geografice;

Vremea: elementele meteorologice; importanţa practică a pronosticului vremii;

Clima: factorii climatogeni (radiativi, dinamici, fizico-geografici); descrierea tipurilor geografice de climă.

Hidrosfera Noţiuni: salinitate, curenţi maritimi, tsunami, maree, debitul rîului, estuar, liman,

deltă.

Circuitul apei în natură; Oceanul Planetar: părţile componente.

Proprietăţile fizico-chimice ale apelor oceanice: salinitatea, temperatura.

Dinamica apelor oceanice: mişcări ondulatorii (valuri, tsunami), mişcări ritmice (maree), mişcări de translaţie (curenţi maritimi).

Apele subterane.

Râurile: reţelele hidrografice, tipurile de alimentare şi importanţa râurilor.

Lacurile: clasificarea după originea cuvetei lacustre, importanţa lacurilor.

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

Biosfera Noţiuni: biosferă, sol, pedogeneză.

Biosfera. Domeniile de viaţă pe Pămînt.

Interacţiunea biosferei cu celelalte geosfere ale Terrei.

Solul

Solul şi caracteristicile lui.

Factorii de pedogeneză.

Principalele tipuri de sol pe Terra. Repartiţia geografică a solurilor pe glob. Solul şi activitatea omului.

Învelişul geografic Noţiuni: înveliş geografic, zonalitate, azonalitate, ritmicitate, asimetrie.

Legităţile învelişului geografic: unitatea şi integritatea, zonalitatea, azonalitalea, ritmicitatea (diurnă şi anuală).

GEOGRAFIA UMANĂ A LUMII

Harta politică a lumii

Noţiuni:

federale.

hartă

politică,

poziţie

economicogeografică,

state

monarhii,

state

Evoluţia hărţii politicea lumii în perioada contemporană.

Tipologia statelor lumii.

Resursele naturale Noţiuni: resurse naturale, condiţii naturale, resurse economice, fond funciar.

Resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale.

Resursele climatice

Resursele de apă.

Resursele de substanţe minerale utile.

Resursele vegetale faunistice şi pedologice

Populaţia Noţiuni: natalitate, mortalitate, bilanţ natural, explozie demografică, politică demografică, criză demografică, mişcarea naturală a populaţiei, tranziţie demografică, exod de intelecte, resurse umane, urbanizare, aglomeraţie urbană, megalopolis.

Evoluţia numerică şi mişcarea naturală a populaţiei.

Migraţia populaţiei.

Repartiţia şi densitatea populaţiei.

Structura rasială, etnolingvistică şi religioasă a populaţiei.

Structura pe grupe de vîrstă şi sexe a populaţiei. Resursele umane de muncă.

Aşezările umane. Urbanizarea.

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

Economia mondială Noţiuni: economie mondială, diviziune geografică internaţională a muncii, ramură de specializare internaţională, fond funciar, balanţa energetică, import, export, balanţa comercială, integrare economică, trafic de mărfuri, trafic de pasageri, nod de transport.

Structura economiei mondiale. Diviziunea geografică internaţională a muncii.

Agricultura

Agricultura mondială. Caracterizare generală.

Cultura plantelor.

Creşterea animalelor.

Industria

Industria – ramura de bază a economiei mondiale.

Industria energetică.

Industria metalurgică.

Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor.

Industria chimică.

Industria uşoară.

Industria alimentară.

Sectorul serviciilor

Sectorul serviciilor.Structura pe ramuri.

Transporturile şi căile de comunicaţii.

Relaţiile economice internaţionale. Principalele organizaţii de integrare economică (UE, NAFTA, ASEAN, OPEC)

Caracterizarea economico-geografică a statelor Noţiuni: poziţie economico-geografică. Aprecierea poziţiei economico-geografice (aprecierea hotarelor din punct de vedere economic, poziţiei faţă de bazinele de resurse naturale, poziţiei faţă de căile de transport); asigurarea cu diferite tipuri de resurse naturale; populaţia (tipul de reproducere, politica demografică, structura pe vîrste şi pe sexe, densitatea şi amplasarea); agricultura (factorii dezvoltării, ramurile de specializare); industria (ramurile de specializare, factorii de localizare ale subramurilor); rolul transportului în traficul de mărfuri şi traficul de pasageri.

