Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. DIAGNOSTIC INTERCULTURAL ....................................................................2 1.1. Tabel pentru cele 5 tari.......................................................................................2 1.2. Elemente de specificitate culturala....................................................................3 II. DEFINIREA PROBLEMEI................................................................................12 III. DESCRIEREA ECHIPEI..................................................................................13 IV. REZOLVAREA PROBLEMEI........................................................................15 4.1. Repartizarea sarcinilor fiecarui membru/ subechipe.....................................15 4.2. Aspecte pozitive care rezulta din munca intr-o echipa multiculturala.........15 4.3. Conflictele care pot sa apara / cauzele care tin de diferentele culturale........16 V. RECOMANDARI SI SOLUTII PENTRU DIMINUAREA SITUATIILOR NEGATIVE/ VALORIZAREA DIFERENTELOR CULTURALE....................17 VI. CONCLUZII........................................................................................................18 ANEXA- Fisa de observatie a calitatii muncii in echipa........................................19 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................20
I. DIAGNOSTIC INTERCULTURAL
a) Tabel- Diagnostic intercultural
SINGAPORE Suprafata (km2) SPANIA BELGIA 30.230 km ECUADOR 283.560 km INDIA 3.284.590 KM
699 km
4.326.000 loc.
Budhism si Taoism 51% Crestini 15 % Musulmani 14% Altele 15% Chinezi 75.2% Indigeni 13.6% Indieni 8.8% Amestec minoritati arabice, evreiesti, japoneze si europene 2.4% Malaeza (oficial), chineza, tamila si engleza Ecuatorial Republica parlamentara Foarte ridicat Destul de ridicat (70) Scazut (8) Scazut (20) Mai putin ridicat (48) Mono Mediu (48) Sarac Deschis A face Armonie Egalitate
1.112.225.812 loc Hinduism 80% Islamism 13,4% Crestinism 2,3 % Sikh 1,9% Indo-arieni 72% Dravidieni 25% Mongoloizi 3%
Limbi
Climat Filosofie politica si economica dominante Nivel de dezvoltare Dimensiuni culturale PDI UAI PDV MAS Micros LTO Context Spatiu Activitate Rel. mediu Rel. umane
Flamanzi 55% Valoni 34% Alte minoritati 11% Olandeza Franceza Germana
Metisi 65% Amerindieni 25% Albii europeni 10% Spaniola Quechua Tropical Republica Foarte redus Foarte ridicat (78) Destul de ridicat( 67) Mediu (42) Putin ridicat (63) Mono Foarte redus (8) Sarac Deschis A face Armonie Egalitate
Hindi Engleza Musonica Republica federala Foarte ridicat Foarte ridicata (77) Slab (40) Ridicat (67) Mediu (56) Mono Ridicat (61) Sarac Deschis A face Armonie Egalitate
Foarte ridicat
Medie (57) Puternic (86) Mediu (51) Mai putin ridicat (42) Mono Sarac Deschis A face Armonie Egalitate
mai multe produse cumparate, altfel, nu te vei ridica la standardele cu care este perceput un bun negociator. Singapore este o destinatie populara de calatorie, facand turismul una din cele mai mari industrii. In 2005, un total de 9.05 milioane de turisti au vizitat Singapore. Mare parte din atractie poate fi atribuita diversitatii sale culturale care reflecta aproape 200 de ani de istorie coloniala cu cultura imigranta originala de etnie chineza, malaieziana, indiana, araba.
