Sunteți pe pagina 1din 32

2.

Evolutia economica
2.1 Rolul si locul in economia europeana
a. Evolutia Irlandei ante aderare

n antichitate Irlanda era locuit de triburi celtice. In secolul V se cretineaz; n secolele VIII-XI lupt cu vikingii i i resping. n secolul X devine regat; n secolul XII sunt cucerii de englezi (1171, sub Henric II). n secolul XVI ncercarea englezilor de a introduce forat protestantismul radicalizeaz micarea de rezistent care se va sprijini pe catolicism. Cromwel reprim sngeros rscoala din 1641; urmeaz dou rzboaie antiengleze (1688, 1798) care eueaz i Irlanda este unit cu Anglia (1801) n Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei. n a doua jumtate a secolului XIX irlandezii emigreaz n mas datorit foametei ct i a stpnirii strine. Micarea naional antibritanic se intensific. n 1916 irlandezii proclam independena Irlandei, dar sunt nfrni de armata englez. Adunarea Constituant de la Dublin proclam n 1914 independena Irlandei. n 1921 printr-un acord anglo-irlandez Irlanda devine dominion (cu excepia Ulsterului / Irlanda de Nord). n 1922 este un adevrat rzboi civil care opune pe cei care refuz mprirea Irlandei celor de la guvernare. n 1937 Irlanda se declar independent i suveran sub numele de Eire. Este adoptat o nou Constituie. n al doilea rzboi mondial Irlanda este ar neutr. n 1948 se proclam Republica Irlanda i iese din Commonwealth. n 1955 Irlanda devine membr ONU. Aderarea la CEE in 1973 , decizie luata de marea majoritate a poporului irlandez, a avut un impact asupra economiei Irlandei pe care nici cel mai optimist economist nu ar fi putut sa il prezica. Pe atunci Irlanda era privita de aproape toata comunitatea europeana ca o insula insignifianta, care se zbatea sa-si gaseasca locul in lume la mai mult de 5 decenii dupa ce si-a obtinut independenta fata de Marea Britanie. Inainte de a deveni stat membru, oameni politici precum Sean Lemass si, mai tarziu, Jack Lynch, impreuna cu alti diplomati si economisti au afirmat ca viitorul Irlandei depinde doar de Europa. Cu toate acestea, tarile CEE nu erau atat de sigure de aceasta aderare. Economia Irlandei bazata pe agricultura a fost sufocata de dependenta sa fata de piata Marii Britanii, tara avand de suferit din pricina saraciei, sonmajului si emigrantilor. Decizia de a ramane neutra dupa Al Doilea Razboi Mondial nu a fost vazuta cu ochi buni de membrii NATO, iar prima tentativa de a adera la aceasta organizatie a fost respinsa pe 31 iulie 1961. Cele 6 membre CEE au avut indoieli cu

privire la capacitatea economica si neutralitatea Irlandei. Politica de protectionism a Irlandei, care viza restrictii la importuri, nu a fost un punct forte al acesteia in procesul de aderare la CEE. Economistii fruntasi din Irlanda au incercat sa schimbe politica economica si in anii 60 multi politicieni au ajuns la concluzia ca era singura cale de a combate somajul ridicat si emigrarea in masa care au afectat tara. Irlanda a continuat sa faca presiuni pentru aderarea la CEE, fara speranta insa, deoarece generalul Charles de Gaulle, presedintele Frantei, a spus clar ca Franda nu doreste aderarea Marii Britanii la comunitate. Pozitia sa a pus capat brusc negocierilor cu toate tarile candidate si a trebuit sa treaca inca 10 ani inainte ca Irlanda sa devina membru al CEE. O a doua cerere de aderare , in 1967, a fost blocatat din nou de presedintele de Gaulle dar in 1969, succesorul sau, George Pompidou, a promis ca nu sta in calea aderarii britanicilor si irlandezilor. Noi negocieri au inceput , iar in 1972 Tratatul de Aderare a fost semnat. Un referendum care a avut loc in mai 1972 a confirmat intrarea Irlandei in CEE, 83% din alegatori fiind pro-aderare.

b. Evolutia Irlandei post aderare


Dupa aderarea la UE, lucrurile s-au schimbat in Irlanda, aceasta benefiind de anumite lucruri, insa a trebuit sa suporte si unele costuri. Printre principalele avantaje se numara : Intreprinderile irlandeze au acces constant la o piata care cuprinde aproximativ 490 milioane de oameni In timpul in care a fost membra s-a estimat ca au fost create aproximativ 700.000 locuri de munca iar comertul a crescut de de 90 de ori ISD in Irlanda au crescut foarte mult de la 16 milioane euro in 1972 la mai mult de 30 miliarde euro Cetatenii irlandezi eu dreptul de a circula, munci si de sedere pe teritoriul altor state membre Intre 1973 si 2008, fermierii irlandezi au primit aproximativ 44 miliarde de euro prin proiectul de politica agricola comuna Interesul si opiniile irlandezilor sunt reflectate in politicile UE fata de restul lumii Aderarea la UE a dus la pace si la aliante politice in Irlanda de Nord prin sprijinul si investitii in programele transfrontaliere

Limba irlandeza este limba oficiala de lucru in UE care ajuta la protejarea limbii pentru generatiile viitoare

Impactul aderarii asupra economiei Irlandei In anii 1950, cand multe alte natiuni europene au beneficiat de o recuperare mai rapida dupa razboi, economia Irlandei se chinuia extrem de tare. Somajul a avut o crestere incredibila, zeci de mii de muncitori au fost concediati si au fost nevoiti sa emigreze, ramanand cu o populatie de doar 2.8 milioane locuitori. Exporturile Irlandei,bazate pe agricultura, erau dependente de importurile Marii Britanii, care ea insasi a fost una dintre cele mai lente economii vestice de dupa razboi. Dupa anii 1960 Irlanda a fost oprita din drumul catre dezvoltare din cauza protectionismului care a dus la scaderea relatiilor economice cu alte tari. Daca dupa aderarea la CEE era de asteptat ca sectorul agricol sa fie imbunatatit, impactul acesteia asupra dezvoltatii asupra alor parti ale economiei a fost mai putin asteptat. Au fost atrase foarte multe investitii substantiale pentru produse manufacturate in timp ce fondurile structurale au ajutat la imbunatarirea drumurilor si a transportului public. Au fost de asemenea fonduri speciale care au ajutat instruirea oamenilor pentru noi locuri de munca. Datorita noilor conditii de piata si a impozitelor micsorate, economia Irlandei a reusit sa infloreasca. Ca si celelalte tari ale CEE, Irlanda nu a fost imuna la cele 2 crize ale petrolului , fapt ce a dus la o nou val de disponibilizari si emigrari. Cu toate acestea , cu ajutorul fondurilor de la UE, infrastructura Irlandei s-a dezvoltat in mod substantial, iar standardele de educatie ridicate au facut tara mult mai atractiva pentru investitorii straini fata de anii precedenti.

