UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROFILUL INVESTIIILOR STRINE DIRECTE N ITALIA

STUDENT: ANDREEA TINCU PROFESOR: DL. DUMITRACHE VLAD

BRAOV 2012

Profilul investiiilor strine directe n Italia

Atractivitatea economiei italiene pentru investiiile strine directe (IFDI) a fost limitat n mod tradiional, n ciuda avantajelor rii ca localizare, cum ar fi o mare pia intern i o for de munc calificat. Criza global recent a rii a nrutit poziia ISD-urilor, cu fluxuri care au sczut de la 40 miliarde dolari americani n 2007, la 11 miliarde dolari americani n 2008, nainte de revenirea la 20 miliarde de dolari n 2009, dar din nou la 9 miliarde n 2010 (Fig. 1). Dei stocul de ISD-uri al rii a crescut ncepnd cu anul 2000, la o rat similar cu cea a Uniunii Europene n ansamblu, n 2010 stocul de ISD-uri s-a contractat vis--vis de 2009, reflectnd modul n care Italia, n comparaie cu alte ri europene cheie i a potenialului su, continu s subperformeze. Principalele obstacole n calea exploatrii potenialului rii pentru ISD-uri se afl n aciunile ntreprinse n mare msur insuficiente pentru a atrage i a promova ISD-urile, i n special n lipsa de coordonare cu alte msuri de politic relevante (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii) ntr-un cadru mai larg care vizeaz dezvoltarea regional i naional. Fig.1 Evoluia fluxurilor de ISD n perioada 2005-2010
(milioane dolari americani)

Sursa: UNCTAD 2010 Foreign Direct Investments statistics

Tendine i evoluii
Din punct de vedere istoric, atractivitatea economiei italiene pentru investiii strine directe (ISD) a fost limitat, n comparaie cu cele mai multe alte ri europene i cu potenialul su. Performana Italiei n atragerea de ISD a fost deosebit de slab n perioada 1990-2000, atunci cnd cumulativ fluxurile de ISD din ar au fost de doar 13% dintre cele din Regatul Unit, 17% dintre cele din Germania, 21% dintre cele din Frana, i 35% dintre cele din Spania. ncepnd cu anul 2000, stocul de ISD din Italia aproape s-a triplat- o rat de cretere similar cu cea a stocului de ISD n Uniunea European (UE) ca ntreg, ajungnd la 364 miliarde dolari americani n 2009, nainte de a scdea la 337 miliarde dolari americani n 2010. Fluxurile anuale de ISD au crescut constant din 2000 pentru a ajunge la 40 miliarde dolari americani n 2007, apoi au sczut la 11 miliarde de dolari n anul de criz la nivel mondial, din 2008, i parial a revenit la 20 miliarde n 2009 i o valoare de 9 miliarde dolari n 2010. n ciuda creterii stocului de ISD de peste zece ani, rata stocului de ISD n PIB, n 2010 a fost de doar 16%, fa de 20% pentru Germania, 39% pentru Frana, 44% pentru Spania, 48% pentru Regatul Unit, i 42% pentru UE n ansamblu. Ponderea cea mai mare a investiiilor strine directe n Italia o ocup sectorul teriar (sectorul serviciilor), depind 50%. Fig.2

Structura fluxurilor de ISD, pe industrii

14% 4% 24% Secundar Tertiar Achizitii si vanzari private de proprietate

Primar

58%

Prin derogare de la nivelul relativ sczut al stocului de ISD, majoritatea companiilor deinute de filialele strine joac un rol important n economia italian. La sfritul anului 2008, aproape 1.266 milioane lucrtori (7% din totalul forei de munc) au fost angajai n 14,375 de ntreprinderi strine stabilite n Italia, iar cifra de afaceri a acestor companii s-a ridicat la 489.3 miliarde euro (16% din cifra de afaceri total) i valoarea lor adugat la 89 miliarde euro (12% din valoarea adugat total). ntre 2003 i 2008, numrul de lucrtori din companiile afiliate cu capital majoritar strin a crescut cu aproximativ 200.000 (Fig.3 si 4).
3

