TESTUL SZONDI baza unui acest lucru.

Testul este utilizat astazi, dupa citeva decenii de experienta, nu numai in domeniul clinic dar si in domeniul investigari personalitatii normale, cu scopul orientarii scolare, remarcam, de la inceput, ca teoria testului (o teorie despre personalitate) este intructva diferita de traditia scolilor personologice si anume aceasta teorie cuprinde dou mari teorii: 1) teoria genotropismului (tropism = a alege in context social persoanele care ni se aseamana; genotropism = a alege persoanele care au aceleasi gene pulsionale ca si noi); 2) teoria destinului pulsional (cursul vieii reprezint mlinirea unui plan de via htrt de genele noastre pulsionale). n virturtea acestor dou teorii Szondi si-a numit testul cnd diagnostic experimental al pulsiunilor cind genotest sau analiza destinului. caracteristice personalitatii. La aceste alegeri participa intregul sistem motivational-afectiv. n mod total eronat, Szondi reduce sfera conditionarilor, a alegerilor doar la citiva factori pulsionali. Astazi in psihologia americana exista tendinta de a reconsidera rolul factorilor materialstimul, mai mult sau mai putin ambiguu, este stimulata atitudinea

Testul intr in categoria testelor proiective. Asemenea celorlalte probe proiective, pe subiectului de a-si exprima lumea sa interioara, in alegerile sale, far ca el sa fie constient de

profesionale, in diverse studii de psihologie sociala, experimentala, etc. Este interesant sa

El pleaca de la urmatorul principiu: alegerile afective legate de simpatie/antipatie sunt

ereditari in determinarea anumitor caracteristici sau capaciti ale personalitatii. Cu toate partenerul de viata, profesia, prietenii, in virtutea unor gene pulsionale, adica gene determinate de anumite trebuinte fundamentale, functionale ale individului. Validitatea teoriei lui Szondi este discutabila, insa testul a capatat un destin diferit. clinica, indiferent de cadrul su teoretic. De altfel unii dintre elevii si, cum este cazul, Susanei Deri, au furnizat testului o nou baz teoretic interpretativ apelnd la conceptele psihologiei abisale. Pe scurt, Szondi spune ca orice o alegere pe care o facem in viata ar fi dirijata de o rezonanta instinctuala care se cheama genotropism. Aceasta rezonanta instinctuala este caracterizata printr-un substrat biologic autonom.

acestea nu putem accepta pozitia biologizanta a lui Szondi, care considera ca noi ne alegem

Dac teoria este infirmata, testul si-a dovedit validitatea prin faptul ca a fost confirmat n

Prin actele nostre, spune autorul, noi

implinim un destin, de unde si denumirea conceptiei sale de analiza a destinului, adica analiza acelor factori care determina evolutia (destinul) individului. Teoria genotropismului se refera la atractia inerenta pe care o persoana o simte fata de alte persoane. El considera ca este vorba de o atractie instinctuala, determinata de gene (adica indirecte in alegerile mentionate. Binenteles ca persoanele care se simt atrase reciproc, dupa Szondi, sunt purtatoarele acelorasi gene. In perioada in care Szondi si-a elaborat teoria, in psihiatrie era recunoscuta baza ereditara a urmatoarelor grupe de tulburari mentale: - grupul tulburarilor schizoforme, in care intrau paranoia si catatonia; - grupul tulburarilor circulare: depresia si mania - grupul tulburarilor paroxistice: isteria, epilepsia. Acestor 3 grupe Szondi le mai adauga categoria bolilor sexuale: homosexulaitatea si sadismul. Dupa Szondi am avea de a face cu 4 categorii de instincte. Instinctul, in conceptia sa, reprezinta tendinta inconstienta, la nivelul organismului, de a reface starea trecuta. n acest punct Szondi adopt poziia lui Freud exprimat n Dincolo de principiul plcerii . Aceste instinctul paroxistic, instinctul schizoform, instinctul circular. Fiecare dintre cele 4 instincte ar cuprinde la rindul lor cite 2 trebuinte sau factori instinctuali. La rindul lor aceste trebuinte inregistreaza 2 laturi complementare, adica 2 tendinte. Aceasta schema reprezinta nucleul teoriei lui Szondi. Vectorul sexual cuprinde 2 trebuinte: homosexuala si sadica. Vectorul paroxistic, inseamna trebuinta instinctuala de a descarca tensiunea acumulat in salve si cuprinde: paranoica Vectorul circular cuprinde: trebuintele depresiva si maniacala. Fiecare trebuinta la rindul ei cuprinde o tendinta pozitiva si una negativa manifestat ca simpatie, respectiv ca antipatie fa de fizionomiile prezentate ca stimuli. Teoria testului opereaz deci cu 4 vectori, 8 trebuinte si 16 directii. Este vorba intr-un final de 8 categorii de tulburari psihice: Homosexualitatea (h), Sadismul (s), Epilepsia (e), Isteria (hy), Paranoia (p), Depresia (d), Mania (m), Catatonia (k). Aceste 8 categorii de boli au corespondent in testul lui Szondi in 8