Impactul EURO asupra Irlandei Uniunea Economica si monetara a inceput in 1990, dar pentru a fi completa trebuia semnat un nou tratat. Alegatorii Irlandezi au fost rugati sa se decida cu privire la viitorul tarii in Europa, 70% dintre acestia fiind pentru Tratatul de la Maastricht. Cu toate acestea nu a

fost foarte simplu deoarece Italia si Marea Britanie au fost nevoite sa retraga monedele lor de pe piata din cauza incapaticatii de a se mentine intre limitele ratelor de schimb. Lira irlandeza a fost sub presiune ,insa, liderii auropeni s-au intalnit la Madrid in decembrie 1995 si s-a confirmat ca data de incepere a uniunii monetare ianuarie 1999. La inceput au existat doar in forma virtuala, dar de la 1 ianuarie 2002 bancnotele si monedele euro au fost introduse iar lira irlandeza a fost eliminata. Criza economica actuala a afectat foarte tare economia Irlandei, aceasta avand de suferit in toate domeniile

Rata cresterii PIBului

Sursa: http://data.worldbank.org/country/ireland

Rata cresterii PiB-ului a fluctuat aproape haotic de-a lungul timpului in Irlanda. Desi in anul 1972 avea o crestere de aproximativ 4% iar apoi a avut cresteri si scaderi care au daunat economiei, miimul a fost atins in anul 2009 cand a avut o scadere de aproximativ 8%, aceasta datorandu-se crizei economice si financiare mondiale. In anul 2010 insa, se observa o revenire a economiei, avand o rata de aproximativ -0.5%.

Rata inflatiei

Imediat dupa aderarea la UE, rata inflatiei a ajuns la 60% , urmand apoi o scadere aproape brusca in anii 70, ajunand mai scazuta de 10%. A urmat o fluctuatie a acesteia pana in 2009 cand a fost cea mai mica rata din istoria tarii de aproximativ -6%, in anul 2011 revenind aproape de normalitate si crescand pana la 3-4%. In 2010, Irlanda a beneficiat de imprumut de urgenta de 85 miliarde euro de la Fondul Monetar International si de la Uniunea Europeana, confruntandu-se cu datorii ridicate si costuri mari la imprumuturi. Irlanda a intrat din nou in recesiune, economia contractandu-se cu 0,2% in ultimul trimestru si 1,1% in al treilea trimestru al anului trecut. Scaderea cresterii economice globale a afectat exporturile Irlandei, in timp ce cheltuielile pentru consumul intern au continuat procesul de revenire. Astfel, exporturile au scazut cu 1,1% in ultimul trimestru din 2011, iar cheltuielile pentru consumul intern au avut o crestere de 0,5%1.

http://www.business24.ro/international/irlanda/irlanda-intra-din-nou-in-recesiune-1510065

2.2 Presidentia UE
Presedinia Consiliului UE este asumat de statele membre, prin rotaie, pentru perioade de cte 6 luni. Statul care deine preedinia Consiliului, prezideaz i organele de natur interguvernamental: Consiliul European, COREPER i grupurile de lucru. Irlanda a deinut preedinia Uniunii Europene de 6 ori pana n anul 2012, urmand a trece la presidentie in primele 6 luni ale anului 20132. nsa, odat cu Tratatul de la Lisabona, nu se mai poate vorbi despre o adevrat Preedinie a UE, activitatea, responsabilitile Preediniei au fost reduse n mod considerabil i conteaz extrem de mult ce ar deine aceast preedinie, care este poziia acesteia n contextul afacerilor europene, de exemplu n prezent apartenena sau nu la zona euro este deosebit de important. Sigur c i statele membre au o contribuie semnificativ la agenda UE ns Preedinia are un impact foarte limitat asupra a ceea se va ntmpla pe perioada n care se afl la conducere deoarece sunt numai ase luni. Procesul de luare a deciziilor n Uniunea European are nevoie de cel puin 12 luni dac nu mai mult. De altfel deseori este nevoie de i mai mult timp, uneori chiar i zece ani, iar Preedinia Consiliului a fost restrns, odat cu Tratatul de la Lisabona, la aceste funcii cu caracter legislativ, de legiferare. 3

2.3 INDICATORI STRUCTURALI MACRO-ECONOMICI ACTUALI


A. Rata cresterii PIB

Sursa: http://www.tradingeconomics.com
2 3

http://www.birouldeconsiliere.ro/detaliu.aspx?eID=132&t=Articole http://m.rfi.ro/articol/stiri/politica/ce-inseamna-presedintia-ue-statele-membre-europa-est

PIB-ul in Irlanda s-a contractat cu 0.2% in al 4-lea trimestru din 2011 fata de trimestrul precedent. Din punct de vedere istoric, din 2000 pana in 2001, rata trimestriala a cresterii PIB-ului a fost de 0.67% atingand un maxim istoric de 5.4 in Martie 2007 si un record negativ de -3.7% in Decembrie 2008. Rata de crestere a PIB-ului a fost de aproximativ 6% intre anii 1995-2007, dar activitatea economica a scazut drastic si Irlanda a intrat in recesiune pentru prima oara dupa mai mult de un deceniu. Sectorul de export, dominat de firme multinationale, ramane o componenta cheie a economiei Irlandei.

B. Evolutia PIB/loc

Sursa: http://www.tradingeconomics.com

PIB-ul pe cap de locuitor in Irlanda a fost raportat de 27807 USD in decembrie 2010, potrivit Bancii mondiale. Cu aproximativ un an in urma acestei date, in decembrie 2009 pib-ul pe cap de locuitor era estimat la 28069 USD. PIB-ul pe cap de locuitor in Irlanda se obtine prin impartirea produsului intern brut, ajustat de valoarea inflatiei, la numarul total de oameni. Din punct de vedere istoric, din 1960 pana in 2010, PIB-ul mediu pe cap de locuitor a fost de 14598 USD, atingand un maxim istoric de 32214 USD in decembrie 2007 si un minim istoric de 5046 USD in decembrie 1960. Puterea de cumparare(comparatie UE) 2009 EU (27 tari) Romania Bulgaria Germania 100 47 44 116 2010 100 46 44 118

Danemarca Estonia Irlanda Grecia Spania Franta Italia Luxemburg Japonia Serbia SUA Turcia

123 64 128 94 103 108 104 266 103 36 145 46

127 64 128 90 100 108 101 271 106 35 148 49

n Tabelul de mai sus este reprezentat evoluia PIB pe locuitor n puterea de cumprare standard n comparaie cu mai multe ri. La acest capitol Irlanda ntrece tari ca Germania, Spania, Italia, Frana, Japonia s.a. Luxembourg este ara cu cel mai nalt nivel de tri depind cu mult media UE i chiar a Statelor Unite. C. Rata somajului

Sursa: http://www.tradingeconomics.com

Rata somajului in Irlanda se raporta a fi de 14.3% in Martie 2012. Din 1983 pana in 2010, rata medie a somajului in Irlanda a fost de 10.55%, atingand un maxim istoric de 17.3% in decembrie 1985 si un nivel record de 3.7% in ianuarie 2001.