SPANIA
Spania , reprezinta taramul unde cresteau merele de aur ale lui Hercule , si de asemenea taramul care era considerat Raiul pe Pamant de arabi iar de scriitorii George Orwell si Ernest Hemingway Spania era o arena in care istoria se situa la granita intre faptele eroice si tragedia, cand toreadorii sfidau moartea. Din toate timpurile , Spania a ramas in ochii necunoscatorilor o tara tesata cu mistere. Frumusetea unic si asezarea sa geografic privilegiat, ntre Europa si Africa, au fcut din aceast tar, nc din antichitate o rscruce, un punct de ntlnire ntre est si vest. Diversitatea cultural, amestecul de civilizatii care si-au gsit aici un loc ideal, au lsat n urma lor o cultur original unic, un experiment admirabil. Spania, att de des cucerit, dar n final o cuceritoare, a reusit s-si adune dispersatele vestigii, ntr-o tar modern, ai crei locuitori, mndri de trecutul lor, s-au decis s accepte si provocrile viitorului. Spania este o tar variat si foarte diferit: Nordul umed si verde; Centrul ses, rar populat; Coasta Mediteraneean fertil si strlucitoare; Sudul (Andalusia) cel mai renumit, uscat si fierbinte, luminos ca vopseaua alb cu care sunt pictate casele; cele dou arhipelaguri, Baleare si Canare, ca dou surori dar destul de diferite. Veti gsi aici o retea de hoteluri, pensiuni si case rurale, toate dotate cu servicii deosebite, adaptate cerintelor celor mai variate categorii de turisti. Cand spunem corida ne gandim automat la Spania, tara de origine, iar atunci cand spunem Spania, ne gandim la corida , un eveniment spectacol plin de glorie si splendoare, pe care spaniolii si nu numai, il admira si-l glorifica de secole ! La astfel de coride se pot vedea toreadori neinfricati, gata sa-si dea viata pentru glorie, tauri furiosi care se lupta sa ramana in viata si un public ce traieste fiecare moment, alaturi de eroii coridei aflati in arena, osciland intre manifestari de extaz sau de deznadejde.
Mitul Spaniei pasionale se trateaza cu mult flamenco Flamenco a reusit sa se transforme de-a lungul anilor dintr-un stil local intr-un fenomen muzical care a cucerit lumea show-biz-ului si nu numai. Artisti de flamenco precum Joaquin Cortez sau Angel Munoz au devenit vedete interna-tionale si sunt abonati la primele pagini ale revistelor lumii, iar produsele flamenco sustin imaginea Spaniei pasionale. Dintre toate formele de arta etnica ce au urcat pe marile scene ale lumii, flamenco este cu siguranta cea mai stralucitoare si cea mai iubita. Sa fie oare de vina ritmul alert si privirile pasionale ale dansatorilor? Sau flamenco ascunde un secret chiar mai profund decat starnirea simturilor spectatorului? Muzica a ajuns in Spania (probabil intr-o forma primitiva a artei in care s-a transformat in prezent) prin intermediul triburilor de tigani nomazi din India, care au calatorit prin toata Europa cu trei sau patru secole in urma, pentru ca in cele din urma sa se stabileasca in Andaluzia. O regiune la o aruncatura de bat de nordul Africii, zona in care mostenirea culturala a maurilor care au condus Spania din 711 si pana in 1492 a fost mai puternica si a durat mai mult timp. De aici si influentele orientale ale stilului care a cucerit lumea prin caracterul sau exotic. Nu este greu de imaginat fascinatia romanticilor vremii pentru acel colt sudic al Europei, cu al sau melanj unic de arhitectura araba si traditii ale locuitorilor Andaluziei, care au conferit personalitate cantecelor si dansurilor flamenco. Din intimitatea curtilor tiganesti, flamenco a trecut in cafenele si de acolo in salile de spectacol. Din Andaluzia s-a raspandit in toata Spania datorita barurilor de flamenco, locuri speciale pentru aceste tipuri de concerte. Primul dintre acestea a aparut la Sevilla, in 1842, permitand celor mai prestigiosi artisti sa dea viata muzicii lor. Numai ca, odata cu transformarea sa intr-un fenomen de masa, a capatat pe alocuri un aer de superficialitate. Totusi, de la jumatatea secolului XX, flamenco si-a recapatat recunoasterea si in prezent trece printr-o crestere exploziva.
