Sunteți pe pagina 1din 61

1

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE- DIN PLOIETI


FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA PROTECIEI MEDIULUI IN
INDUSTRIE







PROIECT
DE SEMESTRU

Tratarea i epurarea apelor reziduale




CONDUCTOR PROIECT:
ef lucrri dr. ing. Caen Panaitescu



STUDENT: Anghel Florin
ANUL IV
2011
2



Cuprins

1. Introducere . 3
2. Determinarea gradului de epurare necesar . 6
3. Alegerea variantei tehnologice optime ... 19
4. Elaborarea schemei bloc tehnologice .. 34
5. Proiectarea tehnologica a utilajelor 39







3
1. Introducere
Epurarea reprezinta procesul complex de retinere si neutralizare a substantelor
daunatoare dizolvate, in suspensie sau coloidale prezente in apele uzate industriale sau
menajere in statii epurare. Principalul scop este de a imbunatatii calitatea acestor ape
pentru a putea fi deversate in emisar fara a prejudicia flora sau fauna. Dupa ce apa este
epurata in statii de epurare ea poate fi chiar refolosita in anumite domenii sau procese
tehnologice.
Epurarea apelor uzate poate fi in functie de caracteristicile apei si de cerintele
evacuarii in emisar mai mult sau mai putin complexa astfel avand statii epurare simple
mecano-biologice sau statii epurare complexe. Apele uzate cu caracter predominant
anorganic vor fi tratate in statii de epurare numai prin mijloace fizico-chimice de retinere
si neutralizare: sedimentare, neutralizare, precipitare, coagulare, floculare, adsorbtie pe
carbune activ, schimb ionic. Apele uzate cu un caracter predominant organic sunt epurate
intr-o statie de epurare prin procedee fizico-chimico-biologice.
Epurarea apelor uzate in statii de epurare se imparte in :
retinerea sau neutralizarea substantelor nocive;
prelucrarea substantelor rezultate din prima operatiune denumite namoluri.
Progresele realizate in ultimile decenii in domeniul epurarii apelor uzate au dus
nemijlocit la constructia unor statii de epurare mai judicios concepute si in special mai
economice.
Epurarea apelor in statii de epurare se urmareste prin determinari inainte si dupa
intrarea in statie:
reactia pH;
suspensii solide fixe si volatile;
4
CBO 5 consumul biochimic de oxigen la cinci zile, in mg/l, necesar pentru oxidarea
biochimica a materiilor organice la o temperatura de 20C si in conditii de intuneric;
CCO consum chimic de oxigen, in mg/l, pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile
si a substantelor organice, bazat pe bicromat sau permanganat de potasiu; intre cei doi
indicatori exista urmatoarele corelatii CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru
prezenta in apa a substantelor organice nebiodegradabile CCO > CBO21;
prezenta azotului intalnit sub forma de amoniac liber, azot organic, azotati si azotiti;
prezenta microorganismelor, care sunt de diverse tipuri, unele contribuind procesul de
epurare, iar altele ce produc boli si infectii la oameni si animale; prezenta acestora
conduce la necesitatea dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare.
Epurarea apei in statii de epurare se realizeaza in mai multe trepte si anume: treapta
primara, treapta secundara si treapta tertiara. Ca produsi finali ai procesului de epurare
dintr-o statie de epurare rezulta: apa purificata in diferite grade, functie de proces si de
starea ei initiala, precum si namoluri.
Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative
intre mai multe variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta de
terenuri disponibile pentru statii de epurare sau economic inapte pentru alte folosinte,
posibilitatea asigurarii zonei de protectie sanitara in jurul statiei de epurare,
obligativitatea asigurarii gradului de epurare necesar, distanta fata de emisarul in care se
deverseaza apele purificate, cantitatile de namoluri rezultate in fiecare proces de epurare
si posibilitatile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea asigurarii statiei de
epurare cu personal calificat.
In functie de volumul de apa epurata zilnic si de natura apelor se poate opta din
punct de vedere economic si constructiv pentru rezervoare din diferite materiale sau
bazine din beton.

5
Tipuri de instalatii de epurare:
- separatoare de grasimi - reducerea grasimilor - sunt utilizate in general de restaurante,
fast food-uri, cantine, carmangerii inainte de deversarea in canalizare sau in statie de
epurare;
- separatoare de hidrocarburi; - reducerea uleiurilor si hidrocarburilor - sunt utilizate in
service auto si in parcari;
- statie epurare ape menajere individuale;
- statie epurare ape menajere pentru comunitati; - statii de epurare conventionale sau
SBR;
- statii epurare ape industriale; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- sisteme recirculare apa spalatorii auto.
Unele din procesele care au loc intr-o asemenea instalatie pot fi accelerate prin
dozarea controlata de spori bacterieni, nutrienti, neutralizanti etc.
















6
2. Determinarea gradului de epurare necesar


Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a epurrii, a
unei parii din elemente poluante de natur fizic, chimic i biologic din apele uzate
astfel nct concentraia ramas n apa epurat s reprezinte sau s se ncadreze n
valoarea limit admisibil stabilit prin NTPA 001/2005.
Dupa tipul apei de suprafa, deosebim trei categorii de ape de suprafa care pot fi
supuse procesului de epurare, i anume: ape potabile, ape de agrement i ape industriale.
Formula general pentru calculul gradului de epurare (GE) este:

, 100 -

=
i
f i
c
c c
GE %
(1.1)
unde: c
i
concentraia initial a poluanilor din apele uzate pentru care se determina
gradul de epurare (mg/l);
c
f
concentraia final a poluanilor din apele uzate dupa procesul de epurare
(mg/l).

Se definete gradul de dilutie, notat cu d, care se determin cu relaia:


,
q
Q
d
e
= (1.2)

unde: Q
e
debit de emisar (m
3
/s);
q debit de ape uzate considerat a fi debitul maxim zilnic (m
3
/s).
nlocuind cu valorile cunoscute din tema de proiectare, avem:
Q
e
= 50 m
3
/s; q = 790 m
3
/h = 0.219 m
3
/s.

83 . 22
219 . 0
5
= = d


7
Avnd n vedere faptul c diluia nu se realizeaz n bune condiii n punctul de
deversare a apei uzate n emisari dect dupa o anumit lungime a cursului de ap
( L
amestec
), se va calcula un coeficient de diluie real d

cu relaia:

,
'
q
Q a
d
e
-
=
(1.3)

unde: a coeficient de diluie corespunztor seciunii considerate. Se calculeaz n dou
moduri:
a = 0.7 0.9 ( cu precizarea ca numai n seciunea de amestec complet, seciune ideala,
teoretic, poate avea o valoare egal cu unitatea ). Se adopt a = 0.8.

26 . 18
219 . 0
5 8 . 0
'
=
-
= d

Acest coeficient de diluie poate fi determinat i cu ajutorul unei formule stabilit de
I.B. Rozdiler:

'
1
1
3
3
L a e
L a
e
q
Q
e
a

= (1.4)

unde: o - coefficient ce caracterizeaza elementele hidraulice ale emisarului asupra
desfasurarii procesului de autoepurare, respective asupra amestecarii si dilutiei si se
calculeaza cu relatia lui Frolov:

' 3
q
D
T
- - = | o (1.5)

unde: - coeficient care arat modul de evacuare al apei epurate n emisar. Poate lua
urmatoarele valori:
= 1 evacuarea se face la mal;
= 1.5 evacuarea se face n talveg ( n mijlocul curgerii );
= 3 - evacuarea se face ntr-o instalaie de dispersare n emisar.
8

Se adopt = 1.5 ( viteza maxim de curgere );
| - coeficient de sinuozitate al rului. Se calculeaz prin raportul ntre distana
real dup talveg (L) i distana n linie dreapt (L

) ntre seciunea de evacuarea a apelor


i seciunea examinat.
Din tema de proiectare | = 1.2;
D
T
coeficient de difuzie turbulent, care se calculeaz cu relaia:

;
200
H v
D
T
-
= [m
2
/s] (1.6)

v viteza medie de curgere a emisarului (m/s); v = 1.5 m/s (din tema de
proiectare);
H adncimea medie a emisarului (m). Se adopt H = 1.8 m;

; 0135 . 0
200
8 . 1 5 . 1
=
-
=
T
D

775 . 0
169 . 0
0135 . 0
2 . 1 5 . 1
3
= - - = o

L distana real dup talveg de la punctul de varsare al apelor uzate, n seciunea
transversal examinat (m). n calcul se consider situate la 1 km amonte de seciunea de
folosin, care se consider a fi de 15 km.
L = 15 1 = 14 Km = 14000 m;
q debit de ape uzate (m
3
/s); q = 0.219 m
3
/s;

Se determina coeficientul de diluie:

99 . 0
219 . 0
5
1
1
3
3
14000 775 . 0
14000 775 . 0
=
- +

=

e
e
a





9

Calculam d

prin doua variante:



Pentru a = 0.8

26 . 18
219 . 0
5 8 . 0
'
=
-
= d
Pentru a = 0.99

60 . 22
219 . 0
5 99 . 0
'
=
-
= d

Se calculeaz lungimea de amestec ( L
amestec
), lungimea dupa care se consider ca s-a
realizat amestecul complet ntre apa uzat epurat i apa emisarului.

Se calculeaz L
amestec
cu relaia:


3
) 1 (
lg
3 . 2
(

-
+ -
- =
q a
q Q a
a
L
e
am
(m); (1.7)

Se compar valorile lui L
am
cu L; L
am s
L.
Se folosesc ambele valori ale lui a.


Pentru a = 0.8

95 . 216
219 . 0 ) 8 . 0 1 (
219 . 0 5 8 . 0
lg
8 . 0
3 . 2
3
=
(

-
+ -
- =
am
L m
L = 14000 m; L
am
< L;
Pentru a = 0.99

37 . 371
219 . 0 ) 99 . 0 1 (
219 . 0 5 99 . 0
lg
99 . 0
3 . 2
3
=
(

-
+ -
- =
am
L m

L
am
< L.