Rata somajului( comparatie UE) Anii EU (27 countries) Belgium Bulgaria Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain France Italy Cyprus Lithuania Luxembourg Hungary Malta Netherlands Poland Portugal Romania United Kingdom Croatia 2006 7.1 7 7.9 3.2 9.8 5.2 3.6 7.5 7.3 7.7 5.5 3.9 5.2 3.8 6.5 4.8 3.8 11.8 7.2 (e) 5.7 3.8 9.1 2007 6.1 6.3 6.1 3.2 8.2 4 3.8 7.1 7 7.1 4.9 3.3 3.9 3.3 6.5 4.8 2.9 8.1 7.6(e) 4.9 3.6 8 2008 6 5.9 5 2.6 7.1 4.6 5.1 6.6 9.8 6.5 5.6 3.1 5 3.9 6.9 4.7 2.4 5.9 7.2(e) 4.4 3.9 6.9 2009 7.7 6.6 6 4.9 7.3 12 10.1 8.3 15.9 7.8 6.4 4.4 12.1 4.1 8.7 5.4 3 6.8 9.2(e) 5.4 5.5 7.3 2010 8.3 7 9.1 6.3 6.7 15 11.9 11.1 18 8.2 7 5.2 16.1 3.8 10 5.7 3.7 8.1 10.6(e) 5.8 5.8 9.5 2011 8.3 6 9.9 6.3 5.6 11.3 12.8 : 19.4 8.1 : 6.4 13.8 4.2 9.8 5 3.8 8 11.4 5.8 5.8 11

La momentul actual Irlanda sta foarte rau in privinta somajului fiind intrecuta din UE doar de Lituania si Spania.

D. Rata inflatiei

Sursa: http://www.indexmundi.com Ultimele date despre rata inflatiei in Irlanda au fost dezvaluite in martie 2012, aceasta fiind de 2.2%. Din 1976 pana in 2010, rata medie a inflatiei in Irlanda a fost de 5.49%, ajungand la un maxim istoric de 23.15% in octombrie 1981 si un nivel record de -6.56% in octombrie 2009.

Rata inflatiei( comparatie UE) Anii European composition) Belgium Bulgaria Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain 2,3 7,4 1,9 1,8 4,4 2,7 3,3 3,6 1,8 7,6 1,7 2,3 6,7 2,9 3 2,8 4,5 12 3,6 2,8 10,6 3,1 4,2 4,1 0 2,5 1,1 0,2 0,2 -1,7 1,3 -0,2 2,3 3 2,2 1,2 2,7 -1,6 4,7 2 3,5 3,4 2,7 2,5 5,1 1,2 3,1 3,1 Union 2006 (changing 2,2 2007 2,3 2008 3,7 2009 1 2010 2,1 2011 3,1

France Italy Cyprus Lithuania Luxembourg Hungary Malta Netherlands Austria Poland Portugal Romania Slovenia United Kingdom

1,9 2,2 2,2 3,8 3 4 2,6 1,7 1,7 1,3 3 6,6 2,5 2,3

1,6 2 2,2 5,8 2,7 7,9 0,7 1,6 2,2 2,6 2,4 4,9 3,8 2,3

3,2 3,5 4,4 11,1 4,1 6 4,7 2,2 3,2 4,2 2,7 7,9 5,5 3,6

0,1 0,8 0,2 4,2 0 4 1,8 1 0,4 4 -0,9 5,6 0,9 2,2

1,7 1,6 2,6 1,2 2,8 4,7 2 0,9 1,7 2,7 1,4 6,1 2,1 3,3

2,3 2,9 3,5 4,1 3,7 3,9 2,4 2,5 3,6 3,9 3,6 5,8 2,1 4,5

E. Rata ocuparii fortei de munca(15-64 ani) Anii European composition) Belgium Bulgaria Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain France Italy Cyprus 2,3 7,4 1,9 1,8 4,4 2,7 3,3 3,6 1,9 2,2 2,2 1,8 7,6 1,7 2,3 6,7 2,9 3 2,8 1,6 2 2,2 4,5 12 3,6 2,8 10,6 3,1 4,2 4,1 3,2 3,5 4,4 0 2,5 1,1 0,2 0,2 -1,7 1,3 -0,2 0,1 0,8 0,2 2,3 3 2,2 1,2 2,7 -1,6 4,7 2 1,7 1,6 2,6 3,5 3,4 2,7 2,5 5,1 1,2 3,1 3,1 2,3 2,9 3,5 Union 2006 (changing 2,2 2007 2,3 2008 3,7 2009 1 2010 2,1 2011 3,1

Lithuania Luxembourg Hungary Malta Netherlands Austria Poland Portugal Romania Slovenia United Kingdom

3,8 3 4 2,6 1,7 1,7 1,3 3 6,6 2,5 2,3

5,8 2,7 7,9 0,7 1,6 2,2 2,6 2,4 4,9 3,8 2,3

11,1 4,1 6 4,7 2,2 3,2 4,2 2,7 7,9 5,5 3,6

4,2 0 4 1,8 1 0,4 4 -0,9 5,6 0,9 2,2

1,2 2,8 4,7 2 0,9 1,7 2,7 1,4 6,1 2,1 3,3

4,1 3,7 3,9 2,4 2,5 3,6 3,9 3,6 5,8 2,1 4,5

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/ Rata ocuparii fortei de munca a fluctuat foarte putin intre anii 2000-2004 , mentinandu-se in jurul a 65-66% ca apoi aceasta incepand sa creasca. In anii 2009 si 2010 au avut o scadere notabila, il ultimul an fiind de 60%. F. Deficitul Bugetar
Deficit bugetar
Anul 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 Milioane EUR -20,515.40 -48,836.80 -22,957.90 -13,148.80 46.50 5,198.00 2,661.40 2,079.50 559.00 -454.10 % PIB -13.10% -31.30% -14.40% -7.30% 0% -2.90% -1.60% -1.40% -0.40% -0.30%

Anul 2001 2000 1999 1998

Milioane EUR 1,016.60 4,986.80 2,461.40 1,868.00

% PIB -0.90% -4.80% -2.70% -2.40%

Sursa: http://www.datosmacro.com/en/deficit/ireland Deficitul bugetar al Irlandei, in anul 2011, a ajuns la 13.10% din PIB, peste limita maxima de 3% impusa de Pactul UE pentru Stabilitate si Dezvolvare, acesta insemnand aproximativ 20.000 milioane EURO. Insa anul 2011 a fost un an bun pentru Irlanda deoarece deficitul a fost mult mai scazut fata de 2010, cand a atins valoarea de 31.3%. Se estimeaza in anul 2012 o scadere a deficitului, Irlanda incercand sa ajunga cat de curand la limita de 3%.

G. Datoria publica
Datorie publica
Anul 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 Milioane EUR 169,264 147,988 104,782 79,837 47,361 44,012 44,406 44,255 43,322 41,912 41,576 39,659 43,853 42,081 %PIB 108.20% 94.90% 65.60% 44.40% 25.00% 24.80% 27.40% 29.60% 30.90% 32.10% 35.50% 37.80% 48.50% 53.60%

Sursa:http://www.datosmacro.com/en/national-debt/ireland

Datoria publica a Irlandei a fost de 108,2% din PIB in anul 2011, avand o crestere de aproximativ 14% fata de anul 2010. Cea mai mare crestere in ultimii ani a avut loc din 2009 pana in 2010, fiind de aproximativ 30%. Datoria publica potrivit FMI, va creste pana la 119% din PIB in 2013. In anul 2010 s-a produs o eroare in urma unei greseli contabile. Initial se raportase ca datoria publica era de 96% , insa, dupa ce s-a recalculat, aceasta a ajuns la 94%, fiind cu 3.6 miliarde de euro mai mica.