de factori ai ereditatii). Practic ar exista anumite gene latente care se manifesta pe cai

patru categorii de instincte, corespunzatoare celor 4 categorii de boli, sunt: instinctul sexual,

tendintele epileptoide si isterica. Vectorul schizoform cuprinde: trebuintele catatonica si

categorii de trebuinte. In stadiul patologic aceste trebuinte imbraca formele morbide ale

homosexualitatii, sadismului, epilepsiei etc, fiind totusi specifice si oamenilor normali. Din

acesta cauza, cu acest test putem sa evaluam atit personalitatea mordida (mai ales stadiul ei, determina comportamentul observabil al persoanei normale. Utilitatea clinica a testului se datoreaza faptului ca rezultatele furnizate de acest test nu sunt expresii ale unor criterii biologice, cit mai degraba ale unor criterii socio-culturale. Valorificarea clinica a testului Szondi nu se bazeza pe teoria genelor pulsionale recisive, latente, ci incearca sa recruteze in ultim instanta o serie de concepte explicative pentru tendintele personalitatii evidentiate de cele 8 categorii de trebuinte si de cele 16 directii. Susan Dery (1999) incearc sa puna testul pe baze psihanalitice ceea ce nu-l intriga pe maestrul ei, care dimpotriva, o lauda n prefaa crii privitoare la test publicat de autoare. Prezentarea testului Se compune din 48 de fotografii, ale unor persoane ce au fost pacienti ai serviciului de psihiatrie, bolnavi incadrabili in cele 8 tipuri de boli psihice. Pe spatele fiecarei fotografii este indicat seria pozelor (sunt ase) din care face parte portretul respectiv. Cu o litera, este indicata boala sau tabloul nosologic specific bolnavului respectiv. Sunt 48 fotografii, deoarece sunt 6 serii a cite 8 tipuri de boli, fiecare tip de boala regasindu-se in setul de fotografii de 6 ori adica avem 6 fotografii de sadici, epileptici, etc. Modul de administrare Fotografiile sunt etalate n faa subiectului, pe serii, si in fiecare serie, intro ordine prestabilita, adic n ordinea numertrii lor cu cifre arabe.
VI D 1 2 VI Hy 3 VI S 4 VI P

tabloul nosologic in care se incadreaza persoana) sau putem stabili diversele tendinte care

VI C 5

VI 6

VI 7

VI 8

Examinatorul soune: ''Aveti in fata d-voastra niste fotografii. Va trebui sa alegeti dou

fotografii care va sunt foarte simpatice si 2 fotografii care va sunt foarte antipatice. Aici nu pun in dreapta, cele antipatice in stinga, cele care ramn le punem de-o parte (si avem grija sa nu amestecam simpaticele cu antipaticele). Acest lucru se face de 6 ori. Este posibil ca unii subiecti sa spuna la un moment dat: Toate sunt la fel de simpatice sau Toate sunt la fel de antipatice. Pentru a-i stimula s faca totusi diferente i intrebam: Daca ar fi sa intilniti aceste persoane intr-un compartiment, linga care ti-ar plcea sa te asezi ?. Exista dou variante fundamentale de administrare a testului: aceea originala, a lui Szondi, care consta n luarea a dou protocoale. Intre cele dou protocoale pot fi administrate alte probe, tot proiective ca testul Rochart, TAT s.a.m.d. Aceasta forma este doar o modalitate de a formula ipoteze sau de a gasi niste raspunsuri la ipotezele clinice pe care ni le-am formulat. Varianta mai laborioasa, consta in a lua 6 10 protocoale la 1-2 zile distanta intre ele. Este mult mai diagnostica, ne da indicii despre evolutia tendintelor subiectului. Este recomadat ca la sfirsitul testului, fie ca este vorba de varianta scurta sau cea lunga, sa se elaboreze ceea ce se numeste testul final, adica din cele 12 fotografii alese ca simpatice i cerem subiectului s-a aleaga patru care ii sunt cele mai simpatice iar din cele 12 antipatice sa le aleaga alte patru care ii sunt cele mai antipatice. sa construiasca o povestire in legatura cu fotografiile alese la testul final, sau daca avem timp e bine sa cerem subiectului, dupa metoda experimentului asociativ verbal a lui Jung, pentru fiecare imagine, sa ne spuna ce ii evoc fiecare fotografie. Iata de ce este important experimentul asociativ verbal: se poate ntmpla ca la fotografia 5h subiectul sa spuna: ''Este tinar, este elev, locuieste inca cu parintii, toata lumea il iubeste, cind va ajunge la virsta mea ii va lipsi dragostea, poate ca este emotiv, dar daca este asa sunt singur ca se afla inca la inceput etc''. La fotografia 4e subiectul spune: ''Este la fel de batrin ca mine, apare ca un om cu o profesie liberala, se pot spune multe despre acest subiect, are un aer amenintator dar nu este brutal . Deci subiectul scoate la lumina, prin procesul identificarii si deplasarii,