Dup determinarea lui a, se calculeaz gradele de epurare necesare pentru poluanii
majori sau cantitatea de O
2
dizolvat, astfel ncat dup epurare, i amestecare cu apele
10
emisarului, acesta din urm s se ncadreze n Normativul 1146/2002. Conform acestui
normativ:

CBO
5
= 5 mg/l;
CCO Cr = 10 mg/l;
N
total
= 4 mg/l;
O
2diz
= 6 mg/l.



A. Calculul gradului de epurare necesar dupa materii n
suspensie


Se calculeaz gradul de epurare cu ajutorul relaiei:

100 -

=
i
ss
f
ss
ss
i
c
c c
GE (%) (1.8)

unde: c
i
ss
cantitatea de materii n suspensii din apa uzat intr n staia de epurare;
din tema de proiectare c
i
ss
= 414 mg/l;
c
f
ss
cantitatea de materii n suspensie din apa uzat care poate fi evacuat n
emisar ( din NTPA 001/2005); c
f
ss
= 60 mg/l.

% 64 . 88 100
528
60 528
= -

= GE


B. Calculul gradului de epurare dup materia organic
exprimat prin CBO
5

Se calculeaz prin trei metode:
- Se ine seama pe lang diluie i ametecare i de capacitatea de
autoepurare a apei, ca urmare a oxigenrii/reoxigenrii la suprafa;
- Se ine cont numai de diluie i amestecare;
- Se ine cont de prevederile NTPA 001/2005.


11
a) Se ia n considerare diluia, amestecarea i capacitatea de autoepurare a apei. La
baza calculrii gradului de epurare, n ceea ce privete CBO
5
st ecuaia de bilan:


am
CBO e
t K r
CBO e
t K u a
CBO
C Q a q C Q a C q
5
2
5
1
5
) ( 10 10
. .
- - - = - - - + - -
- -
(1.9)

. .
5
u a
CBO
C - concentraia de substane organice exprimate prin CBO
5
la gura de vrsare
n emisar ( mg O/l);
q debit masic zilnic de ap uzat;
10
-K1t
termen ce ine cont de procesul de autoepurare a apei unde K
1
constanta
de consum a O
2
a carei valoare este impus prin tema de proiectare in zile
-1
;
K
1
= 0.1zi
-1
;
t = timpul ntre seciunea de evacuare si cea de calcul (zile); se determin cu
relaia:


v
L
t = zile; (1.10)

L lungimea de la talveg la punctul de calcul (m); L = 14000m;
v viteza de curgere a apei (m/s); v = 1.5 m/s;
a coeficient de diluie;
Q
e
debit de emisar (m
3
/s); Q
e
= 5 m
3
/s;
r
CBO
C
5
- concentraia de substane organice exprimate prin CBO
5
a apei n amonte
de gura de vrsare (mg/l);
r
CBO
C
5
= 2 mg/l;
K
2
constanta de oxigenare a apei emisarului;

Emisar cu viteza foarte mic; mic; mare; foarte mare, n funcie de
temperatur.

La 10C se consider emisar cu vitez mica de curgere cu valoarea
coeficientului de deversare K
2
= 0.17 zile
-1
;

12

am
CBO
C
5
- concentraia de substane organice exprimate sub forma de CBO
5

dupa seciuea de amesctec (mg/l). n general se impune
am
CBO
C
5
= 7mg/l.

; 108 . 0
86400
333 . 9333
333 . 9333
5 . 1
14000
zile s t = = = =



); / (
10
10 ) (
1
2
. . 5 5
5
l mg
q
C Q a C q Q a
C
t K
t K r
CBO e
am
CBO e
u a
CBO

-
- - - - + -
=

(1.11)
Pentru a = 0.8

35 . 102
10 219 . 0
10 2 5 8 . 0 7 ) 219 . 0 5 8 . 0 (
108 . 0 1 . 0
108 . 0 17 . 0
. .
5
=
-
- - - - + -
=
-
-
u a
CBO
C mg/l

Pentru a = 0.99


9 . 124
10 219 . 0
10 2 5 99 . 0 7 ) 219 . 0 5 99 . 0 (
108 . 0 1 . 0
108 . 0 17 . 0
. .
5
=
-
- - - - + -
=
-
-
u a
CBO
C mg/l

Gradul de epurare se calculeaz cu relaia:

100
5
5 5
. .
-

=
i
CBO
u a
CBO
i
CBO
C
C C
GE (%) (1.12)

i
CBO
C
5
= 618 mg/l;

80 . 79
618
9 . 124 618
=

= GE %


b) Se ine cont de diluie i amestecare

La baza calcului gradului de epurare in ceea ce priveste material organica
exprimata prin CBO st ecuaia de bilan este:

13
; ) (
5 5 5
. . am
CBO e
r
CBO e
u a
CBO
C Q a q C Q a C q - - + = - - + -
(1.14)
( )
am
CBO
r
CBO
am
CBO
e u a
CBO
r
CBO e
am
CBO e
u a
CBO
C C C
q
Q a
C
q
C Q a C q Q a
C
5 5 5 5
5 5
5
. . . .
) (
+
-
=
- - - + -
=

Pentru a = 0.8

( ) 7 2 7
219 . 0
5 8 . 0
. .
5
+
-
=
u a
CBO
C = 98.32 mg/l;


Pentru a = 0.99

( ) 01 . 120 7 2 7
219 . 0
5 99 . 0
. .
5
= +
-
=
u a
CBO
C mg/l;


36 . 67
384
32 . 98 384
=

= GE %;

04 . 60
384
01 . 120 384
=

= GE %.

c) Se ine cont de valoarea impus pentru CBO
5
prin NTPA 001/2005

Gradul de epurare se calculeaz cu ajutorul relaiei:

100
5
5 5
.
-

=
i
CBO
NTPA
CBO
i
CBO
C
C C
GE (%) (1.15)

.
5
NTPA
CBO
C = 25 mg/l (NTPA 001/2005)

95 . 95
618
25 618
=

= GE %.




C. Calculul gradului de epurare dupa O
2
dizolvat

a) Se calculeaza C
am
CBO5
al celor doua tipuri de ape (uzate si emisar) imediat dup
gura de vrsare.
14


max
5
D F C
am
CBO
- = (mg/l); (1.16)

unde: F factor maxim de diluie care ia valori ntre 1.5 2.5. Se adopt F = 2;
D
max
deficit maxim de oxigen n aval de seciunea de evacuare i care rezult din
diferena dintre oxigenul la saturaie i oxigenul care trebuie s existe n orice moment n
ap.

D
max
= O
S
O
R
(1.17

)



O
R
concentraia oxigenului n apa receptoare, concentraie ce ar trebui s existe
permanent n apa; O
R
= 6 mg/l;
O
S
concentraia oxigenului dizolvat la saturaie pentru temperatura de 20C;
O
S
= 9.2 mg/l;

D
max
= 9.2 6 = 3.2 mg/l;

4 . 6 2 . 3 2
5
= - =
am
CBO
C mg/l.
Se aplic ecuaia de bilan, care permite calcularea concentraiei de materiei organica
in ceea ce priveste CBO
5
pentru apa epurata deversata in apa receptoare:


q
C Q a C Q a q
C
C Q a q C Q a C q
r
CBO e
am
CBO e
u a
CBO
am
CBO e
r
CBO e
u a
CBO
5 5
5
5 5 5
) (
) (
. .
. .
- - - - +
=
- - + = - - + -
(1.18)

Pentru a = 0.8


77 . 86
219 . 0
2 5 8 . 0 4 . 6 ) 5 8 . 0 219 . 0 (
. .
5
=
- - - - +
=
u a
CBO
C mg/l;

Pentru a = 0.99

85 . 105
219 . 0
2 5 99 . 0 4 . 6 ) 5 99 . 0 219 . 0 (
. .
5
=
- - - - +
=
u a
CBO
C mg/l
15

b) Se calculeaza valoarea concentratiei de materie organica exprimata prin CBO dupa
20 zile:

. . . .
5 20
46 . 1
u a
CBO
u a
CBO
C C - = (mg/l)
68 . 126 77 . 86 46 . 1
. .
20
= - =
u a
CBO
C mg/l;
54 . 154 85 . 105 46 . 1
. .
5
= - =
u a
CBO
C mg/l;

r
CBO
r
CBO
C C
5 20
46 . 1 - = (mg/l)
92 . 2 2 46 . 1
20
= - =
r
CBO
C mg/l.

c) Se calculeaza deficitul de oxigen din apa de suprafata in amonte de gura de varsare,
dupa ce in prealabil s-a calculat
am
CBO
C
20
.


e
r
CBO e
u a
CBO
am
CBO
Q a q
C Q a C q
C
- +
- - + -
=
20 20
20
.. .
(mg/l) (1.19)

3441 . 9
5 8 . 0 219 . 0
92 . 2 5 8 . 0 68 . 126 219 . 0
20
=
- +
- - + -
=
am
CBO
C mg/l


3438 . 9
5 99 . 0 219 . 0
92 . 2 5 99 . 0 54 . 154 219 . 0
20
=
- +
- - + -
=
am
CBO
C mg/l

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind diferenta dintre concentratia oxigenului
dizolvat la saturatie si concentratia de oigen dizolvata, care ar trebui sa existe in apa de
suprafata:

D
O
= O
S
O
r
(mg/l) (1.20)



unde: O
S
oxigen la saturatie in functie de tipul emisarului (la temperature de 10C);
O
S
= 11.3 mg/l;

O
r
cantitatea minima de oxigen din apa emisarului ( Ordin 1146/2002);
16
O
r
= 6 mg/l.

D
O
= 11.3 6 = 5.3 mg/l.

d) Se calculeaza timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen (dupa
gura de varsare din apa emisarului).