State:

Germania,

Marea

Britanie,

Franţa,

România,

Ucraina,

Federaţia Rusă,

Japonia,

China,

India,

SUA,

Brazilia,

Republica

Africa

de

Sud,

Uniunea

Australiană.

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

GEOGRAFIA MEDIULUI

Mediul geografic Noţiuni-cheie: mediu geografic, mediu natural, mediu antropic, mediu antropizat, mediu înconjurător.

Componentele mediului geografic: biotice, abiotice, umane.

Tipurile de relaţii în mediul geografic: spaţiale, statice, dinamice, temporale.

Tipurile de mediu

Mediul pădurilor ecuatoriale.

Mediul de viaţă subecuatorial.

Mediul tropical.

Mediul subtropical.

Mediul temperat.

Mediile reci din altitudinile polare.

Domeniile de degradare a mediului. Protecţia mediului Noţiuni: impact antropic, impact natural, degradarea mediului, poluarea mediului, smog, aerosoli, gaze de eşapament, efect de seră, epurarea apei, autoepurare, poluare transfrontalieră, desalinizare, monitorizarea mediului.

Degradarea mediului aerian.

Protecţia mediului aerian.

Degradarea mediului acvatic.

Protecţia mediului acvatic.

Degradarea vegetaţiei naturale.

Măsuri de protecţie a vegetaţiei naturale.

Degradarea lumii animale.

Măsuri de protecţie a lumii animale.

Degradarea solului.Măsuri de protecţie a solului.

Conservarea sistemelor naturale şi a patrimoniului antropic.

Ariile protejate.

Problemele actuale ale mediului natural şi ale lumii contemporane Noţiuni: deşertificare, malnutriţie, criză energetică, hazarduri naturale.

Despăduririle. Deşertificarea. Modificările climatice globale.

Problema

demografică.

Asigurarea

populaţiei

lumii

cu

Malnutriţia.

produse

alimentare.

Problema apei.

Problema energetică Asigurarea omenirii cu resurse naturale.

Problema lichidării decalajelor economicosociale dintre statele dezvoltate şi cele slab dezvoltate.

Problema dezarmării şi menţinerii păcii pe Pămînt.

Hazardurile naturale şi antropice. Impactul acestora asupra mediului.

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

VI. SCHEMA DE EVALUARE. MATRICE DE SPECIFICAŢII Nivel taxonomic cognitiv Cunoaştere Aplicare Integrare Total şi
VI. SCHEMA DE EVALUARE.
MATRICE DE SPECIFICAŢII
Nivel taxonomic cognitiv
Cunoaştere
Aplicare
Integrare
Total
şi înţelegere
Competenţe specifice
Interpretarea unor documente geografice (texte
ştiinţifice, hărţi, diagrame)
3
%
7,5 %
4,5 %
15
%
Rezolvarea unor probleme abordate în temele
studiate
2
%
5
%
3
%
10%
Clasificarea unor elemente, obiecte geografice
2
%
5
%
3
%
10%
Caracterizarea complexă a unor obiecte, procese,
fenomene geografice
4
%
10
%
6
%
20
%
Întocmirea unor prognoze ale evoluţiei unor
procese, fenomene geografice.
6
%
15
%
9
%
30
%
Manifestarea unui comportament critic şi
constructiv faţă de problemele mediului şi ale
societăţii
3. %
7,5 %
4,5 %
15%
TOTAL
20%
50%
30%
100%

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

VII. MODEL DE TEST

Subiectul I (26 puncte) Pentru realizarea subiectului I utilizaţi harta de mai jos. Literele de pe hartă indică regiuni cu-n anumit tip de mediu.