exista alegeri bune sau gresite'' (aceasta precizare o face S. Dery). Fotografiile simpatice se

Urmeaz realizara experimentului asociatiei factoriale, care consta in a cere subiectului

mecanismele psihice specifice pe care le teoretizeaza psihanaliza. n felul acesta putem intregi informatia despre subiectul respectiv. Consemnarea si cotarea alegerilor n urma administrrii testului rezult dou grupe de fotografii de: simpatice i antipatice. S h P E y X X X X X X X X X X 0 X + + 0 X X X X X X X + + X X X X X X Sch p C d

ntr-un tabel ca cel de mai sus, alegerile simpatice se simbolizeaz cu un ''x'' rosu (cele ngrosate) iar cele antipatice cu albastru. pozitiv, negativ sau ambivalent. Sistemul pulsional elaborat de Szondi Conform lui Leopold Szondi viata psihica se desfasoara in limitele a 4 vectori sau cercuri instinctuale (vectorul sexual, paroxistic, schizofrenic si de contact). Fiecare vector cuprinde cite dou tendine rezulta in total opt. Acesti 8 factori reprezinta 8 trebuinte fundamentale, care sunt comune tuturor oamenilor. Este adevarat ca in cazurile patologice ele inregistreaza un grad de tensiune mai ridicat. Descrierea succinta a acestor factori:

Alegerile sunt cotate cu urmatorele 4 semne conventionale: reactie nula sau zero,

Vectorul sexual iubit, dezmierdat. Este vorba de iubirea de tip feminin de a fi cucerit. Dery spune ca, dimpotriva, este o dorinta de contact pasiv, de abandonare fata de obiectul iubirii si exprima nostalgia iubirii materne. Sadismul (s) sadomasochista. In timp de factorul h reprezinta, dorinta de a fi obiectul tandretii, de a fi stapini, de a conduce, de a cucerii. Aceste 2 tendinte se gasesc la persoanele de ambele sexe iar in cazuri anormale sexul opus. Este anormal la barbatii care prezinta o tendinta homosexuala crescuta, o dorinta de afectiune, de a fi mingiiat, de a ceda, etc. Daca tendinta feminina, de tandrete este exprimata in h+, dimpotriva h- semnifica sublimarea acestei tendinte care se manifesta ca o tendinta culturala. Dupa cum s+ inseamna oameni realisti iar combinatia h- si s- oameni irealisti. inglobeaza toate cele 6 alegeri posibile din factorul respectiv, poate sa insemne un veritabil comportament antisocial dar acest lucru este posibil numai in corelatie cu semnificatia celorlalti factori este comun celor doi factori este faptul ca nregistreaza o izbucnire, o explozie, dupa o faza prealabila de incarcare: dupa descrcarea paroxistic urmeaza o noua faza de incarcare, apoi o noua faza de acces. Acest lucru este intilnit si la oamenii normali nsa, pentru Szondi modelul paroxistic, al descarcarilor de agresivitate si de afect, il reprezenta boala epileptica. De aceea a si numit unul dintre factori tendinta epileptoida (e). S. Dery arat c cest vector paroximal este o structura de acomodare, periodic incarcata cu energie, care atinge un apogeu, apoi se descarca brusc. Ea mai spune, ca

homosexualitatea (h) reprezinta tendinta catre tandrete, feminitate, tendinta de a fi

dimpotriva, inseamna masculinitate, agresivitate, respectiv tendinta

posedat, de a fi condus, factorul s reprezinta agresivitatea masculina , pofta de a ataca, de a

tendinta catre masculinitatesadism, respectiv feminitate-homosexualitate este intruchipata in

inseamna tendinta agresiva iar s- inseamna tendinte civilizatoare, combinatia h+ si s+

In cazul in care este vorba de o alegere puternica, de o relatie plina, h+ care

Vectorul paroxistic cuprinde tendinta epileptioda (e) i tendinta isterica (hy). Ceea ce

prototipul descarcarii paroximale este evolutia gradata si explozia brusca a unei crize epileptoide - aceasta fiind una din premisele teroetice ale lui Szondi.