INDIA
India, oficial Republica India, camin a civilizatiei hinduse a vaii, centru al importante drumuri comerciale si vaste imperii, India a jucat un rol major in istoria umanitatii. Populatia tarii, vietuitoarele, aspectul geografic si sistemul climatic sunt printre cele mai diversificate din intreaga lume.Se mai poate aminti ca India este tara de origine a piperului. India este o tara a carei istorie este scrisa de vecini. Indienii sunt un popor fara simtul istoric, fara cronologie, si in timp ce alte popoare au zeci de cronici si mii de documente pentru fiecare epoca, India de-abia daca are doua trei cronici originale, scrise in sanskrita. Indienii au o cultura unica si speciala, care difera considerabil de cele din estul Asiei. Au un stil de comunicare mai volubil decat al chinezilor, japonezilor sau coreenilor si sunt profilati pe dialog, ca majoritatea latinilor. In esenta pluri-activi, au creat o societate in care oamenii isi permit foarte rar intimitatea si o cauta inca si mai rar. Ei nu fac nici un efort de a-si ascunde sentimentele; bucuria, dezamagirea si supararea sunt exprimate fara retineri. Valorile lor sunt orientate in jurul familiei si al loialitatii fata de un "grup", care deseori are legatura cu profesia lor. Ca exemplu putem lua comunitatea comertului cu diamante sau negustorii de materiale textile. Atat onoarea familiei, cat si cea a grupului este aparata cu putere, iar casatoriile aranjate sunt un lucru obisnuit in lumea comertului. Printre valorile lor se mai numara si succesul si creativitatea. Este important sa ai succes in afaceri, acest lucru conferindu-ti automat o crestere a prestigiului. Creativitatea este admirata, mai ales in vremuri de restriste; perfectionarea tehnologiei prospera in India in perioadele in care tara nu are acces la influentele si avantajele din afara. In asemenea imprejurari, indienii izbandesc conform mentalitatii "descurca-te singur". In mediul afacerilor indiene este pretuit talentul de a gasi solutii o atitudine pozitiva fata de experimente. Cinstea nu valoreaza atat de mult, fiind considerata relativa. Furtul recoltei este o activitate la fel de onorabila ca si cultivarea acesteia, iar hotii la drumul mare care au si ei onoarea lor sunt recunoscuti ca grup social!
BELGIA
Originea numelui su st n primii locuitori (belgienii), de care Iulius Cezar face referire, pe cnd socotea campaniile sale din Galia. Daca apartitia Belgiei pe scena Europeana este destul de vaga, acest lucru este din cauza faptului ca belgienii nu sunt oameni laudarosi. Cu toate acestea, Belgia cuprinde mai multa istorie, arta, arhitectura si gastronomie la un loc decat multi alti vecini mai mari. 9
Toate acestea fac din aceasta natiune asa numitul secret al Europei. Cetatile medievale, orasele misterioase, catedralele in stil gotic, incanta privirea vizitatorilor. Noaptea, puburile sunt cele mai cautate: preparatele speciale si berea traditionala atrag turistii de pretutindeni (in Belgia se gasesc peste 350 de sortimente de bere). Belgia are reputatia unei tari cu o mancare excelenta, este taramul berii, al ciocolatei, al picturii in ulei si al birocratilor si este cea mai potrivita pentru a oferi o viziune de ansamblu asupra vietii burgheze. Dar daca agitati putin acest potir magic, veti putea descoperi un stat artificial, format din doua parti una germano-flamanda si una latino-celtica. Prima divizata prin mandrie si cea de-a doua prin limba, singurii agenti ce unesc aceste parti raman simtul universal al apartenentei la familie si spiritul intreprinzator neinfricat. de diviziunea lingvistica. Este improbabil sa intalniti variatii mari ale climei pe parcursul unui an obisnuit belgian. Perioada propice de a ajunge in aceasta tara este aprilie-septembrie intrucat atunci este vremea calduta si placuta, dar cu toate acestea fiti pregatiti sa intampinati ocazionalii nori cenusii si strazile umede. Nu uitati totusi ca umbrelele si pelerinele de ploaie fac parte din garderoba cotidiana a belgienilor. Vizitatorii vor fi atat de fermecati de amabilitatea localnicilor incat nici nu vor percepe tensiunile create
ECUADOR
Numit Ecuador dup denumirea ecuatorului n limba spaniol, ara este strbtut ntr-adevr de ecuatorul Pamantului. In Ecuador, lumea este deschis, amabil, dar puin pregtit din punct de vedere
spiritual. Muli nu tiu s fac cruce. Practicani sunt sub 10%. Problema cea mai mare cu care se
10
confrunt societatea i Biserica este familia. Un procentaj de 10-15% sunt familii cstorite religios, trind conform legilor Bisericii, restul traind in concubinaj. Dou-trei milioane de ecuadorieni lucreaz n Spania, Italia sau SUA. nalta tehnologie i toate ideile aduse din Occident sau din SUA au avut un impact negativ asupra culturii proprii. De exemplu, exist dou-trei linii de telefonie mobil, care sunt de trei ori mai scumpe dect la noi, n schimb 50% dintre ei au celulare. Nu au pantofi n picioare, dar au celulare. Foarte muli ecuadorieni locuiesc n case construite din bambus, aezate pe 6, 8 sau 12 piloni, aceasta din cauza apelor din timpul iernii. n zona Guayaquil exist o epidemie de SIDA; este o situaie alarmant i destul de grav pentru aceast ar, iar acum se caut rezolvarea acestei probleme.