( )
1 2
1
1 2
1
2
20
1 lg
K K
K C
K K D
K
K
t
am
CBO
o
cr

(
(

=
(zile) (1.21)

( )
153 . 0
1 . 0 17 . 0
1 . 0 3441 . 9
1 . 0 17 . 0 3 . 5
1
1 . 0
17 . 0
lg
=

)
`

=
cr
t zile


( )
154 . 0
1 . 0 17 . 0
1 . 0 3438 . 9
1 . 0 17 . 0 3 . 5
1
1 . 0
17 . 0
lg
=

)
`

=
cr
t zile

e) Se calculeaza deficitul critic (D
cr
) de oxigen cu relatia:

cr cr cr
t K
O
t K t K
am
CBO
cr
D
K K
C K
D
2 2 1
1 2
1
10 ) 10 10 (
5
- +

-
= , (1.22)

306 . 5 10 3 . 5 ) 10 10 (
1 . 0 17 . 0
3441 . 9 1 . 0
153 . 0 17 . 0 153 . 0 17 . 0 153 . 0 1 . 0
= - +

-
=
- - -
cr
D


306 . 5 10 3 . 5 ) 10 10 (
1 . 0 17 . 0
3438 . 9 1 . 0
154 . 0 17 . 0 154 . 0 17 . 0 154 . 0 1 . 0
= - +

-
=
- - -
cr
D

f) Se compara valoarea deficitului critic prin determinarea concentratiei minime de
oxigen in apa emisarului

C
Omin
= O
S
D
cr
, (1.23)

O
S
= 11.3 mg/l (la 10C);
17
C
Omin
= 11.3 5.306 = 5.994 mg/l > 4 mg/l;
C
Omin
= 11.3 5.306 = 5.994 mg/l > 4 mg/l.



D. Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste consumul
chimic de oxigen


Calculul consumului chimic de oxigen se face cu ajutorul relatiei:

100
. .
-

=
i
CBOCr
u a
CBOCr
i
CBOCr
C
C C
GE (%) (1.24)

unde:
i
CBOCr
C - concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de epurare,
exprimata prin CCO-Cr;

. .u a
CBOCr
C - concentratia de materie organica exprimata prin CCO-CR in apa epurata
deversata in emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;

. .u a
CBOCr
C = 125 mg/l


61 . 82
719
125 719
=

= GE %



E. Determinarea gradului de epurare in ceea ce privete azotul total

Se calculeaza gradul de epurare (GE) cu formula:

100 -

=
i
N
f
N
i
N
C
C C
GE (%) (1.25)

unde:
i
N
C - cantitatea de N
2
total la intrarea in statia de epurare;

i
N
C = 86.00 mg/l;

f
N
C - cantitatea de N
2
total la iesirea din statia de epurare conform NTPA
001/2005;
18

f
N
C = 15 mg/l.

% 56 . 82 100
86
15 86
= -

= GE








































19


3. ALEGEREA VARIANTEI TEHNOLOGICE OPTIME



Pentru epurarea apelor uzate s-a ales o schema tehnologica alcatuita din doua trepte
de epurare: una mecanica sic ea de-a doua treapta biologica.
Procedeele de epurare mecano biologica se bazeaza pe actiunea comuna a
proceselor meanice, chimice si biologice si pot avea loc in conditii naturale (campuri de
irigare si de filtrare, iazuri biologice etc.) sau in conditii artificiale prin fitrare biologica (
filter biologice de mica sau mare incarcare, filter biologice scufundate, filter turn,
aerofiltre) sau in bazine de aerare cu namol active de mica sau de mare incarcare, cu
aerare normala sau prelungita.
Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procesele biochimice de epurare
biologica alcatuiesc treapta secundara a statiei de epurare, avand drept scop final
retinerea materiilor solide in solutii si in special a celor organice. Namolul produs in
treapta biologica este retinut prin decantare, in decantoare secundare, numite si bazine
clarificatoare. In aceasta etapa de epurare sunt necesare, dat fiind complexitatea
proceselor, unele constructii si instalatii de deservire ( pentru producerea si introducerea
artificiala a aerului, statii de pompare si conducte pentru transportul si distributia
namolului active etc.).
In conditiile functionarii normale a treptei de epurare primare si secundare, eficienta
acestora exprimata prin gradul de epurare realizat in ceea ce priveste materiile organice si
a materiilor in suspensie, separabile prin decantare, poate fi apreciat la 75 92%.
Epurarea mecano biologica naturala constituie o solutie obisnuita pentru
numeroase statii de mica capacitate, deoarece in acest scop se poate folosi emisar terenul
din apropiere sau depresiunea de teren fara apa, in loc sa se construiasca un canal lung
pana la receptor. In acest scop, se aplica tehnica de infiltrare subterana ( puturi absorbante
sau campuri de filtrare) si de irigare subterana. Puturile absorbante ( utilizate tot mai rar)
constituie o sulutie admisibila numai cand terenul este permeabil si nu afecteaza calitatea
apei freatice care se gaseste la mare adancime. De obicei aceste epurari necesita pompari;
statia de pompare se monteaza inainte sau dupa fasa septica.
20
Epurarea mecano biologica artificiala se realizeaza in filter biologice si bazine de
aerare cu namol active. Filtrele biologice sunt preferate bazinelor de aerare deoarece sunt
mai simplu de realizat si rezista la socuri hidraulice. Se folosesc filtre obisnuite de mica
incarcare, filtre biologice cu discuri, filtre biologice scufundate, transee filtrante etc. in
ceea ce priveste bazinele de aerare cu namol active, utilizarea lor comporta deci gratare,
decantoare, bazine de aerare, decantoare secundare, spatii pentru fermentare si platforme
de uscare a namolurilor. In general, se prefera bazinele pentru oxidarea totala, bazinele
combinate, santurile de oxidare etc.

Pentru alegerea variantei optime, se considera urmatoarele variante pentru care vom
calcula concentratiile intermediare pentru solidele in suspensie, CBO
5
, CCO-Cr si N
2
pe
fiecare treapta. Se vor compara cu valorile din NTPA 001/2002 pentru
verificareagradului de epurarea necesar.
Avem urmatoarele caracteristici initiae ale influentului ( apa uzata municipala):
-C
SS
i
=528 mg/l;
- CBO
5
= 618 mg/l;
- CCO-Cr = 719 mg/l;
- 86
2
=
i
N mg/l.

Pentru fiecare utilaj avem eficienta constructiilor de epurare, exprimata in %. Cu
ajutorul acestor grade de epurare standard, calculam concentratia la iesre care reprezinta
si intrarea in urmatoarea treapta.
Folosim urmatoarea relatie:


100
100
i i
f
c GE c
c
- -
= (mg/l) (2.1)







21
3.1 Calculul concentratiilor intermediare, realizate pentru etapele de epurare mecanica,
biologica si verificarea realizarii gradului de epurare necesar.


Schema 3.1 . Epurarea mecanica

Apa uzata Apa
epurata

G/S gratare/site
Dz deznisipator
D.P. decantor primar


a) Pentru solidele in suspensie:

Gratare/site: GE=5% ;

528 mg/l
6 . 501
100
) 5 100 ( 528
=

=
f
c mg/l ;
Deznisipator: GE=50% ;

501.6 mg/l
8 . 250
100
) 50 100 ( 6 . 501
=

=
f
c mg/l ;
Decantor primar: GE=50% ;

250.8 mg/l
4 . 125
100
) 50 100 ( 8 . 250
=

=
f
c mg/l ;

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
ss
/ 60 = , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA
001/2005.


b) Pentru CBO5:

Gratare / site : GE=0% ;

618 mg/l

618
100
100 618
5
=

=
f
BO
c
C
mg/l

Deznisipator : GE=30% ;

618 mg/l
G/S Dz D.P.
22
6 . 432
100
) 30 100 ( 618
=

=
f
c mg/l

Decantor primar : GE=35% ;

432.6 mg/l
19 . 281
100
) 35 100 ( 6 . 432
5
=

=
f
BO
c
C
mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
CBO
/ 25
5
= , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA
001/2005.


c) Pentru CCO-Cr :

Gratare/site : GE =0% ;

=719 mg/l
495
100
) 0 100 ( 495
=

f
Cr CCO
c mg/l

Deznisipator : GE=30% ; ;

495 mg/l
3 . 501
100
) 30 100 ( 719
=

=
f
c mg/l


Decantor primar : GE=35% ;

= 503.3 mg/l
15 . 327
100
) 35 100 ( 3 . 503
=

f
Cr CCO
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
Cr CCO
/ 125 =

, se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA
001/2005.







23
d) Pentru N2 :


Gratare /site : GE =0% ;

86 mg/l
86
100
) 0 100 ( 86
2
=

=
f
N
c mg/l
Deznisipator : GE= 35% ;

= 86 mg/l
9 . 55
100
) 35 100 ( 86
2
=

=
f
N
c mg/l
Decantor primar : GE= 35% ;

= 55.9 mg/l
34 . 36
100
) 35 100 ( 9 . 55
2
=

=
f
N
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
N
/ 15
2
= , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA
001/2005.



Schema 3.2 Epurarea mecano-chimica




= mg

G/S gratare/site
Dz- deznisipator
D.P.-decantor primar
C-F- coagulare-floculare


a) Pentru solide in suspensie

Gratare/site : GE=5% ;

= 528 mg/l
Apa
uzata

G/S

Dz

C-F

D.P.
Apa
epurata
24
100
) 5 100 ( 528
=
f
ss
c = 501.6 mg/l

Deznisipator : GE= 50% ;

=501.6 mg/l
=

=
100
) 50 100 ( 6 . 501
f
ss
c 250.8 mg/l

Coagulare /floculare : GE=50% ;

=250.8 mg/l
100
) 50 100 ( 8 . 250
=
f
ss
c = 125.4 mg/l

Decantor primar : GE=50% ;

=125.4 mg/l

100
) 50 100 ( 4 . 125
=
f
ss
c = 62.70 mg/l
Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
ss
/ 60 = , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mic decat valoarea din NTPA
001/2005.


a) Pentru CBO5:

Gratare/site : GE=0% ;
i
CBO
c
5
=618 mg/l
618
100
) 0 100 ( 618
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Deznisipator : GE=30% ;
i
CBO
c
5
=618 mg/l
6 . 432
100
) 30 100 ( 618
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Coagulare-floculare : GE= 50% ;
i
CBO
c
5
= 432.6 mg/l
3 . 216
100
) 50 100 ( 6 . 432
5
=

=
f
CBO
c mg/l
25

Decantorul primar : GE=35% ;
i
CBO
c
5
= 216.3 mg/l
60 . 140
100
) 35 100 ( 3 . 216
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
CBO
/ 25
5
= , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA
001/2005.

c) Pentru CCO-Cr :

Gratare/site : GE=0% ;

= 719mg/l
719
100
) 0 100 ( 719
=

f
Cr CCO
c mg/l

Deznisipator : GE=30% ;

= 719 mg/l
3 . 503
100
) 30 100 ( 719
=

f
Cr CCO
c mg/l

Coagulare-floculare : GE=50% ;

= 503.3 mg/l
65 . 251
100
) 50 100 ( 3 . 503
=

f
Cr CCO
c mg/l

Decantor primar : GE=35% ;

= 251.65 mg/l
57 . 163
100
) 35 100 ( 65 . 251
=

f
Cr CCO
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
Cr CCO
/ 125 =

, se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mic decat valoarea din NTPA
001/2005.