Fig.3 Angajati in filialele intreprinderilor cu capital strain, pe industrii princiale (Mii de angajati) Sector/industrie 2005 2006 2007 2008 Total 851,7 848,1 923,8 931,9 Primar 1,4 1,3 1,2 1,1 Minerit, extractie si petrol 1,4 1,3 1,2 1,1 Secundar 523,7 518,1 513,3 517,2 Alimente, bauturi si tutun 37,6 38,7 36,3 37,2 Textile, imbracaminte si piele 12,5 12,2 15,1 16,2 Lemn si produse din lemn 0,4 0,4 0,4 0,4 Publicatii si printuri 22,6 22,8 21,9 22,2 Cocs, produse petroliere i combustibil nuclear 6,5 6,5 6,8 8 Chimicale si produse chimice 86,5 86,5 81,8 78,5 Cauciuc si mase plastice 34,6 33,8 33,5 32,8 Produse minerale non-metalce 22,8 22,7 22,4 21,8 Metal si produse metalice 50,3 49,7 47,9 48,7 Masinarii si echipamente 97,5 96,7 100,9 104,4 Echipamente electrice si electronice 89,1 86,4 83,9 84,5 Autovehicule si echipamente de transport 55,6 53,8 54,8 55,2 Tertiar 326,6 328,7 409,3 413,6 Electricitate, gaz si apa 11,2 11,5 12,5 12,9 Constructii 8,5 8,9 8,6 9,5 Comert 108,5 110,7 117,4 119,3 Transport, depozitare si comunicatii 128,5 125 190,3 185,5

Fig.4 Vanzari in filialele intreprinderilor cu capital strain, pe industrii principale (milioane de euro) Sector/industrie 2005 2006 2007 2008 Total 398722 430070 480059 496913 Primar 868 1009 1143 1274 Minerit, extractie si petrol 868 1009 1143 1274 Secundar 184298 196869 206958 212328 Alimente, bauturi si tutun 19360 20486 20870 22530 Textile, imbracaminte si piele 3152 3719 4769 4945 Lemn si produse din lemn 74 76 86 93 Publicatii si printuri 8158 8295 8671 8446 Cocs, produse petroliere i combustibil nuclear 15903 17685 19090 22833 Chimicale si produse chimice 38445 40610 40186 39507 Cauciuc si mase plastice 8773 9234 9544 8993 Produse minerale non-metalce 5667 6163 6046 5632 Metal si produse metalice 17676 20626 22613 22505 Masinarii si echipamente 26096 27811 31245 31838 Echipamente electrice si electronice 23933 24332 25722 25655 4

Autovehicule si echipamente de transport Tertiar Electricitate, gaz si apa Constructii Comert Transport, depozitare si comunicatii

15304 15893 16197 17256 213556 232192 271958 283311 27212 34481 37000 47778 2079 2053 2226 2687 122584 130833 138154 136943 41884 43087 70964 70899

Contribuia ntreprinderilor cu capital majoritar strin este chiar mai important pentru cheltuielile de cercetare i de dezvoltare (25% din total) i pentru comerul exterior de bunuri i servicii (22% din total exporturi i 37% din total importuri). Ca i n alte ri europene (de exemplu, Germania), creterea de ISD n ultimul deceniu a fost condus de privatizare i de liberalizare n domeniul telecomunicaiilor i n special n energie electric, gaze i industria aprovizionrii cu ap. ntre 2000 i 2009, ponderea produselor energetice - o categorie de produse care include extracia de petrol i industriile conexe, precum i serviciile de electricitate, gaz i aprovizionarea cu ap - n total stocul de ISD a crescut de la 2% la 13%, n principal din cauza unei creteri a stocurilor de ISD n aceste servicii, n cazul n care acestea au fost neglijabile n anul 2000. n perioada 2005-2010 distribuia ISD pe principalele sectoare industriale a evoluat astfel: Fig.5 Fluxurile de ISD pe industrii (milioane Euro)
Sector/industrie Primar Agricultura, vanatoare, paduri si pescuit Minerit, extractie si petrol Secundar Alimente, bauturi si tutun Chimicale si produse chimice Tertiar Comert angro Transport, depozitare si comunicatii Intermediere financiara Achizitii si vanzari private de proprietate 2006 2740 -527 3267 6009 1464 134 15055 -3232 1614 2005 8508 412 8096 5632 1923 355 891 2007 3297 33 3264 4932 -769 227 15680 3938 2008 -181 -170 -10 -1103 594 -2168 -8672 360 -213 -8536 1938 2009 118 102 16 2711 58 1389 9228 1220 1023 4769 2390 2010 447 335 111 3062 764 717 7454 1696 925 3142 1794

Principalele ri care au investit n economia Italiei n perioada 2005-2010 sunt Frana, Germania, Luxemburg, Olanda, Regatul Unit i Statele Unite, dup cum urmeaz: Fig.6 Fluxurile de ISD, dup originea geografic (milioane euro)
Regiune/economie Franta Germania Luxemburg Olanda 2005 2994 2008 3119 3401 2006 8863 -385 815 12332 2007 6624 -813 1214 8463 5 2008 -31461 3340 9979 -3377 2009 5666 2365 1276 3634 2010 3281 -114 634 -7952