Interpretarea factorului e este fondata pe ipoteza ca el se raporteaza la controlul si lui. Factorul e+ ne arata un Supraeu dinamic, activ, puternic, deci e+ este un semn de control etic. In copilarie se reduce la o seam de interdicii de tipul nu e voie asta, nu face cealalt''. Sunt mai mici sau mai mari exigentele care ni le impun parintii, dupa aceea, toata virtutea unor constrngeri pe care noi le introectam sub forma acestui aspect functional pe care il reprezinta Supraeul. Factorul e- inseamna, dimpotriva, autoncotrol, bunavointa, bunatate dar totodata e- mai are si semnificatia tendintei la rautate, rea vointa, invidie, geloze, nervozitate si explozii agresive, intr-un cuvint un Supraeu slab. Trebuie retinut ca e- alaturi de s+ este cel mai semnificativ aspect al sindromului antisocial sau un sindrom de tendinte antisociale. Dimpotriva, factorul hy reprezinta vanitatea, tendinta de a se evidentia cu orice pret, orientarea catre imbracaminte mai batatoare la ochi, catre extravagan. S. Dery o denumeste nevoia de a-si exprima emotiile intr-un mod mai perceptibil. Ea d o interpretare foarte interesanta si spune ca exista o legatura intre hy+ (adica intre isteria pozitiva) si orientarea

descarcarea energiei agresive si reflecta aspectele care sunt legate de dezvoltarea Supraeu-

viata noastra, in societate, aceste interdicii nu inseamna altceva decit acordul, autoreglajul in

motrica a personalitatii. In schema personalitatii, o constelatie hy+ indica o slabiciune a de a-si exprima afectele la nivel motor, prin gesturi largi, prin exagerari. Factorul hy+ inseamna tendinta la exhibitionism, de a fi in centrul publicului, de a fi teatral, de a arata mai mult decit este (ceea ce este la Karl Leonhard personalitatea demonstrativa). Pe de alta parte factorul hy- inseamna teama de exhibitionism, teama de manifestare, de a-si arata deschis sentimentele, teama de a se manifesta in public, fuga de ochii lumii, exprime sentimentele intr-o maniera perceptibila, ceea ce poate fi semnul unui Surpaeu care functioneaza bine si care domina aceasta nevoie infantila de a satisface narcisist, de o maniera exhibitionista anumite trebuinte. Aceste personae au o rezerva afectiva care nu exclude totusi nevoia unei vieti afective intense. Atit ca ele nu pot si nu vor sa exprime acest lucru, se retin

barierei fractionale dintre regiunea afectiva si regiunea motrica, adica persoana are tendinta

adica persoana care sta in spate, exact inversul sindromului hy+. Persoanele nu vor sa-si

datorita unui Surpaeu care functioneza bine, asa cum un supraeu care functioneza bine exista si la s+ . Vectorul schizoform Acest vector include, prin excelen, instinctele eului, fiind vorba de trebuinte. El este, dintr-un anumit punct de vedere, vectorul cu semnificatia cea mai bogata pentru ca atit in topica freudiana cit si in sistemul personalitatii altor psihologi (care au urmat lui Freud) Eul reprezinta instanta care regleaza comportamentul si ne asigura priza cu realitatea, cu lumea inconjuratoare , ne ajuta sa ne integram n mediul nostru de via. pe cea sadica si pe cea homosexuala, depresiva etc. In conceptia lui Szondi, constiinta si Eul au semnificatie diferita decit cea din psihologie. Dupa Szondi, vectorul schizoform, desi instinctiv, este unica instanta care intervine cu efect reglator, constient la nivelul personalitatii. Vectorul Eului (schizoform) exprima forma dinamica a pulsiunilor innascute, maniera in care intensitatea acestor pulsiuni le face fie sa devina constientizabile sau s se exprime intr-o forma simbolica - in constiinta - sub forma factoului p - sau s fie integrate intr-o organizare coerenta a vietii psihice, numita Eu - integrarea fiiind functia lui k-. personalitatii de a se exprima pe sine in toate actiunile in care este implicata. Se refera la nevoile de comunicare a sistemului personalitatii cu lumea. Functia lui p fiind de a largi lumea, facind eul sa inglobeze cit mai multe obiecte in el; el vrea sa desfiinteze pur si simplu limitele dintre subiect si lumea obiectelor de aceea inseamna productie in sensul cel mai larg psihanalitic. Adica tendinta de a atribui ceva care imi apartine in interiorul meu obiectelor din afara. Dimpotriva factorul k insemna tendinta de a ridica bariere intre sinele meu si structura intima a personalitatii pe de o parte, si lumea obiectelor pe de alt parte. De aceea el reprezinta mai degraba nu o structura proiectiva ci o tendinta narcisista de a m delimita de obiecte. p+ inseamna delimitarea sferei Eului; individul se simte tare, puternic, atotstiutor,