26

d) Pentru N2

Gratare-site : GE=0% ; =
i
N
c
2
86 mg/l
86
100
) 0 100 ( 86
2
=

=
f
N
c mg/l
Deznisipator : GE=35% ; =
i
N
c
2
86 mg/l
9 . 55
100
) 35 100 ( 86
2
=

=
f
N
c mg/l
Coagulare-floculare : GE=70% ; =
i
N
c
2
55.9 mg/l
77 . 16
100
) 70 100 ( 9 . 55
2
=

=
f
N
c mg/l
Decantor primar : GE=35% ; =
i
N
c
2
16.77 mg/l
9 . 10
100
) 35 100 ( 77 . 16
2
=

=
f
N
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
N
/ 15
2
= , se constata
ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.

Schema 3.3. Epurarea mecano-biologica















Apa
uzata
G/S
Dz
D.P.
B.N.A.
D.S. Apa
epurata
27
G/S gratare/site
Dz deznisipator
D.P.- decantor primar
B.N.A.- bazin cu namol activ
D.S.- decantor secundar

a) Pentru solide in suspensie

Gratare/site : GE=5% ;

= 528mg/l
6 . 501
100
) 5 100 ( 528
=

=
f
c mg/l

Deznisipator : GE= 50% ;

=501.6 mg/l
8 . 250
100
) 50 100 ( 6 . 501
=

=
f
c mg/l

Decantor primar : GE=50% ;

= 250.8 mg/l
4 . 125
100
) 50 100 ( 8 . 250
=

=
f
c mg/l

Bazin cu namol activ : GE=80% ;

= 125.4 mg/l
08 . 25
100
) 80 100 ( 4 . 125
=

=
f
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
ss
/ 60 = , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA
001/2005.





28
b) Pentru CBO5:

Gratare/site : GE=0% ;
i
CBO
c
5
= 618 mg/l
618
100
) 0 100 ( 618
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Deznisipator : GE=30% ;
i
CBO
c
5
= 618 mg/l
6 . 432
100
) 30 100 ( 618
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Decantorul primar : GE=35% ; adoptam GE=50% ;
i
CBO
c
5
= 432.6 mg/l
19 . 281
100
) 35 100 ( 6 . 432
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Bazin cu namol activ : GE=80% ;
i
CBO
c
5
= 281.19 mg/l
24 . 56
100
) 80 100 ( 19 . 281
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
CBO
/ 25
5
= , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA
001/2005.

c) Pentru CCO-Cr :

Gratare/site : GE=0% ;

= 719 mg/l
719
100
) 0 100 ( 719
=

f
Cr CCO
c mg/l

Deznisipator : GE=30% ;

= 719 mg/l
3 . 503
100
) 30 100 ( 719
=

f
Cr CCO
c mg/l
29

Decantor primar : GE=35% ;

= 503.3 mg/l
15 . 327
100
) 35 100 ( 3 . 503
=

f
Cr CCO
c mg/l

Bazin cu namol activ : GE=80% ;
i
CBO
c
5
= 327.15 mg/l
43 . 65
100
) 80 100 ( 15 . 327
=

f
Cr CCO
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
Cr CCO
/ 125 =

, se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA
001/2005.


d) Pentru N2

Gratare-site : GE=0% ; =
i
N
c
2
86 mg/l
86
100
) 0 100 ( 86
2
=

=
f
N
c mg/l

Deznisipator : GE=35% ; =
i
N
c
2
86 mg/l
9 . 55
100
) 35 100 ( 86
2
=

=
f
N
c mg/l

Decantor primar : GE=35% ; =
i
N
c
2
55.9mg/l
34 . 36
100
) 35 100 ( 9 . 55
2
=

=
f
N
c mg/l

Bazin cu namol activ : GE=80% ; =
i
N
c
2
36.34 mg/l
27 . 7
100
) 80 100 ( 34 . 36
2
=

=
f
N
c mg/l
30
Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
N
/ 15
2
= , se constata
ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.


Schema 3.4. Epurarea mecano-biologica


a) Pentru solide in suspensie

Gratare/site : GE=5% ;

= 528 mg/l
6 . 501
100
) 5 100 ( 528
=

=
f
c mg/l

Deznisipator : GE= 50% ;

=501.6 mg/l
8 . 250
100
) 50 100 ( 6 . 501
=

=
f
c mg/l

Decantor primar : GE=50% ;

= 250.8 mg/l
4 . 125
100
) 50 100 ( 8 . 250
=

=
f
c mg/l

Filtru biologic : GE=80% ;

= 125.4 mg/l
08 . 25
100
) 80 100 ( 4 . 125
=

=
f
c mg/l
Adsorbtie pe carbune activ : GE=75% ;

= 25.08 mg/l
27 . 6
100
) 75 100 ( 08 . 25
=

=
f
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
ss
/ 60 = , se constata
ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.
31
b) Pentru CBO5:

Gratare/site : GE=0% ;
i
CBO
c
5
= 618 mg/l
618
100
) 0 100 ( 618
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Deznisipator : GE=30% ;
i
CBO
c
5
= 618 mg/l
6 . 432
100
) 30 100 ( 618
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Decantorul primar : GE=35% ; adorptm GE=50% ;
i
CBO
c
5
= 432.6 mg/l
19 . 281
100
) 35 100 ( 6 . 432
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Filtru biologic : GE=75% ;
i
CBO
c
5
= 281.19 mg/l
29 . 70
100
) 75 100 ( 19 . 281
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Adsorbtie pe carbune activ : GE=75% ;
i
CBO
c
5
= 70.29 mg/l
57 . 17
100
) 75 100 ( 29 . 70
5
=

=
f
CBO
c mg/l

Camparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
BO
/ 25
5
=
C
, se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA
001/2005.






32
c) Pentru CCO-Cr :

Gratare/site : GE=0% ;

= 719 mg/l
719
100
) 0 100 ( 719
=

f
Cr CCO
c mg/l

Deznisipator : GE=30% ;

= 719 mg/l
3 . 503
100
) 30 100 ( 719
=

f
Cr CCO
c mg/l

Decantor primar : GE=35% ;

= 503.3 mg/l
15 . 327
100
) 35 100 ( 3 . 503
=

f
Cr CCO
c mg/l

Filtru biologic : GE=70% ;

= 327.15 mg/l
15 . 98
100
) 70 100 ( 15 . 327
=

f
Cr CCO
c mg/l


Adsorbtie pe carbune activ : GE=75% ;

= 98.15 mg/l
54 . 24
100
) 75 100 ( 15 . 98
=

f
Cr CCO
c mg/l

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
Cr CO
/ 125 =
C
,
se constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA
001/2005.





33
d) Pentru N2

Gratare-site : GE=0% ; =
i
N
c
2
86 mg/l
86
100
) 0 100 ( 86
2
=

=
f
N
c mg/l

Deznisipator : GE=35% ; =
i
N
c
2
86 mg/l
9 . 55
100
) 35 100 ( 86
2
=

=
f
N
c mg/l

Decantor primar : GE=35% ; =
i
N
c
2
55.9 mg/l
34 . 36
100
) 35 100 ( 9 . 55
2
=

=
f
N
c mg/l

Filtru biologic : GE=70% ; =
i
N
c
2
36.34 mg/l
9 . 10
100
) 70 100 ( 34 . 36
2
=

=
f
N
c mg/l

Adsorbtie pe carbune activ : GE=45% ; =
i
N
c
2
10.9 mg/l
99 . 5
100
) 45 100 ( 9 . 10
2
=

=
f
N
c mg/l

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia l mg c
N
/ 15
2
= , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA
001/2005.


Conform calculelor efectuate , cea mai buna tratare a apelor uzate urbane se va realiza cu
epurare mecano biologica .