3. Contextul economic actual


3.1 Situaia economic prezent
Poziia economic a Irlandei n momentul actual poate fi determinat analiznd anumii indicatori n paralel cu alte ri dezvoltate sau mai puin dezvoltate. Irlanda este a treia cea mai bogat ar din Europa i a patra cea mai bogat din lume. Economia este caracterizat de o for de munc foarte educat i de o rat foarte nalt de investiie strin.

Sursa: http://data.worldbank.org/country/ireland

In privinta PIB-ului aceasta nu este prea avansata fiind aproape de tari precum Romania, insa la un nivel mai inalt decat Bulgaria. Exporturi Importuri Balanta de plati

Balanta de plati

In privinta balantei de plati Irlanda a raportat un excedent comerciat echivalent cu 3.245 milioane euro, in ianuarie 2012. Exporturile raman motorul principal de crestere a economiei Irlandei, aceasta tara atingand cel mai ridicat excedent comercial raportat la valoarea PIB-ului din UE. Exporturi

Exporturile Irlandei au avut o valoare totala de 7.684 miliarde de euro in luna ianuarie a anului 2012. Irlanda este in top 20 al tarilor exportatoare din lume. Agricultura ( agroalimentare si bauturi, bovine, carne de vita si produse lactate) reprezinta 46% din PIB si 80% din totalul exporturilor. De asemeni Irlanda este un exportator important de zinc, plumb si aluminiu. Principalii parteneri la export sunt UE ( cele mai importante tari sunt Marea Britanie si Belgia) si SUA. Importuri

Importurile Irlandei au fost in valoare de 4439 milioane euro in Ianuarie 2012. Importurile majore in Irlanda sunt : echipamente de prelucrare a datelor, masini si echipamente, produse chimice, petrol si produse petroliere, textile si imbracaminte. Principalii parteneri de import sunt: tari membre ale UE( Marea Britanie, Germania, Tarile de Jos), SUA si China.

3.2 Armonizarea cu modelul dezvoltrii durabile. Obiectivele Europa 2020


ntruct lumea este n schimbare, Europa 2020 i propune s transforme, n deceniul urmtor, Uniunea European ntr-o economie inteligent i durabil. Prin aceste prioriti ale strategiei aplicate de Europa 2020 se dorete cretrerea economic i ocuparea forei de munc ajutnd la relansarea economic n cadrul Uniunii. Concret, s-au stabilit cinci obiective ambiioase pe domeniile: ocuprii forei de munc, inovaie, educaie, incluziune social i clim / energie - care s fie atinse pn n 2020.

Obiectivele strategiei sunt: Rata de ocupare a forei de munc de 75% pentru persoanele cu vrste cuprinse ntre 20 i 64 ani; alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare i dezvoltare; reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser (sau chiar cu 30%, n condiii favorabile) fa de nivelurile nregistrate n 1990; creterea ponderii surselor de energie regenerabile pn la 20% ; creterea cu 20% a eficienei energetice; reducerea abandonului colar la sub 10%; creterea la peste 40% a ponderii absolvenilor de studii superioare n rndul populaiei n vrst de 30-34 de ani; reducerea cu cel puin 20 de milioane a numrului persoanelor care sufer sau risc s sufere de pe urma srciei i a excluziunii sociale. Obiectivele UE pentru o cretere inteligent: condiii mai bune pentru cercetare, dezvoltare i inovare pentru un nivel al investiiilor publice i private n cercetare i dezvoltare de 3% din PIB-ul UE; rat de ocupare a forei de munc de 75 % n rndul populaiei cu vrste cuprinse ntre 20 i 64 de ani, pn n 2020 (prin crearea de condiii favorabile inseriei profesionale, n special pentru femei, tineri, persoane n vrst sau necalificate i imigrani legali) rezultate mai bune pe plan educaional, n special reducerea abandonului colar la mai puin de 10%; creterea pn la cel puin 40% a ponderii absolvenilor de studii superioare sau echivalente n rndul populaiei n vrst de 30-34 de ani.

3% din PIB pentru cercetare si dezvoltare


30 25 20 15 10 5 0 2009 2020 Bulgaria 11.6 16 Germania 9.8 18 Irlanda 5 16 Spania 13.3 20 Franta 12.3 23 Italia 8.9 17 Romania 22.4 24

Sursa: prelucrare date de pe Eurostat-Europe 2020 Indicators4

Analizand graficul de mai sus se remarca ca Irlanda va aloca in 2020 procentul de 3% din PIB sectorului de cercetare-dezvoltare stabilit prin strategia Europa 2020, alaturi de tari ca Belgia, Franta, dar si Spania. Se observa ca Italia este cea care va acorda cel mai putin din PIB acestui sector, si anume 1.54%.

Rata de ocupare a fortei de munca de 75%(20-64 ani)


90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2010 2020

Axis Title

Bulgaria 63.9 76

Germania 76.3 77

Irlanda 64.1 69

Spania 61.6 74

Franta 69.1 75

Italia 61.2 67

Romania 62.8 70

Sursa: prelucrare date de pe Eurostat-Europe 2020 Indicators5 Rata de ocupare a forei de munc n cadrul strategiei Europa 2020 care i-a fost atribuit Irlandei este cea de 69% pn n anul 2020 ntruct este o ar cu potenial mult mai scazut aflnduse n urma Olandei care prezint o pondere semnificativ de 80%.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=t2 020_20 5 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=t2 020_10

Rata reducerii abandonului scolar la mai putin de 10%


30 25 20 15 10 5 0 2009 2020 Bulgaria 11.6 16 Germania 9.8 18 Irlanda 5 16 Spania 13.3 20 Franta 12.3 23 Italia 8.9 17 Romania 22.4 24

Sursa: prelucrare date de pe Eurostat-Europe 2020 Indicators6 Din graficul de mai sus se observ faptul c Irlanda va atinge, chiar va dobora limita de 10% a reducerii abandonului colar, n anul 2020 aceast va fi n scdere fa de anul 2010, nsemnnd un procent de 8%. Conform analizei se remarc de asemenea faptul c exist i ri care nu vor atinge acest obiectiv, precum Spania i Italia. Obiectivele UE pentru o cretere durabil: reducerea cu 20%, pn n 2020, a emisiilor de gaze cu efect de ser fa de nivelul din 1990 - UE este dispus s reduc emisiile chiar i cu 30%, cu condiia ca i alte ri dezvoltate s i asume angajamente similare i ca rile n curs de dezvoltare s contribuie, n msura posibilitilor, n cadrul unui acord global; creterea ponderii surselor de energie regenerabile pn la 20% ; creterea cu pn la 20% a eficienei energetice.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=t2 020_40

Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera


30 25 20 15 10 5 0 2009 2020 Bulgaria 11.6 16 Germania 9.8 18 Irlanda 5 16 Spania 13.3 20 Franta 12.3 23 Italia 8.9 17 Romania 22.4 24

Sursa: prelucrare date dup Eurostat-Europe 2020 Indicators7 Conform tabelului de mai sus, in Irlanda a crescut cu pn la 14% emisia gazelor cu efect de ser n anul 2009 fa de 1990, insa este putin comparativ cu Spania care, a crescut emisia gazelor cu efect de ser pn la 30% n anul 2009 fa de 1990.