Eului, nu ii este nimic strain din pulsiunile personalitatii. El le inglobeaza pe toate: si

Factorul p (paranoiform), dupa Szondi, este partea care indica acea tendinta a

crede ca totul este posibil si admisibil, toata lumea este a lui. In cazurile patologice, aceasta istoric, reformatorul lumii, reprezentantul binelui absolut. Szondi numeste aceasta inflactie a eului, adica tendinta de largire a eului pentru a deveni indistinct in raport cu obiectul.

tendinta duce la megalomanie paranoida: el este nu tiu care geniu sau personalitate

p- inseamna o restringere a sferei eului, persoana se simte si se apreciaza mica, slaba, ignoranta, in raport cu atotputernicia lumii, fiind un sentiment de inferioriate si, binenteles, legat de aceasta, se dezvolta sentimentul de persecutie, de banuiala. In general subiecii, cu astfel de sentimente, se considera mai valorosi decit sunt recunoscuti de catre ambianta.

Factorul k are tendinta de a mentine integritatea narcisista a Eului. Scopul lui este de structura Eului. El este cu alte cuvinte Eul care ia atitudine, atitudine prin care permite cadrul celei de-a doua topici). In timp de p- actioneaza prin proiectie, factorul k+ acapareaza in sine tendintele exterioare pe care le introecteaza, aceasta inseamna ca are loc o interiorizare (introiecie) a unei insusiri, a unei idei din lumea exterioara, pe are persoana si-o face proprie. Trebuie afara, considerindu-le ale sale. Este tendinta de a cuprinde idealul care poate fi formulat in aceste cuvinte: Vreau sa fiu similar idealului meu; pe cnd o alta modalitate de a opera a lui k+ o reprezinta opertropismul (termen inventat de Szondi dup care k+ determin alegerea partenerului de viata, a iubitului, a profesiunii, deci se exprima in alegeri sociale). De asemenea k se mai manifesta ca narcisism, autoiubire. El desemneaz nu numai ca ma iubesc pe mine dar si faptul ca imi aleg ca prieteni persoanele care imi seaman. O alta forma prin care se manifesta este egoismul: imi procur mai multe obiecte, valori din afara, pe care mi le insusesc. Egocentrismul: accept lumea numai in masura in care imi forma este autismul care se manifesta prin adaptare, retragere, introversie. Aici k+ se manifesta prin adaptare, adica prin renuntare la atitudinea proprie, persoana cere totdeauna parerea altora, nu ia atitudine in felul in care ar dori si se supune orbeste dorintei altora. tendinte care nu sunt indezirabile. Vectorul circular se mai numeste si vectorul de contact pentru ca semnifica contacul subiectului cu realitatea.

a elimina tensiunea din factoul p, deci este o forta organizatoare care tinde sa conserve

satisfacerea sau refuza satisfacerea unor pulsiuni (exact functia Eului descrisa de Freud in

retinut faptul ca p- functioneaza prin introiectie incorporind lumea, ideile, obiectele din

este conform mie, eu fiind centrul universului la care se raporteaza toate celelalte. O alta

Factorulk- se poate manifesta prin refulare, adica respingerea in subconstient a unor

Factorul d exprima raportul tipic anal, de relatie cu obiectele care fac obiectul investiei libidinale. Trebuie amintit faptul ca potrivit lui Freud, libidoul, energia pulsionala sexuala, inregistreaza o dezvoltare stadiala. Copilul trece prin mai multe stadii in care libidoul este investit in anumite obiecte ale iubirii. Primul stadiu este stadiul oral si corespunde satisfacerii unor trebuinte fundamentale, acea de ncorporare (hranire) a obiectului investirii libidinale, reprezentat de sinul matern. Nerezolvarea in cazul acestui stadiu sau mai precis frustrarile care pot exista in acest stadiu pot conduce mai tirziu, in existenta adulta, la unele caracteristici de personalitate care se pot manifesta in asa zisul tip depresiv. Al doilea stadiu este cel anal, de educare a sfincterelor. In aceasta perioada copilul are tendinta de a trata fecalele sale ca pe o valoare proprie de unde si tendinta de retinere, care mai tirziu, viu pastrata, se va transforma in tendinta de a pastra, acumula obiecte, tendinta a carei tenta patologica este avaritia. Deci simptomele depresive sunt: d+: semnific obiectivitate si simtul realitatii, starea de multumire care se poate referi la situatia sociala; m+ exprima capacitatea de fericire echilibrata a unei persoane care se Teoretic este vorba de o persoana care se agata, care cauta sa parvina, insa nu intotdeauna aceasta tendinta este si satisfacuta.