Linga Banos e vulcanul Tungurahua, care e activ, si il vezi din oras. Din el iese fum in permanenta iar in unele zile chiar si lava. Agentiile fac ture la un mirador unde seara, daca esti norocos, poti vedea lava rosiatica cum se prelinge din vulcan. Teoretic orasul ar trebui evacuat, insa lumea nu are unde sa se mute, asa ca traiesc toti in pericol permanent. Doar o sosea de linga vulcan e inchisa, in rest viata e linistita.
11
12
Patricia Martinez
Este Ministrul de Externe al Spaniei. Este o fire autoritara, ii place sa-si impuna punctul de vedere, iar cinstea si onoarea o caracterizeaza cel mai bine. Este implicata in numeroase campanii umanitare si lupta cu vehementa importiva consumului de droguri si a violentei in familie. Ca pasiuni, adora plimbarile in aer liber, calatoriile, si tot ce tine de natura.
Ahmna Kalam
Indeplineste functia de Ministru de Externe in India. Este un excelent negociator si ii place sa rezolve toate problemele cu mult calm. Este o fire diplomata, abila, avand o personalitate puternica. Este o foarte buna vorbitoare de limbi straine ( vorbeste si scrie fluent in 7 limbi). Este pasionata de muzica, moda si dans. Adora sa cunoasca oameni si culturi noi.
Claudia Schmith
Este Ministru de Externe in Belgia. Este o fire ambitioasa, autoritara si este deschisa la tot ce e nou. Are o vasta experienta in arta de a comunica si este pasionata de cultura asiatica. Ii place sa calatoraesca si sa picteze,avand o colectie impresionanta de tablouri.
Javier Duarte
13
Este Ministru de Externe in Ecuador. Ii place sa-si impuna autoritatea si sa promoveze adevaratele valori ale tarii sale. Este o persoana care se enerveaza foarte greu, fiind caracterizat printr-o calmitate iesita din comun. Comunica foarte bine cu omologii sai din alte tari, cu unii legand chiar prietenii. Este pasionat de arta, are o biblioteca impresionanta si o colectie de tablouri pictata de pictori renumiti.
A doua subechipa este formata din Ministrii din Spania, Belgia si Ecuador. Ei au avut ca sarcini gasirea unui meniu potrivit pentru receptie si ornarea salii. Au ales acesta sarcina deoarece Ministrii din Spania si Belgia sunt foarte pasionati de gastronomie si fac din acesta pasiune, o arta. De asemenea, Ministrul din Ecuador este pasionat de design interior si suntem siguri ca sala va arata intr-un mod spectaculos. b) Aspecte pozitive care rezulta din munca intr-o echipa multiculturala Se pot invata multe lucruri noi din diferite culturi Este un mijloc de asigurare a avantajului competitiv Omogenizarea valorilor culturale Sporeste capacitatea de comunicare cu persoane din diferite tari Ajuta la realizarea altor proiecte in viitor Dezvoltarea abilitatilor de comunicare interculturala Dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa, cercetare si prezentare Promovarea valorilor si atitudinilor de toleranta si deschidere catre interactiunea multiculturala Membrii echipei pot face schimb de experienta
c) Conflictele care pot sa apara din cauza diferentelor culturale Primul conflict aparut in echipa noastra multiculturala a fost legat de alegerea tarii in care s-a desfasurat receptia. Fiecare ministru a dorit ca aceasta sa sa desfasoare in tara sa de origine. Al doilea conflict a fost legat de culoarea invitatiilor ce au fost trimise la importanti oameni de afaceri din cele 5 tari. Reprezentata Indiei a vrut ca acestea sa fie de culoare
15
alba, dar Ministrul din Singapore nu a fost deacord, deaoarece, in cultura poporului singaporez, albul este o culoare de doliu. Un alt conflict a fost stabilirea meniului servit la receptie. Ministrii din Spania si Belgia au hotarat sa se serveasca un meniu standard, dar ceilalti nu au fost deacord, ei cerand un meniu specific tarii lor de origine. Aranjarea salii a fost un alt motiv ce a generat un conflict in echipa multiculturala. Ministrul din Ecuador a dorit ca sala sa fie ornata cu multe flori exotice, viu colorare.Ceilalti membri ai echipei nu au fost deacord, cerand ca sala sa fie ornata cu flori albe, in special crini. Insa, pentru cei din Ecuador, crinul reprezinta moarte si durere.