Cresterea ponderii sursei de energie regenerabila pana la 20%


30 25 20 15 10 5 0 2009 2020 Bulgaria 11.6 16 Germania 9.8 18 Irlanda 5 16 Spania 13.3 20 Franta 12.3 23 Italia 8.9 17 Romania 22.4 24

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=t2020_30

Sursa: prelucrare date dup Eurostat-Europe 2020 Indicators8 Din graficul de mai sus se observ c Irlanda nu va respecta obiectivul prin care se urmrete creterea ponderii sursei de energie regenerabil, atingnd un procent de 16% n anul 2020; alte ri ca Romnia i Frana vor reui ns s depeasc aceast limit. n concluzie, conform analizei fcute Germania va atinge pn n 2020 urmtoarele obiective: va aloca procentul de 3% din PIB sectorului de cercetare-dezvoltare, limita maxim impus fiind chiar 3%; rata de ocupare a forei de munc va fi de 69%, n rndul persoanelor cu vrste cuprinse ntre 20-64 ani; va atinge limita de 10% a reducerii abandonului colar, iar n 2020 aceasta va ajunge la o cot de 8%; nu va reusi sa reduca din emisia gazelor cu efect de ser fa de anul 1990, limita fiind de 20, iar Irlanda va avea cu 14% mai mult; nu va respecta obiectivul prin care se urmrete creterea ponderii sursei de energie regenerabil, atingnd un procent de 16% n anul 2020, limita fiind 20%.

3.3. Mediul de afaceri si climatul investitional


Configuratia actuala a mediului de afaceri din Irlanda este determinata de deciziile luate la jumatatea anilor 50 de a asigura cresterea economica prin stimularea industriilor care produc pentru export. Guvernarile succesive au cultivat aceasta politica si au acordat o atentie deosebita incurajarii investitiilor. World Competitiveness Yearbook, 2002, publicata de Institutul pentru Dezvoltarea Managementului (IMD) a plasat Irlanda intre cele mai competitive zece economii dintre cele 47 de state care au facut obiectul studiului. Agentiile de promovare guvernamentale s-au orientat catre anumite ramuri ale economiei, in special catre cele care produc bunuri si servicii cu o valoare adaugata mare. Acestea au cel mai

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=t2020_31

mare potential de crestere si cele mai bune perspective de a crea si mentine locuri de munca pe termen lung. Sectoarele vizate sunt: produse chimice si farmaceutice; comert electronic; tehnologia informatiei si comunicatiile; software; servicii financiare internationale; call-centres; aparatura medicala.

Sursele investitiilor straine din Irlanda9 Succesul politicilor guvernamentale in domeniul investitiilor straine este evidentiat de faptul ca aproximativ 1240 de companii straine au ales sa-si stabileasca afacerile in Irlanda. Structura investitiilor, dupa tara de provenienta se prezinta astfel: Tara S.U.A. Germania Marea Britanie Alte tari europene Asia-Pacific Alte tari % 47 14 11 20 4 4

Se poate observa ca principala sursa de investitii straine in economia irlandeza o reprezinta firmele americane. Pe lista investitorilor americani se regasesc aproape toate companiile reprezentative in domeniul electronicii si al tehnologiilor informationale. Astfel, in ceea ce priveste valoarea exporturilor de software, in 2004 Irlanda a devenit principalul exportator mondial de software, depasind SUA. Printre companiile care au ales Irlanda drept locatie pentru investitii se numara Google Inc., Wyeth Research, AXA Insurance, Amazon.com, Yahoo! Inc. si Siemens. Printre companiile care au demarat proiecte de cercetare dezvoltare de anvergura in sunt si Microsoft, Dell, Pfizer, Citigroup, Palm etc.

http://dublin.mae.ro/index.php?lang=ro&id=14017

Un aspect important, mentionat de oficialii IDA este gradul ridicat de dispersie a investitiilor straine la nivelul intregii tari. Astfel, din cele 71 de proiecte de investitii straine, 46 au fost localizate in afara capitalei Dublin. Moneda si regimul expatrierii valutei Euro este incepand din ianuarie 2001 moneda Irlandei. Irlanda este singura tara din zona euro cu populatie vorbitoare de limba engleza, si ofera o oportunitate unica firmelor care vor sa desfasoare afaceri in zona euro, in conditiile unui risc zero al ratei de schimb. Nu exista restrictii la repatrierea castigurilor, capitalului sau dobanzilor, iar platile aferente repatrierii se pot efectua in orice moneda. De asemenea, nu sunt restrictii la intrarea capitalului in Irlanda. Rezidentii si non-rezidentii pot avea conturi in orice moneda, iar firmele irlandeze sunt libere sa deschida conturi bancare oriunde in afara Irlandei. Infrastructura Succesul Irlandei ca locatie pentru investitii straine este fondat pe abordarea constant pozitiva a guvernelor irlandeze in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor. Aceasta abordare a determinat crearea unei infrastructuri bine dezvoltate, care ofera o serie de servicii de calitate inalta de la activitati bancare si financiare pana la activitati complexe de transporturi si telecomunicatii. Servicii bancare Sectorul bancar este licentiat si reglementat de catre Banca Centrala a Irlandei. Bancile irlandeze pot fi clasificate in 3 categorii: banci de clearing; banci comerciale; banci industriale.

Principalele banci de clearing sunt AIB, Bank of Ireland, National Irish Bank si Ulster Bank, banci care ofera intreaga gama de servicii bancare, inclusiv activitati de hedging si foreign exchange dealing. Majoritatea bancilor internationale de renume sunt reprezentate in Irlanda si ofera intreaga gama de servicii bancare. Politica monetara este dupa trecerea Irlandei la zona Euro in responsabilitatea Bancii Centrale Europene (European Central Bank) care defineste si implementeaza politica monetara pentru intreaga zona Euro. Unul din obiectivele Bancii Centrale este de a controla inflatia in cadrul zonei Euro. Politica nationala fiscala este subiect de limitare asa cum a fost definita de Pactul de Stabilitate al Uniunii Economice si Monetare (EMU).