intereseaza de lumea inconjuratoare, care stie sa savureze viata sub toate aspectele ei.

m-: reprezinta o caracteristica a omului care se detaseaza voluntar de ambianta, se si nu se misca lejer in sfera ideilor. Astfel de persoane se caracterizeaza prin lipsa unei dezvoltarii; libidoului dupa stadiul oral i urmeaza stadiul anal iar frustrarile din acest stadiu sunt semnificate pentru factorul depresie. d': se caracterizeaza prin inalta pretuire care este acordata obiectelor si este insotit pulsiunea de colectionar cit si tendinta de acumulare care se poate exprima prin avaritie. d+: inseamna tendinta de a risipi obiecte, valori, idei. Acestea sunt persoane neglijente, dezordonate, superficiale, cu un sentiment redus al responsabilitii.

simte parasit, vitregit, solitar, se acomodeaza greu la cerintele sociale, nu are simtul realitatii

orientari sigure in fata realitatii. Acest aspect ste in legatura cu frustrarile din stadiul oral al

ntotdeauna de tendinta de cautare, manipulare activa a obiectelor. Aceasta explica atit

d-: inseamna atasament voluntar fata de un obiect, ideal, o profesiune. Subiectii din libidinal. Ei sunt conservatori, le repugna inovatiile si schimbarile pentru ca nu sunt capabili sa-si investeasca libidoul in noi obiecte. De asemenea, d- inseamna grija fata de obiecte iar in planul ideilor inseamna un tip analitic, sceptic, mereu in indoiala pina la obsesie. Clasificarea si interpretarea alegerilor Relatiile de alegere pot fi clasificate din punctul de vedere: al cantitatii adica acele reactii care implica de o parte si de cealalta 2-3 alegeri. Trebuie precizat faptul ca reactia goala sau nula inseamna manifestarea pulsionala

aceasta categorie sunt susceptibili sa fie extrem de fideli unui obiect odata ce l-au investit

si al

directiei. Sub aspectul cantitatii avem: reactii goale sau zero, reactii pline si reactii medii,

normala sau anormala, adica ne arata comportamentul observabil. Absenta aproape completa plin, trebuinta actualmente fiind satisfacuta. Reactia plina, dimpotriva, reprezinta factorul pulsional cu actiunea cea mai dinamica, reprezinta asa cum spunea S. Dery baza pulsionala subiacenta a comportamentului, adica dupa limbaj szondian, tensiunea acumulata la nivelul factorului care o inregistreaza. viata, adica determina alegerile manifestarile, pe cind reactia nula arata cum procedeaza persoana, cum se dezvaluie modul ei de a proceda ( p inseamna proiectie, tendinta de a distruge bariera instituit de eu). In inflatia eului (egodiastol) exista aceasta tendinta de a incorpora intreaga lume; eul se simte puternic, omnipotent, omniprezent, pe cind k maniera narcisista, a acestei bariere).

a alegerii reprezinta la factorul respectiv trebuinta pulsionala pe care subiectul o traieste din

Reactia plina se va manifesta genotropic in alegerile sale, in atitudinile sale fata de

reprezinta tendinta de introiectie adica de incorporare din afara in Eu, si de intarire, intr-o

S. Dery precizeaz c reactia goala ne arat factorul cu rezistenta cea mai mica, adica care procedeaza persoana iar reactia plina exprima factorul dinamic, cu incarcatura cea mai mare si care se manifesta genotropic.

factorul care este mereu pe cale sa se descarce. De aceea el si arat maniera observabila in

Cel de-al treilea tip de reactie, reactia ambivalent rezulta cnd subiectul d cel putin 2

alegeri simpatice si antipatice (2/3; 3/2; 2/2; 3/3; 2/4; 4/2) astfel incit numaratorul si

numitorul sa dea cel mult valoarea 6 (pentru ca sunt 6 fotografii din fiecare vector). Intr-un protocol nu pot fi la un loc mai mult de 6 alegeri, fie ca sunt pozitive, fie negative. Reactiile ambivalente semnifica tendinta pulsionala pe cale de a se descarca. O reactie ambivalenta conduce la ideea unei tensiuni interne, a unei probleme interioare la nivelul persoanei dar in acelasi timp semnifica si o anumita tendinta de autocontrol a tensiunii pulsionale. De aceea raportul intre suma reactiilor zero si a reactiilor ambivalente, in cadrul unui protocol, ne da capacitatea de supracontrol sau autocontrol a comportamentului. Valorificarea diagnostica a rezultatelor Dupa ce rezultatele au fost inregistrare in foaia de protocol se interpreteaza profilul instinctual al subiectului. O alegere oarecare din protocol nu se interpreteaz izolat ci numai in interdependenta cu factorul pereche din cadrul vectorului, si in conexiune cu toate grupele instinctuale. Deci interpretarea unei reactii se face in contextul celorlalte reactii. Exista o tehnica cu doua profile si una cu 6 10 profile. Tehnica cu doua profile apartine chiar lui Szondi insa ea nu este de foarte mare ajutor.

