Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DIN BACU FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA MARKETING

Proiect Agroalimentar

Student Tuluc Alexandru-Iulian Grupa 534

Bacau 2012

Proiect Agroalimentar

S.C. MORARUL S.R.L., cu un capital subscris de 12 milioane de lei a fost nfiintata la 23 iunie 1996 si este nmatriculata n Registrul Comertului cu numarul 0021418. Firma are sediul n orasul Slobozia, Strada Dunarii nr. 233 n primii 3 ani de functionare, firma a desfasurat activitati de comert en-detail cu produse agroalimentare, prin intermediul unui magazin proprietate, situat n centrul orasului Slobozia. Rezultatele financiare se prezinta astfel: o cifra de afaceri medie de 40 milioane lei lunar, o rata a profitului brut lunar de 20%, rata lichiditatii fiind foarte buna; firma a contactat un credit comercial pe termen scurt, care a fost integral rambursat n anul 1997, iar n prezent nu are nici un credit n derulare. Moara functioneaza n regim de productie - produce faina de gru si porumb din cereale achizitionate, faina urmnd a fi vnduta en-gros si n regim de prestari servicii - va macina cereale pentru locuitorii din zona, cu plata n natura, sub forma uium. Moara produce faina de gru din grul achizitionat de catre firma si ofera servicii de morarit pentru producatorii agricoli din zona. nivel minim al veniturilor considerate si cheltuieli maxime luate n calcul; un regim de lucru de numai 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamna; preturi de vnzare si uium pentru servicii de macinat cu cel putin 10% sub nivelul mediu al celor practicate n momentul actual pe piata. Exista perspective de extindere a acestei afaceri n amonte si n aval fata de activitatea de morarit: n amonte - cultura cerealiera (gru si porumb), asigurndu-se materia prima; n aval - productie de pine si alte produse de panificatie, asigurndu-se desfacerea fainii.

PIATA Conform traditiei, n Romnia se consuma cantitati apreciabile de pine (minim o jumatate de pine zilnic pe cap de locuitor, adica 200g de faina), spre deosebire de tarile din Europa de Vest, unde este preferat cartoful. Prin urmare, faina de gru este un element solicitat. Desi se produce suficient gru pentru a acoperi nevoile populatiei (existnd chiar si surplus), totusi se importa faina, aceasta ajungnd pe piata la un pret mai mare dect cea autohtona.

Glutenul este o substanta albuminoida, moale, elastica, vscoasa si cenusie, care se gaseste n boabele de cereale, mai ales n cele de gru, si determina proprietatile de panificatie ale tarii, dnd porozitate pinii. Continutul de gluten depinde de erbicidarea culturilor de gru, de conditiile de depozitare, etc. Conform STAS 813, grul pentru vnzare are greutatea hectolitrica minim 75 Kg, corpuri straine maxim 3%, umiditate 15%, continut de gluten minim 20. Se considera grul furajer cel cu greutate hectolitrica sub 75 Kg si continut de gluten sub 20. Pe piata romneasca, n conditiile unei extractii de 50-60% pentru faina, soiurile de gru cu un continut ntre 21 si 24 gluten. Se poate ajunge la 28% gluten, dar folosind un randament foarte mic. Morile existente, n general, fac un singur tip de faina, cu grad de extractie ntre 50 si 70% (n functie de calitatea grului). Capacitatile variaza de la minim 150 Kg gru (mori de capacitate mica) la 800 Kg gru (mori de capacitate mare) prelucrat pe ora. O moara de capacitate medie (400 Kg gru/ora) poate fi amplasata, n general, n comune sau sate, acoperind nevoile a 10.000 de locuitori, dar tot att de bine poate functiona si n orase. Se adreseaza cu precadere producatorilor individuali, brutariilor particulare cu capacitate mica si medie. ntruct faina reprezinta un produs de baza n alimentatie, este de presupus ca afacerea are sanse de reusita, deoarece exista o cerere tot mai mare pentru produsele si serviciile oferite, datorita miscarilor de populatie de la orase la sate si diversificarii productiei de panificatie si fainoase. Produsele obtinute sunt faina de gru, malaiul de consum si tartele de gru si de porumb. Pentru macinarea porumbului este necesar un echipament de macinat aditionat optional morii de gru. Activitatea la o moara de gru acopera sectorul productiei dar si al serviciilor (deservind locuitorii din zona). n prezent serviciile sunt prestate cu plata n natura sub forma de uium pna la 25% (uium = partea din gru cu care clientul plateste macinarea). Clientii se mparte n patru categorii: A) Pentru activitatea de productie, clientela va fi formata din: 1 Brutariile satesti si orasenesti din zona, precum si firme de comert en-gros. 2 Populatia din orasul Slobozia. O parte din productia de faina va fi desfacuta en-detail prin magazinul firmei. Din experienta de pna acum, se considera ca la cererea existenta, vnzari de o tona de faina pe luna vor putea fi realizate cu usurinta. B) Pentru activitatea de prestari servicii de morarit, clientela va fi formata din producatorii agricoli locali, care poseda importante cantitati de gru si porumb, pe care doresc sa le prelucreze pentru valorificare pe piata taraneasca si pentru consumul propriu. n comuna Dragalina exista 8.000 de locuitori, iar n comunele vecine, pe o raza de 10 Km, nca 15.000 de locuitori.