Transporturile Transportul aerian Infrastructura de transport a Irlandei este orientata catre oferirea accesului rapid, eficient si ieftin la pietele internationale. Avand exporturi care insumeaza trei sferturi din productia nationala, Irlanda a trebuit sa dezvolte o retea de distributie foarte eficienta care sa asigure accesul la pietei europene in cateva ore. Principalele caracteristici ale transportului aerian sunt: cele trei aeroporturi internationale de la Dublin, Shannon si Cork, alaturi de cele regionale de la Donegal, Galway, Kerry, Knock, Sligo si Waterford; zborurile frecvente de pe aeroportul din Dublin si din cele regionale asigura un acces rapid la majoritatea oraselor europene. Transportul rutier si feroviar Sistemul de autostrazi este permanent imbunatatit prin programele de investitii finantate de Guvern, cu asistenta U.E. Irlanda dispune de o retea de cai ferate care conecteaza orasele mari si principalele porturi. Transportul maritim Principalele porturi ale Irlandei sunt Dublin, Cork, Rosslare si Waterford. Practicile flexibile de lucru si frecventele curse nocturne maximizeaza eficienta transporturilor maritime si asigura reduceri ale timpilor de acces catre pietele europene.

Telecomunicatiile Irlanda are una dintre cele mai avansate retele de comunicatii din Europa. Printre caracteristicile acesteia se numara si serviciul de facturare internationala pentru companiile care opereaza call centres si care ofera acces gratuit intre Irlanda si Europa sau S.U.A. Performantele Irlandei in domeniul telecomunicatiilor sunt determinate si de faptul ca 98% din reteaua nationala este construita pe baza de fibra optica. Comertul electronic Educatia in domeniul tehnologiei informatiei a fost introdusa inca din scoala primara. In prezent se fac investitii pentru dotarea fiecarei scoli cu computere multimedia si pentru asigurarea conectarii la Internet a fiecarui elev sau profesor. La nivelul invatamantului superior s-a introdus o gama larga de cursuri de e-commerce (atat in programa facultatilor cat si in cea a specializarilor post-universitare). Irlanda a adoptat o legislatie flexibila si prietenoasa in domeniul comertului electronic care a permis introducerea si mentinerea unui sistem solid de acreditare si supervizare a

semnaturilor electronice. Astfel, legea irlandeza recunoaste acelasi statut pentru documentele electronice (contracte, semnaturi, stampile) ca si pentru cele tiparite pe suport de hartie. Sistemul de taxe si impozite Irlanda a promovat un sistem de taxe si impozite ca un mijloc de facilitare pentru infiintarea si dezvoltarea companiilor, astfel taxa de corporatie in multe domenii a fost de numai 10%. Noul regim de taxare al veniturilor comerciale active are un nivel unic, de 12,5%. Impozitul pe profiturile pasive ale companiilor este de 25% (veniturile provenite din dobanzi, dividende, inchirieri de proprietati si drepturi de proprietati). Taxe vamale Taxele vamale sunt percepute la importurile in Irlanda din tarile nemembre UE. Odata platite in Irlanda, marfurile pot circula apoi liber in toate tarile membre UE, fara a se plati alte taxe vamale. Taxele vamale sunt calculate la valoarea in vama a marfurilor sau la valoarea de tranzactie. TVA Companiile care desfasoara activitati comerciale cu bunuri si servicii sunt obligate de a se inregistra la autoritatile financiare locale. Nivelul Taxei pe Valoarea Adaugata (TVA) este de 12,5% pentru produsele alimentare si de 21% pentru celelalte produse. Accizele Acciza se aplica pentru importul de produse ca: benzina, motorina, bauturi alcoolice si produse din tutun. Accizele sunt platite in tara de consum si sunt aditionale taxelor vamale si TVA. Evitarea dublei impuneri Irlanda este semnatara unor acorduri in vigoare de evitare a dublei impuneri cu 44 de tari, inclusiv cu Romania. Recent, au intrat in vigoare acordurile semnate cu Belgia si India. Sunt in negociere acordurile cu Argentina, Chile, Egipt, Kuweit, Malta, Maroc, Singapore, Tunisia, Turcia si Ucraina. Protectia mediului Protectia mediului este unul din principalele obiective ale Guvernului irlandez. In afara valorii sale intrinseci si a contributiei la calitatea vietii, un mediu curat este un important factor economic. Este de asemenea importanta in dezvoltarea industriilor bazate pe resurse naturale si a turismului si in desfacerea pe pietele externe a unor produse si servicii de calitate. Legislatia protectiei mediului este bazata pe Directivele U.E. si acopera probleme precum reglementarea in constructii, siguranta publica si eliberarea licentelor de control. Legislatia este implementata de catre autoritatile locale si de catre Agentia de Protectie a Mediului. Agentia este un

organism guvernamental responsabil cu monitorizarea si licentierea acelor activitati industriale considerate a avea un risc semnificativ de poluare a mediului. Licente pentru controlul poluarii In cazul in care o propunere de dezvoltare a unor activitati productive prezinta riscul poluarii, trebuie obtinuta o licenta integrata de la Agentia de Protectie a Mediului. Activitatile care necesita o astfel de licenta sunt cele care genereaza deseuri toxice, emisii de substante toxice in atmosfera sau in apa, precum si cele care cauzeaza poluare fonica. Facilitati fiscale Irlanda este un mebru cu vechime al Uniunii Europene si ofera investitorilor straini acces imediat la o piata de 375 milioane de consumatori, una dintre cele mai mari piete ale lumii. In ciuda pozitiei Irlandei la marginea vestica a Europei, infrastructura bine dezvoltata impreuna cu costurile de operare competitive, taxele mici aplicate companiilor si facilitatile financiare recomanda Irlanda drept una din cele mai profitabile locatii din Europa, pentru investitorii straini. Facilitatile accesibile investitorilor constau in asistenta financiara din partea statului si intrun regim fiscal favorabil. Suportul financiar din partea statului Asistenta financiara din partea statului este gestionata de o serie de agentii guvernamentale, fiecare pe zona ei de competenta. Disponibilitatea si nivelul ajutorului financiar sunt dictate de locatia geografica pe teritoriul Irlandei si conditionate de legile U.E. si irlandeze in materie. 1.1. IDA Ireland IDA este principala agentie guvernamentala care are drept sarcina promovarea investitiilor straine directe in Irlanda si dezvoltarea bazei existente de companii straine. Ajutorul acordat de IDA este disponibil atat pentru activitati de productie cat si pentru servicii internationale. IDA poate oferi ajutor pentru noile industrii, sub forma de capital sau sub forma de bonusuri pentru crearea de locuri de munca. Investitiile in locatii de cercetare-dezvoltare si trainingul personalului beneficiaza de asemenea de ajutor, prin intermediul IDA. Primele de capital au drept scop subventionarea cheltuielilor cu achizitionarea terenurilor, cladirilor sau constructiei de noi facilitati de productie. Nivelul maxim al acestor prime este stabilit prin regulile U.E. privind ajutorul de stat. Rata maxima a acestor prime este de pana la 40% din costuri in zonele de granita, in centrul si vestul tarii si scade pana la 17.5% in Dublin.