Regatul Unit Statele Unite

1188 910

1744 1407 1346 720

1610 2526 2125 266

3067 2175

Atractivitatea relativ sczut a Italiei pentru ISD poate fi atribuit unei serii de factori: lipsa unei infrastructuri adecvate, birocraia greoaie i ineficient, concurena limitat n multe din industriile de servicii, costurile ridicate ale energiei, nivelul ridicat al corupiei i a crimei organizate, extensia economiei subterane, numrul autoritilor de reglementare publice care se suprapun, fiecare acionnd independent una de alta, incertitudinea (volatilitatea) cadrului juridic, precum i asigurarea insuficient a aplicrii eficiente a drepturilor de proprietate. Obstacole suplimentare pentru ISD provin din unele caracteristici ale sistemului industrial italian, cum ar fi numrul limitat de companii cotate la burs i lipsa relativ de informaii care limiteaz n mod substanial domeniul de aplicare pentru fuziune transfrontalier i achiziie. Slbiciunile sistemului naional de inovare, insuficiena i incertitudinea granturilor publice de cercetare (care ar putea constitui un stimulent important pentru MNEs pentru a gsi centre de cercetare i inovare), precum i competitivitatea internaional modest a unei mari pri din industria HighTech au condus la o contracie a activitii filialelor strine n aceste industrii. Piaa financiar este subdezvoltat, n comparaie cu alte economii industrializate, cu foarte puine societi publice listate pe piaa de capital italian. n ciuda acestor factori, exist nc multe motive bune pentru a investi n Italia. Primul este PIB-ul Italiei, pe al patrulea loc n Europa i al zecelea n lume (mai mult de 1900 miliarde dolari americani n 2010). Al doilea este importana pieei interne, care este principalul motiv pentru ISD n Italia, referitor la dimensiunea sa (aproape 60 de milioane de consumatori) i a ratelor poteniale de cretere. ara este recunoscut a fi un "trend setter" pentru produsele de larg consum (de exemplu: hran, mod i design, telefoane mobile). Mai mult dect att, Italia este situat central n inima Mediteranei i este (sau ar trebui s fie) o rscruce de drumuri important pentru schimburile comerciale, prin rutele terestre, maritime i aeriene care leag Nord-ul i Sud-ul Europei. n anul 2008, numrul ntreprinderilor cu capital majoritar strin n Italia a fost mprit pe principalele ramuri economice astfel:

Fig.7 Numar de filiale cu capital majoritar strain pe industrii

Transport, depozitare si comunicatii Constructii Autovehicule si echipamente de Masinarii si echipamente Produse minerale non-metalce Chimicale si produse chimice Publicatii si printuri Textile, imbracaminte si piele Minerit, extractie si petrol 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

Cele mai mari companii strine care i-au desfurat activitatea pe teritoriul Italiei n anul 2010, mprite pe sectoare de industrie, sunt urmtoarele: Fig.8 Cele mai mari filiale cu capital majoritar strin
(milioane de dolari si numar de angajati))

Companie Secundar Esso Italiana Srl Nuovo Pignone Spa Ibm Italia Spa Abb Spa Ferrero Spa Ies Italiana Energia E Servizi Spa Isab Srl Nestle' Italiana Spa Luxottica Srl Sanofiaventis Spa Whirlpool Europe Srl Spa Michelin Italiana S.a.m.i. Stmicroelectronics Srl

Origine

Industrie Cocs, produse petroliere i combustibil nuclear Masinarii si echipamente Echipamente electrice si electronice Echipamente electrice si electronice Alimente, bauturi si tutun Cocs, produse petroliere i combustibil nuclear Cocs, produse petroliere i combustibil nuclear Alimente, bauturi si tutun Instrumente de precizie Chimicale si produse chimice Echipamente electrice si electronice Cauciuc si mase plastice Echipamente electrice si electronice

Vanzari

Angajati

Statele Unite Statele Unite Statele Unite Elvetia Luxemburg Ungaria Federatia Rusa Elvetia Luxemburg Franta Statele Unite Franta Olanda