C) Pentru vnzarea tartei, care este un produs secundar, am contactat fabrica de nutreturi combinate situata ntr-o comuna vecina, la 10 Km distanta de comuna Dragalina. FNC Scaieni are un necesar mare de materii prime si ntmpina probleme n aprovizionare, deci se asteapta sa se vinda ntreaga cantitate de tarta pe care o are la dispozitie. Moara va fi amplasata n comuna Dragalina, judetul Calarasi, o comuna cu 8.000 de locuitori, situata la 15 Km sud fata de orasul Slobozia, ntr-o zona propice culturii grului. Comuna beneficiaza de legaturi rutiere si C.F.R. bune cu localitatile nvecinate.n mprejurimi, pe o raza de 10 Km, mai exista 5 comune, cu o populatie totala de cca. 15.000 de locuitori. n apropiere, la 10 Km distanta, se afla FNC Scaieni, care reprezinta un consumator pentru tarta. Din constatari, o gospodarie taraneasca macina lunar cca. 30 Kg de cereale pe membru de familie.Un calcul simplu arata ca aceasta piata are capacitatea de a absorbi un volum de 8280 tone cereale pe an. (15.000 + 8.000) persoane x 30 Kg cereale/luna x 12 luni/an = 8.280 tone. Daca s-ar prelucra toata aceasta cantitate de cereale, ea ar aduce o cantitate de 1656 tone cereale din uium (20% x 8280t). Transformnd aceasta cantitate de gru n faina si vnznd-o la pret en-gros, ar aduce un venit de aproximativ 4.000 mil. lei. (1656t x 70% extractie x 3450 lei/Kg = 3.999.240 mii lei). Aceasta nseamna aproximativ 10% din cererea existenta pentru aceste servicii. Prelucrarea acestei cantitati de gru ar aduce un venit de 1.355,3 mil. lei pe an, incluznd aici si ncasarile din vnzarea tartei rezultate. Din informatiile obtinute de la Directia de Investigatii a Ministerului Agriculturii, reiese ca n judetul Calarasi capacitatea de macinare (exprimata n tone/1.000 locuitori) este de 0,47 deci sub media pe tara, care este de 0,53. De asemenea, capacitatea de panificatie a judetului (exprimata n tone/1.000 locuitori) este de 0,35 - deci sub media pe tara care este de 0,51. De aici deducem ca exista o cerere clara pentru produsele si serviciile pe care le oferim. Aceasta concluzie este ntarita si de lipsa de faina din magazine, precum si de cozile la morile de gru si centrele de pine. Concurenta n zona exista doua mori de gru cu tehnologii vechi, situate la 15 si respectiv 20 Km distanta, care lucreaza n regim de prestari de servicii. Aceste mori nu acopera necesarul de morarit din comunele limitrofe. Ambele sunt proprietate de stat, cu toate deficientele organizatorice cunoscute. Producatorii care apeleaza la serviciile acestora sunt nemultumiti de calitatea fainii obtinute, precum si de lipsa de promptitudine a serviciilor lor. Singura moara care are productie de faina este cea de la Slobozia. Aceasta aprovizioneaza fabricile de pine din oras, fara sa acopere complet necesarul de faina al orasului. Comparativ cu acesti concurenti, activitatea pe care o organizam va fi mult mai buna, deoarece:

utilajele pe care s-au achizitionat sunt moderne, de productivitate nalta si asigura produse de calitate superioara; proprietarul se va ocupa personal de conducerea activitatii, ceea ce va duce la promptitudine n prestarea serviciilor, evitarea risipei si a dezordinii, ritmicitate n aprovizionare; se v-a oferi conditii de plata mai avantajoase dect concurenta.

Politica de pret ( Determinarea preturilor) Pe piata internationala sunt practicate diferite procedee pentru determinarea preturilor de catre diferite firme. O analiza a modului general de determinare a preturilor de catre aceste firme trebuie sa deosebeasca preturile de baza sau cele de catalog, preturile de lista etc. si cele care rezulta, n final, din politica preturilor. Determinarea preturilor de baza ridica probleme speciale atunci cnd produsul este nou, fiindca nu se stie daca va exista o cerere pentru acesta. Indiferent, nsa, daca produsul este nou sau nu, fazele de analiza sunt urmatoarele: 1. identificarea consumatorului potential; 2. estimarea cererii pentru produsul respectiv; 3. anticiparea reactiei competitiei; 4. stabilirea cotei de piata; 5. selectionarea strategiei de pret prin care se poate ajunge la segmentul de piata ales: a) Strategia pretului ridicat cauta ca profite de pe urma existentei unei categorii de consumatori care sunt dispusi sa plateasca preturi mai ridicate dect altii, pentru un produs care i intereseaza. b) Strategia penetrarii se refera la fixarea unui pret initial scazut, n vederea patrunderii rapide n segmentele pietei si chiar n fazele finale ale ciclului de viata a produsului. c) Strategiile de preturi urmeaza curba de viata a produsului. 6. corelarea politicii produsului, canalelor si promovarii cu strategia de pret; 7. stabilirea preturilor specifice - se poate face pe mai multe cai. n general, n practica internationala preturile sunt bazate: a. pe costul total plus un adaos; b. pe analiza pragului de rentabilitate; c. pe analiza marginala; d. n legatura cu segmentele cererii; e. n functie de competitia existenta pe piata. MIXUL DE MARKETING AGROALIMENTAR, face referire la rolul mixului de marketing n analiza activitilor de vnzare i promovare a produselor agroalimentare. Mixul de marketing exprim totalitatea aciunilor unei companii care au ca scop ndeplinirea obiectivelor acesteia.

Aceste aciuni cuprind totalitatea mijloacelor care au n vedere n mod convenional urmtoarele patru politici: politica de produs, politica de pre, politica de distribuie i politica de promovare. Politica de produs se elaboreaz n funcie de caracterul produsului i de parametrii cererii lui. Baza politicii de produs este caracteristica produsului, care determin destinaia lui, dac este un bun de consum sau un produs investiional. Produsul care are caracteristici mai complexe necesit o mai mare atenie din partea specialitilor firmelor. Elaborarea oricrui produs pornete de la o dorin exprimat sau probabil a consumatorilor, creia productorul se strduiete s-i dea un coninut material concret. Pentru ai atinge scopul, produsul alimentar trebuie s fie cunoscut, acceptat i nsuit de ctre consumatori n obinuinele lor alimentare. Produsul este determinat de trei elemente principale: avantajele (nucleul) produsului, atributele produsului, serviciile de marketing. Avantajele produsului constituie ceea ce cumpr clientul. Este vorba de avantajele eseniale propuse de ctre productor cumprtorului. Rentabilitatea produsului concretizeaz avantajele lui. Sarcina principala a responsabilului de marketing const n a vinde clientului avantaje. Atributele produsului constituie acele caracteristici ale produsului care l fac atractiv pentru client: calitatea, ambalajul, marca, dimensiunile, culoarea, stilul, gustul etc. Atributele produsului servesc drept paz pentru modernizarea i diversificarea gamei produselor. De aceea e necesar ca firmele s elaboreze diverse politici n domeniul mbuntirii calitii produsului, a ambalajului, a marcrii n funcie de exigenele concrete ale clientului. Produsul alimentar destinat consumului final, respectiv consumului uman, reprezint rezultatul activitii unui sistem de organizaii format din societi de producie, distribuie i promovare care aparin unor diferite domenii economice. Preul produsului constituie un element complex al marketingului mix. Formarea preurilor este un proces destul de dificil, ntruct trebuie s se in cont de interesele contradictorii ale productorilor i ale consumatorilor i s fie gsite soluii de compromis pentru ambele pri. Dac preul este inaccesibil consumatorilor, el se transform ntr-o barier n calea promovrii produsului i a satisfacerii necesitilor clienilor. Dac ns preul nu acoper cheltuielile de producie i nu garanteaz productorului un profit suficient, atunci el nu-i ndeplinete funcia de stimulare i duce la restrngerea produciei. Preul reprezint singura variabil a mixului de marketing care influeneaz n mod direct succesul comercial i echilibrul financiar al firmei. Dei posibilitile de a-l manevra sunt limitate, decizia de stabilire a nivelului de pre aferent produsului sau serviciului oferit pe pia