34


4. ELABORAREA SCHEMEI BLOC TEHNOLOGICE


S-a constatat ca varianta tehnologica optima este statia de epurare mecano biologica.
Schema bloc este prezentata mai jos:

Schema 4.1 Epurarea mecano biologica






Gratarele si sitele , conform STAS 12431/86, se prevad la toate statiile de epurare,
indiferent de sistemul de canalizare adoptat si indiferent de procedeul de intrare a apei in
statia de epurare. Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari
din apele uzate pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentru a
reduce pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectele statiei de epurare.
Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton armat unde
sunt retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza,
independent unele de altele, cu o viteza constanta. In compozitia acestor depuneri
predomina particulele de origine minerala, in special nisipuri antrenate de apele de
canalizare de pe suprafata centrelor poluante. Necesitatea tehnologica a deznisipatoarelor
in cadrul unei statii de epurare este justificata de protectia instalatiilor mecanice in
miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale
rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, precum
si pentru a evita formarea de depuneri pe conductele sau pe canalele de legatura care pot
modifica regimul hidraulic al influentului.
Decantoarele primare sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile
mai mici de 0.2 mm care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente,
35
precum si substantele usoare care plutescla suprafata apei. In functie de gradul necesar
de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit, fie in scopul prelucrarii
preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu de epurare
finala daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai separarea
suspensiilor din apele uzate.
Decantoarele secundare constituie o parte componenta importanta a treptei de
epurare biologica ; ele au drept scop sa retina namolul, materiile solide in suspensie
separabileprin decantare. Namolul din decantoarele secundare are un continut mare de
apa, este puternic floculant, este usor si intra repede in descompunere ; daca ramane un
timp mai indelungat in decantoarele secundare, bulele mici de azot, care se formeaza
prin procesul chimic de reductie, in aduc la suprafata si astfel nu mai poate fi evaluat.
Adsorbtie pe crbune activ
Printre metodele de epurare a apelor reziduale i de potabilizare a apelor de suprafa
un loc aparte revine tehnologiilor bazate pe procesele de adsorbie, n special cnd e vorba de
substanele organice nocive bionedegradabile sau cu o biodegradabilitate redus.
Pentru epurarea apelor uzate se folosesc drept adsorbani: crbunele activ,
cocsul, cenuile fine de la generatoarele de gaz, cenuile de la termocentrale, zgurile
metalurgice, crbunii fosili, tala i rumegu de lemn etc.
Adsorbia este operaia de separare a unui component sau a unui flux de componeni
dintr-un amestec gazos sau dintr-o soluie prin reinerea acestora pe suprafaa unui solid
(numit adsorbant).
Fenomenul adsorbiei are la baz proprietatea unor substane solide de a fixa
i concentra pe suprafaa lor, atunci cnd vin n contact cu un lichid sau cu un gaz
moleculele din componentele acestora.

Materii prime si auxiliare
Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intr-o instalatie
industriala, in vederea obtinerii unui produs.
Intr-un proces de epurare a apelor uzate se utilizeaza materii prime de diferite
proveniente, acestea putand fi :
- materii prime naturale ;
36
- materii prime fabricate industrial ;
- produse secundare ale industriei chimice sau a altor ramuri industriale.

Materiile prime pot fi :
- amestecuri omogene de doua lichide organice ce urmeaza a fi separate prin
rectificare ;
- solutiile diluate ale unor saruri supuse concentrarii prin operatia de evaporare ;
- amestecuri gazoase ce urmeaza a fi separate prin absorbtie ;
- diverse materiale sub forma granulara supuse uscarii.


Utilitati si energie
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii : apa
tehnologica, apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.

Apa
Apa ca agent de incalzire poate fi :
- apa calda la temperatura pana la 90C ;
- apa fierbinte, sub presiune, pana la 130 - 150C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru incalzire,
se prefera apa dedurizata in scopul evitarii depuneriolor de piatra.

Aburul
Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi : abur umed, abur saturat, abur
supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbioanele cu contra presiune sau
din operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur
mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta de
condensare mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura
aburului saturat poate fi reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se
37
poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa
cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la
atingerea temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este
mai mic si apoi caldura latenta prin condensare.

Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele cele mai folosite datorita usurintei de transport
la distante mari si la punctele de consum si randamentelormari cu care poate fi
transformata in energie mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind mai
multe tehnici :
- trecerea curentului prin rezistente electrice ;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii ;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica ;
- folosirea pierderilor dielectrice ;
- incalzirea prin arc electric.

Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a aparaturii, posibilitatea
generarii caldurii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr-un volum
mic, realizarea unei incalziri directe, fara impurificarea mediului si la orice presiune.
Dezavantajul utilizarii energiei electrice il constituie costul ridicat si impunerea unor
masuri speciale de protectia muncii.

Aerul comprimat
Aerul comprimat poate fi folosit in urmatoarele scopuri :
- ca purtator de energie;
- pentru amestecare pneumatica;
- pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare,


38




































5. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR



39
5.1. Debite de calcul si de verificare utilizate in statiile de epurare municipale


Utilaje Debit de calcul (m
3
/s) Debit de verificare (m
3
/s)
Gratare / site Q
c
= 2Q
max
, orar Q
V
= Q
min
, orar
Deznisipator Q
c
= 2Q
max
, orar Q
V
= Q
min
, orar
Decantor primar Q
c
= Q
max
, zi Q
V
= 2Q
min
, orar
Decantor secundar Q
c
= Q
max
, zi Q
V
= Q
min
, orar
Adsorbtie CA Q
c
= Q
max
, zi Q
V
= Q
min
, orar




5.2 Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare ( gratare,
deznisipator, bazin de egalizare, separator de grasimi, decantor primar)


A. Gratare
Toate statiile de epurare, indiferent de sistemul de canalizare adoptat si independent
de procesul de intrare a apei in statia de epurare (curgere gravitationala sau compacta) au
montate la intrare gratare ( fie ca sunt doua gratare, unul cu bare mai rare, iar altul cu bare
mai dense, fie ca sunt 2 sisteme in serie e gratare etc.) In acest caz gratarele se prevad
inaintea statiei de pompare. Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si
suspensiile mari din apele uzate pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de
epurare si a reduce pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectivele statiei
de epurare. In general, se construiesc sub forma unor panouri metalice plane sau curbe in
interiorul carora se sudeaza bare de otel paralele prin care sunt trecute apele uzate. In
cazul unor debite mari de ape uzate, gratarele se considera ca sunt prevazute cu sisteme
de curgere mecanica cu o inclinare de 45 - 95C. Aceste gratare sunt amplasate in camere
speciale care prezinta o supralargire a canalului din amonte sub un unghi de raportare de
90 pentru a se evita formarea de curenti turbionari. Pentru evitarea colmatarii este
prevazut un canal de ocolire (by pass) care asigura evacuarea apelor uzate fara a inunda
camera gratarelor si zonelor din vecinatatea lor.
40
Barele cele mai frecvent folosite sunt cele de sectiune dretptunghiulara ( 10x40mm
sau 8x60mm ), dimensiunea fiind asezata normal pe directia de parcurgere a apei. Pentru
a reduce marimea pierderilor hidraulice la trecerea apei prin gratare se recomanda
rotunjirea muchiilor barelor. In unele situatii se poate accepta situatia cu bare cu sectiune
rotunda care, sub aspect hidraulic, prezinta rezistente minime, in schimb sunt dificile de
curatat in timpul exploatarii.
Gratarele rae indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese impotriva
corpurilor mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in limitele 50 100
mm.
Gratarele dese prezinta deschiderile dintre bare de 16 20 mm, cand curatirea lor este
manuala si de 25 60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele din fata statiilor de
pompare a apelor uzate brute au interspatiile de 50 150 mm.
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici cu debite
pana la 0.1 m
3
/s, care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se face cu greble,
cangi, lopeti, etc., iar pentru usurarea exploatarii se vor minima a acestora fiind de 0.8 m.
Avand in vederea variatiile mari de debite ce se inregistreaza in perioadele ploioase sau
uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult usurata daca se prevad 2 panouri de
gratare aferente debitelor respective.
Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de epurare ce
deservesc peste 15 000 locuitori, deoarece, in afara de faptul ca elimina necesitatea unui
personal de deservire continua, asigura conditii bune de curgere a apei prin interspatiile
gratarului fara a exista riscul aparitiei mirosurilor neplacute in zona.
Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri gratare de
rezerva, la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada minimum un gratar de
rezerva. Curatirea gratarului este realizata de cele mai multe ori cu grable mecanice care
se deplaseaza prin deschizaturile barelor gratarului prin intermediul unor lanturi sau
cabluri.
Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe
compartimente in camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile de
inchidere pentru a permite repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. In cazul
cand depunerile retinute pe gratare depasesc cantitatea de 0.1 m
3
/zi, iar procedeul de
41
curatire este mecaniza, se vor prevedea obligatoriu utilaje pentru tocarea ( faramitarea)
acestor depuneri.
In afara de gratarele plane, se pot folosi si gratare curbe cu curatire mecanica, care se
compun dintr-un schelet metalic incastrat in beton, prevazut cu doua grable care curata,
prin intermitenta gratarul.
Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare
variaza intre 0.8 si 1.1 m/s.
Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de marimea
interspatiilor adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice din care se
executa panouri gratar. Se va avea in vedere ca viteza apei prin gratar, din conditia de a
nu se antrena depunerilor prin interspatiile gratarului, sa nu depaseasca 0.7 m/s la debitul
zilnic mediu si de maximum 1.2 m/s pentru debitul orar maxim.
In amonte de gratar, limita maxima a vitezei este 0.4 m/s la debitul minim al apelor
uzate, iar limita maxima este de 0.9 m/s corespunzatoare debitelor maxime si a celor pe
timp de ploaie ( aceste limite de viteze nu vor permite depunerea materiilor in suspensie
pe radierul camerei gratarului.

Dimensionarea gratarelor
Gratarele retin aproximativ 3 5% din materialele solide transportate de apele uzate.
Din varianta tehnologica aleasa s-a propus un grad de epurare in ceea ce privesc materiile
solide de 5 %.
a) Debite de calcul si de verificare ale gratarelor

Q
c
= 2Q
max
,
orar
(m
3
/s)
Q
max, orar
= 0.219 m
3
/s
Q
c
= 2*0.219 =0.438 m
3
/s
Q
V
= Q
min, orar
(m
3
/s)
Q
min, orar
= 0.10 m
2
/s
Se considera ca gratarele retin 3 5% din materialele solide transportate de apele
uzate.
Prin varianta tehnologica aleasa s-a propus un GE =

42
b) Viteza apei uzate prin interspatiile gratarelor, v
g

Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 0.7 1.1 m/s. Se adopta v
g
= 0.8 m/s.

c) Caracteristicile celor doua gratare
- latimea gratarelor (s); s = 10 mm = 0.01 m;
- coeficientul de forma al barelor ( | ); | = 1.83;
- distanta dintre (b
i
); b
i
= 20 mm = 0.02 m;
- unghiul de inclinare (u ); u = 75.
-
d) Viteza apei in amonte de gratar, v
a

V
a
= 0.4 0.75 m/s. In perioadele cu ape abundente v
a
= 0.4 0.9 m/s.
Se calculeaza cu relatia:
) / (
2
max
s m
h B
Q
v
c
c
a
= (4.1)

unde: Q
c
debit de calcul (m
3
/s); Q
c
= 0.438 m
3
/s;
B
c
inaltimea gratarelor (m); se adopta B
c
= 2 m;
h
max
inaltimea apei in amonte de gratar (m); h
max
= 0.25 0.6 m; se
adopta h
max
= 0.4 m.