Interpretarea profilului, dupa cum s-a vazut, nu se face din perspectiva teoriei lui presupunerea ei fundamentala c alegerile noastre de toate zilele ar putea fi influentate de un fundament pulsional, de catre asa zisele gene latente sau recisive, ci din perspectiva unor diverse teorii personologice, n special din perspectiv abisal. Din cele 2 profile, obtinute la interval de 2-3 ore de experimentator psihologul extrage acele constelatii de reactii care sunt contante de la un profil la altul. De retinut c niciodata nu se intimpla ca un subiect sa dea un protocol identic cu primul a doua oar. Daca se intimpla totusi, putem fii siguri ca este vorba de o tenta accentuat patologica, persoanei normale fiindu-i proprie aceea elasticitate a adaptarii la lumea obiectuala pentru c micile schimbari de fotografii, care au fost alese in acelasi numar pentru un factor, reprezint un fapt normal. Aceste modificari nu indica probleme, ele sunt normale. Psihologul pastreaza constelatiile ramase neschimbate de la un protocol la altul si interpretarea o face pe baza acestor invarianti.

Szondi - teoria genotropismului - care nu este valabila ci chiar naiva, reactionara prin

Exista in vederea interpretarii protocolului o serie de sindroame tipice care functioneaza ca repere clinice ce au fost confirmate frecvent in practica psihodiagnostica. Aceasta ar insemna un fel de interpretare mecanica apelind la o experien clinic constelatiilor, semnificatie prezentata pe larg in cartea lui S. Dery. Exemplu: factorul sexual (constelatia h0 h-). h0 = subiectul, a descarcat in mod curent, probabil acum, trebuinta de afectiune. Ea practic nu se mai manifesta , nu mai are valoare genotropica, adica nu influenteaza din inconstient alegerile noastre. H0 repreztina modalitatea observabila de descarcare a unei pulsiuni. Ea arata ca persoana in momentul acesta are tensiunea reprezentata de nevoia de afectiune descarcata si nu se manifesta in plan inconstient ca o forta genotropica ce ar influenta alegerile noastre de toate zilele. Dimpotriva factorul s reprezinta tendinta de a manipula mai curind conceptele, abstractiile decit obiectele caci s+ inseamna pulsiunea agresiva de a manipula obiectele. Avem in cazul acesta mai degraba trairea ca sentiment axiogen, relatia cu obiectele exterioare, caci anxietatea este definita de catre Freud ca fiind aceea teama fara obiect. Anxietatea este in general caracterizata si printr-o anumita avizare sociala, persoana nu incalca regulile, dimpotriva, este grijulie. De exemplu, factorul paroxistic este tendinta epileptoida si se manifesta mai ales sub aspect etic ca Supraeu. Exista varianta celor 10 protocoale care in conceptia lui Szondi este cea mai adecvata scopurilor diagnostice. n urma prelucrrii celor 10 profile se calculeaza suma totala, intr-un tabel centralizat, a reactiilor zero si ambivalente deoarece stim ca raportul dintre reactiile zero si cele ambivalente ne dau un indiciu despre capacitatea de autocontrol a subiectului (raportul dintre suma de reactii zero 'supra suma de reactii ambivalente). tensiunilor cit si supapele adecvate de formare a diverselor simptome.

sedimentat. Totui nterpreatrea subtila se face pe baza semnificatie psihologice a

Reactiile zero si ambivalente sunt acelea care releva atit canalele de reducere a

In continuare se determina tensiunea intravectoriala, adica diferenta de tensiune dintre protocoale rezulta 8 hy si 2 s. Diferenta este 6. Factorul cu incarcatura dinamica cea mai mare este factorul h. n felul acesta aflam tensiunea intravectoriala. Cu cit aceasta diferenta este mai mare cu atit este mai probabil ca factorul cu indicele maxim, adica cu cele mai multe

cei 2 factori ai vectorului dat. De exemplu, sa zicem ca la factorul s in urma celor 10

reactii zero sau ambivalente, sa fie relevant prin aspectul genotropic, adica sa determine in cea mai mare masura reactiile subiectului si prin aceasta sa fie cel mai relevant pentru caracterizeaza personalitatii. Din punct de vedere al semnificatiei diagnostice factorii pulsionali se impart in 2 categori: factori simptomatici si