Toate conflictele care au aparut in cadrul echipei multiculturale, le-am rezolvat cu mult calm, tinand cont de parerile tuturor membrilor si respectand cultura si valorile fiecarui popor. Unde a fost cazul, am facut si compromisuri, pentru buna desfasurare a activitatii, si pentru a ajunge la un consens favorabil tuturor.
16
Conflictul legat de locatia in care se va desfasura receptia a fost rezolvat prin gasirea unei tari neutre, Romania. Problema aparuta in alegerea culorii invitatiilor a fost rezolvata, prin alegerea unei alte culori. Reprezentanta Indiei a inteles ca albul nu este cea mai potrivita culoare, pentru ca i-ar jigni pe invitatii din Singapore. Meniul ales pentru receptie nu a fost standard sau specific doar unei tari, ci a fost foarte variat. S-au gasit mancaruri traditionale din fiecare tara participanta la receptie.S-a ajuns la acest consens, deoarece am urmarit ca nici un popor sa nu fie discriminat. Pentru aranjarea salii, membrii achipei au inteles ca pentru Ecuador, crinul inseamna moarte, si au respectat acest lucru. Aranjamentele florale au ramas cele stabilite de ministrul din Ecuador.
VI. CONCLUZII
Ce este multiculturalismul? Multiculturalismul este o ideologie de orientare stngist ce pune semnul egalittii ntre toate culturile lumii. Culturile nu pot fi superioare sau inferioare, ele sunt doar diferite. In Occident, oricine critic o cultur, alta dect cea euro-american, este considerat bigot sau rasist. Cultura euro-american, cu fundamentul ei iudeo-crestin, poate si trebuie 17
s fie ns pus la stlpul infamiei. Brbatul alb, furitorul acestei culturi, este denuntat drept imperialist, oprimator al femeilor, minorittilor etnice si sexuale, al handicapatilor. Prin urmare, multiculturalismul si propune s denunte "cu mnie multicultural" orice prejudecat sau punct de vedere eurocentrist, elitist, nationalist sau antiminoritar. In Statele Unite, multiculturalismul este ideologia dominant a lumii universitare si a birocratiei administrative federale, dar el devine din ce n ce mai mult un fenomen global. Mass-media occidentale sunt deja n mare parte multiculturaliste, iar Europa unit, condus de eurobirocratia de la Bruxelles, va fi si ea n ton cu principiile multiculturalismului. Dup cum este lesne de nteles, multiculturalistii sunt departe de o ntelegere profund a notiunii de cultur si diversitate cultural (de exemplu, promotorii multiculturalismului din S.U.A. dispretuiesc studiul limbilor stine). Privind cultura dintr-o perspectiv pur politic, ei i simplific sensul si o reduc la cteva practici culturale. Mai mult, cultura este gndit n termenii rasei, orientrii sexuale si apartenentei etnice. Pentru multiculturalisti, adevrul este relativ. Prin urmare nici o cultur nu poate pretinde s detin standarde estetice si morale general valabile. Nimeni nu poate desprti binele de ru, frumosul de urt.
Anexa
In ceea ce priveste munca in echipa noastra multiculturala, sarcinile au fost bine delimitate, fiecare stiind foarte bine ce are de facut. Implicarea din partea membrilor echipei a fost in proportie de 100%. Am lucrat foarte bine impreuna, am avut multe idei comune si asta ne-a ajutat sa finalizam proiectul intr-un timp relativ scurt. Au existat insa si discutii in contradictoriu, dar am reusit sa ajungem la un consens.
18
Ne-a placut foarte mult sa muncim in echipa si pe viitor mai dorim sa realizam astfel de proiecte. Din munca in echipa am avut foarte multe lucruri de castigat: Am invatat lucruri noi unii de la altii Ne-am dezvoltat abilitatile de comunicare Am realizat proiectul intr-un timp mai scurt, sarcinile fiind impartite intre membrii echipei Suntem o echipa de nota 10 !
Bibliografie
Harry, Thurk, Singapore: Caderea unui bastion, Ed. Milenium, 1995 Pierre, Vilar, Istoria Spaniei , Ed. Humanitas, 2001 Felicia, Waldman, Belgia , Ed. Bucuresti, 1997 Mircea, Serb, In cautarea unor piete: Ecuador, Ed. Didactica si pedagogica, 2003 Heinrich, Zimer, Introducere in civilizatia si arta indiana, Ed. Polirom, 2005
19
20