Nr Item Scor 1. Scrieţi în spaţiile libere, răspunsurile corecte, care completează propoziţiile de mai
Nr
Item
Scor
1.
Scrieţi în spaţiile libere, răspunsurile corecte, care completează propoziţiile de mai jos
L
L
0
0
a)
Transformarea vastă în medii antropizate şi antropice este specifică tipului de
1
1
mediu
marcat,
pe hartă, cu litera
2
2
b)
Solurile podzolice sînt caracteristice tipului de mediu
3
3
marcat,
pe hartă, cu litera
4
4
c)
Debite mici ale rîurilor pe tot parcursul anului (uneori albiile sînt seci) sînt
caracteristice tipului de mediu
5
5
6
6
marcat, pe hartă, cu litera
7
7
d)
Struţul nandu se întîlneşte în tipul de mediu
marcat,
8
8
pe hartă, cu litera
2.
Caracterizaţi tipul de mediu marcat pe hartă cu litera A, indicînd:
L
L
0
0
a)
Zona naturală caracteristică pentru acest tip de mediu
1
1
2
2
b)
Cantitatea medie anuală de precipitaţii
3
3
4
4
c)
Tipul de regim pluviometric
5
5
6
6
d)
Tipul de sol caracteristic pentru acest tip de mediu
7
7
8
8
e)
Două exemple de animale de talie mare caracteristice pentru acest tip de mediu
f)
Două exemple de impact antropic negativ în acest tip de mediu

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

3.

 

Explicaţi:

L

L

a)

Cauza principală ce determină faptul, că tipul de mediu marcat pe hartă

0

0

cu litera E, ocupă spaţii mai restrînse pe ţărmurile vestice ale Americii de Nord.

2

2

4

4

6

6

8

8

b)

Două cauze ce determină un anotimp cald şi umed şi altul cald şi arid în tipul de

10

10

mediu marcat pe hartă cu litera D.

Două cauze ce determină îngheţul multianual în tipul de mediu marcat pe hartă cu litera F.

c)

 

Subiectul II (9 puncte) Utilizaţi hărţile corespunzătoare din atlasul şcolar pentru realizarea sarcinilor de mai jos:

 

Nr

Item

Scor

1.

Un avion a zburat din oraşul Canberra în direcţia est spre oraşul Buenos Aires la data de 13 iunie, ora 18 00 . Pe ce dată şi la ce oră va ateriza avionul în oraşul Buenos Aires, dacă el s–a aflat în zbor 12 ore. Calculaţi ora după meridianul local. Efectuaţi toate calculele pe foaia de test.

L

L

0

0

1

1

2

2

 

3

3

4

4

5

5

2.

Determinaţi distanţa în grade şi kilometri dintre punctele extreme ale Australiei în direcţie latitudinală. Aplicaţi scara hărţii şi reţeaua de grade. Indicaţi harta aplicată.

L

L

0

0

 

1

1

2

2

3.

Cum consideraţi, in ziua solstiţiului de vară in ce oraş noaptea va fi mai lungă, în Cairo sau Bogota? Argumentaţi.

L

L

0

0

 

1

1

2

2

Subiectul III (21 puncte) Clasificaţi elementele/obiectele geografice, realizînd sarcinile de mai jos:

Nr

1.

Item

Din lista de lacuri indicate mai jos, înscrie în tabel denumirea lacurilor în conformitate cu geneza cuvetei lor lacustre:

Ladoga, Marea Caspică, Malawi, Superior, Kronoţk, Marea Aral, Toporovan, Issîk – Kul.