Subventiile pentru crearea de noi locuri de munca sunt cele mai raspandite forme de ajutor, mai ales pentru companiile de servicii internationale. Nivelul acestora difera in functie de locatia proiectului, nivelul investitiei, tipul de activitate desfasurata si nivelul de pregatire al angajatilor (pot varia intre 1,250 si 12,500 pentru fiecare loc de munca). Prime pentru training. Companiile straine care opereaza in Irlanda pot beneficia de ajutor financiar pentru programe substantiale de training pentru angajati. Finantarea pentru activitatea de cercetare-dezvoltare imbraca doua forme, pentru companiie deja prezente in Irlanda - finantare pentru fondarea sau upgrade-ul unor facilitati de cercetare-dezvoltare permanente ; - suport pentru proiectele de cercetare-dezvoltare de un inalt risc sau de inalta calitate. Rata finantarii variaza in functie de nivelul proiectului de cercetare-dezvoltare raportat la marimea companiei, impactul potential pe termen lung al proiectului si localizarea geografica. Procesul de acordare a finantarii. Acest proces dureaza de obicei cateva saptamani, dar intregul proces al negocierii acordarii finantarii poate dura cateva luni, depinzand in cea mai mare masura de rapiditatea cu care firma solicitanta ofera informatiile solicitate de IDA. Continutul planului de afaceri. Dupa o intalnire prealabila IDA cere prezentarea unui plan de afaceri, in cazul in care este interesata de respectivul proiect. Planul de afaceri ar trebui sa contina: - informatii despre companie, inclusiv un scurt istoric, descrierea produselor si a pietelor, un comentariu pe marginea situatiei financiare a companiei si scurte cv-uri ale persoanelor din conducere; - descrierea proiectului propus a fi localizat in Irlanda si motivele pentru alegerea Irlandei. Aceasta descriere ar trebui sa contina numarul de locuri de munca ce se urmareste a fi create, nivelul investitiei si impactul preconizat asupra economiei irlandeze; - tipul de proprietate asupra proiectului ce se va realiza in Irlanda; - previziuni financiare pentru urmatorii 5 ani si analiza ipotezelor care au condus la aceste previziuni. In urma analizei, IDA va cere clarificari asupra diferitelor componente ale planului de afaceri, urmand apoi sa faca propuneri privind asistenta financiara. Urmeaza apoi negocierile privind nivelul ajutorului financiar, asupra nivelului si formei investitiei proprii a companiei in proiect si a altor probleme conexe.

In urma procesului intern de aprobare a proiectului, in cadrul IDA, se incheie un Acord de finantare intre IDA si compania solicitanta. 1.2. Shannon Development Shannon Development este agentia guvernamentala responsabila pentru regiunea Shannon si initial a avut drept scop dezvoltarea aeroportului Shannon. In prezent mandatul agentiei s-a diversificat, incluzand cresterea economica si dezvoltarea intregii regiuni. Printre obiectivele Shannon Development se numara dezvoltarea regiunii ca o locatie internationala pentru servicii si activitati productive, sprijinirea industriei locale, promovarea turismului si dezvoltarea rurala. Oferta de asistenta financiara a Shannon Development este similara cu cea a IDA. 1.3. dars na Gaeltachta dars na Gaeltachta este agentia guvernamentala responsabila cu promovarea investitiilor in Gaeltacht, o regiune rurala in vestul Irlandei, cu o populatie vorbitoare de limba irlandeza. Agentia, care urmareste sa creasca numarul locurilor de munca si sa stimuleze activitatile economice in zona, acorda prioritate proiectelor orientate catre export si catre industriile care folosesc resursele naturale. Tipurile de subventii acordate sunt similare cu cele oferite de IDA, dar nivelul lor este cel mai ridicat din intreaga tara. 1.4. Enterprise Ireland Enterprise Ireland este o agentie guvernamentala a carei principala responsabilitate este sustinerea dezvoltarii industriei locale. Enterprise Ireland administreaza programe de ajutor financiar care sunt disponibile atat pentru firmele irlandeze cat si pentru companiile straine care opereaza in Irlanda. 1.5. Asistenta financiara europeana Companiile care opereaza in Irlanda pot apela la scheme de asistenta financiara administrate de la Bruxelles. Unul din principalele programe de finantare care se adreseaza companiilor este Sixth Framework Programme for Research and Development . Sunt disponibile surse de finantare de pana la 50% din valoarea proiectelor. Conditia de eligibilitate este ca proiectul sa reuneasca firme, universitati sau institute de cercetare din cel putin doua state membre U.E.

2. Facilitati fiscale 2.1. Impozitul pe profit (Corporation Tax) Pentru activitatile care in prezent nu se califica pentru taxa de 10% ratele de taxare sunt urmatoarele: - venituri active: 12,5% - venituri pasive: 25% - venituri de capital (capital gains): 20% Pentru a beneficia de taxa redusa de 12,5% este necesar un anumit nivel de prezenta efectiva in Irlanda. Profiturile unei filiale din strainatate pot fi considerate profituri active in conditiile in care o parte a activitatii comerciale se desfasoara in Irlanda. Conform acordurilor de evitare a dublei impuneri semnate de Irlanda taxele aplicata filialei din strainatate se scad din taxa irlandeza pe venitul provenit din activitatile externe ale filialei. Veniturilor pasive li se aplica o rata de impozitare de 25%. Aceste venituri pot fi dobanzi, dividende si chirii din proprietati. Venitul din afaceri desfasurate in totalitate in strainatate se taxeaza cu 25%, ca si veniturile din operatiuni miniere, extractia petrolului si vanzari de terenuri. Taxa de 10% se aplica productiei industriale, proiectelor licentiate in zona aeroportului Shannon si unui numar mare de operatiuni din sfera serviciilor. Dupa cum am mentionat anterior, in urma intelegerii dintre guvernul irlandez si Comisia Europeana taxa de 10% va fi eliminata treptat, pana in 2010. 2.2. Proprietatea intelectuala (IP) Detinerea de drepturi de proprietate intelectuala a devenit un fapt obisnuit in Irlanda, ca rezultat al reducerii impozitului pe profit pentru companii. Proprietatea intelectuala poate avea o valoare mare intr-o afacere, astfel incat poate influenta semnificativ efortul fiscal al unei companii internationale. Evaluarea corecta a finantarii, managementului si a locatiei proprietatii intelectuale poate deseori conduce la beneficii fiscale semnificative pentru o astfel de companie. Deduceri de taxe pentru IP Drepturile de protectie intelectuala sunt guvernate de o legislatie care asigura garantii posesorului. Tratamentul fiscal al proprietatii intelectuale depinde de natura drepturilor implicate si arata astfel: - Cercetare stiintifica Cheltuielile cu activitati in domeniul stiintelor aplicate, in vederea extinderii cunoasterii sunt deductibile in anul in care s-au efectuat. Deducerea nu se aplica in cazul cercetarii din domeniile minier si petrolier.