274 . 0
4 . 0 * 2 * 2
438 . 0
= =
a
v m/s.
e) Se calculeaza suma inaltimilor interspatiilor dintre bare,

b

) (
2
max
m
h v
Q
b
g
c

- -
= (4.2)

v
g
= 0.8 m/s; h
max
= 0.4 m;

= = . 68 . 0
4 . 0 * 8 . 0 * 2
438 . 0
m b

f) Se calculeaza numarul de bare, n
b


43
s
c b B
n
c
b


= (4.3)

unde: c latimea de prindere a barelor; c = 0.3;
s latimea barelor, s = 10 mm = 0.01 m;

102
01 . 0
3 . 0 68 . 0 2
=

=
b
n

g) Se verifica viteza apei in amonte de gratare, v
a


) / ( 74
2 / 1 3 / 2
s m j R v
a
- - = (4.4)


R raza hidraulica: ;
2
max
max
h B
h B
R
c
c
- +
-
= (4.5)

; 286 . 0
4 . 0 2 2
4 . 0 2
=
- +
-
= R

j panta gratarului; j = 0.5 mm = 0.0005 m;

. / 72 . 0 0005 . 0 286 . 0 74
2 / 1 3 / 2
s m v
a
= - - =


h) Se calculeaza pierderile de sarcina pe gratar, h

; sin
2
2
3 / 4
u | - -
|
.
|

\
|
=
g
v
b
s
h
a
(4.6)
unde: | - coeficient de forma a barelor; | = 1.83;
s latimea barelor; s = 0.01 m;
b interspatiu dintre bare; b = 0.02 m;
v
a
viteza apei in amonte; v
a
= 0.5 m/s;
g acceleratia gravitationala; g = 9.81;
u - unghiul de inclinare; u = 75;

44
. 83 . 1 75 sin
81 . 9 2
26 . 0
02 . 0
01 . 0
83 . 1
2
3 / 4
m h = -
-
-
|
.
|

\
|
=



B. Deznisipatoare

Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute suspensiile
granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza independent unele de altele
cu o viteza constanta.
Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in special
nisipurie antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor populate, motiv pentru
care se numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in
miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale
rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, percum a
evita si formarea de depuneri pe conductele sau canalele de legatura care pot modifica
regimul hidraulic al influentului.
Amplasamentul deznisipatoarelr se va prevedea de la inceputul lineie tehnologice
de epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare, poate sa fie precedata si de
statia de pompare, cu conditia ca aceasta sa fie echipata cu pompe elicoidale de tip melc.
In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu
curatire manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
In deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de materii organice antrenate pe
particule minerale sau depuse impreuna cu acestea, mai ales la viteze mici. Sunt retinute
particulele de nisip, cu diametrul mai mare de 0.2 0.3 mm pana la maxim 1 mm.
Eficienta deznisipatoarelor scade in cazul in care particulele prezinta dimensiuni mai mici
de 0.2 mm (50% din cantitatea totala).
Se va dimensiona un deznisipator orizontal tip canal, latimea acstuia este putin mai
mare ca cea a canalelor apei uzate in statie.
Au forma in plan dreptunghiular, cu raportul L/l = 10 15, fiind prevazut cu doua
sau mai multe compartimente. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale trebuie sa se
45
stabileasca dimensiunile corespunzatoare realizarii unei eficiente cat mai mari in
sedimentarea suspensiilor granulare.
O influenta hotaratoare a eficientei in deznisipator o are suprafata bazinului de
sedimentare a deznisipatorului si nu adancimea lui.
Dupa directia de miscare a apei, in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare
orizontale cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale unde miscarea
apei se face pe verticala.
Se mai numesc si deznisipatoare tip canal deoarece latimea lor putin mai mare fata
de cea a canalului de intrare a apelor uzate brute in statie.
Pentru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din 2 compartimente separate
prin stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta. In acest mod se asigura
conditii pentru curatire manuala a fiecarui compartiment, avand in vedere faptul ca
nisipul este retinut la suprafata unui material drenant sub care se prevede un dren
comandat de o vana. Apa rezultata de la golirea compartimentului ce urmeaza a fi curatat
este dirijata inapoi in statie. In sectiunea transversala, fiecare canal are forma
dreptunghiulara, iar radierul are o panta de 0.02 0.05 in sens invers directiei de miscare
a apei.
Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitati de pana la 0.5
m
3
/s. In acest scop se curata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar indepartarea lui se
face prin relee de lopatare sau benzi transportatoare.
La proiectarea deznisipatoarelor orizontale se recomanda a avea proiecte tip elaborate
de PROED Bucuresti. Un astfel de bazin, cu doua compartimente are latimea de 1.50 m
iar adancumea totala variaza intre 1.50 si 3.0 m ihn functie de marimea debitului.
Proiectarea deznisipatoarelor orizontale consta in stabilirea formei si dimensiunilor
interioare ale bazinului, in dimensionarea instalatiilor de evacuare a epunerilor si in
dimensionarea dispozitivelor pentru mentinerea unei viteze constante a apei in
deznisipator.
Viteza orizontala a apei in bazin este in stransa dependenta de viteza critica la care
este antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetari experimentale
indelungate s-a ajuns la concluzia ca viteza orizontala a apei trebuie sa fie mai mica sau
egala cu viteza critica la carea apa uzata antreneaza suspensiile depuse pe fundul
46
bazinului. Valoarea maxima a acestei viteze orizontale este de 0.3 m/s corespunzatoare
debitului orar maxim, iar valoarea minima este de 0.05 m/s pentru debitul orar minim.

Dimensionarea deznisipatorului
Am ales GE = 50% pentru materii solide, GE = 30%, pentru CBO
5
si GE = 35%
pentru CCO
Cr
.

a) Debite de calcul si verificare

Q
c
= 2Q
max, orar
= 2*0.219 = 0.438 m
3
/s;
Q
v
= Q
min, orar
= 0.010 m
3
/s.

b) Volumul util al deznisipatorului, V
dez

V
dez
= Q
c
*t
d
(m
3
) (4.7)
unde: Q
c
debit de calcul, m
3
/s; Q
c
= 0.438 m
3
/s;
t
d
timp de deznisipare, s; t
d
= 30 60 s, se adopta t
d
= 50 s;

V
dez
= 0.438*50 = 21.9 m
3


c) Calculul suprafetei orizontale, A
0


) (
2
0
m
v
Q
L B A
s
c
o - = - =
(4.8)

unde: o - coeficient ce tine cont de regimul de curgere si gradul de epurare pentru
materiile solide. Se adopta, pentru GE = 30%, o = 1.5;
v
s
viteza de sedimentare in deznisipator; se adopta v
s
= 2.3 cm/s = 0.023 m/s;
B latimea deznisipatorului;
L lungimea deznisipatorului.


2
0
57 . 28 5 . 1
023 . 0
438 . 0
m A = - =

d) Se calculeaza incarcarea superficiala,
i
s
v

47

s m v
s m
v
v
i
s
s i
s
/ 015 . 0
5 . 1
023 . 0
) / (
= =
=
o
(4.9)

e) Se calculeaza aria tranzversala, A
t


) (
2
m
v
Q
H B A
a
c
t
= - = (4.10)

unde: Q
c
debit de calcul, m
3
/s; Q
c
= 0.438 m
3
/s;
v
a
viteza de trecere a apei prin deznisipator; v
a
= 0.05 0.3 m/s. In functie de
diametrul particulelor retinute (nisip) se adopta v
a
= 0.15 m/s.

2
82 . 2
15 . 0
438 . 0
m A
t
= =

f) Se calculeaza lungimea si latimea deznisipatorului

) (m t v L
d a
- - =o (4.11)

- - = 15 . 0 5 . 1 L 50=11.25 m;

) (
0
m
L
A
B = (4.12)

. 53 . 2
25 . 11
57 . 28
m B = = 3 compartimente

g) Se calculeaza inaltimea deznisipatorului

) (
*
m
B L
V
H
dez
= (4.13)

. 77 . 0
53 . 2 25 . 11
9 . 21
m H =
-
=






48
B. Bazinul de egalizare

Variatiile de debit si de concentratie ce apar ca urmare a proceselor tehnologice
industriale si activitatii umane sau gospodaresti, provoaca dereglari in functionarea statiei
de epurare, de aceea se impune a proiecta un bazin de egalizare si uniformizare a
debitelor respective. Operatia de uniformizare si egalizare a debitelor si concentratiilor
apelor uzate prezinta urmatoarele avantaje: evitarea problemelor de operare si
instabilitatea regimului hidraulic, evitarea instabilitatii parametrilor de operare si scaderii
gradului de epurare a diferitelor trepte de epurare, pentru epurarea fizico chimica si
biologica concentratiile uniforme reprezinta un avantaj atat prin prisma consumului de
reactivi, cat si a problemelor de mentinere constanta a eficientei procesului de epurare si
in special pentru evitarea incarcarilor soc, prin utilizarea unor debite si concentratii
uniformizate se evita cheltuieli suplimentare datorita supradimensionarii utilajelor.
Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica si pentru proiectarea sa se
urmareste determinarea diametrului si inaltimii.
Schema de principiu a unui bazin de egalizare si uniformaizare a debitelor este
prezentata mai jos:




Figura 3.1 Sectiunea transversala prin bazinul de egalizare


h inaltimea utila, m; h
u
= 1.8 2 m; se adopta h
u
= 2 m;
49
h
s
inaltimea de siguranta, m; h
s
= 0.2 0.4 m; se adopta h
s
= 0.4 m;
h
d
inaltimea zonei de depunere, m; h
d
= 0.2 0.4 m; se adopta h
d
= 0.4 m;
D diametrul bazinului, m; D = 12 20 m;

H = h
s
+ h
u
+ h
d
= 0.4 + 0.4 + 2 = 2.8 m.