17404 4648 3692 3434 3162 2993 2677 2160 2157 2059 2028 2010 1846

1335 4100 7074 5509 6073 401 1075 4105 7180 2677 4819 4985 8102

Ericsson Telecomunicazioni Spa Abbott Srl Roche Spa Merck Serono Spa Coca Cola Hbc Italia Srl Henkel Italia Spa Prada Spa Tertiar Vodafone Omnitel N.v. Kuwait Petroleum Italia Spa Wind Telecomunicazioni Spa Volkswagen Group Italia Spa Shell Italia Spa Egl Italia Spa Gs Spa Auchan Spa Ford Italia Spa Logista Italia Spa Bmw Italia Spa Mediamarket Sp Mercedesbenz Italia Spa E.on Energy Trading Spa E.on Produzione Spa E.on Energia Spa Comifar Distribuzione Spa

Suedia Statele Unite Elvetia Germania Olanda Germania Luxemburg

Echipamente electrice si electronice Chimicale si produse chimice Chimicale si produse chimice Chimicale si produse chimice Alimente, bauturi si tutun Chimicale si produse chimice Textile, imbracaminte si piele Transport, depozitare si comunicatii Comert angro Transport, depozitare si comunicatii Comert angro Comert angro Electricitate, gaz si apa Comert cu amanuntul Comert cu amanuntul Comert angro Comert angro Comert cu amanuntul Comert cu amanuntul Comert angro Electricitate, gaz si apa Electricitate, gaz si apa Electricitate, gaz si apa Comert angro

1789 1713 1649 1639 1460 1454 1440

3573 2072 1185 670 3300 1351 2830

Regatul Unit Olanda Luxemburg Germania Regatul Unit Elvetia Franta Luxemburg Statele Unite Regatul Unit Germania Germania Germania Germania Germania Germania Germania

11576 10190 7855 6802 6445 6145 5005 4902 4269 3780 3722 3508 3424 3380 3319 3202 3076

7904 642 6558 917 588 95 8923 13981 143 201 301 6527 703 110 1035 171 1400

Companie Finante si Asigurari Banca Nazionale Del Lavoro Spa O In Forma Contratta Bnl Cassa Di Risparmio Di Parma E Piacenza Spa Allianz Spa Deutsche Bank Spa Agos-ducato Spa Axa Assicurazioni Spa Zurich Insurance Company Ltd 8

Origine

Industrie

Angajati

Franta Franta Germania Germania Franta Franta Elvetia

Financiar Financiar Asigurari Financiar Financiar Asigurari Asigurari

14294 6340 4061 3165 1426 1254 1000

Bnp Paribas Lease Group Spa Vittoria Assicurazioni Spa Unilever Italy Holdings S. Rl Zurich Investments Life Spa Gdf Suez Energia Italia Spa Rb Vita Spa Msd Italia Srl

Franta Olanda Olanda Elvetia Franta Germania Elvetia

Financiar Asigurari Plasament Asigurari Plasament Asigurari Plasament

450 428 393 105 20 8 1

Concluzii
Stocul de ISD n Italia a crescut constant n primul deceniu al secolului al XXI-lea, pn n 2010, cnd este contractat sub nivelul din 2009. Performana ISD a economiei rmne n urma multor economii din Europa. O atractivitate relativ sczut pentru ISD n Italia se reflect n studiul UNCTAD n rndul mai multor companii i instituii international importante. Mai mult, invariabil, cele mai importante clasamente internaionale care msoar sntatea i competitivitatea naiunilor, inclusiv tabloul de bord World Competitiveness i Indicele de competitivitate, aloc poziii inferioare pe list Italiei, care este nu numai ultima n clubul economiilor avansate mici i mari, dar, uneori, chiar n spatele multor piee emergente. Italia se situeaz numai pe locul 40 n clasamentul World Competitiveness Scoreboard i pe locul 48 n clasamentul Indicelui Competitivitii 2010 2011 al World Economic Forum. Cu toate acestea, potenialul Italiei de a gzdui investiii strine directe este mult mai mare dect cel indicat de performana rii de pn acum. Dificultile actuale ale rii, criza zonei euro i revizuirea descedent a previziunilor de cretere fcut recent de OECD cu siguran nu ncurajeaz o recuperare pe termen scurt de ISD n Italia, dar n cazul n care reformele pe care noul govern instalat Monti le pregtete atinge obiectivul de consolidare fiscal i, cel puin parial, atenueaz ineficienele bine-cunoscute ale rii (costul energiei, infrastructurii, legislaia, i birocraia), favoriznd recuperarea de credibilitate internaional din Italia i de competitivitate, ntreprinderile strine, precum i cele italiene, i-ar putea crete prezena n ar, dezvoltnd cu adevrat potenialul de cretere ce rezult din punctele forte ale sistemului industrial Italian.