Tipuri de lacuri

Denumirea lacurilor

Lacuri relicte

 

Lacuri tectonice

 

Lacuri vulcanice

 

Lacuri glaciare

 

Scor

L

0

1

2

3

4

5

6

7

8

  Lacuri glaciare   Scor L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 L

L

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

2. În coloana A sînt indicate cîteva tipuri de climă, iar în coloana B –
2.
În coloana A sînt indicate cîteva tipuri de climă, iar în coloana B – respectiv, unele
caracteristici ale lor. Scrieţi în faţa literelor mari din coloana A cifrele din coloana B,
corespunzătoare fiecărui tip de climă (cifrele pot fi scrise doar o singură dată, iar una din
opţiuni este în plus).
L
L
0
0
1
1
2
2
3
3
Coloana A
4
4
A. Clima ecuatorială;
B. Clima subecuatorială;
C. Clima temperată; atmosferic.
D. Clima arctică. negative;
Coloana B
1. În tot cursul anului predomină vînturile de
vest;
2. Aerul are o mişcare ascendentă continuă,
creînd la suprafaţa terestră o zonă de calm
3.Toate lunile prezintă temperaturi medii
4. Vara domină aerul tropical;
5. Iarna domină aerul tropical cald şi uscat,
adus de alizee.
3.
Clasificaţi religiile mondiale, completînd casetele libere din schema de mai jos:
L
L
0
0
Ortodoxă
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
Islamică
6
6
7
7
8
8
9
9
Hinduismul
Subiectul IV (17 puncte)
Analizînd hărţile tematice din atlasul şcolar deduceţi/explicaţi relaţiile cauzale dintre componentele
mediului geografic în realizarea următoarelor sarcini:
Nr
Item
Scor
1.
Analizînd Harta economică a Marii Britanii determinaţi şi explicaţi două tendinţe de
amplasare a industriei siderurgice în Marea Britanie, indicînd cîte un centru al industriei
siderurgice pentru fiecare caz:
L
L
0
0
1
1
a)
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
RELIGIILE
MONDIALE

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

2.

Analizînd Harta economică a Australiei:

L

L

a). Indicaţi două regiuni de cultivare a grîului în Australia:

0

0

1

1

b). Ramura de specializare a agriculturii Australiei:

2

2

3

3

c). Deduceţi două condiţii de amplasare a agriculturii mai dezvoltate în regiunea de Sud - Est şi Regiunea de Vest.

4

4

5

5

3.

Analizînd Harta densităţii populaţiei Braziliei şi SUA deduceţi:

L

L

a). În ce regiune, a fiecărui stat, este concentrată cea mai mare parte a populaţiei.

0

0

1

1

2

2

3

3

b).Explicaţi cîte două cauze, pentru fiecare stat, ce determină densitatea mare a populaţiei în regiunile menţionate mai sus.

4

4

5

5

 

6

6

 

Subiectul V (16 puncte) Evaluaţi producerea unor procese şi fenomene geografice, în realizarea următoarelor sarcini:

Nr

Item

Scor

1.

Explicaţi două cauze ce determină ritmuri înalte de creştere a populaţiei în ţările din Africa, Asia de Sud şi America Latină. a)

L

L

0

0

2

2

 

4

4

b)

2.

Problema modificărilor climatice globale este una dintre cele mai stringente probleme ale omenirii. Explicaţi două cauze ce a determinat apariţia acestei probleme, două consecinţe asupra oamenilor şi mediului natural, propuneţi două măsuri de prevenire a ei:

L

L

0

0

2

2

Cauze

4

4

a)

6

6

8

8

10

10

12

12

Consecinţe

a)

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

Măsuri de prevenire a)
Măsuri de prevenire a)

Măsuri de prevenire

a)

Măsuri de prevenire a)
Măsuri de prevenire a)
Măsuri de prevenire a)
Măsuri de prevenire a)

Subiectul VI ( 12puncte) Elaboraţi un eseu structurat:

Nr

Item

Scor

1.

Elaboraţi un eseu structurat, care ar reflecta caracteristica industriei constructoare de maşini din Germania, conform algoritmului propus:

L

L

0

0

1. Rolul ramurii industria constructoare de maşini în economia Germaniei:

1

1

2

2

 

3

3

4

4

5

5

2. Materia primă utilizată:

6

6

7

7

8

8

9

9

3. Principiile de amplasare a ramurilor industriei constructoare de maşini:

a). producerea utilagelor industriale şi a maşinilor unelte

10

10

11

12

11

12

b). construcţia de automobile

c). produse ale electronicii, electrotehnicii şi mecanicii de precizie

4.Principalele 4 centre în producerea de autovehicole

Ramura care deţine unul din primele locuri în diviziunea internaţională a muncii :

5.