se fundamenteaz avnd n vedere mai multe obiective ce se refer n principal la cifra de afaceri, rata profitului, volumul fizic al vnzrilor i concuren. Politica promoional presupune utilizarea unui ansamblu de aciuni i mijloace de informare a consumatorilor, att n vederea satisfacerii ct mai complete a nevoilor de consum, prin cumprarea produselor, ct i a creterii vnzrilor i profiturilor ntreprinderilor. Politica de promovare ndeplinete att un rol economic, ct i unul social. Ea se bazeaz att pe activiti directe, ct i pe cele indirecte sau nepersonale, n care intervin i o serie de mijloace de comunicare n mas. Promovarea include totalitatea activitilor de marketing menite s creeze i s stimuleze cererea de consum prin comunitile informative i convingtoare ale ntreprinderii de pia. Ea cuprinde mai multe tipuri de activiti: publicitate, vnzare prin eforturi personale, relaiile publice, utilizarea mrcilor, activiti specializate de promovare. Stabilirea structurii promovrii este influenat de mrimea pieei, de natura produsului i de ciclul de via al produsului. Comunicarea n marketing cuprinde ansamblul semnalelor emise de un agent economic n direcia clientelei sale, a potenialilor cumprtori, a partenerilor ntreprinderii (furnizori, beneficiari), a liderilor de opinie, a concurenilor, a instituiilor sau a personalului cu scopul facilitrii relaiilor comerciale. Sistemul de comunicare al ntreprinderii presupune utilizarea unor forme variate de informare i stimulare a consumatorilor, menite s prezinte firma, produsele i serviciile sale, n msur s determine o serie de modificri favorabile n mentalitatea i obiceiurile de consum ale acestora. Aceste aspecte sunt tratate pe larg n cadrul capitolului 4, capitol dedicat studierii mixului promoional. Politica distribuiei unui produs agroalimentar reflect deciziile de marketing privind precizarea canalelor de marketing, alegerea intermediarilor i formelor de distribuie specifice pentru fiecare categorie de produs sau serviciu, de ctre ntreprinderea productoare cu toate c n activitatea practic particip mai multe ntreprinderi independente. Strategia distribuiei trebuie s se coreleze cu strategia global de pia a ntreprinderii agricole, avnd ca punct de plecare consumatorul, respectiv posibilitile de satisfacere ct mai depline a cerinelor consumatorului. Alegerea ntreprinderilor care vor distribui produsul presupune efectuarea unor cercetri prealabile ale canalelor de distribuie cu scopul de a stabili sistemele optime de desfacere, corespunztoare factorilor de influen. Analiza poate viza volumul vnzrilor efectuate de fiecare intermediar, ct i costul distribuiei specifice fiecrui canal de distribuie utilizat. Alegerea variantei strategice a distribuiei produselor agricole i agroalimentare va trebui s in seama de mai multe criterii dintre care amintim: dimensiunile canalului de distribuie,