Se adopta H = 2 m.


2
2
2
55 . 23
4
6 . 435
2
2 . 871
m D
D
A
m
H
V
A
v
v
=
-
=
= = =
t
(4.14)


C. Decantorul primar
Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici
de 0.20 mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum
si substante usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este
folosit, fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta
biologica, fie ca procedeu de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare
locale se impune numai separarea suspensiilor din apele uzate.
Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, acestea se impart in doua
grupe: decantoare orizontale si decantoare verticale; o varianta a decantoarelor orizontale
sunt decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape
orizontal; in cele verticale apa ciircula de jos in sus, iar in cele radiale apa se deplaseaza
de la centru spre periferie, cu aproximativ aceeasi inclinare fata de orizontala ca si
decantoarele orizontale.
Dupa amplasarea lor in statia de epurare, se deosebesc: decantoare primare, amplasate
inainte de instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina materiile in
suspensie din apele brute; decantoare secundare, amplasate dupa instalatiile de epurare
biologica si care au drept scop sa retina asa numitele namoluri biologice, rezultate in
urma epurarii in instalatii biologice.
50
Randamentul sedimentarii particulelor floculente depinde de numerosi factori, cum ar
fi: timpul de decantare, incarcarea superficiala sau viteza de sidimentare si accesul sau
evacuarea cat mai uniforma a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de
sedimentare sau de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global prin
incarcarea superficiala sau hidraulica, in m
3
/m
2
h. Conform STAS 4162/1 89, marimea
acestei incarcari de suprafata variaza in functie de concentratia initiala a materiilor in
suspensie din apa uzata si de eficienta decantoarelor.
In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se folosesc
urmatoarele solutii tehnologice:
o cresterea duratei de decantare;
o adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor;
o aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor
prin intensificarea numarului de contacteale ale particulelor floculente.

Ansamblul bazinelor de decantare trebuie sa prevada cel putin doua compartimente in
functiune cu dispozitive de separare; un canal de ocolire va asigura scoaterea in functiune
a fiecarei unitati de decantare.
La alegerea dimensiunilor decantorului s-a avut in vedere ca la suprafata apei la
bazinele largi se pot forma valuri datorita vantului, vor influenta eficienta procesului de
decantare.

Decantorul primar orizontal longitudinal
Este un bazin din beton armat cu forma in plan dreptunghiulara, avand lungimi
cuprinse intre 30 100 m si adancimi medii de 3 m. Acest bazin se construieste separat
sau in grupuri, in scopul obtinerii unor reduceri ale suprafetelor de teren si economisirea
volumelor de beton in pereti, precum si pentru utilizarea in comun ale instalatiilor de
curatire. Radierul bazinului se executa cu o panta medie de 0.01 m, inversa sensului de
curgere al apei, pentru o mai usoara alunecare a namolului spre palnia de colectare situata
la capatul amonte al decantorului.
51
Colectarea namoluli spre palnia de namol se poate face mecanic prin mecanisme
razuitoare montate pe un carucior sau pe un lant fara sfarsit, precum si manual cu ajutorul
hidromonitoarelor. Cand se foloseste razuitorul mobil montat pe carucior, in fata
caruciorului se prevede o lama pentru colectarea spumei si a substantelor grase care
plutesc la suprafata apei, acestea fiind impinse spre un jghiab pentru evacuarea materiilor
plutitoare, fiind asezat la partea amonte a decantorului.
Indepartarea namolului din palnie se face prin gravitatie (daca conditiile locale permit)
folosind o conducta cu diametrul minim de 200 mm sau prin pompare folosind o
conducta de refulare cu un diametru mai mare de 150 mm precum si prin presiunea
hidrostatica (cazul cel mai raspandit) diametrul minim al conductei fiind de 200 mm.
O deosebita importanta in ceea ce priveste asigurarea unei eficiebte maxime a
decantoarelor orizontale, o reprezinta accesul uniform al apei in decantor. In acest scop se
poate aplica solutia cu orificii prevazute cu deflectoare sau solutia numai prin pereti
gauriti, orificiile fiind indreptate catre radier pentru ca prin schmbarea ulterioara a
directiei de curgere a apei, sa se asigure uniformizarea curentului pe toata inaltimea apei
in bazin.
Forma si dimensiunile uzuale ale decantoarelor orizontale longitudinale sunt prezentate
in STAS 4162/1-89.


Dimensionarea decantorului
In conformitate cu STAS 4162/1-89, in decantorul primar se pot obtine orientativ
urmatoarele eficiente:
o 40 60% in reducerea concentratiei suspensiilor solide;
o 20 25% in reducerea concentratiei CBO
5
.

In cazul decantorului primar s-au propus urmatoarele grade de epurare:
GE
ss
= 50%, GE
CBO5
= 35%, GE
CCOCr
= 35%, GE
Nt
= 35%.

a) Debite de calcul si de verificare
Q
c
= Q
max, zi
(m
3
/s);
52
Q
c
= 0.438 m
3
/s;
Q
v
= 2Q
max, orar
(m
3
/s);
Q
v
= 2*0.219 = 0.438 m
3
/s.

b) Determinarea vitezei de sedimentare, v
s


Viteza de sedimentare se determina in doua moduri:
o cu ajutorul testelor de sedimentare;
o se adopta din STAS 4126 1/1989 in functie de gradul de epurare stabilit
pentru solidele in suspensie si in functie de concentratia initiala a materiilor in
suspensie din tema de proiectare:

Viteza de sedimentare se propune a avea valori de v
s
= 1.5 m/h = 0.00041 m/s
pentru incarcari initiale cu materii in suspensie mai mic de 200 mg/l.

c) Calculul vitezei de circulatie a apei prin decantor, v
a

V
a
= 10 mm/s = 10*10
-3
m/s
d) Timpul de stationare in decantor, t
s


Variaza intre 1.5 2.5 h, dar conform STAS 4162 1/89, se recomanda a fi de
maxim 1.5 h.
T
s
= 1.5 h = 5400 s.

e) Calculul volumului spatiului de decantare, V
V
s
= Q
c
*t
s
(m
3
) (4.15)
V
s
= 0.438*5400 = 2365.2m
3
.

f) Se calculeaza aria orizontala si aria transversala

) (
2
0
m
v
Q
A
s
c
= (4.16)

; 29 . 1068
00041 . 0
438 . 0
2
0
m A = =
53

) (
2
m
v
Q
A
a
c
tr
= (4.17)

. 8 . 43
01 . 0
438 . 0
2
m A
tr
= =

g) Se calculeaza lungimea decantorului, L
L = v
a
* t
s
(m) (4.18)
L = 0.01 * 5400 = 54 m.

h) Se calculeaza inaltimea totala a decantorului, H
H = H
s
+ H
u
+ H
d
(m) (4.19)
H
s
inaltimea de siguranta; H
s
= 0.2 0.6 m; se adopta H
s
= 0.5 m;
H
u
inaltimea efectiva a zonei de sedimentare, m;
H
u
= v
s
* t
s
= 0.00041 * 5400 = 2.25 m;
H
d
inaltimea zonei de depuneri; H
d
= 0.2 0.6 m; se adopta H
d
= 0.4 m;

H = 0.4 + 2.25 + 0.5 =3.15 m.

i) Se calculeaza latimea decantorului, B

m B
m
L
A
B
78 . 19
54
29 . 1068
) (
0
= =
=
(4.20)
Deoarece B depaseste valoarea standardizata de 4 5 m, se recurge la
decompartimentarea decantorului si la calcularea numarului (n) de compartimente functie
de latimea adoptata pentru un compartiment si notata cu B
1
. Se adopta B
1
= 5m.

; 96 . 3
5
78 . 19
1
= = =
B
B
n adoptam n = 4 compartimente
j) Calculam volumul total de namol depus in decantor, V
t,namol

54
) / (
100
100
3
,
zi m
p
c Q
GE
V
i
ss c
n
ss
namol t

- - - =

(4.21)
unde GE = 50% = 0.5;


n
- densitatea namolului rezultat in bazinul de decantare primar;

n
= 1100 1200 Kg/m
3
; adoptam
n
= 1150 Kg/m
3
;

i
ss
c - concentratia initiala de solide in suspensie la intrarea in decantor;

i
ss
c = 260.775 mg/l = 260.775 * 10
-3
Kg/m
3
;
p umiditatea namolului; alegem p = 95%;
Q
c
= 0.438 m
3
/s = 37668 m
3
/zi