6.

Formele de relaţii economice externe ale Germaniei în ramura industriei

constructoare de maşini cu Republica Moldova (argumentaţi cu două exemple):

a)

Total

 

101 puncte

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

VIII. BAREM DE CORECTARE

 

Scor

     

Nr.

total

Răspunsul aşteptat

 

Scor detaliat

 

Observaţii

I

26

1.a) Tipul de mediu temperat(temperat

Cîte 1 p. pentru indicarea tipului de mediu. Cîte 1 p. pentru indicarea literei corecte.

 

oceanic), marcat pe hartă cu litera E.

b)

Tipul de mediu temperat al

pădurilor de conifere, marcat pe hartă cu litera C.

c)

Tipul de mediu tropical uscat, marcat pe hartă cu litera B.

 

d)

Tipul de mediu subecuatorial,

marcat pe hartă cu litera D.

a) Zona pădurilor ecuatoriale umede.

2.

p. pentru indicarea zonei naturale corecte.

1

b) 2000 – 3000mm precipitaţii.

1

p. pentru cantitatea de

c) Tipul ecuatorial.

precipitaţii.

d) Tipul de sol lateritic.

1

p. pentru tipul de regim

e) Cimpanzeul, gorila, orangutanul.

pluviometric.

f) Defrişarea pădurilor Vînatul (braconajul) Extinderea oraşelor Aplicarea agriculturii extensive.

1

p. pentru tipul de sol.

Cîte 1 p. pentru indicarea unei specii de animale de talie mare. Cîte 1 p. pentru fiecare exemplu de impact antropic negativ. 2 p. pentru indicarea şi explicarea rolului munţ. Cordilieri. Cîte 2 p. pentru explicarea unei cauze ce determină anotimpul cald şi umed şi anotimpul cald şi arid.

3.

a) Cauza principală – munţii Cordilieri,

care constitue bariere naturale în calea maselor de aer dinspre oceanul Pacific.

b)

Anotimpul cald şi umed este determinat

de dominarea maselor de aer ecuatorial, care

este foarte umed şi aduce multe precipitaţii. Anotimpul cald şi arid este determinat de influenţa maselor de aer tropicale, care conţin aer cald şi foarte uscat. Precipitaţii cad foarte puţine.

c)

Temperaturi medii anuale de 0۫ C.

 

Ierni lungi şi geroase. Veri scurte şi răcoroase cu temperaturi de 8 -10 C. În aşa condiţii solul se dezgheaţă pentru o perioadă de 2 -3 luni pînă la adîncimi nu prea mari.

Cîte 2 p. pentru explicarea unei cauze ce determină îngheţul persistent.

II

9

1. Canberra - 149 long. est.

1

p. pentru determinarea

Se permite

Buenos Aires - 59 long. vest.

longitudinii geografice.

eroarea de

180

149 = 31

1

p. pentru determinarea

1

180

59 = 121

diferenţei de oră.

la

31

+ 121 = 152

1

p. pentru determinarea

determinare

152

· 4 min. = 608 : 60 = 10 ore 08 min.

orei locale.

a

18

00 + 10 ore 08 min. = 4 ore 08 min.

1

p. pentru determinarea

longitudinii.

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

 

4 ore 08 min. + 12 ore = Ora 16 şi 08 min. Data de 14 iunie. 2.Punctul extrem de nord 11 lat. sud. Punctul extrem de sud 39 lat. sud

orei de aterizare a avionului.

Distanţa în

p. pentru indicarea datei corecte de aterizare.

1

km este determinată

11

+ 39 = 50

Pentru a determina distanţa în conformitate cu scara hărţii, se măsoară cu rigla distanţa pe hartă dintre punctele extreme.

p. pentru determinarea distanţei în grade.