amploarea distribuiei, gradul de participare a ntreprinderii, gradul de control asupra intermediarilor, elasticitatea aparatului de distribuie, logistica mrfurilor, imaginea firmei distribuitoare etc. Finalitatea activitii oricrei ntreprinderi este reprezentat de ajungerea produselor sau serviciilor la consumatori i de satisfacia pe care o asigur acestora. Noiunea de distribuie reunete un ansamblu de activiti organizatorice, economice i tehnice relativ eterogene, menite s dirijeze fluxurile de produse i servicii ntr-o manier ct mai favorabil att pentru firmele participante, ct i pentru consumatorii finali. Politica preturilor Adaptarea sistemului de formare a pretului la difieritele mprejurari impuse de oferirea produsului pe piata, cerintele clientilor si competitia existenta se face prin politici specifice privind rabaturile, alegerea clauzei FOB sau CIF, corelatiile dintre preturile din cadrul unei game de produse etc. 1. Politica preturilor fata de pozitia geografica a clientului se refera la modalitatile de acoperire a costurilor de transport al marfurilor. Aceste costuri pot fi suportate de catre cumparator, de catre vnzator sau pot fi mpartite ntre ambele parti. a)Pretul la locul de productie. Potrivit acestui sistem, numit si FOB, toate costurile de transport sunt platite de cumparator, ceea ce dezavantajeaza pe clientii aflati la mari distante. b)Preturi de livrare uniforme. n acest sistem producatorul ofera acelasi pret tuturor clientilor, indiferent de pozitia lor geografica. Metoda este folosita frecvent la vnzarea produselor n care costurile de transport sunt mici n comparatie cu valoarea bunurilor. Pretul de vnzare include o cota medie fixa pentru costul transportului. c)Preturi zonale de livrare. Piata vnzatorului este mpartita n mari zone geografice, practicndu-se pentru fiecare cte un pret de livrare uniform. 2 Politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile.

a)Pretul unic se adreseaza tuturor tipurilor asemanatoare de clienti care cumpara cantitati similare dintr-un produs, si se bazeaza pe ncrederea clientului n vnzator. b)Preturile variabile sunt negociabile, astfel nct aceasta politica se refera la vnzarea unor cantitati asemanatoare la cumparatori similari, dar la nivele diferite de preturi. c)Politica preturilor n functie de gama de produse urmareste stimularea vnzarii tuturor articolelor. n acest scop, articolele unei game sunt considerate interdependente, iar preturile diferentiate ale acestora devin expresia acestei complementaritati. Ca atare, modificarea unui pret va afecta preturile celorlalte produse, modele, calitati, marimi nrudite, mai ales daca acestea sunt vndute toate pe aceeasi piata. d)Politica determinarii revnzarilor, pentru a mentine un anumit nivel al pretului, se refera la controlul producatorului asupra pretului practicat de catre verigile din cadrul lantului de distributie. e)Politica reducerii temporare a pretului la unele articole selectionate pentru atragerea clientelei

f)Politica garantiilor fata de declinul pretului. n cazul produselor supuse fluctuatiilor cererii se practica, uneori, o ntelegere ntre producatori si comercianti, prin care primii se obliga sa asigure o compensatie, daca vor reduce pretul ntr-o perioada de timp stabilita. 3. Politica de competitie prin preturi fata de politica competitiei pe alte cai. a)Competitia prin preturi poate fi efectuata prin scaderea pretului de catre o firma sau de catre concurentii acesteia. n mod obisnuit, scaderea pretului duce la sporirea vnzarilor si, deci, la cresterea cotei de piata, daca cererea este sensibila sau elastica la factorul pret. Firma trebuie sa stabileasca marimea procentuala, Mp, de crestere a vnzarilor necesare pentru compensarea unei reduceri procentuale a pretului unitar. De pilda, daca pretul unitar este redus cu 10%, vnzarile trebuie sa creasca cu 12,5% pentru a se putea obtine o valoare a vnzarilor egala cu aceea anterioara reducerii pretului. Formula este: , n care Rp reprezinta reducerea procentuala a pretului, iar Mp este marimea procentuala cu care trebuie sa creasca vnzarile, pentru a se realiza aceeasi valoare a acestora, existenta nainte de reducerea pretului. De asemenea, trebuie determinat efectul pe care o reducere de pret l are asupra beneficiului brut exprimat procentual si care este cresterea necesara a vnzarilor pentru a compensa reducerea. Formula beneficiului procentual este:

n care Pbp este beneficiul brut procentual, Rp reprezinta reducerea procentuala a pretului, iar Mp este cresterea procentuala a vnzarilor, necesara pentru obtinerea aceluiasi beneficiu brut, ca si nainte de reducerea pretului. De pilda, daca o firma are un beneficiu brut procentual de 30% si reduce pretul cu 10%, atunci ea are nevoie de o crestere de 35% a cantitatilor vndute. b)Competitia n afara pretului nseamna utilizarea, pentru sporirea vnzarilor, a celorlalti factori de marketing (produsul, distributia, promovarea) n locul pretului. Printre metodele competitiei n afara pretului se numara diferentierea produsului (prin care se evita comparatia de pret cu produsele competitive), precum si varietatea si calitatea serviciilor oferite comerciantilor si consumatorilor. Pentru stabilirea pretului produselor trebuie calculate costurile directe si costurile indirecte la care se adauga procentajul de profit. n calculul urmator se deduce pretul numai pentru 1 Kg de faina. A) Costurile directe Lund n calcul procentajul de scoatere a fainii din gru care este de 70% va rezulta ca 1 Kg faina se scoate din 1,43 Kg gru. Deci materia prima pentru a produce 1 Kg de faina este 1,43 Kg de gru. n ceea ce priveste manopera directa se v-a lua n calcul salarizarea personalului care participa direct la procesul de productie. Salarii directe: 2 morari x 1.700.000 lei/luna x 12 luni/an = 40.800 mii lei 2 muncitori necalificati x 1.000.000 lei/luna x 12 luni/an = 24.000 mii lei

1 mecanic x 1.500.000 lei/luna x 12 luni/an = 18.000 mii lei Total salarii directe : 82.800 mii lei CAS + somaj, etc (32%) : 26.496 mii lei Total : 109.296 mii lei Numarul de ore lucratoare ntr-un an este : 260 zile lucratoare/an x 8 ore/zi = 2080 ore/an Costul unei ore directe de munca este : 109.296.000 lei/an : 2080 ore/an = 52.546 lei/ora Timpul necesar pentru fabricarea unui Kg de faina fiind de 0,003 ore, vom calcula manopera directa pe 1 Kg de faina : 0,003 ore x 52.546 lei/ora = 157 lei Acum se poate calcula costurile directe pe produs (1 Kg faina) Materiale directe (gru) 1716 lei (1,43 Kg x 1200 lei/Kg) Manopera directa 157 lei Total costuri directe 1873 lei B) Costurile indirecte Pe lnga aceste costuri directe, firma trebuie sa suporte si alte costuri cum ar fi: ntretinerea si functionarea utilajului, utilitati aferente, cheltuieli de desfacere, administrative, dobnzi la credite, etc. Costuri indirecte: - Energie electrica, apa, canalizare 37.880 mii lei - Salarii indirecte (inclusiv CAS) 31.680 mii lei - Cheltuieli desfacere - transport 35.000 mii lei - Reparatii ntretinere, piese de schimb 10.000 mii lei - Cheltuieli administrative 10.000 mii lei - Asigurari 12.000 mii lei - Amortizarea 50.000 mii lei - Rata la credit (cu dobnda) 130.000 mii lei Total costuri indirecte 316.560 mii lei Avnd n vedere inflatia, aceste costuri se vor nmulti cu rata inflatiei (40%) deci v-a avea totalul costurilor indirecte : 316.500.000 x 140% = 443.184.000 lei Aceste costuri se vor diviza la numarul de kilograme de faina estimat a fi realizat pe un an : 2080 ore functionare/an x 280 Kg faina/ora = 582.400 Kg faina/an. Pentru acest an se estimeaza o productie de 500.000 Kg faina. Aceasta va implica costuri indirecte pe 1 Kg faina, astfel: 443.184.000 lei/an : 500.000 Kg faina/an = 887 lei/Kg faina Acum se poate calcula costul de realizare a 1 Kg faina: Costuri directe 1873 lei Costuri indirecte 887 lei Total cost/1 Kg faina 2760 lei C) Stabilirea pretului Cunoscnd costurile totale pe care le implica produsul firmei, se poate trece la stabilirea pretului cu care acesta va fi livrat clientilor.