zi m V
namol t
/ 95 . 172
95 100
100
* 528 37668
1150
5 . 0
3
3
, 10
=

- - - =






4.3. Determinarea utilajelor in cadrul treptei biologice( decantorul secundar,
coloana de adsorbtie)

Epurarea biologica constituie un proces prin care se elimina prin fenomene
biochimice continutul de substante organice dizolvate si uneori a unor suspensii coloidale
de natura organica.In cadrul procesului ce are loc in epurarea biologica sunt folosite
microorganisme care participa la procese ce pot fi grupate in aerobe si anaerobe.
Microorganismele aerobe sunt folosite in mod curent la epurarea majoritatii apelor
uzate cu caracte preponderent organic si in ultima vreme si la fermentarea aeroba a
namolului.
Desi procedeele aerobe de epurare biologica in biofiltre,in bazine cu namol activ,pe
campuri de irigatii si in iazuri difera intre ele cu privire la timpul de utilizare a namolului
biologic,fenomenele biochimice esentiale sunt identice.
Procesele de epurare biologica nu pot avea loc dectat in cazul in care apele uzate sunt
supuse epurarii au valoare bilogica, respectiv continut,pe de o parte suficiente substante
nutritive,iar pe de alta parte, dispun de substantele necesare sintezei organice. Apele
55
uzate menajere,prin natura lor,avand un continut complex de substante organice
biodegradabile,intrunesc conditiile unei epurari biologice.
Componenta organica a apelor uzate indutrial variaza in functie de specificul
industriei si a materiilor prime prelucrate. Unele substante organice existente in apele
uzate industriale sunt degradate cu usurinta de catre microorganisme,alte substante
solicita,pentru indepartarea lor, o flora selectionata adecvat,iar unele substante sunt
rezistente la atacul microorganismelor sau sunt degradate indelungat.
Decantorul secundar
In decantoarele secundare se retine membrana biologica sau flocoanele de namol
activ evacuate odata cu efluentul din filtrele biologice,respectiv din bazinele de aerare.
Rezulta ca decantorul secundar constituie o parte componenta de baza a treptei de
epurare biologica.
Decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal si radial, echipate cu
dispozitive adevate pentru colectarea si evacuarea namolului in mod continuu sau cu
intermitenta, ntrevalul de timp dintre 2 evacuari de namol sa nu fie mai mare de 4 ore.
Avand in vedere ca acest namol prezinta un continut mare de apa, evacuarea lui se face
prin sifonare sau prin pompare, podul raclor este echipat cu conducte de suctiune care
dirijeaza spre o rigola pentru evacuarea lui in exterior.
Se va proiecta un decantor secundar radial in conformitate cu urmatoarele date:
a) Debitul de calcul si debitul de verificare
Q
c
= Q
zi,max
(m
3
/s)
Q
c
= 0,438 m
3
/s
b) Se stabileste incarcarile superficiale ale DS cu materii solide:
I
ss
=
A
Q Q
C
u
R c
N
) ( +
kg/h m
2
(4.38)
Unde: C
N
- concentratia namolului activ (kg/m
3
)
Q
R
- debitul de recirculare, m
3
/h
A
u
- suprafata utila a decantorului radial.
Se determina
vSD
'
- incarcarea hidraulica a decantorului, se determina pe baza
experientelor in conformitate cu
vSD
'
<1,9m
3
/m
2
h.
56

1314 3600
2 , 1
438 , 0
'
'
= = = =
v
Q
A
A
Q
v
SD
c
u
u
c
SD
m
2
(4.39)

29 . 3 24
1314
00 0,0976) 36 (0,438 24 , 2
=
+
=
I SS
kg/m
2
zi

c) Se determina timpul de decantare
In conformitate cu STAS 4162/2-89 valoare lui t
dc
= 3,5 4 h.Se adopta t
dc
= 4 h.
d) Se calculeaza inaltimea utila a decantorului si respectiv a volumului decantorului
secundar
h
u
= t
dc

vSD
'
= 4 1,2 = 4,8m
V = Q
c
t
dc
= 0,438 4 3600 = 6307.2 m
3
Se impune un numar minim de 2 decantoare radiale cu A
0
= 1190 m
2
=> D = 40 m,
H = 3.9 m, V
util
= 6048 m
3
.
e) Se calculeaza volumul de namol rezultat din decantorul secundar

p - 100
100

Q
C
c
i
SS

n
n
GE
V
=
(4.40)
Unde : GE - eficienta separarii namolului activ in DS=85%

n
- greutatea specifica a namolului care pentru o umiditate a namolului de 95%
este intre 1100-1200 kg/m
3
.
C
ss
i
- concentratia initiala a materiei solide intrate in decantorul secundar,
C
ss
i
= 26,07 mg/l
P = umiditatea namolului decantat; p = 95%

16 . 2 3600
95 - 100
100
0,438 98.33
1150
8 , 0
10
3 -
= =
Vn
m
3
/h




Dimensionarea coloanei de adsorbtie
a) Datele initiale:
57
- Debitul de apa: Q1 = 200 ml/h = 0,2 l/h
- Durata experimentului t = 2,5 h
- Masa adsorbantului m = 32 g
- densitatea adsorbantului 450 g/dm
3

- volumul de adsorbant V = m/ = 0,07 l
b) Dimensiunile coloanei:
- raza coloanei de adsorbtie r = 1 cm => S = 3,14 cm
2

- volumul coloanei de adsorbtie V1 = 8 l cm
3

- inaltimea coloanei de adsorbtie h = V1/S = 25,8 cm
- viteza apei la trecerea prin coloana
v = Q1/S = 200 /3,14 = 63,69 cm/h
c) Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a
epurarii, a unei parti din elemente poluante de natura fizica, chimica si biologica din
apele uzate astfel incat concentratia ramasa in apa epurata sa reprezinte sau sa se
incadreze in valoarea limita admisibila stabilita prin NTPA 001/2005.
Conform definiii, gradul de epurare se calculeaz cu relaia:
100
Ci Cf
GE
Ci

= [%], (4.41)
n care:
Ci reprezint valoarea concentraiei iniiale a indicatorului fizic, chimic din apele
uzate, pentru care se determin gradul de epurare, (mg/L) ;
C
f
- reprezint valoarea concentraiei finale a aceluiai indicator dup epurarea apei
uzate, (mg/L);
- Gradul de epurare obtinut :
Adsorbtie pe carbune activ : GE=75% ;
i
CBO
c
5
= 70.29 mg/l
57 . 17
100
) 75 100 ( 29 . 70
5
=

=
f
CBO
c mg/l
Procedeul experimentat in laborator se poate folosi si la scara medie deoarece
dimensiunile unei coloane de adsorbtie, cantitatea de adsorbant folosita si care trebuie
regenerata limiteaza folosirea procedeului in cazul unor debite mari de ape uzate.
58
Se poate considera ca adsorbantul este saturat la finalul experimentului sau ca debitul
a fost prea ridicat pentru adsorbtia tuturor compusilor.
Se admite ca adsorbantul este saturat.

Astfel, se alege un debit mediu Q=100 m
3
/h a unei ape cu aceleasi caracteristici cu
cele aratate mai sus:

- Masa totala de adsorbant m
t
= 32* 10
-3
*100000 /0,5 = 6400 kg
- densitatea adsorbantului 450 g/dm
3

Rezulta volumul de adsorbant
- volumul de adsorbant necesar V
2
= m
t
/ = 6400/ 450 = 14.22 m
3

Se alege diametrul coloanei de adsorbtie d = 1m =>S
2
= 0,785 m
2

- inaltimea coloanei de adsorbtie h
1
= V
2
/S
2
= 18,12 m
Nu s-a luat in calcul viteza trecerii prin coloana de adsorbtie determinata
experimental, deoarece, viteza determinata in cazul industrial ar fi :
v
1
= 129,86 m/h
fata de cea determinata experimental de aproximativ 0,63 m/h, ceea ce ar fi rezultat o
inaltime extraordinar de mare a coloanei de adsorbtie.
La filtrele cu crbune activ se adopt viteze de filtrare de 5 - 30 m / h.







A. Sa se elaboreze proiectul tehnologic al unei instalatii de epurare a
apelor uzate municipale
59
Se dau urmatoarele date: Q
zi,max
= 0,438 m
3
/s

B. Compozitia apelor uzate care sunt introduse in statia de epurare
- Solide in suspensie - C
iss
= 528 mg/l
- Compusi organici - CBO
5
= 618 mg/l
- CCO-Cr = 719 mg/l
- Azot total C
iN
= 86 mg/l
- Temperatura apei uzate: 17C
- pH = 7.1
C. Analize de laborator ale emisarului in care se deverseaza apele
epurate:
- Concentratia de oxigen dizolvat din receptor = 10.92 mg/l
- C
CCO-Cr
= 24.54 mg/l
- Solide in suspensie: (C
SS
)
r
= 6.27 mg/l
- Azot total C
Nr
= 5.99 mg/l
- Temperatura medie a apei = 10C
D. Studiile hidrologice ale emisarului indica:
- Viteza medie a apei v = 1,5m/s
- Debitul emisarului - Q
e
= 5 m
3
/s
- Coeficientul de sinuozitate al raului = 1,2
-
Constanta de oxigenare a apei din emisar - K
2
= 0,17 zi
-1



E. Utilaje ce urmeaza a fi proiectate:
60
Treapta mecanica:


Gratar
Deznisipator
Separator grasimi
Bazin de egalizare
Decantor primar
Treapta mecano-biologica:

Decantor secundar
Coloana de adsorbtie pe carbune activ
O cantitate importanta de deseuri provin de la treapta mecanica de epurare si sunt
constituite din corputi plutitoare de dimensiuni mari care sunt retinute de gratare si site si
idn depuneri minerale de la deznisipatoare. Aceste deseuri sunt colectatein containere
unde se usuca si apoi sunt deversate la groapa de gunoi a localitatii.
Epurarea apelor uzate,in vederea evacuarii in receptorii naturali sau recircularii
lor,conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza
atat materiile poluante din apele brute,cat si cele formate in procesul de epurare. O statie
de epurare poate fi considerata eficienta nu numai daca efluentul se incadreaza in limitele
impuse de calitatea receptorului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate suficient de
bine in vederea valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona
respectiva.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau 2 procese tehnologice si
anume stabilizarea prin fermentare(anaeroba sau aeroba) si eliminarea apei din
namol(deshidratarea). Intre aceste 2 procedee de baza exista diverse combinatii de
procedee a caror aplicare se face diferentiat in functie de conditiile locale definite de
cantitatea si calitatea namolurilor,de posibilitatea asigurarii terenurilor pentru amplasarea
instalatiilor de energie.
Procedeele de prelucrare conduc la obtinerea urmatoarelor tipuri de namoluri:
-namol stabilizat(aerob sau anaerob);
61
-namol deshidratat(natural sau artificial);
-namol igienizat(prin pasteurizare,tratare chimica sau compostare);
-namol fixat rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compusilortoxici;
-cenusa rezultata din incinerarea namolurilor.


Concluzii
Apa uzata introdusa in statia de epurare, a fost supusa unei epurari mecano biologice
dupa calcularea gradelor de epurare pentru anumiti indicatori de calitate. Dupa aflarea
metodei de epurare am dimensionat fiecare componenta a statiei de epurare,iar in final
valorile indicatorilor de calitate au ajuns in limitele admisibile date de NTPA 001/2002.