1

în corespunder

1

p. pentru determinarea

e cu scara hărţii indicată de elev.

Scara hărţii date este 1: 500 00000 6,3 cm · 500 = 3150 km.

distanţei în km cu ajutorul scării hărţii.

3.

În ziua solstiţiului de vară razele solare

cad perpendicular pe Tropicul Racului. În această zi în emisfera Nordică noaptea este minimă, iar ziua maximă. În toate punctele situate mai la sud de Tropicul Racului nopţile vor fi mai lungi. Respectiv şi în or. Bogota, care este situat mai la sud de or. Cairo, noaptea va fi mai lungă.

1 p. pentru răspunsul corect.

 

1

p. pentru argumentare.

III 21

Lacuri relicte Marea Caspică, Marea Aral;

1.

Cîte 1 p. pentru fiecare răspuns corect.

 

Lacuri tectonice Malawi, Issîk-Kul; Lacuri vulcanice Kronoţk,Toporovan; Lacuri glaciare Ladoga, Superior.

2. 2 A; 5 B; 1 C; 3 D.

Cîte 1 p. pentru fiecare cifră scrisă corect.

Pentru cifrele scrise de două ori nu se acordă puncte.

3. Religii universale, creştină,

ortodoxă, catolică(ori protestantă); Religii universale, islamică, sunnită,

Cîte 1 p. punct pentru fiecare căsuţă din schemă completată corect.

şiită; Religii naţionale, confucianismul, shintoismul, iudaismul, hinduismul.

IV 17

1.a) În apropiere de baza de materie primă sau de cărbune cocsificabil, deoarece industria siderurgică consumă cantităţi mari de minereu de fier şi cărbune cocsificabil. Centre Midland, Mancester b) În porturi mari maritime, deoarece materia primă este importată din alte state.

Cîte 1 p. pentru indicarea unei tendinţe de amplasare a industriei siderurgice. Cîte 1 p. pentru explicarea unei tendinţe de amplasare. Cîte 1 p. pentru indicarea unui centru.

 

Centre Glazgov, Newcastle, Cardiff, Belfast.

2.

a) Regiunea de Sud-Est şi Sud-Vest

 

b) Creşterea animalelor;

c) Codiţii naturale prielnice pentru

dezvoltarea agriculturii(soluri fertile, relieful de cîmpie, clima favorabilă). Aceste regiuni sînt dens populate şi aici se dezvoltă o agricultură modernă.

Cîte 1 p. pentru indicarea unei regiuni de cultivare a grîului.

1

p. pentru indicarea

ramurii de specializare. Cîte 1 p. pentru fiecare

3.

În Brazilia cea mai dens populată este

regiunea de Sud-Est, o zonă economică dezvoltată, cu mari oraşe porturi maritime, cu condiţii climatice prielnice. În SUA mai dens populate sînt două regiuni:

regiunea Marilor Lacuri şi regiunea de

condiţie de amplasare a agriculturii.

Cîte 1 p. pentru indicarea regiunilor dens populate în fiecare stat.

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

 

litoral a oceanului Atlantic. Regiunea Marilor Lacuri şi regiunea de litoral a oceanului Atlantic sînt cele mai industrializate zone din SUA. Condiţii naturale favorabile cu relief de cîmpie şi resurse acvatice. Migraţiunile interne au jucat un rol mare în repartiţia teritorială a populaţiei.

Cîte 1 p. pentru indicarea unei cauze ce determină densitatea înaltă.

V 16

1.

- Reducerea mortalităţii infantile, ca

Cîte 2 p. pentru explicarea unei cauze ce determină ritmuri înalte de creştere a populaţiei.

urmare a măsurilor igienico-sanitare aplicate tot mai pe larg. - Menţinerea natalităţii înalte(căsătorii

precoce de la vîrsta de 13-15 ani, familii cu mulţi copii, ca tradiţie pentru multe popoare). - Tot mai frecvent îmbunătăţirea nivelului de trai.