Desigur, la stabilirea pretului se v-a tine cont si de alte elemente cum ar fi: preturile practicate de concurenta; marirea pretului pe care cumparatorul este pregatit sa-l plateasca pentru produs; compararea cu preturile practicate la produsele similare fabricate. Din cele prezentate, firma trebuie sa-si obtina un profit de 25%. Costuri totale 2760 lei Profit 25% 690 lei Pret de vnzare 3450 lei/1Kg faina Trebuie specificat ca aceasta nu nseamna ca 25% din vnzari revin firmei ca profit. Acesta este de 20% (690/3450) si se numeste marja de profit. Promovarea si distributia Deoarece desfacerea produselor va fi asigurata n special en-gros, unui numar limitat de clienti, nu se considera necesara o campanie de promovare larga. Se prefera un contact direct cu clientii potentiali. n ceea ce priveste comertul en-detail, se considera ca magazinul firmei are un vad destul de bun si este destul de cunoscut, deci nu este necesara o reclama suplimentara. Pentru prestarile de servicii cea mai buna forma de reclama va fi asigurarea unei calitati superioare a fainii produse si mentinerea promptitudinii n prestarea serviciilor de morarit. Organizare si conducere Procesul de productie Ciclul de productie consta n urmatoarele etape: achizitionare gru triere decojire macinare extractie maturare (stocare 4-5 zile) ambalare livrare Stocul de gru necesar pentru asigurarea ritmicitatii productiei va trebui sa acopere capacitatea de macinare pentru 10 zile, adica 100 tone. n mod corespunzator vor fi dimensionate depozitele de gru si capitalul necesar pentru achizitii. Dupa acumularea unui stoc de faina realizat n 4-5 zile (necesare pentru maturarea fainii), livrarea catre beneficiari se va face zilnic. n regim de servicii, macinarea grului adus de clienti si livrarea fainii se vor face pe loc, fara perioade de asteptare. Manevrarea sacilor va fi facuta de catre clienti. Utilajul necesar Din studiile efectuate, s-a ajuns la concluzia ca moara are nevoie de o moara cu 3 valturi, cu o capacitate de prelucrare de 400 kg/ora, asigurnd un procent de extractie de 70-80%, care functioneaza la o putere de 22 KW. Pretul estimativ solicitat de producator, inclusiv instalarea si

punerea n functiune este de 200 milioane lei. Moara ocupa o suprafata de 14 mp, are o naltime de aproximativ 5 m si o greutate de 2500 kg. Nu necesita fundatie, fiind o constructie compacta instalata pe un cadru metalic. Acest utilaj a fost selectat dupa analizarea a trei oferte similare, din urmatoarele considerente: pretul mai mic fata de produse similare; conditii de livrare avantajoase - firma producatoare, S.C. Electrotimis S.A., asigura montajul, punerea n functiune si pregatirea unui morar. Conducerea Firma este condusa de proprietar si de un administrator. Proprietarul va coordona ntreaga activitate, va angaja si controla personalul, se va ocupa direct de problemele de productie, precum si de contractare pentru aprovizionare si desfacere. Proprietarul este tehnician specialist n morarit si industrie alimentara, avnd o experienta de 15 ani ntr-o moara din localitatea Slobozia. Administratorul tine evidentele contabile si supravegheaza activitatea de achizitie si desfacere. Pentru aceasta functie s-a contactat o persoana din comuna, care are calificare de contabil si o experienta de 8 ani de magazioner gestionar. Acesta va fi retribuit cu un salariu brut de 2 milioane lei lunar. Personalul Moara este deservita de 5 angajati, dupa cum urmeaza: 1 electromecanic; 2 morari; 2 muncitori necalificati (pentru nsacuire si ncarcare) Personalul este selectat dintre locuitorii comunei, instruit si testat la locul de munca. Cu fiecare este ncheiat un contract individual de munca.

Evaluare