factori radacina. Factori simptomatici sunt cei care

genereaza simptomatologia si acestia sunt factorii zero si reactiile ambivalente. Alegerele constante sau aproape constant ambivalente, denota simptome interne. Simptomele externe sunt relevate, asa cum am spus, de reactiile zero. Factorii radacina sunt determinatni ai caraterului sau ai patogenezei. Ei sunt evidentiati negative). In urma determinarii, pentru fiecare factor in parte, a sumei reactiilor pozitive si ambivalente, de-a lungul a 10 protocoale, se obtine o valoare in virtutea careia pot fi separati si factorii simptomatici de catre factorii radacina. Suma reactiilor ambivalente si zero d gradul de tensiune al tendintelor factorului in cauza, adica tendinta pozitiva sau negativa. gradul cel mai ridicat de tensiune a tendintelor, in timp ce factorii radacina gradul cel mai scazut. Ordonarea factorilor pulsionali dupa gradul de tensiune a tendintelor duce la decelarea factorilor simptomatici separat de factorii radacina. n felul acesta, se ajunge la formula pulsionala care este un raport, o fractie, in care la numarator se scrie initiala factorului simptomatic, adica cel mai incarcat in reactia ambivalenta. Formula pulsionala completa cuprinde si factorii submanifesti adica factori cu grad protocoale, se schimba aspectul de incarcare a factorilor. Aceste aspecte ale variabilitatii le vom discuta pe scurt mpreun cu semnificatia lor psihopatologica.

prin ansamblul factorilor constanti +/- (si pe baza reactiilor alegerilor constante pozitive sau

Factorii simptomatici, adica aceia incarcati predominant pozitiv sau negativ, poseda

mediu de incarcare. De-a lungul a doua protocoale, i cu att mai mult pe parcursul a 10

Semnificatia constelatiilor sau schimbarilor reactiilor factoriale, cum numeste S.

Dery reactia factoriala de alegere sau de respingere a pozelor, din punct de vedere clinic,

probabil ca este cel mai important aspect in interpretare. Autoarea citat clasifica aceste schimbari astfel:

1) Numarul absolut, respectiv directia alegerilor pozitive sau negative ale unui factor schimbari nu produce modificari in interpretare pentru ca reactia ramne pozitiva/neagativa, indiferent de fotografiile alese sau respinse, avind aceeasi semnificatie psihologic. 2) Variatia in tensiuni sau in distributiia factorilor, in conditiile in care respingere apoi patru alegeri si o respingere. Va fi tot o reactie pozitiva. Acesta este un caz dezirabil de suplete in raport cu atitudinea fata de pulsiunea respectiva si este un semn favorabil in psihodiagnoza. Dimpotriva absenta acestor alegeri de balans intr-unul sau altul din factori este o reactie carateristica psihoticilor, gradul maxim de constanta ne fiind carateristic sanatosilor ci, din contra, nevrozelor compulsive sau caracterelor compulsiv rigide. 3) Deplasarea de la pozitiv spre negativ. In aceasta categorie incadram modificarile care comporta o schimbare a directiei factorilor, de la pozitiv la negativ sau la ambivalent sau de la ambivalent la zero sau de la pozitiv la negativ. Aceasta schimbare este specifica populatiei normale. 4) Schimbari de deplasare de la pozitiv la negativ sau ambivalent spre nul si invers de la nul spre pozitiv-negativ spre negativ sau ambivalent. Ceea ce este comun acestor schimbari este o modificare in dinamica trebuintei respective, de o descarcare brusca de tensiune sau, in celalalt caz, de o formare de tensiune pulsionala. Cu cit este mai mare contrastul, cu att este mai probabil ca eliminarea factorului tensioal sa se faca descarcind trebuinta respectiva intrun simptom oarecare.; ca atunci cind un pozitiv tensionat trece intr-un negativ tensionat. Autoarea citat comenteaza asa zisa reactie in oglinda a vectorului, fiind vorba de o schimbare. Iat exemplul factorului P unde configuraia e-, hy- schimbat in oglinda este : e+, hy+ (ceilalti factori capata directia exact inversa in protocolul al doilea). Este vorba de cel mai distinctiv semn al unui proces patologic care are loc in domeniul pulsional adevar de un veritabil proces schizoform, dupa cum o modificare in oglind a factorului circular ne conduce la prezumtia tulburarii ciclotimice.

nu se schimba dar se schimba fotografiile care au fost alese, respectiv respinse. Acest tip de

factorul ramine neschimbat. De exemplu: factorul h va avea prima oara 3 alegeri si o

respectiv. Daca avem o inversare in oglinda la factorul schizoid Sch atunci este vorba intr-