 

2.

Cauze: utilizarea combustibililor

Cîte 1 p. pentru identificarea unei cauze. Cîte 1 p. pentru explicarea unei cauze.

fosili(cărbune), incendierea pădurilor, creşterea cantităţilor de aerosoli, creşterea emisiilor de CO 2 , metan, freon.

Consecinţe: deteriorarea stării de sănătate a oamenilor, inundaţii masive, secete îndelungate, uragane puternice.

Cîte 1 p. pentru identificarea unei consecinţe. Cîte 1 p. pentru explicarea unei consecinţe.

Cîte 1 p. pentru identificarea unei măsuri de prevenire. Cîte 1 p. pentru explicarea unei măsuri de prevenire.

Măsuri de prevenire: reducerea emisiilor de carbon şi de alte gaze în atmosferă, trecerea la utilizarea surselor de energie netradiţionale, nepoluante.

VI 12

1.

Industria constructoare de maşini este cea

1

p. pentru determinarea

mai importantă ramură a industriei Germaniei, ei îi revine cel mai mare număr de muncitori încadraţi în producţie, în

rolului industriei constructoare de maşini.

structura exportului are cea mai mare pondere.

2.

întreprinderile siderurgice, care importă pînă la 90% din necesarul de minereu de fier, mangan şi cromite. 3.a) În apropiere de baza de materie primă.

Materia primă provine de la

p. pentru indicarea sursei de materie primă.

1

Cîte 1 p. pentru indicarea unui principiu de amplasare.

b)

În centre mari urbane, unde există resurse

umane de muncă calificată şi piaţă de desfacere.

 

c)

În centre mari industriale cu resurse

umane de muncă de înaltă calificare şi cu

Cîte 1 p. pentru indicarea

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

 

multe instituţii de cercetări ştiinţifice.

unui centru.

 

4. Wolsburg (Volkswagen)

- Ştuttgart (Daimler Chrysler)

- Munchen (BMV)

1 p. pentru indicarea ramurii corecte.

- Essen (Opel)

Se admit şi alte variante de răspuns numai să fie corecte.

5.

Industria mecanicii de precizie. (optica germană).

Cîte 1 p. pentru fiecare exemplu argumentat.

6.

- Germania livrează utilaje industriale

pentru fabricile de producere a zahărului din Republica Moldova. - În Republica Moldova funcţionează

 

întreprinderi mixte, care produc accesorii pentru industria de automobile din Germania.

101

     

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Programa pentru examenul de bacalaureat, 2012

Proces-verbal nr. 8 din 21 decembrie 2011 nr. 998 din 23 decembrie 2011 GEOGRAFIA

IX. BIBLIOGRAFIE.

1. Atlas geografic şcolar. Geografia continentelor şi oceanelor (diferite ediţii).

2. Atlas geografic şcolar. Geografia umană a lumii (diferite ediţii).

3. Ciubară S., Calanda Z., Primenciuc M. Geografia umană şi economică a lumii, Chişinău, Lumina, 2007.

4. Codreanu I., Roşcovan S. Geografia mediului, Chişinău, Bons Offices, 2010

5. Curriculum naţional de geografie, colectiv de autori, Ştiinţa, 2010.

6. Programa pentru examenul de bacalaureat. Geografia, sesiunea 2008, colectiv de autori, UP, Chişinău, 2008.

7. Donisă I., Boboc N., Donisă M. Geografia fizică generală, Chişinău, Ştiinţa, 1998.

8. Lungu N., Volontir N., Boian I. Geografia fizică generală, Chişinău, Litera, 2007.

9. Efros V. Dicţionar de geografie economică şi umană, Editura Universităţii Suceava,

2002.

10. Ielenicz M., şi alţii. Dicţionar de geografie fizică, Bucureşti, Corint, 2004.

11. Mândruţ O. Competenţele în învăţarea Geografiei – ghid metodologic, Bucureşti,

Corint 2010