- Patente Cheltuielile cu obtinerea patentelor pot fi repartizate pe o perioada de 17 ani, in rate egale (mai putin de 17 ani daca durata patentului este mai mica). - Know-how (industrial) Cheltuielile sunt deductibile in intregime, in anul in care s-au produs. Deducerea nu se aplica in cazul in care know-how-ul apartine unei firme achizitionate sau este cumparat de la o terta firma. - Software Costurile se repartizeaza pe 8 ani (12,5% pe an) si sunt deductibile in cazul in care aplicatiile software sunt folosite in afaceri. - Marcile de comert (Trademark) Nu se deduc cheltuielile ocazionate de dezvoltarea sau achizitionarea de marci de comert. - Copyright Cheltuielile nu sunt deductibile. - Altele (inclusiv marci) Nu se deduc costurile ocazionate de cumpararea altor forme de proprietate intelectuala. Licentierea Companiile multinationale folosesc practica incheierii de acorduri de licentiere cu filialele lor din strainatate. Nivelul cheltuielilor cu obtinerea licentelor depinde de natura drepturilor de proprietate, atat pentru licentele exclusive cat si pentru cele neexclusive. Aceste costuri sunt deductibile in cazul in care sunt necesare in activitatea firmei si daca nu depasesc anumite limite. Venituri din folosirea patentelor Companiile inregistrate fiscal in Irlanda pot fi scutite de taxele pe venitul din folosirea patentelor, chiar daca patentele respective nu sunt inregistrate in Irlanda. Totusi, conditia de deductibilitate este ca activitatea de dezvoltare si testare a patentului sa se fi desfasurat in Irlanda.

Cele mai importante firme din Irlanda sunt : CRH , Smurfit Kappa plc , AIB (Allied Irish Bank) , Bank of Ireland , Irish Life & Permanent . , Kerry Group, Glanbia , Dunnes Stores , Musgraves Group ,Ryanair Holdings , Glen Dimplex Group ,Fyffes , Eircom , Greencore group ,Musgrave Group Ltd , Elan Corp. , Independent News & Media , Aer Ingus Group. Burse de valori si de marfuri : Ferrum Trading Company Limited, Kilfera Commodity Traders Limited, Peleus LTD si Trademelt LTD.

3.4 Masuri anti criza


<< "Irlanda nu este Grecia nici Spania. Nu va exista contaminare", a declarat pentru jurnalitii europeni ministrul de finane irlandez Brian Lenihan, ntr-o zi de furtun a pieelor. "Banca Irlandei este prima dintre instituiile rii care iese din criza bancar", aa cum o dovedete rspunsul masiv al investitorilor privai la emisia de aciuni de 500 de milioane de euro ca prim etap a unui program de recapitalizare, care are obiectivul de a colecta 3,4 miliarde de euro PIB-ul a sczut cu 12% pentrui opt trimestre consecutiv. Rata omajului a crescut cu 13% iar raportul deficit public-PIB este 14%. Se asist chiar la o reluare a emigraiei irlandeze spre Canada i Australia - un fenomen care trezete amintiri dureroase - i la expulzarea imigranilor rmai fr locuri de munc spre rile lor de origine, precum Nigeria. n capitala Dublin, neobinuit de ntunecat, 25% din birouri sunt goale. Pe strzile centrelor comerciale ntlneti secvene nentrerupte de anunuri: "to let", de nchiriat. Primul element ncurajator, potrivit observatorilor, este ns prestigiul i credibilitatea celor dou figuricheie care dein astzi crma: ministrul de finane, Brian Lenihan, i guvernatorul Bncii Centrale, Patrick Honohan, care ocup acest post din luna septembrie 2009. Brian Lenihan pune n aplicare msuri anti-deficit nepopulare dar absolut necesare. Este o ruptur fa de generosul "welfare" din trecut. Cel de-al doilea este considerat un personaj independent i strin de jocurile de putere care au dus la colapsul pieei construciilor i la creditele facile care au compromis creditarea. Guvernul pregtete o lege financiar, mai precis o serie de legi financiare, de 3 miliarde pe an, care i propun s readuc raportul deficit-PIB la 3%, aa cum prevede Pactul de stabilitate al UE. "Un obiectiv posibil de atins". Pentru a reui ambiiosul plan, el reduce cheltuielile i crete taxele. Dar, aa cum asigur el, nu i foarte sczuta "corporation tax" de 12,5% pe ntreprinderile mari i mici, creia i se datoreaz o mare parte din meritul de a fi atras attea multinaionale pe insula verde. "Cele mai draconice reduceri de cheltuieli - spune numrul unu al "Industrial Development Agency" (IDA, o agenie public-privat care promoveaz investiiile strine n Irlanda) - vor fi reducerea numrului de angajai publici (astzi circa 400.000, ceva mai puin de o zecime din locuitori) i reducerea salariilor ntr-o msur ce va varia, n funcie de cazuri, de la 8% la 34%". Sunt msuri excepionale pentru ceea ce Honohan definete "o recesiune excepional". n ceea ce-l privete, Banca Irlandei a adoptat msuri tot att de severe. n Anglo Irish Bank, instituia-abis

naionalizat ulterior, statul a injectat 25 de miliarde de euro. Sistemului de credit i s-au administrat, n plus, dou pilule foarte amare. Prima este reducerea cu aproximativ jumtate a valorii nominale pe care "bad bank" Nama (National Asset Management Agency) a pltit-o bncilor pentru titlurile toxice. A doua este creterea capitalului de rezerv (core tier 1) pe care bncile trebuie s-l dein n cas ca garanie a pierderilor. Vor fi, oare, eficiente, aceste msuri?, se ntreab Corriere della Sera. "Va fi nevoie de timp dar vom iei din criz. Creterea din anii trecui, bazat pe exporturi, pe atragerea investiiilor externe i pe un nivel optim al instruirii, se sprijinea pe fundamente solide", a afirmat Hinohan>>10 Irlanda si moneda EURO <<Ministrul irlandez al afacerilor europene a declarat luni c ar fi dificil ca Irlanda s rmn n zona euro dac populaia ar respinge tratatul fiscal discutat de liderii UE, oficialul ridicnd astfel miza unei dispute politice interne privind organizarea unui referendum pe aceast tem, informeaz Reuters. Ar fi o zi foarte trist dac am decide ntr-un fel sau altul s nu participm la acest tratat i am lsa celelalte 16 state membre ale zonei euro s mearg nainte i s ncerce s gseasc o soluie fr noi. Cred c ar fi aproape imposibil pentru noi s continum ca parte a uniunii monetare, pentru c a face parte dintr-o uniune monetar presupune s respeci regulile sale, a declarat luni Lucinda Creighton. Guvernul a ridiculizat sugestiile opoziiei, potrivit crora Irlanda ar trebui mai degrab s prseasc zona euro dect s continue s se supun la tierile slbatice de cheltuieli, informeaz Antena 3. Oficialii de la Dublin consider c ieirea din zona euro ar avea consecine catastrofale asupra economiei. Tocmai de aceea, mai muli minitri au sugerat c ar prefera s evite referendumul pe tema tratatului fiscal, dei 72 la sut dintre irlandezi i doresc acest lucru, de team c populaia stul de austeritate ar putea respinge semnarea acordului. Electoratul irlandez a respins anterior, n dou rnduri, modificarea tratatelor UE, votnd ulterior variante amendate. efii de stat sau de guvern din UE, cu excepia Marii Britanii, au convenit la summit-ul UE din decembrie s ncheie de urgen un tratat de disciplin fiscal construit n jurul regulii de deficit bugetar ct mai apropiat de zero. Irlanda se numr printre cele trei ri din zona euro care au avut nevoie de acorduri de finanare extern cu FMI i Comisia European.>>11
10 11

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/criza/reteta-anticriza-a-irlandei-185253.html http://www.frontpress.ro/?p=27036